ŞCOALA POSTLICEALĂ

SPECIALIZAREA
”ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

PROIECT DE ABSOLVIRE

Coordonator,
As.med.pr.licentiat

Candidat ,

1
 ŞCOALA POSTLICEALĂ

TITLUL PROIECTULUI

PARTICULARITĂŢI DE ÎNGRIJIRE A
PACIENTEI CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ

2
Argument

Starea de sănătate reprezintă echilibrul, trăirea firească a vieţii din perspectiva biologică,
psihologică şi socială şi depinde de tot ceea ce ne înconjoară de toate relaţiile şi conjuncturile în
care ne găsim la un moment dat şi care pot fi normale, fireşti sau nu. De aceea în spitale,
îngrijirea medicală nu trebuie să se rezume la actul internării şi al administrării medicaţiei, ci este
de preferat să devină mediul educativ, locul în care putem înţelege posibilitatea existenţei ţi
adevăratul sens al vieţii, unde deosebim mijloacele de menţinere şi revalorizare a sănătăţii.
Forma cea mai gravă a disgravidiei tardive, este caracterizată prin instalarea sindromului
eclamptic. Înainte de a se instala această complicaţie majoră a disgravidiei tardive, apare uneori
un sindrom premergător, eclampsism. Apar tulburări nervoase ce precedă cu câteva ore
eclampsia. Cunoaşterea acestor semne premergătoare este importantă pentru a putea aplica o
terapie profilactică.
Într-o sarcină normală sunt necesare condiţii locale şi generale care să favorizeze dezvoltarea
zigotului. O mulţime de factori interni sau externi pot afecta organismul gravidei şi pot perturba
dezvoltarea fătului. Cu o incidenţă mare, în a doua jumătate a sarcinii survine o afectare a
organismului gravidei, cu consecinţe fetale implicite. Aceasta afectare poartă denumiri diferite în
funcţie de ţară şi de şcoală. Şcoala franceză şi română foloseşte denumirea de Disgravidie
tardivă, literatura anglo-saxonă utilizează sintagma de Toxemie gravidică acută, iar în ultimii
anii de largă circulaţie sunt Hipertensiune arterială indusă de sarcină şi Preeclampsie.
Preeclampsia apare la gravide după săptămâna 20-a de sarcină şi se defineşte în principal prin
triada simptomatică: hipertensiune arterială (manifestarea cea mai importantă), proteinurie şi
edeme.
Lucrarea de faţă face o prezentare a activităţilor ce alcătuiesc îngrijirea a trei bolnave cu
diagnosticul de DISGRAVIDIE TARDIVĂ din secţia de obstetrică punând în evidenţă acţiunea
mea în interpretarea nevoilor fundamentale din procesul de nursing şi modificarea lor în funcţie
de starea particulară a bolnavei căruia i-am acordat aceste îngrijiri.

Nursingul este o artă şi o ştiinţă în acelaşi timp dar pentru aceasta este necesar ca îngrijirea
persoanei să fie privită ca un întreg şi să nu se pună accente numai pe nevoile fiziologice ci şi pe
nevoile psiho-sociale şi emoţionale. Misiunea nursei este de a ajuta indivizii, familii şi grupuri,
3
să-şi stabilească şi să-şi realizeze potenţialul lor fizic, mental şi social şi să o facă in contextual
plin de solicitări al mediului în care trăiesc şi muncesc.
Asistenta medicală trebuie să ajute bolnava să-şi păstreze dorinţa de a trăi, să se adapteze
impedimentelor ce decurg din starea sa sau să moară cu demnitate atunci când moartea este
inevitabilă. Competenţa asistentei medicale rezultă tocmai în cunoaşterea sursei de dificultate şi
în adaptarea îngrijirilor acordate în această situaţie. În urma procesului de nursing, se tinde să se
obţină ameliorarea dependenţei, iar ideal ar fi câştigarea independeţei pacientului.

Conform filozofiilor lui Carl Rogers şi Abraham Maslow, asistenta medicală :

- va aprecia fiecare persoană ca fiind un produs unic al eredităţii, al mediului şi al culturii
- va avea convingerea că persoana se străduieşte să atingă potenţialul cel mai înalt
- planifică un program de activitate, ţinând cont de cauza imobilităţii şi de capacitatea
pacientului de a colabora.
- învaţă pacientul care este postura adecvată şi cum să efectueze exerciţii musculare active.
- redă încrederea în sine a pacientului.
Important de reţinut este faptul ca deşi îngrijirile fundamentale se compun din elemente
diferite, ele trebuiesc modificate şi realizate în funcţie de nevoile fiecărui individ, deoarece nu
există două persoane cu reacţii identice.

4
CAPITOLUL I

1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului genital feminin

1.a. Anatomia aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin

participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin
(ovulul) de către gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se grefează în cavitatea
uterină, unde continuă sa crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat din
uter prin actul naşterii.
Diferenţierea sexuală este prezentă încă din momentul fecundării oului, dar diferenţierea
intersexuală somato-psihică are loc lent în timpul copilăriei şi se realizează după pubertate, ca
urmare a activităţii gonadelor. În copilărie hormonii sexuali secretaţi în cantităţi reduse contribuie
împreună cu ceilalţi hormoni la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a organismului, iar după
pubertate, aceşti hormoni secretaţi în cantităţi crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice
întreţin funcţia sexuală.
Organizarea morfofuncţională a sistemului reproducător la ambele sexe este extrem de
complexă, gonadele având atât funcţia de a produce gameţi (ovule şi spermatozoizi) cât şi pe cea
de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activităţi asupra organelor genitale şi asupra
întregului organism, asigură condiţii optime pentr reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă vulva şi un grup de organe interne
localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) şi ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evoluţia şi starea morfologică a organelor genital sunt în strânsă interdependenţă cu stare
hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.
Vulva – reprezintă deschiderea în afara organelor genitale şi se compune din:
- Labile mari
- Labile mici
- Clitorisul
5
 - Himenul
- Glandele Brtholin
- Glandele Skene
- Bulbii vestibulari
- Glandele anexe regionale
- Perineul

Glandele genitale feminine externe:

6
Muntele lui Venus – regiunea anatomică dinaintea simfizei pubiene, acoperită de la pubertate cu
păr. Este bogat în ţesut grăsos, fibroconjunctiv, oferindu-I un relief uşor proeminent şi o
consistenţă moale de perinită.
Labiile mari – sunt pliuri cutaneo-mucoase constituit din fibre musculare şi ţesut grăsos şi
conjunctiv. Ele sunt acoperite pe faţa externă de piele, iar pe partea internă de o mucoasă
prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă foliculi polisebatici pe faţa externă şi glandele
sudoripare a căror funcţie debutează la pubertate. Anatomic se unesc, la fel între ele şi formează
comisura posterioară (furculiţa). Conţin un bogat plex venos care în cazuri de traumatisme
produce hemoragie ambundentă şi hematoame extinse.
Labiile mici – sunt două repliuri cutanate cu aspect de mucoasă care sunt în interiorul labiilor
mari, fiind acoperite în mare parte de acestea. Anterior ele se unesc sub clitoris formând frâul
clitoridian, iar pe faţa dorsală a clitorisului formează capişonul sau prepuţul clitoridian. Posterior
labile mici se pierd treptat în labile mari. Sunt formate din ţesut conjunctiv şi fibre musculare,
printre care se găsesc rare fibre de tip erectile. Sunt acoperite de o mucoasă prevăzute cu un
epiteliu pavimentos. Prezintă glande sebacee şi eventual glande sudoripare.
7
Himenul – este un sept membraniform care închide intrarea în vagin. Obliterează parţial orificiul
vaginal şi este format din ţesut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu
pavimentos. Prezintă un orificiu a cărui formă poate fi : inelară, cribiformă, septată, fibrată sau
semilunară. Prin orificiul himenului se scurge în afară sângele menstrual. La primul raport sexual,
himenul se rupe în mai multe locuri, dând naştere după cicatrizare la carunculi himenal
Clitorisul – este un organ impar median, cu structură erectilă omoloagă corpilor cavernoşi
ai penisului, situate în partea anterioară a vulvei, înapoia comisurii anterioare a labiilor.
Lungimea sa este în general de 5-7 cm, 2-3 cm rădăcina, 2-3 cm pentru corpul clitorisului şi 1 cm
pentru gland. În hermafrodism, clitorisul poate simula un penis. Ca structură, el este format din 2
corpi cavernoşi cu volum redus, înveliţi într-o membrană fibro-elastică. Din cele 3 părţi
componente, la exterior se reliefează numai o parte a corpului şi a glandului, fiind în legatură cu
ramul osos şi ischiform prin “crus” sau rădăcina sa. Corpul mai mic este ascuns între între labile
mari, iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0,5 cm, rotund având în structura sa ţesut
erectil spongios şi foarte senzitiv. Pe dinaintea acestuia, labile mici se unesc, formând prepuţul
clitoridian. În structura sa , se găsesc câteva glande sebacee care fabrică smegma clitoridiană.
Glandele mamare – sunt în mod normal organe pereche prezentând la exterior areola mamară,
în central acesteia găsindu-se mamelonul. Greutatea lor variază în funcţie de starea lor
funcţională : la naştere au greutatea de 5 g, la adulte 200g, iar la femeile ce alăptează
aproximativ 500g. Greutatea ca şi forma celor doi sâni sunt inegale.
Mamelele sunt în număr de două, excepţionale existând şi supranumerare (polimastie), sau
poate lipsi mamelonul (atelie).
La suprafaţă întâlnim mamelonul, situate în centu, înconjurat de areola de 3-5 cm diametru,
roză la blonde sau mai închisă la brune. Pe suprafaţa areolei se găsesc tuberculi Morgagni,
glande sebacee.
Mamelonul – este o proeminenţă cilindrică sau conică, cu vârful rotunjit şi baza lăţită. La
virgine el poate sa nu fie reliefat, în timp ce la femeia ce alăptează poate ajunge la 2 cm.

8
De forma variabilă, turtit, invaginat, ombilicat sau despicat, prezintă la suprafaţa sa 15-20 de pori
galactofori prin care se deschid canalele galactofore în număr de 15-25. Fiecare canal Galactofor
adună secreţia uui lob glandular, înainte de a ajunge la mamelon, canalul prezintă o dilataţie –
sinusul lactifer- în care se acumuleaza laptele în intervalul celor două alăptări. Structura glandei
este format din 15 – 20 lobi, fiecare lob fiind alcătuit la rândul său din lobuli, rar aceştia fiind
alcătuiţi din acini glandular. Secreţia laptelui apare la 2-5 zile după naştere, ea putând fi stimulată
sau inhibată la nevoie.

1.Organele genitale feminine interne:

9
 Vaginul – este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit în sensul antero-posterior. Vaginul
are rol în copulaţie (depunerea spermatozoizilor) şi serveşte drept canal – trecerea fătului şi
anexele sale în timpul naşterii. Datorită elasticităţii are posibilitatea de a se deschide în special în
cursul naşterii, când pereţii săi pot veni în contact cu pereţii bazinului, pentru ca după aceea să
revină la dimensiunile obişnuite. La femeile în vârstă inaintată, vaginul îşi pierde supleţea
transformându-se într-un conduct foarte rigid. Vaginul are o direcţie oblică de sus în jos şi
dinapoi, inainte având o lungime aproximativ de 12 cm şi diametrul de 2 cm.
În drumul său oblic, străbate o serie de planuri musculare care închid bazinul în partea de jos a
trunchiului. Muşchii din aceasta regiune denumită perineu sunt susţinătorii vaginului şi în buna
parte a tuturor organelor bazinului.
Pe faţa internă a vaginului se află mucoasa vaginală alcătuită din mai multe cute transversal,
care pornesc de o parte şi de alta a unor formaţiuni mai îngroşate. Aceste cute au un rol
important în mărimea suprafeţei de contact în timpul actului sexual şi în menţinerea lichidului
spermatic depus în vagin. Mucoasa vaginală se modifică în raport cu secreţiile de hormoni
sexuali din organism, în special cu secreţia de estrogeni. Mucoasa vaginală nu conţine glande,
secreţia provenind din glandele colului. Ea se continuă cu mucoasa vulvară la exterior şi mucoasa

10
uterină la nivelul orificiului extern a colului. Secreţia vaginală are o reacţie acidă, conţinând acid
lactic. Epiteliul mucoasei conţine glicogen, care sub influenţa bacililor Doderieni (bacilli saprofiţi
ai vaginului ), se transformă in acid lactic. Reacţia acidă constituie un mijloc de protecţie
împotriva infecţiilor. Vaginul în partea de sus se continuă cu colul uterin, iar în partea de jos se
deschide în vulvă. În partea dinapoi vine în raport cu rectul, iar în partea dinainte în raport cu
vezica şi uretra.
Glandele Bartholin – sunt situate pe cele două lanţuri ale extremităţii inferioare a vaginului în
grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcătuite din lobi formaţi la rândul lor
din acini glandulari cu funcţie muco-secretorie. Glandele Bartholin sunt în număr de două, de
formă ovoidă, au mărimea unui bob de mazăre şi sunt situate de o parte şi de alta a orificiului
vaginal. Se dezvoltă la pubertate şi se atrofiază la meneopauză. Fiecare glandă are un canal
excretor care trece prin baza labiilor mici al cărui orifiu extern se deschide în şanţul dintre labii
şi himen, şanţul nimfo-himenal. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiază
organele genitale externe.
Glandele Skene – mai numeroase sunt aşezate parauretral şi se deschid pe părţile laterale ale
orificiului uretral. Se dezvoltă la pubertate şi dispar după menopauză. Sunt echivalente glandelor
prostatice la bărbat.
Organele erectile ale vulvei - prin structura şi funcţionalitatea lor participă la crearea unei
senzaţii plăcute şi realizarea actului sexual. Sunt reprezentate de clitoris, corpusculii tactili
speciali ai labiilor mici ( corpusculi ai voluptatii) şi vestibulari. Fac parte din zonele erogene ale
femeii.
Bulbi vestibulari – denumire dată de Kobelta, sunt organe erectile incomplete dezvoltate, situate
pe părţile laterale ale deschiderii vaginului în baza labiilor mici, reprezentând formaţiuni
analoage cu corpul spongios al uretrei de la bărbat. Au o lungime de aproximativ de 4 cm şi 1-2
cm lăţime. Cei doi bulbi se unesc dinaintea uretrei prin extremităţile lor anterioare, luând aspectul
general de potcoavă cu concavitatea spre exterior. Extremităţile lor posterioare, mai voluminoase,
contribuie în erecţie alături de muşchiul constrictor al vaginului, la îngustarea ostului vaginal şi
exprimarea glandelor Bartholin. Ţesutul erectil ce intră în constituţia acestora este legat de cel al
clitorisului explicandu-se astfel senzaţia erectilă provocată prin atingere. Din punct de vedere
fiziologic, vulva protejează în totalitate actul micţiunii, labile dirijând jetul urinar. În actul sexual
labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. Vulva poate avea mai multe poziţii: anterioară

11
la 80% din femei, vertical, vulva fiind vizibilă în întregime, posterioară, aceasta fiind ascunsă
între coapse.
Limfaticele vulvei – sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali, superficiali şi profunzi şi de
ganglionii femurali superficiali şi profunzi.
Peritoneul – este o seroasă intraabdominală, peritoneul parietal căptuşeşte cavitatea peritoneală
în care se află organele abdominale pelviene. Partea de jos a acestei cavităţi se numeşte fund de
sac Douglas situate între vagin (anterior) şi rect (posterior). Peritoneul visceral acoperă fiecare
viscer intraabdominal, este aderent la viscerul respectiv:
- tunica externă, format din ţesut conjunctiv
- tunica medie musculară, formată din fibre muscular netede dispuse în două planuri: unul
extern, cu fibrele orientate longitudinal şi intern cu fibrele orientate circular.
- tunica internă sau mucoasa vaginului este acoperită de un epiteliu pavimentos.
Uterul – este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce
expulzia acestuia după dezvoltarea la termen. Uterul are formă de pară, extremitatea superioară
este mai lată din care pleacă trompele uterine si se numeşte corpul uterin, iar cealaltă inferioară
mai strâmtă se numeşte colul uterin. Este situat în regiunea pelviană, pe linia mediană şi
reprezintă raporturi anatomice:
- anterior – cu vezica urinară
- posterior – cu rectul
- inferior – se continuă cu vaginul
- superior – cu organele intestinale şi colon
- lateral – cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, musculos, nepereche, aşezat în mijlocul bazinului mic între
vezică şi rect, care măsoară la nulipare 6-5 cm lungime, iar la multipare 7-8 cm lungime, are un
diametru transvers de 5 cm la baza şi 3 cm în porţiunea medie a colului şi un diametru antero-
posterior de 2,5 – 3 cm. Este format din 3 porţiuni : corpul, istmul şi colul.
În timpul gestaţiei, uterul creşte în volum, caudal este oprit în expansiunea sa, de planşeul
muscular pelvin. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii, ci şi
datorită unor tumori uterine (fibrom, cancer) când poate creşte în volum cranio-caudal,
transversal, putând determina tulburări prin compresiunea organelor vecine (vezica urinară şi
uretra)
Clasic uterul negravid are următoarele porţiuni de sus în jos :

12
 Fundul uterului – partea cranial a uterului, mai inaltă, ce prezintă dinainte – înapoi inserţia
celor două tube uterine, ligamentele utero – ovariene ligament rotunde.
Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero - posterior căruia i se descriu două feţe şi
două margini. Faţa anterioară – uşor convexă este acoperită de peritoneu până la istm, unde
acesta se reflectă pe vezică, formând fundul de sac vezico-uterin.
Faţa posterioară – mai convexă, cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu care
coboară pe istm şi pe primii centimetrii ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflectă pe rect
formând fundul de sac vagino – rectal posterior (Douglas). Este în raport cu ansele intestinale şi
coloanele ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite şi în raport cu ligamentele largi. Pe
marginile uterului se găsesc vasele uterine şi se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este
canalul Malpighi – Gartner.
Marginea superioară sau fundului uterului este îngroşată şi rotunjită, concavă sau rectilinie la
fetiţe şi net convexă la multipare. Prin intermediul peritoneului este în contact cu ansele
intestinale şi coloanele ileo- pelvian.. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continuă cu
istmul tunar şi sunt sediul de inserţie al ligamentelor rotunde şi utero-tubare.
Istmul uterin – continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia. Este partea
care în sarcină, desparte corpul de colul uterin. Deschis în a doua jumătate a sarcinii sub
denumirea de “segment”, reprezintă un reper important în efectuarea inciziei operaţiei de
cezariană. Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri. El se subîmparte în două
subporţiuni: una superioară, supravaginală şi alta caudal, proeminănd în vagin, reprezentând
partea vaginală a colului. Cavitatea uterină este mai largă în partea superioară, reducîndu-se spre
col unde dă naştere canalului cervical ce comunică cu vaginul. El comunică cu vaginul prin
orificiul uterin extern punctiform la virgine şi transversal cu margini neregulate citiceale la
multipare.
Colul uterin – este mai îngust şi mai puţin voluminous decât corpul şi are forma unui
butoiaş cu două feţe convexe şi două margini groase şi rotunjite. Vaginul se inseră pe col după o
linie oblică ce urcă posterior, inserţia sa divizând colul în porţiune supra- şi sub-vaginală.
Porţiunea supravaginală vine anterior în contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin
intermediul unui ţesut celular puţin dens, care decolează uşor pe linia mediană. Faţa posterioară,
acoperită de peritoneu corespunde fundului de Sac Douglas. Marginile laterale sunt în raport cu
baza ligamentelor largi şi spaţiul pelvio-rectal superior. Porţiunea vaginală a cotului este
delimitată de suprafaţa de inserţie a vaginului ce se face pe o înălţime de 0,5 cm şi este la nivelul

13
unirii treimei superioare cu două treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu
treimea inferioară.
Tubele uterine - (salpinga, trompa), în număr de două, cate una de fiecare parte a uterului,
sunt conducte în formă de trompetă ce se întind între uter şi ovar. Ele conduc ovulul căpătat spre
uter, adăpostesc întâlnirea garnetului feminine (ovulul) cu cel masculin (spermatozoidul) şi
permite fecundarea în treimea exterioară a sa (a uneia dintre ele). Fiecare tubă are lungimea de
10-12 centimetri. Descriptiv prezintă patru părţi: interstiţială (în peretele uterin), istmică (3-4cm),
ampulară (7-8cm) şi pavilionară în formă de pâlnie cu fimbrii (1,5 – 2 cm). Tuba prezintă două
orificii: unul uterin şi altul abdominal, în mijlocul pavilionului tubei, cu deschidere în cavitatea
abdominal. Pavilionul tubei prezintă mai multe franjuri, dintre care unul mai mare, care asigură
legătura între ovar şi pavilionul tubei.
Pavilionul tubei cuplează ovulul de la suprafaţa ovarului. Uneori, anormal nodarea oului se
face in afara uterului, în tube, pe ovar, peritoneu sau ansele intestinale, dând naştere sarcinii
ectopice sau extrauterine.
Obstrucţia tubei constituie o cauză de sterilitate.
Ovarele : sunt glande perechi, cu dublă funcţie excretorie ( gametogen, de producere a
celulelor germinate feminine – ovulul). Ele determină caracterele sexuale principale şi secundare
ale femeii şi au rol deosebit în construcţia endocrină a acesteia. Sunt situate în interiorul
abdomenului, în cavitatea pelvină, de o parte şi de alta a uterului în retrouterin. Ele sunt fixate pe
organele vecine prin ligament (tubo-ovarian, utero-ovarian, lombo-ovarian, mezo-ovarian) şi prin
formaţiuni vasculo-nervoase (artera ovarian, venele utero-ovariene, vase limfatice şi nervi
simpatico-peri-vasculari) , toate acoperite de peritoneu.
Congenital, ovarele se dezvoltă în regiunea lombară şi coboară în bazin. Ele pot să nu
coboare, determinând o situaţie ectopică, sau pot coborâ mai mult ajungând în canalul inghinal
sau labile mari.
Au formă ovoidă, cu lungime de 3-5 cm, lăţime 3 cm, grosime 1-2 cm, greutate de 6-8 grame,
culoare alb-gălbui, consistenţă elastică. În general de mărimea unei migdale verzi, volumul lor
variază cu vârsta (pubertate, adolescenţă, senescenţă) şi cu starea fiziologică (preovulaţie,
ovulaţie, sarcină). Pe suprafaţa ovarelor există mici vezicule cu dimensiuni ce variază de la o
gămălie de ac la o cireaşă. Ele sunt foliculii ovarieni, De Graf.
Fiecare ovar conţine la naştere aproximativ 400.000 de foliculi din care, pe parcursul
activităţii ovariene, se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge să fie ovulaţi,

14
restul degenerează. Dezvoltarea folicului şi a ovarului se face sub influenţa foliculo-stimulinei
(FSH) produsă de hipofiză.
Ca structură, uterul are trei tunici: seroasă, musculară şi mucoasă
Tunica seroasă este reprezentată de peritoneul visceral, adică peritoneul ce acoperă toate
organele abdominale.
Tunica musculară miometrul este un muşchi specific format din fibre musculare netede dispuse
în 3 straturi:
- un strat subseros format din fibre musculare longitudinale
- un strat muscular subendometrial format din fibre musculare circulare
- un strat intermediar numit strat plexiform format din fibre musculare longitudinale ce
alternează cu cele circulare creând o reţea cu rol important în hemostaza fiziologică a
uterului.
Tunica mucoasă- endometrul, căptuşeşte la interior cavitatea uterină şi e format din două
straturi:
- un strat bazal aderent de miometru, foarte bine vascularizat
- un strat funcţional care în timpul ciclului menstrual, sarcina şi starea patologică suferă
modificări importante.
Fiziologic, uterul participă la realizarea celor 3 funcţii particulare ale aparatului genito-
mamar:
- menstrual
- sexual
- de reproducere
Funcţia de reproducere este posibilă datorită structurii specifice a uterului (endo şi
miometrul) cu rol în grefarea produsului de concepţie şi dezvoltarea şi evoluţia ulterioară a
acestuia. Aceste roluri sunt îndeplinite datorită a două fenomene importante ale miometrului.
Hiperplazia (înmulţirea) şi hipertrofia fibrelor musculare, duc la creşterea de volum a
uterului de câteva zeci de ori. Alături de prezentarea anatomiei uterului este necesară, în
cazul acestei lucrări prezentarea câtorva aspecte legate de organogeneza, respective oul uman
la diferite vârste de sarcină:
La sfârştul primei luni de sarcină embrionul are o lungime de 1 cm şi cântăreşte 1 gram,
este curbat, membrele sunt schiţate sub forma de mugur, inima este proeminentă. Oul este

15
înconjurat de trofoblast (celule aşezate la periferia oului din care se va forma corionul),
prezentând vilozităţi în întreaga suprafaţă iar vezica ombilicală este bine dezvoltată.
La sfârşitul lunii a doua(săptămâna 8-9) embrionul are o lungime de 4 cm şi cântăreşte 10-
12g, prezentând extremitatea cefalică devine dezvoltată, începe diferenţierea organelor genital
interne, ficatul ocupă o mare parte din cavitatea abdominală, rinichii sunt în plină formare. Începe
diferenţierea lamei cavitale, se dezvoltă în special vilozităţile din regiunea pedicului de fixaţie,
cavitatea amniotică începe să crească.
La trei luni, sfârşitul lunii a treia (săptămâna 11-13), oul are placenta format, atât anatomic
cât şi funcţional. Vezicula alantoidiană şi cea ombilicală sunt atrofiate, lichidul amniotic şi
membranele oului sunt evidente.Fătul măsoară 9cm şi are o greutate de 50-55g, capul este bine
format, degetele sunt formate, se diferenţiază organele genital externe pentru fiecare sex.
La sfârşitul lunii a patra (săptămâna 16-17), placenta este complet dezvoltată, fătul măsoară
16 cm şi are o greutate de 270g.
Părţile corpului fetal sunt foarte bine diferenţiate, fătul începe să schiţeze mişcări, fiind
acoperit cu o piele subţire, pe suprafaţa căruia se găsesc firişoare de lanugo.
La sfârşitul lunii cinci (săptămâna 21-22), fătul are o lungime de 25 de cm şi cântăreşte
650g. Glandele sebacee încep să secrete, pielea fiind acoperită cu vernix caseosa. Bătăile cordului
fetal se percep, mişcările membrelor devin active şi mai puternice. Intestinul conţne meconiu,
rezultat al secreţiilor intestinale, rinichiul îşi începe funcţiile, în vezica găsindu-se urina.
La sfârşitul lunii a şasea (săptămâna 26), fătul are o lungime de 35 cm şi greutate de 1000g.
toate organele sunt în stare să funcţioneze, dar sunt imperfect. Sistemul nervos este insuficient
dezvoltat, circumvoluţiile cerebrale sunt incomplete. Fătul este considerat viabil, dar cu un grad
mare de imaturitate, adaptarea la viaţă extrauterină fiind foarte dificilă.
La sfârşitul lunii a şaptea (săptămâna 30-31), fătul cântăreşte 1400 g şi măsoara 40 cm,
fiind viabil dar imatur. El are aspect de bătrân, cu pielea roşie, la băieţi testiculele coboară spre
canalul inghinal, iar la fetiţe clitorisul şi labile mici proemină între labile mari.

La sfârşitul lunii a opta (săptămâna 36), fătul are o lungime de 45 cm şi o greutate de

2500g. Aspectul pieli se apropie de acela a noului născut, începe osificarea în epifize. Fătul se
adaptează mai bine la viaţa extrauterină, nu mai este socotit imatur ci supraponderal.

16
 La sfârşitul lunii a noua (săptămâna 40), fătul prezintă toate caracteristicile cunoscute la
naşterea efectuată la termen, are o lungime de 48-50 cm şi cântăreşte 3000-3200 cu lanugo pe
corp, testiculele sunt coborâte în scrot, labile mari la fetiţe acoperă labile mici, unghiile depăşesc
pulpa degetelor, iar inserţia cordonului este la jumătatea distanţei dintre apendicele xifoid şi
pubis.

1b. Noţiuni privind anatomia bazinului osos al părţilor moi

17
 Filiera pelvi-genitală este reprezentată de ansamblul elementelor materne străbătute de făt în
timpul naşterii. Este alcătuită din părţi osoase (bazinul osos) şi părţi moi (bazin moale). Bazinul
osos este format prin unirea celor două oase coxale (ilion, ischion şi pubis) cu sacrul şi coccisul.
Solidarizarea acestora se face prin două articulaţii sacro-iliace, simfiza pubiană şi ligament
sacro-sciatice (sacro-spinos şi sacro-tuberal).

Bazinul osos este format din bazinul mare şi bazinul mic.

Bazinul mare este delimitat de faţa internă a aripilor osoase iliace care formează fosele
iliace. Susţine organele abdominal şi dirijează fătul spre bazinul mic. Are o importanţă mai
redusă din punct de vedere obstetrical.
Bazinul mic se mai numeşte şi bazin obstetrical. Are o importanţă de intrare- strâmtoarea
superioară, o poartă de ieşire- strâmtoarea inferioară- între ele există excavaţia şi strâmtoarea
mijlocie.

18
 Strâmtoarea superioară este un contur osos delimitat de: promontoriu, marginile faţa
anterioară a aripioarelor sacrului, linia denumită, eminent iliopectinee, marginea superioară a
ramurii orizontale a pubeului şi simfiza pubiană. Din cauza eminenţei pe care o face promotoriul,
strâmtoarea superioară are forma unei “inimi de carte de joc”, dar aceasta formă poate varia.
Pentru a aprecia dimensiunile strâmtorilor se măsoară distanţele dintre proeminentele osoase,
numite repere. Aceste distanţe se numesc diametre. Cele mai tari diametre ale strâmtorii
superioare sunt cele transversale şi cele oblice, în care sunt orientate, în timpul coborârii,
diametrele mari ale craniului fetal. Strâmtoarea inferioară este ieşirea din excavaţie sau din
bazinul osos.
Bazinul moale
Bazinul osos este acoperit pe suprafaţa sa internă de o serie de muşchi, dintre care cei mai
importanţi în timpul naşterii sunt muşchii ridicători anali. Ei formează un fel de pâlnie cu
cavitatea în sus. Se inseră pe partea mijlocie a excavaţiei pelviene şi prezintă o despicătură
median, traversată de uretră, vagin şi porţiunea terminală a intestinului gros. Aceşti muşchi
închid în jos bazinul osos, constituind partea cea mai profună a bazinului moale, numită planşeul
pelvian.
Planul superficial al bazinului moale, este numit şi planşeul perineal şi este format dintr-o
serie de muşchi mici, acoperiţi de teci aponevrotice de şesut grăsos şi piele.
Bazinul moale este continuarea bazinului osos, formând impreună cu el un canal osteo-fibros
în partea superioară şi musculo-aponevrotic în partea inferioară. Bazinul moale se lasă destins în
timpul naşterii permiţând trecrea fătului către orificiul vulvar, care este partea terminală a
canalului pelvi-genital. Articulaţiile bazinului ramolindu-se în timpul sarcinii, permit mişcări ale
oaselor care duc la mărirea diferitelor diametre ale bazinului. Prin diverse poziţii în care este pusă
gravid, se obtin măriri ale diametrelor strâmtorii superioare sau a celei inferioare.

CAPITOLUL II

19
II. ETIOLOGIA ŞI FIZIOPATOLOGIA DISGRAVIDIEI
TARDIVE

1. Etiologie

Numeroasele teorii despre cauzele şi mecanismele de instalare a disgravidiei tardive i-a atras
eticheta de “ boală a teroriilor”. Teoria imunologică atribuie debutul fenomenelor unei
reactivităţi imuno-materne incorecte, excessive sau inadecvate faţă de semialogrefa fetală. În
disgravidia tardivă ar fi vorba de o invazie trofloblastică anormală în uterul matern consecutive
căreia survin modificări vasculare asemănătoare celor observate la rejetul alogrefelor în patul
placentar. Toleranţa imunologică este sub nivelul celei din sarcina normală. Alţi cercetători au
observat complexe immune depuse în organe cum ar fi rinichii gravidei, ceea ce ar putea să
rezulte dintr-o suprareîncărcare antigenică maternă , prin suprainvazie trofoblastică.
Teoria ischemiei uteroplacentare, ceva mai veche, constată survenirea hipertensiunii arteriale a
gravidei, când fluxul utero-placentar scade cu 40%. Când din diverse cauze, fluxul din sânge
utero-placentar scade, prin creşterea presiunii în sângele matern, organismul gravidei ar încerca
să compenseze, să asigure totusi un flux utero-placenar satisfăcător. Cauze de diminuare a
fluxului utero-placentar ar putea fi, endoteliale, mecanice vasculare, non-adaptive. Teoria alterării
reactivităţii vasculare, prin înlănţuirea retenţiei de ioni de sodium în sarcină – alterare a
compoziţiei electrolitice a pereţilor arteriali – modificare a reactivităţilor vaselor de sânge la
gravidă este deasemenea luată în considerare.
Se mai acuză ca punct de plecare, o modificare a concentraţiei eicosanoizilor, inclusive a
tromboxanului ( TxA2), vasoconstrictor şi prostaciclinei (PGI2), vasodilatatoare. Primul creşte, a
doua scade în disgravidia tardivă. Unele observaţii evidenţiază posibili factori genetici. Sunt de
asemenea implicaţi mai multi factori de dietă. Au un rol defavorabil condiţiile socio-economice
deficitare (disgravidie tardivă, “boală a subnutriţiei”), insuficientul aport de calciu, zinc şi
magneziu. Rolul factorului de sodiu apare scăzut în ultimii ani, recomandările de regim hiposodat
la gravidă fiind actualmente controversate. După instalarea disgravidiei tardive se recomandă
totuşi evitarea excesului sodat, dat fiind că în această condiţie epurarea renală de sodium este
deficitară.

20
2. Fiziopatologie

Disgravidia tardivă cunoscută şi sub denumirea de Sindrom vasculo-renal gravidic are dret
complicaţii materne : preeclampsia şi eclampsia.
Preeclampsia este un sindrom vasculo-nervos când pe fondul triadei simptomatice:
albuminurie, edeme şi hipertensiune arterială (HTA) la o gravidă de ultimul trimestru, apar
următoarele tulburări nervoase: gravida este somnolent, apare cefaleea asociată cu tulburări
senzoriale (acufene, diplopie). La aceasta se asociază vărsături explozive şi durere în epigastru
sub formă de “bară” , stări de agitaţie, polipnee.
Cunoaşterea acestor semne premergătoare este important pentru a putea aplica o terapie
profilactică. Uneori manifestările preeclamptice sunt atât de mici, încât nu le observăm, accesul
eclamptic survine fără cauză evident, apărând ca “un fulger pe cerul senin”. În mecanismul
fiziopatologic, elementele de bază sunt vasoconstricţia generalizată şi edemul cerebral
(convulsiile apar datorită edemului cerebral, consecinţa a disgravidiei netratate). Eclampsia poate
surveni în cursul sarcinii, mai frecvent în travaliu, mai rar în primele zile după naştere.
Eclampsia este definită ca o modificare de tip “grand mal” fiind forma majoră a sindromului
preeclamptic şi se traduce prin convulsii şi stare comatoasă. De fapt este un acces convulsiv
generalizat, foarte analog cu criza de epilepsie. Criza de eclampsie survine la o femeie gravidă
prezentând o preeclampsia, fiind determinată de aceasta.
Diagnosticul este evocat în faţa unei femei gravide hipertensive şi cu proteinurie. Cifrele
tensionale nu sunt obligatoriu foarte mari, edemele pot fi sau nu prezente, dar proteinuria este
totdeauna prezentă.

3.Complicaţiile disgravidiei tardive

1. Faza de invazie
21
Faza de invazie care durează 30 secunde-1 minut, este caracterizată prin:
- convulsii mici, localizate la faţa (faza grimaselor), fruntea învineţită, pleoapele se închid şi se
deschid în contracţii mici involuntare ale membrelor superioare care sunt în hiperpronaţie
(mişcări de răsucire a mâinii spre interior)
- proiectarea limbii în afara, prin gura întredeschisă care prezintă mişcări de propulsie şi
retragere.
- globii ocular privesc în sus şi în afară
- capul execută mişcări de lateralitate
2.Faza de convulsii tonice
Urmează rapid după prima şi durează 30-50 de secunde şi se caracterizează prin:
- contracţiile mici ale feţei sunt înlocuite cu contractura întregului corp, capul este în extensie
forţată, coloana în extensie externă, adică capul este rigid în opistotonus sau “cocos de puşcă”
- respiraţia se opreşte prin contracţia diafragmului şi a intercostalilor, faţa se cianozează
- maseterii se contract cu putere, maxilarul inferior este puternic apropiat de cel superior
(trismus). Dacă limba este cuprinsă între dinţi, ea poate fi secţionată ( evitarea acestui eveniment
putându-se face prin introducerea unei spatule de lemn sau a unei pipete de cauciuc între dinţi)
- apare o spută sanghinolentă la comisura buzelor
- TA se ridică foarte mult până la 250-270 mmHg, cea maximă
3.Faza de convulsii clonice
Durează 3-4 minute şi se caracterizează prin:
- începe cu o respiraţie profundă şi zgomotoasă, urmată de o expiraţie lungă şi se caracterizează
prin mişcări involuntare şi dezordonate.
- musculatura se destinde dar apoi aproape toţi muşchii sunt animaţi de contracţii clonice,
localizate mai ales la cap şi membre descriind caracteristica de “tolosar”( membrele superioare)
iar cele inferioare o mişcare de înot.
- capul execută mişcări de lateralitate
- gravida execută salturi în sus şi lateral, putând chiar să cadă din pat
- globii oculari prezintă nistagmus, la nivelul feţei se constată grimacee
4.Faza comatoasă
Poate să dureze de la câteva ore până la 1-2 zile, se caracterizează prin:
- pierderea totală a sensibilităţii şi a cunoştinţei
- faţa violacee, congestionată, cu midriază şi reflex corneean abolit
22
- respiraţie stertoasă (zgomotoasă)
- musculatura este total relaxată, flască
- reflexele tendinoase abolite
Faza comatoasă poate fi superficial ă (frecvent) sau profundă, cu respiraţie stertoasă, variind
ca intesitate, de la o stare de obnubilare până la coma completă, cu insensibilitate totală şi
rezoluţie musculară completă. În aceasta perioadă accesele eclamptice se pot repeta la intervale
variabile de la câteva minute la câteva ore. De obicei sub tratament, crizele se răresc şi devin din
ce în ce mai slabe. Uneori coma se poate termina cu exitus, datorită unei hemoragii cerebrale.
Modul de desfăşurare al comei are valoare de PROGNOSTIC.
Dacă este profundă şi chiar dacă crizele convulsive reapar, prognosticul este favorabil. Dacă
însă în timpul comei bolnava este agitată, prognosticul este grav. Dacă coma durează peste 24
ore, prognosticul este rezervat. Prognosticul matern al eclampsiei este foarte grav având o
mortalitate de 15 %, iar cel fetal este cel mai grav. Moartea fătului în uter în timpul crizei este de
50%.
Dintre examenele de laborator trebuie menţionate:
- acidoza, scăderea rezervei alkaline
- examenul de urină, cu albuminurie şi cilindrurie
- hipoproteinurie
- creşterea ureei şi acidului uric
- modificări de EKG şi EEG
Există însă şi o formă particular deosebit de gravă: eclampsia din postpartum, care poate
surveni în perioada de delivrenţă sau în primele 48 de ore din postpartum. Aceasta se
caracterizează prin frecvenţa accidentelor vasculare şi cerebrale, punând în joc prognosticul vital,
uneori şi prin rezistenţa acestor forme la tratamentul clasic. În aceste cazuri se va cerceta
sistematic, o eventuală afecţiune neurologică, fie vasculară, fie tumorală.

4. DIAGNOSTICUL DISGRAVIDIEI TARDIVE

1. Semnele clinice principale

23
 Disgravidiile tardive sunt afecţiuni ce apar în ultimul trimestru de sarcină, după săptămâna
20- a (a 24- a după alţi autori) de gestaţie. Caracteristică este triada simptomatică:
hipertensiunea arterială, proteinurie şi edeme.
Hipertensiunea arterială. Disgravidia tardivă este caracterizată prin valori ale TA>140/90
mmHG sau mai mari , care se menţin mai mult timp. Se consideră o creştere anormală dacă
valoarea sistolică este >30mmHG şi cea diastolică >15 mmHG decât cele anterioare. HTA se
poate asocial cu modificări ale fundului de ochi, simptome neurologice, semne de insuficienţă
cardiacă. O altă caracteristică a TA în disgravidie tardivă este labilitatea valorilor. Ritmul diurn al
valorilor le arată scăzute dimineaţa şi crescute noapte, invers decât în sarcina normală. Testul
postural de măsurare a TA este util in urmarirea tuturor gravidelor. Poate prognoza riscul apariţiei
HTA.
Proteinuria. Este de obicei ultimul semn cronologic al triadei şi reprezintă prezenţa
proteinelor urinare în concentraţie >0,3g/l în urina din 24h. Proteinuria în disgravidia tardivă
este în mod obişnuit moderată sub 2g/24h şi numai în formele severe poate fi mai mare
asociindu-se cu sindrom nefrotic. Proteinuria apare şi izolat în a doua jumătate a sarcinii şi
nu se asociază cu HTA şi edem. Studii recente au arătat că şi microproteinuria, cu valori de
150 – 300 mg/24h, poate apărea asociat cu apariţia unor complicaţii materne ( dezlipirea de
retină) sau fetale (hipotrofie, moarte fetală intrauterină), având semnificaţie predictivă mai
ales când se asociază cu valori crescute ale acidului uric.
Edemul. A fost descris ca fiind cel mai precoce semn în disgravidia tardivă, indică o
modificare în conţinut, intensitate şi distribuţie a fluidelor organismelor. Spre deosebire de
edemele din cursul unei sarcini normale care sunt declive, edemele din disgravidia tardivă apar şi
la mâini, faţă sau generalizat. Edemul este alb, moale şi poate apărea brusc, asociat cu HTA şi
proteinurie. Retenţia hidrosodată antrenează creşterea excesivă în greutate a gravidei.
Consecutiv acumulării de lichide în spaţiul intra şi extracelular, au loc creşteri în greutate cu
10%. Prezenţa edemului nu este un semn de alarmă deosebit. Disgravidia tardivă poate apărea şi
în absenţa retenţiei de lichide, responsabilizat fiind volumul plasmatic redus. De aceea la
cazurile de disgravidie tardivă, utilizarea diureticilor poate fi periculoasă, ele reduc şi mai mult
volumul plasmatic circulant şi prin aceasta diminuă perfuzia utero-placentară.
2. Semne clinice asociate

24
 Cefaleea persistentă şi intensă apare rar in formele uşoare şi mai frecvent la cele severe, este
localizată frontal sau occipital şi este rezistentă la tratament.
Durerile epigastrice (sub formă de bară) sau în hipocondrul drept. Reprezintă un simptom al
unei preeclampsii severe, cu valoare de iminenţă a agravării/trecerii disgravidiei tardive în
eclampsie (crize convulsive), apare datorită distensiei capsulei hepatice, determinată de
hemoragii şi edem.
Tulburări senzoriale: ameţeli, ţiuituri în urechi, diplopie.
Astenie cu stare de somnolenţă, alteori stări de agitaţie, polipnee.
Aceste semen sunt grave, constituie iminenţa de intrare în eclampsie.
3.Diagnostic diferenţial:
În stabilirea diagnosticului diferenţial, crizele de eclampsie se vor diferenţia de:
- epilepsii, în care se produce o emisiune involuntară de urină, iar semnele de disgravidie
sunt absente.
- coma uremică, în care urea este crescută, iar respiraţia are un miros de acetonă.
- tumori cerebrale sau meningita, care prezintă semnele neurologice corespunzătoare
- come de altă origine (alcoolică, diabetică, prin hemoragie cerebrală) în care printr-o
anamneză atentă, examene de laborator şi examenul genital se pune diagnosticul.
Ştiind că eclampsia apare pe fondul unei disgavidii, evolutive cu accentuarea triadei
simptomatice ( HTA, proteinurie,edeme) rolul asistentei medicale din ambulator este deosebit de
important în urmărirea gravidei pentru prevenirea trecerii disgravidiei în eclampsie.
Poate că nici o boală nu se pretează mai evident la profilaxie ca disgravidia tardivă.
La consultaţia prenatală vor fi făcute:
- testul postural (roll-over-test)
- urmărirea TA, competenţa şi atenţia în trimestrul II de sarcină, semnalând gravidele cu
tensiune diastolică egală sau mai mare de 90 mmHg
- recoltarea sângelui pentru dozarea acidului uric (creşterea acestuia precede apariţia
sindromului hipertensiv).
La consultaţia prenatală se poate depista stadiul preclinic (cazurile de risc).
Aceasta se poate exteriorize sub:
- forma uşoară (TA – 140/90mmHg), proteinuria peste 0,30g la mie în 24 de ore,
modificări ale fundului de ochi, creşterea tensiunii arteriale retiniene, edem papilar
retinian.

25
Tratamentul eclampsiei are 3 aspecte: profilactic, curativ şi chirurgical
- dispensarizare ce constă în controlul la 2 săptămâni al T.A , al greutăţii, examen sumar de
urină, proteinemie, uricemie (dozarea acidului uric în sânge) şi controlul evoluţiei fătului,
BCF, circumferinţa abdominală, înălţimea fundului uterin.
- se recomandă regim normo-sodat, normo-caloric şi bogat în vitamine
- se recomandă regim de viaţă şi muncă de protecţie (evitarea oboselii fizice şi psihice, a
frigului, a umezelii).
5.Investigaţii de laborator şi paraclinice
- acidoza, scăderea rezervei alcaline
- examenul de urină, cu albuminurie
- hipoproteinurie
- creşterea ureei şi acidului uric
- modificări de EKG şi EEG
- hemoglobina şi hematocritul pot fi crescute datorită hemoconcentraţiei sau în cazurile
severe, poate exista anemie din cauza hemolizei
- trombocitopenia este considerată semnul cel mai precoce, survenind chiar cu cateva
săptămâni înainte ca semnele clinice ale disgravidiei tardive să devină evidente
- acidul uric este >6mg%
- creatinina serică este normală ( 0,6-0,8%) în forma clinic medie şi creşte în disgravidia
tardivă severă
- glicemia şi electroliţii serici sunt normali
- proteinele totale, albuminile şi gamaglobulinele sunt semnificativ diminuate
- lipidele plasmatice sunt moderat crescute, iar creşterea se accentuează odată cu severitatea
preeclampsiei
- examenul de urină poate evidenţia proteinurie şi ocazional cilindri hialini.

6. TRATAMENTUL DISGRAVIDIEI TARDIVE

26
 1. Prevenire şi monitorizare
Măsurile de prevenire sunt concentrate pe identificarea gravidelor cu risc crescut, urmată de
monitorizare clinic şi de laborator, pentru a împiedica instalarea disgravidiei sau pentru a
surprinde cât mai precoce instalarea ei.
Cazurile cu risc sunt cele la care identificăm factori etiologici menţionaţi la Etiopatogenie.
Monitorizarea şi recomandările sunt:
- dispensarizare
- control la 2 săptămâni al TA, testul postural
- controlul greutăţii se consideră patologică, o creştere în greutate >1Kg/lună în semestrul
II şi > 2 Kg/lună în semestrul III
- examenul sumar de urină, proteinemie,uricemie (dozare acid uric în sânge)
- controlul evoluţiei fătului: BCF, circumferinţa abdominală, înălţimea fundului uterin,
examene ecografice.
- regim alimentar normosodat, normocaloric, bogat în vitamine
- regim de viaţa şi de muncă şi de protecţie (evitarea oboselii fizice şi psihice, a frigului şi a
umezelii)
a. Asistenţa în formele uşoare, la limita admiterii ca disgravidie
- se derulează în ambulatoriu
- dispensarizare
- repaus la domiciliu
- control săptămânal, la dispensar
- regim alimentar normosodat, bogat în proteine şi vitamine
- aport suplimentar de Ca
- aport de magneziu – unii cercetători au sugerat că ar exista o relaţie între deficitul de Mg
şi disgravidia tardivă
- sedative uşoare, la nevoie.
- medicaţie antihipertensivă pentru femeile cu HTA cronică preexistentă sarcinii

b. În cazul formelor medii de disgravidie tardivă

27
 - pacientele diagnosticate cu disgravidie tardivă vor fi spitalizate pentru evaluarea stării
materne şi fetale
- gravidelor cu vârsta gestaţională de 37 săptămâni sau mai mult li se va declanşa naşterea
- gravidelor < 37 de săptămâni de amenoree întră în atentă monitorizare
c. Monitorizarea maternă :
- TA de 4 ori/zi (diastolica să nu fie >100mmHg
- cântărire zilnică a gravidei ( o creştere rapidă în greutate este semn de agravare)
- diureza (cel puţin 30ml/oră)
- surprinderea altor semne clinice (cefalee, tulburări de vedere, dureri epigastrice)
d. Investigaţiile de laborator
- Proteinurie, hematocrit, teste hepatice, uricemie, creatinină, uree sanguină, ionogramă
e. Tratament :
- regim alimentar normosodat, normocaloric, bogat în proteine şi vitamine
- sedative, diuretice (dacă sunt edeme importante ce nu cedează la repaus) Nefrix,
hidroclorotiziadă 25 mg X2/zi
- hipotensoare când TA nu scade la repaus: hidralazina (Hipopresol) 25 mg – 100 mg/24h.
Tensiunea diastolică nu trebuie să scadă sub 90 mmHg. Dacă TA rămâne stabilă la valori
<140/100 şi proteinuria <0,5g/24h, urmărirea se face în continuare în ambulatoriu, cu
recomandări de dispensarizare, repaus relative la pat, măsurare zilnică a TA şi a
mişcărilor fetale.
f. Formele severe de disgravidie tardivă
Se caracterizează prin degradarea progresivă a stării materne şi fetale. Gravida trebuie internată
de urgenţă.
Asistenţă deosebit de atentă:
- repaus la pat în decubit lateral stâng
- hidralazină (50 – 200mg/24h), sau nifedipină(oral 10 mg), în doze fragmentate şi până la
diminuarea presiunii diastolice <110mmHg, dar să nu scadă sub 90-100 mmHg.
- Pacientelor cu vârsta gestaţională <34 de săptămâni li se administrează corticosteroizi
(Dexametazonă) pentru accelerarea maturării pulmonare fetale.
- regim hiposodat, bogat în proteine (sub controlul funcţiei renale) şi vitamine (fructe şi
legume)

28
 - diuretice în caz de edeme rezistente, creşterea brutală în greutate, oligurie funcţională sau
manifestări critice cum ar fi insuficienţa cardiacă sau edemul pulmonar acut
- sedative, se monitorizează ritmic: TA, diureza, frecvenţa ventriculară, statusul cerebral,
mişcările fetale active, bătăile cordului fetal, lichidul amniotic (prin amnioscopie)
- analize acid uric, creatinină, hematocrit, numărul de trombocite, enzime hepatice
- la pacientele cu HTA rezistentă la tratament se declanşează naşterea indiferent de vârsta
gestaţională. Prevenirea sindromului de depresă respiratorie neonatal se realizează prin
administrarea de Betametazonă 12mg cu repetare la 24h, înaintea declanşării artificiale a
travaliului.
a. În travaliu: hidralazină, 5-10 mg i.v, dacă TA trece de 160/110 mmHg (repetată la 15-20
de minute la nevoie)
- analgezice (Mialgin 50-100 mg repetat la 3 ore)
b. Declansarea artificială a travaliului are următoarele indicaţii la cazurile de disgravidie
tardivă:
- cauze materne: vârsta gestaţională >38 de săptămâni, număr de trombocite <100000/mm3
- deteriorarea progresivă a funcţiei hepatice
- deteriorarea progresivă a funcţiei renale, suspiciuni de dezlipire a placentei
- cefalee intensă persistent, tulburări de vedere, durere epigastrică, greaţă şi vărsături
Cauze fetale:
- oligoamnios, restricţie severă a creşterii fetale, scor biofizic anormal
- prezenţa deceleraţiilor tardive pe cardiotokogramă
- reducerea severă a fluxului utero-placentar, Doppler

2. Terapeutica modernă: subliniază 3 direcţii importante asupra HTA

indusă de sarcină:

a. Regimul normosodat: care trebuie apreciat ca în disgravidia tardivă: aproape toţi

autorii sunt de accord ca regimul desodat trebuie prescris datorită hiponatremiei relative a
refugiului sodiului în spaţiul interstiţial.
b. Prohibiţia diureticilor: studii recente demonstrând că hipovolemia, hiponatremia
eventual, hipoperfuzia utero- placentară sunt accentuate de diuretice. Totuşi nu se poate
trece peste experienţa clinică, administrarea diureticilor nu se face de rutină în
29
 preeclampsie-eclampsie, nu există contraindicaţii absolute, fiind permisă şi chiar indicată
în:
- edemele generalizate sau edeme mari, care nu cedează la repaus fiind doar un mijloc de a
controla excesele volemice
- prevenirea şi tratamentul insuficienţei cardiace congestive sau edemului pulmonar
- oligurie
- hipertensiune esenţială şi sarcină
c. Administrarea de hipotensoare: care se adresează vasospasmului, cel mai
important factor în hipertensiunea indusă de sarcină. Trebuie avut în vedere a nu se scădea
foarte mult sau foarte repede TA, deoarece aceasta poate determina scăderea fluxului
sanguin utero-placentar şi consecutive suferinţa fetală. Cel mai utilizat dar nu singurul
antihipertensiv indicat (medicament de elecţie în tratamentul de scurtă durată) este
Hidralazina (hipopresolul) 50-100-200 mg/24h în regim per os sau intravenos, 5-10mg,
dacă TA trece de 160/110mmHg, repetat la 20 minute la nevoie. Amestecul litic,
deconexiunea neuro-vegetativă prin cocktail litic (Plegomazin, Fenergan) sunt în present
abandonate, deoarece sunt greu tolerate şi lipsite de eficienţă.
După autorii anglo-saxoni, MgSO4 este medicamentul de elecţie (datorită eficacităţii sale
şi mortalităţii neonatal scăzute) în profilaxia cazurilor eclamptice, atât intravenos cât şi
intramuscular. Profilactic se administrează 5g i.m în fiecare fesă la 4 ore, iar i.v 1-2 /oră.
3. Tratamentul medicamentos vizează:
- oprirea convulsiilor
- scăderea TA
Pentru oprirea convulsiilor se administrează:
- MgSO4 4g i.v în ritm de 1g/min urmat imediat de 10 g i.m (în fiecare fesă)
- MgSO4 5g/4ore sub control ROT, respiraţiei şi diurezei la 24 de ore după naştere se
întrerupe tratamentul
Pentru scăderea TA se administrează:
- Hidralazina i.v 5-10 mg în primele 15-20 minute
- Hidergin 1-2 mg/24ore
- MgSO4 (care are şi effect hipotensiv)
- diuretice în oligurie, insuficienţa renală: Furosemid 20 mg i.v sau până la 5-6 fiole/24 h

30
 Naşterea pe calea naturală se realizează dacă este posibilă. Operaţia prin cezariană se
realizează în caz de travaliu care nu se declanşează sau în indicaţiile obstetricale, dar totdeauna
în afara convulsiilor sau comei. În practică, prezenţa semnelor de suferinţă fetală, chiar dacă fătul
este lipotrofic, constituie un argument pentru o atitudine intervenţională, o atitudine de naştere
prematură, fie prin declanşarea travaliului (rar posibil şi de multe ori la un făt cu suferinţă fetală),
fie cel mai frecvent prin operaţie de cezariană.

31
Capitolul III

Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavei cu Disgravidie Tardivă

Încă de la internarea pacientei, o identific după F.O, o repartizez în salon bine aerisit, cu
lenjerie curată şi monitorizăm funcţiile vitale T.A, Puls, Respiraţie şi Temperatură, B.C.F ,
măsurarea ecografică a fătului, care le redăm in F.O. Aşezăm bolnava în poziţie semişezândă,
administrăm O2 şi îl pregătim pentru recoltarea analizelor de laborator.

I. Măsurarea Tensiunii Arteriale

Pentru măsurarea TA este bine să se ţină seama de anumite reguli practice elementare pentru
a evita unele erori de înregistrare – manşeta va fi legată strâns de braţul bolnavei, înfăşurată cu
32
pânza sa exterioară lipsită de elasticitate şi bine înfăşurată. Dacă aplicarea manşetei se face larg
aceasta nu se va modela bine pe suprafaţa braţului şi tensiunea din manşetă nu va reflecta TA
corect. Manometrul se plasează la nivelul arterei careia i se face determinarea TA. Dacă se
utilizează manometrul de mercur se va avea grijă ca diviziunea zero a tubului manometrului sa fie
la nivelul arterei. Bolnava trebuie aşezată în aşa fel încât artera la care se ia TA să fie la
înălţimea inimii.
Determinarea TA arteriale se face totdeauna în repaus, bolnava obosită, emoţionată sau în
timpul efortului fizic prezintă modificări ale TA. Măsurarea TA se însoţeşte de liniştirea şi
calmarea bolnavei. Valorile TA în primele momente după aplicarea manşetei sunt uneori mai
crescute datorită reacţiei psihice declanşată la decomprimarea braţului, de aceea este necesar în
caz de suspiciune, repetarea măsurării TA dar fără să se scoată manşeta de la braţul bolnavei.
Valorile TA se raportează la greutatea coloanei de mercur din manometru exprimată în mm
sau cm. Valorile TA se notează în foaia de temperatură. Valorile TA variază în raport cu vârsta,
sexul, orarul activităţilor fizice din cursul zilei. La femei TA este în general mai mică cu 5-10
mmHg decât la bărbaţi cu excepţia perioadei pubertare. Nivelul TA variază şi în cursul aceleiaşi
cu oscilaţii de 10-20 mmHg în raport cu gradul de activitate a organismului, cu temperatura
mediului ambiant.
Valorile TA cresc în timpul efortului fizic, după mese ambundente şi în cursul emoţiilor.

33
II. Tehnica injecţiei intravenoase

Injecţia intravenoasă reprezintă introducerea unei substanţe medicamentoase în circulaţia

venoasă. Pe această cale se introduc substanţe izotermice sau hipotermice care sunt caustice
pentru ţesutul muscular sau subcutanat. Pe calea intravenoasă nu se introduc soluţii uleioase care
produc embolii uleioase mortale. Injecţiile intravenoase prezintă două faze: puncţia venoasă şi
introducerea substanţei medicamentoase în venă.
Materiale necesare : muşama, aleză, garou de cauciuc, tăviţă renală, tampoane de vată cu
alcool, mănuşi sterile, seringi cu bizoul scurt. Se pregătesc materialele necesare şi se transportă
lângă bolnav. Se explică pacientului necesitatea intervenţiei.

34
 Execuţia injecţiei:
- asistenta îşi spală mâinile
- se alege locul puncţiei şi se dezinfectează locul puncţiei
- se execută puncţia venoasă
- se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului
- se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe
piston.
- se verifică periodic dacă acul este în venă
- se retrage brusc acul, când injectarea s-a terminat
- la locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat în alcool, compresiv
Îngrijirea ulterioară a pacientei:
- se menţine compresiunea la locul injecţiei cateva minute
- se supraveghează în continuare starea generală
Incidente şi accidente:
- injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor, dureri
accentuate, necroză
- flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante – se va face
injectarea lentă
- hematomul se face prin ştrangularea venei sau retragerea acului fără desfacerea garoului.
- senzaţia de uscăciune în faringe şi căldură – se va încetini injectarea soluţiei.

35
III. Administrearea de oxigen

Scop
Terapeutic:
- îmbogăţirea aerului cu oxigen în scopul combaterii hipoxiei
- ameliorarea concentraţiei de oxigen în sânge
Indicaţii:
- hipoxii circulatorii (insuficienţa cardiacă, edem pulmonar, infarct miocardic)
- hipoxie respiratorie (şoc, anestezii generale, complicaţii postoperatorii)
- reducerea efectelor tratamentului la cancer, a citostaticilor
Sursa de oxigen:
- staţie centrală de oxigen sau microstaţie
- butelie de oxigen (de 300-10000 l oxigen comprimat la 150 atm)
36
 - pentru a se putea administra, presiunea se reglează cu reductorul de presiune (debimetrul
care indică volumul în litri de oxigen pe minut) şi se modifică cu ajutorul barbotorului.
Administrarea oxigenului se face cu:
- sondă sau cateter nazal, ochelari, mască cort de oxigen, balon Ambu sau Ruben
Tehnică:
- se dezobstruează căile aeriene
- se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus( lobul urechii)
- se introduce cateterul cu mişcări blânde paralel cu palatul osos şi perpendicular pe buza
superioară
- se fixează sonda cu leucoplast
- se fixează debitul la 4-6 l/min, se administrează medicamente cu intermitenţă
- se va observa bolnavul în continuare pentru prevenirea accidentelor

Incidente la administrarea oxigenului:

- distensia abdominală prin pătrunderea aerului prin esofag
- emfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului prin fisurarea mucoasei
- în cazul utilizării prelungite a oxigenului, în concetraţii mari sau la presiuni ridicate, pot
apărea iritarea locală a mucoasei, congestie şi edemul alveolar, hemoragie intraalveolară,
atelectazie.

37
IV. Urocultura

Permite examenul bacteriologic al urinii pentru depistarea Bacilului Koch, Bacilul Tific,
colibacil sau alţi germeni prin însămânţări pe medii de cultură. Se preferă prima urină de
dimineaţă (urină care a stagnat în cursul nopţii în vezică).
Materiale necesare :
- muşama, aleză
- materiale pentru toaleta organelor genitale externe
- eprubete sterile
- lampă de spirt şi chibrituri
Pregătirea fizică şi psihică a pacientei:
- se anunţă şi se instrueşte bolnava privind necesitatea tehnicii
- toaleta locală corectă a regiunii genitale: spălare cu apă şi săpun, apoi se toarnă o cantitate
ambundentă de ser fiziologic sau apă distilată sterile şi călduţe, apoi uscare prin tamponare cu
comprese de tifon sterile (atenţie la dezinfecţia zonelor vecine, de exemplu: labiile mari la fetiţe)
Tehnică:
- se recoltează urina de dimineaţă (concentraţie mare de germeni), în absenţa unui tratament u
perfuzii(efect diluţie)
- înaintea de începerea tratamentului cu antibiotice, se spală mâinile cu atenţie, se usucă cu
prosop curat
38
- prima cantitate de urină emisă, aproximativ 50 ml se elimină la toaletă sau bazinet , apoi fără să
se intrerupă jetul urinar, se recoltează aproximativ 5 ml de urină într-o eprubetă sterilă
- se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare
- se pune dopul
- se transportă la laborator sau se însămânţează direct pe mediul de cultură şi se introduce la
termostat.

39
CAPITOLUL IV

I. Acordarea îngrijirilor specifice pacientei cu disgravidie

tardivă

1.Supravegherea gravidei :
a. Culegerea datelor:
- uterul mărit în volum
- axul uterin longitudinal sau transversal în funcţie de aşezarea fătului
- creşterea greutăţii corpului gravidei cu până la 12 kg faţă de greutatea înainte de sarcină
- BCF prezente
- mişcări active fetale
- dispnee, constipaţie, oligurie
- senzaţii de vărsături, insomnie datorită mişcărilor fetale, micţiuni frecvente
- dureri articulare, pelviene, lombare, edeme ale feţei şi ale membrelor inferioare
- dureri şi crampe la nivelul coloanei lombare şi membrelor inferioare
- modificarea posturii şi a mersului
b.Problemele gravidei
- dispnee, disurie
- edeme generalizate, paloare, vărsături frecvente, diaforeză, tranzit încetinit (constipaţie)
- anxietatea gravidei privind naşterea fătului, absenţa cunoştinţelor privind naşterea prematură
- posibila traumatizare a fătului şi a mamei din cauza ruperii premature a membranelor
- intoleranţa la eforturi fizice
- alterarea comportamentului sexual din cauza disconfortului din trimestrul III de sarcină
- alterarea somnului, absenţa cunoştinţelor despre boală, evoluţie şi tratament
- alterarea confortului din cauza durerilor lombare, articulare, edemelor, modificări de postură
- absenţa cunoştinţelor privind declanşarea travaliului, lipsa comunicării
- imposibilitatea de a se recrea datorită mediului spitalicesc

40
c.Problemele Potenţiale
- risc de complicaţii
2.Asistenta medicală va stabili gradul de dependenţă a pacientei:
- dependenţă moderată – gravida este dependentă în satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o
perioadă de timp gravida recurge la ajutorul unei alte persoane.
- dependenţă temporară – independenţa gravidei va surveni atunci când pacienta are problema
medical rezolvată, dar mai ales când este pregătită să urmeze întocmai prescripţiile medicului
( când gravida posedă cunoştinţele necesare, dar mai ales când conştientizează gradul de risc al
bolii).
3.Planificarea îngrijirilor acordate gravidei de către asistenta medicală
a.Gravida:
- să cunoască semnele naşterii premature
- să cunoască semnele ruperii premature a membranelor
- să evite stările de stres şi anxietatea
- să doarmă şi să-şi dozeze efortul fizic
- să adopte o postură corectă
- să poarte îmbrăcăminte lejeră din bumbac şi o încălţăminte adecvată
- să accepte restricţiile privind comportamentul sexual
- să facă exerciţii respiratorii, folositoare în timpul naşterii
b. Intervenţiile asistentei medicale:
- pacientei i se vor acorda sfaturi cu privire la o mai bună respiraţie
- asistenta medicală va asigura gravidei un regim alimentar corespunzător pe tot timpul internării
- asistenta medicală asigură gravidei o stare de confort fizic pe timpul internării
- gravida va fi supravegheată atent pe tot timpul spitalizării
- pacienta va căpăta cunoştinţe medicale pe parcursul internării şi va prezenta întelegerea lor
- asistenta medicală va supraveghea, măsura şi nota funcţiile vitale şi vegetative a pacientei cât şi
a fătului
- i se asigură pacientei condiţii de microclimat şi mediu, salon aerisit, temperatură şi umiditatea
optimă 22 0 C
- pacientei i se recoltează probele de laborator prescrise de medic
- asistenta medicală administrează pacientei medicaţia prescrisă de medic şi monitorizează
comportamentul acesteia.
41
Intervenţiile zilnice acordate gravidei de către Asistenta Medicală
- pacientei i se asigură un mediu ambiant în salon bine aerisit
- asistenta medicală schimbă lenjeria de pat şi de corp a pacientei ori de câte ori este nevoie
- asistenta medicală măsoară şi notează funcţiile vitale şi vegetative a gravidei şi a fătului
- pacientei i se va acorda un regim alimentar corespunzător bolii. I se vor da pacientei
alimente bogate în vitamine,( legume, sucuri naturale, zarzavaturi)
- asistenta medical pregăteşte bolnava pentru recoltarea produselor biologice şi patologice
şi pentru examenele de laborator
- asistenta medicală îngrijeşte tegumentele gravidei, însoţeşte gravida la ecograf şi o
pregăteşte din punct de vedere psihic şi fizic
- pregăteşte gravida pentru recoltarea produselor biologice şi patologice şi pentru
examenele de laborator
- colaborează cu pacienta şi îi vorbeşte despre fiecare tehnică în parte pentru a-i elimina
stresul şi teama
- asigură igiena generală şi genitală
- asistenta medicală va asigura gravidei o bună colaborare cu personalul medical
- asistenta va câştiga încrederea femeii gravide
- vorbeşte cu pacienta şi susţine educaţia pentru sănătate
- verifică gradul de luare la cunoştinţă de către gravidă a informaţiilor primite.
Asistenta medicală informează gravida despre:
- semnele declanşării travaliului şi caracterul ritmic al contracţiilor
- cauzele care pot declanşa travaliul
- să găsească cea mai bună poziţie pentru somn şi pentru respiraţie
- să se odihnească în momentul în care simte oboseala
- să se odihnească cu picioarele deasupra planului orizontal
- să reducă sarea din alimentaţie şi să limiteze lichidele seara
- să evite ortostatismul prelungit
- să reducă raporturile sexuale mai ales în ultimele două luni de sarcină (care pot declanşa
travaliul)
- îndrumă gravida să menţină igiena locală rectal (hemoroizi) şi cea vaginală (folosirea de
tampoane absorbante pentru leucoree)
- asigură bolnava că modificările tegumentare vor dispărea odată cu naşterea

42
 - asistenta medicală va sfătui gravida să aibă o igienă deosebită pentru sâni şi anume:
- spălarea cu apă călduţă fără a folosi săpun (îndepărtează stratul de grăsime care conferă
elasticitate mamelonului)
- după baie se va folosi un prosop aspru, stergerea se va face în aşa fel încât să nu se
producă iritaţii
- pacienta va evita expunerea mamelonului la aer, la lenjeria din fibre sintetice şi a
sutienului prea strâmt.
La controlul medical periodic:
- să respecte programul de vizite la medic
- gravida va fi cântărită şi i se va măsura Tensiunea Arterială
- pacientei i se vor repeta investigaţiile de laborator şi examenul obstetrical
- semnele ruperii membranelor: scurgerea apoasă în cantitate mare. Se va prezenta de
urgenţă la medic în cazul ruperii membranelor şi dacă nu mai percepe mişcări fetale
- i se va aprecia dezvoltarea sarcinii după înălţimea fundului de sac uterin în raport cu
mişcările fetale
- se informează gravida despre semnele premergătoare declanşării travaliului
- se informează pacienta să evite călătoriile lungi, efortul şi ortostatismul prelungit pentru
prevenirea naşterii premature
- să se hidrateze corespunzător şi să efectueze mişcare pentru a combate constipaţia.

CAPITOLUL V

43
 ÎNGRIJIRILE PACIENTELOR CU DISGRAVIDIE TARDIVĂ

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul Nr. 1

1.Culegerea datelor

1.1.Date privind identitatea pacientei

Nume: Bumbaru
Prenume: Mariana
Varsta: 35 ani
Sexul: F
Religia: ortodoxă
Naţionalitatea: română
Ocupaţie: secretară
Date variabile:
Domiciliu:Vaslui, judeţul Vaslui
Condiţii de viaţă: pacienta locuieşte în mediul urban într-o casă cu 5 camere
Condiţii de muncă: bune
Mod de petrecere a timpului liber: lectură, vizionează programe TV
Relaţia cu familia şi prietenii: bune
1.2.Date privind sănătatea anterioară
1.2.a) Date antropometrice: greutate corporal = 90 kg, înălţime = 1,73 m.
1.2.b) Limite senzoriale:
- acuitate auditivă normală;
- acuitate tactilă normală;
- acuitate gustativă normală
- alimentaţia – deficitară;
- nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase.
44
 - neagă afecţiuni infecto – contagioase de tip TBC, SIDA, LUES .
1.2.c) Antecedentele heredo-colaterale: neagă
1.2.d) Antecedentele personale patologice: neagă boli transmisibile sau de altă natură
1.2. e) Antecedentele personale fiziologice: Menarhă la vârsta de 13 ani ,1 copil la vârsta de 23
ani
1.3.Informaţii legate de boală
1.3.a) Motivele internării: cefalee, stări de greaţă şi vărsături, durere în epigastru,
vertij,acuză ca se simte foarte slăbită şi că are o stare de somnolenţă.
1.3.b) Istoricul bolii:
În urmă cu 2 zile pe când pacienta stătea cu familia la masa, luând masa împreună cu ei, la
scurt timp după masă gravida cu o sarcină de 35 de săptămâni, acuză cefalee şi vertij . A 2-a zi
ea acuză stări de greaţă, vărsături şi durere în epigastru.În ultima săptămâna spune că a luat în
greutate 2 Kg. Gravida prezintă edeme importante la faţă, mâini şi membrele inferioare. Ea
afirmă că în ultima lună , mai are o constipaţie rebelă, iar eliminările sunt reduse. Pacienta este
anxioasă şi îi este teamă de evoluţia sarcinii, să nu i se întâmple ceva fătului.
1.3.c) Examen clinic general
Stare generală – apatie alternând cu agitaţie psihomotorie
Tegumente şi mucoase – palide, edeme generalizate
Sistem musculo- adipos – normal reprezentat
Sistem ganglionar – nepalpabil
Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent
Aparat digestiv – ficat şi splină în limite normale, tranzit intestinal încetinit (constipaţie)
Aparat cardio-vascular – Puls =86/min, TA = 150/90 mmHg
Aparat uro-genital – micţiuni frecvente în ultima perioadă a sarcinii
S.N.C – somnolenţa alternând cu agitaţie, conştientă
1.3 d) Elemente de igienă
Alimentaţie – apetit-diminuat, lichide preferate – sucuri acidulate, cantitate de lichide – 1500 ml
Eliminări:
Tranzit – un scaun/zi înaintea sarcinii, un scaun de consistenţă la 3-5 zile în ultimile luni de
sarcină.
Diureza – 6-8 micţiuni/zi la începutul sarcinii. Actual diureza scăzută: 650 ml
Transpiraţii – abundente, mai ales în ultimul trimestru de sarcină

45
Vărsături – frecvente
Expectoraţii – nu prezintă
Metroragii – amenoree de sarcină
13. e) Igienă personală
Baie generală 3-4 ori/săptămână
Baie parţial – zilnic, de cateva ori zilnic
Activităţi şi repaos
Activităţi- treburi uşoare gospodăreşti, ingrijire copii proprii
Odihna 2+3 ore ziua, petrece cateva ore la Tv, 8 ore de somn/noapte
Obişnuinţe de viaţă:
Consum alcool – nu
Consum cafea – da
Fumează – nu
1.3.f)Comportament
- orientată temporo-spaţial, somnolenţă
- colaborează cu echipa de îngrijire
- posedă capacităţi adaptive
- nu creează probleme anturajului sau echipei de îngrijire
1.4. Diagnostic medical: sarcină 35 săptămâni, făt viu, unic, prezentaţie craniană,
occipitoiliacă,membrane intacte, disgravidie tardivă ( HTA şi edeme)
Examen clinic obstetrical
Abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la 34 cm,suprasimfizar. La
polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul fetal, în flancul stâng spatele fetal, în cel drept
părţi mici fetale. B.C.F – 136b/min
C.U.D – nesusţinute
T.V. – colul lung închis, nu sângerează, nu pierde lichid amniotic (punga amniotică perceptibilă,
craniul fetal mobilizabil O.I.S.A)
Din culegerea de date rezultă că pacienta are următoarele probleme:
- HTA, edeme, cefalee
- stări de greaţă şi vărsături, durere în epigastru, vertij
Nevoi fundamentale perturbate:
- nevoia de a evita intrarea în eclampsie

46
 - nevoia de a diminua T.A şi de a scădea edemele
- nevoia de somn, confort
- nevoia de a asigura o diureză bună
- nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare
- nevoia de a menţine fătul în condiţii bune
Analize efectuate
Gr. Sanguină BIII, Rh+
Urocultură <1000 UFC/ml
Proteinuria – absentă
Examen fund de ochi – normal
Hematologice RBC – 3,88 mil.cel./mic., HGB- 11,9g/dl , MCHC- 203 g/dl
Biochimie
Acid uric – 5,2 mg/dl, Creatinină – 0,84 mg/dl, uree – 33 mg/dl
Glucoză – 63 mg/dl TGO – 22 u/l TGP – 16 u/l
Tratament
Dopegyt – comprimate 2/zi (când TA> 160, 3cp/zi)
Adalat între Dopegyt ( când TA>140)
Scobutil f. II/zi
Diazepam 1 f/zi – seara
Furosemid 1f/zi
Torecan 1f/zi
Tardyferon 1cp/zi
Regim desodat si repaus la pat in DL stg.

47
PLAN DE ÎNGRIJIRE NR. 1

Problema de Surse de Obiective Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluare

dependenţă dificultate
1.Alterarea - durere lombară Pacienta să Autonome: S-au măsurat funcţiile
funcţiei - anxietate prezinte o - măsor şi notez în foaia de observaţie pulsul, TA, vitale ale pacientei la
circulatorii -hipertensiune circulaţie respiraţie, B.C.F fiecare 3 ore.
datorită sarcinii arterială adecvată - poziţionez, asigur repausul la pat al pacientei în Ora 9: TA -160/95
patologice - agitaţie Pulsul, TA să aibă decubit lateral stâng (DL stg), schimb lenjeria de pat mmHg
manifestată prin - dispnee valori normale în - efectuez psihoterapia pacientei Puls – 90 b/min
HTA, tahicardie timp de 24 de ore - puncţionez vena de la plica cotului pentru recoltare şi Ora 12: TA - 150/90
Să fie echilibrată pentru instalarea perfuziei cu soluţie hidroelectrolitică mmHg P- 87 b/min
psihic - pregătesc bolnava pentru E.K.G Ora 15: TA – 150/90
- pregătesc bolnava pentru ecografie mmHg
Delegate: Ora18: TA -140/90
- soluţii glucozate: Glucoză 5%, vitamina B1,B6, C mmHg
Dopegzt – comprimate 2/zi Ora21: TA – 140/80
-când TA >160 se administrează 3cp/zi mmHg P – 87 b/min
- Adalat 2cp/zi când TA>140 BCF – 136 b/min
- Scobutil 2 f/zi Starea pacientei s-a
- Diazepam 1cp/zi seara îmbunătăţit considerabil.
2.Alterarea - cefalee Pacienta i se va Autonome: În urma tratamentului
48
confortului din - durere în ameliora durerea - asigur un microclimat corespunzător durerile scad în
cauza sarcinii epigastru şi nu va mai - am asigurat la venirea pacientei în salon, aerisirea intensitate.
patologice -stări de greaţă prezenta durere prin deschiderea geamurilor - pacienta stă mai comod
(cefalee intensă, - vărsături după 3 zile. - asigur o poziţie mai comodă a bolnavei în pat în pat.
durere în -liniştesc pacienta şi îi explic ca aceste simptome sunt
epigastru). temporare şi pot fi combatute
-ii recomand să se odihnească, să evite activităţile
care o obosesc
-aplic pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică şi
comprese reci pe frunte
- măsor TA, pulsul. respiraţia şi notez in F.O
Delegate
- am adiministrat perfuzii cu ser glucozat.
- adminitrarea tratamentului recomandat de către
medic
- administrarea de analgetice: Algocalmin
3.Acumularea - edeme Diminuarea Autonome: G- 90 Kg
excesivă de - oligurie edemelor -măsor funcţiile vitale ale pacientei TA, P,T,R În urma intervenţiilor
lichide în - HTA Pacienta va -cântăresc pacienta realizate s-a observant o
ţesuturi din - anxietate înţelege şi - recomand pacientei sa consume alimente bogate în diminuare minima a
cauza sarcinii respecta regimul proteine şi vitamine, fructe şi legume edemelor de la nivelul
patologice alimentar -pacienta va evita grăsimile feţei.

49
manifestată prin prescris. - recomand pacientei un regim alimentar desodat şi îi
edeme. explic ca sarea favorizează apariţia edemelor
-realizez bilanţul ingesta-excreta.
-sfătuiesc pacienta sa poarte haine şi încălţăminte
lejere.
-sfătuiesc pacienta să se odihnească în DL stg
Delegate:
Ser glucozat 5% -1500 ml
Furosemid 1f.
4.Alimentaţie - greaţă Pacienta sa aibă o Autonome: Pacientei i se elimina
inadecvată -vărsături stare de bine, fără - colectez vărsăturile senzaţia de greaţă şi
cantitativ şi - inapetenţă greţuri şi vărsături - efectuez toaleta cavităţii bucale vărsătură.
calitativ din - deshidratare Pacienta sa fie - asigur un climat corespunzător, ajut pacienta să-şi
cauza sarcinii echilibrată facă patul
patologice hiroelectrolitic. -aerisesc camera pacientei, schimb lenjeria de pat de
manifestată prin cate ori este nevoie.
greţuri şi -sfătuiesc pacienta sa inspire şi să expire adânc, pentru
vărsături. a limita senzaţia de greaţă
-ii recomand să evite mişcările bruşte
Reduc aportul de lichide şi de alimente.
-fac bilanţul ingesta - excreta
Delegate:

50
 Administrez la indicaţia medicului Vitamine B1, B6,
C 1f/zi
Torecan 1f/zi
Glucoza 5% 1000ml
Metoclopramid 4f/zi
5.Alterarea - oligurie Pacienta sa Autonome: Proteinuria – prezentă
eliminărilor - edeme prezinte micţiuni -am calculate aportul de lichide necesar gravidei pe 24 Cantitatea de urină
urinare din - deshidratare în limite de ore 600ml/24h
punct de vedere - vărsături fiziologice. - monitorizez diureza şi o notez în F.O Datoritădisgravidiei
cantitativ din - am facut bilanţul ingesta-excreta retenţia de lichide se
cauza sarcinii - am cântărit pacienta menţine.
patologice - am sfătuit pacienta să respecte regimul alimentar După adiministrarea 1f
(oligurie) hiposodat, alimnete bogate în vitamine şi proteine Furosemid , cantitatea
- am colectat urina în recipient pentru examene de de urină a crescut la
laborator 900ml/24h.
- am stimulat pacientapentru a elimina urina, dând
drumul la apa de la robinet
- am pus basinet sub pacientă
Delegate:
-glucoză 5% 1000 ml, Furosemid 1f.
Vit. B1,B6,C
6.Alterarea - agitaţie Gravida să Autonome : În urma intervenţiilor
somnului din - anxietate prezinte un somn - am asigurat un climat favorabil în salon lipsit de pacienta are un somn
51
cauza sarcinii - teama gravidei calitativ şi zgomot şi bine aerisit odihnitor.
patologice de a pierde cantitativ - pregătesc lenjeria de pat şi de corp a pacientei
manifestată prin sarcina corespunzător - informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de
somnolenţă - lipsa familiei recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei
corpului
- am invitat pacienta să practice tehnici de relaxare
- pregătesc medicaţia recomandată de medic
Măsor TA, pulsul, respiraţia si notez in FO
- educ pacienta pentru evitarea stresului, a
alimentaţiei iritante pentru stomac renunţarea la
obiceiurile dăunătoare
-am identificat activităţile agreate de pacientă care sa
nu o solicite prea mult şi am incurajat-o sa le
efectueze.
7.Imposibilitatea Eliminarea stării Autonome: Pacienta respectă
desfăşurării de oboseală a -liniştesc pacienta şi îi explic cauza ameţelilor sfaturile primite şi
activităţiilor pacientei. -sfătuiesc pacienta sa evite mişcările bruşte şi să se înţelege cauza
zilnice din cauza Înlăturarea ridice încet din pat, iar dacă senzaţia de ameţeală se ameţelilor.
sarcinii vertijului şi intensifică să revină din nou în pozitie culcată Starea pacientei se
patologice ameliorarea stării - urmăresc orice schimbare în evoluţia însănătoşirii a îmbunătăţeşte în urma
manifestată prin de bine a pacientei tratamentului.
vertij, astenie pacientei. Delegate:

52
 Vitaminoterapie: B1, B2, B6, C
Preparate de Fe
Elevit 1cp/zi , Tadyferon 1cp/zi
8.Diminuarea - constipaţie Combaterea Autonome: În urma administrării de
tranzitului - încetinirea constipaţiei -explic gravidei că în ultimul trimestru de sarcină, supozitoare gravida a
intestinal din tranzitului Pacienta să aibă constipaţia este frecventă, datorită compresiunii eliminat un scaun de
cauza sarcinii intestinal tranzit intestinal uterului de rect consistenţă normală.
manifestată prin - vărsături în limite normale -sfătuiesc pacienta să consume alimente bogate în Pacienta respectă şi a
constipaţie - regim fibre (legume,fructe) inţeles sfaturile date.
alimentar sărac -să consume lichide suficiente
în fibre -sfătuiesc pacienta să bea dimineaţa când se trezeşte
apă sau ceai câlduţ
- am stabilit cu pacienta un program de eliminare
- am urmărit frecvenţa scaunelor şi le-am notat în
Foaia de observaţie
Delegate:
La indicaţia medicului supozitoare cu Glicerină 2/zi
Plegomazin 1f/zi
Soluţii glucoză
Hidroxizin
9.Anxietate din - teama de - gravida să Autonome : - pacienta cunoaşte
cauza apariţie a benificieze de un - dialoghez cu gravida cu privire la starea sănătăţii sale prognosticul bolii, nu
necunoaşterii complicaţiilor mediu de şi evitarea complexelor mai este stresată şi
53
evoluţiei sarcinii - durere siguranţă fără - creez o atmosferă prietenoasă între ea şi ceilalţi care respectă profilaxia
patologice - astenie accidente şi nu au efect psiho – emoţional pozitiv secundară a bolii.
manifestată prin - mediu infecţii -am încurajat pacienta şi am sfătuit-o să respecte
nelinişte şi frică. spitalicesc - să fie echilibrată sfaturile personalului medical
psihic. -am încurajat pacienta să aibă încredere în personalul
medical
- am asigurat un climat favorabil în salon
- informez şi stabilesc împreună cu pacienta planul de
recuperare a stării de sănătate şi creştere a rezistenţei
corpului
- am invitat pacienta să practice tehnici de relaxare
- educ pacienta pentru evitarea stresului, a
alimentaţiei iritante pentru stomac, renunţarea la
obiceiurile dăunătoare
- i-am explicat evoluţia sarcinii şi necesitatea de a sta
liniştită
Delegate:
Diazepam 1 f/dimineaţa
Hidroxizin 1f/seara.
10.Deficit de - absenţa Pacienta să fie Autonome: În urma discuţiilor cu
cunoştinţe în cunoştinţelor informată despre - discut cu pacienta asupra factorilor care au cauzat pacienta, am ajuns la
legătură cu despre boală şi a starea ei de declanşarea bolii şi o previn asupra celor ce ar putea concluzia ca are

54
factorii de risc şi măsurilor de sănătate şi despre duce la apariţia unor complicţii. încredere în personalul
severitatea bolii. prevenire evoluţia sarcinii. - o sfătuiesc asupra regimului de viaţă, muncă, medical care are grijă de
comportamentul în perioada de convalescenţă ea, dar tot îî este frică de
- evitarea fumatului, stresului, emoţiilor puternice, evoluţia sarcinii.
urmarea un regim alimentar echilibrat
- evitarea consumului de cafea
-explic pacientei necesitatea de a cunoaşte
manifestările bolii şi semnele de agravare a bolii
- o sfătuiesc să aibă incredere în personalul de îngrijire
- o informez despre starea ei de sanătate căt şi a fătului
- o informez ca evoluţia sarcinii va decurge normal
dacă respect sfaturile cadrului medical cât şi
medicamentaţia prescrisă.
- o sfătuiesc să aibă încredere in personalul medical
- îi explic paşii care trebuie urmaţi pentru însănătoşirea
ei ca gravidă cât şi a fătului
- consolez bolnava şi îi explic ca această afecţiune va
fi tratată şi vindecată complet daca va respecta
tratamentul correct prescris de medic.
11.Alterarea - panică Gravida să aibă o Autonome : Pacienta incepe să aibă
imaginii de sine - expresia viziune bună - am creat bolnavei o stare de confort psihic şi i-am încredere în sine
din cauza sentimentelor de despre aspectul explicat consecinţele acestei boli cât şi despre drumul Este incurajată şi

55
sarcinii singurătate şi său. ce trebuie parcurs spre o bună ameliorare a bolii sprijinită de echipa
respingere - am discutat zilnic cu bolnava ajutând-o să înţeleagă medicală şi familie.
- teama de avort şi să accepte situaţia sa actuală
- i-am relatat despre alte persoane cu aceeaşi afecţiune
care s-au adaptat bine la consecinţele bolii
- am solicitat bolnavei să coopereze la îngrijirile pe
care i le-a oferit echipa medicală şi am felicitat-o
pentru progresele făcute.

56
 Evaluare finală

Pacienta Bumbaru Mariana este internată pe data de 19.12. 2013 cu diagnosticul de

disgravidie tardivă (HTA +Edeme), sarcină 35 săptămâni, făt viu, unic, prezentaţie craniană,
pccipitoiliacă stângă, membrane intact i se acordă tratament cu hipotensoare, diuretice şi
antispastice. Gravida a fost supravegheată cu mare atenţie, i s-au măsurat funcţiile vitale, I s-a
evaluat semnele clinice de agravare cu atenţie cât şi monitorizarea fetală (B.C.F, mişcări,
măsurare ecografică).
Gravida a fost externată după 3 zile de spitalizare, timp în care a fost supravegheată cu
atenţie, I s-a adiministrat tratament de specialitate.
Gravida se externează în stare bună, edemele au fost diminuate, a scăzut în greutate 2 kg, G-
88 Kg, stare afebrilă, teama şi anxietatea au fost înlăturate, T.A-120/80mmHg, Puls- 80b/min, făt
viu, B.C.F- 130 b/min ritmice, contracţiile uterine dureroase sistate, colul uterin lung posterior,
membrane intact, prezentaţie sub situată, lichidul amniotic în cantitate normal.

La externare se recomandă:
- tratament conform reţetei : - Elevit 1cp/zi, Dopegzt 2cp/zi, Elevit 1cp/zi
- regim desodat
- evitarea frigului, efortului şi umezelii
- control al T.A la 2 zile
- control de specialitate săptămânal.
- controlul evoluţiei fătului: BCF, circumferinţa abdominală, înălţimea fundului uterin,
examene ecografice.
- regim alimentar normosodat, normocaloric, bogat în vitamine
- regim de viaţa şi de muncă de protecţie (evitarea oboselii fizice şi psihice, a frigului şi a
umezelii)

57
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul Nr. 2

1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientei
Nume: Pânzaru
Prenume: Elena
Varsta: 27 ani
Sexul: F
Religia: catolică
Naţionalitatea: română
Ocupaţie: confecţioneră
Date variabile:
Domiciliu:Vaslui, judeţul Vaslui
Condiţii de viaţă: pacienta locuieşte într-un apartament cu 2 camere
Condiţii de muncă: bune
Mod de petrecere a timpului liber: plimbări în aer liber, coase goblenuri
Relaţia cu familia şi prietenii: bune
1.2.Date privind sănătatea anterioară
1.2.a) Date antropometrice: greutate corporal = 75 kg, înălţime = 1,60 m.
1.2.b) Limite senzoriale:
- acuitate auditivă normală;
- acuitate tactilă normală;
- acuitate gustativă normală
- alimentaţia – deficitară;
- prezintă alergii medicamentoase: Penicilină
- neagă afecţiuni infecto – contagioase de tip TBC, SIDA, LUES .
1.2.c) Antecedentele heredo-colaterale: neagă

58
1.2.d) Antecedentele personale patologice: Gonoree la vârsta de 18 ani
1.2. e) Antecedentele personale fiziologice: Menarhă la vârsta de 14 ani.
1.3.Informaţii legate de boală
1.3.a) Motivele internării: tulburări senzoriale:ameţeli, cefalee, diplopie, stări de greaţă
şi vărsături, durere în epigastru, are o stare de somnolenţă, stări de agitaţie
1.3.b) Istoricul bolii:
Pe data 28.12.2013 pacienta Pânzaru Elena este luată în evidenţă de medical de familie în
săptămâna a 36-a. În ultimile 3-4 zile se simte obosită,slăbită are o cefalee uşoară, ameţeşte,
uneori prezintă tulburări senzorile, acufene şi prezintă greţuri. Pacienta spune că în ultimile 2
săptămâni a luat în greutate 3 Kg, ea prezintă edeme importante generalizate, eliminare urinară
redusă.
1.3.c) Examen clinic general
Stare generală – stări de agitaţie alternând cu agitaţie psihomotorie
Tegumente şi mucoase – edeme ale feţei, facies vânăt
Sistem musculo- adipos – ţesut grăsos
Sistem ganglionar – nepalpabil
Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent
Aparat digestiv – ficat şi splină în limite normale, tranzit intestinal reprezentat prin constipaţie
Aparat cardio-vascular – Puls =90/min, TA = 160/100 mmHg
Aparat uro-genital – diureza – 600ml
S.N.C – anxietate, conştientă
1.3 d) Elemente de igienă
Alimentaţie – apetit-diminuat, lichide preferate – apă
Eliminări:
Tranzit – un scaun/zi înaintea sarcinii, un scaun tare la 3-5 zile în ultimile 2 săptămâni de sarcină.
Diureza – 6-8 micţiuni/zi la începutul sarcinii. Actual diureza scăzută: 600 ml
Transpiraţii – abundente, mai ales în ultimul trimestru de sarcină
Vărsături – frecvente
Expectoraţii – nu prezintă
Metroragii – amenoree de sarcină
13. e) Igienă personală
Baie generală 1-2 ori/săptămână

59
Baie parţial – de 4 ori pe săptămână
Activităţi şi repaos
Activităţi- croitorie
Odihna 1 oră ziua, petrece cateva ore la Tv, 10 ore de somn/noapte întrerupt
Obişnuinţe de viaţă:
Consum alcool – da
Consum cafea – da
Fumează – da
1.3.f)Comportament
- orientată temporo-spaţial, anxietate
- colaborează cu echipa de îngrijire
- nu creează probleme anturajului sau echipei de îngrijire
1.4. Diagnostic medical: sarcină 36 săptămâni, făt viu, unic, prezentaţie craniană,
occipitoiliacă,membrane intacte, disgravidie tardivă ( HTA şi edeme)
Examen clinic obstetrical
Abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la 30 cm,suprasimfizar. La
polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul fetal, în flancul drept spatele fetal, în cel stâng
părţi mici fetale. B.C.F – 140b/min
C.U.D – nesusţinute
T.V. – colul lung închis, nu sângerează, nu pierde lichid amniotic (punga amniotică perceptibilă,
craniul fetal mobilizabil O.I.S.A)
Din culegerea de date rezultă că pacienta are următoarele probleme:
- edeme
- anxietate
- HTA
- ameţeli
- stări de greaţă şi vărsături
- durere în epigastru
Nevoi fundamentale perturbate:
- nevoia de a evita intrarea în eclampsie
- nevoia de a diminua T.A şi de a scădea edemele
- nevoia de somn, confort

60
 - nevoia de a asigura o diureză bună
- nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare
- nevoia de a menţine fătul în condiţii bune
Analize efectuate
Gr. Sanguină AII, Rh+
Urocultură <1000 UFC/ml
Proteinuria – prezentă
Examen fund de ochi – normal
Hematologice RBC – 3,50 mil.cel./mic., HGB- 11,0g/dl , MCHC- 220 g/dl
Biochimie
Acid uric – 4,5 mg/dl, Creatinină – 0,77 mg/dl, uree – 30 mg/dl
Glucoză – 63 mg/dl TGO – 27 u/l TGP – 25 u/l
L-3000/mm3 HT- 42 %
Tratament 28.12.2013
Vitaminoterapie
Tardyferon 1cp/zi
Regim desodat si repaus la pat in DL stg.
Dopegyt – comprimate 2/zi (când TA> 160, 3cp/zi)
Adalat între Dopegyt ( când TA>140)
Hidralazina i.v 5-10 mg în primele 15-20 minute, Hidergin 1-2 mg/24ore
Scobutil f. II/zi, Diazepam 1 f/zi – seara, Furosemid 1f/zi, Torecan 1f/zi .
Regim alimentar bogat în vitamine ( fructe, legume şi zarzavaturi)

61
PLAN DE ÎNGRIJIRE NR 2

Problema de Surse de Obiective Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluare

dependenţă dificultate
1.Acumularea - aport crescut Diminuarea Autonome: G- 75 Kg
excesivă de de Na edemelor - am efectuat o toaletă riguroasă a pacientei pe regiuni Pe parcursul
lichide în - edeme Pacienta va respectând pudoarea gravidei prin instalarea unui paravan. tratamentului s-a
ţesuturi din - oligurie înţelege şi - am educat pacienta privind un regim alimentar adecvat observant o
cauza sarcinii - regim respecta regimul desodat pentru reducerea edemelor. diminuare minimă
patologice alimentar alimentar prescris - fac bilanţul ingesta excreta, observ nevoile pacientei a edemelor de la
manifestată prin necorespunzător -măsor funcţiile vitale ale pacientei TA, P,T,R nivelul feţei.
edeme. -cântăresc pacienta , pacienta va evita grăsimile
- recomand pacientei sa consume alimente bogate în proteine şi
vitamine, fructe şi legume
- recomand pacientei un regim alimentar desodat şi îi explic ca
sarea favorizează apariţia edemelor
-realizez bilanţul ingesta-excreta.
-sfătuiesc pacienta sa poarte haine şi încălţăminte lejere şi
adecvate.
-sfătuiesc pacienta să se odihnească în DL stg
Delegate:
Ser glucozat 5% -1500 ml, Furosemid 1f
2.Diminuarea - tranzit încetinit Combaterea Autonome: În urma
62
tranzitului - vărsături constipaţiei - efectuez toaleta cavităţii bucale administrării de
intestinal din - transpiraţii Pacienta să aibă - asigur un climat corespunzător supozitoare
cauza sarcinii - constipaţii transit intestinal - pregătesc materiale necesare pentru administrarea hranei la gravida are
manifestată prin în limite normale patul gravidei conform indicaţiilor, mese fracţionate scaune de
constipaţie. Pacienta să fie - urmărirea, supravegherea şi instruirea altor mebrii ai familiei consistenţă
echilibrată hidro- pentru respectarea indicatiilor medicale privind alimentaţia normală.
electrolitic şi gravidei Pacienta respectă
acido-bazic, să -explic gravidei că în ultimul trimestru de sarcină, constipaţia şi a inţeles
prezinte un tranzit este frecventă, datorită compresiunii uterului de rect sfaturile date.
intestinal -sfătuiesc pacienta să consume alimente bogate în fibre
fiziologic. - am urmărit frecvenţa scaunelor şi le-am notat în F.O
- am cântărit pacienta
-am însoţit pacienta la examenele de laborator
- ii recomand ca după fiecare eliminare trebuie să fie efectuată
toaleta vulvo-perineală păstrând o igienă riguroasă a organelor
genital externe
Delegate:
La indicaţia medicului supozitoare cu Glicerină 2/zi.
3.Alterarea - tegumente reci - restabilirea Autonome: S-au măsurat
funcţiei - prezenţa unor funcţiei - asigur un microclimat corespunzător (salon bine aerisit şi funcţiile vitale ale
circulatorii secreţii traheo- respiratorii si liniştit) pacientei la
datorită sarcinii bronşice circulatorii - poziţionez bolnava în pat (poziţie semi- şezândă) fiecare 3 ore.

63
patologice - tahicardie Să fie echilibrată - administrez O2 pe sondă endonazală Ora 9: TA
manifestată prin - hipertensiune psiho-motor. -măsor TA, pulsul, respiraţie şi le notez în F.O -165/90 mmHg
HTA, arterială - monitorizez B.C.F, mişcările fetale, măsurare ecografică Puls – 95 b/min
tahicardie, - pregătesc materialele pentru recoltări biologice pentru Ora 12: TA -
polipnee. examen de laborator 155/85 mmHg
- puncţionez vena de la plica cotului pentru recoltare şi pentru P- 90 b/min
instalarea perfuziei cu soluţie glucozată hidroelectrolitică Ora 15: TA –
- pregăteşte bolnavul pentru E.K.G 150/90 mmHg
- liniştesc pacienta şi o informez că după tratament starea sa de Ora18: TA
sănătate se va îmbunătăţi. -140/80 mmHg
Delegate: Ora21: TA –
- recoltez sânge pentru : HLG, VSH, TGO, TGP. glicemie, 140/80 mmHg P
sumar urină, proteinurie – 80 b/min
- instalez perfuzia cu soluţie glucoza 10% BCF – 130 b/min
- vitaminoterapie B1,B6, C Funcţia
Dopegyt – comprimate 2/zi . circulatorie şi
-când TA >160 se administrează 3cp/zi respiratorie se
- Adalat 2cp/zi când TA>140 normalizează în
- Diazepam 1cp/zi seara limite fiziologice.
Pacienta nu mai e
anxioasă.
4.Alimentaţie - aerofagie Asigurarea Autonome: Pacientei i se

64
inadecvată - hidratare regimului Am explorat preferinţele pacientei asupra alimentelor permise elimina senzaţia
cantitativ şi insuficientă alimentar şi interzise, lasând- să aleagă alimentele preferate conform de greaţă şi
calitativ din - pirozis respectând prescripţiilor medicului vărsătură
cauza sarcinii vărsături regimul - am servit pacienta cu alimente la o temperatură moderată, la
patologice alimentar. ore regulate, prezentate atrăgător.
manifestată prin -aerisesc camera pacientei, schimb lenjeria de pat de cate ori
greţuri şi este nevoie.
vărsături. -fac bilanţul ingesta excreta
- am sfătuit pacienta să evite alimentele ce produc gaze,
întârziind astfel tranzitul intestinal
- am încurajat pacienta să mănânce
- am urmărit apetitul, cantitatea şi calitatea alimentelor şi
lichidelor îngerate.
Delegate:
Administrez la indicaţia medicului Vitamine B1, B6, C 1f/zi
Emiteral 2f
Torecan 1f/zi, Glucoza 5% 1000ml.
5.Alterarea - flatulenţă Pacienta să fie Autonome: Datoritădisgravidi
eliminărilor - oligurie echilibrată hidro- - am corectat dezechilibrul hidric prin creşterea aportului de ei retenţia de
urinare din - transpiraţii electrolitic şi electroliţi în funcţie de ionograma serică lichide se menţine
punct de vedere ambundente acido-bazic, să - am asigurat o riguroasă igienă corporal agravidei efectuându-i După
cantitativ din - hidratare prezinte un tranzit toaleta pe regiuni adiministrarea 1f

65
cauza sarcinii insuficientă intestinal - îi recomand ca după fiecare eliminare trebuie să fie efectuată Furosemid ,
patologice fiziologic toaleta vulvo-perineală, păstrând o igienă riguroasă a organelor cantitatea de urină
(oligurie). genitale- externe a crescut la
-am calculate aportul de lichide necesar gravidei pe 24 de ore 900ml/24h.
- am facut bilanţul ingest-excreta
- am cântărit pacienta
- am sfătuit pacienta să respecte regimul alimentar hiposodat,
alimnete bogate în vitamine şi proteine
- am colectat urina în recipient pentru examene de laborator
- am stimulat pacientapentru a elimina urina, dând drumul la
apa de la robinet
- am pus basinet sub pacientă
Delegate:
-glucoză 5% 1000 ml
- Furosemid 1f
Vitamine B1,B2, B6, C
-s-a montat sonda vezicală.
6.Alterarea - insomnie Gravida să Autonome : În urma
somnului din - somn interupt beneficieze de - am invitat pacienta să practice tehnici de relaxare, inspiraţii intervenţiilor
cauza sarcinii - coşmaruri confort fizic şi adânci înainte de culcare în faţa geamului deschis pacienta are un
patologice - confuzie psihic. - i-am aerisit salonul în fiecare zi (dimineaţa şi seara) creând o somn odihnitor
manifestată prin - sentiment de Pacienta să aibă atmosferă plăcută

66
somnolenţă tristeţe şi un un somn -i-am oferit gravidei un pahar de lapte cald seara înainte de
depresie corespunzător culcare
calitativ şi - am discutat cu pacienta pentru a determina cauzele
cantitativ. disconfortului (teama)
- am încercat să ânlătur sursele care generează starea de
disconfort şi iritabilitate a pacientei
- educ pacienta pentru evitarea stresului, a alimentaţiei iritante
pentru stomac renunţarea la obiceiurile dăunătoare
-am identificat activităţile agreate de pacientă care sa nu o
solicite prea mult şi am incurajat-o sa le efectueze.
Delegate:
-la indicaţia medicului am administrat Diazepam 1f/seara
7.Imposibilitate - astenie Eliminarea stării Autonome: Starea de rău a
a desfăşurării - cefalee de oboseală a - am instalat pacienta ăn pat, respectându-I poziţiile anatomice pacientei este
activităţiilor - vertij pacientei. ale diferitelor segmente ale corpului înlăturată
zilnice din cauza - fotofobie Înlăturarea - am încercat să-I asigur un confort cât mai ridicat
sarcinii vertijului şi -liniştesc pacienta şi îi explic cauza ameţelilor
patologice ameliorarea stării -sfătuiesc pacienta sa evite mişcările bruşte şi să se ridice încet
manifestată prin de bine a din pat, iar dacă senzaţia de ameţeală se intensifică să revină
vertij, astenie. pacientei din nou în pozitie culcată
-o sfătuiesc să se odihnească suficient
Delegate:

67
 Vitaminoterapie: B1, B2, B6, C
Preparate de Fe
Elevit 1cp/zi
Tadyferon 1cp/zi
Diazepam
Ser glucozat 5%
Calciu 1f
Preparate din Fe.
8.Durere, risc - risc de Pacienta să Autonome: Durerea a mai
de complicaţii şi accidente prezinte o -am supravegheat atent pacienta, urmărindu-I la interval scăzut din
infecţii - risc de infecţii diminuare a regulate TA, puls, temperature şi durerea intensitate.
nosocomiale. - mediu durerii - am încercat să liniştesc pacienta încercând să-i obţin Pacienta nu
neadecvat Pacienta să nu încrederea în echipa medicală reprezintă sursă
- neacceptarea devină sursă de - am creat un mediu care să-I creeze pacientei un sentiment de de infecţie
bolii infecţii siguranţă nosocomiale
nosocomiale. Am luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale
-pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale am supravegheat
dacă sunt respectate normele de igienă, dezinfecţie, dezinsecţie,
deratizare
- sfătuiesc pacienta să evite scărpinatul şi să-şi îngrijească
tegumentele ori de câte ori este nevoie
Delegate:

68
 Mialgin 1f în diluţie cu 10 ml/ ser fiziologic
Algocalmin 2f
Fortral 1f
Furosemid 20mg i.v
9.Anxietate din - bâlbâială Pacienta să fie Autonome : Gravidei i s-a
cauza - confuzie, echilibrată din - am explorat nivelul de cunoaştere al pacientei privind boala, înlăturat
necunoaşterii obnubilare punct de vedere modul de manifestare, măsurile preventive şi curative anxietatea,
evoluţiei sarcinii - panică fizic şi psihic -am încurajat pacienta şi am sfătuit-o să respecte sfaturile privind situaţia ei
patologice - agitaţie personalului medical dintr-o altă
manifestată prin - agresivitate -am încurajat pacienta să aibă încredere în personalul medical perspectivă
neşinişte şi - am identificat manifestările de dependenţă, sursele de
frică. dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi
- am invitat pacienta să practice tehnici de relaxare
- educ pacienta pentru evitarea stresului, a alimentaţiei iritante
pentru stomac, renunţarea la obiceiurile dăunătoare
- i-am explicat evoluţia sarcinii şi am liniştit-o
10.Deficit de - ignoranţa Pacienta să Autonome: În urma
cunoştinţe în - absenţa acumuleze - am stimulat dorinţa de cunoaştere a pacientei, stimulându-i discuţiilor purtate
legătură cu cunoştinţelor cunoştinţe noi interesul cu gravida,
factorii de risc şi despre boală şi a despre sănătate şi - am motivate importanţa acumulării de noi cunoştinţe aceasta a
severitatea bolii. măsurilor de despre sarcină -explic pacientei necesitatea de a cunoaşte manifestările bolii şi acumulat noi
prevenire semnele de agravare a bolii informaţii despre
- o sfătuiesc să aibă incredere iîn personalul de îngrijire sănătate şi
69
 - o informez despre starea ei de sanătate căt şi a fătului prevenirea
- o informez ca evoluţia sarcinii va decurge normal dacă respect îmbolnăvirilor.
sfaturile cadrului medical cât şi meicamentaţia prescrisă.
- am verificat dacă pacienta a înţeles corect mesajul pe care l-
am transmis şi dacă l-a însuşit.
11.Alterarea - culpabilitate Pacienta să fie Autonome : Pacienta se simte
imaginii de sine - anxietate echilibrată psihic - am creat un mediu de siguranţă care să liniştească pacienta mai bine,
din cauza - depresie şi să îşi recapete - am liniştit pacienta cu privire la boala sa şi la stadiul în care se comunicarea la
sarcinii. -respiraţie încrederea în sine. află, explicându-i scopul şi natura intervenţiilor şi încercând să- nivel afectiv s-au
accelerată i câştig încrederea îmbunătăţit.
- nelinişte faţă - i-am relatat despre alte persoane cu aceeaşi afecţiune care s-au Pacienta are
de semnificaţia adaptat bine la consecinţele bolii gânduri bune
propriei - am familiarizat pacienta cu mediul său ambiant şi cu celelalte asupra vieţii
existenţe. colege ale sale de salon
- i-am dat posibilitatea de a lua singură decizii
- i-am dat posibilitatea de a-şi exprima nevoile, sentimentele,
ideile şi dorinţele sale

70
 Evaluare finală

Pacienta Pânzaru Elena a fost adusă de urgenţă la Spitalul judeţean Vaslui cu o stare de rău
general alterată, cu semen ce indică intrarea în criza preeclamptică. Datorită posibilităţii de
apariţie a preeclampsiei a fost internată pe data de 28.12. 2013 cu diagnosticul de disgravidie
tardivă (TA – 165/95, Edeme), sarcină 36 săptămâni, făt viu, unic, prezentaţie craniană,
pccipitoiliacă stângă, membrane intact i se acordă tratament cu hipotensoare, diuretice şi
antispastice. Gravida a fost supravegheată cu mare atenţie, i s-au măsurat funcţiile vitale, I s-a
evaluat semnele clinice de agravare cu atenţie cât şi monitorizarea fetală (B.C.F, mişcări,
măsurare ecografică).
Gravida a fost externată după 4 zile de spitalizare, timp în care a fost supravegheată cu
atenţie, I s-a adiministrat tratament de specialitate.
Gravida se externează în stare bună, edemele au fost diminuate, a scăzut în greutate 2 kg, G-
73 Kg, stare afebrilă, teama şi anxietatea au fost înlăturate, T.A-130/80mmHg, Puls- 75b/min, făt
viu, B.C.F- 130 b/min ritmice, contracţiile uterine dureroase sistate, colul uterin lung posterior,
membrane intact, prezentaţie sub situată, lichidul amniotic în cantitate normal.

La externare se recomandă:
- tratament conform reţetei : - Elevit 1cp/zi, Dopegzt 2cp/zi, Elevit 1cp/zi
- regim desodat
- evitarea frigului, efortului şi umezelii
- control al T.A la 2 zile
- control de specialitate săptămânal.
- dispensarizare
- control la 2 săptămâni al TA, testul postural
- controlul greutăţii se consideră patologică, o creştere în greutate >1Kg/lună în semestrul
II şi > 2 Kg/lună în semestrul III
- examenul sumar de urină, proteinemie,uricemie (dozare acid uric în sânge)

71
PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul Nr. 3

1.Culegerea datelor

1.1.Date privind identitatea pacientei

Nume: Călinescu
Prenume: Lăcrămioara
Varsta: 32 ani
Sexul: F
Religia: adventişti de ziua a 7 a
Naţionalitatea: română
Ocupaţie: învăţătoare
Date variabile:
Domiciliu: Moara Greci, judeţul Vaslui
Condiţii de viaţă: pacienta locuieşte într-o vilă cu 7 camere
Condiţii de muncă: bune
Mod de petrecere a timpului liber: participări la Corul muzical Rotaria ca dirijor, frecventează
piese de teatru
Relaţia cu familia şi prietenii: locuieşte cu soţul şi copilul ei
1.2.Date privind sănătatea anterioară
1.2.a) Date antropometrice: greutate corporal = 83 kg, înălţime = 1,64 m.
1.2.b) Limite senzoriale:
- acuitate auditivă normală;
- acuitate tactilă normală;
- acuitate gustativă normală
- alimentaţia – deficitară;
- prezintă alergii la alimente precum: peşte şi căpşuni
- neagă afecţiuni infecto – contagioase de tip TBC, SIDA, LUES .

72
1.2.c) Antecedentele heredo-colaterale: neagă
1.2.d) Antecedentele personale patologice: pneumonie în copilărie
1.2. e) Antecedentele personale fiziologice: Menarhă la vârsta de 12 ani, Naşteri- 1, Avorturi- 2
1.3.Informaţii legate de boală
1.3.a) Motivele internării: sarcină 36 de săptămâni, Rh+, preeclampsie, anemie
secundară. Pacienta prezintă tulburări senzoriale, dureri epigastrice, vărsături, cefalee
1.3.b) Istoricul bolii:
Bolnava a fost adusă de urgenţă la05.01.2014 la Spitalul judeţean Vaslui prezentând o stare
general alterată cu semen ce indică întrarea în criza preeclamptică. În urmă cu o săptămână
pacienta începe să aibă dureri epigastrice şi o stare de rău alterată cu cefalee intensă. Datorită
posibilităţii mari de apariţie a eclampsiei, gravida a fost internată de urgenţă pe secţia de
Obstretică pentru acordarea tratamentului de specialitate.
1.3.c) Examen clinic general
Stare generală – anxietate, astenie
Tegumente şi mucoase – edeme ale feţei, facies exprimând spaimă
Sistem musculo- adipos – ţesut grăsos
Sistem ganglionar – nepalpabil
Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent
Aparat digestiv – ficat şi splină în limite normale, tranzit intestinal reprezentat prin constipaţie
Aparat cardio-vascular – Puls =95/min, TA = 170/100 mmHg
Aparat uro-genital – diureza – 700ml
S.N.C –conştientă
1.3 d) Elemente de igienă
Alimentaţie – apetit-diminuat, lichide preferate – sucuri naturale
Eliminări:
Tranzit – un scaun/zi înaintea sarcinii, un scaun tare la 3-5 zile în ultimile 2 săptămâni de sarcină.
Diureza – 5-6 micţiuni/zi la începutul sarcinii. Actual diureza scăzută: 700 ml micţiuni 2-3
Transpiraţii – normale
Vărsături – frecvente
Expectoraţii – nu prezintă
Metroragii – amenoree de sarcină

73
13. e) Igienă personală
Baie generală 3-4 ori/săptămână
Baie parţial – zilnic
Activităţi şi repaos
Activităţi- Învăţătoare
Odihna deloc ziua, petrece cateva ore la Tv,citeşte cărţi, 7 ore de somn/noapte întrerupt
Obişnuinţe de viaţă:
Consum alcool – nu
Consum cafea – da
Fumează – da
1.3.f)Comportament
- orientată temporo-spaţial, agitaţie
- colaborează cu echipa de îngrijire
- nu creează probleme anturajului sau echipei de îngrijire
1.4. Diagnostic medical: sarcină 36 săptămâni, făt viu, unic, prezentaţie craniană,
occipitoiliacă,membrane intacte, disgravidie tardivă ( HTA şi edeme)
Examen clinic obstetrical
Abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la 32 cm,suprasimfizar. La
polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul fetal, în flancul drept spatele fetal, în cel stâng
părţi mici fetale. B.C.F – 140b/min
C.U.D – nesusţinute
T.V. – colul lung închis, nu sângerează, nu pierde lichid amniotic (punga amniotică perceptibilă,
craniul fetal mobilizabil O.I.S.A)
Din culegerea de date rezultă că pacienta are următoarele probleme:
- edeme
- anxietate
- HTA
- ameţeli
- stări de greaţă şi vărsături
- durere în epigastru

74
Nevoi fundamentale perturbate:
- nevoia de a evita intrarea în eclampsie
- nevoia de a diminua T.A şi de a scădea edemele
- nevoia de somn, confort
- nevoia de a asigura o diureză bună
- nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare
- nevoia de a menţine fătul în condiţii bune
Analize efectuate
Gr. Sanguină AB IV, Rh+
Urocultură <1000 UFC/ml
Proteinuria – prezentă
Examen fund de ochi – normal
Hematologice RBC – 3,50 mil.cel./mic., HGB- 11,0g/dl , MCHC- 220 g/dl
Biochimie
Acid uric – 5,00 mg/dl, Creatinină – 0,68 mg/dl, uree – 33 mg/dl
Glucoză – 63 mg/dl TGO – 29 u/l TGP – 22 u/l
L-3300/mm3 HT- 48 %

Tratament 05.01.2014
Regim alimentar bogat în vitamine
Adrenostazin 2f
Etamsilat 2f
Calciu gluconic 1 f
Tardyferon 1cp/zi
Regim desodat si repaus la pat in DL stg.
Dopegyt – comprimate 2/zi (când TA> 160, 3cp/zi)
Adalat între Dopegyt ( când TA>140)
Hidralazina i.v 5-10 mg în primele 15-20 minute
Oxigenoterapie
Hidergin 1-2 mg/24ore
Scobutil f. II/zi, Diazepam 1 f/zi – seara, Furosemid 1f/zi, Torecan 1f/zi .
Vitaminoterapie

75
PLAN DE ÎNGRIJIRE NR 3

Problema de Surse de Obiective Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluare

dependenţă dificultate
1. Durere, risc de - evenimente Pacientei i se va Autonome: Pacienta nu
complicaţii şi ameninţătoare înlătura -am sfătuit pacienta să adopte o poziţie confortabilă, care prezintă risc de
infecţii - durere durerea. să-i înlăture durerea infecţie
nosocomiale - infecţii Pacienta să nu - i-am explicat tehnicile care vor fi aplicate nosocomială.
devină sursă de - am instalat gravida într-o rezervă, datorită pericolului Durerea gravidei a
infecţii transmiterii infecţiilor – are imunitate scăzută mai scăzut din
nosocomiale - am supravegheat atent pacienta, urmărindu-i la interval intensitate.
regulate TA, puls, temperature şi durerea
- am încercat să liniştesc pacienta încercând să-i obţin
încrederea în echipa medicală
- am creat un mediu care să-I creeze pacientei un sentiment
de siguranţă
-pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale am
supravegheat dacă sunt respectate normele de igienă,
dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare
Delegate:
Mialgin 1f în diluţie cu 10 ml/ ser fiziologic
Algifen 2f,Tador 1f,Tramadol 1f,Furosemid 20mg i.v
2.Diminuarea - încetinirea Pacienta să Autonome: Pacienta nu mai
76
tranzitului tranzitului prezinte un - am ajutat pacienta să-şi menţină tegumentele şi prezintă vărsături.
intestinal din intestinal tranzit intestinal mucoasele curate Pacienta începe să
cauza sarcinii - greaţa fiziologic - am schimbat lenjeria de pat şi de corp pentru a înlătura aibă scaune de
manifestată prin - inapetenţă mirosul neplăcut consistenţă moale.
constipaţie şi - imobilitate - în timpul vărsăturilor am aşezat pacienta în poziţie
vărsături - constipaţie semişezând
- i-am oferit un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura după
eliminarea vărsăturii
-am efectuat bilanţul ingesta excreta, pentru a calcula
aportul hidric necesar gravidei pe 24h
- urmărirea, supravegherea şi instruirea altor mebrii ai
familiei pentru respectarea indicatiilor medicale privind
alimentaţia gravidei
-explic gravidei că în ultimul trimestru de sarcină,
constipaţia este frecventă, datorită compresiunii uterului de
rect
-pentru combaterea constipaţiei sfătuiesc bolnava să bea
dimineaţa ceai călduţ, să consume alimente bogate în
reziduri (legume fructe, zarzavaturi)
- am urmărit frecvenţa scaunelor şi le-am notat în Foaia de
observaţie
- am cântărit pacienta

77
 - ii recomand ca după fiecare eliminare trebuie să fie
efectuată toaleta vulvo-perineală păstrând o igienă
riguroasă a organelor genital externe
Delegate:
supozitoare cu Glicerină 2/zi,Clismă evacuatorie
3.Acumularea - edeme Diminuarea Autonome: G- 83 Kg
excesivă de - imobilitate edemelor a - am explicat pacientei necesitatea păstrării unei bune stări Pe parcursul
lichide în ţesuturi - transpiraţii pacientei. generale, a unei stări de sănătate tratamentului s-a
din cauza sarcinii - creşterea Pacienta să nu - am învăţat pacienta să-şi efectueze toaleta pe regiuni observant o
patologice cantităţii de Na devină sursă de - am educat pacienta privind un regim alimentar adecvat diminuare minimă
manifestată prin infecţie desodat pentru reducerea edemelor. a edemelor de la
edeme şi nosocomială. Conştientizez pacienta în legătură cu importanţa menţinerii nivelul feţei.
dificultatea de a Pacienta să aibo curate a tegumentelor pentru prevenirea îmblnăvirilor.
se deplasa o igienă - observ nevoile pacientei
corespunzătoare -măsor funcţiile vitale ale pacientei TA, P,T,R
-cântăresc pacienta
- recomand pacientei sa consume alimente bogate în
proteine şi vitamine, fructe şi legume
-pacienta va evita grăsimile
-realizez bilanţul ingesta-excreta.
-sfătuiesc pacienta sa poarte haine şi încălţăminte lejere.
-sfătuiesc pacienta să se odihnească în DL stg

78
 Delegate:
Ser glucozat 5% -1500 ml
Furosemid 1f
HHC 200mg
4.Alterarea - tahicardie Pacienta să Autonome: Ora 9: TA -170/95
funcţiei - HTA prezinte o - am ridicat temperatura în salon mmHg
circulatorii - dispnee circulaţie - am încălzit pacienta învelind-o Puls – 95 b/min
datorită sarcinii - anxietate adecvată. -am masat pacienta pe membrele superioare şi inferioare Ora 12: TA -
patologice Pacienta să - administrez O2 pe sondă endonazală 150/85 mmHg P-
manifestată prin prezinte o bună -măsor TA, pulsul, respiraţie şi le notez în F.O 90 b/min
HTA, tahicardie, respiraţie. - monitorizez B.C.F, mişcările fetale, măsurare ecografică Ora 15: TA –
dispnee, edeme Combaterea - pregătesc materialele pentru recoltări biologice pentru 150/90 mmHg
edemelor examen de laborator Ora18: TA -140/80
- puncţionez vena de la plica cotului pentru recoltare şi mmHg
pentru instalarea perfuziei cu soluţie glucozată Ora21: TA –
hidroelectrolitică 145/80 mmHg P –
- pregăteşte bolnavul pentru E.K.G 85 b/min
- liniştesc pacienta şi o informez că după tratament starea BCF – 140 b/min
sa de sănătate se va îmbunătăţi. Funcţia circulatorie
Delegate: şi respiratorie se
Hidralazin i.v. 100mg/zi normalizează în
Furosemid 1f limitele fiziologice.

79
 Aerosoli: 1f Acetat de hidrocortizon
4-6 picături de Brofimen
1f Miofilin
- recoltez sânge pentru : HLG, VSH, TGO, TGP. glicemie,
sumar urină, proteinurie
- instalez perfuzia cu soluţie glucoza 10%
- vitaminoterapie B1,B6, C
- Adalat 2cp/zi când TA>140
- Diazepam 1cp/zi seara
- oxigen pe sondă 2-3l/min
5.Alterarea - oligurie Pacienta va Autonome: Pacienta începe sa
eliminărilor - consumul de apă avea o diureză - am facut bilanţul ingest-excreta aibă o diureză
urinare din punct insuficient normală - am cântărit pacienta normal.
de vedere - transpiraţii - am sfătuit pacienta să respecte regimul alimentar G- 83 kg
cantitativ din - vărsături hiposodat, alimnete bogate în vitamine şi proteine Proteinuria –
cauza sarcinii - am colectat urina în recipient pentru examene de prezentă
patologice laborator. Cantitatea de urina
(oligurie) - am corectat dezechilibrul hidric prin creşterea aportului 700ml/24h
de electroliţi în funcţie de ionograma serică Datoritădisgravidiei
- am asigurat o riguroasă igienă corporal agravidei retenţia de lichide
efectuându-i toaleta pe regiuni se menţine
- am stimulat pacienta pentru a elimina urina, dând drumul După

80
 la apa de la robinet adiministrarea 1f
- am pus basinet sub pacientă. Furosemid ,
- îi recomand ca după fiecare eliminare trebuie să fie cantitatea de urinp
efectuată toaleta vulvo-perineală, păstrând o igienă a crescut la
riguroasă a organelor genitale- externe 900ml/24h.
-am calculat aportul de lichide necesar gravidei pe 24 de
ore
Delegate:
-glucoză 5% 1000 ml
- Furosemid 1f
Vitamine B1,B2, B6, C
-s-a montat sonda vezicală
6.Alterarea - insomnie Pacienta să aibă Autonome : În urma
somnului din - cantităţi un un somn - i-am creat gravidei un mediu ambiant, liniştitor care să o intervenţiilor
cauza sarcinii necorespunzătoar corespunzător liniştească şi să o încurajeze problemele acestei
patologice e de somn calitativ şi - i-am aerisit salonul în fiecare zi (dimineaţa şi seara) nevoi sunt
manifestată prin - evenimente cantitativ creând o atmosferă plăcută îmbunătăţite şi
lipsa parţială a ameninţătoare -i-am oferit gravidei un pahar de lapte cald seara înainte de chiar înlăturate.
somnului (boală, culcare
noaptea. spitalizare) - am discutat cu pacienta pentru a determina cauzele
disconfortului (teama)
- am solicitatfamilia, prietenii pentru a o susţine pe plan

81
 moral
- am încercat să înlătur sursele care generează starea de
disconfort şi iritabilitate a pacientei
- educ pacienta pentru evitarea stresului, a alimentaţiei
iritante pentru stomac renunţarea la obiceiurile dăunătoare
-am identificat activităţile agreate de pacientă care sa nu o
solicite prea mult şi am incurajat-o sa le efectueze.
- am urmărit somnul pacientei şi starea ei la trezirea din
somn aducându-i la cunoştinţă medicului rezultate
obţinute.
Delegate:
-la indicaţia medicului am administrat
Fenobarbital 1F, Diazepam 1f/seara.
7.Imposibilitatea - astenie Eliminarea Autonome: S-au înlaturat
desfăşurării - inaptenţă stării de - sfătuiesc pacienta sa evite mişcările bruşte şi să se ridice tulburările
activităţiilor - cefalee oboseală a încet din pat, iar dacă senzaţia de ameţeală se intensifică senzoriale.
zilnice din cauza - vertij pacientei. să revină din nou în pozitie culcată
sarcinii Înlăturarea - am instalat pacienta ăn pat, respectându-i poziţiile
patologice vertijului şi anatomice ale diferitelor segmente ale corpului
manifestată prin ameliorarea - am încercat să-i asigur un confort cât mai ridicat
vertij, astenie. stării de bine a -liniştesc pacienta şi îi explic cauza ameţelilor
pacientei. -o sfătuiesc să se odihnească suficient

82
 Delegate:
Vitaminoterapie: B1, B2, B6, C
Preparate de Fe
Elevit 1cp/zi
Tadzferon 1cp/zi.
8.Dezinteres de a - incapacitatea de Pacienta să Autonome: Pacienta utilizează
efectua activităţi a îndeplini o desfăşoare -am explorat gusturile şi preferinţele pacientei în ceea ce la maxim
recreative. activitate activităţi priveşte activităţile recreative capacităţile proprii
favorizantă recreative - am planificat activităţi recreative cu pacienta de a se destinde.
adaptate - am avut grijă ca activităţile recreative sa nu o obosească
posibilităţilor -am recomandat plimbări în aer liber pentru a o bine
ei. dispune
- am observat şi notat orice schimbare în comportamentul
pacientei (depresie, satisfacţie).
9.Anxietate din - gravida este Pacienta să fie Autonome : Gravida nu mai
cauza necomunicativă echilibrată din - am identificat manifestările de dependenţă, sursele de prezintă nelinişte şi
necunoaşterii - anxietate punct de vedere dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi teamă în faţa
evoluţiei sarcinii - agitaţie fizic şi psihic. - am invitat pacienta să practice tehnici de relaxare evoluţiei sarcinii.
patologice - expresia - educ pacienta pentru evitarea stresului, a alimentaţiei
manifestată prin sentimentelor de iritante pentru stomac, renunţarea la obiceiurile
neşinişte şi frică. singurătate şi dăunătoare.
respingere - am explorat nivelul de cunoaştere al pacientei privind
boala, modul de manifestare, măsurile preventive şi
83
 curative
-am încurajat pacienta şi am sfătuit-o să respecte sfaturile
personalului medical
-am încurajat pacienta să aibă încredere în personalul
medical
- am asigurat un climat favorabil în salon
- i-am explicat evoluţia sarcinii şi necesitatea de a sta
liniştită
10.Deficit de - absenţa unor Pacienta să Autonome: Pacienta cunoaşte
cunoştinţe în cunoştinţe despre acumuleze -i-am dat explicaţii privind boala şi tratamentul medical, noţiunile
legătură cu boală şi a cunoştinţe noi îngrijirile necesare, măsurile preventive, regimul dietetic elementare despre
factorii de risc şi măsurilor de despre sănătate - am explorat nivelul de cunoaştere al pacientei privind boală sa şi caută să
severitatea bolii. prevenire şi despre boala, modul de manifestare, măsurile preventive şi se informeze în
sarcină. curative. continuare
- am stimulat dorinţa de cunoaştere a pacientei,
stimulându-i interesul
- am motivate importanţa acumulării de noi cunoştinţe
-explic pacientei necesitatea de a cunoaşte manifestările
bolii şi semnele de agravare a bolii
- am conştientizat pacienta asupra propriei responsabilităţi
privind sănătatea
- o informez despre starea ei de sanătate căt şi a fătului

84
 - o informez ca evoluţia sarcinii va decurge normal dacă
respect sfaturile cadrului medical cât şi medicamentaţia
prescrisă.
- am verificat dacă pacienta a înţeles correct mesajul pe
care i-am transmis şi dacă l-a însuşit.
11.Alterarea - anxietate Pacienta să fie Autonome : Gravida îşi recapătă
imaginii de sine - oboseală psihică echilibrată - am liniştit pacienta cu privire la boala sa şi la stadiul în stima de sine.
din cauza sarcinii - teama gravidei psihic şi să îşi care se află, explicându-i scopul şi natura intervenţiilor şi Pacienta are
că va pierde recapete încercând să-i câştig încrederea gânduri bune
copilul. încrederea în - am familiarizat pacienta cu mediul său ambiant şi cu asupra vieţii.
sine. celelalte colege ale sale de salon
-am creat un mediu de siguranţă care să liniştească
pacienta
- i-am dat posibilitatea de a lua singură decizii
- i-am dat posibilitatea de a-şi exprima nevoile,
sentimentele, ideile şi dorinţele sale

85
 Evaluare finală

Pacienta Călinescu Lăcrămioara în vârstă de 32 de ani, a fost adusă de urgenţă la Spitalul

judeţean Vaslui cu o stare de rău general alterată, cu semen ce indică intrarea în criza
preeclamptică. Datorită posibilităţii de apariţie a preeclampsiei a fost internată pe data de 05.01.
2014 cu diagnosticul de disgravidie tardivă (TA – 170/95, Edeme), sarcină 36 săptămâni, făt
viu, unic, prezentaţie craniană, pccipitoiliacă stângă, membrane intact i se acordă tratament cu
hipotensoare, diuretice şi antispastice. Gravida a fost supravegheată cu mare atenţie, i s-au
măsurat funcţiile vitale, I s-a evaluat semnele clinice de agravare cu atenţie cât şi monitorizarea
fetală (B.C.F, mişcări, măsurare ecografică).
Gravida a fost externată după 6 zile de spitalizare, timp în care a fost supravegheată cu
atenţie, I s-a adiministrat tratament de specialitate.
Gravida se externează în stare bună, edemele au fost diminuate, a scăzut în greutate 3 kg, G-
80 Kg, stare afebrilă, teama şi anxietatea au fost înlăturate, T-36,6 grade C, T.A-125/70mmHg,
Puls- 70b/min, făt viu, B.C.F- 125 b/min ritmice, contracţiile uterine dureroase sistate, colul
uterin lung posterior, membrane intact, prezentaţie sub situată, lichidul amniotic în cantitate
normal.
La externare se recomandă:

- dispensarizare
- control la 2 săptămâni al TA, testul postural
- controlul greutăţii se consideră patologică, o creştere în greutate >1Kg/lună în semestrul
II şi > 2 Kg/lună în semestrul III
- examenul sumar de urină, proteinemie,uricemie (dozare acid uric în sânge)
- tratament conform reţetei : - Elevit 1cp/zi, Dopegzt 2cp/zi, Elevit 1cp/zi
- regim desodat
- evitarea frigului, efortului şi umezelii
- control al T.A la 2 zile control de specialitate săptămânal
- a seevita consumul de cafea, alcool şi tutun.
86
Capitolul VI
Educaţie pentru sănătate

Un loc aparte în tratarea pacientei cu disgravidie tardivă îl ocupă tratamentul medicamentos

şi puterea de convingere a asistentei medicale, atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o
creeze în jurul pacientei, care o vor face pe aceasta să-şi recapete optimismul şi încrederea în
viaţă.
Astfel asistenta medicală discută permanent cu pacienta, pentru a nu-i confirma sentimentele
de respingere, dă relaţii despre tratamentul medicamentos şi modul de administrare. Asistenta
medicală o ajută în găsirea unor activităţi prin care să se simtă valoroasă. Ea informează medicul
despre starea pacientei, dacă este anxioasă, dacă se alimentează suficient, dacă întreţine relaţii şi
contacte cu cei din jurul ei, dacă doarme noaptea. De asemenea are grijă ca pacienta să fie
supravegheată permanent, deoarece pot apărea complicaţii.
Asistenta medicală va urmări ca bolnava să păstreze regimul igieno-dietetic impus pe tot
parcursul spitalizării, fără consum de cafea, alcool, sare, lichide în exces deoarece consumul
acestora poate precipita apariţia unor complicaţii.
Împreună cu datele semnificative de la cazurile monitorizate cu literatura de specialitate se
pot stabili câteva perceperi utile în îngrijirea gravidelor cu preeclampsie.
Disgravidia tardivă este o afecţiune preocupantă prin incidenţa clinic (5 – 10 % din sarcini,
predominant la primipare), prejudiciile gravidei şi fătului, consecinţele familiale şi sociale. Cu
toate cercetările înterprinse persist destule necunoscute referitoare la etiopatogenia afecţiunii.
Totuşi, acestea nu influenţează atitudinea medicală privitoare la prevenire, depistare precoce şi
terapie.
Evoluţia disgravidiei, spontană sau sub tratament, se caracterizează prin oscilaţii, uneori
paroxisme. De aici rezultă poate cel mai bine rolul Asistenţei în echipă în aceste cazuri.
Coborând recomandările diverşilor autori am totalizat în coloana a treia a tabelelor sinoptice
ale cazurilor urmărite Atribuţiile Asistentului Medical, menite să monitorizeze strâns evoluţia
cazurilor sub tratament. Celelalte coloane sunt preponderent explicative.
După cum rezultă din evoluţia celor trei cazuri, o asemenea monitorizare strânsă, împreună
cu particularizarea asistenţei împiedică evoluţia spre eclampsie ţi în cele mai multe cazuri
readuce echilibrul, permiţând continuarea sarcinii.

87
Participarea asistentei medicale la investigaţii:

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinicǎ
a bolnavei.
Ajutând medicul şi pacienta, asistenta medicalǎ creeazǎ un climat favorabil pentru relaţia:
Medic – Pacient – Asistentǎ medicală
Pentru aceasta asistenta medicală trebuie sǎ ţinǎ cont de urmǎtoarele sarcini:
- sǎ pregǎteascǎ fizic şi psihic pacienta
- sǎ pregǎteascǎ materialele şi instrumentele necesare examinǎrii
- sǎ pregǎteascǎ documentele necesare: fişa de observaţii, rezultatele examinǎrii
- asigurǎ condiţii de microclimat în salon, pregǎteşte produsele biologice şi le trimite la laborator
- transportǎ în condiţii optime produsele recoltate la laborator, dupǎ ce în prealabil le eticheteazǎ
- pregǎteşte pacienta fizic şi psihic pentru examene paraclinice
- administreazǎ tratamentul medicamentos numai la indicaţia medicului.
Evoluţia şi prognosticul sunt favorabile în contextul în care tratamentul este aplicat corect şi
factorii favorizanţi sunt îndepǎrtaţi.
La externare, bolnavei i se explică necesitatea de a urma tratamentul medicamentos prescris
de medic şi să meargă la control periodic.Bolnava va urmări combaterea factorilor de risc prin
măsuri de profilaxie secundară reducând incidenţa eclampsiei, prevenirea complicaţiilor. Ea va
cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă, cât şi în viaţa particulară.
Se va insista asupra evitării de a consuma băuturi alcoolice, cafea, tutun şi asupra importanţei
evitării stresurilor şi suprasolicitărilor. Se va insista să se restabilească la gravide încrederea în
sine, reducerea la capacitatea lor de muncă anterioară îmbolnăvirii şi dezvoltarea funcţiilor
fizice şi psihice.
O bună educaţie a bolnavei reduce şansele unei decompensări sau agravări a bolii.

88
Bibliografie

1.Gheorghe Mogoş Compediu de anatomie şi fiziologie

2. E. Teodorescu Anatomia şi fiziologia omului, Editura medicală Bucureşti 2001

3. Mogoş Viorel: Urgenţele în medicina clinică şi alte entităţi medicale, Editura

Didactică şi pedagogică Bucureşti 1992

4. Carol Mozes: Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală Bucureşti 2003

5. Tiberiu Moldovan: Semiologie clinică medicală, Editura Medicală Bucureşti 1993

6. Lucreţia Titircă: Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate

Bolnavilor, Editura Viaţa Medicală Românească 2008

7. Radu Păun: Tratat de medicină internă (partea a III – a şi partea A IV – a),

Editura Medicală Bucuresti 1987

8. Lucreţia Titircă: Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,

Editura Viaţa Medicală Românească 2008

9. Corneliu Borundel: Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura ALL
1994

10. V. Nitescu Obstetrică şi ginecologie

11. Păunescu C: Manual de medicină internă pentru şcolile de asistente

medicale, Editura Medicală Bucureşti 1960

Petrache Vârtej Obstetrică fiziologică şi patoogică

89