SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator
- totalitatea organelor care participa la circulatia sangelui cu substante
- este format din : - inima
- vase de sange: artere, capilare, vene
- sange
Sangele- lichid de culoare rosie, care formeaza mediul intern al organismului impreuna cu lichidele
interstitiale
- contribuie la mentinera homeostaziei corpului
- reprezinta 8% din greutatea corpului
- este format din plasma (55 – 60%) si elemente figurate (40 – 45 %)
 Plasma – contine 90% apa si 10 % substante chimice: 1% - substante organice( proteine,
lipide, glucide, combinatii ale acestora, produsi finali si intermediari ai metabolismului) si 9%
- substante anorganice (bicarbonati, cloruri, ioni de Fe, Ca, Mg, K, enzime)
 Elementele figurate
 Eritrocite (hematii, globule rosii):
- in stare adulta sunt anucleate
- la ♀ - 4,5milioane/mm³sange circulant, iar la ♂ - 5milioane/mm³sange circulant
- contin un pigment rosu numit hemoglobina (Hb) cu rol in transportul gazelor
respiratorii
- durata de viata 120 zile, apoi sunt distruse de splina, ficat, ganglioni limfatici
 Leucocitele (globule albe):
- celule nucleate, mobile, cu rol in imunitate
- in numar de 4000 – 8000/mm³sange
- durata de viata de la cateva ore la cativa ani
 Trombocitele (plachetele sangvine):
- fragmente celulare care se formeaza din fragmentarea megacariocitelor in maduva
rosie
- 300000/mm³sange
- au rol in coagularea sangelui,( contin factorii coagularii), prin aderarea la peretele
vasului de sange lezat si formarea dopului plachetar

Grupele de sange
Sunt 4 grupe de sange:
O I: - donator universal
- primeste doar de la grupa O
A II: - doneaza la A si AB
- primeste de la O si A
B III: -doneaza la B si AB
- primeste de la O si B
AB IV: - doneaza la AB
- primitor universal

Sistemul Rh:
- pe suprafata hematiilor poate exista si antigenul D (factorul D) care se mosteneste de la tata
- in functie de prezenta/ absenta factorului D oamenii pot avea: Rh pozitiv daca au factorul D (85%) si
Rh negative daca nu au factorul D (15%)
- prezenta factorului D in sange determina formarea de anticorpi anti-D , de aceea in cazul
transfuziilor se tine cont si de factorul D: o persoana cu Rh pozitiv poate primi de n-ori sange cu Rh
negative, in schimb o persoana cu Rh negativ poate primi o singura data sange cu Rh pozitiv, deoarece
la a 2-a transfuzie se sintetizeaza anticorpi anti-D care duc la hemoliza
- in cazul femeilor cu Rh negative, cu o sarcina Rh pozitiv (mostenit de la tata)sarcina trebuie urmarita
, deoarece datorita sangelui fetal care ajunge in cel al mamei se sintetizeaza anticorpi anti –D(prima
sarcina decurge normal, la a 2-a pot aparea accidente de incompatibilitate: avort, anomalii,
malformatii, etc.)

Imunitatea

Reprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si a neutraliza particule sau cellule straine

organismului, dar si cellule si substante proprii organismului, care sunt modificate si care nu mai sunt
recunoscute ca fiind proprii.
Antigenul = substanta sau particula straina (bacterii, virusuri, grefe si transplanturi) care
patrunsa in mediul intern determina producerea de substante specifice, numite anticorpi, care
neutralizeaza si si distrug antigenul.
Imunitatea este: nespecifica si specifica
1. Imunitatea nespecifica (innascuta):
- prezenta la toti oamenii
2. Imunitatea specifica (dobandita):
- apare in urma contactului cu agenti patogeni
- tipuri de imunitate specifica:
 imunitate dobandita natural:
- pasiv: mostenita prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern
- activ: in urma unor boli
 imunitate dobandita artificial:
- activ: prin vaccinare – introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuati sau
omorati care determina producerea de anticorpi specifici; dureaza 1-7 ani
- pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi gata formati; dureaza 2-3
saptamani

Inima: - organ musculos, cavitar

- situata intre plamani, cu varful orientat spre plamanul stang
- formata din 4 camere: 2 atrii (A) la baza si 2 ventricule (V) spre varf care comunica
intre ele prin orificiile atrioventriculare; atriile sunt separate intre ele prin septul
interatrial , iar ventriculele sunt separate intre ele prin septul interventricular
- peretele inimii prezinta 3 straturi: epicard, miocard, endocard
Miocardul = muschiul inimii
- este mai gros in V, decat in A, in special in V stang
- format din 2 tipuri de cellule: cellule miocardice contractile si cellule miocardice
modificate care intra in alcatuirea sistemului excitoconductor sau nodal
Activitatea cardiacă

• Inima este un organ musculos, cavitar, tetracameral, care pompeaza

ritmic în artere sângele pe care îl primeste prin vene. Inima prezintă un sistem de valvule care
impugn deplasarea sângelui într-un singur sens.
 Valvule atrio-ventriculare (mitrală și tricuspidă) – se deschid în timpul diastolei
ventriculare.
 Valvule semilunare (sigmoide) – se deschid în timpul sistolei ventriculare.

• Circulația sângelui îndeplinește două funcții majore: 1. Distribuirea substanțelor nutritive și a

oxigenului tuturor celulelor; 2. Colectarea produșilor de catabolism pentru a fi excretați.

• Desi la om cântareste aproximativ 300 g si are marimea pumnului unui adult, inima
efectueaza o activitate uriasa, zilnic contractându-se de peste 100.000 de ori si pompând peste
7200 de l de sânge.

• La un adult în stare de repaus inima efectuează 60-80 de contracţii/min. În stare de stres,

activitate fizică intensă, ritmul contracţiilor cardiace poate atinge valori de până la 200/min.
Alcătuirea și proprietatile miocardului.
• Miocardul – cuprinde miocardul contractil alcătuit din celule care răspund la stimuli prin
contracție si miocardul de comanda (tesut nodal) alcătuit din celule care inițiază și conduc
impulsurile nervoase.
• Proprietatile miocardului sunt: excitabilitatea, automatismul, conductibilitatea, şi
contractilitatea.
• 1. excitabilitatea: inima este excitabila numai in diastola, in sistola nu raspunde la stimuli.
• 2. automatismul: proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic. În inimă există 3
centri de automatism cardiac:
 nodulul sinoatrial
 nodulul atrioventricular
 fasciculul Hiss și rețeaua Purkinje
• 3. conductibilitatea: este proprietatea miocardului de a propaga excitatia in toate fibrele sale.
• 4. contractilitatea: este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prin
modificari ale dimensiunilor si tensiunii fibrelor sale. Contracțiile se numesc sistole, iar
relaxările diastole.

Parametrii functionali. Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. La un ritm de
75batai/min. ciclul dureaza 0,8 s.
• - Ciclul atrial: 0,1 s (sistola)+0,7 s (diastola)
- Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola)+0,5 s (diastole
• Diastola generală: 0,4s
• Perioadele de relaxare (diastolele) sunt mai lungi decât cele de contracție (sistole), fapt ce face
ca inima să bată o viață întreagă fără să obosească.

Valori masurabile ale ciclului cardiac – prin care se apreciază activitatea mecanică a cordului.
• Debitul sistolic: volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola (75 ml).
• Debitul cardiac: volumul de sange trimis in organism/min.-5,5 l/min.
• Travaliul cardiac:lucrul mecanic al inimii in sistola ( 86g/m) ( 10000kg/m în24h)
Manifestările care însoțesc ciclul cardiac
• Electrice: variațiile biocurenților de depolarizare și repolarizare a miocardului. Înregistrarea
grafică a acestora reprezintă electrocardiograma (EKG).
• Mecanice: șocul apexian (”lovitură” a vârfului inimii în spațiul intercostal cinci) și pulsul
arterial ( expansiunea sistolică a peretelui arterial datorată creșterii presiunii sangvine).
• Acustice:
 Zgomotul I, sistolic, este mai lung și de tonalitate joasă. Produs de închiderea
valvulelor atior-ventriculare și de vibrația miocardului ventricular la începutul sistolei.
 Zgomotul II, diastolic, este scurt și ascuțit. Produs de închiderea valvulelor
semilunare.
Artere
•Vase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. Arterele sunt tuburi flexibile cu pereti
grosi. Diametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid; ansamblul
constituie arborele arterial. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteaza vasele capilare.
Venele sunt vasele sangvine care transportă sângele spre inimă. Majoritatea venelor transportă sânge
dezoxigenat; excepţie sunt venele pulmonare şi vena ombilicală. Ele diferă de artere şi prin structură şi
prin funcţii; de exemplu, arterele sunt cu mai mulţi muşchi. Venele posedă valve ce împiedică
întoarcerea sângelui.
Capilare
•Capilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. Având grosimea de o singură
celulă, ele realizează schimbul de substanțe dintre sânge și țesuturi. În diametru au circa 5-10 μm.
Contactul dintre capilare și vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediul venulelor (între vene
și capilare) și a arteriolelor (între artere și capilare).