Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N. IORGA
41111°1.
DESPRE
DA
TREI CONFERINTE
ie
TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL" BUCURESTI STR. BREZOIANU 23-25
N. IORGA
a II-. #.44.4.1"
g-7 a-a-0 67)--v,
DESPRE OLANDA
TREI CONFERINTE
et,
1 9 3 6
TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL" BUCUREST[
ei
Despre Olanda Trei eonterinte
I de N. Iorga
Excelentd, doamnelor si viata materials, care trebuie sa
domnilor, spun ca este admirabil organisa-
ta in Olanda.
Nu voiu face in seara aceasta Asa incat, de la inceput, a tre-
si in cele doua, seri care vor ur- buit sa subliniez acest fapt. Se ,
ma, adeca Joia si Sambata vii- crede de obiceiu ca societatile o-
toare, decat sa indeplinesc o da- menesti se impart in doua,, ca
torie elementary de recunostin- sunt societati care se ingrijesc
ta, de gratitudine dupa a treia inainte de toate de munca, de
visits a mea in Olanda. Nu va castig, de economic si societatile
vorbesc de o tart', pe care s'o ft acestea nu ar avea o intelegere
cunoscut numai acum: cea din- pentru lucrurile spiritului, si alte
taiu visits este foarte veche, mai societati care ar avea o intelege-
adarica decat treizeci de ani. re deosebita pentru lucrurile
Dar in ultimo. din aceste visite spiritului, dar aceasta le-ar dis-
am intamninat acolo, si la oa- pensa de tort ce priveste econo-
meni pe cari ii cunoasteam, si mia nationala Daca ar fi asa, ar
la oameni pe cari i-am cunos- fi de dorit numai ca grija lucru-
cut atunci, si la oameni pe cari rilor materiale sä mearga tot-
i-am vazut, dar n'am avut pla- deauna impreuna cu preocupa-
cerea de a-i cunoaste personal, o tine spiritului uman, dar din fe-
asa de buns primire, incest m'am ricire nu este asa, si eu, expe-
simtit dator si ar fi bine sa ma rienta legaturii, neaparate, deri-
urmeze si altii ca si de cate varii legice a unei stari de spi-
on se intampla sa fiu bine pri- rit dintr'o anume stare materia-
mit intr'o tara strains m'am la si a unei influente, a unei
simtit dator a vorbi de tara forme de viata sufletesti asupra
atat de folositoare nentru noi acestei vieti materiale, am fa-
in ce priveste marea opera de cut-o in doua locuri.
intarire a elementului de bask a Am melts candva in America,
elementului fundamental, a ele- avand si eu parerea pe care o
mentului teranesc, de care va fi au foarte multi de la noi, ca. A-
vorba astazi, si a alter elemente, merica este o tara in care se
care fac parte din aceiasi teme- rnunceste si se castiga, dar ca
lie si, in acelasi timp, de po- societatea este de o asprime si
porul atat de simpatic prin mora- o neintelegere deosebite, si sunt
litatea ca si prin marea traditie colegi si prieteni de-ai miei
de cultures, prin iubirea si intele- francesi, cari fac un haz nesfar-
gerea pentru ce se ridica pette o sit cu privire la naivitatile so-
4
cietat:i americane si la primiti- lea cu care se ameteste, si de o
vitatea ei. Cand am fost sa plec, parte si de alta, tineretul, ci
, mi s'au dat din Paris aceste re- stau in altceva : in munca fru-
comandatii : in conferintele du- mos indeplinita, cu tragere de i-
mitale fereste-te de a vorbi de nima, cu simt de solidaritate, de
lucruri prea inalte ; cauta, in toata lumea, si in caldura peste
conferinte si in conversatii, sa aceasta munca, in afara de care
spui glume cat se poate de groa- nimic nu este durabil si serios
,.. se si de tari, si atunci America- In viata noun a acestei Romanii,
nii au sa rada groaznic si in fe- atat -de crescuta in hotare, si a
lul acesta ai sa capeti o foarte poporului romanesc, pe care eu
mare popularitate. M'am dus, si it cred capabil de orice, neavand
m'am intors incantat din Ameri- decat un singur dusman : adeca
ca : de Universitatile americane, propriile sale greseli, care se pot
de colegii miei profesori acolo, corecta.
de atitudinea studentilor, cari Intre prietenii pe cari i-am ga-
servesc prin restaurante si in- sit acolo in Olanda, as vrea sa
deplinesc o multime de func- pomenesc macar pe doi. Unul a
tiuni socotite la noi servile, ceia fost mentionat si in conferinta
ce nu-i impiedica de a fi ascul- mea la Radio acum clout. zile.
'Worn cei mai devotati, cei mai Este vorba de un om extraordi-
interesati si mai inteligenti ai nar, a carui modestie ar fi adanc
cursurilor care li se fac. Am ple- jignita, ar fi ranita, chiar sari-
cat de acolo cunoscand si o in- geros ranita, data el ar fi aici si
treaga viata a spiritului pe care m'ar asculta. Este vorba de ci-
o stiam numai in parte. Ei bine, neva care a fost in Romania nu
experienta lucrului acestuia : odata, ci de mai multe ori, care :
ca merg impreuna lucrurile spi- se roaga de luni de zile sa alba
ritului si ale muncii, care creia- de la noi materialul trebuitor
za basa materials a unei cocie- pentru o conferinta asupra Ro-
tati, am facut-o si in Olanda. Si maniei, de un om care este si
de aici se desface o invatatura un bizantinolog si un cercetator
pentru noi : aceia de a nu ne a] filosofiei antice, dar care s'a
crede represintantii unui idea- dus sa caute pe Dalai-Lama in
lism care de multe on exista nu- mungi Tibetului, care are marl
mai in inchipuirea noastra si de legaturi de familie pentru ca se
a nu neglija basa, dar de sigur coboara dintro princesa iavane-
nici sa nu staruim ca societatea sa, din Indiile olandese, si care,
romaneasca sa se stramute pe o in sfarsit, in timpul rezboiului--
basa de materialism grosolan, ceia ce n'am spus in conferinta
pentru ca aceasta ar insemna sa mea de la Radio ,s'a dus in
nu mai urmam pe calea voita de Belgia si a indeplinit cu un cu-
generatiile anterioare, care au raj extraordinar una din func-
cautat sa cunoasca multe lu- tiunile cele mai frumoase ale
t cruri si care s'au folosit de ele milei de oameni. A stat in fata
pentru mintea noastra romanea- Germanilor, a sfidat ocupatia
sea., pe care eu o socot titlul germane% pentru a scapa persoa-
nostru principal de glorie. ne persecutate, si a scris o carte
A cunoaste Olanda este a ca- admirabifia in care povesteste ce-
pata deci o experienta pretioasa, ia ce a facut atunci, carte care
este a indrepta o multime de pa- este in limba francesa si pe care
reri gresite si este a prinde o in- o poate ceti toata lumea. In mo-
vatatura pentru directiile cele
. mentul de fata el intemeiaza o
noi ale vietii noastre, care, di- noua catedra de bizantinologie
rectdile acestea, nu stau in legi, in Olanda, pe langa aceia care
nu stau in marl planuri de re- apartinuse candva unui stralucit
forma, nu stau in ideologiile ace- invatat pe care acum vrasta si
44-11-el*
-5- -
.s
-6 -7.-
I CO
-7-
chilometri la dus si nouazeci la spartura. Astfel partea de Nord a
intors, adica o suta optzeci, in- Olandei este despartita in dmia,
tre Bucuresti si Valeni, abia ici ceva analog dar aici n'a 'lost
si colo vad la doi proprietari ce marea, ci pedeapsa grepelilor
este arat si aratura teranului se Germaniei cu ce s'a facut pen-
face cu tot felul de gloabe, de tru ca in Prusia rasaritcaind, sa fie
martoage, care abia Isi trag su- un fel de Zuiderzee polon, Prusia
fletul, iar toate buruienile sunt de la Berlin hind de o parte si
si acum pe camp. cea de la Konigsberg de alts
Este o adevarata rusine; pa- parte, si natural ca oamenii do-
mantul eel mai bun din Europa, rest sa dispara elementul strain
dat de Dumnezeu, este lasat in intercalat. Trebuie ss adaog ca
cea mai mare parte in paragina. aceasta mare intindere de apa,
Mie, in locul teranului care a luat acest splendid lac, care supt ra-
pe nimic pamantul, mi-ar crapa portul frumusetii naturale este
obrazul de rusine de omul care neegalat, Olandesii nu-1 mai su-
trece si vede in ce s'a prefacut far. Ma intreb ce ar face Olan-
tot ceia ce era marea proprieta- desii data ar avea gurile Duna-
te. Trebuie sa spunem, mai ales rii, data ar poseda minunatele
not cari am distrus-o, dar nu ca lacuri dobrogene, data ar vedea
sä ajungem aici, trebuie sa spu- la doi pasi de Bucuresti lacul
nem ca marea proprietate era Greaca el a apartinut candva
nesfarsit mai onorabila decal unel Grece, care faces mare ne-
ceia ce face o nemernica demo- got de peste si care lac Grea-
cratie, pe de o parte ignorant& ca, lacul Grecei", nu impiede-
si pe de alts parte pretentioasa ca de loc ca pestele la Bucuresti
In masura ignorantei si incapaci- sa fie foarte stump de nu se pot
tatii sale. apropia decat restaurantele cele
Dupa aceste lamuriri trec la maxi si oamenii bogati. Dar, da-
pamant, la felul cum s'a facut da 1-ar avea Olandesii, si ar a-
pamantul Olandei. vea si lacurile din Sudul Basa-
Presint intaiu o harts, si apoi, rabiei asa cum sunt, cu amestec
vom vorbi de teritoriul acesta cat de sare, ce atitudine ar avea ?
este, cum este, cum s'a facut, nu De sigur ca atitudinea pe care o
as zice : daruit si el de Dumne- au fats de Zuiderzee. Acum sai-
zeu, ci smuls de la Satana, si, sprezece ani s'a aruncat cel
cand ai smuls de la Satana ceva, d'intaiu nisip in lacul acesta,
11 iubesti cu mult mai mult de- care va fi recucerit si va forma
cat ce td-a dat bunatatea lui a saptea provincie a Olandei, tot
Dumnezeu ; cand to -ai batut cu ceia ce se adunase acolo in fund
dracul pentru un luoru, atunci ii constituind pamantul eel mai
stapanesti intr'adevar. Eu care, potrivit pentru insamantare, o
in viata mea, m'am batut des cu binecuvantare pentru Intreaga
dracul si sunt dispus sa ma viata economics si, prin aceasts
mai bat cu multi draci stiu viata economics, pentru civilisa-
ce inseamna biruinta castigata tia olandesa ; va fi unul dintre
asupra duhului celui rau. cele mai mari triumfuri ale teh-
Cum se vede, Olanda este o nicei pe care it va fi inregistrat
prelungire a continentului euro- civilisatia timpurilor noastre. Si
pean in mare, prelungire topita poate dv. tinerii cari sunteti aici
in mare. pierduta la mare si re- yeti trad ss vedeti o hart. a 0-
castigata de la mare. Vedeti, in landei in care partea aceasta de
mijloc este Zuiderzee, lacul eel de-asupra nu va mai fi in albas-
mare, pe locul care odinioara cu- tru, ci o sa se intinda coloarea
prindea o multime de sate si o teritoriilor locuite si asupra a-
populatie foarte numeroasa, dar cestei suprafete asa de intinse.
marea a venit si a facut aceasta Dar, dupa ce v'am spus, pu-
8
.
- 10
intaliTeSteliaa. a &fast& diaspo nu este pe departe asa de mare
ra" 'a Celtilor de Collnioara ; No- cum ni inchipuirn. In afara de
ricul, Panonia; Vmdelicia, toata cresterea vitelor, a carii vechime
regiunea Savel,' braved, Dunarii, nu s'ar putea fixa, caci do sigur
toata partea din Balcani la Sud ca rasele admirabile care se crest
de aceste ra,uri, ca si linia Duna- astazi in Olanda nu sunt de o
rii pe la varsarea Nistrului au fost foarte mare vechime, ci resulta-
navalite catava vreme de Celti. tul unor cercetari stiintifice
Cercetatorii preistoriei gasesc ur- foarte atente, a unei munci de
me celtice pana in regiunea car- fiecare clipa pentru a imbunatati
patica. Deci in toata Europa a- acest isvor de capetenie al boga-
vem infiltratii de acestea celtice. tiei terei, agricultura olandesa a-
Dar evident ca Frisonii, Saxonii lost foarte veche. Atata numai
sl Francii formeaza cele trei e- ca in timpul din urma a suferit
lemente de bass ale poporului o- multe schimbari, si ceia este in-
landes. Numai cat ce erau Friso- teresant pentru noi sunt aceste
nii cei vechi, este o intrebare, o schimbari.
mare problema; in ce priveste pe Aici dati-mi voie sa mai fac o
Franci, data este vorba de Fran- reflectie de ordin general. De la
cii de la inceput, erau Germani, o bucata de vreme in uncle carte
dar Francii au trecut grin multe care nu sunt de geografie si et-
forme mai tarziu, si, in ce pri- nografie s'a introdus un obiceiu,
veste pe Saxoni, Stint multe feluri pe care ar fi bine sa-1 urmam si
de a fi Saxon. Este Saxonul din noi, cand, in loc sa ne informam
Dresda, este Saxonul de lama de la unele cartel straine, ar tre-
coasta Danemarcei, este Saxonul bui sa cream cartea romaneasca,
venit cu Anglii peste Britania. facand parte dintr'o enciclopedie
Cum se vede, admitand o covar- romaneasca, o serie intreaga de
sire a elementului germanic, ele- carti cu privire la toate domeniile
mentul acesta trebuie luat tot- stiintii, in care sä fie interpreta-
deauna cu foarte multa relativi- rea noastra a acestor lucruri.
tate, cu foarte mare ingri- Este un obiceiu foarte raspandit
jdre in ce priveste autentici- la noi, a nu avea incredere In
tatea lui. In genere si in ce cartea romaneasca; asupra unui
priveste pe Germani pretentia de subiect poate fi o excelenta carte
rasa are exact atata valoare cat romaneasca si o carte a unui ,,
are pretentia de rasa la orice alt mediocru sau quasi-ignorant din
popor, asa 'neat, data. Germania strainatate; toata lumea va aler-
Se gandeste vreodata sa se aseze ga la cartea mediocrului sau a
in regiunile acestea, ceia ce nu putin pregatitului, pentru ca nu
se va intampla , de sigur ca nu sufere Romanul sa se adreseze la
se va sprijini pe datoria pe care all Roman pentru a cauta infor-
ar avea-o Reichul fats de rasa matia. Ar fi de dorit sa se intro-
germane oriunde s'ar gasi. duce si la noi un sistem pe care
Aceasta despre originea popu- 1 -am gasit intrebuintat cu mult
latiei. Acum ea ocupatie. Pescui- succes inteuna din lucrarile care
rea in Marea..$ordului, pescuirea mi-au servit pentru o informa-
scrumbiei, a heringuiui, a fost in tie recenta, cartea unei Englese,
toate timpurile un mare izvor de care la fiecare lucre pe care it
bogatie pentru toate natiunile din citeaza, spune ce se intalneste in
aceasta parte. De sigur ca o par- Anglia in acelasi domeniu, asa
te din caracterul poporului clan- ca este o comparatie continua.
des de la tart, din felul lui de a pagina de pagina, intre realisa-
se infatisa se datores!e acestei rile englese si cele olandese. Voiu
legaturi necontenite cu Marea. cauta sa mat, in agricultura a-
Insa partea pescareasca a mase- ceasta noun, ce au facet ei, ce
tr adanci ale poporului olandes n'am facut noi si ceia ce, in oa-
.1 "t
11 -
recare masura, macar am :fi pu- garantata de nimeni, aceasta.
tut face noi. represinta o stare de lucruri care
Agricultura aceasta nu este fa- trimete la 1300-1400. Data si as-
cuts supt scutul Statului; la noi: tazi vedeam femei care vanduse-
este o parere foarte raspandita a- ra lapte la Ploesti si care se intor-
ceia ca, uncle merge rau, trebuie ceau tale de nu stiu cats kilo-
sa intervina Statul Statul metri indoindu-si umerii de po-
care este atotputernic si atot- vara cobilitii in care pusesera
stiutor si are la dispozitie niste curnparaturile luate de la Ploesti:
excelenti functionari, cari se o populatie intreaga se deslocu-
gandesc inlainte de toate la cela ieste, copiii ramanand in sama
ce fac si nu la leaf a pe care o porcilor, cari ii mananca uneori;
primesc si nu ar fi in stare sa data nu este o batrana uitata de
stranga de gat Statul ca sa li Dumnezeu care sa li poarte grija,
dea o leafa pe care n'o poate ei pot ajunge supt roatele auto-
da, este un revoltator specta- mobilelor care tree si in fiecare
col acela pe care it vedem aproa- moment trebuie sa to gandesti la
pe in fiecare zi, cu cererea lefilor copiii cari merg, cu gentle:
imposibile. Se crede ca Statul porcii, pe un drum ce nu este
acesta ar putea sa schimbe once. facut ca sa serveasca drept loc
Iti trebuie cultura, iti ds Statul: de distractie pentru copilaretul
agricultura, la fel; vrei industrie? satelor noastre. Ce se tesa odini-
nimic mai usor: Ministeriul de oara cand femeile nu mergeau cu
Industrie si Comert se gaseste lapte la oral, nu se mad lucreaza
in Ca lea Victoriei si, toata lumea acuma si, pe langa aceasta. tot
,cunoscand adresa, lucrul se poa- ce se intalneste ca element de
te face in cateva ceasuri. Corner-. imoralitate, se adaoga la neajun-
tul tot asa: se gaseste in aceiasi surile aratate. .
12
.
-- 13 -----
Da, in Olanda e obiceiul sa se guita, cu copilul tavalit in noroiu
spele fatada easel, dar yeti zice : si praf. Nu garantez ca n'o sa in-
aceia care spala trebuie sa fie tru candva la inchisoare pentru
intr'un hal de murdarie extraor- ca voiu fi dat foc la una din aceste
dinar ? Nu. Un principiu de care colibe ca sa atrag si astfel aten-
trebuie sa ne conducem este a- tia oamenilor, can trebuie sa
eela de a fi totdeauna presenta- faca a inceta aceasta rusine.
bill si convenabili in imbracamin- Marginea unei sosele este si ea
tea noalAra, care nu trebuie sa fie onoarea terii si o dovada de bu-
pretentioasa, dar nici intr'un fel na cuviinta si buna gospodarie a
cand nu te vede nimeni si in alt acestei ten.
fel cand te vede lumea; aceasta
este si o dovada de bunacuviinta Dupa ce v'arn spur lucrurile a-
si un mijloc de-a creste bine cestea, sa vedem cum se infati-
copiii, cari nu trebuie sa te vada seaza in ce priveste casa si in ce
nici in pijama, nici in robe de priveste costumul lumea aceasta
chambre, nici in papuci, ci omul. din Olanda. Casa e construita in
cand se ridica, trebuie sa se im- proportii mici, dar se cauta ca ea
brace asa ca 4i cand ar iesi pe sa straluceasca nu numai prin-
strada. Si servitoarele acestea, tr'o astfel de curatenie, dar si
din Olanda, curate, bine ingrijite. printr'o cromatica foarte intere-
spala fatada casai, fara ca hatna santa, toate colorile amestecan-
si trupul for sa se resimta de ceia du-se la usi, la feresti, la .coperi-
ce fac. Dar ele merg si spala, in sul de tigle rosii.
acelas timp, si strada, dose on Ea capita astfel o infatisare
facuta din caramizi puse in lung placuta, cu atat mai mult, cu cat
nu pe lat, si aceasta este necesar, e incunjurata de non, avandu-si
pentru ca dedesupt este paman- si ogorul in apropiei-e.
tul moale care a fost insusi con- Alaturi e moara de vant, care,
strait si el primeste foarte bine a- am spus-o, are si alt rol decat
cest pavaj, insa n'ar putea suferi acela de a macina, cac prin ea
greutatea unuia de basalt si as- se ridica si se mentine nivelul
falt. Prin urmare, una spala stra- canalelor care servesc la iri-
da pans la jumatate si cea din gatia terii intregi. Ea adauge un
fata spala si cealalta, jumatate. impresionant fond intunecat.
ba se spala si ccpacii, si se vap- osele admirabile pretutindeni,
sesc. In saptamana din urma am pe care tree si carucioare trase
vazut ca in judetul Prahova au de cani cari nu sunt hraniti, ca
inceput s vapseasea lemnul feli- la noi, ca sa muste pe trecatori.
narelor; nu va puteti inchipui ce In ce priveste imbracamintea,
efect bun face aceasta ingrijire. femeile, sunt imbricate mai pre-
ce lectie pentru teran, cand vede tutindeni intr'un costum infoiat,
el ca felinarul de la jandarmerie cu scufia alba, de curand scrobi-
Si de la primarie este ingrijit si ta si calcata. ca niste aripi de
atuncl se intreaba dP ce acasa la fluturi, cu pieptarul scurt si
dansul nu este tot asa. Barbatul strans peste camas% alba inflori-
on femeia din casuta d3 tara ta, si cu clopotul fustei scurte
capata astfel constiinta nevoii de foarte umflate.
a face o gospodarie buna, iar nu Dar scufia se deosebeste, dupa
sa se perpetueze rusinea de azi a provincii si este poate in legatu-
comunelor rurale; ma in de ra cu coafa bretona, pentru ca
multa vreme de d. Iuca, harnicul in regiunea Bretaniei francese
subsecretar de Stat de la Inter- este iarasi aceasta cochetarie a
ne, sa inlature de pe soseaua podbabei de cap, care e un ele-
suedesa cele mai oribile case ti- ment de inalta estetica popular
ganesti acoperite cu stuh, cu ca- La noi de altminteri, poate supt
t telul flamand, cu purcelul care anfluenta saseasca, este scufia din I ';"
- 14 -
regiunea Saliste, care samana cu stia le-au adus din regiunile a-
o Haube" germa.da. pusene. Romanii nu le aveau ; u-
Eu cred ca odinioara ornamen- nii pasteri greci insa da.
tele din scufia aceasta de pe cap, In picioare, si la femeile cele
din sortul, din fusta pe care o Mai gingase si la copiii fragezi,
poarta femeile din Olanda, se sabotii. Intre marile nedreptati
pare ca nu totdeauna fusta din pe care mi le-au facut mie ape-
stofa e cumparata de la targ,ci fa- Sisiioameni spirituali, cari la noi
cuta, in casa intocmai ca la noi. sunt foarte numerosi, cand eram
unde insa incepe transformarea Ministru de Instruoiie, a Post,
care este mai desavarsita in 0- cand am recomandat so, se incer-
Janda, adeca incepem a cumpara ce in scolile noastre de mici te-
fabricate din Wawa si aiurea rani si terar, cute desculti, cari
care imita foarte prost prin co- umbla prin noroaie si zapada, a
lori ceia ce inainte se tesea de se introduce sabotii. Ce urlet
terancele noastre a avut un s'a deslantuit intr'o inteli-
caracter mai personal. In unele genta presa romaneasca! Eram
regiuni se vede pe brat un sir in- ministrul ridicol care voise so, in-
treg de linii, care corespund rau- troduce sabotii. Sabotii cari se
rilor de la noi, se vad si flori si presinta foarte frumos, se intre-
deosebite alte podoabe pe pieptii buinteaza insa si in Franta si in
camasii, ceia ce face so, se presu- Tirol, si ei pot fi lucrati asa de
puna ca odinioara a existat fin incat trebuie so, intrebi da-
un lucru de mane decorativ, ca nu este vorba de piele.
data nu liniar, cum este la noi Intr'un interior de casa olan-
prin ereditate tracica, dar in for- desa farfuriile si elementele de
ma pe care o obisnuiesc si azi lemn sunt intocmai ca la Sash
Sasii din Ardeal, cu cari Olande- ardeleni, si explicatia este foarte
sii au foarte mari asamanari, la usoara, Olandesii sant pe Meusa,
unii si la altii fhnd obiceiul a- iar Sasii din Ardeal yin din
cesta al 'tined tesaturi represin- Luxemburg si de pe malurile Mo-
tand obiectele din nature asa selei. Avem deci pe pamantul
cum sunt. nostru, si in costum si in impodo-
In peninsula scandinava, la birea casei, elemente care se in-
Suedesi, se intalneste, de altfel, talnesc si dincolo, pentru ca ori-
3 un port intru toate asamanator ginea este din aceiasi tarn. Dan-
cu al nostru, dar portul acesta tul in rond nu e nici el faro, asa-
nu are legaturi cu portul olandes, manare cu ce suntem deprinsi in
care este renan, pe cand eel sue- tara noastra.
des vine de la Traci prin misca- Sa-mi dati voie acum sa mul-
rea catre Nord care a stramutat tamesc ministrului Olandei in-
o parte din populatda regiunilor tr'o limbs pe care o intelege mai
dunarene. bine decat limba romaneasca,.
Barbatii poarta, pe Tanga sapca multamind si d-lui Angelescu,
pescarului, mici palariutii rotunde ministrul Instructiei, pentru ope-
asmenea cu ale teranilor din ra de interpret pe care a bine-
Ardeal si din podgoria noastra. voit s'o indeplineasca pe langa
care sant ca ale Sasilor, iar ace- d-sa.
II
E rindul a va infatisa orasele sau, care poate sa nu fie faro,
din Olanda si anume in aspec- importanta si fara utilitate. Am
tul for de acum si in originea lor, visitat vre-o cinci dintre dansele
fiindca sa dati vole istoricului so, si, cum am facut trei calatorii si
se amestece totdeauna pentru a am stat odinioara o Luna intrea-
incerca o explioatie in domeniul ga la Haga, cred ca le-am vazut 6
- 15 -=
bine. Voiu strata, care sunt con- zeu, pamant sigur pe care nu
ditiile in care s'au format, fiind - trebuia sa-1 creeze omul, luptand
ca orasele se formeaza in deo- cu o multime de dificultati ; nu
sebite tari in conditii care nu sant canalele care tale nezoate-
sunt aceleasi si tot rostul for se nit solul, asa incat, cand se ulta
explica prin originea lor, din ca- cineva pe o harta a Olandei, ve-
re cause noi nu cunoastem ros- de orasele oarecum samanate, de
turile oraselor noastre in de a- si nu in felul nostru, distanta
jUDS si nu stim ce sa facem cu fiind, de obiceiu, mult mai mica
dansele. decat la noi, dar, in schimb, se
0 observatie preliminary. 0- trece dela o asezare omeneasca
rasele din Olanda nu se infa- important& la alta asezare im-
tiseaza intru toate ca acelea din portanta. Olanda are orase cu
Belgia, care au si ele un alt as- un numar de locuitori destul de
pect decat orasele din Nord-Es- restrans ; aglomeratii orasenesti,
tul frances, acestea fiind in mare cu dorinta de a schimba numai
parte prefacute dupa cucerirea decat viata de tarn cu orice fel
lui Ludovic al XIV-lea. Arcuri de viata, de oras, care este o ne-
de triumf, cladiri marl au rasa- norocire la noi, campul fiind pa-
rit, iar trecutul a disparut, in cea rasit pentru a se aseza cineva
mai mare parte. Astfel, Lille are, intr'o mahala de oras in condi-
in afara de arcul frumos dato- tiile cele mai putin potrivite si
rit marelui rege cuceritor din cu sanatatea si cu obisnuintile
secolul al XVII-lea, numai cla- oamenilor, nu se observe. Olan-
diri de un caracter cu desavar- da ramane, Cu toata marimea
sire deosebit de ce trebuie sa fi Rotterdamului si Amsterdamulur,
tost odinioara orasul in evul me- cu toata larga frumuseta pasni-
diu sau la inceputul timpurilor ca a Hagei, o tara, cu o foarte
moderne. Ir. Belgia aspectul ca- puternica si san&toasa atmosfe-
selor este foarte asamanator cu ra rurala. Dar intre centrele a-
acela din Anglia, care s'a mu- cestea, care nu sunt totdeauna
tat si in America-de-Nord, din foarte marl, este o distanta de
care causa, nu vorbesc de camp, chiar una fait, sate, pe
sky-scrapers, de cladirile noi, de Care n'o intalneste cineva dese
o simplicitate asa de monotony si on la noi, cad, data to duci
notrivite .
de o inaltime asa de obraznica,
cu locuinte interioare asa de ne-
and intra cineva la
New-York, vede un numar de ca-
se intocmai cum sunt cele dela
in podgoria noastra, abia ai
mantuit un sat si intri in cela-
lalt, nu ca in Moldova, unde sa-
tele slut mai marl si de jur im-
prejur campul.
Marea Nordului, din toate tarile Imi aduc aminte de o lunga
din jurul Marii Nordului : ade- calatorie facuta noaptea intre
ca intri din strada printr'o sca- Utrecht si Haga dupa o confe-
t% care este in afara de cladire, rinta, careia i-a urmat o ma-
avand rampa de o parte si de al- sa, nu un banchet, ci o masa
ta, si dupa acela e casa pentru o prieteneasca, profesorii, cate-
familie. Si. acolo, in Belgia, ia- va cunostinte si ne-am zabovit
rasi in deosebire de Franta, un- poate pentru ca nu erau discur-
de orasele sunt marl si samana- suri, cabi, cand suet discur-
te rar, Saint Quentin, Lille, s. a. suri, nu se zaboveste cineva, ci
m. d., centrele urbane sunt foar- fiecare este grabit sa dea drumul
te apropiate, de unde acea ve- discunsului si sä mearga acasa.
che lozinca din evul mediu ca Ne mai fiind trenuri la indema-
Flandria tota, continua urbs". na, am intrebuintat automobilul.
In Olanda nu este asa, si lu- Am mers vre-o trei ceasuri si in
crul se explica. Belgia este pe un acest timp m'am uitat in dreap-
pamant cum 1-a lasat Dumne- ta si in stanga ; nu erau sate
- 16
care se succedau, ci terenuri blic o anunta pe niste linii care
foarte frumos luorate, colturi de inainteaza asupra strazii, si in
padurici. Nu acelasi spectacol pe felul acesta am ajuns sa stiu
care it are cineva in Belgia, care ca la Haga se adaposteste un Ti-
este mai cunoscuta la noi. gan de al nostru, d. Iliescu, a:
Care este impresia facuta de cam; nume colorat si lumina se
Olanda strainilor ? Natural ca poate vedea si in timpul zilei. De
Olandesii vad altfel, fiindca ei altrninteri Iliescu calatoreste in
sunt deprinsi cu felul de viata toata Olanda, unde foarte dese (
de acolo, dar este vorba de- cine- on este chemat si ascultat cu
va care pentru intaia oara - se multa placere, si face asa cum
duce acolo. Liniste, ordine, pri- fac Tiganii la noi : vine si canta
etenie, data volt', in mare deo- la ureche. La Amsterdam, intr'o
sebire de unele orase francese, sara am asistat la un spectacol
de foarte mari orase fcancese, in extraordinar, care de sigur ca
care trebuie sa marturisim ca a- nu era tot ceia ce se poate mai
.ceasta prietenie o gasesti de si- cuviincios; dar acolo era reunita
gur in casa unui prieten pe ca- veselia continua a Tiganului si
re ti 1-ai castigat cu multa oste- naivitatea Americanului, iar li-
neala in curs de mai multi ani, nistitul si bunul public Glandes,
dar pe strada nu. Toata lumea care nu face asa, statea de se ui-
in orasele olandese se uita fru- ta la tovarasia aceasta dintre Ti-
mos la dumneata, la orcine din- gan si,American. Tiganul ii zicea A:4
I . °
19 -
sa corespunda cu o said de ope- e, ored, eel mai frumos edificiu
ratie. Bine inteles ca individul in acest stil pe care it poseda O-
trebuie sa dispara cu totul, sa-si landa.
schimbe complet felul de a fi ; Go tic u 1 traieste Inca si in
doar el este numai un element de unele locuinte particulare. La
colectivitate. Ma bucur foarte Universitatea din Leyda m'am
mult ca sunt taxi ca Olanda in gasit de-odata intr'o cladire me-
care doctrina aceasta n'a pa- dievala, cu aceiasi curte interioa-
truns cu desavarsire, pe cand ra, cu aceiasi scar& ingusta, cu
Bucurestii vor fi pe de-a intregul aceleasi incaperi marunte. Tre-
transformati in felul acesta. buie sa mai spun ca in odaile a-
0 calatorie in orasele olandeze cestea se pastreaza foarte multe
mai midi va fi, In orifice caz, o obiceiuri din acelasi ev mediu :
linistire de suflet si o mangaiere. adeca au voie studentu sa zu-
Daca zidirile moderne sunt Inca graveasca pe pareti ce vor, tot
rare, tot asa sunt de rare si ra- felul de caricaturi, care evident
masitele gotice ale evului mediu. ca sunt totdeauna detente, si se
Pe alocuri, de si sfintii au pun alaturi tot felul de inscrip-
fost dati jos de calvinism sau tii in latineste, fiindca studentii
sfaramati in firidele lor, forma stiu latineste desperarea ge-
bisericii gotice s'a pastrat ; de e- neratiilor mai noi este ca precie-
xemplu, la Haarlem, la biserica cesorii au acoperit tot si prin ur-
Sfantului Bavon. Clopotnite la mare nu mai au unde sa adaoge.
mai multe niveluri, ferestre cu La Haga chiar cutare peristil cu
triforiul secolului al XIV-lea elegante colonete arata influen-
tarziu sau Inceputul secolului al ta, ma: tarzie, care vine din Su-
XV-lea, o intreaga atmosfera de dul expus lurninii si aierului. La
gotic, pe care o putem intalni si Amsterdam se vede si o influen-
la noi, dar foarte rar : data bi- ta a arhitecturii dela inceputul
serica gotica dela Baia e o ruing, secolului al XIX-lea, a falsului
din fericire avem in Ardeal, la antic din epoca napoAeoniana.
Sibiiu, un oras, intreg al ,arhitec- Insa nu voiu ti -dintre ace-
turii evului mediu, care trebuie ia cars sa creada ca oamenii tre-
tinut cu cea mai mare ingrijire, buie sa se tina in colturi de In-
si alte asemenea monumente in tunerec, ci recunosc Ca Brice
Biserica Neagra de la Brasov, in casa trebuie sa corespunda cu
capela dela Medias, pe care o a- conditiile noastre de viata. Dar
para Comisia Monumentelor Is- e bine sa facem si noi ca Olande-
torice de ani intregi Impotriva sii : sa pastram cu cea mai mare
gustului salbatec de astazi ; pa- pietate si iubire ceia ce face par-
cat ca la Brasov n'a putut sa te dintr'o stralucita lume dispa-
impiedece tot felul de particulari ruta, pe cand la noi este inca o
din Regat de a amesteca in arhi- adevarata manie de a distruge
tectura localnica specimene bi- tot ce aminteste o viata de arta
zare ale unei false arhitecturi originala, care, princteo sinteza,
romanesti ! proprie, a dat una dintre cele mai
pretioase zestri ale civilisatiei
La Delft, care este mai cunos- romanesti. Sunt, astfel, casute de
cut prin admirabilele portelanuri mahala care ar trebui decretate
de acolo. si aici un element monumente istorice, midi case de
oriental adus prin Spanioli o mahalagii pastrate in ciuda ve-
asa de frumoasa biserica, al carii cinului pretentios, care n'are nici
caracter, in afara de midi schim- cea mai mica ideie de inferiori-
bari pe jos in unele capele care tatea soumpei sale cladiri.
s'au inlocuit, a fost pastrat.
La catedrala din Middelburg. Acum putem sa ajungem la o-
este o inflorire de gotic inflaca- riginea acestor orase. Originea u-
rat de prin anti 1480-90, care nui oras se poate cunoaste prin
tt
- - 20
III.
In seara aceasta o sa fie vorba cand lucrurile se iau pe laturea a-
de. istorie : publicul a simtit, ceasta asa de larga a sintesei,
ki a luat hotarirea de a ramanea foarte multe se observe care sca-
acasa, ceia ce nu ma impiedeca pa cu desavarsire din vedere a-
pe mine ca, inaintea auditorului tunci cand se tine cineva la o e-
putin numeros, dar ale s care numerare de amanunte. Cred ca
ma asculta, sa infatisez lucruri fiinta aceasta a poporului olan-
care in romaneste nu s'au des pe care vreau sa o infatisez
spur, de si eu cred ca de acum dela originile sale cele mai de-
lnainte trebuie sa avem in toate partate pana la forma morals
domeniile cartea romaneasca si materials de astazi poate sa
potrivit cu felul nostru de a fi fie deosebit de interesanta. Veti
si cu nevoile noastre. Dar s'ar vedea ca supt multe raporturi
putea intampla ca foarte multe poporul olandes este cu totul alt-
din lucrurile pe care vreau sa fel decal celelalte, pentru ca el
le infatisez in aceasta seara sa pleaca dela alt trecut, pentru
nu fi fost spuse nisi aiurea. Este ca el n'a facut greseala pe care
o incercare de a presinta o sin- am facut-o not si multe alte
tesa istorica a originii si desvol- popoare de a rupe cu trecutul,
tarii natiunid olandese si, atunci de a trai o viata orientate dupa
\
- 23 -
rosturile altor popoare, de a telectuali, can au facut acum
strica lucruri organizate de-a- catava vreme demonstratia a-
lungul secolelor inilocuindu -le ceia brutala stricand monumen-
prin niste simple forme, care tul unirii Bretaniei cu Franta,
n'au nici-o valoare si supt care a- afara de un localism ale cant
bia dace se trezeste viata veche margeni n'au fost de alminteri
care poate fi readusa la supra- fixate niciodata, tine se gandes-
fata si facuta din nou vie, dar te la putinta existentei unui
din formele acestea noi, straine, Stat breton ? La noi de obiceiu
Imprumutate nu iese nimic. originea poporului romanesc a
Dar Olandesii n'au parasit din fost puss in legatura cu limba
trecutul for niciun element, si si de aid razboiul cumplit intre
toata Viata for din departatele filologi, oamenii cari se pot su-
timpuri in care erau semintii feri mai putin anul pe altul, si
germanice amestecate cu uncle hotaririle, poate tot asa de a-
elemente galice, este pans acum podictice, de neiertatoare pentru
de o perfecta logics, de o des- adversari, fulminarea misera-
voltare legate din generatie In bilului", a criminalului" care
generatie prin lanturile acelea are alts parere cu privire la un
morale care. sunt singurul ele- sufix, lucrul acesta asa de deli-
ment de solidaritate in vista cat cu care se hraneste o asa de
unei natiuni. importanta ramura a stiintei.
Incep cu timpurile in care po- Dar se poate zice ca un popor
porul olandes se alcatuia. Este olandes exista in apropierea a-
o intrebare 7 cand se alcatuieste nului o mie. Veti zice : si avem
un popor ? Se spune de obiceiu: texte in limba olandesa ? Filolo-
atunci cand a rasarit limba lui. gia olandesa. imi este fare indo-
Este asa si nu este tocmai asa, iala foarte departata si strains,
pentru ea se poate intampla, ca dar cu toate acestea nu as afir-
limba sä nu fie formats in e- ma ca in secolul al XI-lea exis-
lementele sale de capetenie si, ta un inceput de literature o-
cu toate acestea, cea mai mare landesa, cum, iarasi, nimeni nu
parte din sufletul popular sa ar putea tagadui ca in anul o
existe, cum se poate intampla si mie, si putin inainte de acest an,
altceva : ca un popor sa-si fi exista un popor olandes.
pierdut limba si sä face silinte Din ce s'a format acest po-
desperate pentru a o recastiga por olandes ? Din elementele a-
si, cu toate acestea, sa fi existat ratate in conferinta intaiu, la
si sa continue a exista ca po- care am facut alusie, si in cea de
par. Asa s'a intampliat cu Ir- a doua : acele semintii germa-
landesii : tine ar putea tagadui nice ale caror nume be cunoas-
patriotismul for infocat, mer- tem prin izvoarele romane, acei
gand pang: la dementa crimei si, Bructeri, Caninefati si, inainte
cu toate acestea, Irlandesii vor- de acestea, cele trei mari semin-
besc limba celor impotriva ca- tdi din care s'a alatuit rasa
rora s'au ridicat. Pe alts parte, germanica a Olandei, adeca Fri-
in Britania Mare este grupul sonii, putin dubiosi in ce pri-
Celtilor cari nu si-au pierdut veste originea si caracterul,
limba nici-odata, dar cari inva- Francii, despre cari am spus ca
tä la scoli englezesti; cu toate a- ramane sa se vada din ce fasa
cestea, la dansii nu exista nici a desvoltarii poporului franc au
un fel de constiinta nationals, venit : cand erau un element pur
niciun fel de tendinta de a se germanic sau cand se ameste-
separa. In Franta Bretonli vor- casera cu elementul celtic, si. in
besc tot limba for cea veche a- sfarsit, Saxonii. pe cari am in-
cask, dar, in afara de cativa in- cercat sa-i definesc. lark.% am
- 24 - r.
calla, care nu este vista natio- nica da o teorie, iar teoria, cand
nala, dar este un element din se umfla sa dea o viata, crapa ..
care o vista nationals se poate adese ori.
desvolta mai tarziu. Aceasta este Asa incat Civilis represirita de
natural si e bine sa se inceapa cu sigur un moment interesant, dar
constiinta locala pentru a se explioabil numai in foarte mica
ajunge la o constiinta nationala, parte, act iesit din constiin-
dar este stupid, cand ai consti- ta locala, obscura, a locuitorilor
inta nationala, sa to intorci ina- din aceasta regiune. Acum, din
poi la o viata locala numai pen- viata aceia veche germanica, 11-
tru placerea de a face un pie- bera, au lamas anume elemente
destal unei celebritati care, puss in nomenclature; de ex. toate
intr'un centru mai mare, se looalutatile si numele de pro-
pierde putintel si. prin urmare, a- vincie de oriunde, din Olanda,
re nevoie de viata locala, de at- , de la Rin si din Galia ea si dicta
mosfera inchisa. In vremea a- Nordul Itallei, care se termina
ceasta a dominatiei roman s'a in ingen : aceasta inseamna o
produs rascoala lui Civil's, dar semintie germanica. In Italia
tine stie care o fi fost numele se intalneste : Marengo, care
barbar al lui Civilis sau data a este de pe vremea Longobaxzi-
avut un nume barbar. Iarasi nu lor, cand aici se asezase semintia
trebule discutat prea mult asu- al carii nume se termina cu a-
pra scopului pe care 1-ar fi a- cest sufix, tar, cand intalneste
vut rascoala lui Civilis. Se poste cineva Groningen In Olanda
inchipui ca unit Olandesi ca- trebuie sa se presupuna ca a
rora "dela nationala sa li cads existat acelasi lucru, ca acolo
prea greu pentru o minte mai fusese un grup germanic bine
putina, eaci pentru ideia natio- determinat. Tot asa, de almin-
- 25
tent Lotaringia, Lorena este Loth- astazi ; ei isi dadeau toate silin-
ringen, 'mostenire carolingiana, tile pentru ca popoarele sa pda- (
partea care asculta de Lobar, se- to lucra alaturi, pe cand noi in-
ful, suveranul; astfel se creiaza trebuintam toate mijloacele pen-
deosebiri in viata unei teri mai tru ca intre oameni orice cola-
maxi, a unui teritoriu mai larg, boratie sa fie imposibila, ceia ce
sau in viata unei natiuni. Ori in este una dintre cele mai cum-
alte nume de alai este finala plite rataciri ale ming' umane I
gau, care 'nu Insceamna altceva Si, pentru ca el, Carol, este
decant provincia germanica, si succesorul Imparatului roman, el
aceasta este cea mai bona, do- vine sa stabkileasck pretutideni
vada ca noi n'am fost, cum ordinea, pacea, munca asigurata,
pretinde cutare profesor dela rasplata cuvenita, fiind, in acest
Cluj, fart voia mea si a lui chip, un mare binefacator al tu-
Dumnezeu, d. Diculescu turor acelor can se gasesc supt
supusi odinioara Gepizilor, cari sceptrul lui. Si crestinismul pe
ar juca in viata noastra un rol care-1 sprijina si apara este nu-
tot asa de mare ca Francii in mai, cand it intelege cineva bine,
Galia. Doer in nomenclatura una din formele cele mai potri-
noastra nu se gaseste nimic, nu vite, in acest stop, pentru ca
ca nume germanice, dar eel putin Hristos a scat pe truce pentru
in alts forma, care sa apartina oameni, dar n'a iesit niciodata cu
limbii germanice. ; nu exista ni- parul contra lor; eel putin eu
mic care sa aminteasca asezarea n'am intalnit in nicio Evanghe-
pe teritoriile pe care Germanii le lie ceva de felul acesta. Cresti-
numesc gau" a acestor semin- nismul era deci tocmai o forma
. WA. de mire, de impaciuire, de in-
De °data- asupra, acestor se- demn catre iubire pentru toate
mintii, de origini deosebite si popoarele. Si in felul acesta a
.are multa vreme putusera tral venit un moment cand si not si
separat, s'a intins Imperiul lui Olandesii si vedeti cat este de
Carol-cel-Mare. mare distanta ne gasiam in a-
Imperiul acesta se intelege de acelasi, imperiu, pentru ca Impe-
obiceiu foarte gresit. Francesii si riul lui Carol -eel -Mare a cucerit
Germanii se lupta intre dansii Panonia, batind pe Avari, si Sla-
pentru a sti data era francesa vii, cari atirnau de acesti Avari,
sau germana originea etnica a au intrat in Imperiul lui; prin ur-
lui Carol. Lucrul este interesant, mare stramosii Sarbilor, Croati-
dar nu peste masura, cad inte- lor, Dalmatinilor, toti acestia e-
resanta e opera, nu limba pe ca- rau printre cetatenii acestui Im-
re o vorbia acasa Imparatul, ger- periu universal, pe care, cu cru-
mana sau latina, pe care, data ar cea lui Isus, it intemeiase Carol-
fi putut-o vorbi mai bine, de si- cel-Mare. Dar noi. impreuna cu
gur ca ar fi vorbit-o necontenit: Slav i, fuseseram supusii Avari-
interesant la dansul este deci ro- lor, prin urmare am intrat si noi
lul pe care 1-a indeplinirt, linia pe in orainea carolingiana. Dela
care a mers, dar rolul acesta nu Zuiderzee pans la gurile Dunarii
este national, ci international si se intindea astfel acelasi Impe-
supranational, hotarat anatio- riu, Imperiul carolingian. Daca
nal. A voit sa invie Imperiularo- in regiunile extreme era foarte
man de odinioara, car? era cu slab, asa incat a dispartt, el a
oricine si pentru oricine, tocmai lasat tocmai pentru ca a dat
pentru ca popoarele sa poata trai - sentimentul acesta de necesitate
impreuna, sä poata colabora la a incadrarii vietii locale in soli-
aceiasi opera de civilisatie. Oa- daritatea umana a unei ordini
menii dela 800 erau, astfel. cu militare si civile, el a lasat,
mult mai constienti decat cei de zic, elemente foarte importante
v.;
- - 26 .
Q a
-- 27 -
parerea, care a dominat multa jurul clopotnitii. Acolo n'a isbutit
precum Moldova a fost inte-
ca., sa intre niciun feudal venind din
meiata prin indoita deccalecare jos.
a lui Dragon si Bogdan, tat ass In ce priveste ins Olanda, a-
ar fi fast in Tara Romaneasca; cesti feudali au strabatut in ea.
ar fi plecat din Fagaras descale- Atunci avem o dinastie care vine
catorul si s'ar fi asezat dincoace din, Brabant, lastazi impartit in-
de munti. Este o parere care s'a tre Belgia si Olanda, alta vine
inlaturat de multa vrerne ; Tara din Casa de Alsacia, toate ca
Romaneasca a fost facuta din strecurare a unei vieti de un alt
vechile voevodate care sau unit exacter, sprijdnita, pe alte base,
dela sine, si nu, Fagarasul a meat distrugand formele acestea de
principatul muntean, ci de aici asa de incantatoare democratie
au venit nista descalecatori pen de la inceput. Dupa aceia s'a tre-
itru Romanii din Ardeal. De fapt, cut la Casa de Bavaria, legatura
noi suntem acum descaleeatd de fiind inca mai nmorocita. Sudul
fratii nostrt ardeleni in foarte german trimite deci stapani a-
multe domenii, *i ehlar incale- cestui Nord de pescari, de cresca-
cati uneorl, dar inainte n'a fost tori de vita si de agricultori, tar,
nici descaleuare, mica incalecare. cand, mai tarziu, cu Jacqueline
Dar, &Waste, noi suntem frati ass sau Jakobaa de Bavaria, s'a ter-
de buni si admiram toate valo- minat aceasta dinaStie, au venit
rile care tni se infatiseaza ca a- contii de Olanda, in legatura cu
tare, si se poate continua, ne- Flandra, Flandra, insasi fiind in
pretuindu-ne noi prea mutt, iar legatura cu tlumea tranceza, si
pe urma o sa se vada ce era o astfel au schimbat de La sfarsitul
realitate si ce o dlusie in ce pri- secolului al XIII-lea, *i mai ales
veste valoarea unor anumite per- de la inceputul secolului al
soane. XIV-lea complect caracterul a-
Deci, acolo, in Olanda feudali cestei regiuni.
de acestia au ajuns sa domine Olanda in sensul ei national
grupele de sate. N'a mai lost, sau traditional nu exista Inca de-
prin. urmare, ce fusese inainte : cit ca o feuds intre feude, iar
exiStenta aultanoma a formatdu- intregul de provincii e o tara, nu
nilor rurale. Si aici as vrea sa as zice cucerita, pentru ca n'a
spun inca un lucru pe care, cred fost razboiu, ci acoperita; dinas-
ca d. Huysinga nu 1-a vazut si nu tiile acestea au intrat prin casa-
1-a introdus deci in istoria Olan- torii, prin legaturi de familie, si
dei. De-a lungul Mania, paste de- viata locals nationals era aco-
getul acela. intins catre Scandi- perita de famillile feudale.
navia, al Danemarcei, paste in- Pe vremea aceia, bine inteles,
sulele ce se urmeaza de-a lungul nu exista comert. Comertul Olan-
Marii au fost alte formatiuni dei este un lucru din secolul al
populare asamanatoare cu cele XV-lea tarziu si mai ales din al
olandese. Este o regiune istorica XVI-lea. El vine din vremea
pe care ar trebuii s'o studiem a- cind s'a creat o legatura Intre
nume, pentru ca Santana foarte Olanda si Flandra, intre Bur-
mutt cu regiunile noastre, si in gundia de-alungul Rinului si in-
cutare istorie a Danemarcei a lui tre Peninsula Iberia., cu regatele
Dahlmann gasesti un intreg ca- Castiliei si Aragonului, cand de
pitol despre viata teraneasca la la Gibraltar pima la Zuiderzee ,
Rasarit de Danemraca. Acolo, pe exista ur_ singur imperiu de ca-
malul Marti erau Ditmarschii. raeter international, care avea
Bari au trait ant intregi fait sa de-asupra coroana regala a Spa-
se amestece nici un suveran la niei, Imperiul lui Carol Quintul
ei, fast feudal', far& legaturti cu si, fara imparatie acum, al lui
negotul Marti, Satul cu clopotni- Filip al II-lea contra caruia s'au
ta, lui, cu lumen care se aduna in ridicat Olandesii.
;- 28 - _
I
- 30 -
dioat impotriva stathouderulluii de framantata este societatea a-
titlu care inseamna Statt- mericana supt raportuil politic,
halter", vechiul guvernator hab- si nimeni nu va zice ca acestea
sour& ; a disparut dominatia sunt societati menite sa piara ;
spaniola, dar titlul a trait in ba chiar societatea francesa,
limbs olandesa , care a gasit de si acolo se merge cu mult mai
impotriva lui pe adversarii firesti departe decat ar trebui pentru
ai oricarii dictaturi. S'a intam- interesul patriei, nimeni n'ar 't
plat ca, in unele imprejurari cei putea spune ca e o lume con-
cari au reusit sa inlature stathou- damnata sa piara.
deratul, care, pe urma, in lup- Dar nu numai aici e dovada a-
tele acestea grele, din causa u- cestei extraordinare vitalitati o-
nor anumite imprejurari, s'a re- landese, care a durat pans la
facut, si iar a fost rasturnat. 1700, dupa care termin vor ur-
pentru a fi iarasi refacut, deci ma doua perioade mult mai pu-
de trel, patru ori, republicanii tin importante pentru poporul
acestia au condus mai slab decat olandes, ca si pentru civilisatia
ar fi condus un adevarat ref de lumii, si mult mai putin capabile
putere executive. Si, astf el, cand de a ni da acea invatatura pe
armatele lui Ludovic al XIV-lea care voiu trage-o la sfarsitul, ca-
au invadat Olanda, iar Olandesii re nu este departe, al acestei
au gasit mijlocul de aparare de conferinti.
a deschide zagazurile si o parte Vivacitatea pe care am cons
din teritoriul for a fost acoperit tatat-o in aceste lupte se obser-
de ape pentru a face patrunde- va si in alte domenii. Cand
rea dusmanilor imposibila cam fratii de Witt se luptau impotri-
asa am facut noi, dupa anumite va printului de Orange a carui
sfaturi englese, cu fagaduiala ca feuds personale., Orange, era in
ni se vor plat pagubele, cand am Franta de Sud, si legatura aceasta
dat foc exploatarilor noastre de venire din vremea cand raportu-
petrol , s'a putut intampla ca, rile dintre Franta si Olanda erau
In momentul acela cand demo- asa de stranse asupra cuge-
cratia, nefiind unitary, fare in- tdrii religioase insesi se exercita
doiala n'a putut indeplini func- o actiune nationald foarte inte-
tiunea precum o putere executi- resantd.
ve singura, o dictatura a stathou- Miscarea dela 1560-70 s'a fa-
derului ar fi putut-o face, ca cut in numele doctrinei lui Cal-
fratii de Witt cari n'au nimic vin, dar doctrina aceasta a IA-
a face cu nobilimea, De Witt" mas neschimbata in Geneva si
Insemnand Albu",Ioan si Oor- astazi, asa ca Genevezii sunt cal-
neliu de Witt, neputand apara vini in acelas sans ca pe vremea
Olanda, o rascoala a poporului cand traia Calvin; doctrina cal-
i-a tras la raspundere si i-a jert- vina s'a mutat in Scotia, si Soo-
fit, cu multa parere de raiz tienii an ramas calvini intocmai
mai tarziu, dar ceia ce s'a intam- cum erau si calvinii din Franta ;
plat era ireparabil. - calvinismul a patruns si la Un-
Vioiciunea poporudui olandes guri, cu mai patina inteligenta
' se arata si prin aceste lupte cons- si mai multa brutalitate. Pretu-
titutionale, care nu sunt rele a- tindeni calvinismul a fost tot eel
tunci cand oamenii sunt convinsi, dela origine ; singurul grup na-
cand cineva are intr'adevar in tional care a trecut la calvinism,
vedere idealul sau, ci sunt rele dar a cautat se., inoveze, singu-
cand se exploateaza un ideal rul care a discutat doctrina e eel
pentru a servi anumite interese olandes. Aceasta de si doctrina
personale sau de coterie. In ve- calvina este foarte strict& ; n'a
chea Elada si Roma cat de puter- existat niciodata un cod religion
nice au fost asemenea lupte, cat asa de ingust si de aspru, domi-
31 .-7
nand si viata socials si viata po- secolul al XVI-lea era cineva si
litica si constiinta umana cum e pictor si cugetator si filolog si
calvinismul pe cand luthera- poet, intr'o renastere asemana-
nismul este cu totul altceva, cu toare cu Renasterea italiana din
voia pentru fiecare sa dea o noun secolul al XVI-lea. De °data Cor-
interpretare reformei, pe cand la nelis Haga a fost trimes la Cons-
Calvini nu poate fi nicio actiune tantinopol ca ambasador al Pro-
personals decat primind riscul vincillor Unite, ..Ambasador", zic
de a to sui pe esafod. In Olanda eu, dar Turcii nu puteau admite
n'a fost ass, si in a doua jumata- ca adevarat ambasador pe cine-
te a secolului al XVII-lea s'a dat va care represinta doar un Stat
lupta cea mare intre Arminius si neacceptat Inca in ordinea gene-
Gomar, intre arministi si goma- rals europeana, aceasta fiind cu
risti. vre-o treizeci de ani inainte de
Ce era Gomar ? Calvinis- tratatul din Westfalia ; 1-au pri-
mul a fast tradus de dansul in mit deci ca agent de comer ve-
felul de a fi al vietii Olandesilor, nind dintr'o tarn care se lupta
intocmai cum am tradus noi or- pentru independenta ei si nimeni
todoxia, pentruca ortodoxia gre- nu putea sa she data se va a-
ceasca, ortodoxia ruseasca si or- junge la dansa.
todoxia noastra sant lucruri cu Cornelis Haga voia sa faca in-
totul deosebite noi avem o or-
:
sa ceia ce faceau ambasadarii
todoxie de popi de sat, cu niste altor State mutt mai importan-
forme care sant inainte de toate te, al Angliei si al Franciei, earl
de folklor si sat, pe cand pentru se amestecau in tot felul de afa-
Greci este teologie si pentru Rusi ceri, sustinand Domni in Moldo-
este un desmat mistic in care i- va si in Muntenia, punand epis-
maginatia are dreptul sa intro- copi, facand afaceri cu influen-
duce orice lucru, eel mai inalt in ta lor. Dar el a facut politica In
misticism si eel mai bizar in sal- stil foarte mare, luand asupra sa
batacie. Gomar nu s'a invoit cu lupta impotriva catolicismului
asprimea calvinismului si a pro -
olamat ca trebuie iubire si ier- iesuit.
n'a
A patronat, a aparat, dar
putut salva pana la sfarsit,
tare intre oameni ; dogma terl- pe represintantull spiritului na-
bila a calvinismului, ca fiecare tional grecesc in intaia
dintre noi este dela Inceput me- juma-
nit a fi salvat sau osandit, dog- tate a secolului al XVII-lea, pe
ma de fier a predesiina.tdei, go- vestitul patriarh Chiril Lukaris,
supt numele caruia s'a pu-
maristii n'au primit-o. Si astazi blicat o confesie de credinta
in Olanda sunt inca discutii pe
basa vechii confesiuni stricte a din causa judecata calvina sr,
care a lost
lui Arminius si confesiurnii noua, aceasta s'a adunat,
mai libera, a lui Gomar. supt influenta lui Petru Movila,
Dar este extraordinar rolul ju- Mitropolitul Chievului, un fel de
cat de Olandesi dupd eliberare si mic sinod la Iasi si marturisirea
o
in politica generald a lumii . de credinta a lui Petru Movila
Mei este o uimire. Intr'o confe- a inlocult pe aceia care era a-
rinta pe care am tinut-o la Ha- tribuita lui Chiril Lukaris. Toa-
ga, am presintat unul din tipu- te lucrurile acestea le-a facut
rile cele mai interesante ale ra- timp de treizeci de ani Cornelis
sei energice iesite din lupta pen- Haga ; dar, acum in urma, um-
tru independenta, pe Cornelis bland prin documente din aceas-
Haga. Amestecat in afaceri de ta vreme, citate de un scriitor
negot, el nu jucase un rol prea polon care s'a ocupat de orto-
important acasa la dansul, de si docsi in regatul polon, am in-
mi se pare ca i s'a dat candva o talnit din nou pe Cornelis Haga,
misiune diplomatica, dar in ca amestecat pana si in lucru-
- 32 - -
r
- 34 -
Olanda care se lupt a s e dibaci in a prinde pe straini si
candva cu Anglia si prin eel a-i transforms, incat Ludovic
mai marl amirali ai ei, Ruy- Bonaparte s'a prefacut inteun
ter si Tromp, cari insea.mna a- adevarat Olandes. El tinea la 0-
ceiasi extraordinary vadire de landa, Olanda Linea la dansul,
energie si talent a rasei olande- asa incat, cand Imparatul Fran-
se, pentru Olanda era totusi cesilor i-a cerut anumite ma-
ceva ca un Olandes sa fie rege suri, el a aparat Olanda in cali-
In Anglia ca sä sileasca Anglia tatea lus de rege al Olandei si a-
a face politica olandesa. Caci, de tuned Napoleon 1-a mazilit pur si
fapt, Anglia, supt regina Maria simplu si a anexat Olanda.
ca si supt sora ei, Ana, s'a lup- A trebuit ea Olanda sa astep-
tat pe continent, nu pentru sco- te tratatul dela Viena ca sa in-
puri engleze, ci pentru scopuri o- vie, dar a Inviat nu supt 11n
landese, sa nici pentru scopurile stathouder din familia de Ora-
adevarate ale poporulul olandes, ge, ci supt un rege din aceasta
ci pentru ca mitre Gulielm de dinastie, care avea si Belgia si
Orange si Ludovic al XIV-lea era Tarile-de-Jos, si aceasta a durat
o veche dusmanie personals, si, pana la 1830, cand, din fericire
pentru a pedepsi pe dusmanul pentru Olanda, Belgia s'a rascu-
personal a lui Gulielm de Oran- lat si, prin urmare, Olanda a
ge, rege si. stathouder, pentru a- putut reveni la viata ei nationals,
ceasta Anglia a ,cheltuit bani si a si, de data aceasta supt urmasii
trimes soldati. lui Gulielm de Orange pana la
Dar, cand, pana, la pacea din actuala suverana, Olanda a pu-
1714, s'a dus lupta cu regele eel tut trai in rosturile ei cele vechi,
mai puternic din lume, isi poate intr'o continuitate organics si
inchipui cineva ce a resultat si istorica a vietii de Stat.
pentru Olanda. Stoarsa, de pu- Dar oameniti nit scup pe la 1580-
teri, ea a cautat un refugiu in 1600 au dat artei europene unul
restabilirea stathouderatului cu din cele mai importante capito-
dinastia de Orange, dar, ca sa se le.
poata sustinea ultimul stathou- Este vremea lui Frantz Hals,
der, s'a inrudit cu Hohenzollernii, ceva mai batran decat Rem-
ale caror trupe, on de cate on brandt, si a unei intregi scoli o-
era la Haga o misca.re contra landese care pant% destul de de-
stathouderului, erau gata sa in- parte in secolul al XVIII-lea a
tervina, cum s'a si facet, Inainte continuat aceasta directie. A-
de Revolutia francesa, cu intra- ceasta minunata arta de pictura
rea ducelui de Braunschweig. e singura, dar asa de stralucita
Au venit apoi si alte nenero- manifestare artistica a Olandei,
ciri asupra Olandei. Francesii pentru ca arhitectura este doar
Revolutiei au cucerit Cara, in- in treout si sculptura n'a mai
temeind republica batava, fara existat de cand a sfa-
sa intrebe de acolo pe nimeni. A- ramat statuile de pe frontoanele
poi Englesii vor da afara pe bisericilor.
Francesi, si coloniile olandese au Aceasta pictura are anumite
fost cativa ani in manila Angliei. calitati pe care vreau sa le pun
Dar Bonaparte, devenit Imp.arat, in legatura cu celelalte ale popo-
a cucerit provinciile acestea si a rului olandes.
instalat pe fratele lui, Ludovic, Olanda nu are un peisagiu pro-
si pe frumoasa lui nevasta, Hor- priu-zis; In cutare peisagiu al lui
tensia de Beauharnais, pe care Rembrandt natura insasi nu in-
n'o prea vedem in cadrul de la tereseaza. Olanda are lumina si
Amsterdam, in palatul negru de intunerec, are umbre, de toate
care e legata amintirea acestet- nuantele, si pictura specials care
dinastii, si Olandesii erau asa de infatiseaza tragedia luptei con=
v
- 35 -
tinue intre lumina si intunerec nioara artistul asa de liber cum
nu se poate produce mai bine, este in timpurile noastre, cand,
decat aici. In Anglia este o pic- data vine cineva cu multe de-
tura mai noun, a lui Turner, coratii si cere sa 1 le puns pe
care da, atmosf era incarcata de toate, artistul, chiar data are ne-
ceata a marii, dar aici in Olan- voie de bani, poate refusa.
da e ;a1lteeva. Nu e vorba de un In acel vestit tablou, admirat
fond nelamurit intr'o margine de atatea generatii, dar inteles
de pamant, ci de lupta acea- rau, crezindu-se ca represinta o
sta continua intre zeul alb al lu- straja de noapte, de unde: La
minii si zeul negru al intunere- ronde de nult", pana s'a ajuns
cului. la inttlegerea faptului Ca, de
Tot asa in alta panza a lui fapt, e o iesire in plin soare a u-
Rembrandt, subieotul nu are un nei corporatii, asa cum s'a intam-
mare interes si sens: se pune plat : cu canele, cu femeia de un
dedesuptul panzei numele cuta- rost foarte dubios bagata si ea
ror personagii biblice, dar se pu- intr'un colt, sant, de sigur, lucrurt
tea sa nu se puns acest nume; comandate. Natural ea si Rem-
ceia ce este interesant, peste om. brandt a trebuit sa se piece la
e tot jocul acesta al luminii, ful- o anumita epoca din viata lui
gerul care se prinde de piatra la aceasta. In tara care a avut
scamp& ce scanteie. ceia ce se a- atatia medici vestiti, ca pe Boer-
runca in vibratie luminoasa pe naave, al carui nume era asa de
figura umana, ceia ce se acopere cunoscut, Melt scrisoarea it ne-
de o umbra plina de adanc in- meria cu adresa: in ,,Europa",
teles in care se stravede si fe- cutare putea spune ca vrea .
nomenul moral pe care-1 chia- sä fie facut operand un pa-
ma in minte navalirea aceasta tient, si de aici a resultat un ta-
a cenusii umbrelor. Aiurea por- blou de o expresie extraordinary
tretul,si el a fort splendid repre- dar putin gretos, cu vedenia sto-
sintat in Olanda este oarecum mahului desfacut dupa toate ce-
decorativ, adesea de un forma- rintile hirurgiei. In orice arta
lism nesincer,In el e atitudinea este partea aceasta a publicului,
voita a until om a carui pretentie si eu am incercat, intr'o carti-
a cerut neaparat sa fie represin- cica, uitata, dar foarte iefte-
tat asra,pe cind in Olanda este na, ilustrata original, sa pun in
sufletul omenesc care grin mijloa- legatura arta cu ideia societatii
ce de o dibacie extraordinary se o- insesi. Da, sent lucruri pe care
glindeste in aceasta figura. Tru- societatea le cere, de care nu poa-
da artistului este toata indrepta- te scapa artistul. Alta, e insa li-
ta in aceasta directie : clientul bertatea lui Rembrandt, cand in-
poste sa comande asamanarea si fatiseaza pe mama lui, on se in-
asamanarea i se da, dar este o fatiseaza pe dinsul insusi, on cind
parte pe care pictorul o aduce interpreteaza religia intr'un anu-
de la sine si fare care n'ar con- mit sens. Va puteti inchipui ca nu
simti sy creeze tabloul: gacirea pentru bisericile calvine se poa-
partilor ascunse din faptura mo- te comanda un tablou religios,
rala a omului care trebuie sa-si ci pentru o odaie si, natural,
gaseasca expresia pe panza. Es- cum nu erau dogmele catolice
te adevarat ea si pentru Olan- care spun: cutare sfint trebuie in-
desi sant acele cerinti ale ellen- fatdsat in cutare fel, pictorul a-
tului, care vrea sa fie infatisat vea dreptul sa-1 zugraveasca asa
intr'un anumit chip, cu o anumi- cum a facut Rembrandt, dupa
ta tovagasie; pretinde o uni- modele din viata. Astfel. el mer-
forma care-i place, si, data este gea, in cartierul jidovesc unde e-
in armata, vrea sa alba infati- rau slifuitorii de ochelari si lu-
sarea zeului Marte. Nu era odi- cratorii de pietre scumpe si des-
- 36 -
coperia pe cate unul potrivit mai Dar de la aceasta sinceritate
mult decat oricare ca sa infati- creatoare, cu scaderea vitalita-
seze biblicele personagii. In tri- tii nationale, se va ajunge la
I` umfatoarea inviere a unei Biblii factura, la lucrul marunt de ca-
care nu a existat niciodata, pen- re-i place fiecaruia in odaia lui,
tru Ca Biblia cea adevarata a- lucru facutpentru un singur om
vea eroi mai mult sau mad pu- sau pentru un grup de prieteni.
tin uimiili, chiar in ce priveste Marea pictura incepe sa treaca
pe regii din dude. si Israel, e o in domeniul unei artificialitati
splendoare si parada, un stri- cautate; dar aceasta este calea
gat de trufie a bogatiei castiga- pe care o mare arta merge ca-
te. Inspiratia de la Evrei de a- tre decadere si ajunge sa dis-
cestia, nans la vanzatorii de hai- para.
ne vechi, se recunoaste foarte u- Se pare astfel, ca, de la un
sor in opera lui. timp, pictura olandesa se in-
.
'I
'
Pretul 25 Lei