MINISTERUL EDUCAȘIEI NAȚIONALE

,,FEG Education” FILIALA BOTOȘANI

ȘCOALA POSTLICEALĂ
SPECIALIZAREA ,, ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

PROIECT DE ABSOLVIRE

Îndrumător,
Asistent medical ,
Samean Agnes

Candidat,
Mezănuc Alexandru Andrei

Botoșani, 2021

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
,,FEG Education” FILIALA BOTOȘANI
ȘCOALA POSTLICEALĂ
SPECIALIZAREA ,, ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE A ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI POSTLICEAL

Îndrumător,
Asistent medical,
Samean Agnes

Candidat,
Mezănuc Alexandru Andrei

Botoșani,
2021

2
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
,,FEG Education” FILIALA BOTOȘANI
ȘCOALA POSTLICEALĂ

CATARACTĂ, PRINCIPII DE ÎNGRIJIRE ȘI

TRATAMENT

3
 CUPRINS
CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI OCULAR................................................................8

1.1.ANEXELE GLOBULUI OCULAR................................................................................................................8

1.2.GLOBUL OCULAR.................................................................................................................................9

1.3. SCLEROTICA........................................................................................................................................10

1.4.CORNEEA.............................................................................................................................................10

1.5.UVEEA..................................................................................................................................................11

1.6.CORPUL CILIAR....................................................................................................................................11

1.7.IRISUL...................................................................................................................................................12

1.8.RETINA.................................................................................................................................................13

1.9.NERVUL OPTIC.....................................................................................................................................14

2.1.MEDIILE TRANSPARENTE.....................................................................................................................15

2.2.UMOAREA APOASA.............................................................................................................................15

2.3.CRISTALINUL........................................................................................................................................15

2.4.CORPUL VITROS...................................................................................................................................16

2.5.ANEXELE GLOBULUI OCULAR..............................................................................................................16

CAPITOLUL II

CATARACTA...............................................................................................................................................20

Definiție.....................................................................................................................................................20

Cauze.........................................................................................................................................................20

Clasificare..................................................................................................................................................20

Semne și simptome...................................................................................................................................21

Profilaxie....................................................................................................................................................26

Tratament..................................................................................................................................................27

4
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PREOPERATORIE ȘI POSTOPERATORIE A PACIENTULUI CU
AFECȚIUNE
OCULARĂ................................................................................................................................30
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ ÎN SATISFACEREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE............................30
ÎNGRIJIRI GENERALE..................................................................................................................................30
ÎNGRIJIREA PREOPERATORIE A PACIENTULUI CU AFECȚIUNE OCULARĂ ( CATARACTĂ )..........................34

Rolul moral al asistentei medicale.............................................................................................................37

Investigații.................................................................................................................................................40

TEHNICI DE NURSING UTILIZATE IN OFTALMOLOGIE – CATARACTA.........................................................42

EXPLORAREA FUNCTIONALA A ANALIZATORULUI
VIZUAL.....................................................................................................................42
SPĂLĂTURA
OCULARĂ...............................................................................................................................43
RECOLTAREA SECREȚIEI OCULARE.............................................................................................................45
PRINCIPII DE EFECTUARE A UNUI BANDAJ................................................................................................46
BANDAJAREA OCHILOR............................................................................................................................47
ADMINISTRAREA MEDICAȚIEI PE CALE OCULARĂ.....................................................................................49
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INSTILAȚII OCULARE.............................................................50

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI
PREZENTARE DE CAZ 1.............................................................................................................................52
PREZENTARE DE CAZ 2...............................................................................................................................62
PREZENTARE DE CAZ 3...............................................................................................................................72
CONCLUZII.................................................................................................................................................83
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................
..................................84

5
 MOTIVAȚIA

Ceea ce m-a determinat să aleg această temă a fost in primul rând faptul că am cunoscut
persoane ce se confruntă cu această boală și anume cataracta. Astfel am vrut să îmi
îmbunătațesc informațiile pe care le dețineam deja despre această afecțiune care apare odată cu
înaintarea în vârstă. Scopul acestei lucrări este acela de a pune în evidență activitatea asistentei
medicale privind pregătirea preoperatorie si postoperatorie a pacientului, ingrijirea unui pacient
ce deține această afecțiune. Astfel îmi doresc să pot să îngrijesc cu mult mai multă
atenție,competență,intelegere și respect un pacient cu cataractă,obținând astfel mai multe
informații utile despre această boală.

6
 Motto:

’’SĂNĂTATEA E COMOARA CEA MAI PREȚIOASĂ ȘI CEA MAI UȘOR DE

PIERDUT;TOTUȘI CEL MAI PROST PĂZITĂ.’’

EMILE AUGIER

7
 CAP.1. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
A APARATULUI OCULAR

Definiție:
Organul de simț al vederii este un sistem morfofuncțional, deosebit de complex, care transmite
creierului aproape 90% din informațiile lumii exterioare.

Analizatorul vizual este alcătuit din:

-segmentul receptor - globul ocular cu anexele sale,
-segmentul de conducere - nervii optici, bandeletele optice, corpii geniculați externi și radiațiile
optice Gratiolet
- segmentul central - Scoarța cerebrală occipitală din jurul scizurii calcarine.

1.1.ANEXELE GLOBULUI OCULAR

Sunt alcatuite din:
1.     Sprâncenele și pleoapele
2.     Conjunctiva
3.     Capsula TENON
4.     Aparatul lacrimal
5.     Mușchii oculomotori
6.     Grasimea orbitară

8
 7.     Orbita osoasă și periostul orbitei

1.2.GLOBUL OCULAR

Definiție:
Globul ocular poate fi asemănat cu sfera terestră de unde au fost împrumutate denumirile
de: pol anterior și posterior, ecuator. În plan frontal ne referim la diferitele zone oculare cu
ajutorul orelor de ceas.
Globul ocular este alcatuit dintr-un înveliș cu trei tunici (sclerotica, coroida, retina) și mediile
transparente: corneea, umoarea apoasă, cristalinul și corpul vitros.
Peretele globului ocular este alcatuit la exterior pe 5/6-imi posterioare dintr-o tunica
fibroasa - sclera si continuata anterior cu corneea transparenta, o adevarata fereastra spre lumea
inconjuratoare.
Sub sclera se afla uveea sau tunica vasculara, ea este alcatuita din: coroida, corpul ciliar
iar in plan frontal coroida se continua cu irisul.
Uveea acopera retina, tunica neuro- senzoriala cu rol esential in receptionarea si
transmiterea imaginilor sub forma de biocurenti spre creier prin intermediul cailor optice.
Mediile transparente ale globului ocular sunt: corneea transparenta, umoarea apoasa,
cristalinul si corpul vitros.

9
1.3. SCLEROTICA

Definitie:
SCLERA sau SCLEROTICA este o membrana fibroasa rezistenta la traumatisme, de
culoare alba laptoasa cu reflexe albastrui in copilarie, sidefie la adulti si galbui la varstnici.Ea
este inextensibila la adulti dar este extensibila la copii. Din acest motiv glaucomul aparut la
copiii mici se insoteste de o crestere a volumului ocular pe cand o crestere a tensiunii
intraoculare la adulti nu determina cresterea in volum a ochiului.Grosimea sclerei variaza intre
0,4 si 1 mm in functie de topografia sa: 0,6 mm la polul anterior, 0,8 mm in zonaecuatoriala si 1
mm la polul posterior.Structura histologica a sclerei se compune din fibre conjunctive elastice,
celule si vase limfatice, toate acestea fiind inglobate intr-un ciment mucoid.

1.4.CORNEEA

Definitie:
Transparenta corneei este datorata unei organizari histologice perfecte (paralelismul
lamelor), a concentrarii superioare si constante in apa (7,5%), depinzand si de integritatea
epiteliului si endoteliului corneean.

10
 Forma corneei reprezinta o calota dintr-o sfera. Axul vertical arend o curbura mai
accentuata fata de axul orizontal, axul vertical fiind astfel mai refringent cu cca 0.5 dioptrii
sferice la majoritatea populatiei: astigmatismul fiziologic.
Grosimea corneei este in medie de 0,8 mm in centru si de 1,1 mm la periferie.
Inervatia este foarte bine reprezentata in special in epiteliul corneei, filetele nervoase
provin din nervii ciliari anteriori si posteriori precum si din nervii senzitivi ai orbitei.
Limbul sclerocorneean reprezinta locul de imbinare intre cornee si sclera si constituia
pana nu de mult locul de electie al inciziei in chirurgia intraoculara. In prezent se prefera incizia
in cornee clara, in trei trepte, care are avantajul ca nu sangereaza, iar atunci cand lungimea ei
este mica de sub 3 mm se inchide singura fara sa necesite sutura si genereaza un astigmatism
minim.
Unghiul iridocorneean, vizibil cu ajutorul gonioscopului sub biomicroscop este locul de
eliminare al umorii apoase din camera anterioara traversand trabeculul, canalul SCHLEMM si
spatiile FONTANA spre circulatia venoasa conjunctivala, aici fiind cheia fiziopatologiei celei
mai frecvente boli raspunzatoare de orbire in tarile civilizate, glaucomul.

1.5.UVEEA
Definitie:
Uveea este cunoscuta sub denumirile de membrana vasculara sau tunica medie si se
compune din trei segmente distincte: Coroida , corpul ciliar si irisul.
Coroida reprezinta cele 5/6-imi posterioare ale uveeei, ea tapeteaza fata interna a sclerei
si acopera retina printr-un raport de contiguitate ceea ce explica usurinta decolarii de retina in
anumite imprejurari cum ar fi traumatismele, inflamatiile, degenerescentele etc.
Functiile coroidei sunt: mentinerea tensiunii intraoculare, asigurarea hranei conurilor si
bastonaselor avand si rolul de obscurizare al interiorului globului ocular prin prezenta celulelor
pigmentare din structura sa.

1.6.CORPUL CILIAR
Definitie:
Este alcatuit din muschiul ciliar si din procesele ciliare; el se afla situat in prelungirea
coroidei pana la iris si are aspectul unui inel ce se proiecteaza pe sclera intre limb si 8 mm
posterior de acesta.
Muschiul ciliar are rol in acomodatie astfel:
11
 -                  prin contractia fibrelor circulare se relaxeaza zonula lui ZINN si cristalinul
isi mareste axul antero-posterior, realizand acomodatia pentru aproape
-                  prin contractia fibrelor longitudinale zonula reintra sub tensiune si cristalinul
se aplatizeaza, favorizand acomodatia la distanta.
Procesele ciliare muleaza fata posterioara a muschiului ciliar si se prezinta sub forma
unor pliuri, dispuse radiar, separate intre ele de mici depresiuni, in numar de 70-80, alcatuind
coroana ciliara. In structura proceselor ciliare se remarca numeroase celule glandulare cu rol
secretor al umoarei apoase; acest lichid umple camera posterioara a ochiului, formata intre fata
anterioara a cristalinului si fata posterioara a irisului precum si camera anterioara formata de
fata anterioara a irisului si endoteliul corneean.Trecerea umorii apoase din camera posterioara
spre cea anterioara se face prin orificiul pupilar iar eliminarea sa din glob urmeaza calea
trabeculara, canalul SCHLEMM, spatiile FONTANA si venele apoase perilimbice spre
circulatia venoasa generala.

1.7.IRISUL

Definitie:
Reprezinta partea de interes artistic a ochiului avand o bogata varietate de culori si
desene. Irisul continua corpul ciliar pe o directie frontala, fiind centrat de orificiul pupilar. Fata
anterioara a irisului este usor convexa anterior iar relieful sau prezinta o cuta festonata
concentrica situata la 1 mm de pupila numita micul cerc al irisului, ea delimitand zona interna
pupilara de zona externa ciliara.

Zona pupilara gazduieste muschiul sfincter, circular, al irisului, cel care produce mioza
iar zona ciliara contine muschiul dilatator, radiar, cu rol in producerea midriazei. Fata
posterioara a irisului vine in raport cu fata anterioara a cristalinului, cu care delimiteaza camera
posterioara a ochiului.Baza irisului adera la corpul ciliar alcatuind unghiul iridocorneean.
Marginea libera a irisului delimiteaza orificiul pupilar situat central. Pupila regleaza cantitatea
de lumina ce patrunde in ochi.
12
1.8.RETINA

Definitie:
Retina reprezinta componenta esentiala a ochiului, fara de care nu ar putea fi realizata
vederea.Din punct de vedere embriologic retina este alcatuita din tesut nervos cerebral, ea
transmitand creierului imaginile formate de catre dioptrul ocular.

Celulele retinei au capacitatea de a transforma imaginea vizuala in biocurenti ce vor fi

decodificati de celulele cerebrale din zona occipitala.
Retina este acoperita in intregime de membrana vasculara a ochiului (coroida), care ii hraneste
straturile externe: epiteliul pigmentar, celulele cu conuri si cu bastonase precum si stratul
plexiform extern.
Retina coroidiana, numita si retina vizuala are o structura diferita, fiind mult mai
complexa, fata de retina nevizuala numita si retina oarba sau “pars caeca”. Separarea celor doua
segmente retiniene o face “ora serrata” situata la 4,5 mm inapoi a limbului sclerocoreean. Ora
serrata este putin vascularizata, de aceea aici este locul de electie al inciziilor sclerale pentru
extragerea corpilor straini intraoculari precum si al altor interventii chirurgicale intraoculare.

1.8.1.RETINA VIZUALA are aspect de membrana transparenta, subtire (0,2-0,4 mm) ce

incorporeaza in structura sa vasele proprii, cele care hranesc retina pana la stratul plexiform
extern. Retina prezinta o fata externa, in raport cu coroida, o fata interna in contact cu corpul
vitros si o limita anterioara la “ora serrata”.
Structura histologica a retinei vizuale pune in evidenta 10 straturi care vor fi enumerate
de la exterior (coroida) spre interior (vitros).

13
 1. Epiteliul pigmentar este format dintr-un singur strat de celule poliedrice, franjurate
si contin mai mult pigment.
2.     Celulele vizuale formeaza primul neuron din calea optica ele fiind elementele
fotosensibile ale retinei.
3. Membrana limitata externa este o membrana foarte fina si se afla intre partea
externa a celulei vizuale si corpul nuclear.
4. Stratul granulos extern reprezinta corpul celulelor vizuale descrise mai sus.
5. Stratul plexiform extern este format prin jonctiunea intre axonii celulelor vizuale cu
dendritele celulelor bipolare.
6. Stratul granulos intern este format din corpul celulelor bipolare (al doilea neuron din
calea optica).
7. Stratul plexiform intern materializeaza jonctiunea axionilor celulelor bipolare cu
dendritele celulelor multipolare.
8. Stratul celulelor ganglionare (multipolare) sunt celule de tip cerebral si constituie al
treilea neuron al caii optice.
9. Stratul fibrelor optice este format din prelungirea axonica a celulelor ganglionare
care vor alcatui nervul optic.
10.  Membrana limitanta interna este foarte subtire si separa retina de corpul vitros. In
structura retinei ca si in substanta cerebrala se mai gasesc neuroni de asociatie si celule de
sustinere .

1.9.NERVUL OPTIC
Definitie:
Fibrele nervului optic reprezinta perechea a doua a nervilor cranieni si constituie
segmentul intermediar al analizorului vizual. Nervul optic paraseste interiorul globului ocular
prin orificiul scleral posterior si dupa ce trece de lama ciuruita fibrele sale se mielinizeaza iar
exteriorul cordonului optic se va inconjura de cele trei membrane cerebrale:
duramater,arahnoida si piamater.
Nervul optic este constituit din axonii celulelor ganglionare retiniene. In prelungirea partii
orbitare a nervului optic, dupa ce trece prin gaurile optice ale orbitei se afla partea intracraniana
a nervului optic.

14
2.1.MEDIILE TRANSPARENTE

Definitie:
Mediile transparente sunt formate din: cornee, umorul apos, cristalinul si corpul vitros.
CORNEEA TRANSPARENTA are o valoare dioptrica de 42 D.

2.2.UMOAREA APOASA
Definitie:
Este un lichid incolor, limpede și ocupă spațiul dintre cornee si cristalin.

2.3.CRISTALINUL

Definitie:
Este un organ transparent, de forma discoidala cu un diametru de 9 mm, grosimea de 4 mm si
greutatea de 0,2 g. Cristalinul este lipsit de vase iar valoarea sa dioptrica este de cca. 20 D. Pe
langa rolul sau de refractie cristalinul are rol esential in acomodatia la distanta si aproape.
Acomodatia se face prin modificarea grosimii cristalinului cu ajutorul contractiei si
decontractiei muschiului ciliar; acesta transmite, prin intermediul zonulei Zinn, efectul sau
periferiei cristalinului.

2.4.CORPUL VITROS
Definitie:

15
 Reprezinta cea mai mare parte a continutului globului ocular fiind un hidrogel vascos care se
lichefiaza cu varsta. La biomicroscop vitrosul se observa in spatele cristalinului sub forma unei
retele cu ochiuri largi care se misca prin schimbarea pozitiei globului ocular.

2.5.ANEXELE GLOBULUI OCULAR

Rolul de protectie si de asigurare a bunei functionari a analizorului vizual se face cu

ajutorul anexelor globului ocular reprezentate prin: sprancene, pleoape, conjuctiva, capsula lui
Tenon, aparatul lacrimal, muschii motori ai globului ocular si orbita cu continutul sau.

2.5.1.SPRANCENELE
Definitie:
Sunt formatiuni musculocutanate acoperite de peri, ele fiind situate simetric la marginea
superioara a fiecarei orbite. Rolul sprancenelor este de a proteja pleoapele si globul ocular de
impuritati, transpiratie etc., venite de pe frunte.

2.5.2.PLEOAPELE
Definitie:
Sunt formatiuni musculare tarsocutanate, in numar de doua pentru fiecare ochi, una superioara si
alta inferioara.
Rolul pleoapelor este de a proteja globul ocular si in acelasi timp intind pelicula
lacrimala pe cornee, asigurandu-i o buna functionare.

16
2.5.3.CONJUNCTIVA
Definitie:
Este o mucoasa transparenta si tapeteaza polul anterior al globului ocular (conjuctiva bulbara),
fundurile de sac conjunctivale iar pe fata interna a pleoapelor ia denumirea de conjuctiva tarsala.
2.5.4.APARATUL LACRIMAL se compune din: aparatul secretor (glandele lacrimale) si caile
de evacuare (caile lacrimonazale).
Definitie:
Glanda lacrimala orbitopalpebrala este sursa de lacrimi cea mai importanta pentru glob, ajutata
in mica masura si de glandele lacrimale accesorii conjunctivale. Glanda lacrimala principala este
lunga de 2 cm si lata de 1 cm, grosimea sa este de 0,5 cm si are o greutate de cca. 0.7 g.

Rolul lacrimilor este important pentru protejarea fata de infectiile conjuctivale si

corneene, ele avand si rol mecanic de indepartare a pulberilor si corpilor straini, de asemena un
rol in umectarea si oxigenarea permanenta a epiteliului corneean fara de care se produce
opacifierea corneei prin xeroza (uscaciune).
Vascularizatia glandei lacrimale este asigurata de artera si vena lacrimala, ramuri din
artera si vena oftalmica.

2.5.5.MUSCULATURA EXTRINSECA A GLOBULUI OCULAR

17
 Musculatura extrinseca a globului ocular asigura mobilitatea ochiului si este alcatuita din
sase muschi striati:
● muschiul drept superior, inervat de oculomotorul comun III;
● muschiul drept inferior, inervat de oculomotorul comun III;
● muschiul drept intern, inervat de oculomotorul comun III;
● muschiul drept extern inervat de n. abducens VI
● muschiul oblic mare (sau superior) inervat de n.trochlear IV
● muschiul oblic mic (sau inferior) inervat de oculomotorul comun III.
Muschiul ridicator al pleoapei superioare situat in grosimea pleoapei este inervat tot de
nervul oculomotor comun;

2.5.6.ORBITA

Definitie:
Orbita este delimitata de patru pereti ososi ai masivului facial, ea avand o forma
piramidala cu varful posterior.
Rolul de gazda al orbitei pentru globul ocular este intarit si de rolul de protectie fata de
traumatisme in special pe diametrul vertical si in zona nazală.

18
19
 CAPITOLUL II
CATARACTA

Definiție:

Cataracta este o boala a ochiului, care se traduce prin opacifierea cristalinului in interiorul
ochiului care duce la o scadere a vederii. Este cea mai frecventa cauza de orbire si este tratata in
mod convențional prin intervenții chirurgicale. Pierderea vederii se produce din cauza
opacifierii a cristalinului, care impiedica lumina de intalnire și de a fi concentrata asupra retinei,
la partea din spate a ochiului.

Cauze

Cel mai frecvent se produce din cauza imbatranirii, dar are multe alte cauze. De-a lungul
timpului, pigmentul galben-brun se depune in obiectiv, iar acest lucru, impreuna cu o perturbare
a fibrelor de lentile, reduce transmisia de lumina și duce la probleme vizuale.
Uni oameni nu prezinta factori de risc adiționali, traumatismele (uneori ,dupa cațiva ani),
fumatul,alcoolul,glaucomul,factorii genetici,cortico terapia îndelungată,trigliceridele,
colesterolul crescut,expunerea la razele x,caldura luminii infraroșii,bolile sistemice (de exemplu
diabetul), uveita,medicatia sistemica (de exemplu corticosteroizii) și probabil expunerea cronica
la lumina ultravioletă (UV) cresc riscul apariției ei. Unele cataracte sunt congenitale și pot fi
asociate cu numeroase sindroame si boli.

Clasificare

Cataracta poate fi parțiala sau completa, staționara sau progresiva, tare sau moale. Principalele
tipuri de cataracta legate de vârstă sunt scleroza nucleara, corticala, si subcapsulară posterioară.
20
 Dupa Axenfel – citat din I. Păcurariu – 166 s-a făcut din mai multe puncte de vedere,
valabile si astăzi, considerandu-se : momentul când au apărut : congenitale, sau câștigate;
localizare: capsulară anterioară sau posterioară, capsulară piramidală, capsulo-lenticulară,
zonulară, subcapsulară posterioară , nucleară, corticală si totală (corticonucleară); evolutivitatea
procesului de cataractă : staționară sau progresivă, matură sau imatură.
Cataractele congenitale pot fi capsulare , anterioare sau posterioare, capsulolenticulare,
anterioare sau posterioare , lentisulare (punctiformă, pulverulentă, embrionară sau suturală).
Din punct de vedere al extinderii sunt zonulare sau totale,mononuculare sau binoculare.
Deficitul opstic este constant de grad mare; este una dintre cauzele ambiopiei organice la copil.
Scleroza nucleară, cel mai frecvent tip de cataractă, implică partea centrala sau "nucleară" a
cristalinului. De-a lungul timpului, aceasta devine tare sau "sclerotică" din cauza condensului de
nucleu obiectiv și depunerea de pigment maro în interiorul obiectivului. În stadiile avansate,
aceasta se numește cataractă brunescentă. Acest tip de cataractă poate prezenta cu o schimbare
de miopie si cauzează probleme cu vederea la distanța, în timp ce lectura este mai puțin afectată.
Cataracta corticală este datorată pentru că, cortexul lentilă (stratul exterior) devine opac. Ea
apare atunci când variațiile de conținut de apă al periferiei cristalinului provoacă fisurare.
Atunci când aceste cataracte  sunt privite printr-un oftalmoscop sau alt sistem de mărire,
aspectul este similar cu spițe albe ale unei roți indreptat spre interior.
Simptomele includ de multe ori probleme cu strălucire și dispersia luminii pe timp de noapte.
Cataracta subcapsulară posterioară sunt tulburări la partea din spate a lentilei adiacente capsulei 
(sau punga) în care lentila stă. Pentru că lumina devine mai concentrată spre partea din spate a
cristalinului, acestea pot provoca simptome disproporționate pentru dimensiunea lor.
O cataracta imatură are ceva proteine transparente, dar cu o cataractă matură, toate proteinele,
lentila este opacă. Într-un hypermature sau cataracta Morgagnian, proteinele cristalinului au
devenit lichide.
Cataracta congenitală, care poate fi detectată la maturitate, are o clasificare diferită și include
lamelara, polar, si cataracta suturală.

Cataractele pot fi clasificate cu ajutorul lentilelor opacitații, cataractele sunt clasificate în funcție
de tipul ca nuclear, cortical, sau posterior. Cataractele sunt clasificate în continuare în funcție de
severitate pe o scala de la 1 la 5.

Semne și simptome
Cataracta se dezvolta în general lent in decursul anilor.
21
Simptomele timpurii pot fi pierderea contrastului, perceperea unei senzații de strălucire, nevoia
de mai multă lumină pentru a vedea bine și probleme în deosebirea albastrului închis de negru.
Mai târziu,apare încețoșarea progresivă, nedureroasă a vederii. Gradul încețoșării depinde de
localizarea și extensia opacifierii. Atunci când opacifierea este la nivelul nucleului central al
cristalinului (cataracta nucleară), miopia se poate dezvolta în stadiile timpurii schimbând
indexul refractiv al cristalinului, astfel încât un pacient cu presbiopie poate fi capabil , temporar,
sa citească fără ochelari.
Cei cu cataractă au deseori dificultăți în a aprecia culorile și schimbări în contrast, de a
conduce, de a lectura, să recunoască fețe și fac cu greu fața la strălucirea de lumini puternice.
Semnele și simptomele variază în funcție de tipul de cataractă, deși se produce o suprapunere
considerabilă. Persoanele cu cataractă sclerotică sau brunescentă nucleară observă adesea o
reducere a vederii. Cei cu cataractă posterioară subcapsulară se plâng de obicei de orbire ca
simptom major.
Cataracta localizată sub capsula posterioară a cristalinului (cataracta subcapsulară posterioară)
afectează vederea disproporțional, deoarece opacifierea apare la nivelulvpunctului de
încrucișare a razelor de lumină. Aceste cataracte reduc acuitatea vizuală mai mult atunci cand
pupila este contractată (de exemplu , la lumină puternică sau la citit).
De asemenea , acestea produc cel mai des senzatia de strălucire, in special in cazul luminilor
puternice sau farurilor mașinilor noaptea și pierderea contrastului.
Rareori,cataracta se edemațiază , ocluzionând drenajul filtrului trabecular și poate produce
glaucom secundar cu unghi închis și durere.
Diagnosticul este cel mai ușor de stabilit atunci când pupila este dilatată. Cataractele bine
dezvoltate apar ca opacități galben-maronii la nivelui cristalinului. De obicei, examinarea
reflexului roșu pe pupila dilatată, cu oftalmoscopul la o distanță de 30 cm depărtare, relevă și
opacitățile mai mici.
Cataractele mici apar ca defecte de culoare închisă la reflexul roșu. Examinarea cu lampa cu
fantă îngustată dă mai multe detalii despre caracterul, localizarea și extinderea opacifierii.

22
Cataracta senilă

Vârsta este cea mai frecventă cauză. Proteinele Lens se denaturează și degradează în timp, iar
acest proces este accelerat de boli cum ar fi diabetul si hipertensiunea arterială.
Factorii de mediu, inclusiv toxinele, radiatiile, și lumina ultravioletă, au efecte cumulative, care
sunt agravate de pierderea de mecanisme de protecție și de restaurare din cauza modificarilor de
expresie a genelor și procese chimice in ochi.
În cataractele senile tratamentul medicamentos beneficiază de preparate de iod administrate în
colire,per os , în băi oculare , pomadă, injecții subconjunctivale sau prin iontoforeză, fără
rezultate deosebite. Mai recent, în cataractele evolutive, se administrează Vitaiodurol, colir ce
conține minerale (iod,calciu,magneziu) , adenozintrifosfat, acid nicotinic, cisteină,glutation,
tiamină, administrat câte 1-2 picături dimineața și seara.

Cataracta traumatica

Cataractele traumatice apar imediat sau la distanță de traumatismul ocular șisunt prezente în:
- contuzii oculare
- plăgi oculare perforante cu înțeparea capsulei anterioare cristaliene
- corp străin intraocular
- prin acțiunea agenților fizici și chimici.
Cataracta traumatică apare în general la copii sau tineri, unde traumatismele sunt frecvente,este
diferită de celelalte tipuri de cataractă și necesită o evaluare minuțioasă și un management
corespunzător al celorlalte structuri oculare afectate.
Traumatismele severe la cap provoacă umflarea, îngroșarea și albirea fibrelor de lentile. În timp
ce umflarea se rezolvă în mod normal, cu timpul, culoarea albă poate rămâne. În traumatismele
severe la cap, sau leziuni care penetrează ochiul, capsula în care obiectivul se află poate fi
deteriorată. Acest lucru permite apei din alte părți ale ochiului să umple rapid obiectivul care
duce la umflarea și apoi la albire, obstrucționând lumina de a ajunge la nivelul retinei, la partea
din spate a ochiului. Cataracta se poate dezvolta in 0.7-8.0% din cazuri.
23
Unele din cele directe se pot resorbi spontan în timp; cele cu corp străin metalic (siderozică și
calcozică) au evoluție și pronostic sever, deoarece degenerarea țesutului retinian poate continua
și dupa extragerea corpului metalic și a cristalinului opac.
Împrejurările în care se produc sunt următoarele : accidente de joc la copii, accidente de muncă,
accidente de circulație, accidente de vânătoare, lovituri intenșionate si de cauze diverse.

Cataracta radiativa

Lumina ultravioleta, in special UV-B, a fost demonstrata de a provoca cataracta, iar unele
dovezi indica ca ochelarii de soare purtati la o varsta frageda poate incetini dezvoltarea mai
tarziu in viata, lentila filtreaza lumina UV.; Deci, odata ce acesta este eliminat printr-o
interventie chirurgicala, exista posibilitatea de a vedea lumina UV. Radiatie cu microunde a fost
de asemenea gasita pentru a provoca cataracta. Mecanismul nu este clar, dar poate include
schimbari in enzime sensibile la caldura, care protejeaza in mod normal, proteinele celulare in
lentila. Un alt mecanism posibil este de daune directe la obiectivul de unde de presiune induse in
umoarea apoasa.
Cataracta a fost de asemenea asociata cu radiatii ionizante, cum ar fi radiografiile. Adaugarea de
deteriorare a ADN-ului celulelor de lentile, de asemenea, a fost considerata responsabila. In cele
din urma, leziunile electricae si termice duc la denaturarea si albirea cristalinului ca rezultat al
coagularii  proteinelor directe. Cataractele de acest tip sunt adesea observate la lucratorii de la
cuptoare. Lasere cu o putere suficienta sunt cunoscute pentru a afecta ochii si pielea.

Cataracta congenitală

Lentilă biconvexăsituată în spatele pupilei, între iris-anterior, vitros-posterior și procesele ciliare

24
în jur,cristalinul completează aparatul dioptric al globului ocular , prin puterea sa convergentă
variabilă, permițând vederea clară a punctelor aflate la diverse distanțe.
Perfect avascular,cristalinul prezintă o patologie mai deosebită care nu permite analogia cu
bolile altor segmente ale globului ocular sau ale altor organe. Transparența este caracteristica sa
de bază. Condițiile necesare menținerii acestei transparențe nu sunt în totalitate cunoscute, iar
cercetările în acest sens sunt deosebit de dificile. Una din foarte puținele modalități de răspuns
ale cristalinului la diversele tipuri de agresiune este pierdera în proporție mai mare sau mai mică
a transparenței, cu alte cuvinte apariția unor opacități recunoscute in general sub denumirea de
cataracte.
Uneori apar opacități cristaliniene în cursul vieții intrauterine și sunt constatate fie la câteva luni
după naștere, fie ceva mai târziu; ele se numesc cataracte congenitale.
Deși nu toate tipurile de cataractă congenitală se încadrează în ideea pe care o urmărește această
lucrare,pentru orientare vom aminti o primă grupă de opacități cristaliniene congenitale limitate
și neevolutive, în care copilul păstreaza o acuitate vizuală utilă, diagnosticul punându-se la
vârsta școlarității cu ocazia examenelor medicale obligatorii sau după sesizarea unor tulburări de
vedere. Nu se pun probleme deosebite de tratament. In general, cu o carecție optică atent
prescrisă copilul se va descurca; bineînțeles că va fi menținut sub un control periodic pentru a
putea surprinde eventual la un moment dat , tendința de evolutivitate, de altfel foarte rară.
Aceste opacități se grupează in trei categorii si anume:
- cataracte capsulare: - anterioară(polară anterioară);
- posterioară(polară posterioară);

- cataracte lenticulare: - nucleară punctiformă (centrală);

- nucleară pulverulentă;
- embrionară axială anterioară;
- suturală;
- cataracte capsulo-lenticulare: - anterioară;
- posterioară.
O altă grupă cuprinde cataractele congenitale propriu-zise, care din punct de vedere
anatomoclinic sunt de patru tipuri și anume : zonulară ; nucleatră ; fusiformă; totală.

25
 Cunoașterea aspectelor clinice legate de cataractelor congenitale propriu-zise nu este lipsită
de importanță pentru că uneori implică tratament de urgență pentru a putea recupera măcar
parțial funcția vizuală a cpilului, iar alteori reprezintă un element important în orientarea
copilului in timpul școlaritătii.
Boli de piele care pot cauza cataracta:

Pielea și obiectivul au aceeași origine embriologică și pot fi afectate de boli similare. Cei cu
dermatită atopică și eczemă dezvoltă ocazional, ulcere sau cataractă.
Consumul de droguri,fumatul au fost demonstrate de a dubla rata de cataractă sclerotică
nucleară și de a tripla rata de cataractă subcapsulară posterioară. Dovada este în conflict pe
efectul alcoolului. Unele studii au arătat o legatură, dar altele care sau urmat de pacienți pe
termene mai lungi, nu.

Profilaxie

Factorii de risc, cum ar fi expunerea la UV-B și fumat pot fi abordate, dar este puțin probabil să
facă o diferență mare a funcției vizuale. Deși nici un mijloc de prevenire a cataractei a fost
dovedit științific, purtând ochelari de soare de protecție ultraviolete pot incetini dezvoltarea. În
timp ce consumul regulat de antioxidanți (cum ar fi vitaminele A, C, si E), a fost gândit pentru a
proteja împotriva riscul de cataractă, studiile clinice au arătat că nu. Dovada este amestecată, dar
slab pozitivă, pentru un efect potențial protector al luteinei și zeaxantina nutrienți. Utilizarea de
statina este oarecum asociată cu un risc mai mic de cataractă sclerotică nucleară.
Majoritatea oftalmologilor recomandă folosirea ochelarilor cu protecție UV sau ochelarilor de
soare ca o prevenție.
Reducerea factorilor de risc ca alcoolul, fumatul și corticosteroizii și controlul valorilor glucozei
și cazul diabetului zaharat întârzie debutul bolii, consumul de alimente care conţin cantităţi mari
de antioxidanţi, adică fructe şi legume. Persoanele care consumă mari cantităţi de legume verzi,
cu frunze, precum napii şi spanacul, care sunt bogate în elementele nutritive luteină şi
zeaxantină, prezintă un risc mai scăzut pentru cataractă.
Schimbările frecvente de ochelari cu lentile refractive și de corecție pot ajuta menținerea vederii
în perioada dezvoltării cataractei. Ocazional , pot fi ajutor dilatării pupilare pe termen lung (cu
fenilefrină 2,5%, la fiecare 4-8 ore) în cazul cataractelor mici.

26
Lumina indirectă în timpul citirii minimalizează constricția pupilară și poate optimiza vederea
de aproape. Lentilele polarizate reduc lumina puternică.

Tratament

Tulburările funcției vizuale reprezintă criteriul principal al deciziei chirurgicale. De obicei,

cataracta este înlăturată prin una dintre tehnicile care conservă delicata capsulă posterioară a
cristalinului (tehnici extracapsulare). Odată cu punerea la punct a procedurii de fragmentare
ultrasonică a nucleului cristalinului,este posibilă tratarea chirurgicală a cataractei printr-o mică
incizie și fără a fi necesară sutura plăgii,ceea ce reduce rata complicațiilor postoperatorii și
accelerează reabilitarea vizuală a pacienților.
Implantarea intraoperatorie a unei lentile intraoculare este o practică de rutină. Aceasta elimină
necesitatea purtării ochelarilor greoi pentru cataractă sau a lentilelor de contact. Datorită
tehnicilor moderne si îimbunătățirii calității lentilelor intraoculare , rata de succes este mare. Au
fost utilizate, cu oarecare rezultat,lentilele intraoculare multifocale, pentru a reduce necesitatea
ochelarilor atat de distanta, cat si de aproape.

Îndepărtarea cataractei poate fi realizată în orice etapă și nu mai necesită maturarea cristalinului.
Chirurgia este, de obicei, "ambulatoriu" și realizată folosind anestezie locală. Cam la nouă din
zece pacienți poate realiza o vedere corectată de douăzeci-patruzeci sau mai mult după
intervenția chirurgicală.
Facoemulsionarea este o intervenție chirurgicală de cataractă cea mai utilizată pe scară largă.
Această procedură folosește energie cu ultrasunete pentru a emulsiona obiectivul cataractă.
Facoemulsificare cuprinde in mod tipic cinci parti:

     Anestezic - Ochiul este amorțit fie cu o injecție subtenon în jurul ochilor sau folosind 
picături simple pentru ochi.
     Incizie corneana - două reduceri sunt realizate prin cornee clară pentru a permite
introducerea de anumite instrumente in ochi.

     Capsulorexie - O pereche de forceps sau ac  mic este folosit pentru a crea un orificiu circular
în capsula in care obiectul se afla.
27
     Facoemulsificare - O sondă de mană este folosită pentru a rupe și emulsiona lentilele în
lichid cu ajutorul energiei valurilor ultrasunete."Emulsia" rezultată este aspirată, adică
îndepărtată.
     Irigare și aspirație - cortexul, care este stratul moale exterior al cataractei, este aspirat sau
supt, indepărtat. Fluidul se indepărtează continuu fiind înlocuit cu o soluție salină pentru a
preveni prăbușirea structurii camerei anterioare (partea anterioară a ochiului).
     Insertie Lens - O lentilă pliabilă de plastic, este introdusă în sacul capsular care conținea
anterior cristalinul natural. Unii chirurgi injectează de asemenea un antibiotic în ochi pentru a
reduce riscul de infecție. Pasul final este de a injecta apă sarată în rănile corneene pentru a
determina zona sa se umfle pentru a sigila incizia.

Excizia cataractei extracapsulară (ECCE) constă în îndepărtarea cristalinului manual, dar lăsând
majoritatea capsulei intacte. Lentila este exprimată printr-o incizie de 10 - 12 mm incizie care
este închisă cu șuturi la sfârșitul intervenției chirurgicale. ECCE este mai puțin frecvent
efectuată decât facoemulsificarea, dar poate fi utilă atunci când se ocupă cu cataractă foarte
avansată sau în alte situații în care emulsionarea este problematică.
Extracția de cataractă intracapsulară este rareori realizată. Lentilele și capsula înconjurătoare,
sunt îndepărtate într-o singură piesă, printr-o incizie mare în timp ce presiunea este aplicată la
membrana vitroasă. Operația ar  dispune de o rată mare de complicații.

Complicații

Complicații grave ale operației de cataractă sunt dezlipirea de retină și endoftalmita. În ambele
cazuri, pacienții au remarcat o scădere bruscă a vederii. La endoftalmită, pacientii descriu de
multe ori durere. Dezlipirea de retină prezintă frecvent cu defecte unilaterale de câmp vizual,
estomparea vederii, flash-uri de lumină, sau pete plutitoare.
Riscul de dezlipire de retină a fost estimat la   aproximativ 0,4% după 55 ani.
Incidența este în creștere în timp într-o manieră oarecum liniară, precum și creșterea riscului
este de cel puțin 20 de ani după procedură. Factorii de risc speciali, sunt de vârstă mai tânără,
sex masculin, lungime mai mare axială și complicații în timpul intervenției chirurgicale. În cel
mai mare grup de risc de pacienți, incidența de dezlipire de retină pseudofachie poate fi la fel de
mare ca 20%.
28
Riscul de endoftalmită apare după o intervenție chirurgicală la mai mult de unul din 1000.
Edemul cornean și edemul macular cistoid sunt mai puțin grave, dar mai frecvente și, apar din
cauza umflăturii persistente în partea din față a ochiului în edem cornean sau din spatele
ochiului în edemul macular cistoid. Ele sunt de obicei rezultatul inflamației excesive după o
intervenție chirurgicală, iar în ambele cazuri, pacienții pot observa vedere încețoșată, ceață.
Starea lor se  îmbunătațește în mod normal cu timpul și cu aplicarea de picaturi antiinflamatorii.
Riscul de această proveniență este de aproximativ la unul din 100.

29
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PREOPERATORIE ȘI

POSTOPERATORIE A PACIENTULUI CU AFECȚIUNE OCULARĂ

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ ÎN SATISFACEREA CELOR 14 NEVOI

FUNDAMENTALE

● NEVOIA DE A COMUNICA;
● NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE;
● NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA;
● NEVOIA DE A ELIMINA;
● NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ;
● NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI;
● NEVOIA DE A SE IMBRĂCA SI A SE DEZBRĂCA;
● NEVOIA DE A MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE;
● NEVOIA DE A FI CURAT,ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI
MUCOASELE;
● NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE;
● NEVOIA DE A ACȚIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ȘI VALORI,
DE A PRACTICA RELIGIA;
● NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII;
● NEVOIA DE A SE RECREA;
● NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ ÎȘI PĂSTREZE SĂNĂTATEA.

INGRIJIRI GENERALE

1. Asigurarea conditiilor de mediu in spital

Scopul spitalizării bolnavului este vindecarea. Se creează condiții pentru creșterea forței de
apărareși regenerare a organismului. Funcțiile organismului sunt controlateși dirijate de

30
scoarțacerebrală.Pacientul este scos din mediul sau și cu ocazia internării pot apărea efecte
negative asupra sistemului nervos legate de spitalizare, de preocuparea pentru boală și
investigații.

Protejarea bolnavului se va face prin:

● ambient: - cu saloane luminoase albe;

- spații verzi exterioare;

- coridoare luminoase,curate;

- mobilier adecvat.

● foile de observație și temperaturănu vor fi ținute în saloane.

● se va încerca izolarea fonică a saloanelor.

● control de securitate și liniște: - pentru personalul administrativ și vizitatori.

● pansarea rănilor și acoperirea ulcerațiilor e obligatorie.

2. Conditiile spitalizarii.

In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care-si petrece
majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.

Schimbarea lenjeriei, cu bolnavul in pat, se executa dimineata inainte de curatenia salonului,

dupa masurarea temperaturii, pulsului si toaleta bolnavului sau ori de cate ori este necesara
schimbarea lenjeriei murdarite. Musamaua, aleza si cearsaful se vor intinde bine, pentru a nu
produce iritatii pielii bolnavului.

3. Asigurarea igienei personale,corporale si vestimentare a pacientului.

La internarea in spital, bolnavului neimobilizat i se da posibilitatea sa faca o baie sau un

dus, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de doua ori pe saptamana.
Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria.
Baia generala, pentru categoria de bolnavi mobilizati, va fi efectuata in mod obligatoriu
si inaintea interventiilor chirurgicale ca si inaintea externarii bolnavului.
Scop: mentinerea tegumentelor intr-o stare de perfecta curatenie in vederea prevenirii
unor complicatii cutanate, pentru stimularea functiilor pielii si pentru asigurarea unei stari de
confort fizic si psihic.

31
 Asistenta are misiunea delicata de a controla (in mod discret) si de a indruma ca bolnavul
neimobilizat sa-si faca zilnic toaleta de dimineata si de seara (spalarea fetei, urechilor, gatului,
membrelor superioare, regiunii axilare, toaleta cavitatii bucale si ingrijirea parului).

4. Observarea pozitiei pacientului in pat.

Scopul: cunoasterea pozitiilor pe care le iau bolnavii in pat sau in care acestia trebuie asezati
pentru ingrijiri, examinari speciale.
După intervenţiile chirurgicale pe globul ocular, bolnavul trebuie ferit de orice efort fizic.
Se va interzice orice mişcare, o singură contracţie muscular îi poate produce o hemoragie la
locul intervenţiei, iar o cantitate infimă de sânge ectravaxat intraocular poate să ducă la
pierderea vederii.
După intervenţie, transportul bolnavului în salon se va face cu patul montat pe roţi, pentru
a-l feri de mutările pe targa şi de pe targă în pat. Poziţia lui în pat va fi semisezândă,
rezemându-si capul comod, chiar în timpul somnului.

5. Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.

Scop: daca mentine timp indelungat aceeasi pozitie, bolnavul este predispus la aparitia unor
complicatii (escare de decubit, tromboze, embolii etc.), care-i impiedica procesul de vindecare.
Pentru prevenirea aparitiei acestora, se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului. Aceasta se
poate efectua activ (bolnavul isi schimba pozitia singur) sau pasiv (cu ajutor sau ii schimba alta
persoana pozitia).

6. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

In ingrijirea bolnavului, asistenta medicala este obligata sa-l supravegheze pentru a culege toate
datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia, comunicand medicului tot ce a observat
la bolnav in cursul zilei sau noptii.

Astfel, asistenta va urmari: comportamentul bolnavului (faciesul), starea psihica, reactivitatea

generala (somnul), functiile vitale si vegetative ale organismului aparitia unor manifestari
patologice.

Se va masura zilnic: pulsul, respiratia, temperatura, tensiunea arteriala si se va nota in F.O. sub
forma de grafic.

32
Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediu inconjurator, necesar
proceselor de oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor
celulare. 

Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a
respiratiei este de 16-18 resp\min,putand insa varia dupa varsta si sex.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos. Pulsul e

sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80 pulsatii\minut,
inregistrand mici variatii dupa : varsta,sex si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa
noteze pulsul pacientului in foaia de observatie de mai multe ori pe zi.Pulsul se noteaza cu un
punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii.Pentru obtinerea graficului masurarea
pulsului se facedimineata si seara, punctele obtinute unundu-se printr-o linie rosie.
Fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespunde la 4 pulsatii\minut.

Temperatura corporala - se defineste ca fiind echilibrul intre procesele de termogeneza

(producerea de caldura de catre organism) si termoliza (cedarea de catre organism , inspre
mediul inconjurator a excesului de caldura).In conditiile fiziologice are valoarea de 36-37’C, cu
mici variatii zilnice intre 0,5-1’C si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si
termogeneza.Aprecierea exacta a temperaturii corpului se face cu ajutorul termometrului.
Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra peretelui
vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul) in timpul contractiei si relaxarii ritmice a
inimii.Exista doua componente ale presiunii sanguine :

● presiunea sistolica - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se
contracta (in sistola) - cu valori normale intre 100 si 130 mm coloana de mercur (Hg);
● presiunea diastolica - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se
relaxeaza intre doua contractii (in diastola) - cu valori normale sub 85 mmHg.

Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg maxima, 5-9
mm Hg minima sau diastolica.

33
ÎNGRIJIREA PREOPERATORIE A PACIENTULUI CU AFECȚIUNE OCULARĂ
( CATARACTĂ )

A.   Examenul clinic

Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar și pune în evidență
starea fiziologică a bolnavului dând totodată posibilitatea depistarii unor deficiențe ale
organismului și ale unor boli însotitoare. El este completat de examinari paraclinice.

B. Pregatirea fizică și psihică a pacientului.

Pregatirea generala preoperatorie, constă în examenul clinic și paraclinic, pregatirea psihică,

îngrijiri igienice, urmarirea funcțională, precum și observarea schimbării în starea bolnavului.

Ajunși în secția de chirurgie,pacienților trebuie să li se asigure confort fizic și psihic.

Pancienții internați sunt agitați, speriați, inhibați de teama intervenției chirurgicale,de

diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.

Asistenta medicală are obligația, ca prin comportamentul și atitudinea ei să înlăture starea de

anxietate în care se găsește pacientul înainte de operație:

● să-l ajute pe bolnav să-și exprime ( gândurile,grijile,teama)

● să-i insufle încredere în echipa operatorie

● să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului și în sala de preanestezie; cum

va fi așezat pe masa de operație; când va părăsi patul; când va primi vizite etc.

● să-l asigure că va fi însoțit și ajutat.

Asistenta medicală și toată echipa de îngrijire trebuie să fi pregătită pentru un răspuns sigur și
încurajator la întrebarea inevitabilă ” ce credeți mă mai fac bine?”

Uneori, de acest răspuns va depinde starea lui de liniște ulterioară.

Stările de tensiune din cadrul echipei de îngrijire trebuie să fie disimulate față de pacient.

Asistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate, profesionalism, siguranță și

promptitudine la solicitările toturor pacienților,încât aceștia să capete încredere în serviciul în
care a fost internat.

Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirurgicale, riscul, eventualele mutilari si
i se cere consimtamantul.
34
Se fixeaza data aproximativa a interventiei.

Bolnavul este incanjurat cu solicitudine si atentie.

Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste.

Balnavului i se creaza a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.

I se asigura legatura cu apartinatorii.

In perioada preoperatorie se asigura semiobscuritate in incapere, ajuta pacientul sa cunoasca

topografia sectiei, face exercitii de mers in camera si la exterior cu ochii ocluzionati;
-invata pacientul sa foloseasca instalatiile de semnalizare pt. a se adapta perioadei
postoperatorii;
-recolteaza produse pt. examene de laborator ( sange pt. uree, glicemie, TS, TC ,urina ,secretie
oculara);
-conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologic – EKG;
-asigura linistea si odihna preoperatorie.

C.   Ingrijiri igienice

Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi indrumat, ajutat sa faca baie sau dus,
urmat de igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea unghiilor.

D.   Urmarirea functiilor vitale

Ø    masurarea si notarea temperaturii;

Ø    masurarea si notarea pulsului;

Ø    observarea si notarea respiratiei (la indicatia medicului);

Ø    masurarea si notarea T.A.;

Ø    observarea diurezei;

Ø   observarea scaunului.

A. Pregatirea generală

Ø    asigurarea repaosului fizic, psihic si intelectual;

35
Ø    la prescriptia medicului, seara, se administreaza un calmant;

Ø    asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente usor digerabile;

Ø    evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contra indicatii);

Ø    asigurarea igienei carporale. Se va efectua baie sau dus pe regiuni la pat.

B. Pregatirea locală

Ø    se curata pielea pe regiuni. Pielea paroasa se rade cu grija, evitandu-se sa se produca mici
taieturi (poarta de intrare pentru infectie, dureroasa la efectuarea dezinfectiei);

Ø    se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter (cu grija sa nu se scurga eter pe
regiunea perianala);

Ø    se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);

Ø    se acopera campul operator la indicatia medicului.

Se face pregătirea preoperatorie locală prin: tunderea genelor cu o forfecuţă unsă cu vaselină, în
timp ce pacientul stă în poziţie semişezândă pe scaunul oftalmologic, cu ochii închişi ca atunci
când doarme; verificarea permeabilităţii canalului lacrimal prin injectarea unei soluţii saline (ser
fiziologic) prin orificiul intern inferior al canalului lacrimal, cu un ac bine adaptat la o seringă
de 1-2 ml; spălarea ochiului prin instilarea repetată a unei soluţii izotone (ser fiziologic) pentru
îndepărtarea cililor şi a secreţiilor oculare.

Pregatirea din dimineata interventiei:

Ø    se intrerupe alimentatia. Bolnavul nu mananca cel putin 12 ore inaintea interventiei
chirurgicale;
Ø    imbracarea se face cu camasa de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru barbati) si sosete
in picioare.
Ø    protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si puse in noptiera
bolnavului;
Ø    bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului;
Ø    indepartarea lacului de pe unghii ca si a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila
depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul extremitatilor);
36
Ø    golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mictiune voluntara sau se efectueaza sondaj
vezical;
Ø    se va administra hipnotic opiaceu (morfina, mialgin) sau un barbituric (fenabarbital). Se
administreaza un vagolitic (atropina). Dozele si ora injectarii sunt indicate de medicul
anestezist.

3. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator (tarati)

Ingrijirile acordate acestora, urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa

restabileasca echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator si pentru a evita complicatiile
ce se pot produce, atat in timpul interventiei cat si dupa aceasta.

Rolul moral al asistentei medicale

În general, pentru pacient nu există intervenție chirurgicală ”minoră” , o operație fiind

o experiență nouă, pe care o trăiește bolnavul.

Teama ii face pe unii pacienți să refuze operația, sub pretextul că ar dori să încerce cu
tratament medicamentos, sau că doresc o amânare pentru rezolvarea unor probleme personale.

În acest sens rolul asistentei este de al liniști pe pacient și de ai da încredere .

Aceasta se realizează prin :

- modul de a vorbi cu pacientul;

- asigurarea că anestezia și intervenția sunt lipsite de gravitate;
- exemple de reușită a unui operat cu aceeași intervenție;
- menținerea calmului, antrenând și vecinii de salon.

Concluzii:

Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deține un loc important în prevenirea infecțiilor.

Este necesară punerea în practică a unui protocol precis și detaliat al diferitelor etape din această
pregătire și întărirea legaturilor dintre asistentele medicale din secția de chirurgie, terapie
intensivă și cele care lucrează în sălile de operație și anestezie.
37
Fiecare secție este responsabilă de numărul și frecvența eventualelor infecții, precum și de
urmărirea, alături de asistentul de igienă , a executării corecte a modului de pregătire
preoperatorie a pacientului

Ingrijirile postoperatorii sunt:

Incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a

bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se accorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Bolnavul operat sub
anestezie generala, trebuie supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor (de
deglutitie, tuse, faringian si cornean), pana la revenirea campleta a starii de constienta cat si in
orele care urmeaza, de altfel transportul din sala de aperatie se executa dupa revenirea acestor
reflexe.

In perioada postoperatorie supravegheaza pacientul permanent pt. a-si mentine pansamentul

binocular ( se panseaza si ochiul sanatos pt. a evita clipitul );
-supravegheaza pulsul , tensiunea arteriala;
-educa pacientul sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta, sa stea in decubit dorsal si
lateral pe partea sanatoasa timp de 24 ore;
-administreaza calmante contra durerii;
-asigura 24 ore regim hidric prin tub de suctiune pt. a evita masticatia;
-schimba pansamentul cand este imbibat cu sange si (sau secretie );
-serveste pacientul la pat;
-ajuta pacientul sa coboare din pat cand medicul a permis mobilizarea;
-supravegheaza tranzitul intestinal pt. a prevenii constipatia;
-administreaza tratamentul local si general recomandat;
-aplica pansamentul monocular, ochiul sanatos ramanand descoperit cand evolutia este
favorabila;
-sustine psihic pacientul, constientizandu-l ca vederea se recapata partial, iar trecerea timpului
poate aduce rezultatul dorit;
-educa pacientul sa se prezinte dupa externare la controale periodice, sa utilizeze corect
ochelarii cu lentile convexe pt. distanta si citit ( in cazul in care interventia chirurgicala a constat
in extragerea cristalinului, fara implant de cristalin artificial.

38
 Perioada postoperatorie
Dupa operatie, toti pacientii se afla internati in stationar, sub supravegherea medicului curant. In
ziua externarii, ar fi rezonabil sa rugati rudele sau apropiatii sa Va ajute sa ajungeti pana acasa.

In primele zile dupa operatie, obiectele inconjuratoare pot parea intrucatva denaturate. Aceasta
se intampla din cauza faptului, ca pupila este dilatata si in unele cazuri in ochi raman suturi.
Atunci, cand pupila se va contracta, veti simti o ameliorare a vederii, iar peste cateva saptamani
dupa operatie vederea dumneavoastra se va restabili complet.

In cazuri rare, peste cateva luni dupa operatie, capsula posterioara a cristalinului inlaturat poate
deveni opaca. Bolnavul poate simti o anumita inrautatire a vederii cu ochiul operat. Un astfel de
fenomen se numeste cataracta secundara. Cauze pentru neliniste exagerata nu exista: dupa
efectuarea unei proceduri corespunzatoare, cu utilizarea laserului, vederea se va restabili peste
cateva ore.

Asistenta :

● se supraveghează şi se ajută pacientul în desfăşurarea activităţilor de bază: alimentare,

igienă, eliminare întrucât există riscul de accidentare mai ales la cei cu binoclu;

● se schimbă pansamentul ocular la indicaţia medicului;

● se face tratamentul topic prescris, cu soluţii sau unguente pentru a preveni infecţiile, a
reduce inflamaţia şi a stimula vederea;

● se verifică AV şi presiunea intraoculară şi se recomandă ochelari, de regulă cu dioptrii

mai mici decât înainte de operaţie;

● în cazul intervenţiilor prin facuemulsionare, se face o incizie foarte mică prin care se
introduce cristalinul foldabil (transplant de cristalin), iar pacientul nu necesită internare
în spital. Se recomandă revenirea la control a doua zi şi apoi la intervale fixate de medic,
în funcţie de evoluţia locală.

Sfaturi pentru insanatosire grabnica

Pentru ca perioada de dupa operatie sa treaca repede si fara complicatii, urmati sfaturile
specialistilor nostri:

39
 ● Primele doua-trei saptamani dupa operatie, incercati sa nu dormiti pe partea ochiului
operat;
● Nu frecati ochiul operat cu maniile si nu apasati asupra lui;
● Cand faceti dus sau baie, aveti grija, ca apa sau spuma de sapun sa nu patrunda in ochi.
Pentru aceasta, ochiul poate fi acoperit cu o compresa de sterila de tifon si cu leucoplast.
Dupa dus, este de dorit sa picurati colire dezinfectante;
● Pe strada purtati ochelari de soare;
● Straduiti-va sa nu supuneti ochiul operat oscilatiilor bruste de temperatura: primele trei
luni dupa operatie abtineti-va de la frecventarea bailor fierbinti, bazinului si baii cu abur;
● Nu ridicati greutati;
● In decurs de trei luni dupa operatie, abtineti-va de la efectuarea muncii fizice, indeosebi
legate de aplecarea capului;

SE INTERZIC URMATOARELE!

● Pentru a ridica ceva de jos nu va aplecati, ci folositi genuflexiunea;

● Cosmetica pentru ochi poate fi folosita nu mai devreme, decat peste o luna dupa
operatie;
● In decursul primelor trei luni dupa operatie se va exclude cu desavarsire practicarea
sportului. Cu timpul, puteti incepe sa faceti gimnastica de dimineata, sa practicati inotul,
alergatul in trap marunt si alte exercitii fizice, care nu sunt legate cu zguduirea brusca si
incordarea corpului (se va exclude cu desavarsire alergatul pe distante mici, sarituri in
apa, hipismul, ridicarea greutatilor, boxul)
● Nu conduceti masina pana cand ochiul nu se va vindeca complet.

Investigații

După stabilirea diagnosticului, se fac investigații necesare pentru operație. În funcție de caz, alte
afecțiuni prezente,recomandarea medicului și a tipului de cristalin artificial ales, investigațiile
pot cuprinde:

40
 - examen de câmp vizual;
- biometrie ultrasonică;
- biometrie în coerența optică;
- ecografia oculară;
- tomografie retiniană:
- tomografie de nerv optic;
- tomografie corneană;
- test Shirmer.
- INR, secretie ocular.
- recoltare de sânge pentru uree, glicemie, TS, timp coagulare, hemoleucograma;
- recoltare urină

Asistenta :
- îndrumă pacientul ambulatorla serviciul de specialitate penyru a aprecia necesitatea
actului operator.
- în perioada preoperatorie asigură semiobscuritate în încapere, ajută pacientul să
cunoască topografia secreției, face exerciții de mers în cameră și la exterior cu ochii
ocluzionați
- învață pacientul să folosească instalațiile de semnalizare pentru a se adapta perioadei
posoperatorii
- recoltează produse pentru examene de laborator ( sânge pentru uree, glicemie, TS, TC;
urină;secreție oculară )
- conduce pacientul la examene de specialitate : examen cadiologic-EKG.
- asigură liniștea și odihna preoperatorie
- în perioada postoperatorie supraveghează pacientul permanent pentru a-și menține
pansamentul binocular ( se pansează și ochiul sănătos pentru a evita clipirea )
- supraveghează pulsul,tensiunea articulară
- educă pacientul să nu facă miscări bruște, să vorbească în șoaptă , să stea în decubit
dorsal și lateral pe partea sănătoasă timp de 24 ore
- administrează calmante ale durerii
- asigură 24 de ore regim hidric prin tub de succțiune pentru a evita masticația
- schimbă pansamentul când este îmbibat de sânge și/sau secreție
- servește pacientul la pat
- ajută pacientul să coboare din pat când medicul a permis mobilizarea
41
 - supraveghează tranzitul intestinal pentru a preveni constipația
- administrează tratamentul general și local recomandat
- aplică pansamentul monoocular , ochiul sănătos rămânând descoperit când evoluția este
favorabilă
- susține psihic pacientul, conștientizându-l că vederea se recapătă parțial, iar trecerea
timpului poate aduce rezultatul dorit
- educă pacientul să se prezinte după externare la controale periodice, sa utilizeze corect
ochelarii cu lentile convexe pentru distanță și citit ( în cazul în care intervenția a constat
în extragerea cristalinului, fără implant de cristalin artificial)

TEHNICI DE NURSING UTILIZATE IN OFTALMOLOGIE - CATARACTA

Nursing-ul este o parte integrantă al sistemului de îngrijire al  sănătații cuprinzând: promovarea
sanătații; prevenirea bolii; îngrijirea  persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate  unitățile
sanitare, așezările comunitare și în toate formele de asistență  socială.
   
Definiția Virginiei Henderson:
“Să ajuți individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-și afle calea  spre sănătate sau recuperare,
să ajuți individul, fie bolnav sau sănătos,  să-și folosească fiecare acțiune pentru a promova
sănătatea sau  recuperarea, cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau cunoașterea,  necesară
pentru a o face și să acționeze în așa fel încât acesta să își  poarte de grijă singur cât mai curând
posibil.”

EXPLORAREA FUNCTIONALA A ANALIZATORULUI VIZUAL

1.EXAMENUL ANATOMIC
Se realizeaza la lumina zilei,iluminat lateral si se examineaza pleoapele, genele,conjunctiva.Se
evidentiaza corpii straini.In camera obscura se examineaza cornea, camera anterioara, irisul,
pupila si cristalinul.

DETERMINAREA ACUITATII VIZUALE

Se determina cu ajutorul OPTOTIPULUI ( A B C 1 2 3 W E M ) pt. distanta carecuprinde:

litere, cifre si semene de diferite marimi.Persoana de examinat va fi asezata pe un scaun la 5m
distanta de OPTOTIP.Acuitatea vizuala se determina pe rand la fiecare ochi, incepand
intotdeauna cu ochiuldrept.Ochiul stang se acopera cu un triunghi negru.Pt. un ochi normal
42
trebuie sa fie vazut si citit ultimul rand.Acuitatea vizuala se considera normala cand este egala
cu 5/5(adica 1)la fiecare ochi.Inaceasta situatie ochii sunt EMETROPI.

DETERMINAREA CAMPULUI VIZUAL

Campul vizual este spatiul pe care-l cuprinde ochiul in timp ce priveste un punct fix.Se masoara
cu ajutorul unui aparat denumit PERIMETRUL F`O`RSTEC.Interpretarea se face utilizand o
schema tip pt. ochiul drept si o alta pt.ochiul stang.

SPALATURA OCULARA

DEFINITIE:
Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui lichid in sacul conjunctival.
SCOP TERAPEUTIC:
-in procesele inflamatoare ale conjunctivei;
-in prezenta unor secretii conjunctivale abundente;
-pt. indepartarea corpilor staini.

MATERIALE NECESARE:
● De protectie-prosoape;
● Sterile- comprese,tampoane de vata,undina ( canita cu cioc ) sau alt recipient;
● Nesterile- tavita renala;
● Medicamente – Acid Boric 3%, ser fiziologic, Oxiceanat de Mercur 1/5000 si apa
bicarbonatata.

PREGATIREA PACIENTULUI ( tehnica ):

● PSIHIC- se anunta pacientul si I se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii;
● FIZIC- se aseaza pacientul in pozitie sezand , cu capul aplecat pe spate,cu privirea in
sus;
-se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila;
-se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza tavita renala lipita de gat,de partea ochiului ce urmeaza a fi spalat;
-daca starea generala nu permite pozitia pacientului sezand , el va sta in pozitia
DECUBIT DORSAL sau LATERAL cu capul aplecat inapoi.
43
EXECUTIE – participa doua asistente -una supravegheaza pacientul si-l mentine in
pozitia aleasa;
-cealalta efectueaza tehnica.
Asistentele, se spala pe maini , se dezinfecteaza.
-verifica temperatura lichidului de splatura 37*C ( temperatura mai joasa declanseaza reflexul
de inchidere a pleoapelor);
-aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in sol. antiseptica de spalare;
-deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina ( sau alt
recipient ) in sacul conjunctival evitand cornea.
-solicita pacientului sa roteasca ochiul in toate directiile;
-repeta tehnica, la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura ( cand este
cazul );
-indeparteaza tavita renala.

INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI :

-usuca fata pacientului;
-aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului;
-indeparteaza compresa de pe ochiul protejat;
-aseaza pacientul in pozitie comoda.
REORGANIZAREA:
NOTAREA IN FOAIA DE OBSEVATIE ( F.O.):
-se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o;
-aspectul lichidului de spalatura.

DE STIUT!!!
-ciocul undinei va fi tinut la distanta de 6 - 7cm de ochiul pacientului pt. ca eventualele miscari
reflexe produse de acesta sau gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze ochiul cu varful
recipientului.

DE EVITAT!!!
-infectarea ochiului sanatos prin lichidul de spalatura de la ochiul bolnav.

44
RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE

InfectiilIe oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:

-cele care afecteaza invelisul pleoapelor ( BLEFARITE );
-conjunctiva ( CONJUNCTIVITA ACUTA sau CRONICA );
-Cornea si umoarea camerei anterioare ( KERATITA ACUTA SI CRONICA );
-Irisul si umoarea camerei anterioare ( IRITA ACUTA si CRONICA );
-canalul si sacul lacrimal ( DACRIOCISTITA );
-Cristalinul , Coroida sau Retina si Corpul vitros;
-secretia din CONJUNCTIVITE si DACRIOCISTITE se recolteaza cu tampon steril;
-colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile;
-portiuni din Iris indepartate prin IRIDECTOMIE sunt puse direct pe medii de imbogatire pt.
pneumococi si streptococci;
-in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic steril;
- se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie de Cocaina 4% apoi se poate sterge
conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril ( dupa alti autori nu se folosesc
anestezice locale deoarece, uneori sunt bactericide);
-se fac frotiuri si culturi pe GLUCOZA simpla, BULION GLUCOZAT 2%, .
Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza pansamentul la nivelul
plagii.
Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pânza sau tesatura elastica, de latime si lungime
diferita în functie de regiunea pe care o acopera si întinderea pansamentului. În general, latimea
unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o înfasa (5-20 cm).
Indicatii unui Bandaj sunt:
· fixare a pansamentului în regiuni în care plasturele adeziv nu îsi atinge scopul (extremitati,
regiune cefalica, plagi periarticulare);
· fixarea pansamentelor unor plagi situate în regiuni supuse traumatismelor în timpul activitatii
(mâna, picior);
· efectuarea unui pansament compresiv;
· imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii, fracturi).

45
Principii de Efectuare a unui BANDAJ:

· punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;

· la membre, înfasarea se începe de obicei de la extremitate spre radacina (în sensul circulatiei
de întoarcere); la mâna, picior se începe dinspre proximal spre distal (prin benzi de fixare);

· sa acopere în întregime pansamentul;

· sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un strat de
vata;
· sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat) · sa permita
miscarile articulatiilor peste care trece.

Tehnica
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur:
· alcool
· tinctura de iod
· apa oxigenata
· cloramina
· betadina
· acid boric

2. Materiale care realizeaza protectia plagii – trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru
tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor
din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:
· comprese din tifon (pânza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica decât a vatei;
· vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)

3. Mijloace de fixare:
· galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
· leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer);
· bandaj - realizeaza „înfasarea” chirurgicala

4. Instrumentar chirurgicale – pense, foarfece

5. Alte materiale:
· benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru îndepartarea
galifix-ului de pe tegument);

46
· unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante – cutaden, dermazin, jecolan,
jecozinc, tetraciclina.
· mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent în scop hemostatic, dar si pentru a
permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau cavitate în care este introdusa mesa;
· aleze - bucati mari de pânza, inextensibila, cu rol de a solidariza o regiune operatorii (plaga
operatorie abdominala mare la pacient obez).

Tehnica efectuarii unui bandaj:

· membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui mentinuta
dupa pansament

· rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la
stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in aer

· se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor aplica ture de
fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara

· se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul
plagii, niciodata pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii

· daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans.

BANDAJAREA OCHILOR
-Bandaj monocular;
-Bandaj binocular.

47
1.BANDAJUL MONOOCULAR:

Fasa se fixeaza in jurul capului cu ture circulare, apoi se trece cu ture oblice peste ochi, aducand
fasa pe sub urechea pacientului.Se face din nou o tura orizontala peste frunte apoi oblic,
repetand succesiunea de ture oblice si orizontale pana la acoperirea completa a ochiului,se
incepe cu 2-3 ture circulare fronto-occipitale , se trece oblic peste ochiul pansat si sub urechea
de acea parte, se readuce pe frunte și peste urechea opusă, se face din nou o tură circulară și iar
oblic peste ochi până la acoperirea completă a ochiului. Se fixează capătul cu romplast.

2.BANDAJAREA BINOCULARA:
Se incepe ca si cel precedent insa in locul turelor orizontale, fasa conduce oblic peste celalalt
ochi, turele incrucisandu-se deasupra radacinii nasului, formandu-se o spica fara a acoperi
urechile.

PANSAMENT PE OCHI:
- ochiul drept:

● se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile

fronto-occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept);
● din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste
obraz si ochiul drept;
● apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul
precedent

- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este

inversa - dupa acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.

48
ADMINISTRAREA MEDICAȚIEI PE CALE OCULARĂ
Medicația oculară (picături,unguente) are scop atât ca diagnostic cât și terapeutic.
Picăturile de ochi pot fi folosite în timpul examenului oftalmologic pentru a anestezia ochiul, a
dilata pupila facilitând examinarea, a evidenția corneea pentru examinare. Medicația oculară
poate fi folosită de asemenea pentru lubrifierea ochiului, tratament,protecția vederii la
nou-născut, lubrifiere orbitelor pentru introducerea protezelor oculare.

Înțelegerea efectelor oculare a medicației administrate pe această cale este foarte importantă
deoarece anumite medicamente pot cauza afecțiuni sau serioase efecte negative. De exemplu,
anticolinergicele , care suntfrecvent folosite in timpul examinării ochiului, pot grăbi apariția
glaucomului la pacienti cu predispoziție pentru această boală.

Materiale necesare:
- pedicația prescrisă
- mănuși
- apa caldă sau soluție normală salină
- comprese sterile
- pansamente oculare

Pregatirea materialelor:
- se va verifica dacă medicația este pentru administrare oculară si data expirarii
- se notează data primei folosiri a flaconului (după deschidere se va folosi cel mult 2
săptămâni pentru a evita contaminarea )

49
- se verifică că soluția medicamentoasă oftalmică să nu fie decolorată, precipitate etc
- dacă capătul tubului cu unguent oftalmic a facut crustă, aceasta se va elimina într-o
compresă sterilă.
Administrare:
- asistenta compară medicația prescrisă de medic cu cea primită de la farmacie;
- asistenta se spală pe mâini;
- ne asigurăm că știm exact care ochi trebuie tratat deoarece medicul poate prescrie
medicamente și doze diferite pentru cei doi ochi;
- se verifică identitatea pacientului;
- se va explica procedura si i se va asigura intimitatea;
- se pun mănușile;
- se indepărtează cu blândeșe pansamentele,dacă există;
- se vor curăța secrețiile din jurul ochiului cu comprese sterile și apă caldă sau soluție
normal salină,apoi i se cere pacientului să închidă ocghiul și se va curăța din interior spre
exterior cu comprese sterile diferite pentru fiecare orbită;
- pentru a îndepărta crustele din jurul ochiului se pot menține pe ochi comprese umede
sterile timp de 1-2 minute. Se va repeta procedeul până când crustele vor pute fi
îndepărtate cu ușurință;
- pacientul va sta culcat sau șezând,cu capul dat pe spate și înclinat pe parte cu ochiul
afectat.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INSTILAȚII OCULARE

● se detașează capacul picuratorului dacă este necesar și se trage soluție în pepetă. Se va

avea în vedere să nu se contamineze capătul picurătorului;

● înaintea administrării se va învăța pacientul să privească în sus și în depărtare, astfel

corneea va fi într-o poziție care să minimalizeze riscul de a fi atins dacă pacientul
clipește involuntar în timpul administrării;

● se poate sprijinimâna cu picurătorul de fruntea pacientului fără a atinge capătul acestuia,

iar cu cealaltă mână se va trage în jos cu blândețe pleoapa inferioară și se va instila
medicamentul în sacul conjunctival;

50
● se va evita să se aplice picăturile direct pe globul ocular pentru a nu provoca disconfort
pacientului;
● dacă se vor administra mai multe medicamente, se va aștepta ce puțin 5 minute înaintea
instilări;
● se vor număra cu atentie picăturile administrate pentru a nu greși doza indicată;
● după administrare se dă drumul cu dlândețe pleoapei inferioare și se cere pacientului să
clipească pentru distribuirea uniformă a medicamentului administrat;
● dacă se administrează un unguent oftalmic se aplucă un strat subțire de-a lungul sacului
conjunctival dinspre interior spre exterior. Se roteste tubul cu unguent pentru a finaliza
aplcarea;
● după administrare si eliberarea pleoapei inferioare se cere pacientului să inchidă ochii și
să-și rotească globii oculari pentru o distribuire uniformă a medicamentului;
● dacă se aplică mai multe unguente oftalmice se va stepta cel puțin 10 minute intre
administrari.

51
 CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI

Spitalul Județean Botoșani

Secție: Oftalmologie
Diagnostic: cataractă senilă la ochiul stăng

PREZENTARE DE CAZ 1

Bolnavul se numeşte Lepizanu VASILE, este în vârsta de 63 de ani.

S-a născut pe data de 09.02.1942, este de naţionalitate român şi de religie
creştin-ortodox.
Are grupa sanguină AII, Rh negativ, înălţimea l,70m, 53 Kg, cu temperament flegmatic.
In prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.
Istoricul îngrijirilor:
Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. A suferit de toate bolile
copilăriei. A mai fost internat în spital pentru:
- apendicectomie -1956;
- afakie operatorie O.D. -1990
Aşteptări de la spitalizarea actuală:
S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataractă la ochiul drept, în 1990, în
prezent se internează pentru operaţie la ochiul stâng.Acuză scăderea acuităţii vizuale la ochiul
stang. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secţia de
oftalmologie: cataractă senilă la ochiul stăng.
Alimentaţia:
Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor.
Nu consumă cafea şi nici ţigări, bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Adoră peştele, fructele şi
friptura. Nu are probleme cu eliminările, are scaun normal şi diureză normală. Afirmă că nu este
alergic la polen, praf, produse alimentare şi nici la medicamente.
Medicatie
I se dau spre administrare următoarele medicamente - Romergan, Ederen, Algocalmin,
Viplex şi următoarele colire - Hidrocortizon-Acetat, Atropină 2%, Ampicilina şi Xilină 1%.
Istoric socio-cultural:
52
 În prezent este pensionar. A lucrat ca inginer. Locuieşte în Botoșani . Este căsătorit, are
trei copii - două fete şi un băiat - şi trei nepoţi. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se
uneşte întreaga familie. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie îngrijind gradina, îi place să
citească ziarul şi să asculte emisiunile radio.
Obişnuinţe de viaţă:
Are un regim de viaţă raţional, doarme 7-8 ore pe noapte - nu are nevoie de sedative
pentru a dormi.
Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize, tratament şi îngrijire ce i se vor
acorda.

CULEGEREA DATELOR
Nume pacient (inițiale):L.V. ;
Vârsta:63;
Sex:M;
Stare civilă: Căsătorit;
Ocupație: Pensionar;
Domiciliu: localitatea Botoșani;
Greutate și înalțime: 75kg,1,65 înaltime;
Valori ale funcțiilor vitale: TA=140/80 mmHg,P=80b/min, R=18r/min, t°=37°C;
Aspectul tegumentelor: normale;
Părul: îngrijit;
Unghiile: curate;
Atitudine față de îngrijirile igienice: pozitivă
Dificultate în efectuarea îngrijirilor de igienă: scăderea acuități vizuale;
Apetit: normal;
Stare de nutriție: normală;
Dificultate în alimentare: scăderea acuități vizuale;
Stare de hidratare: normală;
Micțiune: 3-4 pe zi
Diureza: aprox.1200 ml;
Eliminarea materiilor fecale: tranzit intestinal normal;
Transpirația: normală;
Sistemul osteo-articular: integru;
Amplitudine a mișcărilor: normală;
53
Mers: normal;
Echilibru: păstrat;
Poziția corpului și membrelor: adecvată;
Somn: odihnitor;
Capacitatea de îmbrăcare și dezbrăcare: dependentă;
Atitudinea față de ținuta vestimentară: pozitivă;
Percepția senzorială: prezentă;
Starea emoțională: anxietate;
Grad de conștiență: păstrat
Comunicarea verbală: normală;
Orientarea temporo-spațială: prezentă
Rolul social.familial: soț, părinte ,bunic;
Obiceiuri de a se recrea: grădinărit;
Nivel de cunoștințe: mediu;
Voința de a învăța: ridicată;
Capacitatea de a învăța: maximă;
Obișnuințe de viață și muncă: alcool: limitat, tutun:nu fumează, cafea:nu;
Antecedente heredo-colaterale: neimportante;
Antecedente personale patologice: neagă;
Istoricul bolii: Operat de cataractă laochiul drept, în 1990, în prezent se internează pentru
operaţie la ochiul stâng. Acuză scăderea acuităţii vizuale la ochiul stâng.
Diagnosticul medical: Cataractă senilă la ochiul stăng.
Sursă de informare: - primară : pacientul,soția ce il insoțește;
- secundară : documente medicale (foaia de observație clinică);
- generală: echipa de îngrijire.

I. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

DIAGNOSTICUL DE ÎNGRIJIRE

Culegerea datelor
Diagnosticul de îngrijire este format din 3 părți și utilizează formula:
Probleme de sănătate. Etiologia sau cauza. Semne și simptome.
Aprecierea nursing de dependență:

54
I.1 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Probleme - dificultate de a desfăşura activităţile necesare ingrijiri personale
Etiologie - lipsa acuități vizuale
Semne și simptome - anxietate

I.2 Nevoia de a dormi și a se odihni

Probleme - epuizare
Etiologie – neliniște în a se odihni
Semne și simptome - oboseală

I.3 Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Probleme – dificultate în mișcare
Etiologie – lipsa acuități vizuale
Semne și simptome - anxietate

I.4 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Probleme – deficit în autoîngrijire
Etiologie – strictețe în mișcare
Semne și simptome - neliniște

I.5 Nevoia de a evita pericolele

Probleme – riscul complicațiilor
Etiologie - prevenirea complicațiilor
Semne și simptome - agitație

I.6 Nevoia de a învăța sa-și păstreze sănătatea

Probleme – îndepartarea agravării sănătăți
Etiologie – menținerea sănătății
Semne și simptome - lipsa informațiilor

Investigații de laborator
Analiza Rezultat V.N Implicații nursing

55
V.S.H 1h-6mm 4-6 mm VSH-ul crescut indică o infecție
2h-7mm 9-11 mm în organism. Se recoltează cu
seringa de 2 ml, o,4citrat de
sodiu 3,8%+1,6 ml, se agită
ușor, cu mișcări circulare, pe un
plan dur.
Hemoglobina 14.5 % 14-15 g% Hemoglobina scăzută denotă
prezența unei anemii. Se
recoltează 2 ml de sânge în
flacon cu antocoagulantul
EDTA, dimineața, pe nemâncate.
Se agită ușor, cu mișcări
circulare.
Hematocrit 40g% 36-42 g%- Ht scăzut denotă o anemie. Se
recotează 2 ml de sânge în
flacon cu antocoagulantul
EDTA, dimineața, pe nemâncate.
Uree 0,39 g%0 0,20-0,40g% O uree crescută indică o
0 afecțiune. Se recoltează 5 ml
sânge, fără anticoagulant.
Glicemie 1,11 g% 0,60-1,10 O glicemie crescută arată o
g% tulburare a metabolismului
glucidic. Se recoltează 5 ml
sânge, fără anticoagulant.
Reacție VDRL Negative Negative Se recoltează 2 ml sânge, fără
anticoagulant.
Leococite 9800mm3 7000-9000 Leococitele crescute indică o
mm3
infecție în organism. O picătură
de sînge se întinde pe lama de
fotin, se usucă lama, apoi se
citește la microscop după
colorare.
Neutrofile segm. 54% 25-60%

56
Limfocite 34% 20-53%
Monocite 7% 2,4-11,8%

Medicamentație
Medicament Doză Cale Clasificare Implicații nursing
Ederen 2tb/zi orală S-a indicat postoperator pentru
Sulfamidă
scăderea presiunii
inhibitoare a
intraoculare, se administrează
carbohidrazei pe cale orală. Se va înghiți cu
scade un pahar de apă/lapte, se va
presiunea asita pacientul.
intraoculară;
diuretic
sulfamidă inhibitoare a
carbohidrazei scade
presiunea intraoculară,
diuretic.
Romergan 2 lg/zi Orală Sedative S-a indicat preoperator pentru
antihistaminice pregătirea intervenției
chirurgicale.
Viplex 3 dj/zi, Orală Analgezic S-a indicat posoperator pentru
câte un dj Antiinflamator vindecare
după
fiecare
masă
Algolcalmin 2 f/zi IM Analgezic local S-a indicat pentru combaterea
1f durerii. Se injectează IM doza
dimineața prescrisă. Asistenta trebuie să
și 1 f verifice calitatea
seara medicamentului, să respecte
calea de administrare.

57
 Xilină 2 pic. Instila Antibiotic s-a indicat postoperator pentru
ție anestezia globului ocular
ATROPINĂ 3 pic/zi Instila A.I.S S-a indicat ca dilatator de
2% dimineața ție pupilă pentru a executa mai
ușor F.O înainte de aplicare a
picăturilor.Asistenta se va
spăla pe mâini , temperatura
medicamentului din flacon
trebuie adusă la temperatura
corpului. Bolnavul va sta pe
scaun sau întins pe pat cu
capul ușor pe spate și i se va
cere să privească spre frunte.
Hidrocortizon Unguent subconjunctiv s-a indicat pentru afecțiuni
acetat inflamatorii și alergice ale
ochiului. Tubul nu trebuie să
vină în contact cu ochiul.
Bolnavul va sta pe scaun cu
capul ușor pe spate sau întins
pe pat. Cu mâna stângă se lasă
în jos ploeapa inferioară, iar
cu mâna dreaptă se aplică
unguent în sacul conjunctival,
apoi i se cere bolnavului să
închidă ochii
Ampicilină 1 fl/zi Instilaț Antibiotic Distruge accțiunea
ie antimicrobian potențialilor agenți patogeni

Plan de îngrijire
Diagnistic de îngrijire Obiective Interventii Evaluare
Rol propriu Rol
delegat

58
1. frica datorată Ecplicarea necesității Liniștirea Antialgice Pacientul manifestă
intervenției intervenției pacientului prin după încredere în cadrele
creearea unui intervenție medicale și devine
mediu cald, și optimist
relaxant prin care monitoriza
pacietul îsi poate re
exprima
sentimentele
2. pierderea Pacientul trebuie să Se informează - Pacientul acceptă
stimei de sine accepte temporar pierderea pacientul despre situația și
datorită vederii boala sa, dependența pentru
alterării vederii prognostic, o perioadă de
tratament pentru a ceilalți
se putea liniști,
precum și despre
schimbările
ulterioare operatiei
3. imposibilitatea Ocuparea timpului liber pe Se informează - Pacientul intelege
de a se recrea perioada spitalizării cu pacientul despre restricția și face
alte activități perioada activități recreative
postoperatorie și se ajutat de ceilalți
recomandă
ascultatea
radiolului ca mijloc
media de
divertisment
4. durerea Liniștirea pacientului și Ajut pacientul să se Se Scade durerea și
oculară stabilirea confortului aseze comod, administrea pacientul se
explic simptomele ză liniștește
postoperatorii și algolcalmin,
încerc să-l liniștesc iar noaptea
diazepam

Epicriza
59
Pacientul L.V. în vârstă de 63 de ani, s-a internat cu simptome de febră,cefalee, fiind
diagnosticat cu cataractă senilă la ochiul stâng.
Inetrvenția a fost chirurgicală, iar la externare pacientul trebuie să respecte următoarele indicații
- regim alimentar de consistență moale în primeke 5 zile
- să evite emoțiil, frigul și să ducă o viață liniștită
- să evite mișcările bruște
- să se prezinte la control periodic, chiar și atunci când nu are nici o acuză oculară
- dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviți, sau simte că îi scade acuitatea vizuală, să nu
stea până la următorul control și să se prezinte imediat la medicul specialist
- -să doarmă în cameră bine aeresită și obscură, iar când citește, lumina să cadă din lateraș
- Să nu privească la TV până la indicația medicului
- Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi cerște tensiunea intraoculară și poate
comptromite intervenția
- Sa nu partice sport in primele 3 luni

60
61
Spitalul Județean Botoșani
Secția : Oftalmologie
Diagnostic: Cataractă capsulară

PREZENTARE DE CAZ 2

Bolnava se numeşte Axinte Adina, este în vârstă de 54 de ani.

S-a născut pe data de 10.02.1950, este de naţionalitate română şi de religie creştin-ortodoxă.
Are grupa sanguină OI, Rh pozitiv, înălţimea 1,68 m., 59 Kg., cu temperament melancolic.
In prezent este pensionară şi nu are probleme de familie.
Istoricul îngrijirilor:
Bolnava afirmă că a suferit de toate bolile copilăriei. A mai fost internată în spital
pentru:
- sinuzită acută - 1970;
- fractură de gambă- 1974;
- apendicectomie -1982;
- cataractă patologică operatorie ochiul stâng - 1996.
Aşteptări de la spitalizarea actuală:
S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operată de cataractă la ochiul stâng, în 1996,
în prezent se internează pentru operaţie la ochiul drept. Bolnava acuză că, în urmă cu 6 luni a
observat îngustarea câmpului vizual la ochiul drept. Văzând că afecţiunea progresează, a apelat
la medicul de specialitate şi se internează în secţia oftamologie, pentru crioextracţia cristalinului
extracapsular.

Diagnostic medical: Cataractă capsulară la ochiul drept.

Alimentaţia:
Bolnava preferă hrană caldă, gătită, nu este pretenţioasă la mâncare; ca preferinţă -
dulciuri şi fructe. Consumă rar alcool, nu fumează. Nu are probleme cu eliminările, are scaun
normal şi diureză normală. Are un somn regulat şi rar recurge la medicamente, de regulă
întrebuinţează Diazepam.

62
 Afirmă că nu este alergică la produse alimentare, praf, polen şi la nici un fel de
medicament.

Medicaţie:
I se dau spre administrare următoarele medicamente - Romergan, Ederen, Algocalmin,
Viplex, Diazepam şi următoarele colire - Hidrocortizon-Acetat, Ampicilina şi Xilina 1%.
Istoric socio-cultural:
In prezent este pensionară. A lucrat la Textila. Locuieşte în Botoșani. Este căsătorită, are
un băiat căsătorit. Relaţiile cu familia sunt bune. Timpul liber şi-1 petrece în gospodărie.
Activităţile preferate sunt: lucrul manual şi vizionarea de filme TV.

CULEGEREA DATELOR

Nume pacient (inițiale): A.A. ;

Vârsta: 54;
Sex: F;
Stare civilă: Căsătorită;
Ocupație: Pensionară;
Domiciliu: localitatea Botoșani;
Greutate și înalțime: 59kg,1,68 înaltime;
Valori ale funcțiilor vitale: : TA = 140/70mmHg; P = 78 b/min.; R=18 r/min.; t°= 36,9°C;
Aspectul tegumentelor: normale;
Părul: îngrijit;
Unghiile: curate;
Atitudine față de îngrijirile igienice: pozitivă
Dificultate în efectuarea îngrijirilor de igienă: scăderea acuități vizuale;
Apetit: normal;
Stare de nutriție: normală;
Dificultate în alimentare: scăderea acuități vizuale;
Stare de hidratare: normală;
Micțiune: 3-4 pe zi
Diureza: aprox.1200 ml;
Eliminarea materiilor fecale: tranzit intestinal normal;
Transpirația: normală;

63
Sistemul osteo-articular: integru;
Amplitudine a mișcărilor: normală;
Mers: normal;
Echilibru: păstrat;
Poziția corpului și membrelor: adecvată;
Somn: odihnitor;
Capacitatea de îmbrăcare și dezbrăcare: dependentă;
Atitudinea față de ținuta vestimentară: pozitivă;
Percepția senzorială: prezentă;
Starea emoțională: anxietate;
Grad de conștiență: păstrat
Comunicarea verbală: normală;
Orientarea temporo-spațială: prezentă
Rolul social.familial: soție, părinte ;
Nivel de cunoștințe: mediu;
Voința de a învăța: ridicată;
Capacitatea de a învăța: maximă;
Obișnuințe de viață și muncă: alcool: rar, tutun:nu fumează, cafea:nu;
Antecedente heredo-colaterale: neimportante;
Antecedente personale patologice: neagă;
Istoricul bolii: S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operată de cataractă la ochiul stâng, în
1996, în prezent se internează pentru operaţie la ochiul drept. Bolnava acuză că, în urmă cu 6
luni a observat îngustarea câmpului vizual la ochiul drept.
Diagnosticul medical: Cataractă capsulară la ochiul drept.
Sursă de informare: - primară : pacientul,soțul ce o insoțește;
- secundară : documente medicale (foaia de observație clinică);
- generală: echipa de îngrijire.

I. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

DIAGNOSTICUL DE ÎNGRIJIRE

Culegerea datelor
Diagnosticul de îngrijire este format din 3 părți și utilizează formula:
Probleme de sănătate. Etiologia sau cauza. Semne și simptome.
64
Aprecierea nursing de dependență:

I.1 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Probleme - dificultate de a desfăşura activităţile necesare ingrijiri personale
Etiologie - lipsa acuități vizuale
Semne și simptome - anxietate

I.2 Nevoia de a dormi și a se odihni

Probleme - epuizare
Etiologie – neliniște în a se odihni
Semne și simptome - oboseală

I.3 Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Probleme – dificultate în mișcare
Etiologie – lipsa acuități vizuale
Semne și simptome - anxietate

I.4 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Probleme – deficit în autoîngrijire
Etiologie – strictețe în mișcare
Semne și simptome - neliniște

I.5 Nevoia de a evita pericolele

Probleme – riscul complicațiilor
Etiologie - prevenirea complicațiilor
Semne și simptome - agitație

I.6 Nevoia de a învăța sa-și păstreze sănătatea

Probleme – îndepartarea agravării sănătăți
Etiologie – menținerea sănătăți
Semne și simptome - lipsa informațiilor

Investigații de laborator
65
Analiza Rezultat V.N Implicații nursing
V.S.H 1h-10mm 4-6 mm VSH-ul crescut indică o infecție
2h-17mm 9-11 mm în organism. Se recoltează cu
seringa de 2 ml, o,4citrat de
sodiu 3,8%+1,6 ml, se agită
ușor, cu mișcări circulare, pe un
plan dur.
Hemoglobina 10.5 % 14-15 g% Hemoglobina scăzută denotă
prezența unei anemii. Se
recoltează 2 ml de sânge în
flacon cu antocoagulantul
EDTA, dimineața, pe nemâncate.
Se agită ușor, cu mișcări
circulare.
Hematocrit 35g% 36-42 g%- Ht scăzut denotă o anemie. Se
recotează 2 ml de sânge în
flacon cu antocoagulantul
EDTA, dimineața, pe nemâncate.
Uree 0,35 g%0 0,20-0,40g% O uree crescută indică o
0 afecțiune. Se recoltează 5 ml
sânge, fără anticoagulant.
Glicemie 1,03 g% 0,60-1,10 O glicemie crescută arată o
g% tulburare a metabolismului
glucidic. Se recoltează 5 ml
sânge, fără anticoagulant.
Reacție VDRL Negative Negative Se recoltează 2 ml sânge, fără
anticoagulant.
Leococite 9400mm3 7000-9000 Leococitele crescute indică o
mm3
infecție în organism. O picătură
de sînge se întinde pe lama de
fotin, se usucă lama, apoi se
citește la microscop după
colorare.

66
Neutrofile segm. 54% 25-60%
Limfocite 47% 20-53%
Monocite 5% 2,4-11,8%

Medicamentație
Medicament Doză Cale Clasificare Implicații nursing
Ederen 2tb/zi orală S-a indicat postoperator pentru
Sulfamidă
scăderea presiunii
inhibitoare a
intraoculare, se administrează
carbohidrazei pe cale orală. Se va înghiți cu
scade un pahar de apă/lapte, se va
presiunea asita pacientul.
intraoculară;
diuretic
sulfamidă inhibitoare a
carbohidrazei scade
presiunea intraoculară,
diuretic.
Romergan 2 lg/zi Orală Sedative S-a indicat preoperator pentru
antihistaminice pregătirea intervenției
chirurgicale.
Viplex 3 dj/zi, Orală Analgezic S-a indicat posoperator pentru
câte un dj Antiinflamator vindecare
după
fiecare
masă
Algolcalmin 2 f/zi IM Analgezic local S-a indicat pentru combaterea
1f durerii. Se injectează IM doza
dimineața prescrisă. Asistenta trebuie să
și 1 f verifice calitatea
seara medicamentului, să respecte
calea de administrare.
67
 Xilină 2 pic. Instila Antibiotic s-a indicat postoperator pentru
ție anestezia globului ocular
ATROPINĂ 3 pic/zi Instila A.I.S S-a indicat ca dilatator de
2% dimineața ție pupilă pentru a executa mai
ușor F.O înainte de aplicare a
picăturilor.Asistenta se va
spăla pe mâini , temperatura
medicamentului din flacon
trebuie adusă la temperatura
corpului. Bolnavul va sta pe
scaun sau întins pe pat cu
capul ușor pe spate și i se va
cere să privească spre frunte.
Hidrocortizon Unguent subconjunctiv s-a indicat pentru afecțiuni
acetat inflamatorii și alergice ale
ochiului. Tubul nu trebuie să
vină în contact cu ochiul.
Bolnavul va sta pe scaun cu
capul ușor pe spate sau întins
pe pat. Cu mâna stângă se lasă
în jos ploeapa inferioară, iar
cu mâna dreaptă se aplică
unguent în sacul conjunctival,
apoi i se cere bolnavului să
închidă ochii
Ampicilină 1 fl/zi Instilaț Antibiotic Distruge accțiunea
ie antimicrobian potențialilor agenți patogeni

Plan de îngrijire
Diagnistic de îngrijire Obiective Interventii Evaluare
Rol propriu Rol
delegat

68
1. frica datorată Ecplicarea necesității Liniștirea Antialgice Pacientul manifestă
intervenției intervenției pacientului prin după încredere în cadrele
creearea unui intervenție medicale și devine
mediu cald, și optimist
relaxant prin care monitoriza
pacietul îsi poate re
exprima
sentimentele
2. pierderea Pacientul trebuie să Se informează - Pacientul acceptă
stimei de sine accepte temporar pierderea pacientul despre situația și
datorită vederii boala sa, dependența pentru
alterării vederii prognostic, o perioadă de
tratament pentru a ceilalți
se putea liniști,
precum și despre
schimbările
ulterioare operatiei
3. imposibilitatea Ocuparea timpului liber pe Se informează - Pacientul intelege
de a se recrea perioada spitalizării cu pacientul despre restricția și face
alte activități perioada activități recreative
postoperatorie și se ajutat de ceilalți
recomandă
ascultatea
radiolului ca mijloc
media de
divertisment
4. durerea Liniștirea pacientului și Ajut pacientul să se Se Scade durerea și
oculară stabilirea confortului aseze comod, administrea pacientul se
explic simptomele ză liniștește
postoperatorii și algolcalmin,
încerc să-l liniștesc iar noaptea
diazepam

69
Epicriza

Pacienta A.A în vârstă de 54 de ani, s-a internat cu simptome de febră,cefalee, fiind diagnosticat
cu cataractă capsulară la ochiul drept.
Inetrvenția a fost chirurgicală, iar la externare pacientul trebuie să respecte următoarele indicații
- regim alimentar de consistență moale în primele 5 zile
- să evite emoțiil, frigul și să ducă o viață liniștită
- să evite mișcările bruște
- să se prezinte la control periodic, chiar și atunci când nu are nici o acuză oculară
- dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviți, sau simte că îi scade acuitatea vizuală, să nu
stea până la următorul control și să se prezinte imediat la medicul specialist
- -să doarmă în cameră bine aeresită și obscură, iar când citește, lumina să cadă din lateraș
- Să nu privească la TV până la indicația medicului
- Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi cerște tensiunea intraoculară și poate
comptromite intervenția.

70
71
Spitalul Județean Botoșani
Secția : Oftalmologie
Diagnostic: cataractă presenilă

PREZENTARE DE CAZ 3

Bolnavul se numeşte Curteanu Mihai, este în vârsta de 52 de ani. S-a născut pe data de
27.08.1952, este de naţionalitate română.
Are grupa sanguină OI, Rh pozitiv, înălţimea 1,78 m., 69 Kg. în prezent este
pensionar şi nu are probleme de familie.
Istoricul îngrijirilor:
Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. A suferit de toate bolile copilăriei. A fost
internat în spital pentru mastoidită, operată în urmă cu patru ani. Nu se consumă de faptul că
este pensionar de la o vârstă tânără, deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util.
Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară.
Obişnuinţele zilnice ale pacientului:
Alimentaţie: preferă fructele, sucuri, peştele. Fumează 20 ţigări pe zi. Bea cafea şi băuturi
alcoolice ocazional.
Odihnă: doarme suficient, fără tranchilizante.
Istoric socio-cultural:
Ocupaţie: a fost şofer.
Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală, gradul II.
Locuinţa: locuieşte cu familia, formată din soţie şi doi copii, o fată de 16 ani şi un băiat de 13
ani, într-o casă cu 5 camere. Are gradină cu pomi fructiferi, viţă de vie, pe care îi place să o
îngrijească.
Concepţia spirituală şi filozofică: este un om credincios, merge la biserică, cu întreaga
familie.
Modul de petrecere a timpului liber:
Munceşte în gradină, se uită la TV, este pasionat de fotbal şi emisiuni sportive.

72
Reacţia faţă de starea de sănătate
Bună în ciuda hipoacuziei şi a scăderii acuităţii vizuale.
Reacţia faţă de tratament si îngrijiri
Are încredere în echipa operatorie şi speră să se vindece chirurgical.
Diagnostic la internare: la ambi ochi cataractă presenilă;
Istoricul bolii: în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită. La scurt timp a observat că
acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi. Tot atunci a fost pensionat de la O.R.L. - gradul
II. în ultimele 6 luni, acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării, iar de aproximativ 2 luni,
nu mai vede deloc cu ochiul drept, motiv pentru care se internează.
Examen clinic general: Stare generală bună.
Tegumente şi mucoase - normal colorate.
Sistem ganglionar - nepalpabil.
Sistem osteo - articular - integru.
Sistem musculo - adipos - normal reprezentat.
Aparat respirator: - torace normal conformat, cu mişcări simetrice bilaterale
- sonoritate pulmonară normală
- murmur vezicular normal.
Aparat cardio-vascular : - aria relativă a malităţii cardiace în limite normale
- şoc apexian în spaţiul V i.c. stâng
- zgomote cardiace ritmice bine bătute
- artere periferice pulsatile
- TA 140/80 mniHg; A. V. 78/min.
Aparat digestiv: - abdomen moale, suplu, nedureros la palpare
- ficat normal
- splină nepalpabilă
- tranzit intestinal
normal
Aparat uro-genital: - loji renale libere
- micţiuni fiziologice
- urină
normocromă

73
S.N.C. : - bine orientat temporo - spaţial
- R. O. T. prezneta bilateral
Examen local :
A. V.O.D. - fără percepţie luminoasă prezentă
A.V.O.S. -1/50, în midriază 1/16
T.O. -A.O. = 5,5 g/7/7,5g.
Mobilitate oculară normală.
Anexe glob ocular normale.
Căi lacrimale permeabile.
Pol anterior O.D. - normal, cu excepţia cristalinului, care este opacifiat,
neomogen în toate straturile, cu reflexe alb-strălucitoare F.O.D. - nu se poate examina datorită
cristalinului opacifiat.
Aparat cardio-vascular : - aria relativă a malităţii cardiace în limite normale
- şoc apexian în spaţiul V i.c. stâng
- zgomote cardiace ritmice bine bătute
- artere periferice pulsatile
- TA 140/80 mniHg; A. V. 78/min.
Aparat digestiv: - abdomen moale, suplu, nedureros la palpare
- ficat normal
- splină nepalpabilă
Aparat uro-genital: - loji renale libere
- micţiuni fiziologice
- urină
normocromă
Mobilitate oculară normală.
Anexe glob ocular normale. Căi lacrimale permeabile.

CULEGEREA DATELOR
Nume pacient (inițiale): C.M. ;
Vârsta: 52;
Sex: M;
Stare civilă: Căsătorit;
Ocupație: Pensionar;

74
Domiciliu: localitatea Dorohoi;
Greutate și înalțime: 69kg,1,78 înaltime;
Valori ale funcțiilor vitale: TA = 140/70 irimHg,P=80 b/min, R = 18 r/min., t°= 37°C;
Aspectul tegumentelor: normale;
Părul: îngrijit;
Unghiile: curate;
Atitudine față de îngrijirile igienice: pozitivă
Dificultate în efectuarea îngrijirilor de igienă: scăderea acuități vizuale;
Apetit: normal;
Stare de nutriție: normală;
Dificultate în alimentare: scăderea acuități vizuale;
Stare de hidratare: normală;
Micțiune: 3-4 pe zi
Diureza: aprox.1200 ml;
Eliminarea materiilor fecale: tranzit intestinal normal;
Transpirația: normală;
Sistemul osteo-articular: integru;
Amplitudine a mișcărilor: normală;
Mers: normal;
Echilibru: păstrat;
Poziția corpului și membrelor: adecvată;
Somn: odihnitor;
Capacitatea de îmbrăcare și dezbrăcare: dependentă;
Atitudinea față de ținuta vestimentară: pozitivă;
Percepția senzorială: prezentă;
Starea emoțională: anxietate;
Grad de conștiență: păstrat
Comunicarea verbală: normală;
Orientarea temporo-spațială: prezentă
Rolul social.familial: soț, părinte ;
Nivel de cunoștințe: mediu;
Voința de a învăța: ridicată;
Capacitatea de a învăța: maximă;
Obișnuințe de viață și muncă: alcool: ocazional, tutun: fumător, cafea:consumă;

75
Antecedente heredo-colaterale: neimportante;
Antecedente personale patologice: neagă;
Istoricul bolii: în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită. La scurt timp a observat că
acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi. Tot atunci a fost pensionat de la O.R.L. - gradul
II. în ultimele 6 luni, acuitatea vizuală a scăzut sub limita utilizării, iar de aproximativ 2 luni,
nu mai vede deloc cu ochiul drept, motiv pentru care se internează.
Diagnosticul medical : cataractă presenilă

Sursă de informare: - primară : pacientul,soția ce il insoțește;

- secundară : documente medicale (foaia de observație clinică);
- generală: echipa de îngrijire.

I. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

DIAGNOSTICUL DE ÎNGRIJIRE

Culegerea datelor

Diagnosticul de îngrijire este format din 3 părți și utilizează formula:

Probleme de sănătate. Etiologia sau cauza. Semne și simptome.
Aprecierea nursing de dependență:

I.1 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Probleme - dificultate de a desfăşura activităţile necesare ingrijiri personale
Etiologie - lipsa acuități vizuale
Semne și simptome - anxietate

I.2 Nevoia de a dormi și a se odihni

Probleme - epuizare
Etiologie – neliniște în a se odihni
Semne și simptome - oboseală

I.3 Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

76
Probleme – dificultate în mișcare
Etiologie – lipsa acuități vizuale
Semne și simptome - anxietate

I.4 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Probleme – deficit în autoîngrijire
Etiologie – strictețe în mișcare
Semne și simptome - neliniște

I.5 Nevoia de a evita pericolele

Probleme – riscul complicațiilor
Etiologie - prevenirea complicațiilor
Semne și simptome - agitație

I.6 Nevoia de a învăța sa-și păstreze sănătatea

Probleme – îndepartarea agravării sănătăți
Etiologie – menținerea sănătăți
Semne și simptome - lipsa informațiilor.

Investigații de laborator
Analiza Rezultat V.N Implicații nursing
V.S.H 1h-7mm 4-6 mm VSH-ul crescut indică o infecție
2h-14mm 9-11 mm în organism. Se recoltează cu
seringa de 2 ml, o,4citrat de
sodiu 3,8%+1,6 ml, se agită
ușor, cu mișcări circulare, pe un
plan dur.
Hemoglobina 11.1 7g% 14-15 g% Hemoglobina scăzută denotă
prezența unei anemii. Se
recoltează 2 ml de sânge în
flacon cu antocoagulantul
EDTA, dimineața, pe nemâncate.

77
 Se agită ușor, cu mișcări
circulare.
Hematocrit 37g% 36-42 g%- Ht scăzut denotă o anemie. Se
recotează 2 ml de sânge în
flacon cu antocoagulantul
EDTA, dimineața, pe nemâncate.
Uree 0,38 g% 0,20-0,40 g 700 O uree crescută indică o
afecțiune. Se recoltează 5 ml
sânge, fără anticoagulant.
Glicemie 0,85 g% 0,60-1,10 O glicemie crescută arată o
g% tulburare a metabolismului
glucidic. Se recoltează 5 ml
sânge, fără anticoagulant.
Reacție VDRL Negative Negative Se recoltează 2 ml sânge, fără
anticoagulant.
Leococite 9600mm3 7000-9000 Leococitele crescute indică o
mm3 infecție în organism. O picătură
de sînge se întinde pe lama de
fotin, se usucă lama, apoi se
citește la microscop după
colorare.
Neutrofile segm. 60% 25-60%
Limfocite 37% 20-53%
Monocite 4% 2,4-11,8%

Medicamentație
Medicament Doză Cale Clasificare Implicații nursing
Ederen 1tb/zi orală s-a indicat postoperator
Sulfamidă
pentru scăderea presiunii
inhibitoare a

78
 intraoculare, se administrează
carbohidrazei
pe cale orală. Se va înghiți cu
scade
un pahar de apă/lapte, se va
presiunea asita pacientul.
intraoculară;
diuretic
sulfamidă inhibitoare a
carbohidrazei scade
presiunea intraoculară,
diuretic.
Romergan 2 lg/zi Orală Sedative S-a indicat preoperator pentru
antihistaminice pregătirea intervenției
chirurgicale.
Viplex 3 dj/zi, Orală Analgezic S-a indicat posoperator
câte un dj Antiinflamator pentru vindecare
după
fiecare
masă
Algolcalmin 2 f/zi IM Analgezic local S-a indicat pentru combaterea
1f durerii. Se injectează IM
dimineața doza prescrisă. Asistenta
și 1 f trebuie să verifice calitatea
seara medicamentului, să respecte
calea de administrare.
Xilină 2 pic. Instila Antibiotic s-a indicat postoperator
ție pentru facilitarea vindecării
ATROPINĂ 3 pic/zi Instila A.I.S S-a indicat ca dilatator de
2% dimineața ție pupilă pentru a executa mai
ușor F.O înainte de aplicare a
picăturilor.Asistenta se va
spăla pe mâini , temperatura
medicamentului din flacon
trebuie adusă la temperatura
corpului. Bolnavul va sta pe

79
 scaun sau întins pe pat cu
capul ușor pe spate și i se va
cere să privească spre frunte.
Hidrocortizon Unguent subconjunctiv s-a indicat pentru afecțiuni
acetat inflamatorii și alergice ale
ochiului. Tubul nu trebuie să
vină în contact cu ochiul.
Bolnavul va sta pe scaun cu
capul ușor pe spate sau întins
pe pat. Cu mâna stângă se
lasă în jos ploeapa inferioară,
iar cu mâna dreaptă se aplică
unguent în sacul conjunctival,
apoi i se cere bolnavului să
închidă ochii

Plan de îngrijire
Diagnostic de îngrijire Obiective Interventii Evaluare
Rol propriu Rol
delegat
1. frica datorată Ecplicarea necesității Liniștirea Antialgice Pacientul manifestă
intervenției intervenției pacientului prin după încredere în cadrele
creearea unui intervenție medicale și devine
mediu cald, și optimist
relaxant prin care monitoriza
pacietul îsi poate re
exprima
sentimentele
2. pierderea Pacientul trebuie să Se informează - Pacientul acceptă
stimei de sine accepte temporar pierderea pacientul despre situația și
datorită vederii boala sa, dependența pentru o
alterării vederii prognostic, perioadă de ceilalți
tratament pentru a

80
 se putea liniști,
precum și despre
schimbările
ulterioare operatiei
3. imposibilitatea Ocuparea timpului liber pe Se informează - Pacientul intelege
de a se recrea perioada spitalizării cu pacientul despre restricția și face
alte activități perioada activități recreative
postoperatorie și se ajutat de ceilalți
recomandă
ascultatea
radiolului ca mijloc
media de
divertisment
4. durerea Liniștirea pacientului și Ajut pacientul să se Se Scade durerea și
oculară stabilirea confortului aseze comod, administre pacientul se liniștește
explic simptomele ază
postoperatorii și algolcalmi
încerc să-l liniștesc n, iar
noaptea
diazepam

Epicriza

Pacientul C.M în vârstă de 52 de ani, s-a internat cu simptome de febră,cefalee, fiind

diagnosticat cu cataractă presenilă.
Inetrvenția a fost chirurgicală, iar la externare pacientul trebuie să respecte următoarele
indicații
- dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviți, sau simte că îi scade acuitatea vizuală, să
nu stea până la următorul control și să se prezinte imediat la medicul specialist
-să doarmă în cameră bine aeresită și obscură, iar când citește, lumina să cadă din lateraș
- regim alimentar de consistență moale în primeke 5 zile
- să evite emoțiil, frigul și să ducă o viață liniștită

81
- să evite mișcările bruște
- să se prezinte la control periodic, chiar și atunci când nu are nici o acuză oculară
-
- Să nu privească la TV până la indicația medicului
- Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi cerște tensiunea intraoculară și poate
comptromite intervenția.

82
CONCLUZII

83
  În concepția modernă sănătatea este considerată ca o calitate care presupune o
interacțiune dinamică și o independență între condiția fizică a individului,manifestările sale
mentale,reacții emoționale și ambianța socială în care trăiești.
Nursingul include ,de asemenea planificarea şi acordarea de îngrijiri întimpul bolii şi în
timpul convalescenţei şi cuprinde aspectele fizice , mintale şi sociale ale vieţii în măsura în
care acestea au legătură cu sănătatea , boala ,invaliditatea şi moartea.
Misiunea asistenţilor medicali este de a îndeplini funcţii care să promoveze şi să menţină
starea de sănătate , dar şi să prevină imbolnăvirile. Lucrarea cuprinde 3 capitole:
- primul capitol cuprinde prezentarea teoretică a boli, aspecte privind cauzele aparitiei
aceste afecțiuni, semnele și simptomele , formele clinice și tratamentul.
- al doilea capitol cuprinde îngrijirile acordate bolnavului cu cataractă acordate de
asistentă, de la internare și până la externare, cu asigurarea condițiilor de spitalizare, poziția
pacientului în pat,urmărirea funcțiilor vitale , asigurarea igienei corporale, asigurarea unei
alimentații adecvate și examinării specifice.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienți cu catarctă.
În cele trei cazuri pe care le-am urmărit am observat că această afecțiune este rezultatul
vârstei înaintate. Bolnavii sunt foarte agitati datorita pierderii acuității vizuale care îi sperie,
ajungănd chiar sa își piardă vederea în totalitate.

BIBLIOGRAFIE

84
1. Vasile CRISTINA - Curs de oftalmologie, Universitatea Transilvania, Braşov, 1996

2. Daniela CHISELIŢĂ - Oftalmologie generală, Editura Dosoftei, Iaşi, 1997

3. Marieta DUMITRACHE -Oftalmologie, Editura Naţional, 1998

4.1oan HAULICĂ - Fiziologie umană, Editura Medicală, 1997

5.M . OLTEANU. - Tratat de oftalmologie

6. M. IFRIM ., - Compediu de anatomie

7. Lyndajual CARPENTTO - Nursing care plâns and documentation, Editura

Lippincot, 1991

8. Valentin STROESCU - Agenda Medicală, 1994

85