Filosofia și axiologia educaţiei

Axiologie Educatie

Valoare …
FILOSOFIE AXIOLOGIE

EDUCATIE
AXIOLOGÍE s. f. Studiul filosofic sau teoria valorilor (etice, religioase, estetice).
Axiologia (gr. axios - demn de, având valoare și logos - discurs, știință) este
studiul filozofic al valorilor, regăsit în special în etică, estetică, religie.
• Disciplină filozofică care se ocupă cu studiul sistematic al originii,
esenței, clasificării, ierarhizării și funcției sociale a valorilor ; teorie
generală a valorilor.
Valoarea poate fi definita prin implinirea constienta sau spontana, a
unor idealuri sau aspiratii umane, raportate la legile progresului si la
realizarile umane.
În mod curent se obişnuieşte să se afirme că valoarea este ceva (un
lucru) util, necesar, de preţ, sau o calitate a unui lucru, o calitate care
corespunde necesităţilor, aşteptărilor, idealului uman, naţional, social etc.

T.Vianu a definit valorile ca pe obiecte ale dorinţei, ceea ce înseamnă că

valoare în sine nu există; există dorinţa noastră pentru ceva pe care îl
definim ca valoare.
 Conceptul de valoare
• a) valorile nu pot fi confundate cu lucrurile – deşi nu poate exista fără
purtătorii materiali, valoarea supravieţuieşte şi după disocierea de suportul său
• b) valorile nu pot fi reduse la stările psihologice – deşi aceste stări apar
drept condiţii ale actului de valorizare, care nu este decât un act de preţuire, de
apreciere; omul ierarhizează funcţie de interesul pe care îl prezintă obiectele în
direcţia satisfacerii unor trebuinţe şi deziderate
• c) valoarea nu se identifică cu calitatea obiectelor – orice obiect are calitate,
dar nu obligatoriu şi valoare; de exemplu, crizele economice, delincvenţa
juvenilă etc
• d) valoarea nu se identifică cu valoarea economică, cu preţul; nu orice
valoare devine o marfă
 Tipuri de valori (completați)

Fundamentale -

Umane –

Matetriale

Spirituale-

Europene-
 Tipuri de valori типы ценностеи

Fundamentale -Adevărul Фундамент Добро, правда,

,Binele свобода,
Frumosul,Drepta- красота
tea,Libertatea,..

Umane –dragostea de oameni, Гуманистич Любовь к людям,

ajutor, ospitalitate, гостеприимство,
generozitate, jertfa,.. жертва

Matetriale Материальные

Spirituale- credinta, adevar, Нравств- религиозн Мир, вера

pace,
Europene- dreptate, toleranta, Европеиские Толерантность,
echitate, diversitate демократичность
• Valori reale- valorile general- umane
• Valori potențiale- care pot fi împărtășite de
orice persoană
• Valori pozitive
• Valori negative
• Valorile vitale privesc starea de sănătate a organismului şi psihicului uman, rezistenţa la boli,
forţa temperamentului, capacitatea lui de efort şi de muncă, viteza şi capacitatea de reacţie,
dexteritatea mişcărilor, frumuseţea fizicului uman. Valorile vitale generează puterea fizică şi
psihică pentru individ, au ca suport viaţa, constituie condiţia primară a desfăşurării activităţilor
sociale, a asimilării unor deprinderi şi cunoştinţe necesare creaţiei de valori materiale şi
spirituale. Ele au o componentă biologică (materială) şi o alta – culturală. Sunt valori personale,
aparţin strict individului, şi se comportă ca valori-mijloc. Sunt valori cu caracter naţional şi
internaţional, se află sub protecţia unor organisme internaţionale care le garantează
conservarea şi viitorul.
• Valorile economice sunt valori-mijloc, reprezintă, prin natura lor, modalităţi, căi, instrumente
de realizare, de obiectivare în acţiunea concretă a anumitor scopuri. Ele răspund unor
necesităţi, trebuinţe esenţiale ale omului în planul relaţiilor sale cu natura şi societatea. În
cadrul valorilor economice – tehnica, mijloace de producţie, resurse, metode şi procedee de
organizare şi conducere a producţiei de bunuri, avuţia, prosperitatea, bunăstarea etc. – munca
este o valoare centrală, fiind privită ca activitate producătoare atât de bunuri materiale, cât şi
spirituale, deţine, după cum afirmă G. Lukas, o „prioritate ontologică” [„Ontologia existenţei
sociale”, vol. I, p. 354]. Valorile economice sunt utilitare, sumative, au o expresie materială,
acţională, simbolică (banii), informaţională, teoretică.
• Valorile politice (libertatea, democraţia, statul de drept, pluralismul etc.) vizează raporturile
omului, ale individului cu statul, cu partidele, cu instituţiile şi ideologiile politice; exprimă
finalităţile sistemului social-politic, tipurile de raporturi sociale fundamentale dominante în
societate, conţinutul şi structura puterii, mecanismele exercitării conducerii politice, drepturile,
libertăţile, obligaţiile politice ale cetăţenilor, ideologiile politice. O societate democratică nu
poate fi edificată decât ţinând seama de relaţia ce se instituie între valorile politice propuse de
societate (instituţionalizate) şi orientările valorice ale indivizilor. Soluţia aptă să elimine sursele
de alienare politică generată de decalajul dintre valorile instituţionalizate şi opţiunile valorice ale
indivizilor este pluralismul politic.
• Valorile juridice (dreptatea, justiţia, legalitatea, constituţionalitatea, independenţa, egalitatea
în drepturi, conştiinţa civică, drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti etc.)
reglementează relaţia individului cu ordinea de drept, cu instituţiile juridice. Ele reflectă
respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, drepturile şi libertăţile omului, precum şi
obligaţiile individului într-un stat de drept.
• Valorile morale (binele, răul, echitatea, responsabilitatea, umanismul, solidaritatea umană,
fericirea, caritatea, altruismul, cumpătarea etc.) reglementează relaţiile interpersonale,
contribuie la realizarea armoniei axiologice, configurarea sensului vieţii şi existenţei umane.
Ele sunt valori-scop, valori personale, au un caracter imperativ prin dimensiunea normativă.
Valorile şi principiile morale preced normele etice, având un rol hotărâtor în reglementarea
comportamentului uman. Criteriul de apreciere a comportamentului individual este adecvarea
sau inadecvarea la valorile, principiile şi imperativele morale.
• Valorile ştiinţifice (adevăr, certitudine, obiectivitate etc.) ocupă un loc sui generis în
constelaţia valorilor culturale ale lumii contemporane. Acest loc privilegiat se datorează, în
opinia lui K. Popper, capacităţii ştiinţei de a asigura progresul cunoaşterii umane, de a
furniza instrumente pentru această cunoaştere, de a aplica rezultatele ei în practică.
• Valorile estetice (frumos, tragic, comic, sublim etc.) sunt creaţii de ordin cultural, sunt valori-
scop, au un caracter singular, concret, unic, irepetabil şi dezinteresat. Ele satisfac aspiraţii
spirituale şi nu nevoi materiale şi vitale, sunt resimţite mai mult, sublinia T. Vianu, „ca o formă
liberă a activităţii omeneşti, disociată de interesele practicii şi, prin urmare, mai apropiată de
joc”.
• Valorile religioase (divin, sacru, tabu, profan, iubirea faţă de aproape etc.) sunt valori-scop,
se bazează pe credinţă şi revelaţie, pe sentiment şi trăire, au un rol însemnat în relaţiile cu
celelalte valori, în educarea morală a indivizilor, în perfecţionarea relaţiilor sociale, în
dezvoltarea culturii şi civilizaţiei umane
 Teorii cu privire la valoare Aceste teorii pot fi grupate în:
a) teorii subiectiviste [psihologiste – emotivismul, empirismul logic, voluntarismul
(existenţialismul)];
b) teorii obiectiviste (de tip autonomist, materialist);
c) teorii relaţioniste.

• a) Teoriile subiectiviste (psihologiste) susţin că valorile sunt un produs subiectiv al

omului, al stărilor sale psihologice, al sentimentelor, emoţiilor sau voinţei: 1. în
concepţia reprezentanţilor emotivismului (Paulsen, Schmöller, Meinong, Rickert,
Windelband, R. Perry), valoarea reprezintă raportul dintre o conştiinţă verificatoare
şi un obiect, relaţie în care subiectul îşi obiectivează predispoziţiile psihice către
valoare. Orice reprezentare sau impresie este legată de sentimente de
plăcere/neplăcere, aprobare/ dezaprobare, stări sufleteşti care se impun ca
sentimente însoţitoare ale valorilor
b) Teoriile obiectiviste (Locke, Petty, Höffding, Rickert, Scheler, Polin, Windelband)
cuprind: 1. concepţii ce-şi întemeiază valoarea pe un preformism psihologic al valorii; în
constituirea valorii există un element a priori care este dispoziţia pentru valoare,
invariabilă la toţi indivizii iar experienţa nu este decât ocazia în care această dispoziţie
inerentă se actualizează, deci există valori virtuale, potenţiale. Astfel, pentru Windelband
şi Rickert, valorile au un caracter supranatural, aprioric şi transcendental

c) Teoriile relaţioniste privesc valoarea ca pe o relaţie de apreciere, o relaţie

socială dintre subiect şi obiectul valorizat, apreciere ce se sprijină pe date
obiective, criterii istoriceşte şi socialmente determinate de practica socială,
poziţie la care subscriem, fără rezerve, şi noi. Credem, în acest sens, că
filosofia românească se remarcă prin susţinerea acestui punct de vedere
modern
 Absolut şi relativ în conţinutul valorii

Valorea presupune unitatea dintre dimensiunea obiectivă şi cea subiectivă:

• a) obiectivitatea este determinată de doi factori:
• 1. purtătorii valorii – valoarea are întotdeauna un suport al său, material sau spiritual; nu
există valoare în sine, ci permanent vorbim de valoarea a „ceva”, într-o expresie fie
materială, fie spirituală;
• 2. criteriile de apreciere – valoarea este întotdeauna pentru o anumită parte a colectivităţii;
criteriile le găsim în modelele culturale ale societăţii, au un caracter social-istoric
determinat; situaţie remarcată de M. Weber
• b) subiectivitatea desemnează faptul că valorile au semnificaţie numai pentru om, pentru
subiect. Omul instituie şi lărgeşte câmpul axiologic. Valoarea, sublinia L. Blaga, este o
modalitate existenţială specifică numai omului
• c) caracterul absolut ţine de existenţa în conţinutul unor valori a ceva general uman, care
le face dezirabile şi necesare dincolo de spaţiu şi timp. Platon vorbea despre bine şi frumos
ca despre valori absolute, universale
• d) caracterul relativ rezidă în: 1. caracterul social-istoric al valorilor; fiecare epocă îşi
produce un câmp axiologic propriu fie prin selecţie, fie prin producerea de noi valori care să
satisfacă noile trebuinţe
 Teoria nevoilor după Maslow
Autoîmplinire
самореализация

Apreciere ценить тебя

Sociale социальные

De securitate безопасность

Fiziologice физиологические
 Filozofia (sau filosofia, din gr. φιλοσοφία > *phil- și sophia, etimologie: dragoste de
înțelepciune) este disciplina autonomă a culturii având ca obiect cunoașterea formelor și
proceselor gândirii. Filozofia este o modalitate de gândire și investigare, formată dintr-un
ansamblu de noțiuni și idei, care tinde să cunoască și să înțeleagă sensul existenței sub
aspectele sale cele mai generale, o concepție generală despre lume și viață.

Sensul
vietii
Încă din sec. V î.h. Platon spunea că filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii
oamenilor.
Hegel spunea că filosofia este floarea cea mai înaltă a culturii.
Alţi filosofi au spus că ea este Kiutesenţa unei culturi. Dacă vrei să cunoşti cultura unui popor te
duci la filosofia acestuia.L.
Blaga spunea că filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva “ceea ce
este”.
C-tin R. Matru – ea este o concepţie în care adevărurile vechi sunt îmbrăcate într-o formă nouă.
Filosofia a apărut ca răspuns la întrebările oamenilor, întrebări cum ar fi :Ce este existenţa ?Care
este raportul dintre existenţa subiectivă şi obiectivă ?Cum se constituie valoarea de adevăr
bine, frumos, dreptate ?Care sunt cauzele nefericirii omului pe pământ ?Ce este fericirea ?
Părţi componente-  
• Ontologia (grecescul antos = existenţă) şi care este teoria existenţei ca existenţă.
• Gnaseologia (cagnas = cunoaştere) este teoria filosofică a cunoaşterii ca răspuns la întrebarea cum ar fi
dacă omul poate să cunoască sau nu lumea, cum o cunoaşte, până unde este adevărul.
• Axiologia (axis = valoare) este teoria filosofică a valorilor arată cum se nasc florile, cum se clasifică şi
importanţa lor pentru om.
• Filosofia istoriei care studiază legile progresului istoric.
• Logica – este teoria principiilor gândirii corecte.
• Etica – teoria despre morală.
• Etica (din greacă ἦθος ēthos = datină, obicei) este una din principalele ramuri ale filosofiei și poate fi
numită știința realității morale; ea se ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral, încercând să
livreze răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum trebuie să ne comportăm?
• Immanuel Kant susține că etica se fondează în împrejurul răspunsului la întrebarea "Was soll ich tun?"
(= ce trebuie să fac?). Când spune acestea, el pleacă de la premisa că există o etică veritabilă,
universal acceptată.

• Etica este o ştiinţă filozofică ce studiază morala ca pe una din cele mai importante laturi ale existenţei
umane şi sociale. În acelaşi timp etica este şi o disciplină ştiinţifică, deoarece în cadrul ei sunt
elucidate două grupe de  probleme:
•  probleme teoretice propriu-zise ce se referă la natura şi esenţa moralei,
•  probleme ce ţin de modul în care ar trebui să procedeze omul, după ce principii şi norme să se
conducă în viaţă.
Functiile eticii-
• Funcţia Cognitivă-treapta descriptivă, analitico-sintetică, explicativa
• Funcţia Normativa
• Funcţia Educativa

Morala este totalitatea convingerilor, atitudinilor, viziunilor, deprinderilor, emoțiilor reflectate în

principii și norme menite să reguleze comportamentul individului în parte și a reațiilor sociale, în
dependență de așa categorii ca binele, ră ul, justiția și datoria.

• Dilemele etice pot fi definite ca situaţii neclare, probleme care îi pun în încurcătură pe cei care iau
decizii, în dorinţa de a echilibra performanţele economice şi cele sociale.
•  
 Pilda meșterului instalator
• Un meșter instalator renumit locuia în port. Într-o seară căpitanul unui vas acostat de curând l-a
căutat acasă. I-a spus pe scurt că are o defecțiune în camera motoarelor și că nu poate părăsi
portul din cauza asta. Toți meșterii de la bord se dovediseră neputincioși. Instalatorul și-a luat
sculele și s-a dus pe vapor. A intrat în sala motoarelor și a început să se uite la puzderia de
conducte care împânzeau camera. A pipăit o conductă, a pus urechea aproape de o alta, apoi a
făcut câțiva pași înapoi și a privit din nou păienjenișul de țevi. După ce s-a mai rotit prin încapere
de câteva ori, pipăind si ascultând, s-a oprit. A scos din trusa de scule un ciocănel și s-a apropiat
de un robinet rosu aflat în spatele unei țevi groase. A lovit o singura dată, sec, și ca prin minune
întreaga instalație a început să funcționeze perfect. Uluit, căpitanul vasului i-a mulțumit și l-a
întrebat cât costa prestația. S-au înțeles că meșterul îi va trimite nota de plată în ziua următoare.
•  ***
• Savurandu-și cafeaua de dimineață, căpitanul vasului a deschis plicul cu nota de plată și a citit
ce scria: 
• Onorariul pentru reparație era 1000 de dolari.
• Furios, și-a luat haina și a fugit la meșter să-i ceară socoteala. – Nu ai petrecut nici măcar un
sfert de ora în sala motoarelor, a scrâșnit el. Cum se justifică suma asta exorbitantă?
• Foarte calm din fire, meșterul i-a răspuns ca în dimineața următoare îi va trimite o factură
detaliată.  A doua zi, căpitanul a văzut conținutul facturii și a înteles.  Factura detaliată:
• Una lovitura ciocănel – 0,5$ Determinare loc pentru lovitura ciocanel – 999,5$ Total – 1000$
• ***
• Meșterul din poveste este un adevărat expert. El este capabil să vadă dintr-o privire punctul
nevralgic și să intervină exact acolo unde poate produce cel mai bun rezultat. El știe unde sa
folosească instrumentele din trusa se scule, când și cu ce intensitate.
Trebuie sa facem distinctia intre doua categorii de Valori:
- valori materiale si - valori spirituale,
intre care exista o interdependenta, o interactiune implicita.

Valorile pot raspunde si unor necesitati sociale:

- de grup - de clasa
- de epoca - de ideologie s.a.m.d.,
 Valorile pot raspunde unor necesitati
sociale:
• - de grup
• - de clasa
• - de epoca
• - de ideologie s.a.m.d.,
• Formula lui AL-KHAWAREZMY
despre … bunul simţ:
AL-KHAWAREZMY, matematician savant arab,
descoperitorul zeroului şi iniţiator al algebrei, a fost întrebat- ce
valoare reprezintă omul în matematică şi el a răspuns:
• Dacă omul are bun simţ şi caracter = 1;
• Dacă mai este şi frumos = 10;
• Dacă mai are şi bani = 100;
• Dacă se mai trage dintr-un neam nobil = 1000;.

ÎNSĂ, DACĂ DISPARE SIMBOLUL BUNULUI SIMŢ ŞI AL

CARACTERULUI, ADICA 1, RĂMÂN… ZEROURILE.
• Pps bunul simt

Bunul simt
ppt
 Cuvântul educație derivă din substantivul „educatio” care înseamnă
creștere, hrănire, cultivare. Educația are sarcina de a pregăti omul ca
element activ al vieții sociale.
Educația este un tip particular de acțiune umană, o intervenție sau
direcționare, o categorie fundamentală a pedagogiei.

Educația are următoarele caracteristici:

• pune accent pe oameni,
• urmărește dezvoltarea unor calități umane și explorarea orizonturilor,
• este orientată predominant spre pregătirea pentru viață,
• are în vedere,, întrebări asupra existenței,,
• vizează cu precădere dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse
Finalitatea în educație îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen
lung. Activitatea educațională este dinamică și flexibilă în același timp, iar
educația stimulează idealul ființei umane exprimat prin „a fi și a deveni”.
• Film educatie violenta
• Copil deosebit
• Povestea hindusa- Educatie
 PROBLEME FILOSOFICE CARE AU DEVENIT FILOSOFICE SAU
AU FOST SCHIMBATE PRIN/ DE EDUCATIE

• EGALITATE DE GEN
• EMANCIPARE- Câștigare a independenței, Modernizare
prin desprinderea de obiceiurile vechi, Ieșire a unui minor de
sub autoritatea părintească, Acordare unui minor a dreptului de
a-și administra și de a dispune singur de averea sa, Scoatere a
femeii, prin lege, din starea de dependență socială, economică
și politică
• INTEGRARE
• TOLERANTA
• EDUCATIE
• …
Film ,,despre tata,,
PROBLEME FILOSOFICE CARE AU DEVENIT FILOSOFICE SAU AU
FOST SCHIMBATE PRIN/ DE EDUCATIE

EMANCIPARE
PROBLEME FILOSOFICE CARE AU DEVENIT FILOSOFICE SAU AU
FOST SCHIMBATE PRIN/ DE EDUCATIE

Toleranță (lat.: tolerare = a suporta) este un

termen social, etic și religiosaplicabil unei colectivități
sau individ, care definește respectul libertății altuia, al
modului său de gândire și de comportare, precum și al
opiniilor sale de orice natură (politice, religioase etc.).
• …
PROBLEME FILOSOFICE CARE AU DEVENIT FILOSOFICE SAU AU
FOST SCHIMBATE PRIN/ DE EDUCATIE

• INTEGRARE
• INCLUZIUNE
• Integrarea inseamna ca relatiile dintre indivizi sunt bazate pe o
recunoastere a integritatii lor, a valorilor si drepturilor comune pe care le
poseda. Cand lipseste recunoasterea acestor valori, se instaureaza
alienarea si segregarea intre grupurile sociale. Altfel spus, integrarea se
refera la relatia stabilita intre individ si societate si se poate analiza
avand in vedere mai multe niveluri, de la simplu la complex.

• Integrarea presupune egalitatea de participare sociala si egalitatea de

sanse in realizarea accesului la educatie.
• Printre valorile actuale si de perspectiva ale integrarii societatii
democratice din lume le considera dominante pe urmatoarele:

• acceptarea tuturor diferentelor;

• respectul diversitatii;
• solidaritatea umana si mai ales cu persoane diferite ;
• lupta impotriva excluderii si marginalizarii;
• lupta impotriva inegalitatii sociale.
 Educatia integrata are drept obiective, urmatoarele:
• a educa acei copii cu cerinte speciale in scoli obisnuite alaturi de ceilalti
copii normali;a asigura servicii de specialitate (recuperare, terapie
educationala, consiliere scolara, asistenta medicala si sociala) in scoala
respectiva;
• a acorda sprijin personalului didactic , a managerilor scolii in procesul de
proiectare si aplicare a programelor de integrare ; a permite accesul
efectiv al copiilor cu cerinte speciale la programul si resursele scolii
obisnuite (sali de clasa, cabinete, laboratoare, biblioteca, terenuri de
sport etc.);
• a incuraja rel. de prietenie si comunicarea intre toti copii din clasa/scoala;
• a educa si ajuta toti copiii pentru intelegerea si acceptarea dif dintre ei;
• a tine cont de probl si opiniile parintilor, incurajandu-i sa se implice in
viata scolii;
• a asigura programe de sprijin individalizate pentru copiii cu cerinte
speciale;
• a accepta schimbari radicale in organizarea si dezvoltarea activitatilor
instructiv-educative din scoala .
 O scoala integrativa este :
• scoala in permanenta schimbare si adaptare la nevoile copiilor
• cel mai eficient mediu de combatere a atitudinilor de discriminare
• comunitate interculturala primitoare si deschisa
• scoala care-i valorizeaza in mod egal pe toti copiii, profesorii si
parintii

Solutie—
• Proiectul personalizat de integrare in scoala si comunitate este un
dosar care include date despre copil, evaluarea initiala a situatiei
acestuia, planul de interventie si rapoarte care reflecta evolutia
situatiei pe parcursul implementarii planului.
• În functie de predominanta unor aptitudini, se poate avansa o tipologie a copiilor
supradotati. Se vor distinge, astfel, următoarele tipuri de indivizi :
Copii cu „aptitudini academice" sau şcolare, caracterizati prin succesul în activitatea de
invătare, prin uşurinta operării cu notiunile abstracte şi a formulării generalizărilor, prin
rapiditatea însuşirii cunoştintelor, în special teoretice.

Copii cu „aptitudini creatoare", caracterizati prin capacitatea de a produce ceva nou fată de
stadiul lor de cunoştinte.

Copii cu „aptitudini ştiintifice", caracterizati prin capacitatea de observare, prin rationament

logic şi prin uşurinta cu care folosesc calculele şi simbolurile, prin ingeniozitatea asocierii
cunoştintelor.

Copii cu „aptitudini artistice", caracterizati prin capacitatea creatoare de a imagina şi

organiza simboluri, forme, modele, culori şi sunete, de a crea prin aceste mijloace o impresie
estetică.

Copii cu „aptitudini tehnice", caracterizati prin capacitatea deosebită de folosire şi de

inventie a unor obiecte tehnice; prin aptitudinea de a intelege mecanica la un nivel teoretic, nu
numai practic, de a rezolva probleme tehnice, de a sesiza relatiile spatiale.

Copii cu „aptitudini de conducere", caracterizati prin capacitatea de a-i călăuzi şi îndruma

pe altii, de a-i convinge şi antrena, prin însuşiri de personalitate precum tactul, curajul, puterea
de abstractie, ca şi printr-o evidentă inteligentă combinativă.

Copii cu „aptitudini sociale" (altele decât cele de conducere), caracterizati prin

capacitatea de formare a relatiilor umane, prin competentă socială, prin facilitate psihomotorie.
PROBLEME FILOSOFICE CARE AU DEVENIT FILOSOFICE SAU AU
FOST SCHIMBATE PRIN/ DE EDUCATIE

• EDUCATIE
• …
• Cel mai bun film al anului
DESENATI UN PATRAT
 Test axiologic
• Adevăr • Frumusețe
• Credință • Putere
• Fidelitate • Hărnicie
• Ospitalitate • Jertfă
• Bunătate • Cinste
 Test axiologic
• Adevăr • Frumusețe
• Credință • Putere
• Fidelitate
• Ospitalitate ?Tăiați 3 cuvinte fără de
• Bunătate care puteți trăi
• Hărnicie
• Jertfă
• Cinste
Mai tăiați 3 cuvinte
Mai tăiați 2 cuvinte
Mai tăiați 1 cuvint
Ce a rămas ești TU…
 Aplicație
• Imaginați-vă sau desenați simbolul
contemporanietății - alcătuit din figuri/
corpuri geometrice sau cifre
Fidelitate Emoții Interes
Stabilitate Pace Curiozitate
Grijă
• Film femeie cerc barbat patrat
 Creştin, Iudaic,
Hindus, Baha'i,
(pe al doilea rînd)
Islamic, Tribal,
Taoist, Shinto
(pe al treilea rînd)
Buddhist, Sikhist,
Hindus, Jainist,
(pe al patrulea rînd)
Ayyavalist, Tripla
Zeiţă, Crucea
malteză, Pre-
creştin slavonic
 Semnificaţia simbolurilor
• Cercul- Viziuni asupra paradisului, ideal, sfint
• Oglinda- semnificaţii duble, Mitul gemenilor în miturile
chinezesti si în kabbala
• Îngerul- mesagerul divin
• Omului Roşu- ceva mistic, simbolic
• Piramida- corp care arată raportul dintre toţi şi unul, mulţi
şi cel ales
• 5- părţile lumii şi...
• 7- armonia elementelor care fac un tot întreg
• Curcubeul- blagoslovenie şi legătura cu “cerul”, a
pacatului si a curatului
•
 Aplicație
• Imaginați-vă sau desenați simbolul
contemporanietății – din poze, imagini,...
 Relația

• Societate • Valori
Spațiul Spațiul
social Instruire social

Corecție
reeducare

dezvoltare Educație
 Povestire despre marele fabulist Esop – Atacatorii şi ciomagul 
• Se spune ca la un moment dat Esop era aruncat undeva
într-un beci de către împăratul ţinutului, pentru că era rău
de gură şi îi deranja (adică era închis politic)
• Și, a fost atacată ţara de un duşman străin, care le-a
spus-
• “Uite, vă las în pace, dacă puteţi să-mi spuneţi -care
dintre capetele acestui ciomag e mai greu”.
• S-au străduit toti politicienii vremii de atunci, fără rost, și
s-au dus la Esop.
• Acesta a spus asa: băgaţi băţul în apă – capătul care se
ridică deasupra apei e mai uşor, celălalt e mai greu.
• Răspunsul a fost dat atacatorilor, iar aceştia au înţeles că
există totuşi inteligenţă în ţara aia, iar ei nu se încurcă cu
inteligenţa, pentru că ştiu că vor mânca bătaie. Şi s-au
retras. Aia a fost înţelepciune.
 Savantul Rogers menţionează că
pedagogul contemporan trebuie să facă
cîteva lucruri foarte importane, şi anume:
Să dezvolte
perceperea
pozitiva de
sine

*test 3 copaci
Povestea 50
euro
• Copac
• Munte
• Scara
• Sarpe
• Sac
• Inel
• Să înveţe să
dialogheze

• Situații de
comunicare=
• reguli

• *colegul e o
comoară pentru
că...
• să prevadă viitorul

*
povestea capcana
• să aleagă, să
cîntărească
priorităţile

Nu uita princ
10 intreb Domnul
Pps sensul vietii!!
• să realizeze
autoevaluarea
Pps creionul

REGULI DE EDUCARE
ŞI MENŢINERE A
RESPECTULUI DE
SINE
1. Nu te compara cu alţi oameni
2. Nu te disconsidera!
3. Acceptă toate complimentele
cu un simplu “mulţumesc”!
4. Informează- te în legatură cu
respectul de sine!
5. Fă lista cu ultimele tale
succese!
6. Dăruieste mai mult celor din
jur!
7. Implica-te în activitaţi care îţi
fac placere!
 8. Fii sincer cu tine!

Cifre, calităţi,
cusururi
9. Actioneaza!
10. Incepe sa te construiesti!
 Funcţiile valorilor:
• Funcţia cognitivă: este o formă de explicare a lumii
• Funcţia acţională: este o formă de extensie a capacităţilor umane
limitate de acţiune
• Funcţia de reducere a anxietăţii:
Bronislaw Malinowski explică că valorile şi morala sunt instrumente
de reducere în situaţiile care depăşesc posibilităţile efective de
control ale omului
• Funcţia socială (structurantă):
Émile Durkheim spune că funcţia valorii este de a afirma
superioritatea morală a societăţii asupra membrilor ei, menţinând
astfel solidaritatea acesteia (scopul, valoarea comuna)
• Funcţia compensatorie: anume aceea de a fi un protest contra
unei lumi alienante, dar un protest neputincios, ea făcând tolerabilă
lumea reală în speranţa într-o compensaţie în lumea iluzorie de
după moarte
• Funcţia identitară: valoarea e un puternic instrument al constituirii
şi prezervării identităţii unor comunităţi etnice sau chiar a unor
comunităţi constituite exclusiv prin aderenţa la o credinţă religioasă.
 Parcurgem funcțiile valorilor
Oferim exemple

• Funcţia cognitivă: este o formă de

explicare a lumii • Valori materiale
• Funcţia acţională: este o formă de
extensie a capacităţilor umane limitate de • Valori europene- libertatea
acţiune
• Echitatea
• Funcţia de reducere a anxietăţii:
Bronislaw Malinowski explică că valorile şi • Binefacere, sponsorizare ca atitudine
morala sunt instrumente de reducere în personală, ca acțiune socială de
situaţiile care depăşesc posibilităţile
efective de control ale omului neindiferență
• Funcţia socială (structurantă):
Émile Durkheim spune că funcţia valorii
este de a afirma superioritatea morală a
societăţii asupra membrilor ei, menţinând
astfel solidaritatea acesteia (scopul,
valoarea comuna)
• Funcţia compensatorie: anume aceea de
a fi un protest contra unei lumi alienante,
dar un protest neputincios, ea făcând
tolerabilă lumea reală în speranţa într-o
compensaţie în lumea iluzorie de după
moarte
• Funcţia identitară: valoarea e un puternic
instrument al constituirii şi prezervării
identităţii unor comunităţi etnice sau
religioase.
 Educaţia este o cultură a caracterului, o obişnuinţă
contra naturii, dar şi singura care-i distinge pe oameni.
Este o artă, care face să treacă conştientul în
subconştient, este un fapt al şcolii,
şi al unei virtuţi, pe care o porţi cu tine.

• ştiinţa despre
• Axiologie – disciplină clasificarea valorilor
filosofică având drept • sistem de valori (al unei
obiectiv studiul persoane etc.)
valorilor, în special al • educaţie pe valori (şi
valorilor etice, pentru valori)
religioase şi estetice
 Povestea Peștișorului de aur
• Pește • Moș

• Baba • Oastea babei

• Dificultatea definirii termenului
valoare este adeverită chiar
de faptul că însăşi definiţia
valorii este … o valoare!
• În mod curent se obişnuieşte
să se afirme că valoarea este
ceva (un lucru) util, • T.Vianu a definit valorile ca pe
necesar, de preţ, sau o obiecte ale dorinţei, ceea ce
calitate a unui lucru, o calitate înseamnă că valoare în sine nu
care corespunde necesităţilor, există; există dorinţa noastră
aşteptărilor, idealului uman, pentru ceva pe care îl definim
naţional, social etc. ca valoare. Pps bagajul,
boschetar!!

• Esenţa valorii este în

atitudinea polară a omului:
ceva poate reprezenta o
valoare doar ca obiect al
binelui sau răului, frumosului
sau urîtului, dreptăţii sau
nedreptăţii, permisivităţii sau
interdicţiei, utilului sau inutilului
etc.
• Pps femeia care inspira??????
 Constituirea valorilor.
• Initial, la inceputurile evolutiei sale istorice, omul si-a elaborat doua
abordari cu privire la valori.
• Anumite lucruri materiale (pietrele, crengile, apa, focul, iarba, fructele,
pomusoarele, radacinile comestibile, insectele, pasarile si animalele
etc.) au obtinut valoare pentru om prin faptul ca acesta le-a descoperit
utilitatea vitala, adica au fost constientizate ca lucruri fara de care viata
omului nu putea fi.
• Fata de aceleasi lucruri, precum si fata de fenomene ale naturii
(caldura soarelui si adierea vantului, frigul si intunericul noptii si rasaritul
soarelui care le urma, senzatia de racoare si improspatare a apei
etc.)fata de fenomene ale propriei vieti (visele, emotiile, sexualitatea
etc.) omul si-a creat o atitudine care depasea cadrul strict utilitar,
considerandu-le valori contextuale existentei sale.
• Acestea erau/sunt valorile existente, care au devenit ca atare datorita
raportarii omului la lucrurile si fenomenele indicate mai sus.
• Ulterior, omul a inceput sa creeze valori: au aparut astfel lucruri,
obiecte, chiar plante si animale inexistente in natura. Unele aveau utilitate
practica si valoare estetica femeile; altele aveau doar valoare estetica,
juridica, morala etc. In timpuri diferite oamenii au acordat prioritate
si/sau au creat sisteme de valori diferite, fiecare tip de societate fiind
marcat si de anumite tipuri de valori.
Joc fotomodel, sanatate, banca, cop inteligent
• Societatea antica si cea medievala s-au constituit pe valorile/au constituit
valorile etern-umane - Adevarul, Binele, Frumosul si sentimentul
Sacrului. Societatea acestor timpuri se subordona statului "divin".
• Societatea moderna a avansat drept cele mai importante valorile
sociale, statul subordonandu-se societatii care reprezenta intreaga
umanitate.
• Societatea socialista a exagerat importanta valorilor politice, carora li s-
a subordonat aproape in totalitate.
• Dezideratul societatii democratice contemporane este acceptarea
oricaror valori, in interactiune armonioasa, persoana, grupul social,
popoarele fiind in drept sa acorde prioritati acelor valori pe care le
cosidera mai importante, fara insa a dauna prin optiunea facuta altor
persoane, grupuri sociale, popoare etc.
 Structurarea valorilor.
• In functie de un sir de criterii (autor/subiect creator,
apartenenta nationala, importanta, amploare, frecventa,
domeniu de utilizare etc.) valorile au fost structurate in
diverse clase de valori - axiologii.
• Una dintre cele mai cunoscute axiologii este structurarea
valorilor pe criteriul globalitatii - valorile (=atitudinile)
fundamentale: Adevarul. Binele. Frumosul. Dreptatea.
Libertatea, la care unii autori mai adauga si Sacrul sau
Pietatea - valori proprii intregii omeniri, tuturor oamenilor.
Cea mai raspandita interpretare a celei de a sasea dintre
valorile fundamentale, a Sacrului, este ca primele cinci
valori se produc, pentru omul religios, sub semnul Sacrului.
 In functie de un sir de criterii valorile au
fost structurate in diverse clase de valori -
axiologii–
• autor/subiect creator,
• nationalitate,
• importanta,
• amploare,
• frecventa,
• domeniu de utilizare etc.
• Modelul educational contemporan are la
baza trei perspective globale asupra axiologiei
si culturii:
• ·        Cultura nationala
• ·        Realitatea scolara
• ·        Obiectivele general-umane
• Principalele relatii ale omului in cadrul culturii
sunt definite de trihotomia culturii, care se
constituie din:
• ·        Relatia omului cu natura
• ·        Relatia omului cu omul
• ·        Relatia omului cu valoarea
 Ce valori se constituie din:
• Relatia omului cu natura
• Relatia omului cu omul
• Relatia omului cu valoarea
• Scopul principal al activitatii educationale consta in
formarea personalitatii umane, deci este o activitate de
cultivare.
• Pentru orice activitate in general, iar pentru activitatea
educationala in special, definitorii sunt coordonatele
spatiotemporale si axiologice, spatiul si timpul obtinand si
ele, in anumite conditii, statutul de valori.
 PREMISE PENTRU O NOUĂ EDUCAŢIE
AXIOLOGICĂ ÎN R. MOLDOVA
• Denaturarea axiologică a
populaţiei româneşti s-a
făcut prin:
• nimicirea factorului
economic autohton,
care, se ştie, totdeauna a
constituit sursa
generatoare de acte
culturale majore în sînul
unui popor: foametea
organizată din 1949,
deportarea şi/sau
nimicirea proprietarilor
înstăriţi;
• decapitarea
intelectualităţii româneşti
din ţinut: deportarea sau
nimicirea fizică a
învăţătorilor şi preoţilor;
• distrugerea sistemului
naţional de învăţământ,
interzicerea valorilor
promovate de acesta;
• distrugerea bisericii – ca institut social
naţional românesc, şi a bisericilor -
edificii de cult creştin ortodox.;
• excluderea limbii române din sferele
de importanţă vitală pentru
funcţionarea unei limbi naţionale – din
învăţământ, cultură şi culte, din ştiinţă şi
administraţie;
• implantarea prin dictat, prin fals şi uz
de fals, prin izolare culturală şi
socială, a etnonimelor popor
sovietic, popor moldovenesc şi a
glotonimului limbă moldovenească;
• substituirea tuturor instituţiilor
naţionale de cultură şi cult, de
învăţământ, ştiinţifice, politice, sociale,
administrative prin instituţii ruso-
sovietice.
Cauza Valori create Valori pierdute Valori denaturate,
schimbate- din ce
in ce
nimicirea
factorului
economic
autohton,
decapitarea
intelectualităţii

distrugerea
sistemului
naţional de
învăţământ
distrugerea
bisericii

izolare culturală şi
socială

Denaturarea
axiologică
Tendinţe de reintegrare axiologică a populaţiei
şi a învăţământului din R. Moldova
• Existenţa în R. Moldova, a
două sisteme paralele de
învăţământ: unul cu predare în
limba română şi unul cu
predare în limba rusă, pe care
îl acceptă şi cei mai mulţi
reprezentanţi ai minorităţilor
naţionale.
• Ambele sisteme de învăţământ
sunt încurajate de ţările de
origine prin donaţii de carte,
manuale, burse de studii etc.
• În primul caz, însă, manualele
donate de România şcolilor din
R. Moldova, care este un teritoriu
românesc, separat de românitate
prin anexare (1812, 1944) şi rapit
(1940) de către Rusia, reprezintă
o acţiune de revigorare a
identităţii naţionale şi de asociere
la ideea europeană.
• Realizați ierarhia valorilor-
pe verticală:
Umane, materiale, de
grup, ideologice, de
clasă, naționale,
educaționale,
internaționale, familiale
• Realizați ierarhia valorilor- pe orizontală:
Umane, materiale, de grup, ideologice, de
clasă, naționale, educaționale, internaționale,
familiale
 Completați tabelul

Vârsta Valori ce se formează

În familie De societate

1-3
3-7
7-12
12-14
15-18
19-25
26-30
31-40
41-50
51-60
61-70
 Tendinţe de reintegrare axiologică

Criteriu Avantaje Probleme

Geografic

Axiologic

Cultural

...
• Orientarea axiologică a
învăţământului din R. Moldova este o
chestiune de principiu, căci
conştientizarea problemelor şi
valorilor lumii contemporane,
opţiunea pentru o re-integrare
adecvată în ideea europeană, ca şi
opţiunea pentru schimbare în
general, este posibilă doar cu
condiţia existenţei conştiinţei
identităţii: atât a poporului cât şi a
indivizilor care-l formează.
Cum putem caracteriza Orientarea
axiologică a învăţământului din R.
Moldova la moment?

Care sint problemele procesului de

Orientarea axiologică a învăţământului
din R. Moldova

Care este rolul cadrelor didactice in

orientarea axiologica a elevilor?

Care este rolul familiei in promovarea

valorilor noi in familie si scoala?
 În contextul educaţional actual, marcat de două fenomene definitorii –
reconstituirea conştiinţei identităţii la populaţia din R. Moldova şi
definirea problemelor lumii contemporane - educaţia axiologică în R.
Moldova ar trebui să urmeze două strategii fundamentale:

• Unitatea civică a • Consolidarea noului

poporului Republicii concept educaţional
Moldova: – o educaţie a
redobândirea schimbării, libertăţii
identităţii naţionale; şi democraţiei
încurajarea • şi a noului sistem de
minorităţilor naţionale învăţământ, deja
pentru formarea ca stabilite în R. Moldova
cetăţeni şi patrioţi ai în procesul reformei
R. Moldova, globale a
învăţământului.
• Propuneti exemple de educaţie a schimbării,
libertăţii şi democraţiei in institutie, teme de
lectie,…
 Principii axiologice ale noului concept
educaţional
• libertatea persoanei şi a
educaţiei, • Pentru aceasta :
• democratizarea • a fost clar definită educaţia ca
învăţământului, reproducere şi dezvoltare a fiinţei
• umanizarea şi umane, a etnosului din care face parte
• umanitarizarea[1] – în contextul culturii naţionale şi prin
învăţământului[2]. cultura naţională, înţeleasă nu doar ca
• o componentă ci ca generatoare a
culturii universale;
[1] Consolidarea temeliilor
umanistice ale învăţământului. • s-a stabilit o orientare fermă a
• [2] umanitarizare – sporirea cotei învăţământului pentru democraţie şi
disciplinelor şcolare în planul de
învăţământ Ulterior
libertatea în educaţie;
• orientarea teleologică a învăţământului
a fost centrată pe fiinţa celui educat;
• părinţii, comunitatea locală şi cea
socială sunt consideraţi factori
educaţionali de bază, alături de factorii
instituţionali ai educaţiei.
 Principii axiologice ale noului concept educaţional

libertatea persoanei

libertatea educaţiei,

umanizarea învăţământului
 Actorii educaţiei axiologice în
R. Moldova
• educaţii sistemului de • Societatea civică
învăţământ ruso-sovietic • Liderii şi intelectualii
(generaţiile de adulţi), minorităţilor naţionale,
subdivizaţi în promotori ai • Părinţii,
libertăţii şi democraţiei în
educaţie (care se formează • Elevii şi studenţii,
continuu pe cont propriu) şi în • Directorii de opinie publică,
conservatori ai valorilor • Uniunile de creaţie,
vechiului sistem de asociaţiile obşteşti
învăţământ;
• educaţii noului sistem naţional
de învăţământ, cu predare în
limba română;
• educaţii noului sistem naţional
de învăţământ, cu predare în
limba rusă;
• educaţii învăţământului
românesc (România) şi ai celui
occidental.
 Impedimentele tranziţiei la noile valori educaţionale
• Poziţia incertă a Republicii Moldova pe mapamond: în afara unei
perspective apropiate de a se integra în Uniunea Europeană şi
în spaţiul protejat de NATO; în contrasens cu aspiraţiile forţelor
democratice ale R. Moldova, spaţiul ei politic, economic,
energetic, informaţional, educaţional şi spiritual este tot mai
mult influienţat de unele state, ale cărei valori sociale,
economice, democratice etc. cedează cu mult Occidentului.

• Lipsa unei doctrine politice a educaţiei, oficializate, care să

asigure revigorarea fiinţei naţionale, sociale, spirituale a celor
educaţi şi prin aceasta – a identităţii individului şi a comunităţii
poporului şi a statului.

• Degradarea fondului genetic al populaţiei, al potenţialului

axiologic educaţional, din cauza migrării masive a taţilor şi a
mamelor, a tinerelor necăsătorite peste hotare, care fapt
provoacă diminuarea funcţiilor sociale şi educaţionale ale
familiei, denaturează procesul firesc de regenerare a populaţiei
prin căsătorii.
Impedimentele tranziţiei la noile
valori educaţionale
• Cadrul legislativ general şi cel special al învăţământului, care
nu reflectă adecvat realităţile politice, sociale, economice,
ştiinţifice, spirituale din R. Moldova; contravine, în unele
aspecte importante, practicilor judiciare mondiale în domeniul
educaţiei şi învăţământului; nu încurajează o perspectivă mai
bună pentru populaţie prin educaţie şi învăţământ.

• Obstrucţionarea permanentă a învăţământului naţional în limba

română de către guvernanţi

• Criza de identitate şi criza de proprietate a unei părţi

semnificative din populaţia ţării.

• Dezechilibrarea structurii politice a electoratului

• Accesul limitat al educaţilor din instituţiile de învăţământ cu

predare în limba română la valorile autentice ale culturii
naţionale româneşti, deci şi la valorile culturii universale, în
special la cele europene.

• Compromiterea sprijinului acordat de Occident învăţământului

din R. Moldova de către persoane, partide şi instituţii
conservatoare şi/sau corupte
 Consolidarea achiziţiilor tranziţiei şi
înlăturarea factorilor de blocaj
• Pe plan intern, politicile educaţionale naţionale ar trebui:
• Să se autodefinească ca atare în baza declaraţiei despre independenţă, Să
adopte o atitudine pozitivă şi realistă faţă de educaţie şi învăţământ.
• Să definească corect, în baza istoriei şi a tradiţiei spirituale, educaţionale şi a
datelor ştiinţifice -- identitatea statului, a populaţiei şi a celor educaţi, iar în
această bază, şi identitatea politică, socială, ideologică, culturală, spirituală a
învăţământului.
• Să realizeze în fapt principiul declarat al priorităţii naţionale a învăţământului.
• Să stabilească strategiile şi priorităţile educaţiei şi învăţământului.
• Să favorizeze corelarea realistă şi ştiinţifică a tuturor acţiunilor şi factorilor
participanţi la educaţie şi învăţământ: pedagogici propriu-zişi, psihologici,
culturali, moral-spirituali şi religioşi, politici, economici, financiari, medico-
sanitari, de mediu etc.
• Să elimine blocajele constituirii şi dezvoltării învăţământului naţional, în primul
rând, desfiinţarea celor două sisteme paralele de învăţământ.
• Să creeze un cadru politic, ideologic şi juridic necesar constituirii unui
învăţământ naţional unitar în toate aspectele sale: teleologic, axiologic,
structural.
• Să promoveze personalităţile pedagogice, ştiinţifice, culturale, artistice,
manageriale etc. şi să descurajeze mediocrităţile, compromişii şi răuvoitorii.
• Pe plan extern:
• Să promoveze pe plan extern doctrina politică a educaţiei în R. Moldova.
• Să adopte o atitudine clară faţă de ţările de origine ale minorităţilor naţionale, în
conformitate cu temeliile statalităţii şi doctrina naţională a politicii educaţiei.
• Să promoveze consecvent acţiuni de reintegrare a învăţământului moldovenesc
în sistemul de învăţământ european modern.
• Să racordeze sistemul naţional de învăţământ la conceptul şi sistemul de
acreditare şi atestare academică şi ştiinţifică a ţărilor înalt dezvoltate.
• Să conecteze sistemul naţional de învăţământ la sistemul informaţional al
învăţământului occidental.
• Să colaboreze cu ţările şi organismele internaţionale donatoare şi creditoare în
vederea utilizării cu eficienţă maximă a ajutoarelor şi creditelor pentru educaţia
şi învăţământul din R. Moldova.
• Să promoveze în organismele internaţionale, în ţări şi instituţii de peste hotare
valorile educaţionale şi ştiinţifice ale învăţământului din R. Moldova.
• Să valorifice constant experienţele şi achiziţiile ştiinţifice ale educaţiei şi
învăţământului din întreaga lume.
• Să obţină un sprijin financiar, material, ştiinţific, informaţional, cultural
considerabil (inclusiv studiul limbilor străine de circulaţie internaţională) din
partea persoanelor fizice şi juridice, a fundaţiilor şi a ONG-urilor, a ţărilor şi
organismelor internaţionale – pentru persoanele şi instituţiile din învăţământ şi
ştiinţele educaţiei care realizează sau sunt marcaţi de perspectiva de a realiza
demersuri importante in educaţie, învăţământ şi ştiinţele educaţiei, indiferent de
vârsta acestora.
NOUA AXIOLOGIE A EDUCAŢIEI
• Axiologia educaţiei se constituie din cele
două tipuri de valori componente,
tradiţionale- clasice şi moderne.
• Valorile care apar în timpul educaţiei se
numesc capacităţi de personalitate, şi fac
parte din valorile create în procesul
educaţiei şi datorită educaţiei.
• Una dintre cele mai cunoscute axiologii
este structurarea valorilor pe criteriul
globalităţii – valorile : Adevărul. Binele.
Frumosul. Dreptatea. Libertatea, la care
unii autori mai adaugă şi Sacrul sau
Pietatea – valori proprii întregii omeniri,
tuturor oamenilor.
• Mai întâi s-au constituit primele trei valori
fundamentale, numite şi valori etern-
umane:Adevărul. Binele. Frumosul.
• La acestea s-au adăugat mai târziu şi valorile
sociale - Dreptatea şi Libertatea.
• Odată cu acestea, revoluţiile burgheze au
avansat şi valorile sociale- Egalitatea,
Fraternitatea, Legalitatea, care prezintă de fapt
decompozări ale primelor cinci valori
fundamentale, dar cu aplicaţie în domeniul
social.
• Valorile fundamentale ale omenirii
reprezintă şi valorile fundamentale ale
educaţiei şi învăţământului.
• Teleologia educaţiei în lumea
contemporană se constituie plenar pe
valorile fundamentale ale humanitasului,
atît ca valori preexistente educaţiei cît şi
ca valori produse/create de educaţie.
• Modelul educaţional contemporan are
la bază trei perspective globale:
• Cultura naţională (piramida)
• Realitatea şcolară
• Obictivele general-umane
• Definirea culturii drept o
• Cea mai simplă definiţie a
axiologie a educaţiei vine
din caractrul dublu-unitar culturii (din cele peste
al culturii: obiectiv şi 164 atestate) se rezumă
subiectiv. la activitatea umană de
creare a valorilor.
• “Omul nu este ci devine o
Pedagogia se înscrie în
fiinţă culturală” axiologia culturii datorită
(Al.Tănase. Introducere în faptului că ea constituie
filozofia culturii. acel domeniu de
activitate umană care
este prin definiţie un
domeniu de creare a
valorilor umane.
• ????????? Tipuri de prof.
Principiul fundamental de clasificare a valorilor în raport cu
educaţia este penetrabilitatea universală a valorilor în
sistemul educaţional, conform căruia valorile fundamentale
ale omenirii se găsesc, în forme decompozate, orice
acţiune educaţională, după formula:

• valorile bazei conceptuale (epistemologiei) a disciplinei şcolare

• valorile sistemelor de obiective (ale teleologiei)
• valorile conţinuturilor educaţionale
• valorile tehnologiilor educaţionale
• valorile evaluării succesului şcolar
valorile bazei conceptuale
(epistemologiei) a
disciplinei şcolare

valorile sistemelor de
obiective

valorile conţinuturilor
educaţionale

valorile tehnologiilor
educaţionale

valorile evaluării succesului

şcolar
 fiecare disciplină şcolară dispune de resurse proprii,
specifice, de educaţie axiologică,
şi de resurse comune tuturor disciplinelor şcolare

• Al doilea principiu fundamental de

structurare psihopedagogică a valorilor în
sistemul şi procesul educaţional este
adecvarea valorilor la particularităţile
psihologice şi de vîrstă ale
elevilor/educaţilor.
 Sinteza unei astfel de structurări
este dată de Constantin Cucoş:
• perioada infantilă (0-1 ani): se caracterizează prin interesele
biologice sau organo-olfactive, se centrează către valorile vitale (de
sănătate)
• perioada primei copilării (1-3 ani): se identifică interesele de tip
kinoperceptiv şi glosic, îi corespund valorile senzuale (sau de plăcere)
• perioada celei de-a doua copilării (3-7 ani): îi sunt specifice
interesele ludico-practice, îi corespund valorile de apropiere (sau de
achiziţie)
• perioada celei de-a treia copilării (7-12 ani): este centrată pe
interesele constructive, se îndreaptă către valorile tehnice (sau de
producţie)
• perioada preadolescenţei (12-14 ani): domină interesele ludico-
afective, apar valorile politice (sau de organizare)
• perioada adolescenţei: se dezvoltă interesele socio-abstracte şi
intelectuale, se centrează în jurul valorilor culturale (sau de înţelegere)
• faza matură: are ca interse dominante nevoile trans-sociale, raţionale,
individul se centrează către valorile spirituale înalte (adevărul,
frumuseţea, dragostea, pietatea)
 Sinteza dată de Constantin Cucoş

Perioada Valorile copilului Valorile parintilor

perioada infantilă (0-1

ani):

perioada primei copilării

(1-3 ani):

perioada celei de-a doua

copilării (3-7 ani):

perioada celei de-a treia

copilării (7-12 ani):

perioada
preadolescenţei (12-14
ani):
perioada adolescenţei:
• Însuşi curriculumul, potrivit lui S. Cristea , reprezintă una dintre cele mai
importante valori ale educaţiei, valoare dată de capacitatea sa de a realiza
rolul de instrument principal general de proiectare, instruire şi formare a
celor educaţi.
• Curriculumul posedă şi anumite valori înscrise în fiecare componentă şi
subcomponentă a sa: teleologică[1] (idealul, scopul, obiectivele, standardele
şi finalităţile educaţiei
• Cunoştinţele reprezintă valorile care-l raportează pe om la universul exterior
fiinţei sale.
• Competenţele reprezintă un sistem de valori in actu, care îl raportează pe
om la propria activitate.
• Atitudinile reprezintă valorile fundamentale ale personalităţii, esenţa fiinţei
umane. Prin atitudini omul se raportează la universul exterior (lumea din
afara sa) şi la propria lume interioară (universul intim).
• Tehnologiile educaţionale (predării-învăţării-formării-evaluării) sunt de
asemenea valori, ele reprezentând ansambluri de instrumente ale activităţii
umane de cunoaştere şi formare -- modele, metode, tehnici, procedee,
forme etc.
• Epistemologia educaţiei este şi ea formată esenţial din valori. Teoriile,
conceptele, paradigmele, principiile, ideile, modelele, preceptele, normele,
criteriile, ca valori ale gândirii umane, sunt şi valori ale educaţiei, reprezintă
rezultatul şi procesul educaţiei
Valoarea structurii noului sistem axiologic al
educaţiei şi învăţământului este dată de un
sistem de principii:
• universalitatea valorilor antrenate şi caracterul specific naţional;
• determinismul reciproc al valorilor antrenate de sistemul educaţional;
• corelarea tendinţelor general umane în re-potenţializarea valorilor cu cele
ale naţiunii, grupului etnic/social/ şi ale educatului;
• caracterul deschis al sistemului către macro/microsistemele axiologice:
această structură este corelată cu problemele lumii contemporane şi cu
conceptul modern de educaţie şi învăţământ, ca macrosistem axiologic, şi
cu problemele unei comunităţi etnice şi statale, care sugerează/determină
orientarea teleologică şi axiologică a educaţiei unor indivizi şi grupuri
sociale concrete, care se constituie ca microsistem axiologic;
• autenticitatea sistemului: aceasta este confirmată experienţial prin faptul
acceptării lui de către majoritatea practicienilor.
• temeinicia teoretică a modelului axiologic al educaţiei şi învăţământului;
• dezvoltarea continuă în sisteme practice de valori: proiectarea teoretică
este confirmată de desfăşurarea procesului educaţional concret.
 structura axiologiei educaţiei în R.
Moldova se prezintă astfel:
• Sfera subiectului formator: a
educatorului, învăţătorului,
profesorului, îndrumătorului
ştiinţific etc.
• Sfera subiectului educat: a
copilului, elevului, studentului,
masterandului, doctorandului,
cursantului (formabilului):
• teleologia educaţiei;
• Axiologia sistemului de
• conţinuturile educaţionale; învăţământ (instituţiile de
• tehnologiile de predare- învăţământ care formează
învăţare-evaluare; sistemul acestuia reprezintă şi
• epistemologia educaţiei; ele valori, de aceea, de ex.,
este firesc să afirmăm că iubim
şcoala în care învăţăm sau
activăm).
 Sistemul de valori al educaţiei din
R. Moldova s-a constituit din:
• conceptul educaţional, exprimat de documentele conceptuale,
teoretice, juridice şi normative ale educaţiei şi învăţământului, precum
şi de orice altă lucrare sau acţiune care realizează o nouă viziune în
domeniu, cum ar fi:
• Concepţia dezvoltării învăţământului în Republica Moldova (1994);
• Planul Naţional de dezvoltare a învăţământului în Republica Moldova
(1995);
• Concepţia educaţiei în Republica Moldova (2000);
• Legea Învăţământului (1995);
• concepţiile disciplinelor şcolare (1992; Cf. 46);
• Curriculum de bază. Documente reglatoare (1997);
• Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic (1997);
• curricula disciplinelor şcolare (1999-2000);
• ghidurile metodologice de implementare a curricula (pe discipline
şcolare) (2000);
 Valoarea poate fi transmisă celui educat
prin efort intelectual, afectiv şi psihomotor.
• Valorile educaţiei angajează toate
tipurile de valori, create sau
necreate de om, cu condiţia ca
acestea să reprezinte mesajul
promovat de
teleologia,conţinuturile,
metodologia şi epistemologia
educaţiei.

• Conceptul educaţional clasic, deşi

• comportă imanent materiile
Originea valorilor:
• a) create/produse de om;
• b) necreate de om, existente
apriori de cunoaşterea umană.
recunoaşte subiectului educat
participarea la apariţia valorilor
educaţiei, le consideră pe acestea
ca existente apriori de cunoaştere
şi educaţie. Conform acestei
viziuni, valoare este doar ceea ce
predate-învăţate (ştiinţele,
literatura şi artele, tehnologiile).
 Valori fundamentale ale humanitas-ului: Adevărul,
Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea

• Valori contextuale
(valorile imanente şi
valorile in actu) ale
operelor de literatură
şi artă

• Valori specifice
creaţiei artistice
(estetice, morale,
religioase, teoretice)
 Structura axiologică desfăşurată a
sistemului educaţional naţional
este dată de formula:
Teleologia:
• 1. Idealul uman/idealul de viaţă
• 2. Idealul educaţional al naţiunii/al comunităţii numele căreia este purtat de sistemul de
învăţământ
• 3. Idealul educaţional specific tipului de educaţie:
• 3.1. idealul educaţiei lingvistice
• 3.2. idealul educaţiei literar-artistice
• 3.3. idealul educaţiei intelectuale
• 3.4. idealul educaţiei morale
• 3.5. idealul educaţiei artistic-estetice
• 3.6. idealul educaţiei fizice
• 3.7. idealul educaţiei spirituale etc.
• 4. Scopul educaţional:
• 4.1. scopul general al naţiunii – raţiunea de a fi a poporului
• 4.2. scopul comun al disciplinelor şcolare unite într-o arie curriculară
• 4.3. scopul disciplinei şcolare.
• 5. Obiectivele educaţionale:
• 5.1. obiectivele pe arii curriculare
• 5.2. obiectivele transdisciplinare
• 5.3. obiectivele generale ale disciplinei şcolare
• 5.4. obiectivele cadru ale disciplinei şcolare
• 5.5. obiectivele de referinţă ale disciplinei şcolare
• 5.6. obiectivele operaţionale.
Conţinuturile educaţionale:
• 1. Valorile fundamentale ale
humanitas-ului:
• 1.1. Adevărul
• 1.2. Binele
• 1.3. Frumosul
• 1.4. Dreptatea
• 1.5. Libertatea.
• 2. Valorile dominante ale educaţiei
la o anumită vârstă[1]:
• 2.1. Valorile vitale -- la vârsta
copilăriei fragede
• 2.2. Valorile vitale şi morale --
la vârsta timpurie
• 2.3. Valorile vitale, morale şi
religioase -- la vârsta copilăriei mici
• 2.4. Valorile vitale, morale,
religioase şi teoretice -- la vârsta
adolescenţei timpurii
• 2.5. Valorile vitale, morale,
religioase, teoretice şi estetice – la
vârsta adolescenţei mature
• 2.6. Valorile vitale, morale,
religioase, teoretice, estetice,
juridice, politice şi economice – la
vârsta maturităţii.
• 3. Valorile contextuale ale
unităţilor de conţinut (de
exemplu: Semnificaţia actului
Unirii Principatelor Române la
24 ianuarie 1859;
Caracteristicile baciului
moldovean din balada populară
Mioriţa ca valori fundamentale
ale poporului român; Cauzele
excluderii dustului (DDT-diclor-
difenil-triclor-metil-metanului)
din agrotehnică şi sanitarie.
• 4. Valorile unităţilor de conţinut
indivizibile didactic (de
exemplu: Semnificaţia versului
De-a fi să mor din balada
populară Mioriţa).
• 5. Valorile implicite ale
cunoştinţelor elevilor despre
sistemele de activitate didactică
specifice fiecărei discipline
şcolare (de exemplu: Sistemul
de activitate literară).
Tehnologiile educaţionale:
• 1. Valorile tehnologiilor de predare-învăţare
• 2. Valorile tehnologiilor de evaluare
• 3. Valorile activităţilor de învăţare ale elevilor.
• Epistemologia sistemului educaţional:
• 1. Problemele şi priorităţile lumii contemporane (de exemplu:
Instaurarea păcii; Ideea europeană)
• 2. Valorile doctrinei politice a statului în domeniul educaţiei şi
învăţământului
• 3. Valorile cadrului juridic al educaţiei şi învăţământului
• 4.Valorile conceptului/paradigmei educaţionale care ghidează sistemul
naţional de învăţământ
• 5. Conceptul unei trepte de învăţământ a sistemului naţional de
învăţământ
• 6. Principiile constitutive şi regulative ale unei arii curriculare
• 7. Principiile constitutive şi regulative ale disciplinei şcolare
• 8. Principiile constitutive şi regulative ale teleologiei disciplinei şcolare
• 9. Principiile de selectare şi structurare a conţinuturilor disciplinei
şcolare
• 10. Principiile de selectare şi combinare a tehnologiilor educaţionale
• 11. Principiile de evaluare a achiziţiilor şcolare.
 VALORILE EDUCAŢIEI PROMOVATE
de organizaţiile şcolare
(propunerile managerilor din educaţie)
• Grija şi compasiunea (Ai grijă • Cinstea şi încrederea (Fii cinstit,
de tine şi de ceilalţi!) sincer şi caută mereu adevărul!)
• Străduinţa (Caută să realizezi • Integritatea (Acţionează conform
ceva deosebit, admirabil, dă principiilor morale şi etice, ai grijă
tot ce poţi, cultivă excelenţa!) ca faptele tale să fie pe măsura
vorbelor tale!)
• Corectitudinea (Urmăreşte şi • Respectul (Tratează-i pe ceilalţi cu
protejează binele comun, respect şi consideraţie, respectă-
astfel încât toţi să fie trataţi la le punctul de vedere!)
fel, într-o societate justă!) • Responsabilitatea (Asumă-ţi
• Libertatea (Bucură-te de toate răspunderea pentru acţiunile tale,
libertăţile şi drepturile rezolvă conflictele în mod
constructiv, non-violent, implică-
conferite de calitatea de te în viaţa socială şi civică,
cetăţean şi apără drepturile protejează mediul!)
celorlalţi!) • Înţelegerea, toleranţa şi
incluziunea (Cunoaşte-i pe ceilalţi
şi culturile din care provin,
acceptă diversitatea într-o
societate democratică, integrează-
te şi ajută-i pe ceilalţi să se
integreze!)
DECALOGUL PROFESORULUI
• Să biruie mereu gândul de a fi un adevărat mentor
pentru elevi !
• Orice decalog este temniţa libertăţii, de aceea ţine
minte că şi libertatea se educă!
• Chiar dacă nu eşti mare de stat, fii mare la sfat, aşa
că încearcă mereu cărţi străine!
• Nu-ţi face iluzii, cunoştinţele tale sunt limitate, iar
ceea ce nu cunoşti este nelimitat!
• Să nu te sperie gîndul că atunci cînd greşeşti
trebuie să fii răbdător!
• Pentru a fi profesor, reînvaţă să fii elev!
• Adu-ţi aminte că şi bietul elev e subt vremi şi
zâmbeşte când intri la oră!
• Tot ce urmează este imprevizibil, aşa că fii mereu
zîmbitor!
• Crede slăbiciunile omeneşti şi vorbeşte pe
înţelesul tuturor!
• Dacă a filosofa înseamnă să răspunzi cu mijloace mature la întrebări
pe care şi le pun până şi copiii, atunci nu te feri să te bucuri ca un
copil!
• Notele nu trebuie să stea în clipala ochiului, ci în cumpăna minţii, aşa
că priveşte-ţi elevul în ochi!
• Nu uita că, de multe ori, îi poţi convinge pe ceilalţi… doar privindu-i în
ochi!
• Nu uita că vei da seama pentru toate ale tale, aşa că nu lăsă nimic
neexplicat celui care nu înţelege!
• Fii atent când toată lumea îţi dă dreptate, fiindcă ori eşti al naibii de
deştept ori eşti şef!
• Pune mereu suflet în ceea ce faci, că altfel ieste inimii durere!
• Ţine minte că, într-un dialog, intensitatea trăirii este direct
proporţională cu tensiunea ideilor aplicate şi invers proporţională cu
rezistenţa dialogului la frumuseţe!
• Convinge-ţi elevii că lectura e cea mai plăcută zăbavă şi le vei da
putere!
• Elevii pe care îi ai sunt din ce în ce mai buni… pentru că tu eşti
aidoma lor, aşadar nu te speti ca Sisif, ci vâră-ţi mâinile în buzunare şi
treci mai departe, peste timp, ca şi ei!
• Nu fi niciodată vorbitor de lucruri deşarte, ci izvor de viaţă!
• Cu bani poate să trăiască oricine. Însă, de luat în seamă sunt cei care
trăiesc fără bani!
 
 DECALOGUL ELEVILOR
• 1.      Fiţi oneşti!  
• 2.     Caută să gândeşti mult, nu să ştii mult!
• 3.     Concurează cu tine însuţi, nu cu ceilalţi!
• 4.     Fii stăpânul informaţiei, nu sclavul notelor!
• 5.     Înţelege că geniul începe operele frumoase,
dar numai munca le isprăveşte!
• 6.     Fă-ţi enciclopedie din cunoştinţe şi cronică
din amintiri!
• 7.     Învaţă respectul ca o ecuaţie simplă,
determină formula şi aplică mereu!
• 8.    Aminteşte-ţi că nu vreau, nu pot, nu ştiu nu
sunt consemnate în niciun dicţionar!
• 9.     Ai grijă de interior, că se reflectă în exterior!
• 10.“Cantemireşte” liber!
 Cadrele didactice - educatoare/învăţători trebuie să asimileze şi
să propună cât mai multe valori educaţionale, validate social şi
pedagogic, să infuzeze consistent conţinuturile educaţiei cu valori
perene ale umanităţii. Rassekli şi Văideanu

• Valori sociale(cooperarea, amabilitatea, justiţia şi

dreptatea socială, spiritual civic, simţul
responsabilităţii, respectarea drepturilor omului);
• Valori ce privesc individual (veracitatea, onestitatea,
disciplina, toleranţa, simţul ordinii, spiritul de
perfecţionare);
• ValorI ce vizează ţările şi lumea (patriotism, conştiinţa
neamului, înţelegerea internaţională, fraternitatea
umană, conştiinţa interdependenţei dintre naţiuni);
• Valori procesuale (abordarea ştiinţifică a realităţii,
discernământul, cântarea adevărului, reflecţia, etc..).
 În cadrul activităţilor cadrul
didactic trebuie să-i facă :
• să ştie să se conducă ;
• să ştie să colaboreze ;
• să ştie să se adapteze ;
• să ştie să se cultive.
 Valorile promovate de şcoală :
• Integritate
• Comportamentul, actiunile si vietilor
membrilor se bazeaza pe valorile
personale si cele ale organizatiei.
• Libertate
• Oferim individului libertatea de a gandi.
Nu indoctrinam. Lasam indivizii sa
aleaga.
• Perseverenta
• Suntem constienti de faptul ca
misiunea noastra este una dificila. Nu
renuntam nicioadata, si suntem
condusi de credinta ca “Esecul nu este
o optiune pentru noi”
• Inovatie
• Nu suntem doar perseverenti prin a
face lucrurile in acelasi fel. Cautam in
mod continuu sa inovam modul in care
ne atingem obiectivele organizatiei
intr-o maniera consistenta cu
identitatea noastra.
• Durabilitate
• Gandim pe termen lung. Misiunea
noastra este una de durta si ne solicita
o abordare pe termen lung si un
management eficient al resurselor
noastre. Luam in considerare impactul
actiunilor noastre si actionam in
consecinta.
• Loialitate
• Oferim loialitatea partenerilor nostri.
Solicitam loialitate in schimb. Ca orice
proces de durata, obiectivele noastre
solicita resurse dedicate la bine si la
rau. Ne respectam promisiunile.
 Conflicte valorice şi rezolvarea
lor; Natura apreciativă a valorilor
• Pare un act de mare ipocrizie
a vorbi despre valori într-un
colţ de lume care din ce în ce
mai mult derapează în
violenţă, corupţie, să­ră­cie, dis­
perare. Valorile trebuie să
treacă din cuvînt în sentiment,
în convingere şi în faptă. Altfel
ele nu există decît cu numele.
Ce pot însemna valorile pentru
niş­te oameni care nu au
asigurată ziua de mîine la un
nivel omenesc, pentru a nu
folosi un cuvînt pe care îl de­
test, şi anume decent. A fi
victimă a sărăciei este un fapt
indecent?
• În documentele Consiliului
Europei, sărăcia este tratată
drept boală socială, sursă
pentru multe rele, printre care
nerespectarea drepturilor
omului: neres­pectarea
dreptului la educaţie, la
informare, la expresie, la
opţiune liberă. Aderăm la
această opinie şi consi­derăm
că societatea se poate
“vindeca” prin redes­coperirea
unor valori şi prin creaţia de
valori.
• Vorbim de valori atunci cînd ele sînt
puse în pericol. Dacă abordăm
această temă, înseamnă că în
profesia noastră, în viaţa noastră,
anumite valori se simt ameninţate.
Mai bine zis, noi ne simţim
ameninţaţi pentru că anumite valori
întru care am trăit şi-au pierdut
autori­tatea şi/sau pentru că lumea
din jur se conduce după valori
străine nouă. Procesul de adecvare
axio­logică la lumea în care trăim se
realizează prin asimilarea de
cultură.
• Valoarea este o reprezentare a
ceva ce poate răspunde unei
trebuinţe individuale sau colective.
Conştiinţa valorii se naşte acolo
unde şi atunci cînd este resimţită o
carenţă, acolo unde realul prezent
nu mai poate satisface
subiectivitatea. Astfel se naşte
valoarea – ca “spaţiu de aşteptare”
(C. Cucoş) – ca o faţetă a unui viitor
dezirabil. Din complexitatea mobi­
lurilor individuale decurge şi comple­
xitatea axiologică pe care individul
uman trebuie să o administreze.
 Valoarea este exprimată, după Hofstede (1996), prin
intermediul unor practici precum: simboluri, ritualuri,
eroi. Cunoaşterea valorilor ne este accesibilă nu direct,
ci prin intermediul observării acestor practici specifice

grupului social luat în discuţie.

• Simbolurile sînt cuvinte, gesturi, ilustraţii sau

obiecte care prezintă un aspect particular,
recunoscut de cei implicaţi într-o anumită
cultură. Simbolurile unui grup sînt create uşor,
sînt copiate cu repeziciune de alte grupuri şi
dispar uşor, de aceea sînt repre­zentate ca
stratul cel mai superficial al culturii.
• Eroii sînt persoane vii sau
decedate, reale sau
imaginare, care au
caracteristici preţuite într-
o cultură şi, astfel,
servesc drept modele de
compor­tament. Mass-
media este un factor
care, în prezent, exercită
o influenţă majoră în
alegerea eroilor.
• Ritualurile sînt activităţi
colective, inutile tehnic în
atingerea scopului final,
dar esenţiale din punct de
vedere social într-o
cultură: ele sînt
desfăşurate ca avînd un
scop în sine. Exemple de
ritualuri sînt ceremoniile
sociale, reli­gioase, modul
de manifestare al
respectului, salutul etc.
• Păstrarea vie a unor valori în conştiinţa
oamenilor se realizează prin utilizarea
simbolurilor caracteristice, prin cultul eroilor şi
prin practicarea ritualurilor, care suscită în
conştiinţele individuale senti­mentul participării la
valori perene. Apariţia de noi valori necesită
inventarea de noi simboluri, desco­perirea de
eroi prin scoaterea din anonimat a unor oameni
purtători de cuvînt ai speranţelor şi aşteptărilor
colective şi practicarea de noi ritualuri.
 CULTURA – MEDIU DE FIINŢARE AL VALORILOR
• Sensurile conceptului de cultură variază în
funcţie de ramura ştiinţifică în care s-a
încercat delimi­tarea, respectiv: istorică,
psihologică, antro­pologică, sociologică,
filozofică. Prin următoarea definiţie,
U.N.E.S.C.O. (Declaration de Mexico, 1982,
apud Cucoş, 1995) oferă o perspectivă
compre­hensivă asupra termenului: “Cultura
poate fi astăzi consi­derată ca un ansamblu
de trăsături distincte, spirituale şi materiale,
intelectuale şi afective, care carac­terizează
o societate sau un grup social. Ea înglo­
bează, pe lîngă arte şi litere, moduri de
viaţă, drep­turile fundamentale ale omului,
sistemele de valori, tradiţiile şi credinţele… • Din definiţie ne apar atît elementele
Cultura dă omului capaci­tatea de reflecţie culturii – trăsături, producţii
asupra lui însuşi. Ea este cea care face din artistice, moduri de viaţă, drepturi
noi fiinţe specific umane, raţionale critice şi ale omului, sisteme de valori,
etic angajate. Ea este cea care ne ajută să credinţe, tradiţii – cît şi rolul pe care
discernem valorile şi să efectuăm alegeri. îl joacă aceasta în devenirea şi
Prin ea omul se exprimă, ia cunoştinţă de el realizarea omului. Alte expresii
însuşi, se recunoaşte ca un proiect pentru cultură sînt: cunoaştere
neîncheiat, pune în chesti­une propriile socială (Moore şi Lewis, 1952),
realizări, caută neîncetat noi semni­ficaţii şi proces adaptativ (Hutchins, 1995),
creează opere care îl transcend”. programare mintală (Hofstede,
1996).
 RELAŢIA DINTRE
SOCIETATE, CULTURĂ – VALORI, EDUCAŢIE

• Cultura unei societăţi este • Sociologul francez P.

memoria ei, este mijlocul
prin care se poate întrupa
în toţi şi în fiecare ceea
ce numim identitate
naţională, etnică,
religioasă, profesională
etc. Prin cultură se
asigură continuitatea
conştiinţei colective
Bourdieu consideră că
societatea, structurată în
clase diferite, în grupuri
diferite, posedă un anumit
capital cultural, care
influenţează traseul
devenirii indivizilor
singulari.
Capitalul cultural există în trei stări distincte:
• – starea încorporată – cultura este asimilată
de om în timp şi se prezintă ca o parte
integrantă a persoanei; în această stare,
cultura devine un bun al celui care a asimilat-o
prin efort propriu înde­lungat şi dispare o dată
cu dispariţia fizică a persoanei; încorporarea
culturii se realizează prin educaţie şi, în
principiu, în şcoală;
• – starea obiectivă ­– cînd capitalul cultural
încorporat se materializează în cărţi, picturi,
monu­mente, invenţii tehnice etc.; în această
formă, capitalul cultural este transmisibil, el
supra­vieţuieşte creato­rului; prin cumulare între
gene­raţii, constituie mediul cultural formativ
prin el însuşi; obiectivarea culturii se
realizează încă din şcoală, prin produsele pe
care elevii le obţin prin efort propriu în
perioada de încorporare a culturii, dar, mai
ales în aşa-zisă viaţă activă, dedicată muncii;
• – starea instituţionalizată – cînd meritul,
realizarea culturală este recunoscută prin
diplome, bre­vete de invenţie etc.; această
stare permite con­vertirea capitalului cultural în
capital economic.
• C. Cucoş arată că
modul în care o
societate selecţionează,
clasifică, distribuie,
evaluează şi transmite • Dascălul vine în faţa
cunoştinţele prin elevilor învestit de socie­
învăţămînt reflectă tate cu o anumită
distribuirea puterii în autoritate. Dacă aceleaşi
sînul respectivei lucruri ar fi spuse sau
societăţi demonstrate, arătate etc.
de către o persoană
oarecare, de un
necunoscut, mesajul nu
ar fi receptat cu aceeaşi
consideraţie.
 VALORILE EDUCAŢIONALE
• Delimitarea valorilor • Educaţia transformă omul în
educaţionale în raport cu valoare supremă.
valorile culturale generale • Valorile educative sînt
ale unei societăţi este o relative; nu avem cum să le
sarcină dificilă. Toate absolutizăm fără să nu dăm
valorile culturale merită dovadă de etno­centrism şi
să fie asimilate de către de opresiune. Chiar dacă
fiinţa umană în formare, democraţia re­prezintă
dar acest lu­cru nu este opţiunea noastră ideologică,
posibil. este îndoielnic că am avea
dreptul să impunem această
valoare prin toate activităţile
şi strategiile acţionale ale
şcolii. Oricare ar fi orientarea
politicii educaţionale, valorile
trebuie propuse beneficiarilor
educaţiei în mod democratic.
• Există mentalitatea că şcoala
trebuie să furnizeze competenţe,
prin absolvenţi bine pregătiţi, iar
comunitatea – resurse materiale
pentru a sprijini desfăşurarea în
condiţii optime a activităţii şcolare.
Schimbul nu este atît de tranşant,
comunităţii i se cer şi anumite
atitudini şi modele de oameni
realizaţi care să-i stimuleze pe
copii în a interioriza valorile educa­
ţionale, iar şcoala ar trebui să fie
mai transparentă în organizarea
resurselor, în producerea de
rezultate.
• Mass-media face loc informaţiilor
despre educaţie şi valorile sale,
prezentînd în special cazuri de
devianţă pozitivă: premierea unor elevi
olimpici internaţionali, unele gesturi de
solidaritate ieşită din comun în faţa
bolilor sau a diferitelor situaţii
problemă, sau negativă: abuzuri ale
cadrelor didactice asupra elevilor, sau
accidente, ca acela de a se dărîma
tavanul unei clase peste elevi în timpul
orelor. Cunoaştem interesul presei
pentru senzaţional, dar considerăm că,
pentru educarea opiniei publice n-ar fi
deplasat să se mediatizeze mai mult
informaţii despre starea normală a
şcolii, a profesorilor, a elevilor. Poate
de aceea profesia didactică naşte
reprezentări sociale dintre cele mai
bizare – ca fiind o muncă foarte simplă,
curată, sau din contră, o muncă foarte
solicitantă, slab retribuită şi care nu
oferă satisfacţii personale.
 • Şcoala trebuie să
promoveze valorile
momentului, dar trebuie
să-şi asigure totodată şi
un anume spaţiu de
autonomie axiologică,
• O criză a valorilor pentru că ei îi revine
educaţionale astăzi sarcina să promoveze
înseamnă nu atît un gol valorile de mîine ale
axiologic în spiritul şcolii, societăţii.
• cît fie o opacitate a
publicului la valorile pe
care şcoala le
promovează,
• fie o manieră inadecvată
a şcolii de a propune
publicului valorile
respective.
• Conflictele valorice pot
apărea în mai multe
contexte dintre care
enumerăm cîteva:
• intrapersonal, • Conflictul nu trebuie nici
• interpersonal,
• intracultural,
• intercultural.
• Educaţiei nu-i stă prea
ignorat, nici drama­tizat.
Trebuie asumat individual
şi grupal. Rezolvarea sa
este condiţionată de
abordarea raţională.
mult în putere să dimi­
nueze costurile
conflictelor, dar educaţia
poate şi are sarcina de a
preveni ivirea unor
conflicte prin promo­varea
comunicării, cunoaşterii
autentice, deschiderii
spre celălalt, colaborării,
toleranţei.

• Valorile general-umane sînt
apreciate de toţi oamenii;
conflictele apar atunci cînd
acestea se parti­cularizează în
manifestări specifice culturale.
• A vorbi despre o cultură vie şi
despre un sistem de valori
activ înseamnă implicit a vorbi
despre conflicte axiologice.
• În plan educaţional, conflictul
valorilor este “radiografiat” de
profesor pe multiple registre,
dintre care amintim:
• aspiraţiile elevilor
• - aspiraţiile profesorilor,
• valorile şcolii
• - valorile cotidiene,
• valori locale
• - valori universale,
• valori perene - valori
circumstanţiale,
• valori mijloc
• - valori scop,
• valori teoretice
• - valori practice,
• valori personale
• - valori de status-rol etc.
 • Valorile contextuale
• valorile care se produc/apar
în timpul activităţii
educaţionale, sursa lor fiind
una din componentele
curriculumului şcolar –
(imaginea unui peisaj creat
• Valorile dominante ale în opera literară, a unei lupte
disciplinei şcolare descrise în manualul de
• valorile bazei conceptuale istorie, operaţiile de gândire,
(epistemologiei) a disciplinei percepţie, comunicare etc.);
şcolare
• valorile sistemelor de
obiective (ale teleologiei)
• valorile conţinuturilor
educaţionale
• valorile tehnologiilor
educaţionale
• valorile evaluării succesului
şcolar
• Valorile personale • Pentru aceasta educaţia pentru
(achiziţionate de elev): valori îşi propune:
• cunoştinţe • - reactualizarea în orice act de
• competenţe valorizare a mobilurilor interioare
şi a normelor asimilate şi
• atitudini (emoţii şi interiorizate de subiect.
sentimente, opinii, • - restructurarea periodică a ,,
convingeri, idealuri, acte referenţialului axiologic “, astfel
volitive, aprecieri şi încât să asigure o selecţie
autoaprecieri) axiologică a unor noi obiective.
• - diversificarea efectelor
formative la fiecare individ, dând
posibilitatea acestuia de a-şi
câştiga autonomia interioară şi
de a acţiona pe baza unor norme
autoconstruite.
• - formarea capacităţii de căutare
şi descoperire a unor noi relaţii
între valori, ţinând de
creativitatea valorică.
– autoreglarea permanentă a
criteriilor valorice, astfel încât să
se obţină maximum de
operaţionalitate
 Evaluare axiologia educaţiei
interviu de performanţă
• Care valori general- umane sînt incontestabile
• Ce valori sînt contemporane şi trebuiesc promovate
• De ce trebuie să reconceptualizăm valorile fundamentale
• Ce valori sînt de bază pentru decalogul profesorilor
• Ce valori vor fi promovate de educaţie permanent
• Axiologia şi cultura au tangenţe Argumantaţi
• În aspect valoric ce simboluri Vă par contemporane
• Ce personalităţi moderne pot promova valori
• Unde în piramida lui Maslow putem indica valorile general umane
• Ce valori se cultivă la fete. De ce
• Care sînt valorile proprii sexului bărbătesc. De ce
• De ce cavalerii medievali aveau dezvoltate sisteme de valori
• Ce lipseşte bărbatului contemporan pentru a fi numit şi el-
personalitate cu un sistem de valori