Tendințe actuale în limbajul presei

Impactul pe care-l exercită mass-media asupra societății este unul mare, acesta având nu doar rolul de
formare a modului de exprimare într-o anumită perioadă de timp, ci și de informare. Putem remarca o relație de
reciprocitate între limbajul societății și cel al presei, deoarece societatea preia limbajul pe care-l propagă presa și
viceversa.
O mare parte dintre materialele din mass-media prezintă noutăți, iar știrile sunt la ordinea zilei. Știrile sunt
scrise într-un limbaj-standard, caracterizat printr-un vocabular presărat cu neologisme, împrumuturi de dată recentă
ori termeni uzuali din diverse domenii. Neologismele îmbogățesc lexicul și fac exprimarea mai nuanțată și variată,
iar cele terminologice, denumesc noi noțiuni ori vin cu sensuri suplimentare față de cuvintele din lexicul de bază.
În esență, limba se reînnoiește în permanență.” Împrumutul din alte limbi reprezintă un aspect al
creativității lingvistice prin care limba se schimbă, îmbogățindu-se neîncetat pentru a corespunde unor realități în
permanență noi.”(Rusu Maria Laura, Un fapt lingvistic de actualitate). Astfel putem remarca câteva caracteristici ale
limbajului publicistic românesc actual:
 Preferința ziariștilor pentru “neologismul șocant”;
 Înclinația pentru “jocul de cuvinte facil” și pentru “explozia de inventivitate lexicală”;
 Predilecția pentru titluri incitante împotriva interesului față de cele informative;
 Preferința pentru utilizarea mărcilor oralității;
 Înclinația pentru crearea senzaționalului prin efecte stilistice;
 Folosirea enunțurilor din sfera discursului repetat.
Fiecare perioadă a avut neologismele sale, de la turcisme, la grecisme, slavisme, până la influențe
ungurești și franțuzisme (în epoca modernă). De aproape 30 de ani ne confruntăm cu acest fenomen internațional de
afirmare a anglicismelor și americanismelor, care a acaparat și presa sportivă, politică, culturală, economică și,
desigur, tabloidele.
Cuvintele preluate din limba engleză au reprezentat la început o modă, fiind utilizate și de cei care nu au
cunoștințe propriu-zise de limbă. Aceste cuvinte englezești au fost adaptate în limba română, altele păstrându-și
forma inițială. Utilizarea frecventă în presa scrisă a termenilor englezești duce la o preponderență în revistele
destinate publicului cititor feminin, și nu numai.
Îngăduința exprimată de către unii lingviști și oameni de cultură este justificată prin dorința de a
semnala prezența împrumuturilor recente și normarea auzului, în detrimentul împiedicării incluziunii în
vocabular a cuvintelor de origine engleză. Totuși, în ultima perioadă împrumutul din alte limbi reprezintă
un aspect al îmbogățirii lingvistice.
Influența limbii engleze reprezintă un fenomen nu doar european, ci și mondial iar acest lucru se
datorează în special progresului tehnic, a răspândirii industriei cinematografice americane. Astfel,
fenomenul de invazie a anglicismelor a luat amploare.
Cuvinte precum: hardware, mouse, software, chat, e-mail, computer au pătruns în sfera lingvistică
românească datorită faptului că, în domeniul informaticii, nu s-a realizat traducerea lor. Domenii precum
economia și sportul au impus utilizarea unor termini preluați din engleză și adaptați: management,
marketing,supermarket, fotbal, baschet, schi, fitness, tenis.
Remarcăm conturarea unei mode lingvistice existente în limbajul presei actuale prin frecvența utilizării
unor cuvinte englezești care au, totuși, corespondent în limba română, ca de exemplu: job pentru slujbă,
party pentru petrecere, look pentru înfățișare, hair-stylist pentru coafeză. Această modă lingvistică constă
în utilizarea excesivă uneori a cuvintelor preluate din limba engleză Acești termini sunt cunoscuți sub
denumirea de anglicisme și reprezintă acea sferă a vocabularului constituită din împrumuturile limbii
engleze.
Sextil Pușcariu clasifică aceste împrumuturi în două categorii: “necesare” și “de lux”, respectiv
denotativ sau conotativ . Pe baza aceste clasificări vom exemplifica din diferite publicații ce țin de presa
sportivă, economică, tabloidă aspect legate de tema abordată.
În presa economică sunt utilizați termini precum leasing, marketing ( Săptămâna financiară, Averile
din presa română, noiembrie 2017). Folosirea acestor termini este justificată, deoarece aceste anglicisme
nu au corespondent în limba română.
În domeniul tehnic (PC WORLD din noiembrie 2018, București), revistele de IT&C abundă în
anglicisme precum hard, soft (trunchieri din engleză: hardware, software), high-def, wireless, inkjet, site,
PC gaming, view. Ultimele menționate sunt conotative “de lux”, ce dublează obiectul.
Exemple de anglicisme întâlnim și în presa sportivă, precum: fotbal, rugby, meci, derby, tenis etc ori în
domeniul modei: casual, look, bolero, brand trend, glamour, flash etc.
În concluzie, putem remarca faptul că tendința limbii române este de a se înnoi, în fiecare zi prin
împrumuturile din alte limbi și schimbările interne. Mass-media este cea care promovează limba cel mai
mult, cea care cunoaște cel mai bine tendințele și care o influențează zi de zi, atât pe ea , cât și pe vorbitorii
acesteia.
Material realizat de prof. Imbrea Ramona Maria

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. Rad, Ilie, Stil și limbaj în mass-media din România, ed. Polirom, Iași, 2007
2. Cesereanu, Ruxandra, curente și tendințe în jurnalismul contemporan, ed. Limes,
Cluj-Napoca, 2003.
3. Stoichițoiu Ichim, Adriana, aspecte ale influenței engleze în româna actual, Ed. Universității,
București, 2006