Site Uri Catehetice

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/344637055
PROPOVĂDUIREA EVANGHELIEI ÎN ERA DIGITALĂ
Book · October 2020
CITATIONS READS
0 854
1 author:
Vidican-Manci L. Liviu
Babeş-Bolyai University
16 PUBLICATIONS 0 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Religion, Digitalization, Artificial Intelligence View project
Cateheze View project
All content following this page was uploaded by Vidican-Manci L. Liviu on 14 October 2020.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

Liviu Vidican-Manci
PROPOVĂDUIREA EVANGHELIEI ÎN ERA DIGITALĂ
1
Liviu L. Vidican-Manci (n. 1981)
Preot lector universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă

al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, catedra de
Catehetică-Omiletică. Preot slujitor la Parohia Ortodoxă
„Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca. Doctor în Teologie
(2012) disciplina Istorie Bisericească Universală, cu teza
„Cathari și Albigenzi în Europa Occidentală a secolelor
XII-XIV”, coordonator pr. prof. univ. dr. Ioan Vasile Leb, și
doctor în Teologie (2019) disciplina Catehetică-Omiletică,
cu teza „Impactul predicii și al catehezei asupra generației
digitale prin utilizarea noilor mijloace ale tehnologiei și
comunicării”, coordonatori pr. prof. univ. dr. Vasile Gordon
și prof. univ. dr. Adrian Opre. Absolvent al Facultății de
Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (2004) și al Facultății
de Business și Administrarea Afacerilor (2008) din cadrul
Universității Babeș-Bolyai. Din 2012 director al Seminaru-
lui Teologic Ortodox din Cluj-Napoca.
Din anul 2019, membru al ADPMOPC (Association of Dig-
ital Media an Orthodox Pastoral Care, Grecia) și al IOTA (In-
ternational Orthodox Theological Association), iar, din 2020,
membru al CEEAMS (Central and Eastern European Associa-
tion for Mission Studies).
Cărți publicate: Firescul Sfințeniei, Cuvânt înainte de pr.
prof. dr. Vasile Gordon, Presa Universitară Clujeană, 2020.
A publicat în: Studii Teologice, Revista Teologică, Studia
Teologiae Universitas, Revista Teologia, Mitropolia Olteniei,
Review of International Comparative Management, Romanian
Journal of Journalism & Communication, Tabor, Sinteza,
Renașterea etc.
site: https://liviuvidicanmanci.academia.edu
e-mail: liviuvidican@gmail.com
2
Pr. Liviu Vidican-Manci
PROPOVĂDUIREA EVANGHELIEI
ÎN ERA DIGITALĂ
Impactul catehezei și al predicii asupra „generației digitale”
prin utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicării
Tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului

†ANDREI
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului
şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului
Presa Universitară Clujeană

2020
3
Referenţi ştiinţifici:
Pr. prof. univ. dr. Vasile GORDON
Prof. univ. dr. Nicolae-Adrian OPRE
Coperta: Ovidiu MURARU
ISBN 978-606-37-0794-0
© 2020 Autorul volumului. Toate drepturile rezervate. Reprodu-

cerea integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, fără
acordul autorului, este interzisă şi se pedepseşte conform legii.
Universitatea Babeş-Bolyai
Presa Universitară Clujeană
Director: Codruţa Săcelean
Str. Hasdeu nr. 51
400371 Cluj-Napoca, România
Tel./fax: (+40)-264-597.401
E-mail: editura@editura.ubbcluj.ro
4
Cuprins
Discurs eclesial în pas cu vremea...........................................................9
Introducere..............................................................................................11
Partea I
Fundamentarea teoretică
I. Clarificări conceptuale: o analiză diacronică

I.1. Internet sau Web?................................................................................ 23
I.2. Web........................................................................................................ 31
I.3. Tehnologia Informației și a Comunicării......................................... 36
I.4. „Digital natives”..................................................................................... 38
I.5. „Digital immigrants”............................................................................. 45
I.6. „Digital natives”: un concept ce divide?........................................... 48
II. Stadiul actual al cercetării...........................................................58

II.1. Școala românească: de la politici educaționale
la proiecte europene de digitalizare ................................................ 58
II.2. Lucrări fundamentale pentru comunicarea
în mediul virtual și cuprinderea conceptelor
„digital natives” și „digital immigrants”............................................ 65
III. Religia în era digitală....................................................................76

III.1. Propovăduire și comunitate religioasă în mediul virtual.............. 84
III.1.1. Comunitate-comuniune-comunicare
prin propovăduirea digitalizată.......................................................... 85
IV. Bisericile Creștine în fața provocării digitale..............................94

IV.1. Biserica Romano-Catolică și Bisericile Protestante...................... 94
IV.1.1. Cathospera sau despre prezența concretă în digital.................. 108
IV.1.2. Protestantism și digital.....................................................................110
5
IV.2. Bisericile Ortodoxe față în față cu Internetul................................113
IV.2.1. Biserica Ortodoxă Rusă....................................................................113
IV.2.2. Biserica Ortodoxă Greacă................................................................116
IV.2.3. Biserica Ortodoxă din Albania.........................................................121
IV.2.4. Biserica Ortodoxă Română în era digitală....................................122
IV.3. Site-uri și bloguri ale parohiilor din Patriarhia Română,
diagnoză și prognoză........................................................................ 125
IV.3.1. Mitropolia Munteniei și Dobrogei...................................................125
IV.3.2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei....................................................127
IV.3.3. Mitropolia Ardealului......................................................................... 129
IV.3.4. Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului............................130
IV.3.5. Mitropolia Olteniei.............................................................................. 131
IV.3.6. Mitropolia Banatului.......................................................................... 132
IV.3.7. Mitropolia Germaniei........................................................................ 133
IV.3.8. Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale............................134
IV.4. Site-uri și aplicații cu obiectiv exclusiv catehetic........................ 135
IV.4.1. Site-uri cu scop exclusiv catehetic.................................................135
IV.4.2. Aplicații cu scop exclusiv catehetic...............................................140
Concluziile părții teoretice....................................................................143
Partea a II-a
Studiile practice de analiză
a impactului și a calității propovăduirii
prin noile tehnologii ale comunicării
Studiul I
Corelate ale cunoștințelor și comportamentelor
înaintea aplicării programului catehetic
Obiectivele cercetării......................................................................... 153
1. Metoda.................................................................................................153
2.1. Participanții.........................................................................................153
2.2. Instrumentele de măsurare.............................................................153
2.2.1. Acordul de participare la studiu......................................................154
2.2.2. Chestionarul cu date demografice.................................................154
2.2.3. Chestionarul privind cunoștințele religioase ...............................154
2.2.4 Chestionarul privind comportamentele religioase ..................... 155
2.3. Designul de cercetare....................................................................... 155
6
3. Procedura de lucru............................................................................ 155
4. Rezultate.............................................................................................156
Studiul II
Impactul catehezei digitalizate și clasice
asupra cunoștințelor și comportamentelor „digital natives”
1. Designul de cercetare....................................................................... 160
2. Procedura de lucru............................................................................ 160
3. Rezultate și discuții........................................................................... 162
Concluzii parțiale...............................................................................164
Studiul III
Propovăduirea prin intermediul „new digital media”.
Studiu de caz: Catehizare și predicare via YouTube
1. Metoda.................................................................................................166
Subiectul 1..........................................................................................172
Subiectul 2..........................................................................................187
Subiectul 3..........................................................................................196
Subiectul 4..........................................................................................213
Concluzii generale........................................................................... 225
Bibliografie...................................................................................... 233
Anexe............................................................................................... 247
7
8
Discurs eclesial în pas cu vremea
Părintele Profesor Dr. Liviu Vidican-Manci şi-a susţinut cel de al

doilea doctorat cu tema „Propovăduirea Evangheliei în era digitală”.
Nici că se putea găsi o preocupare mai actuală. E adevărat că întot-
deauna spusa Sfântului Apostol Pavel „credinţa este din auzire, iar au-
zirea, prin cuvântul lui Hristos” (Romani 10, 17) a fost şi este valabilă,
dar tot atât de valabilă este şi constatarea că de multe ori se vorbeşte
fără consistenţă sau cum s-ar spune peiorativ „popeşte”.
În era digitală este nevoie de un discurs convingător, pregătit şi
care vine din inimă. Predicatorul absolut este Domnul Iisus Hristos
despre care Sfântul Evanghelist spune că îi învăţa pe oameni „ca
Unul care are putere, iar nu cum îi învăţau cărturarii lor” (Matei 7, 29).
Este de prisos să mai adăugăm că în era digitală discursul auzit
sau citit este într-o competiţie puternică cu imaginea. Imaginea
bună sau rea inundă spaţiul şi le este oferită oamenilor prin televi-
zor, prin internet, sau prin telefonul mobil. Imaginile sunt percutan-
te şi seducătoare.
Generaţia oamenilor tineri, chiar dacă teoretic a făcut oră de reli-
gie la şcoală, are firave preocupări spirituale sau nu le are deloc. Secu-
larizarea îşi spune cuvântul. Pornirile păcătoase te pun pe gânduri.
Părinţii şi profesorii, precum şi preoţii, sunt dezorientaţi cu privire la
mijloacele pe care trebuie să le folosească pentru a-i ajuta.
Pe toate canalele se revarsă zilnic chemări înspre păcat. Ce este
de făcut? Un singur lucru: să-I redăm lui Dumnezeu locul ce i se cu-
vine în viaţa noastră particulară, precum şi în viaţa noastră publică.
Să avem grijă ca tineretul nostru să nu fie robit de patimi.
Cu ajutorul mijloacelor digitale să demarăm o cruciadă duhovni-
cească a bunului simţ, a unei culturi morale, ajutându-ne de cuvânt
şi de gesticulaţie. Să întărim legătura cu tradiţiile sănătoase pe care
ni le pune la îndemână istoria.
„Să mobilizăm toate conştiinţele cinstite ale acestui neam şi să alcă-
tuim un singur plan de campanie împotriva întunericului. Şi mai ales:
9
Să-L reîntronăm pe Iisus în conştiinţa tinerimii”1. Chiar dacă aceste
afirmaţii au fost făcute de mult, ele rămân valabile şi în era digitală,
aşa cum ne încredinţează Părintele Liviu Vidican-Manci.
Avem nevoie de buni predicatori, de buni misionari, pentru toate
categoriile sociale. Misiunea „trebuie să înceapă, în cel dintâi rând de la
pregătirea, cu orice preţ, a preotului misionar. Şi atunci când va fi gata, din
toate punctele de vedere, comandamentul, se va putea pleca, în adevăratul
înţeles al cuvântului, şi la misionarism. La misionarismul de orice fel. La
misionarismul care poate începe, fiindcă îşi are făurite instrumentele lui,
care sunt misionarii”2.
Vocaţia apostolică a Bisericii este misiunea de propovăduire a
Evangheliei. „Misiunea este un criteriu fundamental al Bisericii, nu nu-
mai în sensul că Biserica este instrumentul misiunii, ci şi că ea, Biserica,
este scopul sau realizarea misiunii. De la începutul creştinismului, răs-
pândirea Evangheliei a fost inseparabilă de formarea de comunităţi creş-
tine, prin convertire personală, mărturisirea credinţei şi botezul în Sfânta
Treime”3.
Îndemnul la această lucrare misionară, folosindu-ne de mijloa-
cele digitale, ni-l face Părintele Liviu, care are experienţa lucrării cu
tinerele generaţii de teologi, pe care am dori să-i vedem şi buni pre-
dicatori.
†ANDREI
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului
şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului
1 Pr. Toma Chirichuţă, „Generaţia nouă”, Revista „Fântâna Domnilor”, nr. 8, 1929,
p. 318.
2 Pr. Toma Chirichuţă, „Misionarism şi misionari”, Revista „Fântâna Domnilor” nr. 8,
1932, p. 274.
3 Pr. prof. dr. Ion Bria, Dicţionar de Teologie Ortodoxă , E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1981,
p. 256.
10
Introducere
Interesul Bisericii pentru impactul noilor tehnologii ce servesc

comunicării a crescut de la an la an. Nu întâmplător unii s-au grăbit
să califice secolul al XX-lea, printre altele, drept secolul comunică-
rii. Mileniul al III-lea nu pare să debuteze în altă logică, dimpotrivă.
Bisericile au fost și sunt printre principalii beneficiari ai acestei dez-
voltări. Întrebarea care se pune este: cât de mult știu să optimizeze
utilizarea lor? Resursa umană, episcopi, preoți, diaconi, cateheți și
profesori, au aceștia competențe dezvoltate pentru a călca pe urmele
apostolilor, dar într-o lume impalpabilă? Sunt sensibili la invitația
tacită de a propovădui și a încreștina spațiul virtual?
Într-o lume eterică, volatilă, ecranată, a întâlnirii mijlocite de
instrumente ultra-performante, își duc viața majoritatea tinerilor,
dar nu numai. Aici își petrec cea mai mare parte a timpului liber, și,
prin acest mediu, simt că pot comunica mai bine, învăța mai bine,
într-un cuvânt, pot performa. În ce privește divertismentul, mediul
on-line e de neegalat. În aceeași măsură se știe că virtualul comportă
și aspecte întunecate, periculoase chiar. Înțelegerea corectă a cuvin-
telor rostite de Mântuitorul și adresate nouă tuturor ar putea fi o cale
de urmat: „Și pe acestea să le faceți, nici pe celelalte să nu le lăsați”
(Mt. 23, 23). Păstrând tonalitatea, Sfântul Apostol Pavel spunea:
„tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii”
(I Corinteni 9, 22). Cu alte cuvinte, ar trebui să încercăm, în locul res-
pingerii „lumii noi”, o imersiune spre comprehensiune și o „boteza-
re” spre mântuirea noastră și a tinerelor generații.
Când spunem despre cineva că este european, african, asiatic,
american, australian sau eschimos, ne referim la o lume, la un conti-
nent, la o țară, la un mediu din care își trage seva, locul lui de origine.
Se pare că pentru unii cercetători și „digital native-ul” (nativul digi-
tal) e cetățeanul unei lumi, dar una văzută prin monitor, un spațiu
fără frontiere, fără limite. Vorbind despre „mediul digital” trebuie să
11
observăm un mediu abstract, lipsit de concretețe, dar generator de
efecte în mediul real, în viața de zi cu zi și, cu precădere, în viața inte-
rioară a omului. O lume care există, dar nu se vede decât prin anumi-
te instrumente și care comunică puternic la nivel spiritual.
Dar nu e doar virtual. Acest aspect a provocat lumea academi-
că, și nu numai, să vorbească despre un „mediu hibrid”, iar pe Papa
Benedict despre „continentul digital”1; ca și cum imaterialul s-ar ma-
terializa. Prelatul roman puncta în mesajul din 2010: „într-adevăr,
o pastorală în lumea digitală este chemată să țină seama de cei care
nu cred, sunt descurajați și au în inima lor dorința de absolut și de
adevăr efemer, pentru că noile mijloace permit să se intre în contact
cu credincioși din toate religiile, cu necredincioși și cu persoane ce
aparțin altor culte. Asemeni profetului Isaia, ajungem să ne imagi-
năm o casă de rugăciune pentru toate popoarele (Isaia 56, 7), putem
presupune „curtea neamurilor” din Templul din Ierusalim – web-ul
poate, de asemenea, să deschidă un spațiu pentru cei pentru care
Dumnezeu este necunoscut”2, subliniind prin aceasta potențialul
misionar și pastoral al unei prezențe bine gândite într-un mediu ce
ne este la îndemână, dar nu este îndeajuns cunoscut.
În acest spațiu, nativii digitali, în bună parte, se simt în largul lor.
Fiecare își afirmă propria cultură și dorește să fie apreciat prin parti-
cularitățile sale. Simte că poate acționa și interacționa, are libertate
iar, atunci când nimeni nu-l ascultă în mediul real (adesea părinții
și profesorii), comunitatea digitală îl primește. E un spațiu deschis,
democratic chiar, și, cu siguranță, global.
Spațiul virtual este un spațiu nesigur și confortabil deopotrivă,
ce interconectează oamenii într-o manieră fără precedent3. „Agora
1 Message du Pape Benoît XVI pour la 43ème Journée Mondiale des

Communications Sociales, https://w2.vatican.va/content/benedict-xvi/fr/messa
ges/communications/documents/hf_ben-xvi_mes_20090124_43rd-world-com
munications-day.html, accesat 20 octombrie 2013, reaccesat 1 noiembrie 2018.
Communications Sociales, „Le prêtre et la pastorale dans le monde numérique :
les nouveaux média au service de la Parole”, 16 mai 2010, http://w2.vatican.va/
content/benedict-xvi/en/messages/communications/documents/hf_ben-xvi_
mes_20100124_44th-world-communications-day.html, accesat 20 octombrie
2013, reaccesat 1 noiembrie 2018.
3 Anat Ben-David, „Digital natives and the return of the local cause”, in Nishant
Shah, Fieke Jansen (eds.), Digital alternatives with a cause? Book one. To be, The
Centre for Internet & Society, Hivos people unlimited, 2011, p. 18.
12
virtuală” este o reflexie a societății postmoderne, unde mozaicul cul-
tural și religios sunt caracteristici importante, de aceea, o înțelegere
și o utilizare corecte ale noilor tehnologii de către Biserica Ortodoxă
sunt imperative4.
Afirmam anterior că spațiul virtual oferă consumatorului o lume
unde să se refugieze. Și pe bună dreptate. Dar, adesea îi cultivă indi-
vidualismul5 morbid și creează premisele înstrăinării de sine și de
comunitatea reală. În vidul resimțit, intervine nevoia de spiritual,
pe care același mediu i-o satisface cu preaplin de măsură. Subliniem
spiritual, pentru că, așa cum vom vedea, oferta spirituală este mai
bogată decât cea duhovnicească, iar acest aspect nu e în avantajul
celui care caută Calea6.
Nu e greu de observat că post-modernismul, „era Internet” a adus
o clătinare din temelii a instituțiilor tradiționale (fie ele politice sau
culturale, să nu mai vorbim religioase), a artelor chiar7 și continuă
să destabilizeze tot sistemul consacrat ce nu-și ia măsurile necesare
pentru a contracara „ofensiva”. Adesea, proiectele organizate oficial,
neatent gestionate, sunt declasate și ridiculizate de proiecte parti-
culare, coordonate de cele mai multe ori de nativi digitali. Reducând
arealul doar la Biserica Ortodoxă, constatăm fără prea mare efort că
Internetul oferă posibilități multiple unor persoane mai mult sau
mai puțin formate teologic, dar determinate de o „râvnă apostolică”
să încerce un proces de misiune, de catehizare și propovăduire toc-
mai prin canalele Internetului, în timp ce profesorii de teologie își
irosesc râvna și energia în studii științifice bine cotate și de puțini
citite.
4 Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor timpuri democratice,

traducere și prefață de Victor-Dinu Vlădulescu, Babel, București, 1996.
5 Gilles Lipovetsky vorbește chiar despre individualismul entropic și individualis-
mul responsabil, unde cel din urmă e de dorit să se impună. Numai că individu-
alismul, indiferent cum îl vom înțelege, în logica părinților Răsăritului creștin
contravine flagrant cu ideea de comuniune. A se vedea mai multe detalii despre
cele două concepte la Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei..., pp. 11-12, 213-217.
6 Am dori să operăm de la început cu nuanța care diferențiază duhovnices-
cul de spiritual, așa cum omul contemporan rezonează cu cele două realități.
„Duhovnicesc” este specific creștinismului tradițional, pe când „spiritual”, noilor
mișcări religioase, dintre acestea, cele mai prezente în mediul virtual fiind cele
din familia New Age.
7 Gilles Lipovetsky et Jean Serroy, L’Ecran Global, Seuil, Paris, 2007, p. 331 ş.u.
13
Pe de altă parte, o studiere serioasă de către „digital immigrant” a
„digital native” trebuie analizată și susținută de centrele eparhiale și
Facultățile de Teologie. Aceasta este necesară mai ales din perspecti-
va comunicării celui mai important cuvânt, Cuvântul. Stabilirea unui
limbaj comun, dar personalizat, credem că e foarte importantă. Dacă
nu vom reuși să folosim același cod lingvistic, în zadar vom presupu-
ne că nativii digitali vor fi dispuși să depășească zidul conceptelor
teologice, pe care, adesea, le găsim în catehismele noastre. Lumea se
schimbă și încearcă să schimbe și valorile, dar Biserica se străduiește
să nu renunțe la ele.
De ce e important să regândim și să rescriem o parte din strate-
giile misionare, pastorale și catehetic-omiletice ale Bisericii Ortodo-
xe? Institutul Pew Research din Statele Unite a dat publicității în anii
2015 și 2017 două seturi de date statistice cu referire la distribuția
religiilor în lume și a evoluției acestora. Aceste informații trebuie vă-
zute în contextul în care creșterea sau scăderea numărului credin-
cioșilor unei religii ține mai mult de autenticitatea propovăduirii,
de cât de viu e cuvântul în inima adresanților. Primul studiu are în
vedere doi ani de referință 2010, respectiv 2050 și încearcă o diagno-
ză și o prognoză a peisajului religios internațional în următoarele
patru decenii. Prezentarea se dovedește cu atât mai importantă cu
cât comunicarea prin canalele de socializare îndeamnă la revoltă8 și
solidaritate deopotrivă9, este folosită de lumea politică, de atei și re-
ligioși în egală măsură.
La nivel mondial, nu e greu de intuit, vor fi modificări semnifica-
tive în peisajul religios10. Nu e nevoie de multă pregătire, se observă
cu ochiul liber. Numărul musulmanilor va crește foarte mult, iar din
2035 nașterile din comunitățile islamice vor depăși nașterile lumii
creștine. Deci, în statisticile oficiale, nu mai vorbim despre ortodocși
sau catolici, protestanți sau neoprotestanți, ci, despre creștini, în ge-
neral, depășiți numeric de musulmani. Se va ajunge, dacă aceste cifre
8 A se vedea cazul revoluțiilor arabe, Algeria, Egipt și, mai nou, Franța.
9 Atât de multe campanii de strângere de fonduri pentru persoane nevoiașe sau cu
boli grave, ş.a.m.d.
10 „The Changing Global Religious Landscape”, Pew Research Center, April 5, 2017,
for release April 5, 2017; „The Future of World Religions: Population Growth
Projections, 2010-2050”, Pew Research Center, April 2, 2015, p. 10; http://www.
pewforum.org/2015/04/02/religious-projections-2010-2050/, reaccesat 31 oc-
tombrie 2018.
14
sunt corecte, ca în 2050 să fie la fel de mulți precum creștinii. Totuși,
ceea ce considerăm îngrijorător este numărul neafiliaților11, al li-
ber-cugetătorilor. Se previzionează că vor fi aproximativ 61.490.000
de fideli. Să fie aceștia neo-păgânii despre care vorbește profesorul
Stef Aupers12? Poate că nu, dar nu sunt nici creștinii pe care ni-i do-
rim noi. Din acest punct de vedere și ținând cont că la mulți dintre
ei nu se va putea ajunge fizic, doar indirect, poate via Internet, o uti-
lizare înțeleaptă, judicioasă și cu profund scop misionar, respectiv
catehetico-omiletic ar putea schimba în bine harta convertirilor.
În fapt, dacă am fi mai atenți la nuanțe, am observa că aceștia
constituie o țintă în procesul de evanghelizare și abia mai târziu de
catehizare. Notabilă este, tot în perioada amintită, și scăderea numă-
rului creștinilor cu până la 66.050.000 de credincioși.13
Din graficele raportului PewResearch reiese că Creștinismul este
față în față cu o realitate neanticipată cu un secol în urmă. Numă-
rul musulmanilor va crește, iar convertirea lor la creștinism e puțin
probabilă. Bariera de limbă și cultură sunt fundamentale. Numărul
neafiliaților va crește și el, iar Occidentul îi cuprinde pe cei mai mul-
ți. Nici în cazul acestora bariera culturală nu va fi ușor de surmontat,
dar credem că nici nu va fi imposibil. Pe de altă parte, constatăm că
România face parte dintre țările unde numărul populației e într-o
continuă scădere, atât din motive demografice, cât și din cauza emi-
grării înspre alte state. Procesul de catehizare, în condițiile date, e
cu atât mai important de adus la zi și de luat în considerare. Propo-
văduirea noastră (cateheză și predică) trebuie să fie îndreptată atât
înspre cei care intră în biserică la Sf. Liturghie, cât și înspre cei care
își consumă cea mai mare parte din timpul liber „surfând” pe Inter-
net. Cei la care ajungem în condițiile prezente, prin intermediul mij-
loacelor moderne de comunicare, sunt românii și prietenii acestora,
11 „The Global Religious Landscape”, Pew Research Center, 2011, p. 24.

12 Stef Aupers, „“Where the zeroes meet the ones”: Exploring the affinity be-
tween magic and computer technology”, in Lori G. Beaman, Peter Beyer (eds.),
International Studies in Religion and Society Series, University of Ottawa, vol. 12,
Religions of Modernity Relocating the Sacred to the Self and the Digital, edited by
Stef Aupers and Dick Houtman, Brill, London-Boston, 2010, pp. 219-238; Helen
Berger, A Community of Witches: Contemporary Neo-Paganism and Witchcraft in the
United States, University of South Carolina Press, Columbia, 1999.
13 Pew Research Center, April 2, 2015, „The Future of World Religions: Population
Growth Projections, 2010-2050”, p. 15.
15
care vorbesc limba țării unde se află. Acesta este un motiv în plus să
afirmăm că o propovăduire prin cateheză și predică trebuie să țină
cont de un element deosebit de important, multilingvismul, și de un
instrument indispensabil, Internetul.
În această distribuție a religiilor pe glob, trebuie să vedem că
aproape jumătate sunt utilizatori de Internet. Mai bine de 40%
din populația globului are acces la Internet; în 2005 a fost înregis-
trat pentru prima dată un miliard de utilizatori; al doilea miliard
în 2010, iar, al treilea miliard, în 2014. Urmărirea salturilor este su-
ficientă pentru a înțelege unde se va ajunge. Astăzi vorbim despre
aproximativ 4.060.000.00014 (cu o creștere de 10/secundă) din cei
aproximativ 7.200.000.000 de oameni, cât e populația globului (în
1993 vorbeam de 14.161.570 de utilizatori de Internet).15 În iunie 2017,
România avea 12.082.186 utilizatori de Internet, adică 62,8% dintre
români (19.861.408 reprezentând populația), din care 8.400.000, adi-
că 43,7% erau utilizatori de Facebook,16 în timp ce în Grecia, cealal-
tă țară ortodoxă din UE, 69,7% din populație utilizează Internetul și
45, 9% Facebook. În aceeași statistică apar și Bulgaria 59,8%, utiliza-
tori de Internet, 46,8%, utilizatori de Facebook, Cipru 75%, Internet,
67,4%, Facebook.
În 2018, facebrands.ro, cu date culese în timp real, indica
9.600.000 de utilizatori Facebook. Dintre provinciile României,
Transilvania înregistra cele mai multe conturi: 1.807.000, în timp ce
14 De precizat este că la momentul primului draft al acestui capitol, în 2015 aveam

3.236.325.499 de utilizatori. http://www.internetlivestats.com/internet-users/,
accesat 7 octombrie 2015. În 2017, noiembrie 7, vorbeam despre 3.769.419.000 cu
o creștere de 20/secundă, iar în octombrie 2018, de 3.829.631.131, accesat 7 noiem-
brie 2017, reaccesat 31 octombrie 2018.
15 http://www.internetlivestats.com/internet-users/, accesat 23 ianuarie 2019.
16 La 31 decembrie 2014, România avea 11.174,477 utilizatori de internet, 56% din-
tre români (19.861.408 reprezintă populația), 5.374.980, adică 24,7% dintre uti-
lizatorii de internet erau utilizatori de Facebook, în timp ce în Grecia, cealaltă
țară ortodoxă din UE, 59,7% utilizatori de internet și 35,7% Facebook. În aceeași
statistică apar și Bulgaria (7.202.198) 56,7%, 36,4%, Cipru 95%, 49.7% Facebook,
http://www.internetworldstats.com/europa.htm, accesat 7 octombrie 2015, reac-
cesat 31 octombrie 2018. La reaccesarea site-ului s-a putut observa că la nivelul
României vorbeam de 14.387.477 de utilizatori de internet în decembrie 2017 și
de 8.900.000 de profile Facebook. În previziunile Centrului de statistică Statista,
se vorbește despre o penetrare a internetului în rândul populației României în
2018, la 59,14% din populație.
16
județul Cluj înregistra cel mai ridicat număr de utilizatori, 426.540, a
doua poziție după București, care avea 1.700.00017. În România, social
media este dominată de Facebook, urmată de Pinterest și YouTube18.
Desigur, acestea pot rămâne simple cifre sau pot fi convertite în
plus valoare în perspectiva misiunii Bisericii din următorul deceniu,
misiune care are ca primă componentă propovăduirea Evangheliei
(Mt. 28, 19-20). De asemenea, dacă toate aceste statistici constituie
un obiect de studiu pentru marile centre de cercetare din domeniile
educației și ale psihologiei, de ce nu ar constitui și pentru teologie?
Gândindu-ne la tot ce presupune mișcarea religiilor pe Glob, a
provocărilor ce apar peste noapte chiar în sânul Bisericilor Ortodoxe,
la „worldwide”-ul digital, prin cercetarea noastră încercăm să găsim
răspuns la o serie de întrebări directoare. Prin urmare: E nevoie de
un proces de digitalizare a catehezei și a predicii? Ce răspuns au în-
cercat să dea Bisericile Creștine provocărilor ridicate de Internet? Ce
demersuri a urmat Biserica Ortodoxă în general, și Biserica Ortodoxă
Română în special, ca amvonul să nu fie doar palpabil, ci și virtual?
Simpla prezență a preotului în digital, printr-o pagină Facebook, un
cont de Twitter, un canal YouTube va micșora distanțele comunica-
ționale cu generația digitală? Va fi cateheza mai ușor acceptată dacă
preoții vor utiliza aceleași instrumente de comunicare ca „digital na-
tives”? Se poate măsura impactul catehezei în rândul tinerelor gene-
rații? Putem studia, analiza și diagnostica maniera în care clerul or-
todox a înțeles să fie parte din „apostolii continentului digital”? Este
suficient să te naști în epoca digitală și să te numești nativ digital?
17 În 2015, facebrands.ro, cu date culese în timp real, oferea următoarele analize:

8.000.000 de utilizatori de facebook, aceștia reprezentau 82,97% dintre inter-
nauți; 39,76% din populația țării. Important de precizat este faptul că 61% din-
tre aceștia au între 13 și 34 de ani, iar 19% între 35 și 44 de ani, http://www.face
brands.ro/blog/, accesat 23 ianuarie 2018.
18 http://gs.statcounter.com/social-media-stats/all/romania/#monthly-201209-2
01809-bar, accesat 31 octombrie 2018. În perioada septembrie 2012 – septembrie
2018 statisticile indică, la nivelul utilizatorilor, următoarele: 89% – Facebook,
3,54% – Twitter, 2,05% – Pinterest, 1,62% – YouTube, acestea fiind o sumă a ac-
cesărilor de pe toate platformele, PC, Tabletă, SmartPhone. Dacă ar fi să ne refe-
rim doar la utilizarea social media de pe PC, aspect ce ar acoperi atât segmentul
„digital natives”, cât și al „digital immigrants”, am putea observa că, în perioa-
da ianuarie 2018–octombrie 2018, Facebook a fost utilizat în proporţie de 79%,
YouTube – 8,65%, iar Pinterest – 3,67%. Aceste cifre vorbesc de la sine despre mij-
loacele pe care le folosim pentru a ne bucura de serviciile oferite prin Internet.
17
Este o condiție ca preoții din generația optzecistă să fie și „net-gen
priest”? Care este legătura dintre formarea inițială, continuă și pe tot
parcursul vieții și calitatea prezenței preotului „pe ecranul global”19?
Ipoteză, metodă și structura lucrării

Prin ipoteza de cercetare, o ipoteză exploratorie ne așteptăm ca pro-
cesul de catehizare și predicare prin noile tehnologii ale comunicării să fie
mai eficient în cazul „digital natives” decât cel clasic.
Metoda
Întrucât suntem în fața unei teze care cuprinde două părți, o par-
te teoretică și una practică, o lucrare cu abordare transdisciplinară,
metoda folosită este a triangulației sau mixul metodologic. Prin
urmare, vom avea, în prima parte, metodele analitică și sintetică, în
timp ce, în partea a doua, metodele cantitativă, calitativă și netno-
grafică.
Structurarea lucrării
Lucrarea se deschide printr-o introducere continuată de o expli-
care in-extenso a terminologiei de bază. Conceptele folosite în aceas-
tă lucrare, în afara celor teologice și foarte cunoscute în domeniul
nostru, sunt împrumutate din domeniul tehnologiei informaţiei şi
al comunicării și din ştiinţele educației, prin urmare, am considerat
absolut necesară descrierea lor, aproape sub forma unui preambul al
(stadiului) cercetării.
În „Stadiul actual al cercetării”, care îndeplinește și rolul de fun-
damentare teoretică și empirică a cercetării noastre, am dorit să ilus-
trăm câteva dintre cele mai relevante studii cu privire la importanța
utilizării TIC în procesul de educație. Ne-am rezumat la prezentarea
celor mai noi articole, pe un areal de aproximativ un deceniu, și a
autorilor semnatari ai mai multor articole pe această temă. Ne-au
interesat cu precădere domeniile de intersecție cu teologia, științele
educației, științele comunicării, respectiv psihologia, antropologia și
sociologia. Aceste analize intenţionează să ofere o dimensiune tran-
sdisciplinară cercetării noastre, aspect necesar într-o lume dinamică
și, repetăm, ar putea să-i consolideze caracterul exploratoriu.
19 Expresia îi aparține lui Gilles Lipovestky.
18
Mai trebuie spus că problema digitalului în propovăduire presu-
pune analiza a trei dimensiuni: propovăduitorul, procesul și credin-
ciosul. Propovăduitorul inițiază și facilitează procesul, care ar trebui
să înlesnească transferul mesajului evanghelic spre mintea și inima
credinciosului. Toate acestea în a doua parte a tezei, partea practică,
unde vom analiza datele culese în urma aplicării unor chestionare
la un eșantion reprezentativ de adolescenți, dar și în urma analizei
unor înregistrări postate pe YouTube.
„Este propovăduirea (cateheză și predică) digitalizată mai eficien-
tă decât cea clasică în procesul de catehizare al tinerilor?”, pentru a
ne răspunde la această întrebare coordonatoare a cercetării, am fost
nevoiți să trecem prin mai multe etape, așa cum va rezulta din des-
fășurarea lucrării.
Așa se face că, după „Stadiul actual al cercetării”, vom interacțio-
na cu o panoramă a religiei în spațiul virtual. Aici, cele trei Biserici
ale Creștinismului, Ortodoxă, Catolică și Protestantă vor fi trecute
prin filtrul documentelor și al proiectelor prin care își dovedesc in-
teresul față de instrumentele digitale și efectele acestora în câmpul
propovăduirii. Capitolul al III-lea va însemna și încheierea părții te-
oretice.
În ce privește partea a II-a a lucrării, partea practică, aceasta pre-
supune două etaje de cercetare. Primul se bazează eminamente pe
cercetarea de tip cantitativ, iar în al doilea ne-am folosit de „trian-
gulation method”20, așa cum am precizat mai sus. Aspectele de ordin
metodologic le vom explica în paginile destinate introducerii în par-
tea practică a studiului.
Lucrarea a fost elaborată pe parcursul a șase ani, începând cu
toamna lui 2012 și finalizându-se în decembrie 2018. După această
perioadă a urmat relecturarea și introducerea corecturilor ce se im-
puneau la intervențiile și sfaturile profesorilor coordonatori. Partea
practică a fost desfășurată în perioada februarie – iunie 2016, pentru
studierea impactului catehizării frontale, clasică și digitalizată, re-
spectiv iulie 2016 – iulie 2018, pentru studiul calitativ dedicat ana-
20 Donna M. Mertens, Sharlene Hesse-Biber, „Triangulation and Mixed Methods

Research: Provocative Positions”, Journal of Mixed Methods Research, vol. 6, n° 2,
2012, pp. 75-79; Sabina Yeasmin, Khan Ferdousar Rahman, „Triangulation
research method as the tool of social science research”, BUP Journal, vol. 1, n° 1,
2012, pp. 154-163.
19
lizei predicatorilor în mediul virtual și impactului acestora asupra
utilizatorilor de Internet.
Conștienți de faptul că o teză de doctorat nu e finalul, ci începutul
unui drum, credem că unele aspecte din cele propuse vor fi limpezi
și ușor de înțeles, iar altele vor impune anumite completări și nuan-
țări. Această ramură de cercetare se va dezvolta în măsura în care pe
viitor vor apărea noi studii lămuritoare asupra relației dintre religios
și digital, dintre Ortodoxie și Internet.
Mulțumiri
Înainte de a pune punct acestei introduceri, dorim să ne expri-
măm gratitudinea față de cei care au vegheat duhovnicește între-
gul demers, înțelegând importanța și valoarea unui asemenea pro-
iect, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț
și Preasfințitul Teofil de Iberia. În aceeași măsură ne arătăm re-
cunoștința față de coordonatorii științifici, pr. prof. univ. dr. Vasile
Gordon și dl. prof. univ. dr. Adrian Opre. De asemenea, mulțumi-
rile se îndreaptă spre recenzorii din comisia centrală: prof. univ.
dr. Constantin Cucoș (Iași), prof. univ. dr. Carmen Bolocan (Iași),
pr. prof. dr. Nicușor Beldiman (București) și Arhim. Teofil Tia
(Cluj-Napoca). Alături de aceștia stau la loc de cinste cei care mi-
au citit și corectat manuscrisul, în special colega mea, profesoara
de limba și literatura română de la Seminarul Teologic Ortodox din
Cluj-Napoca, prof. dr. Ramona Burcă, respectiv doamna Nicoleta
Pălimaru. Pentru verificarea acurateții traducerilor din engleză și
franceză, le mulțumesc doamnelor profesoare Delia Sabou, Iulia
Rudolf și Laura Băcilă. Iar, dacă lucrarea în forma ei publicată are
ținută, aceasta se datorează exclusiv domnului Ionuț Burcă și grafi-
cianului, dl. Ovidiu Muraru, autorul copertei.
Cercetarea o dedic din toată inima părinților și familiei mele.
Știu ei de ce !
20
Partea I
Fundamentarea teoretică
21
22
I
Clarificări conceptuale: o analiză diacronică
După cum se poate observa din titlul tezei, în cercetarea de față

vom opera cu un lexic nespecific teologiei, împrumutat atât din ști-
ințele exacte, cât și din alte discipline umaniste, aspect ce ne obligă
să aducem câteva lămuriri asupra conceptelor utilizate. Demersul,
deși unul anevoios pentru cercetător și împovărător pentru cititor,
este mai mult decât imperativ. Pentru a fi credibili într-un dialog, si-
gur, vorbind despre dialogul transdisciplinar și, de ce nu, interdisci-
plinar, credem că e important să avem proprietatea termenilor. Dar,
nu e vorba doar despre dialog, despre teorie, ci mai cu seamă despre
practică. În fapt, ne-am încadra în categoria despre care vorbește
profesoara pariziană Josiane Jouët21 a celor care dezamăgesc „utili-
zarea așteptată”. Cu alte cuvinte, a celor care cumpără un instrument
mai degrabă pentru estetică și o funcție, din miile avute, folosind in-
strumentul cu mult sub capacitatea lui.
Deși pare de prisos această mică introducere în capitol, suntem
nevoiți să adăugăm că scopul nu este livrarea unui simplu glosar. Ne
dorim o trecere în revistă a principalelor lucrări ce alocă spațiu im-
portant conceptelor vizate, motiv pentru care se va constitui și într-o
pre-lectură a ceea ce va însemna capitolul al II-lea, „Stadiul actual al
cercetării”, o introducere în atmosfera de aprofundare a studiilor de
interes pentru cercetarea noastră.
Termenii explicați, atât istoric, cât și semantic, vor fi următorii:
Internet, Web, TIC, „digital natives”, „digital immigrants”.
I.1. Internet sau Web?

„Internet” și „Web” se suprapun pentru oricine nu-și pune proble-
ma unei posibile diferențe terminologice. O spunem fără menajamen-
21 Josiane Jouët, „Retour critique sur la sociologie des usages”, Réseaux. Communiquer
à l’ère des réseaux, vol. 18, no. 100, 2000, pp. 487-521.
23
te, „pagină de internet”, „pagină web”, fără a ne pune problema în ex-
primarea de zi cu zi, dacă e corect sau nu. Care e diferența dintre cele
două, poate fi o întrebare de început. După cum ne este sugerat pe
developer.mozilla.org, Internetul este „coloana vertebrală a web-ului”,
adică este infrastructura tehnică pe care a fost construit Web-ul22.
Internetul, se știe, a apărut ca un experiment militar, prin anii
’60, iar în anii ’80 a devenit un proiect public în care au fost impli-
cate mai multe universități și instituții particulare. Ceea ce e impor-
tant de reținut constă în păstrarea filosofiei inițiale a Internetului,
conectarea computerelor între ele printr-un sistem de rețele, as-
pect ce-l face pe Manuel Castells, ucenicul lui Marshall McLuhan,
să vorbească despre „Internet Galaxy”23, ca o continuare la „Galaxia
Guttenberg”. Internetul este infrastructura care susține activitatea
Web-ului, ar spune unii specialiști24. Internetul este mai mult decât
o rețea de calculatoare, el este „un set de reguli (internet protocols)
care permit să comunice rețele diverse”25. Web-ul se dezvoltă în anii
’80 avându-l în spate pe Tim Berners-Lee26.
22 https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Learn/Common_questions/How_
does_the_Internet_work#Summary, accesat 29 iunie 2018.
23 Manuel Castells, The Internet Galaxy. Reflections on the Internet, Business, and
Society, Oxford University Press, Oxford, New York, 2001, p. 3.
24 https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Learn/Common_questions/How_
does_the_Internet_work#Summary, accesat 29 iunie 2018; Marshall T. Poe,
A history of communications. Media and society from the Evolution of Speech to the
internet, Cambridge University Press, 2011.
25 Manuel Castelles, The Internet Galaxy..., p. 10. http://www.infogineering.net/
web-internet.htm, accesat 29 iunie 2018.
26 Tim Berners-Lee este considerat una din cele mai importante personalități ale
secolului XX. După cum subliniază Paul Clarke în „Sir Tim Berners-Lee”, viziu-
nea științifică, inovația științifică și punerea în practică de către omul de știință
și profesorul T. Berners-Lee a schimbat în totalitate raportarea noastră la inter-
net, http://webfoundation.org/about/sir-tim-berners-lee/, accesat 3 august 2017.
În 1994 a fondat World Wide Web Consortium (W3C), în cadrul Massachusetts
Institute of Technology, Boston, în Laboratory of Computer Science (LCS). E im-
portant de precizat că el nu și-a patentat ideea, nici nu a vândut-o, despre aceasta
a se urmări articolul lui Robert Wright, „Why the Man Who Invented the Web Isn’t
Rich”, https://www.theatlantic.com/technology/archive/2012/08/why-the-man-
who-invented-the-web-isnt-rich/260848/, iar unii dintre cei care i-au analizat lu-
crările spun că, prin inovația lui, a contribuit capital la ceea ce astăzi cunoaștem ca
Open Source. E interesant de precizat că el este numit de către biografii săi „an evan-
gelist for the developement of the internet”, http://www.biographyonline.net/busi
24
Pe de altă parte, citându-l pe Marshall T. Poe, în capitolul intitu-
lat sugestiv „The Internet before the Internet” (Internetul dinaintea
Internetului), putem spune că istoria Internetului începe în secolul
al XVI-lea în perioada Revoluției Științifice. Desigur, nu în forma pe
care noi o cunoaștem astăzi, ci, la nivel de idee, în sensul de adunare
sistematică a colecțiilor, de clasificare și de diseminare a cunoașterii
în vederea progresului științific27. Autorul crede că doi stimuli im-
portanți au fost în spatele „Internetului modern”. Primul, renașterea
interesului pentru cunoașterea și practica științifică grecească, iar al
doilea, imperialismul. Dezvoltarea lumii și accederea europeanului
în spațiile necunoscute ale Americilor l-au făcut să-și dorească să cu-
leagă și să clasifice informațiile adunate, adesea sistemic. „Impulsul
culegerii și al catalogării a fost aproape o caracteristică a secolu-
lui, așa cum putem vedea în path-breaking-ul metodologic scris de
Francis Bacon28, proto-informaticianul științific prin excelență”29.
Prin urmare, autorul vede în celebrele Accademia dei Lincei30 (1603),
English Royal Society31 (1660), Académie des sciences32 (1666),
Prussian Akademie der Wissenschaften33 (1724) și Russian Akademiia
Nauk34 (1724), principalele centre de dezvoltare a ceea ce mai târziu
ness/tim-berners-lee.html, accesat 3 august 2017. După ce a văzut cât de mult a

crescut și cât impact a avut invenția lui, a exclamat: „an incredibly good feeling, a
lesson for all dreamers ... that you can have a dream and it can come true”, https://
www.theatlantic.com/technology/archive/2012/08/why-the-man-who-inven
ted-the-web-isnt-rich/260848/, vezi de asemenea http://www.biographyonline.
net/business/tim-berners-lee.html, accesat 3 august 2017.
27 Marshall T. Poe, A history of communications….
28 Frederick Copleston, A history of Philosophy. Late Medieval and Renaissance
Philosophy, vol. III, Image Book, Doubleday, New York, London, Toronto, Sydney,
Auckland, 1963, 1993, pp. 292-309; în română: Istoria Filosofiei. Filosofia medieval
târzie și renascentistă, traducere de Ana-Maria Datcu și Sorana Man, All,
București, 2011, pp. 279-297.
29 Marshall T. Poe, A history of communications…, p. 205.
30 Mai multe detalii pe site-ul oficial: http://www.accademiadeilincei.it/modules.
php?name=Soci&file=lista; http://www.lincei.it/modules.php?name=Content&
pa=showpage&pid=21, accesat 29 octombrie 2018.
31 https://royalsociety.org/about-us/history/, accesat 29 octombrie 2018.
32 http://www.academie-sciences.fr/en/, accesat 29 octombrie 2018.
33 http://www.bbaw.de/en/academy, accesat 29 octombrie 2018.
34 Academia de Științe a Imperiului Țarist, mai târziu a URSS-ului. K. V. Ostrovitianov,
History of the Academy of Sciences of the URSS, vol. 1, pp. 1724-1803, Academy of
Sciences of the U.S.S.R. Press, Moscow, 1958 (in Russian). Recenzia este publicată
25
va fi Internetul. La acestea se adaugă, bineînțeles, și tot ceea ce pre-
supune vocabularul împrumutat: bibliotecă, index și articol35.
Nu numai că e interesantă teza cercetătorului american, dar e
chiar cuceritoare. Desigur, e greu să accepți întru totul perspecti-
va oferită de el, mai ales că „noua lume media” este în primul rând
dominată de energia electrică. Intenția o acceptăm ca fiind un pro-
to-internet, dar să spunem că Internetul începe de acolo, conside-
răm că e puțin forțat, mai ales că Marshall McLuhan spune, la un
moment dat, argumentând că mediul este mesajul, că aceasta n-ar fi
fost posibilă în afara tehnologiei alimentate electric.
Dar să urmăm traseul propus de Poe. În pașii făcuți spre Internet
și Web, franco-belgianul Paul Otlet36, cu al său „Universal Decimal
Classification”37, „umilele carduri de indexare 3x5” și obsesia pentru
exhaustiv l-au făcut să stabilească împreună cu echipa sa un cod, un
protopărinte a ceea ce vom vedea mai târziu în programare. Neîn-
țeles de contemporanii săi și greu de învățat, acest tip de indexare
s-a dovedit, cum o spune Marshall Poe „ahead of his time”, adică
prea avansat pentru timpul său. Acești pași spre lumea virtuală a
Internetului se împletesc cu evoluția fotografiei și a microfilmului
de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea38.
pe http://science.sciencemag.org/content/150/3701/1277, după ce fusese publica-

tă, în 1965, în revista Science, 03.12.1965, vol. 150, no. 3701, pp. 1277-1278.
35 Marshall T. Poe, A history of communications..., p. 205.
36 Despre Paul Otlet s-a scris destul de mult, prin urmare, oferim câteva suges-
tii bibliografice: European Modernism and the Information Society. Informing the
Present, Understanding the Past, W. Boyd Rayward (ed.), Routledge, Taylor and
Francis Group, London and New York, 20162. Din acest volum colectiv importan-
te considerăm articolele semnate de Bernd Frohmann, „The role of facts in Paul
Otlet’s Modernist Project of Documentation”, pp. 75-88; Pieter Uyttenhove, Sylvia
van Peteghem, „Ferdinand van der Haeghen’s Shadow on Otlet: European
Resistance to the Americanized Modernism of the Office International de
Bibliographie”, pp. 89-104; Pierre Chabard, „Towers and Globes: Architectural
and Epistemological Differences between Patrick Geddes’s Outlook Towers and
Paul Otlet’s Mundaneums”, pp. 105-126; Alex Wright, Cataloging the World. Paul
Otlet and the Birth of the Information Age, Oxford University Press, New York, 2014.
37 Mai multe detalii despre UDC, dar și despre DDC (Dewey Decimal Classificati-
on) pe https://www.britannica.com/science/Universal-Decimal-Classification;
http://www.udcc.org/index.php/site/page?view=about_history, accesat 29 iunie
2017.
38 Marshall T. Poe, A history of communications..., p. 208.
26
La acestea și multe altele din ramura științei cu efecte în sfe-
ra cunoașterii se adaugă invenția inginerului Vannevar Bush39,
„Differential Analyzer”, în 1927, capabil să rezolve ecuații dife-
rențiale, repede și corect. Prin „Office for Scientific Research and
Developement”, V. Bush stă în spatele cercetărilor militare ale
Statelor Unite40. Și pe acest vizionar îl obseda lipsa unor căi de co-
municare eficiente care să pună în valoare întregul volum de mun-
că științifică, care, credea el, în bună parte se pierde din cauza lipsei
capacității de arhivare și diseminare a informației în timp real și cu
accesibilitate universală, planetară. În același timp, ca în cazul lui
Otlet, idealul era acela de a extrage maximum dintr-o carte, ba chiar,
dacă era posibil, de a renunța la tipul clasic de carte. Interesant este
că și Bush a fost înaintea epocii sale, atât la nivelul ideilor, cât și al
tehnologiei care ar fi trebuit să-i susțină viziunea41.
Pearl Harbour, dar și experiențele celui de-al doilea Război
Mondial, i-au făcut pe americani să caute soluții pentru identifica-
rea din timp a inamicului. Așa se face că au pus în lucru un radar. To-
tuși, chiar dacă ar fi identificat avioanele la timp, decidenții militari
n-ar fi avut răgazul de a gândi o strategie de apărare în timp util, dar,
spune Poe, tocmai aceasta a dus la construirea primului computer
pus în lucru în 1959, SAGE (Semi-Automatic Ground Environment)42.
Chiar dacă această invenție a fost apreciată, izolarea capacităților
informaționale crea o țintă preferată, iar, odată cu distrugerea ei, de-
fensiva americană ar fi rămas fără soluții. Acesta este motivul pentru
care, din anii ’60, s-a început să se investească într-o adevărată rețea,
pentru a diversifica și a reduce riscul de a distruge sistemul informa-
tic printr-un singur atac.
39 G. Pascal Zachary, Endless Frontier. Vannevar Bush, Engineer of the American Century,
The Mit Press, Cambridge, Massachusetts, London, England, 1999.
41 După cum subliniază M. Poe, V. Bush a fost apreciat pentru lucrarea sa „As We
May Think”, publicată în 1945, unde se plângea de metodele învechite de comuni-
care și transmitere a informației, sugerând o intervenție urgentă. Marshall T. Poe,
A history of communications…, pp. 210-211.
42 Detalii suplimentare despre acest proiect revoluționar în: Martin Campbell-Kelly,
From airline reservations to sonic the hedgehog. A history of the software industry, The
MIT Press, Cambridge, Massachusetts, London, England, 2003; Christopher H.
Sterling (ed.), Military Communications. From ancient times to the 21st Century, ABC
Clio, Santa Barbara, California, 2008.
27
În 1969 avea să se nască proiectul ARPANET43 (Advanced Research
Projects Agency Network), cu scopul de a crea un limbaj comun pen-
tru toate computerele, indiferent cine era producătorul44. Nici acest
program n-a rezolvat problema, el fiind de folos doar militarilor și nu
marilor mase, respectiv comunicării între oamenii de știință. Era ne-
voie de o „rețea a rețelelor”, ceea ce s-a și întâmplat la mijlocul anilor
’80 prin ceea ce cunoaștem acum ca fiind Internet, când proiectul
ARPANET se transformă în ARPA-INTERNET45. Comunicarea a ră-
mas totuși dificilă. A venit timpul lui Tim Berners Lee46 și al colegilor
săi francezi, ce lucrau la un mare laborator de fizică din Elveția, să
înființeze Web-ul la începutul anilor ’90. Acesta împlinea în parte vi-
surile avangardiștilor Otlet sau Bush: schimb de documente, căutare
de informații, arhivare, accesibilitate universală47.
Dacă ar fi să oferim mai multă precizie istorică, ar trebui să spu-
nem că omul de știință britanic a inventat Web-ul în 1989, pe când
lucra la CERN48, un important centru de cercetare din Elveția. Web-ul
este un sistem de pagini și site-uri care folosesc Internetul pentru
transferul de date. Este unul dintre numeroasele servicii care fo-
losesc Internetul49. Tim Berners-Lee l-a gândit pentru a eficientiza
transferul de date. El a propus un metalimbaj, un „hipertext”, un lim-
baj de punere la comun, pentru un cerc mai mare sau mai restrâns
43 Advanced Research Project Agency Network ARPANET. Practical tools for self-assess-
ment, The Art of Service, 2018.
44 Marshall T. Poe, A history of communications..., p. 213. Manuel Castells, The Internet
Galaxy..., pp. 10-11. Katie Hafner, Matthew Lyon, Where Wizards Stay Up Late. The
Origins of the Internet, Simon & Schuster Paperbacks, New York, London, Toronto,
Sydney, 1996.
45 Manuel Castells, The Internet Galaxy..., p. 12.
46 Tim Berners-Lee este autorul sau subiectul mai multor lucrări de specialitate.
Le amintim pe următoarele: Tim Berners-Lee, Weaving the Web. The original de-
sign and ultimate destiny of the world wide web, HarperCollins Publishers, 2000;
Heather Moore Niver, Tim Berners-Lee: Inventor of the World Wide Web (Computer
Pioneers), PowerKids Press, New York, 2017; Stephanie Sammartino McPherson,
Tim Berners-Lee. Inventor of the World Wide Web, USA TODAY, 2010.
48 Conform paginii oficiale, CERN este acronimul franțuzescului Conseil Européen
pour la Recherche Nucléaire, cunoscut în engleză ca European Council for
Nuclear Research, înființat în 1952. https://home.cern/about, accesat 3 august
2017.
49 http://www.infogineering.net/web-internet.htm.
28
de oameni de știință, iar prototipul a fost numit Enquire50. În 1990,
în colaborare cu Robert Caillau, au produs prima versiune a World
Wide Web.51 Trebuie știut că primul site a fost chiar al CERN în 199152.
Obiectivul principal al Web-ului a fost accesibilitatea; să îi fie ușor
fiecărei persoane să urmărească ceea ce se numește în limbaj de spe-
cialitate „hypertext web page”, de oriunde din lume prin Internet53.
Trei elemente au fost definitorii în această inovație: URL
(Uniform Resource Locator), adică un sistem care să poată recunoaș-
te locul de unde este accesată o informație de pe Internet; HTML
(Hypertext Markup Language), adică modul de scriere și prezentare,
de interacțiune a cititorului cu pagina; și HTTP (Hypertext Transfer
Protocol), adică răspuns cu pagini web la cerere54.
Istoria Internetului trebuie urmărită în tandem cu inventarea
PC-ului, cu programele de operare Windows și Macintosh55, care iau
prim-planul unui program ca UNIX, considerat prea complex. De
asemenea, nu trebuie să uităm de celebrii „geeks”, împătimiții după
tehnologie, care trăiau succes după succes prin descoperirile lor.
Una dintre cele mai importante a fost aceea că orice PC din lume
putea comunica cu un altul prin rețeaua de telefonie fixă. Tot acum
trebuie consemnat proiectul „Web browser-ul”, un pas important în-
spre facilitarea informației și spre ceea ce, la mijlocul anilor ’90, era
deja încetățenit ca „surfing the net”56. Într-o colaborare fericită între
un antreprenor din Silicon Valley57 și un IT-ist de la Universitatea
50 Manuel Castells, The Internet Galaxy..., p. 15.

51 Brian McCullough, How the internet happened. From Netscape to the Iphone,
Liveright Publishing Corporation, New York, London, 2018, pp. 82-94. http://
www.biographyonline.net/business/tim-berners-lee.html, accesat 3 august 2017.
52 http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html, accesat 3 august 2017;
Manuel Castelles, The Internet Galaxy..., p. 15.
53 http://www.biographyonline.net/business/tim-berners-lee.html, accesat 3 au-
gust 2017.
54 http://www.biographyonline.net/business/tim-berners-lee.html, accesat 3 au-
gust 2017.
55 O istorie a companiei Apple, care stă în spatele celor mai de success dezvoltări
tehnologice în industria computerelor, ne este oferită de Owen W. Linzmayer,
Apple Confidential 2.0: The Definitive History of the World’s Most Colorful Company,
No Starch Press, San Francisco, California, 2004.
57 Silicon Valley este unul dintre cele mai râvnite locuri și mai controversate tot-
odată, din lume. Când vine vorba de noile tehnologii, de revoluțiile digitale, ni-
29
din California s-a născut primul „browser comercial” Netscape
Navigator (NET), abia după aceea, în 1995, Microsoft pune în circula-
ție Internet Explorer, alături de programul de operare pe calculator
cunoscut drept Windows58.
M. Poe conchide: „și iată așa a luat naștere Internetul. Cele mai
adânci rădăcini ale sale, așa cum am subliniat, au fost științifice. În
acest sens, Internetul este împlinirea a 400 de ani de visuri că in-
formația poate fi adunată, stocată, și cernută cu ușurință, eficient și
la nesfârșit”59. Și dacă acum am tinde să credem că știința a făcut ca
Internetul să devină atât de cunoscut și accesibil, Poe crede că ne
înșelăm, el oferind alți factori pentru ceea ce numește „pulling the
Internet into Existence”: „Cu toate acestea, știința însăși nu a «tras»
Internetul întru existență în ultimul sfert de secol XX. Nu, au existat
forțe sistemice mai mari care au contribuit, dintre care toate sunt
sugerate în povestea pe care tocmai am spus-o. Generalizând, aces-
tea au fost trei: capitalismul informațional, supravegherea statului
și privatizarea culturală60”.
În fapt, obsesia adunării, indexării și arhivării cunoașterii a dus
pas cu pas la infrastructura numită Internet, iar oportunitatea fi-
nanciară, controlul maselor și afirmarea individuală au făcut din
Internet un adevărat fenomen. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a născut din
dorința de a cunoaște, de a cuprinde cu mintea și de a comunica cât
mai multor persoane, s-a constituit și într-o oportunitate de afaceri,
pe care mediul business a fructificat-o făcând din Internet principa-
la sursă de promovare a produselor proprii. Aici nu trebuie trecută
cu vederea inventarea PC-ului, a computerului de familie, vector al
accesibilizării Internetului pentru marile mase. În același timp, „he-
donismul cultural”, cultura libertinajului, care-și găsește un promo-
tor în companiile ce se concentrau pe marketing și câștigul imediat,
meni nu poate evita acest nume, ba mai mult, acest loc californian este punc-
tul de referință. Din bogata bibliografie dedicată acestui subiect, semnalăm
doar câteva titluri: W. Richard Scott, Michael W. Kirst et al., Higher Education
and Silicon Valley. Connected but conflicted, Johns Hopkins University Press,
Baltimore, 2017; Kai-Fu Lee, AI Super-Powers: China, Silicon Valley and the New World
Order, Houghton Mifflin Harcourt, Boston, 2018.
58 Brian McCullough, How the internet happened…, pp. 7-37; Manuel Castells, The
Internet Galaxy..., p. 16.
60 Ibidem.
30
a devenit reprezentativă pentru lumea digitală. Anii ’60 și nașterea
hedonismului cultural au făcut posibil Internetul. Din momentul
nașterii sale, oamenii au fost pregătiți pentru un canal prin care să
poată auzi, vedea și spune orice. Presa scrisă și audiovizualul nu pu-
teau suplini această dorință. Internetul a putut și a făcut-o”61.
I.2. Web
Web-ul în sine este un subiect căruia cercetătorii i-au acordat
pagini importante62, iar cel care stă în spatele conceptului de web
2.063 este Tim O’Reilly64. Se pare că acest concept apare în urma unui
„brainstorming” între O’Reilly și Medialive International. După un
an și jumătate de la prima utilizare a expresiei web 2.0, în 2007,
aceasta avea 9,5 milioane de citări în Google65. Termenul n-a întâr-
ziat să câștige susținători și negatori deopotrivă. Unii îl consideră
cu adevărat important, alții doar un „buzzword”, un termen bine
61 Ibidem.
62 Una dintre cele mai importante lucrări, de o complexitate deosebită, care cu-
prinde nu mai puțin de 600 de pagini, a fost publicată de către Niels Brüger, Ian
Milligan (eds.), The SAGE Handbook of Web History, SAGE, Los Angeles, London,
New Delhi, Singapore, Washigton DC, Melbourne, 2018.
63 Gabriel Képéklian, Jean-Louis Lequeux, Déployer un projet Web 2.0. Anticiper le Web
sémantique (Web 3.0). Suportul acestor lucrări în format printabil poate fi găsit pe
site-urile personale ale autorilor: http://www.kepeklian.com/blog, http://www.
weltram.eu/iweb.aspx, Eyrolles, Editions d Organisation, 2009.
64 După cum ne informează site-ul oficial, http://www.oreilly.com/tim/bio.html,
Tim O’Reilly este fondatorul și președintele O’Reilly Media, Inc. Ideea acestui
om de afaceri a fost aceea de a face lucruri interesante pentru oameni interesați,
„interesting work for interesting people”, ceea ce a mers foarte bine. Obiectul
principal al afacerii lui O’Reilly era acela de a livra „online learning”, publicarea
de cărți, consultanță de specialitate, respectiv „încearcă să schimbe lumea prin
răspândirea și creșterea cunoașterii inovatorilor”. Este unul dintre personajele
cheie în dezvoltarea și popularizarea conceptului „open source software”. Dato-
rită previziunilor sale, dar și modului inspirat de a se mișca în lumea inovației
tehnologice, în 2010 a fost numit de către Max Chafkin, „the oracle of Silicon
Valley”, în revista Inc, https://www.inc.com/magazine/20100501/the-oracle-of-
silicon-valley.html, accesat 3 august 2017. Este cel care a cumpărat pachetul
majoritar al Pearson Technology Group, cu Safari Books Online, o platformă de
e-learning cu aplicații care te invită la învățare continuă. El este unul dintre cei
mai fervenți susținători ai Artificial Intelligence (AI), accesat 3 august 2017.
65 http://www.eutech-ssii.com/index.php?option=com_content&view=arti
cle&id=78, accesat 3 august 2017.
31
„marketat”, adică, pe românește, cu o bună publicitate. Autorul
O’Reilly oferă câteva detalii care explică diferența dintre web 1.0 și
web 2.0. Dintre acestea vom consemna că, în locul site-ului personal,
apar blogul, publicare vs participare, rețelele sociale, dintre care cea
mai cunoscută și utilizată este Facebook.
Așa cum Tim O’Reilly o spunea în 2004 la „Web 2.0 Summit”,
„web 2.0 a reprezentat nu doar renașterea web-ului după „dot com
bust”, ci un nou model pentru industria de computere, bazat pe sto-
cări uriașe de date, inteligență colectivă și Internet ca platformă”66.
Același cercetător compară web 2.0 cu sistemul solar, întrucât
setul de principii și practici sunt organizate în așa fel încât gravi-
tația e mai aproape de a descrie adevărul despre web 2.0 decât
ceea ce ei numesc „hard boundary”. Cu alte cuvinte, web 2.0 prin
principiile sale se constituie într-un nucleu central din care radia-
ză principiile și practicile specifice, utilizate mai mult sau mai pu-
țin de site-uri. Dacă ar fi să privim imaginea soarelui care radiază,
am vedea web 2.0 în centru, ca platformă, și site-urile mai aproa-
pe sau mai departe de el, dependente de funcțiile utilizate și de
numărul lor. Web 2.0 oferă utilizatorului posibilitatea de a-și con-
trola datele, de a posta mult mai ușor și mai repede, fără să apele-
ze permanent la specialist, de a avea un blog, de a avea constant
o statistică cu numărul de utilizatori, de a combina video, audio,
imagine și text foarte uşor, de a controla designul, de a personali-
za cu multă ușurință etc.67 Când se vorbește despre web 2.0, inevi-
tabil se fac și aceste comparații cu web-ul clasic68: „DoubleClick”69 vs
66 http://www.oreilly.com/tim/bio.html, accesat 3 august 2017. Printre multele ac-

tivități în care este implicat cu firma sa, O’Reilly stă la baza fondării platformei
Ignite, o platformă ce concurează TedEX, doar că discursurile ținute aici trebuie
să se bazeze pe 20 de site-uri și să aibă 5 minute de prezentare amuzantă, indi-
ferent de subiect. Una dintre filosofiile acestui proiect este „Everyone Speaks”,
iar principalii coordonatori sunt Brady Forrest și Bre Pettis. Vezi mai multe pe
http://www.ignitetalks.io/events.
67 http://www.oreilly.com/pub/a/web2/archive/what-is-web-20.html?page=1, acce-
sat 3 august 2017.
68 Tim O’Reilly, What is Web 2.0, Kindel Edition, O’Reilly Media, http://www.oreilly.
com/pub/a/web2/archive/what-is-web-20.html?page=1, accesat 3 august 2017.
69 „DoubleClick oferă servicii de «digital ad serving» pentru vânzători (publisheri),
cumpărători (advertiseri, agenții) și rețele de publicitate. A fost înființat în 1996,
listat pe NASDAQ în 1998, unit cu Abacus Direct în 1999, achiziționat de Hellman
& Friedman în 2005 (care apoi a vândut Abacus Direct) și în final achiziționat de
32
„Google AdSense”70; „Ofoto vs Flickr”71; „Akamai vs BitTorrent”; „Mp3.com
vs Napster”; „Britannica Online vs Wikipedia”72; „personal websites vs
blogging”; toate aplicațiile prezentate fiind perechi ce aparțin celor
două tipuri de web cunoscute până acum și care accentuează schim-
bul de paradigmă73.
Google în 2007”, http://web-analytics.ro/2015/doubleclick-advertisers/, accesat 3

august 2017.
70 Joel Comm, AdSense Secrets 6.0: What Google Never Told You About Making Money
with AdSense, Kindle Edition. Pe site-ul românesc http://afacereadsense.blogspot.
com/2011/05/intro-adsense.html, accesat 3 august 2017, ni se oferă această descri-
ere: „AdSense este o aplicație de publicitate de la Google (...). Google se folosește de
tehnologia motorului de căutare pentru a afișa reclame în funcție de conținutul
site-ului, locația user-ului, și alți factori. Cei ce doresc să își facă publicitate prin
Google se pot înscrie în programul AdWords. AdSense este cea mai folosită meto-
dă de a afișa reclame, deoarece acestea se pot personaliza și «camufla» în culorile
site-ului, iar conținutul lor este relevant cu cel al site-ului pe care sunt afișate.
Multe site-uri folosesc AdSense pentru a valorifica importanța site-ului; fiind cea
mai cunoscută rețea de publicitate, AdSense este foarte important pentru publici-
tatea site-urilor mici care nu au resursele necesare pentru o publicitate mai costi-
sitoare. Pentru a posta reclame, webmaster-ii trebuie să introducă un scurt script
pe paginile site-ului. Proprietarii de site-uri folosesc următoarele metode pentru
a crește venitul prin AdSense. Iată 3 metode folosite de ei: 1. Folosesc diverse teh-
nici de mărire a traficului pe site; acestea nu se limitează doar la reclame online.
2. Dezvoltă conținutul site-ului în așa fel încât să atragă cele mai bine plătite re-
clame publicitare AdSense. 3. Folosesc cuvinte ce «îndeamnă» vizitatorii să vizite-
ze reclame afișate. Atenție, Google interzice folosirea frazelor de instigare «Click
on my AdSense ads» sau altele asemănătoare pentru creșterea numărului de
click-uri. Frazele acceptate de Google sunt «Sponsored Links» și «Advertisements».
Sursa de venit a programului AdSense este programul AdWords, care are un sis-
tem complex de taxare per click bazat pe o licitație. La ora actuală, Google împarte
68% din profitul generat de AdSense cu partenerii programului”.
71 Site-ul oficial anunță că platforma concentrează peste 10 miliarde de poze și in-
vită la a te înscrie, https://www.flickr.com/, accesat 5 ianuarie 2019.
72 Dacă pentru aproape trei secole (1768), Enciclopedia Britannica, prezentă în for-
mat electronic din 1990, iar în mediul virtual accesibilă din 1994, era normativă
când venea vorba de cultură generală, în era digitală se pare că este surclasată de
Wikipedia, preferată de tinerele generații. Aceasta în condițiile în care Wikipedia
(urmașa Nupedia, fondată de Jimmy Wales și Larry Sanger) nu poate oferi garanția
acurateții informației prezentate, motiv pentru care este privită cu suspiciune de
lumea academică. Mai multe informații pe https://www.britannica.com/topic/Ency
clopaedia-Britannica-English-language-reference-work/Fifteenth-edition#ref
301350, și https://www.britannica.com/topic/Wikipedia, accesat 4 august 2017.
73 Tim O’Reilly, What is Web 2.0…, cap. 1, http://www.oreilly.com/pub/a/web2/archi
ve/what-is-web-20.html?page=1, accesat 4 august 2017.
33
Suportul web 2.0 (cu toate îmbunătățirile ulterioare) este cel care
a permis pentru prima dată utilizatorilor să-și stocheze datele al-
tundeva decât pe propriul computer, direct pe web, pe ceea ce este
cunoscut drept „Cloud”. Sunt motoare de căutare care pot accesa
până și datele locale ale utilizatorului. Browser-ul ocupă un loc de
prim rang, prin el fiind posibilă instalarea unei palete largi de apli-
cații care în timp își fac up-date-ul printr-o simplă chestionare a
user-ului. „Practic vorbind, browser-ul devine cel mai important pro-
gram al utilizatorului74”.
Dacă lumea web, înainte, se împărțea între cei ce creează pagini și
cei care consumă, prin web 2.0 între cele două categorii, între „creator”
și „consumator” lucrurile încep să se suprapună. Această platformă
este cea care a permis ceea ce în anii ’90 era imposibil pentru un ne-
cunoscător, anume utilizarea și diseminarea informației și a opiniilor
via web chiar de către cei care tehnic nu sunt foarte bine echipați75.
Raportarea la noțiunea însăși de „web 2.0” nu este identică la toți
specialiștii. După cum afirma prof. Carmen Holotescu în 2007, par-
tizanii web 2.0 susțin că „este mai degrabă o nouă viziune asupra
Web-ului decât o tehnologie sau un grup de tehnologii; este mai mult
o „atitudine”, decât o tehnologie; este un fenomen cultural, mai mult
decât unul tehnic; este un termen de marketing; este un nou val de
tehnologie avansată; este un amalgam logic de tendințe; un Internet
la îndemâna oricui”76. Dacă este așa sau nu, o vor lămuri specialiștii,
cert este că marea schimbare se produce o dată cu aplicarea aces-
tor noi seturi de protocoale. Comunicarea este revoluționată, cultura
este pe punctul de a se transforma, chiar de a suferi mutații majore.
Datorită componentei sale interactive, sociale și de indexare, web
2.0 este extrem de atractiv pentru mediul educațional, pentru școli
și pentru furnizorii de educație.
Aproape simultan cu web 2.0 se vorbea despre web 3.0 sau
web-ul semantic77. Acesta este un concept care face posibilă „utopia”
74 http://www.timsoft.ro/ke/modul1.html, http://www.oreilly.com/tim/bio.html,
accesat 4 august 2017.
75 Sam Han, Web 2.0, Routledge, London and New York, 2011.
76 Carmen Holotescu, „Ce înseamnă Web 2.0. Implicații în educație”, http://www.
timsoft.ro/ke/modul1.html, accesat 4 august 2017.
77 Tim Berners-Lee, Wendy Hall, James A. Hendler, Kieron O’Hara, Nigel Shadbold,
Daniel J. Weitzener, „A framework for Web Science”, Web Science, vol. 1, no. 1, 2006,
34
pe care o visa Berners-Lee, aceea a unui centru „Big Data” și a capaci-
tății computerelor de a analiza informația semantic. Adică să poată
lega valorile semantice ale cuvintelor de modul de utilizare a datelor,
ceea ce ar spori predictibilitatea pentru un utilizator. Prin acest web
Big Data, Internetul va dezvolta câteva caracteristici pe care Vanessa
Russo le clasifică astfel: viteză, diversitate, volum, „viralitate” (adică
popularitatea acestora)78.
Astfel, după același autor, web 3.0, modul în care acumulează in-
formație „Big Data” ar putea fi înțeles mai ușor din următoarele pe-
rechi: inteligență artificială–om (ceea ce face, la nivel de marketing,
a ajuta la instalarea reclamelor potrivite pentru fiecare utilizator);
om–om (canalele de socializare); inteligență artificială–inteligență
artificială (adună informațiile generate de interacțiunea dintre di-
feritele „devices-uri”: localizare, tranzacții economice on-line etc.)79.
Cu toate acestea, părintele „semantic web” consideră că principa-
la trăsătură a acestui tip de web este să îi ajute pe oameni să-și facă
disponibile datele și pentru alții:
„Web-ul semantic (SW) este o încercare de a dezvolta potențialul
web-ului ca o extensie similară a comportamentului oamenilor. SW
încearcă să-i determine pe oameni să-și pună datele proprii la dispozi-
ția altor utilizatori și să adauge legături pentru a le face accesibile prin
link-ul următor. Deci, viziunea SW se arată ca o extensie a principiilor
Web-ului de la documente la date. Această extensie, dacă se întâmplă și
este acceptată, va îndeplini mai mult potențialul Web, prin faptul că va
permite ca datele să fie partajate în mod eficient de comunități mai largi
și să fie procesate automat de instrumente, precum și manual.
Aceasta, desigur, generează un imperativ: astfel de instrumente tre-
buie să poată procesa împreună date oferite în formate eterogene, adu-
nate folosind diferite principii pentru o varietate de sarcini primare.
pp. 16-22; K. K. Breitman, M. A. Casanova, W. Truszkowski, Semantic Web: Concepts,

Technologies and Aplications, Springer-Verlag, London, 2007; Vladan Devedžc,
Semantic Web and Education, Springer, New York, 2006, pp. 29-70.
78 Vanessa Russo, „Semantic Web: Metadate, Linked Data, Open Data”, Science &
Philosophy, vol. 3, no. 2, 2015, p. 37. A se vedea și lucrarea K. K. Breitman, M. A.
Casanova, W. Truszkowski, Semantic Web: Concepts, Technologies…, aici se face
chiar o diferență între sintactic web și semantic web, desigur, nuanțe interesante
pentru specialiști, dar pe care le semnalăm datorită complexității pe care acest
subiect îl presupune, pp. 4-10.
79 Vanessa Russo, „Semantic Web: Metadate, Linked Data, Open Data”…, p. 39.
35
Puterea Web va fi cu atât mai mare cu cât datele vor putea fi definite și
legate, astfel încât mașinile să poată depăși ecranul și să integreze și să
raporteze despre date între aplicații (și dincolo de granițele organizați-
onale sau comunitare). În prezent, Web-ul funcționează foarte bine în
ceea ce privește textul, muzica și imaginile, și accesibil pentru video și
servicii, dar datele nu pot fi utilizate cu ușurință pe scară Web. Scopul
SW este de a facilita utilizarea datelor, precum și descoperirea lor, pen-
tru a depăși Google în acest sens.”80
Philippe Cabin și Jean-François Dortier indicau că „web 2.0 abia
se năștea când se vorbea deja de Web 3.0. (...) Având în vedere succe-
sul web-ului, devenea necesar să se poată găsi pe el informații per-
tinente și utile. Cum s-ar fi putut regăsi internauții și motoarele de
căutare în acest continent virtual aflat în expansiune continuă, în
care colcăie miliarde de date încurcate? Web-ul semantic dorește să
rezolve această problemă printr-un nou mod de catalogare a surselor
și de reprezentare a cunoștințelor (...). Ideea web-ului semantic este
tocmai aceea de a accede la sens (semantica este știința sensului cu-
vintelor)81.
T. Berners-Lee, într-un studiu scris în echipă, notează că în toa-
tă ecuația „semantic web” un rol deosebit de important îl joacă
„folksonomies”, adică o luare în calcul de către motoarele de căutare
a categoriilor alese de utilizatori. Aceste notificări făcute de cei care
sunt prezenți în mediul virtual ajută formulele alese de web 3.0 să
găsească mai ușor și mai exact ceea ce-i interesează pe internauți82.
Sigur, sunt încă foarte multe de descoperit în acest domeniu. Ter-
menul în sine web 3.0 este mai puțin popular decât web 2.0, dar filo-
sofia ce-l animă se dezvoltă de la o zi la alta.
I.3. Tehnologia Informației și a Comunicării

TIC este forma prescurtată, acronimul sintagmei Tehnologia
Informației și a Comunicării, din englezescul ICT (Information and
Communication Technologie). Formularea aceasta a intrat în do-
meniul academic în 1986 prin studiul lui William Melody și al co-
80 Tim Berners-Lee et al., „A framework for Web Science”..., p. 18.

81 Philippe Cabin, Jean-François Dortier, „Webul, mod de întrebuințare”, in Philippe
Cabin, Jean-François Dortier (coord.), Comunicarea, (Collegium), traducere de
Luminița Roșca și Romina Surugiu, Polirom, Iași, 2010, pp. 314-315.
82 Tim Berners-Lee et al., „A framework for Web Science”..., pp. 128-129.
36
laboratorilor săi83. Totuși devine foarte cunoscută în urma revizuirii
Curriculum-ului Național al Angliei, Țării Galilor și Irlandei de Nord
în 2000, după ce Dennis Stevenson, președintele Camerei Lorzilor
Appointments Commision (2001-2008) și cancelar al University of
the Arts London, îl folosește cu generozitate într-un raport guverna-
mental din Regatul Unit în 199784. Din 2013 termenul ICT a fost înlo-
cuit în curricula engleză prin „computing”85.
În România, Centrul de Evaluare Națională (CEN) a publicat în
2011 un Ghid metodologic de implementare a TIC în curriculumul
național, în urma desfășurării proiectului „Competențe cheie TIC
în curriculumul școlar”86. În România, datorită programului SEI,
Sistem Educațional Informatizat, încă din 2001, TIC-ul, ca discipli-
nă, a fost introdus în școli87.
Prin urmare, TIC desemnează, într-o primă accepțiune, toate in-
strumentele tehnice moderne care sunt în legătură directă cu lumea
digitală, dar poate, cel puțin în România, să se refere și la disciplina
TIC, Tehnologia Informației și a Comunicării.
În ce privește instrumentele utilizate în partea practică, acestea
credem că nu mai trebuie descrise, o enumerare a lor fiind suficien-
tă, dat fiind faptul că sunt mijloace întâlnite la tot pasul: computer,
proiector, tablă inteligentă, boxe etc.
83 William Melody, Robin E. Mansell, Barbara J. Richards, Information and

Communication Technologies: Social Science Research and Training. A Report by the
ESRC Programme on Information and Communication Technologies, Economic and
Social Research Council, London, 1986.
84 Information and Communications Technology in UK Schools. An independent inquiry,
martie 1997, http://web.archive.org/web/20070104225121/http://rubble.ultrala
b.anglia.ac.uk/stevenson/ICT.pdf, accesat 11 iunie 2014; David Hall, The ICT
Handbook for Primary Teachers. A guide for students and professionals, Routledge,
London and New York, 2010.
85 Mai multe detalii și trimiteri bibliografice în articolul „Information and commu-
nications technology”, http://en.wikipedia.org/wiki/Information_and_commu
nications_technology, accesat 20 septembrie 2014.
86 http://tic.ncit.pub.ro/Ghid%20general%20TIC_.pdf, accesat 11 iunie 2014, vezi și
http://www.elearning.ro/promovarea-tic-in-educatie.
87 Ghid metodologic de implemetare a TIC în curriculumul național, București, 2011,
p. 20.
37
I.4. „Digital natives”
Istoria generației digitale nu e mai veche de 35 ani ca teorie și
concept, deși, dacă ar fi să ne referim la literatura SF, la scrierile lui
Isaac Asimov și ale altor autori, această generație a fost anticipată
încă din anii ’50. După părerea multor cercetători, așa cum vom ve-
dea, copiii născuți după 1980, când tehnologia a înregistrat o evolu-
ție uimitoare, când tehnologia n-a mai fost o chestiune de lux, ci o
necesitate, accesibilă tuturor, poartă numele de „generații digitale”.
În cercetările de specialitate, pe nativii perioadei amintite îi gă-
sim sub mai multe denumiri: clickerati, expresie ce aparține lui Idit
Harel-Caperton88, digital natives, după cum vom vedea, expresia lui
Prensky89, Net Generation a lui Tapscott90 și Screenagers a lui Douglas
Rushkoff91; întâlnim, de asemenea, pentru aceeași categorie, ex-
presiile millenials, cybercitizens, netizens, homo digitalis92, digital
youth ori generation Y93, după cum sublinia Niky Hockly, directorul
„Pedagogy of The Consultants-E”94 o organizație online de training și
organizare. Dintre aceste nume, trei se impun: „digital natives”, „net
generation” și „millenials”.
88 http://www.huffingtonpost.com/idit-harel-caperton/, accesat 20 septembrie

2014. Idit Harel-Caperton, „Clickerati kids: Who are they?”, http://www.mama
media.com/areas/grownups/new/21learning/main.html(2003), accesat 3 septem-
brie 2013; vezi și Yafat Ben-David Kolikant, „Digital Students in a Book-Oriented
School: Students’ Perceptions of School and the Usability of Digital Technology
in Schools”, Educational Technology & Society, vol. 12, no. 2, 2009, pp. 131-143.
89 Mark Prensky, „Digital natives, digital immigrants”, On the Horizon, vol. 9, no. 5,
2001, pp. 1-6; Mark Prensky, „Listen to the natives”, Educational Leadership, vol. 63,
no. 4, 2005, pp. 8-13.
90 Don Tapscott, Grown Up Digital: How the Net Generation Is Changing Your World,
McGrawHill, New York, 2009; în română Don Tapscott, Crescuți digital. Generația
net îți schimbă lumea, tradus din engleză de Ioana Calean, Publica, București,
2011, p. 38.
91 Douglas Rushkof, Screenagers: Lessons in Chaos from Digital Kids, Hampton Press,
New York, 2006; Yiafat Ben-David Kolikant, „Digital natives, better learners?
Students’ beliefs about how the Internet influenced their ability to learn”,
Computers in Human Behavior, no. 26, 2010, pp. 1384-1391.
92 Adrian Stoicescu, „Homo Digitalis – in Search of a Patterned Used Identity”,
Informatica Economică, vol. 19, no. 3, 2015, pp. 68-79.
93 Nicky Hockly, „Technology for the language teacher. The digital generation”, ELT
Journal, vol. 65, no. 3, 2011, doi: 10.1093/elt/ccro41, Oxford University Press, pp.
322-325.
94 http://www.theconsultants-e.com/general/NickyHockly.php, accesat 8 august 2017.
38
Nativii digitali constituie, fără doar și poate, cea mai mare pro-
vocare pentru catehetul și predicatorul zilelor noastre. În primul
rând, sunt generații a căror paradigmă educațională suferă muta-
ții majore. Cercetătorii maghiari Székely și A. Nagy chiar punctau:
„Noua structură care s-a dezvoltat după societățile industriale, du-
blate de post-industriale (Daniel Bell, 1973) și societatea informației
(Manuel Castells, 2005) este o transformare economică, socială și
culturală care acum afectează și se răspândește în întreaga lume”95.
Aceste realități pe care sociologii și psihologii deopotrivă le semna-
lează ne obligă la o astfel de abordare pe care să o circumscriem în
domeniul catehezei moderne.
Marc Prensky atrăgea atenția în 2001 că America era în fața pri-
mei generații care putea fi numită eminamente digitală. Lumea vir-
tuală este o parte din ei, noile tehnologii ale comunicării sunt parte
din viața lor. La noi, desigur, dacă ar fi să acceptăm necritic expre-
sia lui Prensky, putem vorbi despre o astfel de generație începând
cu 2008-2010. Același autor susține că nativii digitali înregistrează
mai puțin de 5.000 de ore citind, peste 10.000 jucându-se pe video
games și nu mai puțin de 20.000 de ore la TV. Mai mult decât atât,
„studenții gândesc și procesează informația fundamental diferit de
predecesorii lor”96. Desigur aceste cifre pot fi luate în calcul sau nu,
cert este că despre o schimbare de generație se poate vorbi.
În 2009, mesajul papei Benedict al XVI-lea a fost pregătit special
pentru digital natives sau générations digitales. Această intervenție a
fost cauzată de Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale, ediția a 43-a.
Titlul a fost sugestiv: „Noile tehnologii, noile relații. Promovarea
unei culturi a respectului, dialogului și prieteniei”97. Înaltul prelat,
după ce a accentuat încă o dată, în cunoscuta tradiție a Conciliului
95 Levente Székely, Adam Nagy, „Online youth and eYouth – a guide to the world of
digital natives”, Children and Youth Services Review, 33, 2011, p. 2186; Jones Chris,
Shao Binhui, „The net generation and digital natives: implications for higher
education”, Higher Education Academy, York, 2011, http://www.heacademy.ac.uk/
resources/detail/evidencenet/net-generation-and-digital-natives, accesat 8 au-
gust 2017.
96 Marc Prensky, „Digital Natives, Digital Immigrants”..., p. 1.
Communications Sociales, „Nouvelles technologies, nouvelles relations. Pro-
mouvoir une culture de respect, de dialogue, d’amitié”, 24 mai 2009, http://w2.
vatican.va/content/benedictxvi/en/messages/communications/documents/hf_
39
II Vatican, faptul că „noile tehnologii digitale determină schimbări
fundamentale în modelele de comunicații și în raporturile interu-
mane”, a mai avut un cuvânt ce merită pomenit. „În mesajul de anul
acesta, m-am gândit să mă adresez celor care fac parte din generația
digitală: aș vrea să împărtășesc cu ei câteva idei asupra potențialului
extraordinar pe care-l dețin noile tehnologii când sunt folosite pen-
tru a favoriza înțelegerea și solidaritatea umană. Aceste tehnologii
sunt un veritabil dar pentru umanitate […]”98.
Fără a maniheiza, fără a stigmatiza noile tehnologii, întâistătă-
torul de la Vatican motivează spre o folosire curajoasă și spre fruc-
tificarea acestei oportunități; nu oricum, ci pentru înțelegere și soli-
daritate umană. Mesajul continuă: „Tinerii, în particular, au înțeles
enorma capacitate a noilor mijloace media de a favoriza conectarea,
comunicarea și înțelegerea între indivizi și comunități, și ei le folo-
sesc pentru a comunica cu propriii prieteni, pentru a întâlni lume
nouă, pentru a crea comunități și rețele, pentru a căuta informații și
noutăți, pentru a-și împărtăși ideile și opiniile”99.
Raportul ONU din 2013, prin organizația International Tele-
communication Union, în capitolul „Measuring the World’s Digital
Natives”, indică spre o generație care nu poate fi ignorată.
Atributele nativului digital

Don Tapscott folosea în 1998 expresia de „net generation”, fiind,
după știința noastră, pentru prima dată când cineva încerca să în-
corporeze într-o sintagmă generația ce se simțea cea mai atrasă de
tehnologie și mediul digital.
În 1999 cercetătorul Douglas Rushkoff100 sublinia șase caracte-
ristici ale generației digitale raportate la generațiile așa-numiților
benxvi_mes_20090124_43rd-world-communications-day.html, accesat 3 august

2013. Mesajul a fost transmis în 7 din limbile în care Catolicismul este prezent.
98 Ibidem.
99 Ibidem.
100 http://www.rushkoff.com, pagina oficială a autorului american. Filmul docu-
mentar „Generation Like”, unde Ruskoff este cel care a inspirat prin cărțile și
cercetările sale, se pune în atenția părinților generația care iese din orice tipar
imaginat acum o jumătate de secol. Obsesia like-urilor este semnul unei muta-
ții chiar la nivel spiritual, http://www.pbs.org/wgbh/frontline/film/generation-
like/, accesat 26 noiembrie 2015. Tinerii aceștia arată că au nevoie de apreciere.
40
„digital immigrants”101: „căderea gândirii liniare și dominarea celei
haotice; căderea mecanicismului și creșterea animismului, căderea
sobrietății (seriozității) – creșterea viziunii consensuale; căderea
metaforei, creșterea recapitulării; căderea lui Dumnezeu, ridicarea
naturii”102. Toate caracteristicile acestei generații ne ridică noi provo-
cări, sublinia autorul.
După nici doi ani, Mark Prensky103 se impunea pentru următorul
deceniu prin definițiile punctuale, de catalog, ale acestei generații
și prin trasarea caracteristicilor acestora104. Tipul de abordare pren-
skyan este pozitiv, laudativ și extrem de optimist. „digital natives”
pot să ia informația mult mai repede decât o făceau părinții lor, au
abilități multitasking, preferă imaginile și sunetele înaintea textu-
lui, preferă așa-numitele conectări accidentale, hypertextele; sunt
foarte abili în sarcinile ce li se dau în rețea, în munca în echipă; lup-
tă pentru lauda imediată și pentru recunoașterea cât mai frecventă
a meritelor; preferă jocurile în locul muncii clasice; iar tehnica este
privită cu prietenie și nu cu adversitate. Nu toate aceste trăsături
sunt atuuri, dar ele pot deveni, crede autorul105.
După cum prezintă raportul Measuring the Information Society,
după o cercetare făcută de Telefonica și Financial Times pe un eșanti-
on de peste 12.000 de utilizatori de Internet, cu vârste cuprinse între
18-30 de ani, din 27 de țări, ilustrează că majoritatea cred că tehno-
logia le-a schimbat viața în bine și că ajută la atingerea obiectivelor
profesionale. Tot această cercetare indică un grad foarte ridicat de op-
timism din partea tinerilor, respectiv convingerea că ei pot contribui
la o lume mai bună. Ei cred că este deosebit de importantă educația
de calitate (42%), că mediul trebuie protejat (41%) și că trebuie elimi-
nată sărăcia (39%.) Tot această cercetare evidențiază diferențele din-
tre regiunile lumii. Pe de o parte, „digital natives” din Asia și America
latină se arată foarte optimiști vizavi de viitorul economic, în timp ce
europenii și nord-americanii se întrevăd mult mai pesimiști. Femeile
101 Levente Székely, Adam Nagy, „Online youth and eYouth – a guide to the world of
digital natives”…, p. 2188.
102 http://www.rushkoff.com, accesat 26 noiembrie 2015.
103 http://marcprensky.com, accesat 26 noiembrie 2015.
104 Ibidem.
105 Marc Prenscky, „Digital Natives, Digital Immigrants”…, pp. 1-6.
41
sunt mai rezervate decât bărbații, când vine vorba de raportarea la cel
mai înalt nivel de dezvoltare tehnologică (cutting-edge)106. E adevărat
că aceste studii sunt introspecții de piață, și au interesul de a studia
comportamentul tinerelor generații, însă sunt mai mult decât rele-
vante pentru o înțelegere corectă a fenomenului.
Don Tapscott107, pomenit fugitiv mai sus, cunoscutul autor al
volumului „Crescuți Digital. Generația Net îți schimbă lumea”108,
folosește pentru aceiași tineri expresia de „generația Net”, „Net
generation109”, și o consideră a fi salvatoare. El afirmă că această ge-
nerație este caracterizată prin câteva atribute: 1) libertatea; 2) creati-
vitatea; 3) vigilența; 4) integritatea; 5) colaborarea; 6) distracția;
7) viteza; 8) inovația. „Aceste opt valori își au rădăcinile în diferite
experiențe ale tinerilor de azi – în special în cele legate de dieta lor
media. (…) Internetul s-a dovedit a fi bun pentru această generație.
Și cred că inclusiv scepticii vor înțelege că tinerii care au crescut în-
tr-un mediu digital ne vor face și nouă un bine, la rândul lor”110, în-
cheie foarte entuziast și optimist D. Tapscott.
Studiul semnat de Anat Ben-David, specialistă în „Technology
and Society” aduce nuanțe importante în analiza „digital natives”.
Spre deosebire de americanul Don Tapscott, care încearcă să-și impu-
nă propria sintagmă, „net generation”, să înlocuiască expresia prens-
kyană „digital native”, co-fondatoarea OMILab111 caută să aducă mai
mult înțeles termenului de „digital native” pe care, alături de Nishant
Shah, nu-l contestă, el rămâne un termen brevetat, „found name”112,
106 „Measuring the world’s digital natives”, în Measuring the Information Society
2013, p. 130, https://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Pages/publications/mis20
13/infographic-3-dn.aspx, accesat 7 noiembrie 2015.
107 http://dontapscott.com, reaccesat 28 noiembrie 2018.
108 Don Tapscott, Grown Up Digital: How the Net Generation Is Changing..., p. 34 .
109 138.000.000 de rezultate la o simplă căutare pe Google.com, iar, digital native,
43.500.000 de rezultate cu același motor de căutare.
110 Don Tapscott, Grown Up Digital: How the Net Generation…, pp. 34-35. Don Tapscottt
folosește cu generozitate sursele multimedia pentru a-și răspândi ideile și a-și
populariza cercetările. Conferințele sale sunt încărcate pe YouTube.com, ulti-
ma fiind înregistrată pe 15 august 2015, Don Tapscott on the Net Generation:
https://www.YouTube.com/watch?v=XYitOb1bI0s, accesat 18 octombrie 2015.
111 Open University Open Media and Information Lab.
112 Seema Nair, Nishant Shah, „In Pursuit of change…”, in Nishant Shah, Fieke
Jansen (eds.), Digital alternatives with a cause? Book one. To be, The Centre for
Internet & Society, Ed. Hivos people unlimited, 2011, p. 53.
42
dar îl nuanțează113. Spre deosebire de „prenskyeni”, care-i văd pe di-
gitali ca pe o „specie” ce s-a născut cu PC-ul sau Laptopul în brațe și
îl mânuiesc impecabil, și, deci, sunt de o anumită condiție socială,
Anat Ben-David crede că nu doar cei care fac parte dintr-o anumită
lume, așa cum s-a sugerat de către unii, nici doar cei care sunt născuți
într-o anumită epocă, ci toți cei care și-au dorit să fie digitali, pot fi
numiți „digital natives”. Din punctul lor de vedere, un adevărat digital
nu este doar un utilizator al tehnologiei, ci o persoană care realizează
posibilitățile și potențialul tehnologiei digitale în mediul său114.
Mai mult de atât, acești nativi digitali, în viziunea aceleiași Anat
Ben-David, acceptă necritic spațiul virtual: un spațiu hibrid în care
partea fizică se îmbină cu cea virtuală, „ei nu se gândesc care-i partea
virtuală, care-i cea fizică”115. Prin acțiunile lor nu fac altceva decât să
dea o dimensiune globală unui fapt local, izolat, uneori intim. Am
spune noi, să faci părtașă la bucuria sau tristețea ta, la sclipirea ta de
geniu sau la cea mai proastă idee, pe cât mai multă lume în același
timp. Beneficiile și pierderile sunt pe măsură.
În plus, Anat Ben-David pune accentul pe modul de comunicare,
ca fiind cel care-i definește pe digitali. „În contextul său original, atât
„digital”, cât și „native” se referă la limbă – limba acestor tehnologii
este digitală, iar acei nativi o vorbesc fluent”116. Realmente vorbim
despre un limbaj tehnologic, dar și despre personalități cu un grad
mai ridicat de versatilitate decât al părinților. Acest aspect, odată
înțeles, ne permite să mergem mai departe cu nuanțarea profilului
nativului digital și să spunem că nu suntem în fața unei transfor-
mări ființiale, de esență umană, dar suntem în fața unei provocări,
și anume a metamorfozării limbajului convențional în unul mijlocit
de instrumente tehnice. Alegerea celui care dorește să spună ceva e
numai la nivelul lui „a face public” sau „a nu face public”, mesajul
său. Nu e momentul concluziilor, dar prețul, deși mare, trebuie plătit.
Drumul este ireversibil.
113 Anat Ben-David, „Digital natives and the return of the local cause”, in Nishant
Shah, Fieke Jansen (eds.), Digital alternatives with a cause? Book one. To be…, p. 10.
114 Ibidem
115 Ibidem, p. 15.
116 Ibidem, p. 11: „In its original context, thus, both ‘digital’ and ‘native’ refer to lan-
guage – the language of these technologies is digital, and those native to it speak
it fluently”.
43
Pe de altă parte, într-un alt studiu este subliniată greșeala de a
crede că vârsta îi face pe oameni să fie digitali sau nu. Zonele geogra-
fice unde numărul lor este foarte ridicat au fost atent monitorizate și
analizate: Europa și țările dezvoltate au un procentaj ridicat de na-
tivi digitali, în timp ce țările africane indică cel mai scăzut nivel117.
Motivul poate fi ușor de intuit.
Tot acest studiu indica procentajul destul de ridicat al nativilor
digitali în România, peste 60% din populația tânără. Important de
menționat este raportul Comisiei Europene din 2014 în care se pre-
cizează procentajul utilizatorilor de Internet din statele europene.
România și Bulgaria erau codașele, e adevărat, vorbim de anul 2012,
an la care se referă raportul118. Fruntașele sunt Danemarca, Suedia și
Islanda. Problema nu se pune, cel puțin în lucrarea noastră, în ter-
meni economici, nici nu ne interesează în acest moment că avem
printre cei mai puțini utilizatori de Internet raportat la populație, ci
ne interesează potențialul pe care-l presupune dezvoltarea pieței IT
în România următorilor 5 ani. Noi, Biserica, pentru aceasta trebuie
să fim pregătiți. Studiul indică procentajul de peste 45% al utiliza-
torilor de Internet din România, în timp ce targetul, ținta Agendei
Europene, Digital Agenda, este de 75%119. În același timp, subliniem
și faptul că în 2013, 73% din populația Europei a fost on-line, iar în
România cu puțin sub 50%.
În această Europă digitalizată și în curs de digitalizare vorbim
despre un anumit tip de tânăr, digital native. Tânărul care nu se des-
117 „Measuring the world’s digital natives”, in Measuring the Information Society 2013,
p. 144.
118 Un alt raport din 2013, indică un procentaj de 50% utilizatori de internet
în România. Pentru detalii vezi: Measuring the Information Society 2013, by
International Telecomunication Union, Geneva, Elveția, p. 52. Raportul din 2014
indică, ceea ce și subliniam în textul cercetării, că rata de creștere a wirelessului
în România a fost printre cele mai mari în 2012-2013 de la 27% la 38%.
119 Monitoring regulatory and market development for electronic communications and
information society services in Enlargement Countries. Report 4 A study prepared for
the European Commission DG Communications Networks, Content & Technology by
Cullen International, february 2014: „With regard to internet usage the Digital
Agenda sets the target to increase regular internet usage from 60% to 75%
by 2015, and from 41% to 60% among disadvantaged people. In Croatia and
Macedonia regular internet usage is above 50% and above neighbouring EU
member states. Sharp increases from 2011 to 2012 were reported in Montenegro
and in Serbia. In Turkey the internet usage remains below 50%”, p. 106.
44
parte de smartphone, care are acces nelimitat la Internet, are un cont
de Facebook, poate un blog, cunoaște ultimele aparții în materie de
muzică și le ascultă pe YouTube. Acest tânăr, cu o rețea de prieteni
virtuali greu de bătut în realitate, cu un apetit uimitor de a cunoaș-
te, a accesa informația repede, fără să o aprofundeze, care așteaptă
apreciere la cel mai mic efort, acesta este „digital native”-ul care ne
preocupă în cercetarea noastră.
I.5. „Digital immigrants”

Chiar dacă studiile pe tema „digital immigrant” nu sunt atât de
numeroase ca în celălalt caz, totuși avem câteva reflecții ce merită
prezentate120. Poziționarea literaturii de specialitate față de această
categorie, „imigranții digitali”, rezultă din textele dedicate elevilor și
studenților.
Sub umbrela acestui termen îi vom găsi, după părerea unor spe-
cialiști, pe toți cei care s-au născut înainte de 1980 sau care nu au
competențe digitale primare121. O atenție deosebită în Occident se
dă așa-zișilor „baby boomers” născuți până în 1964, după al Doilea
Război Mondial. La fel ca expresia „digital native”,122 și cea de „digi-
tal immigrant” a fost consacrată de studiul lui Marc Prensky123. Chiar
dacă e puțin forțată, merită să facem câteva precizări menite să ne
lămurească asupra profilului acestuia124.
120 Alex J. Autry Jr., Zane Berge, „Digital natives and digital immigrants: getting to
know each other”, Industrial and comercial training, vol. 43, no. 7, 2011, pp. 460-
466.
121 Timothy VanSlyke, „Digital Natives, Digital Immigrants: Some Thoughts from
the Generation Gap”, http://technologysource.org/article/digital_natives_digi
tal_immigrants/ vezi și http://www.techopedia.com/definition/28139/digital-im
migrant, accesat 11 iunie 2014; http://www.oxforddictionaries.com/definition/
english/digital-immigrant.
122 O prezenatare comparativă și foarte bine realizată a celor două tipuri de „stu-
denți” este oferită în studiul: Azzia Walker, Ofer Zur, „On Digital Immigrants
and Digital Natives: How the Digital Divide Affects Families, Educational
Institutions and the Workplace”, http://www.zurinstitute.com/digital_divi
de.html#differences, accesat 11 iunie 2014.
123 Marc Prensky, „Digital Natives, Digital Immigrants”…, pp. 1-6; Jones Chris, Shao
Binhui, „The net generation and digital natives: implications for higher educa-
tion…”.
124 Anat Ben-David, „Digital natives and the return of the local cause”…, p. 16.
45
Copilăria „digital immigrant” a fost dominată de un alt tip de pe-
dagogie și un alt tip de educație decât cea a copiilor și a tinerilor de
azi. Dacă la un moment dat ei înșiși erau catalogați drept „generația
TV”, iată că au fost surclasați de „generația Internet”. Provocările teh-
nologice nu au fost aceleași, e limpede. Computerul, în forma pe care
o știm astăzi, este dezvoltat din 1970 încoace. „Digital immigrants”125
s-au obișnuit să se descurce singuri, echipele erau formate doar la
școală, dar temele le făceau singuri. Adesea erau limitați de tehnolo-
gie. Aveau posibilitatea să sune, dar costul unui apel nu le permitea
să stea prea mult la aparat, deci, adesea nu reușeau să-și rezolve sar-
cinile în colaborare126. Puteau lucra în laboratoarele și atelierele de
la școală, dacă aveau permisiunea, nu aveau tehnologia la discreție.
Pentru ei, profesorul era învăluit în norul atotștiinței, astăzi din
ce în ce mai mulți elevi preferă să-l „controleze” pe profesor prin veri-
ficarea informațiilor pe Internet, decât să-l asculte cu încredere tota-
lă. Informația cea mai vrednică de crezare era și este pentru „digital
immigrant” cea imprimată și girată de o autoritate, autor și editură.
Chiar dacă de mai bine de un deceniu se urmărește crește-
rea utilizării tehnologiei în procesul instructiv-educativ, „digital
immigrants” se arată rezervați și sceptici față de utilitatea și efec-
tele pozitive pe care le-ar putea avea acestea127. Această rezisten-
ță la schimbare este dată și de lipsa cunoștințelor esențiale, al
„literacy”-ului necesar pentru utilizarea mijloacelor TIC.
De asemenea, „digital immigrants” se arată foarte sceptici față
de practicile propriilor copii sau nepoți. Ei nu înțeleg de ce se expun
atât de mult, de ce oferă atât de multe informații despre ei, de ce își
dau cu atâta ușurință datele personale128.
La această generație, simțul proprietății este cu mult mai dezvol-
tat (și a fost cultivat) decât la „digital native”. Legile copyright-ului
riscă să cadă în desuetudine dacă se urmează legea „share”-ului, a
125 Sarah Ransdell, Brianna Kent, Sandrine Gaillard-Kenney, John Long, „Digital
immigrants fare better than digital natives due to social reliance”, British
Journal of Educational Technology, vol. 42, no. 6, 2011, pp. 931-938.
126 Alex J. Autry Jr., Zane Berge, „Digital natives and digital immigrants: getting to
know each other”, Industrial and comercial training, vol. 43, no. 7, 2011, pp. 462.
127 Peggy A. Ertmer et al., „Teacher beliefs and technology integration practices: A
critical relationship”, Computers & Education, vol. 59, no. 2, 2012, pp. 423-435.
128 John Palfrey, Urs Gasser, Born Digital: Understanding the First Generation of Digital
Natives, Basic Books, New York, 2008, p. 24.
46
„partage”-ului, a lui „distribuie”, a „open source”-ului. Pentru un
„digital immigrant” este importantă recunoașterea muncii lui, pen-
tru un „digital native” este important „like-ul” primit pentru ceea ce
doar a făcut vizibil. Munca lui e munca echipei, echipa se identifi-
că cu el, în timp ce pentru „digital immigrant” e munca lui și apoi a
echipei129.
Pe de altă parte, scepticismul față de tinerele generații se acuti-
zează când vine vorba de tehnicile de învățare pe care aceștia le fo-
losesc. Pe principiul, evocat și cu altă ocazie în cercetarea noastră, că
ceea ce eu nu pot să fac nu pot nici alții, „digital immigrants” con-
sideră că nu se poate să înveți ascultând muzică sau uitându-te la
TV, ceea ce fac de fapt cei din generațiile mai noi. Din punctul lor de
vedere, întărește Prensky, învățatul nu poate fi ceva amuzant130. Dar,
ne întrebăm noi, oare toate ar trebui să fie distractive? Oare amuza-
mentul și distracția nu sunt tocmai cele care ne încurcă în atingerea
profunzimilor131?
Lăsând întrebările la o parte, considerăm că important este to-
tuși de precizat că această revoluție a „digital natives” este cauzată,
încurajată și mijlocită de „immigrants”. Tot sistemul web 2.0, Open
Source are, ca piloni, membri din generația, oarecum blamată, a imi-
granților132. E adevărat că aici ar putea interveni cei de la centrul in-
dian, citat deja, și să ne spună că e vorba de „digital settler” și, pe
undeva, au dreptate.
Un alt studiu sublinia faptul că îți poți da seama în cazul unei
persoane că este „native” sau „immigrant” după apropierea pe care
o arată față de tehnologie. Pe de altă parte, pe „digital immigrants” îi
definește răbdarea și conștiinciozitatea, ei citesc fără probleme un
e-mail care depășește trei pagini, în timp ce un „digital native”, nu.
Prin urmare, din nou ne întrebăm, să fie aici una dintre diferențele
de substanță între cele două eșantioane? O altă trăsătură deosebit
de importantă a „digital immigrants” este aprofundarea lucrurilor.
Dacă nu sunt atât de rapizi în găsirea informației, cu siguranță sunt
129 Ibidem, p. 153.

130 Marc Prensky, „Digital Natives, Digital Immigrants”…, p. 3.
131 O analiză critică a societății dominate de divertisment găsim la Mario Vargas Llosa,
Civilizația spectacolului, traducere din spaniolă de Marin Mălaicu-Hondrari,
Humanitas, București, 2016, 2017.
132 John Palfrey, Urs Gasser, Born Digital: Understanding the First Generation…, p. 315.
47
mult mai critici cu ea, mult mai atenți cu utilizarea ei. Citesc mult
mai mult și mult mai bine decât „digital natives”133.
Iată câteva ilustrări ale profilurilor pe care le vom avea în atenție
în demersul nostru. În toate aceste descrieri, pe lângă partea acope-
rită științific prin chestionare și cercetări pe grupuri țintă, suntem
nevoiți să subliniem și caracterul prea generalizator pe care îl au
unele dintre studii.
Poate cea mai echilibrată părere ne-o putem face în urma lectu-
rării „Deconstructing Digital Natives”134, volum colectiv care ne ajută
să vedem că o parte dintre trăsăturile unei generații se regăsesc și la
cealaltă. Desigur, o schimbare de paradigmă există, dar aceasta este
dată de factori deosebit de complecși, pe care-i vom urmări pe par-
cursul cercetării.
Înainte de a face pasul următor, am dori să introducem o mică
nuanță. În momentul acesta nu avem studii care să ne ajute să în-
țelegem eficiența utilizării Internetului de către cele două grupuri:
care dintre ei știu să-l optimizeze, nu în sensul alocării timpului,
ci a calității investirii timpului. O ipoteză, care nu se va verifica în
această lucrare, dar care poate fi o pârtie de cercetare pe viitor, este
că, dacă vom introduce ca variabilă nivelul de formare în domeniul
noilor tehnologii (TIC) vom constata că atât unii, cât și ceilalți utili-
zează bine sau defectuos funcțiile oferite de mediul digital.
Acum vom trece la o scurtă lămurire pe care o impune însuși con-
ceptul de „digital native” pe care-l vom utiliza pe traseul cercetării
noastre.
I.6. „Digital natives”: un concept ce divide?

Chiar dacă pe parcursul tezei vom utiliza conceptul „digital
native”, dorim să mai aducem câte precizări care țin de discuțiile
născute în jurul acestuia. Așa cum se întâmplă în lumea academică,
nu toți autorii consideră că anul nașterii135, așa cum am mai sublini-
133 Johann Günther, „Digital Natives and Digital Immigrants”, http://virtuni.eas.

sk/rocnik/2007/pdf/fid001571.pdf.
134 Michael Thomas (ed.), Deconstructing Digital Natives. Young People, Technology and
the New Literacies, Routledge, New York – London, 2011.
135 Așa cum foarte bine subliniază Chris Jones, la autorii care au vorbit pentru
prima dată despre „digital natives” diferă anul nașterii, de la Tapscott (1977) la
Oblinger (1982). Pentru mai multe detalii, vezi Chris Jones, „Students, the net
48
at, este relevant pentru a delimita „digital natives” de ceilalți. Aceas-
tă opinie o împărtășim și noi, sub rezerva unei cercetări mai ample
asupra subiectului.
Unul dintre studiile care au declanșat disputa asupra expresiei
de „digital natives” a fost semnat de un grup de cercetători australi-
eni în frunte cu Gregor Kennedy.
Impactul tehnologiei în viața tinerilor din statele bogate ale lu-
mii și cele cu economie emergentă este indiscutabil. Discutabilă este
profunzimea acestui impact. G. Kennedy:
„Poate că în mod surprinzător, au fost publicate puține cercetări em-
pirice privind utilizarea generală a tehnologiei de către studenți în con-
textul învățământului superior australian. Știm că adolescenții și tinerii
adulți din Australia sunt proprietari și utilizatori importanți de teh-
nologie, inclusiv computere, Internet și telefoane mobile (NetRatings,
2005, Journal of Australian Journal of Technology Education, 2008, 24
(1) Psychological Society, 2004). De exemplu, Biroul de Statistică aus-
tralian a raportat că în 2003, 99% dintre copiii de 12-14 ani au folosit
un computer la domiciliu sau la școală și 88% au accesat Internetul. În
contextul învățământului superior, Krause, Hartley, James și McInnes
(2005) au raportat că elevii din primul an au petrecut 4,2 ore pe săptă-
mână pe web pentru studiu și cercetare și doar 3% au declarat că nu au
folosit web-ul pentru studii. Într-un studiu mai recent al studenților din
domeniul ingineriei și afacerilor de anul întâi, Oliver și Goerke (2007) au
constatat că proporții mari de studenți (peste 90%) au utilizat resurse
online pentru studii. Aceștia au observat, de asemenea, o creștere a uti-
lizării generale a mesageriei instantanee de către studenți, a blogurilor
și a podcasturilor între 2005 și 2007. Cu toate acestea, au constatat că
majoritatea studenților au folosit rareori sau niciodată aceste tehnolo-
gii pentru studiu”136.
În concluziile studiului lor afirmă următoarele:
„Pentru acest proiect de cercetare în curs, chestiunea care stă la bază
– și provocarea – rămâne una familiară. În calitate de educatori univer-
sitari, trebuie să fim receptivi la caracteristicile în continuă schimba-
generation, and digital natives. Accounting for Educational Change”, in Michael

Thomas (ed.), Deconstructing Digital Natives..., pp. 30-45.
136 Gregor E. Kennedy, Terry S. Judd, Anna Churchward, Kathleen Gray, Kerri-Lee
Krause, „First year students’ experiences with technology: Are they really digital
natives?”, Australasian Journal of Educational Technology (Online), vol. 24, no. 1,
2008, pp. 108-122, https://doi.org/10.14742/ajet.1233.
49
re și adesea diferite ale cohortelor noastre de studenți. Dovezile despre
cine sunt studenții noștri trebuie să rămână un factor important în
informarea cu privire la modul în care folosim o gamă largă de instru-
mente tehnologice la dispoziția noastră pentru a proiecta experiențe
de învățare bogate și atrăgătoare pentru toți elevii. Există numeroase
exemple privind modul în care educatorii și dezvoltatorii educaționali
au făcut acest lucru bine, cu multe tipuri diferite de tehnologie, de foarte
mulți ani.”137
Ellen J. Helsper138 și Rebecca Eynon139 de la University of Oxford,
publicau în 2009 un studiu care atrăgea atenția asupra complexită-
ții problemei generației digitale și a caracteristicilor acesteia:
„Diferențele generaționale sunt văzute ca fiind cauza schimbărilor
adânci în capacitatea noastră de a ne implica în tehnologii, iar conceptul
de nativ digital a câștigat popularitate în anumite domenii ale politicii
și ale practicilor educaționale. Această lucrare oferă dovezi, prin analiza
unui eșantion reprezentativ la nivel național în Marea Britanie, că ge-
nerația este doar unul dintre predictorii interacțiunii avansate cu Inter-
netul. Dimensiunea utilizării, a experienței, a sexului și a nivelului edu-
cațional sunt de asemenea importante, într-adevăr, în unele cazuri, mai
importante decât diferențele generațiilor, explicând măsura în care oa-
menii pot fi definiți ca nativi digitali. Dovezile furnizate sugerează că este
posibil ca adulții să devină nativi digitali, în special în domeniul învățării,
prin dobândirea de competențe și experiență în interacțiunea cu tehno-
logiile informației și comunicațiilor. Această lucrare susține că adesea
presupunem în mod eronat un decalaj între educatori și studenți și că,
dacă există un astfel de decalaj, este cu siguranță posibil să fie închis140”.
Cu alte cuvinte, nu doar anul nașterii face ca o persoană să fie di-
gitală, ci și experiența, genul, nivelul de educație şi alte criterii. Cer-
cetătoarele nu resping total tezele lui Prensky și Oblinger, dar con-
sideră că ele vor sta în picioare dacă vor fi demonstrate, nu dacă vor
ține de o retorică sforăitoare141.
137 Gregor E. Kennedy et al., „First year students’ experiences with technology...”, pp.
108-122.
138 Specialistă în Media and Communication la Oxford University.
139 Specialistă în domeniul IT, e-learning și cofondatoare a revistei Learning, Media
and Technology.
140 Ellen Johanna Helsper, Rebecca Eynon, „Digital natives: where is the evidence?”,
British Educational Research Journal, pp. 503-520, doi: 10.1080/01411920902989227.
141 Ibidem, p. 518.
50
Pe de altă parte, în volumul Deconstructing Digital Native, editorul
atrage atenția asupra pozitivării exagerate a celor care folosesc tehno-
logiile în defavoarea celorlalți142. În fapt, se pune problema cât de co-
rect este termenul în sine, termen care ignoră orice continuitate cul-
turală. De unde sunt acești tineri? Din ce cultură fac parte? Cine sunt
înaintașii lor? Aceşti „nativi” lasă impresia că tehnologia i-a născut și
nu sunt produsul unei culturi, a unei dezvoltări firești a tehnologiei.
În fapt, spune David Buckingham în introducere, problema e dată
de ceilalți, de așa-zișii imigranți. Dacă această generație de nativi este
atât de talentată, deci superioară celeilalte, ce se va întâmpla cu „im-
migrants”? Același autor atrage atenția asupra exagerării cu privire la
revoluția tehnologică pe care o numește o dezvoltare firească a deme-
rsurilor începute în trecut. Tinerii nu sunt cu nimic mai pricepuți la
tehnologie decât înaintașii lor, ba dimpotrivă, conchide Buckingham143.
Michael Thomas arată că lucrurile sunt și mai nuanțabile. Fă-
când o referire la „ludiți”144, arată că aceștia nu au dispărut cu totul. E
important să vedem că și astăzi sunt persoane (vârsta nu e relevan-
tă) care se poziționează împotriva tehnologiei considerate un peri-
col pentru umanitate145. Acești „digital luddits” sunt cei care obligă
142 Michael Thomas (ed.), Deconstructing Digital Natives…, p. 30.

143 David Buckingham, „Forword”, in Michael Thomas (ed.), Deconstructing Digital
Natives…, p. X. „Argumentul «nativilor digitali» exagerează, de asemenea, dife-
rențele dintre generații și subestimează diversitatea în interiorul lor. Mulți
așa-numiți nativi digitali nu sunt utilizatori mai intenși ai mediilor digitale de-
cât mulți așa-ziși imigranți digitali. Ele (diferențele, n.n.) nu sunt în niciun caz
fixate tehnologic sau experimentate din punct de vedere tehnologic, așa cum se
presupune adesea. Ei nu au neapărat abilitățile, competența sau fluența natura-
lă pe care se presupune că le posedă. O mare parte din utilizarea tehnologiilor
digitale de către tineri este mai degrabă comună decât spectaculoasă: nu este
caracterizată de manifestări dramatice ale inovației și creativității, ci de forme
relativ obișnuite de comunicare și de recuperare a informațiilor. Copiii contem-
porani au multe din aceleași interese și preocupări precum copiii din generațiile
anterioare – chiar dacă modalitățile prin care aceștia se manifestă prin utiliza-
rea tehnologiei lor pot fi diferite”.
144 Ned Ludd, muncitor englez (1800-1900) ce a distrus mașinile din fabrica unde
muncea pentru a se proteja pe sine, considerându-le un pericol pentru el și pen-
tru societate, mai multe detalii: https://www.britannica.com/event/Luddite, ac-
cesat 23 octombrie 2016.
145 Michael Thomas, „Technology, Education, and the discourse of the digital native.
Between Evangelists and Dissenters”, in Michael Thomas (ed.), Deconstructing
Digital Natives..., p. 1.
51
elevii, auditoriul, să-și închidă telefoanele, să nu folosească laptopul
la curs etc.
În contraponderea luddiților sunt „techno-evangelists”, adică cei
care propovăduiesc tehnologia, „apostolii tehnologiei”. Autorul ci-
tează o definiție din Wikipedia, pe care o vom oferi și noi în nota de la
subsolul paginii146. Între acești „propovăduitori” se număra și Steve
Jobs, cunoscutul fondator al Apple, compania cu cele mai mari profi-
turi în domeniul IT-hardware. M. Thomas îi identifică pe aceștia cu
cei care au ajutat la întărirea sintagmei „digital natives”, dând, prin
luările lor de poziție în scris sau televizate, impresia că acești tineri
sunt un fel de supra-oameni, viitorul om ce nu mai are nimic de a
face cu vechiul om. Nu e obiectul acestui studiu, dar asupra acestor
probleme se impun lămuriri de natură filosofică și teologică.
Profesorii australieni Sue Bennett și Karl Maton susțin că „digital
native” este chiar un termen ce induce în eroare, pentru că el nu face
decât să introducă ideea de omogenitate. Or, e simplu de dovedit că
utilizarea și raportarea la tehnologie este în strânsă dependență de
cultură, educație și starea materială. Cei care-l susțin nu fac altceva
decât să semene „amnezia istorică” și „panica morală”147. Pe de altă
parte, se întreabă cercetătorii, cum se face că atât de repede din con-
ceptul de „digital native” s-a făcut un brand? Ce a contribuit la aceas-
ta de vreme ce el se bazează mai mult pe retorică decât pe dovezi
empirice? Iată ce spun cei doi cercetători:
„Discrepanța evidentă între încrederea cu care se susțin afirmații-
le despre o nouă generație de studenți „digital nativi” și lipsa de dovezi
146 Termenul în sine este prezent în cercurile IT. Pentru un teolog poate fi cel puțin
șocant, dar, într-o lume în care cuvintele capătă noi și noi sensuri, iată-l și pe cel
de „evanghelist”. Și pentru că e o expresie nouă, tot într-o enciclopedie nouă își
găsește definiția: „Un evanghelist al tehnologiei este o persoană care construieș-
te o masă critică de sprijin pentru o anumită tehnologie și apoi o stabilește ca
un standard tehnic pe o piață care face obiectul efectelor rețelei. Un evanghelist
promovează utilizarea unui anumit produs sau tehnologie prin discuții, artico-
le, bloguri, demonstrații ale utilizatorilor, demonstrații înregistrate sau crearea
unor proiecte de probă. Cuvântul evanghelizare este preluat din contextul evan-
ghelizării religioase datorită asemănării transmiterii informațiilor despre un
anumit set de credințe cu intenția de a converti destinatarul”, https://en.wikipe
dia.org/wiki/Technology_evangelist, accesat 23 octombrie 2016.
147 Sue Bennett, Karl Maton, „Intellectual field or faith-based religion. Moving
on from the Idea of „Digital Natives”, in Michael Thomas (ed.), Deconstructing
Digital Natives…, pp. 169-182.
52
empirice pentru argumentarea unor astfel de poziționări ridică întreba-
rea de ce au câștigat un asemenea nume (brand). De ce argumentele ba-
zate pe o serie de ipoteze și salturi logice au devenit atât de răspândite?
Există, bineînțeles, interese în joc în diseminarea acestor idei. Comen-
tatorii și profesorii universitari sunt dornici să-și facă vizibile profilele
academice și media, consultanții și furnizorii de tehnologie doresc să-și
promoveze serviciile și produsele, iar administratorii educaționali do-
resc idei de politică simple, rapide și ușor de asimilat. Reclamațiile refe-
ritoare la „nativii digitali” se potrivesc, de asemenea, profilului a ceea ce,
într-un alt context, Pearson (1983) a descris ca fiind „temeri respectabi-
le” – în cazul în care generațiile mai în vârstă văd activitățile tinerilor ca
fiind inovatoare, schimbând rapid și subminând status quo-ul – făcân-
du-le atractive pentru mass-media de popularizare.”148.
O altă punctare ce nu trebuie să fie ignorată, este aceea că: „Do-
vezile disponibile privind accesul și utilizarea tehnologiilor de către
tineri sunt limitate în ceea ce privește amploarea și profunzimea, și
sugerează mai degrabă diversitatea decât conformitatea”149.
Dezbaterea nu este deloc ușoară, iar studiile concurează între ele.
O cercetare realizată pe un eșantion de studenți de la politehnică și
pe un altul de la asistență socială în 2010 a relevat că folosirea teh-
nologiei diferă de la specializare la specializare150. Cercetătorii scoți-
eni, așa cum am putut observa și în cazul lui Bennett și Maton, atrag
atenția asupra nuanțelor pe care le implică o asemenea afirmație:
„O înțelegere nuanțată a gradului și naturii utilizării tehnologiei de
către studenții universitari necesită o comprehensiune a contextelor
în care sunt folosite tehnologiile, de exemplu, proiectarea pedagogică a
cursurilor; contextul socio-economic al studenților și circumstanțele lor
de viață, cum ar fi starea materială, proximitatea geografică față de prie-
teni și familie și caracteristicile psihologice personale, cum ar fi sociali-
zarea și deschiderea spre experiențe noi (Schulmeister, 2008). Diferența
dată de disciplinele studiate este o variabilă contextuală cheie. Studiile
anterioare au identificat rate mai mari de utilizare a tehnologiei în rân-
dul studenților din domeniul tehnologiei și afacerilor și rate mai mici în
rândul artelor, al limbilor și al cursurilor de sănătate și asistență socială
148 Ibidem, pp. 172-173.

149 Ibidem, p. 181.
150 Anoush Margaryan, Allison Littlejohn, Gabrielle Vojt „Are digital natives a
myth or reality? University students’ use of digital technologies”, Computer and
Education, vol. 56, 2010, pp. 429-440.
53
(Kirkwood & Price, 2005). Cu toate acestea, rezultatele trebuie văzute cu
prudență, deoarece majoritatea datelor sunt de peste un deceniu și se
concentrează pe tehnologii destul de bine stabilite, cum ar fi compute-
rele și CD-ROM-urile.”151
Concluziile la care au ajuns cercetătorii de la Glasgow, care au ur-
mărit să ofere o imagine a raportării „digital natives” la tehnologie și
a valorii pe care aceștia o dau mediului digital, au fost:
„că studenții s-ar putea să nu aibă trăsăturile modelului global (epito-
mic global), conectat, consumator de socially-networking, fluent tehno-
logic, nativ digital. Elevii din eșantionul nostru par să favorizeze formele
convenționale, pasive și liniare de învățare și predare. Într-adevăr, aș-
teptările acestora privind integrarea tehnologiilor digitale în predare se
concentrează în jurul utilizării instrumentelor stabilite în cadrul peda-
gogiilor convenționale. Comparativ cu „imigranții digitali” și studenții
din domeniul asistenței sociale, studenții „nativi” și cei din domeniul
ingineriei utilizează mai multe instrumente în învățarea formală și in-
formală și în socializare.”152
Alte elemente evidențiate de studiu ilustrează că studenții care au
făcut parte din eșantion, au cunoștințe diferite de utilizare a calcula-
torului, dar utilizarea diferă cu precădere la nivel cantitativ și nu cali-
tativ. În același timp, e adevărat, unii dintre ei au cunoștințe mai avan-
sate de utilizare a acestor instrumente față de „digital immigrants”153.
Tot acest studiu își recunoaște și limitele, dar creează totodată o
legătură cu studiile realizate în Regatul Unit, și par a fi în sincron:
„În primul rând, eșantioanele sondajului și interviului sunt mici și
nu pot fi pe deplin reprezentative pentru grupul general de elevi și lec-
tori de la cele două universități participante. Totuși, aceste constatări
sunt în mare măsură compatibile cu alte studii similare din Regatul
Unit și din alte părți, sugerând că eșantionul nu este în întregime nere-
prezentativ. În al doilea rând, deoarece eșantionul este înclinat spre stu-
denții „nativi digitali” și studenții din domeniul Ingineriei, este dificil să
se facă afirmații separate privind diferențele de subiect sau de vârstă. În
orice caz, după cum arată datele, diferențele în utilizarea tehnologiei nu
se pot datora niciunuia dintre acești doi factori, dar ar putea fi un feno-
men mult mai complex. Folosirea unei dihotomii bazate pe vârstă sau
151 Anoush Margaryan et al., „Are digital natives a myth or reality?...”, p. 430.
152 Ibidem, p. 439.
153 Ibidem.
54
disciplină nu este probabil o abordare utilă pentru a descrie și înțelege
utilizarea de către studenți a tehnologiilor pentru a-și susține învățarea.
În al treilea rând, datele noastre au fost colectate în 2007, iar modelele
de utilizare a tehnologiei s-au schimbat de atunci. De exemplu, Bebo
și MySpace au fost în mare parte înlocuite de Facebook. Cu toate aces-
tea, studiile mai recente, de exemplu Hargittai (2010), Jones and Cross
(2009) și Nagler și Ebner (2009), descoperă practici și rezultate foarte
asemănătoare cu cele ale noastre, sugerând că este puțin probabil ca
modelele de utilizare a tehnologiei să se fi schimbat dramatic”154.
Unii dintre cercetători se întrebau dacă „digital natives” este un
fenomen global. Așa s-a întâmplat cu Hannah Thinyane cercetă-
tor principal la United Nations University Institute on Computing and
Society din Macau SAR, China. Ea ne prezintă un studiu realizat în
2009 pe un eșantion de 290 de studenți din primul an din două uni-
versități din Africa de Sud. În acest studiu, participanții au fost în-
trebați despre accesul la tehnologiei și utilizarea ei. Rezultatele au
indicat o populație eterogenă de studenți, cu nivele diferite de acces
și utilizare a majorității tehnologiilor. Una dintre trăsăturile cheie
ale unui nativ digital, subliniate de studiile lui Prensky, este entu-
ziasmul lor față de tehnologiile bazate pe Web 2.0. Eșantionul ales
de H. Thinyane nu susține aceste afirmații. Totuși, un instrument pe
care studenții l-au accesat la un nivel ridicat (98,1%), a fost telefonul
mobil. Dintre toate tehnologiile menționate în studiu, sarcinile în
care au fost utilizate smartphone-urile s-au clasat în top. De aseme-
nea, când au fost rugați să clasifice diferite utilizări ale tehnologiei
în special pentru studiile lor, trei dintre primele cinci utilizări s-au
bazat pe un telefon mobil155.
Cercetătoarea sud-africană a comparat rezultatele obținute cu
studiul de referință al lui Kennedy G. din 2007156 și a concluzionat
că e impropriu să vorbești despre „digital natives” ca despre o masă
omogenă, ca despre un fenomen global. Mai mult decât atât:
„acest articol a arătat că studenții care se califică pentru titlul nativ di-
gital (după vârstă) nu acționează și nu folosesc tehnologia în modul de-
154 Ibidem.
155 Hannah Thinyane, „Are digital natives a world-wide phenomenon? An investiga-
tion into South African first year students’ use and experience with technology”,
Computers & Education, vol. 55, 2010, pp. 406-414.
156 Gregor E. Kennedy et al., „First year students’ experiences with technology: Are
they really digital natives?”…, pp. 108-122.
55
scris de Prensky (2001a, 2001b, 2007). Acest articol a sugerat, de aseme-
nea, că educatorii și administratorii instituțiilor de învățământ superior
să țină seama de această populație eterogenă de studenți atunci când
decid cum să utilizeze tehnologia în mediile de învățare. Ca în cazul a
numeroși alți cercetători, am reiterat apelul la introducerea tehnologi-
ilor în clasă – nu ca pe un capriciu, nici ca răspuns la cea mai recentă
nebunie. În ciuda diferențelor în ceea ce privește accesul și utilizarea
tehnologiei de către studenți, acest studiu a arătat că s-a identificat o
anumită dispoziție pe care elevii au avut-o aproape universal, și anume
aceea de accesare a telefonului mobil.”157
Totuși, ca o concluzie a studiului, apare ideea de prioritizare a te-
lefonului inteligent între tehnologiile ce ar trebui gândite ca instru-
mente de lucru și introduse în școală158: „Ar putea reprezenta, spune
H. Thinyane, o posibilă tehnologie care să fie introdusă în mediile de
învățare, având în vedere o adaptare corespunzătoare la pedagogia
educatorilor, astfel încât să nu fie introdusă ca un scop în sine, ci să
îmbunătățească procesul de învățare”159.
Alte studii au încercat să analizeze comportamentul adolescen-
ților, care se încadrează în tiparul nativilor digitali. Așa se face că o
echipă de la Florența a ridicat întrebarea nivelului de competențe
digitale ale adolescenților160.
Studiul pe școlile italiene reliefează polarizarea cercetătorilor
cu privire la efectele produse de noile tehnologii asupra tinerilor și
mai ales asupra celor de 14-16 ani. Scopul a fost să verifice dacă în
cazul adolescenților competențele se reduc pur și simplu la aspec-
te tehnice sau le depășesc și presupun includerea unui număr mare
de cunoștințe și competențe. De asemenea, s-a urmărit puterea de
înțelegere a tehnologiei, a cunoștințelor socio-relaționale pe care le
implică tehnica și „supra” competențele cognitive dobândite odată
cu utilizarea instrumentelor TIC. Autorii fac parte din categoria ce-
lor care consideră că, cel puțin la nivelul grupului țintă analizat de
157 Hannah Thinyane, „Are digital natives a world-wide phenomenon? …, p. 413.

158 Nu vom intra în amănunte acum, dar și în ce privește utilizarea smartphone-ului
sunt din ce în ce mai multe studii care susțin că acesta are multe întrebuințări
în procesul educațional.
159 Hannah Thinyane, „Are digital natives a world-wide phenomenon?…, p. 413.
160 Antonio Calvani, Antonio Fini, Maria Ranieri, Patrizia Picci, „Are young gene-
rations in secondary school digitally competent? A study on Italian teenagers”,
Computers & Education, vol. 58, 2012, pp. 797-807.
56
ei, un portret prea pozitiv al teenager-ului digital este discutabil și
greu de probat161. Deci însăși expresia de „digital native” ar trebui să
fie judicios utilizată.
Cercetătorii italieni au concluzionat că: „imaginea optimistă
a competențelor digitale ale generațiilor mai tinere nu este bine
fundamentată. În plus, se subliniază că înțelegerea nivelurilor de
competență digitală a elevilor prin intermediul instrumentelor de
evaluare rapidă reprezintă o oportunitate fundamentală pentru
școli de a analiza deficiențele și de a pregăti strategii adecvate de
intervenție”162.
Discuția va continua și în capitolul „Stadiul actual al cercetării”
unde vom intra și în alte detalii. Considerăm că precizările de înce-
put au îndeplinit rolul introducerii în vastul subiect al interacțiunii
omului cu noile tehnologii, al faliilor generaționale care din când în
când produc mișcări cu efecte pe termen lung în educație.
Întrucât la nivelul conceptelor cheie pe care le vom utiliza în teză
nu este un acord unanim (ceea ce credem că e și greu de realizat), am
fost puși în situația de a intra în anumite detalii care, așa cum subli-
niam în paginile anterioare, au dat impresia că acest capitol al lămu-
ririlor conceptuale este o introducere în prezentarea stadiului actual
al cercetării, subiect ce se concentrează în capitolul al II-lea al tezei.
Lămuririle conceptuale ne aduc în atenție emergența în limbajul
teologiei practice a unor termeni împrumutați din domeniul știin-
țific. „Internet”, „web”, „TIC”, „digital native” sau „digital immigrant”
au fost concepte explicate cât mai complet posibil. Importanța aces-
tei detalieri stă în devoalarea filosofiei de funcționare și a scopului
fiecăruia dintre ele. În ce privește sintagmele de „digital native”,
„digital immigrant” le vom utiliza cu precizarea că sunt incomplete,
dar sonoritatea lor ajută lectorul să identifice mai ușor domeniul de
analiză.
161 Ibidem, p. 797.

162 Ibidem.
57
II
Stadiul actual al cercetării
II.1. Școala românească: de la politici educaționale

la proiecte europene de digitalizare
Într-o primă etapă a analizei noastre, ne vom concentra pe com-
ponenta educațională. Mai bine zis, vom plonja în politicile edu-
caționale românești, conectate la cele europene, și vom încerca să
înțelegem cât de importantă este sau nu dezvoltarea competențe-
lor digitale în educație. Din aceasta va rezulta fără doar și poate im-
perativul unei analize pertinente și asumate a prezenței noastre, ca
Biserică Ortodoxă, în propagarea mesajului evanghelic, în formule
catehetice sau predicatoriale, dar imersate profund în mediul digital.
De aceea, considerăm că în demersul nostru, un stadiu actual nu
este relevant dacă prezentăm doar cărți și studii din literatura in-
ternațională sau lucrări cu aspect general din literatura română, ci
devine relevant în condițiile prezentării stării de fapt la nivelul de-
ciziilor ce afectează în mod imediat actul instructiv-educativ. Dacă
vom crede că demersul catehetic poate fi înțeles în afara procesului
educațional, la nivel de strategii, metode și efecte, ne înșelăm.
Desigur, interes pentru introducerea aparaturii și electronicii
în școli a existat de când acestea au fost accesibile pentru marea
masă, pe piața de consum. Totuși, din 2014 încoace suntem marto-
rii unui flux crescut de interes pentru digitalizarea școlii în gene-
ral și a celei românești în special. Nu știm dacă este unul asumat,
adică unul care să aibă în spate analiza unor specialiști, dar cu si-
guranță este conectat la politicile europene și la realitățile cotidie-
ne163. Astfel, în 2014, pe cea mai titrată platformă de e-learning din
163 Studiul IRES, publicat în Sinteza, nr. 52, mai-iunie, 2018, întărește intuiția și da-
tele pe care le-am avut până la această oră. În România, 97% din generația digi-
tală utilizează internetul. De asemenea, tinerii cu vârsta cuprinsă între 12 și 18
58
România apărea declarația ministrului învățământului de atunci,
Remus Pricopie:
„Smart Classroom: Digitizarea școlilor românești va începe din
2014”164. Anul viitor vom avea manuale digitale. Am fost exagerat de op-
timist și am anunțat că de anul acesta le introducem. (…) Tocmai pentru
a demonstra disponibilitatea la dialog, transparența, am amânat proce-
sul cu exact atâtea luni cu cât au cerut reprezentanții editorilor, au spus
că au nevoie între 6-9 luni din momentul în care cunosc programa, care
a fost aprobată în primăvară și eu am spus ok. În martie-aprilie vom avea
manualele câștigătoare și vor putea fi încărcate pe manuale.edu.ro. Estimăm
că anul viitor vom avea manuale digitale pentru clasele I și a II-a și va fi timp
suficient pentru profesori să se uite la manuale, să se obișnuiască cu ele, în
plus vom face cursuri cu toţi profesorii, pentru că este o abordare nouă şi tre-
buie să înțeleagă acest lucru.”165
ani, utilizează internetul. Din românii cu acces la internet, studiu realizat pe un

eșantion de 4.321 de persoane, 33% nu-l folosesc, 67% îl folosesc. Dintre aceștia,
adulții îl folosesc în proporție de 64%, iar tinerii în proporție de 97%. Din eșantio-
nul IRES, la întrebarea referitoare la frecvența utilizării internetului, constatăm
că 75% din adulți îl folosesc zilnic, 19% de câteva ori pe săptămână, iar dintre
tineri 90% îl folosesc zilnic și doar 7% de câteva ori pe săptămână.
La nivelul timpului alocat navigării pe internet, din același studiu reiese că între
30 de minute și 3 ore sunt 62% dintre tineri, respectiv 58% dintre adulți. E impor-
tant de precizat că 8 din 10 români accesează YouTube, dar numai un procent
de 33% generează conținut (p. 29). Dintre români, 78% au un cont pe una dintre
rețelele de socializare, iar dintre aceștia 97% sunt tineri, iar 75% adulți.
Rețeaua preferată de 92% dintre consumatori este Facebook. 77% dintre tineri și
94% dintre adulți o folosesc, în timp ce Instagram e utilizat de 3% adulți și 21%
tineri. Datele fac parte din studiul „Românii şi internetul: atitudini, comporta-
ment şi obiceiuri de utilizare”, realizat de IRES, în perioada 4-16 mai 2017, pe un
eşantion de 4.328 de persoane cu vârsta de peste 12 ani, din România. Eşanti-
on copii 12-18 ani – 327 subiecţi, eşantion utilizatori de internet: 2.895 subiecţi.
Eroarea maximă tolerată: eşantion total: ±1,5 %, subeşantion utilizatori internet:
±1,9%, copii: ±5,5%. pp. 16-51.
164 http://www.elearning.ro/smart-classroom-digitizarea-scolilor-romanesti-va-
incepe-din-2014, accesat 24 aprilie 2014. Din luna martie 2014, a fost lansată se-
siunea de evaluare a licitației proiectelor de manuale școlare, acest proiect ar
fi trebuit să se finalizeze pe 10 septembrie cu realizarea tirajului de manuale.
A marcat o perioadă foarte importantă pentru procesul de digitalizare a școlii
românești. Însă aceasta ridică o seamă de întrebări și nu va fi lipsită de polemici
și dezbateri.
165 http://www.elearning.ro/smart-classroom-digitizarea-scolilor-romanesti-va-
incepe-din-2014, accesat 24 aprilie 2014.
59
În primul rând, în cuvintele ministrului Pricopie avem sintetiza-
tă întreaga strategie a politicilor educaționale de digitalizare pentru
anii ce urmează.
În al doilea rând, repetăm, întrucât interesul nostru este crescut
pentru acest subiect nu rămânem insensibili la ceea ce se întâmplă
la clasă, acolo unde copiii noștri petrec jumătate din timpul săptămâ-
nal, activități ce le marchează felul de a fi și de a gândi, prin urmare
activități care influențează decisiv raportarea elevilor la orice formă
de educație. Apropiind discuția de ceea ce ne interesează pe noi, digi-
talizarea sălilor de clasă va însemna punerea preoților, a cateheților
în postura de a-și adapta metodele și mijloacele de predare și pro-
povăduire a învățăturilor de credință la realitățile din școală. În caz
contrar s-ar putea trezi cu îndepărtarea masivă a tinerilor de Biserică.
Chiar dacă la nivelul decidenților politicilor educaționale înregis-
trăm o oarecare instabilitate, vorbim de o strategie a Ministerului în
ceea ce privește politica educației digitalizate. Iată, de exemplu, un
fragment din speach-ul fostului ministru Liviu Marian Pop cu ocazia
premiilor edumanager.ro 2017:
„Urmând politica europeană în domeniul educației și formării pro-
fesionale, România promovează conceptul de Resurse Educaționale
Deschise (RED) în strategiile privind dezvoltarea sistemelor educațio-
nale și în programele de sprijinire a calității actului educațional, pre-
cum și în cele care privesc asigurarea accesului elevilor, profesorilor și
părinților la materiale educaționale de calitate. Resursele educaționale
deschise (RED) sunt promovate ca resurse de învățare adaptabile la ne-
voile specifice ale procesului de învățare, ce pot fi utilizate gratuit.”166
Se poate constata cu ușurință că paradigma web 2.0 și „semantic
web” (SW) au fost asumate de sectorul educațional al Uniunii
Europene. Această încercare de executare a direcțiilor sugerate de
filosofia web dovedește puternica influență pe care o exercită tehno-
logia asupra educației și confirmă precizarea lui Marshall McLuhan
că „the medium is the message”.
Ba mai mult, ne este devoalată și o parte din strategia de culegere
și de punere la dispoziție a datelor la nivel național:
166 https://www.edu.ro/discursul-sus%C8%9Binut-de-ministrul-educa%C8%9Biei-
na%C8%9Bionale-liviu-marian-pop-la-gala-premiilor-edumangerro, accesat 9
septembrie 2018.
60
„În vederea creării spațiului virtual de organizare a resurselor educa-
ționale care să fie integrat în Biblioteca Școlară Virtuală, MEN a solicitat
inspectoratelor școlare să-și dezvolte cu celeritate, pe site-urile proprii,
un spațiu de organizare a resurselor educaționale deschise, realizate de
comunitatea cadrelor didactice din județ (diferite tipuri de materiale de
învățare, suporturi de curs, proiecte, experimente și demonstrații, dar și
programe școlare, ghiduri pentru profesori, alte materiale educaționa-
le cum ar fi articole, module, prezentări ce acoperă atât sfera curricula-
ră, cât și cea extracurriculară). În acest sens, s-a propus o structură de
conținut unitară, organizată în funcție de complexitatea și varietatea
temelor, pe niveluri de învățământ/clase și arii curriculare/discipline de
studiu, respectiv pe categorii curriculare și extracurriculare.”167
Filosofia Web 2.0 și SW sunt atât de prezente în lumea virtuală
încât se impun de la sine. În fapt, abordarea propusă este de natură
„open source”, concept ce marchează acest început de mileniu. Cu
multiplele lui avantaje, cucerește până la cele mai înalte puncte de-
cizionale, fără însă a fi asumat critic, în sensul în care, oricât de avan-
tajoasă ar fi Biblioteca Virtuală formată din munca celor implicați,
nu garantează nimeni că este și de calitate. Motivul acestei sublini-
eri este tocmai neconcordanța între cerere și evaluare.
Discursul domnului ministru pune în evidență și alte intenții:
„Cu privire la introducerea manualelor digitale, aceasta reprezintă
un pas înainte către soluționarea unor probleme majore, precum asi-
gurarea efectivului de manuale necesare în școli, resurse educaționale
suplimentare (exemplu: la disciplinele pentru minoritățile naționale
din România), adaptarea pachetelor educaționale pentru persoanele cu
handicap, accesul la manuale pentru elevii din diaspora etc. În prezent,
există disponibile online (www.manuale.edu.ro) variante digitale ale tu-
turor manualelor aprobate pentru clasele I-V, având facilități specifice
și copii electronice ale unor manuale aprobate pentru clasele XI-XII.”168
Un ultim element pe care-l găsim a fi relevant pentru radiografia
noastră este dat de interesul sporit al Ministerului de a introduce
încă din clasele mici disciplina Informatică. Măsura este, fără doar
septembrie 2018.
septembrie 2018.
61
și poate, dictată de potențialul economic pe care-l ridică piața IT în
România, și nu ține cont de alte considerente pe care specialiștii în
comunicare le expun:
„O altă preocupare a Ministerului Educației Naționale a reprezen-
tat-o introducerea disciplinei Informatică și TIC la gimnaziu. Din anul
școlar 2017-2018, pe parcursul ciclului gimnazial, se introduce treptat,
începând cu clasa a V-a disciplina Informatică și TIC, inclusă în curricu-
lumul național – 1 oră/săptămână. Pentru toate clasele se pot introduce
discipline vizând domeniul IT în cadrul curriculumului la decizia școlii,
conform planului-cadru, în concordanță cu nevoile și interesele de în-
vățare ale elevilor, specificului școlii sau nevoile comunității locale.”169
Revenind la anul 2014, constatăm că e-learning indică Religia
printre cele 5 discipline care au pregătit manuale digitale pentru cla-
sa I și a II-a, proces ce a continuat și în următorii ani. Acest lucru
este îmbucurător și ne arată că, la nivelul disciplinei Religie, poate
fi înregistrat un interes real pentru o modernizare a instrumentelor
de lucru, pentru utilizarea oricărui mijloc în vederea propovăduirii170.
După cum preciza ministrul L. M. Pop în comunicatul din care
am citat anterior, Ministerul Educației din România se înscrie în
politicile educaționale ale Uniunii Europene care au ca țintă, digi-
talizarea tuturor școlilor până în 2020. Așa se face că vom observa
în „Commission launches ‚Opening up Education’ to boost innova-
tion and digital skills in schools and universities”171, că demersurile
și eforturile politice și economice de digitalizare sunt motivate de
faptul că între 50% și 60% dintre studenții Uniunii n-au folosit nicio-
dată un „digital textbooks”, un software educațional, un joc educativ
etc. Prin urmare, indiferent dacă termenele vor fi sau nu respectate,
procesul de tehnologizare a școlilor este ireversibil.
O inițiativă condusă de Androulla Vassilou, Comisarul pen-
tru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, și Neelie Kroes,
septembrie 2018.
170 http://www.elearning.ro/manualele-digitale-asteptand-miracolul, accesat 24
aprilie 2014.
171 http://ec.europa.eu/education/news/20130925_en.htm, accesat 30 decembrie
2013; anul 2018 a venit cu această completare: https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018DC0022&from=EN, accesat 14 octom-
brie 2018.
62
Comisar Vicepreședinte, responsabil cu „Digital Agenda and
Opening Up Education”, se concentrează pe trei direcții: 1. Crearea
de oportunități de inovare pentru organizații, profesori și cursanți;
2. Augmentarea folosirii materialelor și a platformelor „Open
Source”, cunoscute sub numele de „Open Educational Resources”
(OER); 3. O infrastructură TIC mai performantă și conectivitate în
școli. Considerăm că nu e lipsită de importanță declarația acesteia,
pe care suntem nevoiți să o asociem cu ultimele declarații ale miniș-
trilor noștri.
Iată ce spune Androulla Vassilou:
„Peisajul educațional se schimbă în mod dramatic, de la școală la
universitate și dincolo de acestea: educația bazată pe „tehnologie des-
chisă” va deveni în curând un „must have”, nu doar un „good to have”
pentru toate vârstele. Trebuie să facem mai mult pentru a ne asigura că
în mod special tinerii sunt echipați cu abilitățile digitale de care au ne-
voie pentru viitorul lor. Nu este suficient să înțelegem cum să utilizăm o
aplicație sau un program; avem nevoie de tineri care să fie capabili să-și
scrie propriile programe. „Opening Up Education” este despre deschi-
derea minții spre noile metode de învățare, astfel încât oamenii noștri
să fie mai ușor de angajat, mai creativi, mai inovativi și cu mai multă
inițiativă antreprenorială.”172
Într-un articol din 2013, profesorul Marin Vlada de la Universitatea
București se întreba în ce măsură sunt pregătiți profesorii pentru di-
gitalizarea școlii, în ce măsură există un interes real pentru educarea
potrivită și eficientă a unor generații pentru care genul clasic nu va
mai funcționa mult173. Pe de altă parte, Olimpius Istrate, lector la ace-
eași Universitate, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației,
subliniază schimbarea centrului de greutate de pe o abordare clasică
pe una puternic centrată pe tehnologie, evidențiind utilitatea manu-
172 http://ec.europa.eu/education/news/20130925_en.htm, accesat 30 decembrie

2013.
173 Marin Vlada, „Manuale digitale și resurse universitare digitale, întrebări și
definiții”, http://www.elearning.ro/manuale-digitale-si-resurse-universitare-di
gitale, accesat 24 aprilie 2014. Întrebarea nu e una nouă. Ea pare permanent
nouă, dar o întâlnim și în interogațiile dilematice ale lui M. McLuhan care nu
rezolva problema sensului unic pe care în educația clasică îl avea informația
transmisă de profesor. Marshall McLuhan, Galaxia Gutenberg. Scrieri esențiale,
Antologie și Cuvânt înainte de Eric McLuhan și Franck Zingrone, ediția a III-a,
traducere din limba engleză Mihai Moroiu, Nemira, 2015.
63
alelor digitale174. Desigur, rămâne de văzut în ce măsură schimbarea
de direcție va avea și efectele dorite.
La nivel regiunii de N-V, unul dintre cele mai de succes programe
a fost „E-formare – Competențe integrate pentru societatea cunoaș-
terii”. În acest proiect, unul dintre modulele studiate de profesori era
și dobândirea competențelor TIC, și avea ca finalitate certificatul de
competențe digitale. Intitulat „Formarea competențelor IT”, viza 4
puncte majore: 1. Utilizarea computerului și gestionarea informației
(5 ore); 2. Tehnoredactarea computerizată (5 ore); 3. Prezentări multi-
media (6 ore); 4. Comunicare în mediul virtual (5 ore). Toate acestea
aveau ca obiectiv un „improvement” al competențelor digitale ale
profesorilor, majoritatea cuprinși în categoria „digital immigrants”.
În vederea sensibilizării profesorilor față de utilizarea TIC-ului la
clasă, Ministerul Pentru Societatea Informațională175 a pus la dispo-
ziție un ghid intitulat „Utilizarea TIC pentru activități educaționa-
le”176. În ce privește școlile, acestea au avut parte de un alt ghid inti-
tulat „Integrarea Noilor Tehnologii în Educație. Ghid pentru școli”177.
Încă de la început, accentul pare a fi pus pe motivarea celor care ar
avea îndoieli cu privire la utilitatea noilor tehnologii: „Educația re-
prezintă principalul mecanism prin care societatea poate răspunde
schimbărilor rapide și fără precedent înregistrate la nivel social, eco-
nomic, tehnologic. Școala, conform noilor politici educaționale, are
dificila misiune de a pregăti nu numai tânăra generație, ci și pe cea
adultă pentru lumea muncii și o viață activă.”178
În această ordine de idei, menționăm și proiectul PREL, în care
profesorii din toată țara au fost implicați în dezvoltarea competen-
174 Olimpius Istrate, „Manuale digitale sau Cum migrăm către un mediu educațio-
nal avansat tehnologic. Ce așteptări avem astăzi de la un program de implemen-
tare a manualelor electronice?”, http://www.elearning.ro/manuale-digitale-ca
tre-un-mediu-educational-avansat-tehnologic, accesat 24 aprilie 2014.
175 Astăzi Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, www.comunica
tii.gov.ro.
176 *** Utilizarea TIC pentru activități educaționale. Ghid pentru profesori, avizat de
MEN, Direcția Generală Educație și Învățare pe tot parcursul vieții, nr. 27288 din
23 ianuarie 2013.
177 *** Integrarea Noilor Tehnologii în Educație. Ghid pentru școli, avizat de MEN,
Direcția Generală Educație și Învățare pe tot parcursul vieții, nr. 27288 din 23
ianuarie 2013.
178 *** Utilizarea TIC pentru activități educaționale. Ghid pentru profesori, p. 9.
64
țelor didactice în predarea orei de religie179. Acest proiect a demarat
după ce am propus ca cercetare această teză de doctorat. El a fost
girat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și de cea
de la Iași. A fost unul dintre cele mai ample și de succes programe pe
care le-am avut la nivel de țară180.
Desigur nu e timpul concluziilor, însă acest pasaj ne ajută,
transferând cele spuse în planul eclezial, să înțelegem mai bine im-
portanța pe care ar avea-o instrumentele TIC în activitatea preoților,
ca formatori, și a credincioșilor, fie ei nativi digitali sau imigranți,
ca formabili. La nivel oficial, nu cunoaștem proiecte POSDRU/POCU
în derulare sau cursuri care să vizeze preoții și formarea acestora pe
componenta digitală. Prin urmare, în rândul preoților înregistrăm
o rezistență uimitoare față de TIC. Chiar în rândul preoților tineri,
utilizarea instrumentelor TIC se rezumă la PC sau Laptop folosite
pentru filme sau poze. Or, știm bine, potențialul este mult mai mare
și trebuie exploatat.
Ca o scurtă trecere în revistă, acestea sunt strategiile, la ni-
vel național, de introducere a digitalului în școală. Suntem în fața
unei agende care nu va da înapoi, indiferent cât de contestată va fi.
Prin urmare, concentrarea pe „ce vom face?”, „cum ne vom adapta?”,
„ce strategii vom construi ca Biserică?”, va fi mai importantă decât
trâmbițarea recentei sintagme ce-i aparține teologului francez J. C.
Larchet, pe care-l vom cita în acest capitol, și anume „captivi în
Internet”.
II.2. Lucrări fundamentale pentru comunicarea în mediul virtual și

cuprinderea conceptelor „digital natives” și „digital immigrants”
De mai bine de un deceniu, studiile cu privire la generația digitală
și a non-digitalilor constituie o preocupare pentru lumea academi-
că. Pe de altă parte, religia și întâlnirea ei cu media digitală au prins
contur în cercetările teologice și sociologice din Occident ca o conti-
179 În ce măsură cei care s-au implicat în proiect au considerat a fi oportun să-și
dea toată silința pentru a se forma și a-și dezvolta competențele digitale depin-
de de la caz la caz. Și în aceste sesiuni s-a putut observa diferența majoră între
profesorii tineri și profesorii „digital immigrants”. Pentru cei din urmă era inutil
și neoportun să creezi lecții pentru platforme web, în timp ce, pentru o parte
dintre cei tineri era o idee agreată, cu precădere de cei cu preferințe digitale.
180 http://video.elearning.ubbcluj.ro/, accesat 17 septembie 2017.
65
nuare a interesului pentru mesajul radio, respectiv a celui transpus
în dinamica imaginii cinematografice a începutului de secol XX. În
același timp, comunicarea mesajului prin noile mijloace a preocupat
minți luminate, unele dintre ele făcând istorie prin intuițiile avute și
prin caracterul profetic al radiografiilor realizate în epoca lor. Or, co-
municarea prin mijloacele digitale cuprinde însăși asumarea critică
a mijlocului, ceea ce i-a făcut pe unii autori, teologi, filosofi ai tehno-
logiei, sociologi sau antropologi, să se arate sceptici față de acestea,
dar și optimiști. Dintre ei îi pomenim pe Pierre Charles de Thiardien,
Martin Heidegger, Jürgen Habermas, Herbert Marcuse, Jacques Ellul,
Marshall McLuhan sau Manuel Castells.
Caracterul transdisciplinar al cercetării de față e evident din pri-
mele rânduri. Aceasta anunță o eflorescență în expunerea temei, dar,
totodată o dificultate în sintetizarea principalelor lucrări din pane-
lul vizat.
Studiile pe temă sunt din ce în ce mai numeroase, în fiecare an
sunt date publicului larg informații din varii domenii despre aceas-
tă generație. Sectorul educațional, tehnologiile, respectiv psihologia
analizează cu multă atenție profilul „netnativ”-ului181. Cercetările
făcute până acum ar putea fi împărțite pe câteva nivele de interes:
1) Cele care urmăresc efectele instrumentelor TIC asupra învățării;
2) Cele care doresc să demonstreze superioritatea „digital natives”
față de „digital immigrants”; 3) Cele care doresc să demonstreze in-
ferioritatea generațiilor digitale față de „digital immigrants”; 4) Cele
care doresc să infirme ipotezele conform cărora orele trebuie digi-
talizate 100%; 5) Cele care doresc să evalueze tipul de comunicare
preferat de „digital natives”; 6) Cele care doresc să plaseze corect re-
lația dintre religios și mediul virtual. Toate aceste studii ne-au aju-
tat să ne facem o idee cât mai clară asupra generației care constituie
obiectul cercetării noastre. Valoarea lor constă mai ales în faptul că
sunt de ultimă oră și oferă o viziune asupra tinerilor din diferitele
colțuri ale lumii.
La nivel mondial sunt mai multe institute și centre de cercetare
a impactului tehnologiei moderne asupra tinerelor generații. Dintre
acestea, cele mai însemnate sunt: The Center for Internet and Society,
181 Digital alternatives with a cause? Book one. To be…, p. 14.
66
India182; The Center of Internet and Society, Stanford183; Berkman Center for
Internet and Society at Harvard University184.
Echipa de la „The Center for Internet and Society” a publicat în
2011, trei studii, de peste 80 de pagini, fiecare intitulate sugestiv:
„To Be”, „To Act”, „To Think”. Semnate de cercetători tineri, majorita-
tea psihologi, sociologi și analiști politici, studiile subliniază în mod
deosebit, modul de problematizare și acțiune al generațiilor digitale.
Concentrarea autorilor a fost cu precădere pe revoluțiile politice pro-
vocate de mediul on-line, de canalele de socializare, mai ales. Foarte
subtil evidențiază capacitatea enormă de manipulare a maselor prin
aceste mijloace.
Poate studiul care a marcat cel mai puternic opinia internațio-
nală și a reușit să creeze din expresia „digital natives” realmente un
concept este, așa cum deja am subliniat, semnat de Marc Prensky185.
În fapt, el devine un punct de referință. Aproape niciun studiu scris
după 2001 nu-l ignoră. Unii îl susțin, alții încearcă să-i nege valoarea,
toți însă fac apel la el.
M. Prensky este cunoscut în domeniul public speakingului, în cel
educațional, sociologic și al științelor comunicării datorită unor lu-
crări ca „Teaching Digital Natives. Partnering for Real Learning”186,
„From Digital Natives to Digital Wisdom: Hopeful Essays for 21st
Century Learning”187, unde își păstrează și întărește ideile din studii-
le publicate în 2001188.
182 http://cis-india.org, accesat 20 septembrie 2014, reaccesat în 11 septembrie 2018.

183 http://cyberlaw.stanford.edu, accesat 20 septembrie 2014, reaccesat în 11 sep-
tembrie 2018.
184 https://cyber.law.harvard.edu, accesat 20 septembrie 2014, reaccesat în 11 sep-
tembrie 2018, https://cyber.law.harvard.edu/about; acestui centru îi aparțin și
cercetătorii John Palfrey și Urs Gasser, autorii celebrei lucrări: Born Digital: Un-
derstanding the First Generation of Digital Natives, Basic Books, New York, 2008; ei
sunt autorii și administratorii site-ului http://www.digitalnative.org, accesat 11
septembrie 2018.
185 Marc R. Prensky, „Digital Natives, Digital Immigrants”…, p. 1.
186 Marc R. Prensky, Teaching Digital Natives. Partnering for Real Learning, Foreword
by Stephen Heppel, Corwin a SAGE Company, London, 2010.
187 Marc R. Prensky, From Digital Natives to Digital Wisdom: Hopeful Essays for 21st
Century Learning, Foreword by Milton Chen, Corwin a SAGE Company, London,
2012.
188 Marc R. Prensky, „Digital Natives, Digital Immigrants”…, p. 1 ș.u. Această lucrare
are înregistrate nu mai puțin de 23.220 de citări pe Google Academic.
67
Autorul sesizează și atrage atenția asupra faptului că între tinerii
studioși de astăzi și cei din generațiile trecute diferențele nu se simt
doar în vestimentație sau coafură, ci între ei se observă o adevăra-
tă discontinuitate. Suntem în fața unei singularități, a unei cotituri
în istorie, care vorbește despre o ireversibilitate. Așa cum sublinia-
ză Antonio Spadaro, Internetul nu e doar instrument, este și ambi-
ent, cu alte cuvinte contribuie la creionarea realității exterioare189.
M. Prensky spunea despre nativii digitali că „lumea virtuală este o
parte din ei, instrumentele sunt ceva ce face parte din viața lor”190.
Și aceasta nu e nimic, însă doctorul Bruce D. Perry de la Baylor
College of Medicine, citat de Prensky, subliniază că „diferitele tipuri
de experiențe conduc la diferite structurări ale creierului. Acest lu-
cru se poate verifica mai mult sau mai puțin, însă schimbarea acelui
„thinking patterns” e evidentă. Prensky consideră că apelativul cel
mai potrivit pentru această generație este fără doar și poate „digital
natives” și nu „net-gen”. Argumentul e unul simplu, ei cunosc nativ
limbajul digital al instrumentelor pe care le utilizează191.
Modul de problematizare a lui Prensky este cuceritor, dar e unic
doar la nivel de exprimare, nu și de idee. Problema a mai fost sesizată.
Cu toate acestea, M. McLuhan192, vorbind despre revoluția produsă de
secolul al XIX-lea, care nu a fost descoperirea a ceva, ci a „tehnicii de a
descoperi”, atrage atenția că, de acum înainte, „în învățământ, aceasta
înseamnă sfârșitul circulației în sens unic a cunoștințelor, de la profe-
sor la elev. Pentru că elevii trăiesc deja într-un câmp de cunoaștere –
cel creat de noile mijloace – mult mai abundent și mai complex decât
oricare câmp creat prin modelul tradițional de învățământ”193.
189 Antonio Spadaro, Cybertheology. Thinking Christianity in the Era of the Internet,
translated by Maria Way, Fordham University Press, New York, 2014, p. VII.
190 La noi, desigur, putem vorbi despre o astfel de generație începând cu 2008-2010.
Abia acum, și aceasta din pricina realităților materiale pe care le traversăm ca
neam, elevii sunt „digitalizați”, iar procentajul cel mai însemnat e în mediul
urban.
191 Marc Prensky, „Digital Natives, Digital Immigrants”..., p. 1.
192 M. McLuhan este puternic inspirat de lucrarea lui Alfred North Whitehead,
Science and Modern World, ediția I, Lowlel Lectures 1925, ediția a II-a, The Free
Press, New York, 1967, pp. 95-112.
193 Marshall McLuhan, Galaxia Gutenberg. Scrieri esențiale, Antologie și Cuvânt înain-
te de Eric McLuhan și Franck Zingrone, ediția a III-a, traducere din limba engle-
ză Mihai Moroiu, Nemira, 2015, p. 299.
68
Revenind la Prensky, el se întreabă ce se întâmplă cu cei care nu fac
parte din această generație. Mergând pe paradigma învățării unei lim-
bi, subliniază că cele două generații se comportă la fel ca două generații
de imigranți în care prima învață limba țării adoptive în timp ce celă-
lalt se naște în acea țară. Pentru primul e un pământ străin pe care-l
cunoaște parțial, având mereu un accent care trădează cine este, iar ce-
lălalt va fi nativul. „Aceasta nu e nicidecum o glumă. Este foarte serios,
pentru că cea mai mare problemă care stă înaintea educației de astăzi
este că învățătorii noștri din generația imigranților digitali, care vor-
besc o limbă „neînțeleasă”, outdated (aceasta pentru anii pre-digital)
sunt forțați să învețe o populație care vorbește o cu totul altă limbă.”194
Prensky consideră că întrebarea esențială e „ce să facem?”. Îi în-
toarcem pe tineri la vechile metode sau învățăm noi să lucrăm cu
instrumentele cu care lucrează ei. Totuși e mult mai greu să te în-
torci când creierul lor poate e deja altfel structurat. Mai ușor se va
descurca un „digital immigrant”, chiar dacă limba lui va avea accent,
decât unul care nu și-a mai vorbit limba de o generație. Ideea e că
trebuie reconsiderate metodologiile noastre și conținuturile noastre.
Autorul încheie cu o întrebare antologică menită să-i problematize-
ze pe decidenții educaționali: Ce e mai greu, să înveți lucruri noi sau
să înveți noi căi să faci lucruri vechi195?
Chris Jones, Ruslan Ramanau, Simon Cross și Graham Healing de
la Institute of Educational Technology din Regatul Unit, în studiul lor,
emit ca ipoteză de cercetare că este puțin forțat să vorbești despre o
generație distinctă, pe care s-o descrii folosind expresii ca „net gene-
ration” și „digital natives”. Studiul a fost realizat pe studenții din pri-
mul an de la cinci universități din Anglia. Concluzia acestora a fost
că nu se poate vorbi de o masă omogenă de subiecți, ci de una etero-
genă, aspect pe care l-am observat și în alte studii, după cum reiese
din primul capitol. Ei spun că eșantionul de studenți participanți la
cercetare apărea ca o colecție de minorități. Constatarea lor este că
generația digitală nu este omogenă în folosirea și aprecierea tehno-
logiilor, iar variațiile sunt semnificative între studenții din această
generație numită digitală196.
194 Ibidem, p. 2
195 Ibidem, p. 3.
196 Chris Jones, Ruslan Ramanau, Simon Cross, Graham Healing, „Net generation
or Digital Natives: Is there a distinct new generation entering university?”,
Computers & Education, vol. 54, 2010, p. 722.
69
În același timp, studiul autorilor Julia Friedl și Ana Tkalac Vercic,
cercetătoare din Elveția și Croația, demonstrează că, și în cazul „di-
gital natives” care sunt angajați, cooptați într-o organizație, tipul de
comunicare preferat este mai degrabă unul tradițional, care ține de
obiceiul antreprizei unde-și desfășoară activitatea, mai degrabă de-
cât cele moderne pe care le folosesc cu precădere în viața privată197.
O notă relevantă, asupra impactului TIC-ului în educația ele-
vilor, ne-o oferă studiul cercetătorilor Yan Li și Maria Ranieri de la
Zeijang University și University of Florence, al căror obiectiv a fost
de a analiza discrepanțele apărute între elevii din mediul urban și
cei din mediul rural. Aceste diferențe sunt importante în vederea
gândirii unor strategii educaționale care să șteargă această diferență.
De asemenea, rezultatul studiului a dus la concluzia că indicațiile
profesorilor asupra utilizării Internetului sunt mai eficiente și mai
de impact decât ale părinților198.
Studiul lui Penny Thompson, de la School of Educational Studies,
vine să sublinieze că afirmația conform căreia între tehnologie și
tipul de învățare, între folosirea TIC și paradigma învățării pentru
generațiile de tineri nu se susține. Autorul consideră că susținerea ca
absolută a acestei corelații este destul de fragilă și nu poate fi proba-
tă decât pe alocuri199.
Cercetătorii Jeong So, Hyungshin Choi, Wei Ying Lim și Yaho
Xiong de la National Institute of Education, Nanyang Technological
University, Singapore, respectiv de la Department of Computer
Education, Chunncheon National University of Education, Republic
of Korea, se întreabă în cercetarea lor dacă într-adevăr se poate con-
firma că „Net Generation” este generația studenților-profesori200.
În demersul lor au ținut cont de șase factori: experiențele TIC pre-
cedente ale studenților, folosirea computerului în interes personal,
„constructivist belief”, eficacitatea computerului, atitudinea față de
197 Julia Friedla, Ana Tkalac Vercic, „Media preferences of digital natives’ internal
communication: A pilot study”, Public Relations Review, no. 37, 2011, p. 84.
198 Yan Li, Maria Ranieri, „Educational and social correlates of the digital divide for
rural and urban children: A study on primary school students in a provincial city
of China”, Computers & Education, no. 60, 2013, pp. 197-209.
199 Penny Thompson, „The digital natives as learners: Technology use patterns and
approaches to learning”, Computers & Education, no. 65, 2013, pp. 12-33.
200 Hyo-Jeong So, Hyungshin Choi, Wei Ying Lim, Yao Xiong, „Little experience
with ICT: Are they really the Net Generation student-teachers?”, Computers &
Education, no. 59, 2012, pp. 1234-1245.
70
computer în educație, folosirea în perspectivă a computerului201. Stu-
diul a fost făcut pe 225 de studenți din primii ani de studiu. Rezulta-
tul a fost neașteptat pentru cercetători: această generație este mult
mai eterogenă decât se credea și doar cei care au un tip de gândire și
credință constructivistă, pozitivă, sunt dispuși să folosească foarte
mult și util, computerul în educație202.
E clar că, în ceea ce privește un segment important de tineri, sun-
tem în fața unei schimbări de paradigmă cognitivă. Întrebarea care
domină lumea științifică și care ne preocupă și pe noi este cum se face
această schimbare? Care vor fi consecințele acestei schimbări? Cum
trebuie să reacționeze Biserica la astfel de schimbări203? Să rămânem
în expectativă, doar pentru că nu este un consens în ceea ce privește
schimbările prezente în noile generații sau să intrăm în zona formă-
rii unor strategii ce ar trebui să ne îndrume în viitoarele demersuri.
Răspunsul nu pare greu de oferit, totuși, îl rezervăm pentru concluzii.
Revenind, constatăm că specialiștii, pentru care generația digitală
a fost o preocupare constantă, atrag atenția asupra unei realități in-
contestabile, anume că rețeaua de computere și alte device-uri, adică
aparate care susțin comunicarea și operațiile pe computer, au pene-
trat în toate domeniile vieții și chiar schimbă condițiile de lucru204.
Această „era of change”205, această invadare impune și o cunoaștere
mai bună, de aceea cercetătorii vorbesc despre o reală alfabetizare,
201 S. L. Woolley, W. J. Benjamin, A. W. Woolley, „Construct validity of a self-report

measure of teacher beliefs related to constructivist and traditional approaches
to teaching and learning”, Educational and Psychological Measurement, vol. 64,
2004, pp. 319-331. Johan Van Braak, „Individual characteristics influencing
teachers’ class use of computers”, Journal of Educational Computing Research,
vol. 25, 2001, pp. 141-157. J. Van Braak, J. Tondeur, M. Valcke, „Explaining different
types of computer use among primary school teachers”, European Journal of
Psychology of Education, vol. 19, no. 4, 2004, pp. 407-422. D. Compeau, C. Higgins,
„Computer self-efficacy: development of a measure and initial test”, MIS Quarterly,
vol. 19, no. 2, 1995, pp. 198-211.
202 Hyo-Jeong So, Hyungshin Choi, Wei Ying Lim, Yao Xiong, „Little experience
with ICT: Are they really the Net Generation student-teachers?”, Computers &
Education, no. 59, 2012, p. 1234.
203 Jan Válek, Petr Sládek, „Immersed into Digital World: Learning and Students’
Perception”, Procedia-Social and Behavioral Sciences, vol. 69, 2012, pp. 1866-1870.
204 Ibidem.
205 Elena Danciu, Gabriela Grosseck, „Social aspects of web 2.0 technologies:
teaching or teachers’ challenges?”, Procedia Social and Behavioral Sciences, no. 15,
2011, pp. 3768-3773.
71
„computer literacy”, care a devenit un termen din ce în ce mai folosit.
Și-a făcut loc prin realitatea pe care o exprimă. Pentru a fi mai expli-
ciți, această sintagmă subliniază faptul că astăzi este vitală cunoaște-
rea, știința utilizării computerului şi reprezintă cunoștințe de bază206.
La modul general, se poate spune că un nativ poate lucra mai re-
pede și mai eficient cu tehnologia decât un imigrant. De asemenea,
un imigrant, cu mici excepții, nu va avea pasiunea să țină pasul cu
dezvoltarea tehnologică. Pe de altă parte, el va fi capabil să evalueze
conținuturile prin filtrul experiențelor personale. Studiul încearcă
să găsească căi de apropiere a celor două grupuri prin folosirea mo-
toarelor de căutare ca google.com207.
În ultimii 10 ani, aproape toate țările în curs de dezvoltare s-au
concentrat pe introducerea tehnologiei moderne în școli. În pofi-
da digitalizării spațiului de învățare, s-a observat destul de repede
că acesta are și consecințe negative asupra elevilor. Cercetătorii Jan
Valek și Petr Sladek subliniază scăderea capacității de concentra-
re a celor implicați în lumea online, aspect exploatat și de autorii
„ludiți”. Nu se pot concentra pe sarcini precise, bine definite, prea
mult timp. Pentru cei născuți după 1993, numiți de cercetătorii citați
„net-generation”, lucrurile se complică. Ceea ce se întâmplă este fără
precedent. Niciodată instrumentele TIC n-au fost atât de mult folo-
site de către profesori ca în zilele noastre.208
Și în acest studiu ni se arată că este imperios necesară schimba-
rea abordării materiei și a elevilor de către profesori. Rolul dascăli-
lor se va schimba: cel care furnizează cunoștințe va ajunge doar să
avizeze lecturile elevilor. Or, acesta este lucru greu de acceptat din
partea profesorilor, conchid cei doi cercetători. Tot ei consideră cre-
area grupurilor de socializare ca soluție în vederea unei apropieri a
celor două categorii implicate în studiu. Acolo unde profesorul este
un „digital immigrant”, cu siguranță metodele folosite vor fi clasice,
iar, în cele mai multe cazuri studentul le va respinge. Ceea ce doresc
studenții e ca profesorul să fie integrat în folosirea tehnologiei, la fel
ca ei. „Trebuie să realizăm că nu este vorba doar despre a învăța noi
lucruri, ci despre a învăța noi căi.”209
206 Elena Danciu, Gabriela Grosseck, „Social aspects of web 2.0 technologies:...”, pp.
3768-3773.
207 Jan Válek, Petr Sládek, „Immersed into Digital World…”, pp. 1867.
208 Ibidem, p. 1868.
209 Ibidem.
72
Ideea lui Prensky, pe care o susțin și cei doi cercetători, este că
suntem obligați să căutăm și să inventăm noi metode. După Prensky,
ideal ar fi să-i introducem în această strategie pe studenții „digital
natives” și trebuie ținut cont de faptul că ei nu disting la fel de bine
ca „digital immigrants” calitatea informației, o găsesc mai repede,
dar nu o evaluează la fel de bine210.
La toate aceste studii, nu se poate să nu adăugăm studiul semnat
de Don Tapscott. Totul gravitează în jurul următoarei afirmații: „Ide-
ea principală este aceasta: dacă înțelegi Generația Net, vei înțelege
viitorul. Vei înțelege, de asemenea, felul în care instituțiile și societa-
tea trebuie să se schimbe astăzi”211. Și, „fiecare generație este expusă
la un set unic de evenimente care îi definește locul în istorie și îi for-
mează caracteristicile”.212
Tapscott consideră că „pentru prima dată în istorie, ni se oferă
ocazia să aflăm de la copiii noștri ce trebuie să facem în continua-
re”213, iar „pentru oricine încearcă să ajungă la acest grup-țintă, cea
mai bună strategie este sinceritatea”214. De asemenea, autorul crede că
„cei din Generația Net sunt mai conștienți de lumea din jurul lor de-
cât cei dinainte, datorită abundenței de informații de pe Internet”215,
afirmații ce sunt ușor atacabile de cercetări susținute.
Vom încheia prezentarea studiilor de specialitate prin ilustrarea
unei lucrări de ultimă oră apărută sub streașina Bisericii și care ne
ajută să înțelegem mai bine nevoia unei evaluări a impactului pe ca-
re-l are lumea digitală asupra tinerilor. Este vorba despre lucrarea
teologului Gheorghe Cristian Popa, „Preotul misionar în areopagul
mediatic. Mijloace de comunicare în pastorația ortodoxă”216.
Lucrarea nu este gândită dintr-o perspectivă catehetică, însă poa-
te fi utilă pastoral. Care sunt ideile majore și cu ce ne este nouă de
ajutor? În primul rând, autorul inventariază mijloacele de pastorație,
pe unele dintre acestea regăsindu-le și în clasicele tratate de catehe-
210 Ibidem, p. 1869.

211 Don Tapscott, Crescuți digital…, p. 38.
212 Ibidem, p. 46.
213 Ibidem, p. 75.
214 Ibidem, p. 144.
215 Ibidem, p. 151.
216 Gheorghe Cristian Popa, Preotul misionar în areopagul mediatic. Mijloace de comu-
nicare în pastorația ortodoxă, Editura Cuvântul Vieții, București, 2013.
73
tică217. Ceea ce ne-a atras însă atenția în mod deosebit, pe lângă pre-
zentarea judicioasă, este afirmația autorului că „ceea ce interesează
Biserica, în special, este maniera în care comunicarea tehnicizată
influențează modul de a fi religios al omului. La contactul cu noua
cultură a comunicării, Biserica a fost nevoită să-și definească poziția
în raport cu aceasta. Din acest motiv, cercetarea teologică s-a axat la
început, în principal, pe studierea efectelor comunicării mediatice
asupra persoanei umane, încercând să identifice, în mod obiectiv, as-
pectele pozitive și negative ale acesteia.”218
Cert este că până acum nu am identificat o bibliografie matură
pe acest domeniu. Sunt cunoscute într-adevăr lucrările lui Virgiliu
Gheorghe, dintre care „Efectele televiziunii asupra minții umane”219
este cea mai populară, însă se recomandă ca o cercetare de nișă, cu
dorința de popularizare a subiectului și nu de a convinge științific.
Pe de altă parte, se concentrează doar pe televiziune și pe efectele
negative.
Singura lucrare din lumea ortodoxă europeană, centrată pe
Internet, este semnată de cunoscutul autor francez Jean-Claude
Larchet. Tradusă în românește220, lucrarea evidențiază forța cotro-
pitoare a mijloacelor digitale, cu precădere a Internetului. Teologul
îmbrățișează o poziție rezervată, chiar negativă, la adresa mijloace-
lor digitale, ceea ce-l situează într-o zonă a negării oricărui posibil
beneficiu. Concentrarea pe „invazia noilor media”, iluzia libertății,
„distrugerea relațiilor interpersonale”, „sărăcirea vieții spirituale”,
„diminuarea capacității intelectuale”, fac din lucrare un adevărat
manifest împotriva noilor tehnologii. Chiar dacă anunță și o rețetă
de vindecare a dependenței provocate de aceste mijloace, aceasta
este neconvingătoare pentru oricine vine din zona marginală a vieții
duhovnicești. Lucrarea teologului francez, totuși, își are valoarea ei,
217 Vasile Gordon, Introducere în Catehetică, Editura Sophia, București, 2004, p. 108
ș.u.
218 Ibidem, p. 21.
219 Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane și despre creșterea
copiilor în lumea de azi, Evanghelismos-Prodromos, 2006; Virgiliu Gheorghe,
Nicoleta Crivineanu, Andrei Drăgulinescu, Efectele micului ecran asupra minții
copilului, Evanghelismos-Prodromos, 2007.
220 Jean-Claude Larchet, Captivi în internet, traducere de Marinela Bojin, Editura So-
fia, București, 2018.
74
și oferă ca alternativă la abuzul de tehnologie, asceza221. Date fiind
întrebările noastre directoare, întrebări ce ne obligă la răspunsuri
concrete, practice, nu-i putem împărtăși întru totul opiniile, însă ele
rămân în atenția noastră ca borne critice și teologice.
Ne vom opri aici cu prezentarea lucrărilor pe care le-am identifi-
cat ca fiind importante în cercetarea noastră, o cercetare explorato-
rie, de început, de identificare a potențialului de dezvoltare a unor
strategii de care Biserica să se poată folosi la momentul potrivit.
221 Ibidem, pp. 9-25; 42-88; 112-144; 234-265; 300-321.
75
III
Religia în era digitală
Studiile, așa cum am evidențiat și în stadiul actual al cercetării,

sunt numeroase. Nu sunt apanajul Occidentului, dacă este să înțe-
legem prin aceasta doar Europa și America, ci al lumii academice
internaționale. Stewart M. Hoover este unul dintre cei mai cunos-
cuți sociologi interesați de relația dintre religie222 și media în gene-
ral, religie și Internet în special. S-a remarcat prin lucrările „Religion
in the Media Age”223, „Practicing Religion in the Age of the Media”224
și este directorul Centrului de studii: „Center for Media, Religion
and Culture”. Din Europa, se impune britanica Heidi A. Campbell,
profesor asociat la Edinburgh (Scoția). H. A. Campbell s-a remarcat
prin câteva lucrări, dintre care pomenim „When Religion meets
new media”225 și „Digital Religion. Understanding religious practi-
ce in New Media worlds”226. Tim Hutchings de la Universitatea din
Nottingham a atras atenția asupra subiectului prin lucrarea
„Creating church on-line”227 și alte studii pe această temă.
222 Folosim expresia de religie și nu de creștinism, fiindcă interesul cercetărilor se

conjugă în aria religiilor mari, Creștinism, Islam și Iudaism, alte cercetări atin-
gând și Budismul, respectiv neopăgânismul. În ce privește exclusiv spațiul or-
todox, nu avem cercetări care să ne fi atras atenția, cel puțin nu în momentul
documentării noastre.
223 Stewart M. Hoover, Religion in the Media Age, Routledge, London and New York,
2006.
224 Stewart M. Hoover, Lynn Schofield Clark (eds.), Practicing Religion in the Age of
the Media. Explorations in media, religion, and culture, Columbia University Press,
New York, 2001.
225 Heidi A. Campbell, When Religion Meets New Media, Routledge, London and New
York, 2010.
226 Heidi A. Campbell, Digital Religion. Understanding religious practice in New Media
worlds, Routledge, London and New York, 2013.
227 Tim Hutchings, Creating Church Online. Ritual, Community and Media, Routledge,
New York, 2017.
76
Nu pot fi omise cercetările lui Elaine Graham, profesoară la
Facultatea de Teologie din Chester, sau ale Lynnei Schofield Clark228,
profesoară din Denver229, dar nici ale tinerei specialiste în anali-
za impactului Media – Digital Media în religie, Anita Cloete, de la
Stellenboch University, Africa de Sud. În același timp, periodicul
„Communication Research Trends”, publicat de Centre for the Study
of Communication and Culture (CSCC), respectiv Heidi Campbell230,
au impus o linie în acest domeniu.
Din capul locului, radiografia relației dintre Religie și Digital nu
poate fi făcută decât în cheia metodologică protestantă, în timp ce
ne-am putea permite să realizăm analiza într-o epistemologie orto-
doxă.
Așa cum subliniază profesorul din Colorado, Stewart Hoover:
„Încrucișarea dintre religie și mass-media a ajuns pentru prima oară
la mijlocul secolului al XX-lea în atenția publică și științifică. La acel
moment, „problema prezentării“, așa cum a fost numită, a fost apariția
emisiunilor religioase neautorizate de autoritățile religioase și laice. In-
teresul a fost intensificat în anii 1970, când un alt fenomen, tele-evan-
ghelism, a apărut pe scenă. Alături de aceste discuții despre utilizarea
religiosului prin mass-media, au apărut dezbateri despre reflectarea în
mass-media a religiei într-un moment în care religia joacă un rol tot
mai important în politica internă și internațională.”231
Cu alte cuvinte, apogeul prezenței religiosului, desigur în Statele
Unite, prin tele-evanghelizări, coincide cu primele întrebări despre
relația dintre religios și media, pe de o parte, iar pe de altă parte,
anunță viitoarea implicare a religiosului în comunicarea digitală,
mijlocită de Internetul deceniului următor.
Hoover nu omite să indice că, adesea, cele două domenii, sau mai
bine zis instituții – religia și media – au putut fi percepute și pre-
228 Lynn Schofield Clark, „Overview: the „protestantization” of research into Media,
Religion, and Culture”, in Stewart M. Hoover, Lynn Schofield Clark (eds.), Practi-
cing Religion in the Age of the Media..., pp. 7-20.
229 https://www.chester.ac.uk/departments/trs/staff/graham, accesat 23 august
2017.
230 Heidi A. Campbell, „Religion and the Internet”, Communication Research Trends.
Centre for the Study of Communication and Culture, vol. 25, no. 1, 2006, pp. 1-23.
231 Stewart M. Hoover, „Introduction: The cultural construction of religion in the
media age”, in Stewart M. Hoover, Lynn Schofield Clark (eds.), Practicing Religion
in the Age of the Media, p. 1.
77
zentate ca autonome și separate total, pe poziții antagonice. În acest
sens, S. Hoover sugerează o raportare în cheia complementarității, o
întrepătrundere specifică spațiului protestant și, deocamdată străi-
nă Ortodoxiei:
„Astăzi, putem vedea că situația este mai complexă. O bună parte din
ceea ce se întâmplă în multiplele relații dintre religie și mass-media im-
plică interconexiuni stratificate între simbolurile religioase, interesele,
sensurile și sfera media modernă în care se face și se cunoaște o mare
parte a culturii contemporane. Atunci când, de exemplu, „idolii” muzicii
moderne își exprimă deschis credințele religioase, într-o manieră care
este asumată și profund înglobată în genurile muzicale, vizuale și inter-
pretative mediatizate azi, atunci granițele dintre „religie” și „mass-media”
devin neclare”232.
Sigur, înainte de a vorbi de mediul digital, e nevoie să aruncăm
o privire înspre primele forme revoluționare de comunicare. Ele
sunt cât se poate de actuale și astăzi, într-o epocă a Internetului,
Radioului și Televiziunii. Acestea au fost primele canale media pe
care Romano-Catolicii și Protestanții le-au folosit pentru definirea
unei strategii de rezistență la toți cei care le utilizau pentru alte sco-
puri decât cele definite de Creștinismul propovăduit de ei, sugerează
Lynn Schofield Clark233. Deși au căutat o strategie de echilibru, balan-
ța nici astăzi nu pare a se fi îndreptat, din pricina succesului imora-
lității, răspândit și promovat de aceleași canale, la care adăugăm și
Internetul. Cu toate acestea, decalajul s-a micșorat, dacă e să vorbim
despre creșterea numărului de stații Radio, Televiziuni, pagini web
cu fundal creștin234.
În altă ordine de idei, Religia și Media trebuie văzute într-o lo-
gică a evoluției, cel puțin în cazul Creștinismului, dinspre elibera-
rea de autoritatea catolică, în cazul protestanților235, înspre o reală
privatizare a religiosului, în cazul spațiului descreștinat prin „religia
232 Stewart M. Hoover, „Introduction: The cultural construction...”, p. 2.

Religion, and Culture”…, p. 12.
234 O simplă căutare pe Google folosind expresia „Christian podcast” indică peste
25.600.000 de rezultate, în timp ce „Christian television network”, 6.090.000
rezultate, accesat 24 august 2017.
Religion, and Culture”…, pp. 7-9.
78
laicității”. Procesul de privatizare a fost în această evoluție văzut și
ca o conservare a valorilor fundamentale susținute de culturile pro-
testante, libertate, individualism (pe care morala ortodoxă nu-l va-
lorizează deloc), pluralism, toleranță, democrație, căutare intelectu-
ală, cunoaștere236. Această realitate este cât se poate de evidentă în
Occident și, prin Internet, se transferă cu o viteză uimitoare și înspre
Răsăritul Ortodox.
Cercetările lui Heidi Campbell ne duc înspre Howard Rheingold,
specialist în cercetarea interacțiunii dintre tehnologie și religie. El
este cel care semnalează primele interacțiuni ale comunităților re-
ligioase cu mediul on-line237. Anii ’80 sunt deja anii în care se contu-
rează primele discuții religioase via-net, cu toate că la modul serios,
despre „religia online” se vorbește mult după publicarea articolelor
de revistă din Wired și Time238.
„Timp de aproape trei decenii Internetul a fost folosit ca un spa-
țiu în care se desfășoară ritualuri spirituale și se discută credințele
religioase tradiționale. Utilizarea religioasă a Internetului poate fi
urmărită până la începutul anilor 1980. A fost un moment în care
religioșii pasionați de computere au început să exploreze „căile de
a folosi aceste noi mijloace de comunicare pentru a-și exprima in-
teresele religioase” (Lochhead239, 1997: 46). Rheingold240 documentea-
ză unele dintre primele activități orientate spre religie care au loc
în acest moment pe Bulletin Board Systems (BBS), în cadrul unei
zone de discuții, „creați propria religie”, pe CommuniTree. Conferința
„Origins” s-a descris ca „parțial o religie, parțial ca o formă occiden-
236 Ibidem, pp. 7-9.

237 http://www.rheingold.com/vc/book/intro.html, accesat 24 august 2017.
Centre for the Study of Communication and Culture, vol. 25, no. 1, 2006, p. 1. Autoa-
rea pomenește de articolele lui E. Davis, „Technopagans: May the Astral Plane
Be Reborn in Cyberspace”, Wired, vol. 3, no. 7, 1995, www.wired.com/wired/archi
ve/3.07/technopagans.html și J. R. C. Chama „Finding God on the Web”, in Time,
149(1), 52-59, 1996.
239 Este vorba de David Lochhead care în 1997 a publicat Shifting realities: Information
technology and the church, lucare frecvent citată de cei care sunt interesați de pri-
mele analize asupra contactului dintre religie și tehnologie.
240 Harwold Rheingold, în capitolul patru al cărții sale, vorbește în detaliu despre
momentul în care s-au creat rețelele BBS și CBBS care aveau într-un fel aparte
să fie strămoșii forumurilor, ai chat-urilor și, de ce nu, și a modului 2.0 de comu-
nicare, http://www.rheingold.com/vc/book/4.html, accesat 24 august 2017.
79
tală a societății de yoga, parțial o mișcare a păcii”, și însoțește oa-
menii dintr-o varietate de convingeri religioase în dialogul online
(Rheingold, 1985). Cu toate acestea, nu a fost prea mult până când
acest lucru a evoluat în numeroase forumuri privind religia BBS,
unele „legate de congregații din viața reală” și de tradiții precum
creștinismul, altora care păreau „veniți în șaisprezece nuanțe neorto-
doxe” concentrate pe păgânism sau New Age cibernetic (Rheingold,
1993: 134-5)”241.
Așadar, anii ’80 sunt anii de început ai discuțiilor pe teme reli-
gioase, ai unei propovăduiri mijlocite de calculator pe platforma
Usenet. Aici a fost creată rețeaua de tip forum net.religion242, unde se
duceau discuții pe teme religioase și morale243. Această platformă a
alunecat, așa cum precizează Campbell, destul de repede în dispute,
unde evreii s-au simțit atacați și au cerut înființarea unui forum de-
dicat lor. Acesta s-a concretizat în net.religion.jewish, în 1984. După
nici șase luni a apărut net.religion.christian. Destul de repede au
apărut și alte grupuri, iar spre sfârșitul deceniului opt s-a înființat
primul grup cu email newsletter „United Methodist Information”244.
Anii ’90 vin cu primele pagini religioase http://www.ecunet.org
(canal creștin), h-judaic (http://h-net.org/-judaic/) și BuddhaNet
(http://www.buddhanet.net). Iar prima congregație digitală creștină
a fost deschisă în 1992 de către prezbiterienii americani, și a fost nu-
mită „The First Church of Cyberspace”245. După părerea lui Campbell,
acum se deschide pentru prima dată perspectiva digitală a religiei.
De aici înainte vom fi martorii slujbelor pe Internet, a ritualurilor
digitalizate, vom fi în fața cyber-bisericilor.
Tot H. Campbell face o inventariere a site-urilor cu conținut re-
ligios, raportându-se la un articol publicat de Times în 1996, și in-
dică prezența a zeci de site-uri gestionate de creștini, musulmani,
241 Heidi A. Campbell, Digital Religion.Understanding religious practice in New Media

worlds, Routledge, London and New York, 2013.
242 Căutând prin motorul Google această adresă, suntem trimiși la http://www.be
liefnet.com, accesat 24 august 2017.
Centre for the Study of Communication and Culture, vol. 25, no. 1, 2006, p. 4.
244 Heidi A. Campbell, Stephen Garner, Networked Theology. Negotiating faith in
digital culture, Baker Academic, Grand Rapids, Michigan, Ebook edition created
2016, p. 162.
245 http://www.godweb.org/, accesat 24 august 2017.
80
evrei, primele site-uri cu referințe exclusiv păgâne, cybertemplul lui
Zoroastru246.
E clar că anii ’90 sunt anii de creștere exponențială a religiosu-
lui în mediul virtual. Dacă mediul real este mult mai restrictiv când
vine vorba de manifestarea religioasă, cel digital este la polul opus.
Așa se face că printre paginile (siturile) pe care le vom găsi, multe
aparțin elementului neopăgân. În acest sens, Stef Aupers în „Where
the zeroes meet the ones. Exploring the affinity between magic and
computer technology”, demonstrează că mediul digital a readus pe
scena societății mesajul păgân și neo-păgân ca niciodată altcândva.
Acesta dă cuvântul unui „tehno păgân”:
„Întrucât un tehno păgân și un specialist în domeniul realității vir-
tuale susține: Se produc transformări neașteptate. Adică se apropie de
alchimie. Sunt multe paralele aici. Sunt doar câțiva oameni care înțeleg
«arcana» profundă a frontierelor, de exemplu, calculul de la criptono-
mie la nanotehnologie. Aceștia sunt vrăjitori pentru restul dintre noi.
(...) Există transformări gigantice implicate, transformări care sunt mult
mai puțin clare pentru persoană decât transformarea industrială. Este
chestiunea lui Arthur C. Clarke: tehnologia avansată nu mai poate fi dis-
tinsă de magie”.247
Fascinația pentru religios s-a dublat și chiar triplat odată cu era
digitală. Dacă însă creștinismul a avut de câștigat, rămâne de văzut.
Credem că mult va depinde de modul cum această resursă va fi utili-
zată, sau, în logica lui M. McLuhan, dacă mijlocul acesta va permite
și Bisericilor creștine să atace optim „câmpul” atât de puțin umblat
al virtualului.
Totuși, analiza făcută pentru „Communication Research Trends”,
semnată Heidi Campbell, relevă o problemă a anilor 2000, anume că
„religiile cărții” sunt mult mai slab reprezentate decât ceea ce este
cunoscut drept „fringe”, adică noile religii cu rădăcini digitale. Edito-
rul general W. E. Bierhatzki sublinia următoarele:
„Autorul, Heidi Campbell, a explorat activitatea online a multor reli-
gii «mainstream» în studiile anterioare (Campbell 2003, 2004a, 2004b,
246 Heidi A. Campbell, „Religion and the Internet”…, p. 4.

247 Lori G. Beaman, Peter Beyer (eds.), International Studies in Religion and Society
Series, University of Ottawa, vol. 12: Stef Aupers, Dick Houtman (eds.), Religions
of Modernity. Relocating the Sacred to the Self and the Digital, Brill, London-Boston,
2010.
81
2005a, și 2005b). Dar, de asemenea, reprezentarea exagerată a grupuri-
lor numite «marginale» în această problemă poate reflecta cu acuratețe
o tendință pentru acele grupuri de a folosi Internetul mai intens decât
grupurile «mainstream». S-a sugerat chiar că răspândirea diferitelor
forme de neo-păgânism și vrăjitorie în ultimii ani ar putea fi atribuită
direct prezenței lor online și, în consecință, accesibilității ușoare. Inter-
netul ca domeniu nelimitat de auto-exprimare oferă o resursă tentantă
pentru oamenii care doresc să-și «facă propriul lucru» în religie. În ace-
lași timp, unii pot fi atrași de anonimatul Internetului, oferindu-le opor-
tunități de a explora esotericul, fără a risca critici de la egal la egal.”248
W. E. Bierhatzki, în același studiu, consideră că o analiză a me-
diului digital se impune, chiar dacă Internetul este acum la stadiul
infantil. Analiza este cu atât mai importantă cu cât cu secole în
urmă apariția tiparului a schimbat destul de mult peisajul religios al
Europei. Dacă în secolul al XV-lea a fost afectată cu precădere Europa
creștină, dar și evreii, musulmanii rămânând, datorită limbii și cul-
turii neatinși, acel aspect nu se va mai repeta cu această revoluție
digitală249. Cu alte cuvinte, expunerea la digital este atât de puternică,
barierele lingvistice fiind depășite prin softurile performante, acce-
sibile prin Word, Pages, Google translate etc., încât nicio religie isto-
rică nu va putea rămâne indiferentă. Că nu au rămas indiferente, cel
puțin cele creștine, se va vedea și din cele ce urmează.
Creșterea interesului pentru religios este evidentă în analizele
făcute până acum, dar în detrimentul creștinismului tradițional. Se
pare că Vatican II, cu toate laudele primite, a avut și multe greșeli,
printre acestea fiind și încurajarea unei teologii liberale care, cre-
de W. E. Bierhatzki, n-a făcut decât să deschidă cutia Pandorei. Din
această cauză au ieșit la suprafață multe erori doctrinare și mora-
le făcute chiar de episcopi, acestea, firesc, dezamăgind și smintind.
Internetul devine mediul perfect pentru religios, dar nu neapărat și
pentru cel tradițional, criticat și marginalizat pe cât posibil în medi-
ile virtuale. Bisericile tradiționale trebuie să facă ceva și să profite de
situație, altfel vor fi înghițite, conchide teologul catolic250.
În 2011 era dat publicității un alt studiu care avea ca obiectiv
principal analiza dintre religia manifestată în real și cea manifesta-
248 Heidi A. Campbell, „Religion and the Internet”…, p. 19.

249 Ibidem.
250 Ibidem.
82
tă în virtual. Una dintre principalele concluzii era că, digitalul are un
impact clar asupra instituțiilor, fie ele biserici sau școli. Kyong Cho
consideră că, odată intrat în virtual, se conturează pentru credincios
o accentuare a individualismului. Fiecare consumator devine un
producător251, dar, am spune noi și un produs.
Una dintre întrebările cercetătorilor constă în modul de încorpo-
rare a digitalului în real, adică a comunităților virtuale în cele reale
sau offline, cum mai sunt cunoscute. După studiile lui Campbell ci-
tate de Kyong Cho, dar și de noi, se pare că relația dintre offline și
online este mai degrabă complementară. Am completa la aceasta că
se poate argumenta complementaritatea numai în anumite condiții,
aspect ce va reieși din concluziile prezentei cercetări.
În 2004 s-a încercat un experiment, acela de a crea o comunitate
online, o biserică numită Church of Fools252. E interesant de urmărit
site-ul bisericii intitulat St. Pixels253. În urma analizelor mai multor
cercetători, s-a ajuns, vizavi de religia online, la câteva concluzii:
„Din aceste studii identificăm trei modele privind încorporarea re-
ligiei online în religia offline. Primul este un rol complementar; religia
online acționează ca un supliment la religia offline, după cum demon-
strează Campbell, Krogh și Pillifant. Cel de-al doilea model este că reli-
gia online acționează ca un substitut pentru religia offline, așa cum a
fost cazul cu Church of Fools. Cu toate acestea, deoarece Church of Fools
a fost un experiment care a funcționat pentru o perioadă scurtă de timp,
durabilitatea unor astfel de comunități religioase nu poate fi în prezent
dovedită. Pentru a demonstra acest lucru, sunt necesare studii longitu-
dinale pe astfel de comunități religioase online. Cel de-al treilea arată că
religia on-line, cel puțin calitativ, ia o formă diferită de adunările off-line,
sau mai degrabă lipsa acestor adunări, așa cum au demonstrat Kim și
Berger și Ezzy.”254
251 Kyong Cho, „New Media and Religion: Observations on Research”, Communication
Research Trends. Centre for the Study of Communication and Culture, vol. 30, no. 1,
2011.
252 Ibidem, p. 9.
253 http://www.stpixels.com, accesat 4 septembrie 2017. Prezentăm situația ca pe
ceva ce poate fi replicat de orice comunitate care nu are nicio idee despre învă-
țătura creștină, despre comunitate și comuniune. E totuși important de precizat
acest exemplu, mai ales că cineva s-a gândit să-l creeze și să testeze prin el ape-
titul de religios al unei nișe de consumatori de internet.
254 Kyong Cho, „New Media and Religion: Observations on Research”..., p. 10.
83
O astfel de experiere este interesantă la nivelul studiului acade-
mic, dar se dovedește, cel puțin ca primă încercare, una nefezabilă.
După o retrospectivă asupra religiosului în era digital media, cre-
dem util să atacăm un subiect care ne va ajuta să vedem mai bine
partea practică a cercetării noastre. Situarea corectă a catehezei și a
propovăduirii prin intermediul mijloacelor digitale ne pune înainte
noi dimensiuni ale comunității, comunicării și culturii în formele
lor „virtualizate”. Pe de altă parte, va fi deosebit de important să ve-
dem cum Bisericile se raportează oficial la digital, ce măsuri au luat
și cum pot fi acestea îmbunătățite, sau, poate, dacă sunt suficiente,
cum pot fi ele conservate.
III.1. Propovăduire și comunitate religioasă în mediul virtual

Înțelegerea rolului unui proiect de catehizare prin mijloacele
digitale moderne, o catehizare „la distanță”, impune o grilă de com-
prehensiune ce apelează la studiul comparativ. Întrucât primele for-
me de propovăduire, pe care le vor regăsi mai mult sau mai puțin
identice cu cele moderne, au fost încorporate în tele-evanghelism, și
pentru că autorii citați mai sus încearcă să introducă în istoricul pro-
povăduirii digitale și acest element, vom încerca să ridicăm câteva
întrebări.255 În ce măsură se poate pune semnul egal între cele două?
Este catehizarea/propovăduirea digitală, nou-născutul tele-evan-
ghelismului?256 Este catehizarea/propovăduirea digitalizată o rein-
ventare a strategiilor de marketing religios? Cum proiectăm comu-
nitatea la nivel identitar257, antropologic și mărturisitor în contextul
„realității-virtuale”?
255 Hugues Hotier, „La communication des télévangélistes”, Communication et

organisation, no. 9, 1996, număr tematic: La communication des institutions
religieuses, mis en ligne le 26 mars 2012, accesat 5 august 2013, http://communi-
cationorganisation.revues.org/1843.
256 Marie-Rose Tannous, Lorraine Ste-Marie, Pierrete Daviau (coord.), Evangéliser
dans l’esapce numérique ?, Novalis Lumen Vitae, Québec, 2018; Guy Marchessault,
Martin David-Blais, „Le Web, défi aux Eglises chrétinnes”, in Marie-Rose
Tannous, Lorraine Ste-Marie, Pierrette Daviau (coord.), Evangéliser dans l’espace
numérique ?, Novalis Lumen Vitae, Québec, 2018, pp. 13-40.
257 Alexandre Coutant, „Les jeunes et les réseaux socionumérique: questione
d’identités”, in Thomas Stenger (coord.), Digital natives. Culture, generation et con-
sommation, EMS Edtions, 2015, pp. 149-184.
84
Vom încerca să răspundem de la ultima întrebare spre prima, în-
trucât ridică problema comunității.
III.1.1. Comunitate-comuniune-comunicare
prin propovăduirea digitalizată
Comunitatea este un element cheie în înțelegerea cercetării
noastre. Comunitatea presupune neapărat comunicarea, iar, într-o
cheie ortodoxă, comuniunea. Părintele Dumitru Stăniloae preciza:
„Comuniunea adevărată se dezvoltă printr-o atenție îndreptată spre
ceilalți oameni și spre lumea ca operă a lui Dumnezeu, asociată cu o frâ-
nare a pasiunilor ca porniri nesfârșite spre finit, cu o cultivare a virtuți-
lor care culminează în iubirea de persoane, de Dumnezeu ca persoană,
deci ca absolut adevărat. Aceasta deschide drumul spre contemplarea,
în același timp sobră și amețitoare, a profunzimii semenilor și a sensu-
rilor lumii, care e potențial infinită, pentru că semenii și sensurile lumii
își au, prin rațiunile lor în curs de revelare treptată și nesfârșită, rădăci-
nile comune în infinitatea și în dragostea nemărginită a lui Dumnezeu
cel în Treime. Rațiunea trează și elanul autodepășirii iubitoare se unesc
într-o unică metodă în realizarea urcușului uman, pentru că rațiunea
distinge nu numai infinitul, de drumul întunecos și plin de pasiuni în-
robitoare.”258
La nivelul centrului nostru de interes, nu vedem comunicarea
prin simplul filtru social, nici printr-o sită a globalizării, ci prin filtrul
teologic, comunicarea catehetică şi predicatorială. Comunicarea nu
rămâne o simplă transmitere de informații, ci, în sens religios, mij-
locește împărtășirea Cuvântului, evoluând în comuniune. În acest
sens, vom vedea că proiectarea asupra comunității din perspectivă
laică comportă aspecte mai puțin importante pentru teologie, dar pe
care nu le poate ignora în procesul de reîncreștinare a lumii259.
Specialiștii în domeniul „media and religion” indică realitățile ce
incumbă comunității și comunicării on-line. Dacă termenul văzut
„off-line” este lesne de înțeles și este perceput într-o strânsă legătură
cu geografia locului, cu toposul, comunitatea digitală este centrată
258 Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică, vol. 1, EIBMBOR, ed. III, 2003, pp. 405-
427.
259 Patrik Michel, „Religion et globalization”, in Jöel Molinario, Etre initié à l’heure
des mutations anthropologiques. Actes du VIIIe colloque internationl de l’ISPC tenu à
Paris, du 7 au 10 février 2017, Les Edition du Cerf, Paris, 2017, pp. 83-91.
85
pe individ și pe nevoi260, dar, în același timp, comportă puternice ac-
cente de versatilitate și volatilitate.
În acest sens, se întreabă M. Castells, „virtual communities or
network society?” (comunități virtuale sau societatea rețelei?)261. În-
trebarea nu este pusă deloc la întâmplare, ea venind să completeze
o direcție deschisă de același autor la început de mileniu III, când
vorbea despre cultura realității virtuale. Această realitate virtuală nu
presupune o cultură prestabilită, nici măcar „virtual reality” nu este
un mediu unde lumea să fie imersată, ci este o realitate ce se con-
struiește și se lasă construită într-o dinamică greu de urmărit262.
M. Castells se întreabă și ce este comunicarea în tipul acesta de
cultură și de lume:
„Ce este atunci un sistem de comunicare care, spre deosebire de
experiența istorică anterioară, generează o realitate reală/concretă
(real/ reality)? Este un sistem în care realitatea în sine (adică existen-
ța materială / simbolică a omului) este capturată în întregime, complet
imersată într-un cadru virtual de imagine, în lumea credibilă, unde apa-
rențele nu sunt doar pe ecranul prin care experiența este comunicată,
dar ele devin experiența.”263
260 Maytham Safar, Khaled Mahdi (ede.), Social Networking and Community Behavior
Modeling. Qualitative and Quantitative Measures, Information Science Reference,
USA, 2012; S. Hjarvard, „The mediatisation of religion: Theorising religion,
media and social change”, Culture and Religion: An Interdisciplinary Journal 12,
no. 2, 2011, pp. 119-135, http://dx.doi.org/10.1080/14755610.2011.579719; Anita
Cloete, „Living in a digital culture: The need for theological reflection”, HTS
Teologiese Studies/ Theological Studies, vol. 71, no. 2, http://dx.doi.org/10.4102/
hts.v71i2.2073, accesat 14 august 2017; Tim Huchings, „Creating church online
a case-study approach to religious experience”, Studies in World Christianity, vol.
13, no. 3, 2011, pp. 1118-1131; Vincent Miller, Understanding digital culture, Sage
Publications, Thousand Oaks, 2011; Barry Wellman, „Little boxes, glocalization
and networked individualism”, in Makoto Tanabe, Peter van den Besselaar, Toru
Ishida (eds.), Digital cities II. Computational and sociological approaches,
Springer-Verlag, Berlin, 2002, pp. 10-25, http://dx.doi.org/10.1007/3-540-45636-
8_2, accesat 14 august 2017.
261 Manuel Castells, The Internet Galaxy. Reflections on the Internet, Business, and
Society, Oxford University Press, Oxford, New York, 2001, p. 116; Manuel Castells,
The Rise of the Network Society, Wiley-Blackwell, Oxford, 2010, pp. 355-406.
262 Manuel Castells, The Rise of the Network Society…, pp. 403.
263 Ibidem, p. 404; Neil Postman, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology,
Vintage Books, New York, 1993.
86
Comunitatea virtuală, digitalizată, se caracterizează prin include-
rea și cuprinderea comprehensivă a tuturor expresiilor culturale. For-
mula de manifestare, spune M. Castells, a omului în cultura digitală
este eminamente binară, presupunând prezența sau absența în și din
mediul virtual. Simpla prezență permite comunicarea și transmite-
rea mesajului264. Această prezență virtuală este specifică unei „culturi
tehnice”, după cum precizează J. Ellul265. Observăm cât de fragmenta-
ră este această cultură digitală, dar și comunicarea. În sensul acesta
ea are nevoie de o pecete autentic creștină, după cum arăta părintele
Dumitru Stăniloae. O comuniune ce presupune un crescendo în iubi-
re și luminare, un continuum cu semenii spre Dumnezeu.
Recent, într-o conferință organizată în Canada, Guy Marchessault
și Martin David-Blais atrăgeau atenția asupra faptului că înțelegerea
comunităților creștine „on-line” presupune: dimensiunea identita-
ră, dimensiunea comunitară, dimensiunea antropologică, dimensi-
unea transmiterii credinței și dimensiunea dreptului bisericesc266.
Văzută on-line, se poate vorbi mai puțin despre comunitate stricto
sensu, accentuându-se „networked individualism”267, care afirmă cen-
tralitatea persoanei. Deci comunitatea se clădește în jurul individu-
lui și el decide cine face sau nu face parte din ea.
Mediul virtual este ticsit de expresii creatoare a unei imagini a
comunității. Implicit „social networkingul” maschează ideea de co-
munitate, reprodusă și replicată de Facebook, Twitter, Hi5, LinkedIn
etc. Nota dominantă a acestei comunități este totuși segregarea, nu
comuniunea înțeleasă în sensul ei creștin. Motivele pot fi multiple:
idei, religie, modă, hobby etc. Cercetătoarea sud-africană Anita Cloe-
te, susținătoare a ideii că orice comunitate depinde de rețelele indi-
viduale, spune că:
„Într-o epocă digitală, comunitatea este construită din comunicare
bazată pe alegerea personală și între indivizi. Conform înțelegerii tradi-
264 Manuel Castells, The Rise of the Network Society…, p. 405.

265 Jacques Ellul, Le bluff tehnologique, Hachette, Paris, 1988, pp. 165, 173.
266 Guy Marchessault, Martin David-Blais, „Le Web, défi aux Eglises chrétinnes”, in
Marie-Rose Tannous, Lorraine Ste-Marie, Pierrete Daviau (coord.), Evangéliser
dans l’esapce numérique ?, Novalis Lumen Vitae, Québec, 2018, p. 29.
267 Expresia face istorie începând cu anul 2000, când sociologul american Barry
Wellman o folosește prentru prima dată. Mai multe detalii în Manuel Castells,
The Rise of the Network Society…
87
ționale (Wessels, 2010: 49), comunitatea este formată și descrisă ca apar-
ținând, mai degrabă, persoanelor fizice, decât indivizilor aparținând
unei comunități. Aceste conexiuni individuale on-line sunt descrise
în continuare ca deplasarea comunităților cu rețele, deoarece oamenii
aparțin diferitelor rețele bazate pe interese și opțiuni individuale.”268
Cercetătorii nu s-au oprit aici cu analiza:
„O altă caracteristică importantă a rețelelor online este faptul că
sunt flexibile și nu înseamnă că oamenii au același spațiu geografic.
Acest fenomen este descris de Giddens ca fiind dezbinarea relațiilor și
organizațiilor sociale. Relațiile dezbinate fac aluzie la faptul că relațiile
au loc într-un context în care timpul și spațiul sunt separate și interac-
țiunea este guvernată de sisteme abstracte. Prin urmare, comunitățile
online ar putea fi văzute ca persoane care împărtășesc același spațiu ci-
bernetic, utilizând diferite platforme media, cum ar fi Facebook, Twitter
și LinkedIn, dar nu același spațiu geografic.”269
Înlocuirea toposului fizic cu unul virtual nu trebuie privită ne-
apărat negativ, deși motive ar fi suficiente. E important să vedem
că o comunitate digitală poate funcționa la nivel multicultural270 și
multireligios mult mai bine decât comunitățile reale. Transcende-
rea spațiului fizic duce la formarea unui spațiu ale cărui granițe nu
le cunoaștem și, din pricina versatilității cyberspațiului, nici măcar
fondatorul comunitar nu le poate creiona271. În același timp, această
dimensiune a comunității virtuale impune o poziționare critică și
responsabilă, o precauție pe care o sugerează și Marshall McLuhan
când afirmă: „Reacția noastră obișnuită la toate mijloacele de co-
municare, și anume că nu contează decât felul în care sunt folosite,
ilustrează atitudinea paralizată a idiotului tehnologic (...). Rezervele
spirituale și culturale pe care popoarele orientale le pot avea față de
tehnologia noastră nu le servește la nimic. Efectele tehnologiei nu
se petrec la nivelul opiniilor sau al conceptelor, ci schimbă rapor-
268 Anita Cloete, „Living in a digital culture: The need for theological reflection”…,
p. 3.
269 Ibidem, p. 4; Heidi A. Campbell, When Religion Meets New Media, Routledge,
270 În acest sens, lucrarea lui Gere Charlie și mențiunile pe care le face despre etero-
genitatea culturii digitale aduc lămuriri importante: Charlie Gere, Digital Culture,
Reaktion Books, London, 2008.
p. 4.
88
turile și structura percepțiilor încontinuu, fără să întâmpine vreo
rezistență.”272
Această cultură digitală, comportând multiple amenințări asupra
vieții duhovnicești, este o cultură ce așteaptă o poziționare teologi-
că ortodoxă corespunzătoare. Panayotis Nellas spunea că: „Biserica
Ortodoxă propovăduiește învățătura că o ruptură radicală are cre-
dinciosul cu păcatul, nu cu lumea, întrucât participând la om, la cre-
ația și susținerea lui, lumea participă în mod organic la deiformita-
tea lui”273.
Opinarea teologului grec pare a intra la un moment dat în con-
flict cu modul tranșant de problematizare al lui M. McLuhan. Acesta,
așa cum am subliniat mai sus, spune că, pentru cel care crede că nu
contează decât modul de utilizare al tehnologiei și nu natura însăși a
tehnologiei, este un „idiot tehnologic”. Din punctul nostru de vedere,
cele două poziții nu polarizează, ci se completează. Nellas precizea-
ză: „pe de altă parte, vrând să evalueze cu criterii teologice, concepția
ortodoxă nu trebuie să aibă ezitări în a spune că nu le găsește rele în
sine. Dimpotrivă, dezvoltarea posibilităților pe care Dumnezeu le-a
dat naturii este un lucru bun și prețios. Dacă însă cadrele tehnologi-
ce creează anumite pericole pentru om, înseamnă că undeva există
o greșeală. Și pentru concepția creștină ortodoxă această greșeală se
află în autonomizarea lor, în funcționarea și dezvoltarea lor indepen-
dentă și cu de la sine putere.”274
Cu alte cuvinte, dacă ne poate îngrijora ceva în cultura digitală,
aceea este lipsa de atenție acordată persoanei și permisiunea ca teh-
nologia să se autonomizeze, iar mai târziu să dicteze la nivel absolut
cadrele de gândire și desfășurarea vieții omului.
Anita Cloete susține că, „deși aceste comunități online ar putea
fi folosite pentru a menține relațiile existente, acestea sunt cu sigu-
ranță folosite pentru a forma noi obligațiuni sociale. Comunitățile
online sunt utilizate pentru nevoi diferite; de exemplu, utilizatorii
272 Marshall McLuhan, Galaxia Gutenberg. Scrieri esențiale…, p. 249.

273 Pannayotis Nellas, „Cadrele tehnologice occidentale ale vieții și Biserica
Ortodoxă – cu prilejul intrării Greciei în Comunitatea Europeană”, in Ortodoxia
– divino-umanism în acțiune. Studii și articole, traducere de Pr. prof. Ioan Ică Sr.,
Deisis, Sibiu, 2013, p. 227.
274 Pannayotis Nellas, „Cadrele tehnologice occidentale ale vieții și Biserica
Ortodoxă…”, p. 229.
89
LinkedIn fac schimb de informații profesionale, în timp ce Facebook
este utilizat în cea mai mare parte pentru a împărtăși experiențele
de zi cu zi și, prin urmare, ar putea oferi o sursă de sprijin.”275
O analiză a mediului virtual, a viitoarei culturi dominante, într-o
cheie creștină, și a rețelelor de comunicare, a comuniunii și cooperării,
găsim într-unul din comunicatele Papei Benedict al XVI-lea transmis
în 2006276. La acesta se adaugă și poziționarea Papei Francisc277.
În opinia Papei Benedict:
„comunicarea are puterea de a crea poduri, de a favoriza întâlnirea și
includerea, deci îmbogățirea societății. Cât de frumos este să vezi per-
soane angajate în alegerea cu înțelepciune a cuvintelor și gesturilor
pentru a depăși neînțelegerile, să vindece memoria rănită și să con-
struiască pacea și armonia. Cuvintele pot construi poduri dintre per-
soane, familii, grupuri sociale, popoare; fie acestea în domeniul mate-
rial fie în cel digital. Cuvintele și faptele să fie deci acelea care ne ajută
să ieșim din cercurile vicioase ale condamnărilor și răzbunărilor, care
continuă să împiedice indivizii și națiunile, și care conduc la expri-
marea unor mesaje pline de ură. Cuvântul creștinului, dimpotrivă, își
propune să facă să crească comuniunea și, chiar atunci când trebuie
să condamne răul cu fermitate, ea caută ca niciodată să nu distrugă
relația și comunicarea.”278
Comunicatul papal subliniază dimensiunea ideală a prezenței
creștinului pe „pânză”, a unei culturi a comunicării creștine, agapi-
ce și creatoare. Noile media sunt văzute ca mijloace care facilitează
comunicarea, comuniunea și, spune Prelatul Vaticanului, coopera-
rea. În același timp, suntem în fața afirmării potențialului „enorm” al
p. 4.
276 „Les médias : réseaux de communication, de communion et de coopération”,
http://w2.vatican.va/content/benedictxvi/fr/messages/communications/docu
ments/hf_benxvi_mes_20060124_40h-world-communications-day.html, acce-
sat 12 august 2016.
277 „La communication au service d’une authentique culture de la rencontre”,
http://w2.vatican.va/content/francesco/fr/messages/communications/docu
ments/papafrancesco_20140124_messaggio-comunicazioni-sociali.html, acce-
sat 12 august 2016.
278 http://w2.vatican.va/content/francesco/fr/messages/communications/docu
sat 12 august 2016.
90
mijloacelor digitale de a sta în slujba binelui și a adevărului279. Cultu-
ra digitală dorită de papă este departe de realitate, dar meritul enci-
clicei stă în sublinierea potențialului extraordinar pe care „le toile”
îl are.
Mesajul face parte dintr-o logică comunicațională deschisă de
Inter mirifica, subliniată și de Papa Ioan Paul al II-lea în „Le progrès
rapide” (Progresul rapid), pe 24 ianuarie 2005280. Cu această ocazie, re-
gretatul papă polonez atrage atenția asupra schimbării mentalității
și a reînnoirii pastorale provocate de noile media. În contextul creio-
nării culturii digitale, Biserica este invitată să „ofere propria contri-
buție pentru o înțelegere mai bună a responsabilităților relaționate
cu actuala dezvoltare a comunicațiilor sociale”281.
Papa Francisc, în 2014, subliniază în discursul său înțelegerea co-
muniunii și a comunicării ca pe o dimensiune existențială ce impli-
că proximitatea.
„Deci, cum poate ajunge comunicarea în slujba unei autentici culturi
a întâlnirii? Iar pentru noi, discipolii Domnului, ce înseamnă a întâlni o
persoană după cuvântul Evangheliei? Cum este posibil, în ciuda tuturor
limitelor noastre și a păcatelor noastre, să fim cu adevărat aproape unii
de ceilalți? Aceste întrebări o rezumă pe cea pe care, într-o zi, un scrib,
adică un comunicator, o punea lui Iisus: «Și cine este aproapele meu?»
(Luca 10, 29). Această chestiune ne permite să înțelegem comunicarea
în termeni de proximitate, de apropiere. Am putea să o traducem astfel:
cum se manifestă «proximitatea» în utilizarea mijloacelor de comuni-
care și noile medii create de tehnologiile digitale? Găsesc un răspuns în
parabola bunului Samaritean, care este de asemenea o parabolă a comu-
nicatorului. Cel care comunică, într-adevăr, devine apropiat. Și bunul
Samaritean nu numai că se face aproapele, dar el poartă grijă de acest
om pe care-l vede jumătate mort la marginea drumului. Iisus inversează
perspectiva: nu este vorba de a întâlni pe celălalt ca pe semenul meu,
ci de capacitatea mea de a mă face asemenea celuilalt. A comunica în-
seamnă deci a dezvolta conștiința de a deveni ființe umane, copiii lui
279 http://w2.vatican.va/content/benedict-xvi/fr/messages/communications/do
cuments/hf_ben-xvi_mes_20060124_40th-world-communications-day.html,
280 http://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/fr/apost_letters/2005/documents/
hf_jp-ii_apl_20050124_il-rapido-sviluppo.html, accesat 12 august 2016.
281 http://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/fr/apost_letters/2005/documents/
hf_jp-ii_apl_20050124_il-rapido-sviluppo.html, accesat 12 august 2016.
91
Dumnezeu. Îmi place să definesc această putere de a comunica «proxi-
mitate».”282
Meditația Pontifului roman continuă printr-o comparație pe care
o face între legea Vechiului Testament, care-i împiedică pe preot și
levit să se atingă de omul în nevoie, și Media, care adesea impune
o cenzură a minții și a sufletului: „Astăzi, ne ferim să riscăm, întru-
cât anumite media ne condiționează la nivelul că ne fac să ignorăm
aproapele nostru adevărat”283 .
„Nu este suficient să traversezi lungimea drumurilor digitale, adi-
că pur și simplu să fii conectat: conexiunea este necesar să fie însoțită
de o adevărată întâlnire”284. Îndemnul Întâistătătorului Vaticanului
este de a înțelege că omul are nevoie să fie iubit, să aibă parte de
frumusețe, bunătate și adevăr. Digitalul poate reflecta o lume foarte
umană, dacă cei care-l folosesc știu să pună acest lucru în valoare. În
alte condiții, nu.
În altă ordine de idei, Curia papală, prin leadershipul actual, re-
fuză să rămână în zona de confort ce în timp anulează dreptul la
opinie. Din această cauză, vom întâlni singurul și primul papă iezuit
spunând:
„O repet dar, între o Biserică rănită care iese în stradă și o Biserică
bolnavă autoreferențială, n-am nicio îndoială, o prefer pe prima”. Aceas-
tă Biserică trebuie să fie prezentă și în spațiul digital, pentru că și acolo
sunt oameni răniți, care au nevoie de mângâiere, iar tehnologia ne poate
duce până în cele mai ascunse colțuri ale lumii, la oameni unde nu ar
intra în alte condiții nimeni.285
Tot în acest comunicat se întreabă retoric dacă Biserica este pre-
gătită să deschidă porțile la provocările unei lumi marcate de pre-
sat 19 decembrie 2017.
92
zența rețelelor sociale:
„A deschide porțile bisericilor înseamnă și să le deschidem spre me-
diul digital, fie pentru că oamenii intră, indiferent de condițiile de viață
unde se găsesc, fie ca Evanghelia să poată depăși pragul bisericii și să
iasă în întâmpinarea tuturor. Suntem chemați să mărturisim despre o
Biserică care să fie deschisă tuturor. Suntem noi în măsură să comuni-
căm imaginea unei astfel de Biserici? Comunicarea contribuie la fasona-
rea vocației misionare a întregii Biserici, iar rețelele sociale sunt astăzi
unul dintre locurile unde se poate trăi această chemare de redescoperire
a frumuseții credinței, frumusețea întâlnirii cu Hristos. De asemenea, în
contextul comunicării, e nevoie de o Biserică care să reușească să aducă
căldură, să îmbrățișeze inima.”286
Catehizarea digitală, reînnoirea tele-evanghelismului? Nu ne-am
grăbi să punem semnul egal între cele două din mai multe motive:
a) În primul rând, contextul cultural în care înflorește propovă-
duirea televizată este sensibil diferit de cel pe care-l țintim noi.
b) Cultura americană a anilor ’80 este sensibil diferită de cea de
astăzi, și foarte diferită de cultura europeană și de raportarea
acesteia la religios.
c) Dimensiunea comercială pe care tele-evanghelismul a încor-
porat-o declarativ, nu se potrivește și nu are nimic de-a face cu
dimensiunea exclusiv propovăduitoare a catehezei la distanță
pe care o țintim din punct de vedere ortodox, chiar dacă, să re-
cunoaștem, anumite canale YouTube încearcă acest lucru.
d) Primul și unicul scop al catehizării digitale ortodoxe este să
pună în urechile și inima internauților cuvântul lui Dumnezeu
în forma în care ei îl caută, la început, și, în întâlnirea ce prile-
juiește comuniunea inter-personală, după aceea.
93
IV
Bisericile Creștine în fața provocării digitale
IV.1. Biserica Romano-Catolică și Bisericile Protestante

Pentru lumea digitală, în creștere din 1980 încoace, anii 2000
au devenit și mai fascinanți, mileniul al III-lea se anunță unul al
hegemoniei inteligenței artificiale. Internetul devine un adevărat
battlefield cultural și piață religioasă, cu precădere în mediul protes-
tant. În același timp, prin posibilitățile create de web 2.0 și 3.0, nu-
mărul blogurilor religioase a crescut mult. Suntem în fața migrării
transmisiunilor în direct din formatul Tv-live în stream.
Marile centre universitare au înființat institute de cercetare pen-
tru a analiza cât mai acurat impactul tehnologiei asupra religiei și
invers287.
În 2001 au fost date publicității două rapoarte coordonate de
Barna Research Group și Pew Foundation cu titlurile Cyberchurch
Report și Cyberfaith Report288. Acestea au scos în evidență preferin-
țele online ale consumatorilor de religie on-line. Preferă să ascul-
te conferințe, predici, cuvântări din arhivele comunităților de care
aparțin, să cumpere produse. În același timp, Pew Foundation relevă
creșterea numărului „religion surfers”, persoane care caută să se co-
necteze în mediul virtual cu credincioși cu care să schimbe păreri289.
Un alt raport al Pew Internet și American Life Project, intitulat
„Faith Online” confirmă că preferințele cyber-religioșilor constau în
căutarea de conținuturi și informații religioase290. Raportul a fost con-
287 http://digitalreligion.tamu.edu/biblio/book-chapter/129, accesat 24 august 2017.

288 http://www.pewinternet.org/2001/12/23/cyberfaith-how-americans-pursue-re
ligion-online/, accesat 25 august 2017. Conform cifrelor oferite de Pew Research,
28 milioane de americani au folosit internetul pentru a avea o experiență religi-
oasă. Cercetarea a fost făcută de Elena Larsen.
289 Heidi A. Campbell, „Religion and the Internet”..., p. 5.
290 Ibidem.
94
dus de cunoscuții profesori Stewart M. Hoover, Lynn Shofield Clark
și Lee Rainie și indică faptul că un procentaj de 64% dintre america-
nii care folosesc Internetul l-au folosit și în scopuri religioase291.
Barna Research Group a făcut de asemenea o analiză a utilizării
computerului de către pastorii bisericilor și au arătat că din 2000
până în 2015 au avut loc schimbări semnificative. Raportul intitulat
„Cyber Church: Pastors and the Internet” susține că 96% din pastori
utilizează computerul, raportat la 83% în urmă cu 15 ani, iar dintre
aceștia 39% se conectează la Internet, raportat la 24% în 2000. Pen-
tru accesarea e-mailului 46%, raportat la 29%, de asemenea 56% fo-
losesc computerul pentru îmbunătățirea cunoștințelor de teologie,
raportat la 29%, sau pentru a crea prezentări PPT, 44% raportat la
10%. Nu sunt lipsite de interes nici celelalte date oferite: 97% dintre
pastori caută informații, raportat la 78% în urmă cu 15 ani, 88% cum-
pără produse, raportat la 46%, 80% folosesc computerul pentru a-și
întreține relațiile sociale, raportat la 64%, 71% pentru a căuta muzică,
filmulețe, raportat la 19%, 39% pentru a avea o experiență spirituală
sau religioasă, raportat la 15%, 26% pentru a-și face noi prieteni, ra-
portat la 9%, 11% pentru a se juca, raportat la 12%292. La nivelul lumii
ortodoxe nu știm să avem un asemenea studiu, deși ar fi relevant.
Schimbările sunt semnificative și la nivelul raportării la Internet
ca bun sau rău. De exemplu, 54% dintre pastori considerau în 2014 că
Internetul este bun, față de 35% în 2000, iar în 2014, doar 3% susți-
neau că Internetul este rău, raportat la 10% în 2000293.
Această provocare a făcut ca unii cercetători să traseze câteva li-
nii directoare pentru o încorporare asumată a digitalului în religios,
respectiv a religiosului în digital294.
Dintre toate religiile planetei, cea mai bine reprezentată la ni-
velul Internetului este Creștinismul. Acest lucru este semnificativ,
date fiind previziunile alarmante de la sfârșitul anilor 90. Campbell
subliniază:
„Creștinismul a fost, fără îndoială, cea mai dominantă religie re-
prezentată online începând cu primele zile ale Internetului. Creștinii
291 http://www.pewinternet.org/files/old-media/Files/Reports/2004/PIP_Faith_
Online_2004.pdf.
292 https://www.barna.com/research/cyber-church-pastors-and-the-internet/, acce-
sat 25 august 2017.
293 Ibidem.
294 Anita Cloete, „Living in a digital culture: The need for theological reflection”…
95
dintr-o varietate de grupuri și comunități au acceptat cu ușurință Inter-
netul pentru a revedea formele tradiționale de practică și a utiliza teh-
nologia în scopuri religioase.”295
Bisericile istorice, la nivel instituțional, nu s-au situat fățiș împo-
triva utilizării tehnologiei și a Internetului. Sporadic au fost înregis-
trate atitudini contrare, dar care n-au avut efecte deosebite. Biserici-
le, desigur, au căutat soluții de integrare a tehnologiei în structurile
proprii și de cele mai multe ori au reușit. Totodată, trebuie recunos-
cut că nu au anticipat dintru început valoarea pe care-o poate impli-
ca intersectarea domeniilor de cercetare. În aceeași măsură, trebuie
recunoscut că, înainte de apariția Web 2.0, pentru Bisericile din sta-
tele emergente din Estul Europei, era destul de dificil să construias-
că o „lume web ortodoxă”. Interactivitatea din „Web World” a făcut
ca site-urile creștine să explodeze. Aceste site-uri nu sunt neapărat
înregimentate instituțional, în sensul clasic al termenului, dar apar-
țin instituției prin oamenii care le întrețin.
Foarte punctual ar trebui să evocăm interesul lumii creștine oc-
cidentale pentru lumea virtuală și pentru folosirea instrumentelor
digitale, începând cu anii 1995-1996. Dar nu e suficient să avem si-
te-uri, sunt doar niște instrumente. E important ce conțin acestea, și
aici demersul catehetic şi predicatorial poate și trebuie să se observe.
Or, site-urile lumii catolice sunt de o complexitate exemplară. Din
nou vom enumera site-urile cele mai cunoscute cu un conținut emi-
namente catehetic296.
Cu alte cuvinte, Bisericile au instrumentele necesare pentru ca-
tehizare şi predicare în lumea virtuală și prin lumea virtuală, însă
nu și să studieze impactul, efectele acestei utilizări. În sensul acesta,
Bisericile au fost și sunt nevoite să ia în considerare revoluția teh-
nologică și să gândească strategii solide și coerente de integrare a
cuvântului în ele.
295 Heidi A. Campbell, When Religion Meets New Media, Routledge, London and New
York, 2010.
296 http://fr.wikipedia.org/wiki/Catholicisme, o pagină foarte completă despre
Biserica Romano-Catolică. Două site-uri merită să fie evocate fiind paradigma-
tice http://w2.vatican.va/content/vatican/fr.html, în nu mai puțin de 9 limbi
printre care și chineza; Ce conține acest site e uimitor. http://www.ktotv.com;
http://www.eglise.catholique.fr; Pentru un „digital native” aproape tot, pentru
un „digital immigrant” la fel. http://www.jeunes-vocations.catholique.fr/actua
lites/toutes-les-actualites.html, accesat 25 august 2017.
96
Bisericile protestante din America, respectiv Biserica
Romano-Catolică, au fost primele care au simțit „terenul fertil pen-
tru misiune” și au pătruns în mediul virtual:
„Multe organizații creștine au descris Internetul ca un potenți-
al „teren de misiune”. Departamente religioase precum Centrul Billy
Graham297 și Societatea Biblică Internațională298 au creat resurse online
și chiar au oferit conferințe pentru formarea misionarilor online. Alte
site-uri web sunt concepute ca trasee interactive, cum ar fi „Cine este
Isus?”299 prezentând un argument apologetic despre persoana lui Iisus
Hristos. Cu toate acestea, e-vangelismul nu este doar un fenomen evan-
ghelic sau protestant. Evanghelismul a fost asumat oficial și sprijinit
de Biserica Catolică în documentele oficiale ale Vaticanului publicate
online (Consiliul Pontifical pentru Comunicații Sociale, 2002a, 2002b)
și într-o carte a educatorilor catolici care prezintă o teologie a preoți-
ei pentru Internet (Zukowski & Babin, 2002). Folosirea Internetului ca
instrument prozelitist se regăsește și printre alte comunități religioa-
se. Un exemplu interesant este cum unele sectoare ale iudaismului ul-
tra-ortodox au dezvoltat site-uri web ca instrumente pentru a ajunge la
evreii secularizați, exemple fiind Chabad.org300 și Shofar News301. Multe
moduri creative de utilizare a Internetului pentru activitățile misionare
continuă să se desfășoare online”302.
În 2002, „Pontificio Consiglio delle Comunicazioni Sociali” a dat
publicității două documente extrem de importante pentru înțelege-
rea raportării lumii catolice la tehnologie în general și la Internet în
special303: „La Chiesa e Internet” și „Etica in Internet”.
Înainte însă de a vorbi despre cele două documente, o incursi-
une în istoria Comisiei pontificale merită realizată. Istoria acestui
consiliu e aproape la fel de veche precum istoria comunicațiilor prin
noile tehnologii. Prima enciclică datează din 29 iunie 1936 și este
intitulată Vigilanti cura, în care este atins subiectul efectelor cine-
matografiei asupra moralității oamenilor. Felicitările au fost îndrep-
297 www.gospelcom.net/bgc.
298 www.gospelcom.net/ibs.
299 www.whoisjesus-really.com/main.htm.
300 www.chabad.org.
301 www.shofar.net/site/index asp.
302 Heidi A. Campbell, „Religion and the Internet”..., pp. 5-6.
303 http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/pccs/documents/rc_
pc_pccs_doc_20020228_church-internet_en.html, accesat 27 septembrie 2017.
97
tate prin această epistolă către ceea ce era cunoscut la acea vreme ca
„Legiunea decenței”, o formațiune care lupta împotriva peliculelor
dăunătoare moral304. Aici este adusă în discuție și enciclica Divini
Illius Magistri, publicată în 1930, în care este deplânsă alunecarea ci-
nematografiei înspre imoralitate, de vreme ce ea ar putea fi folosită
spre educarea tinerelor generații.
Sigur că lucrurile nu s-au îmbunătățit, ceea ce a provocat Vaticanul
la fondarea, într-o primă fază ca experiment, a „Commissione di
consulenza e di revisione ecclesiastica dei films a soggetto religioso
o morale”, în 30 ianuarie 1948,305 iar în 17 septembrie a fost înfiinţată:
„Pontificia Commissione per la Cinematografia Didattica e Religiosa”,
cu această ocazie aprobându-i și statutul306. După 4 ani, a fost trans-
formată în „Pontificia Commissione per la cinematografia”, cu un
statut aparte307. Această comisie, datorită apariției Radioului și
Televiziunii ca forțe media, a fost transformată în 16 decembrie 1954
în „Pontificia Commissione per il cinema, la radio e la televisione”308.
În 21 iunie 1955, Papa Pius al XII-lea transmitea reprezentanți-
lor lumii cinematografice un comunicat în care pleda pentru filmul
ideal. Din perspectiva pontifului roman, filmul trebuia să țină cont
de trei aspecte: spectatorii filmului, conținutul și comunitatea asu-
pra căreia se exercită influența. Cu alte cuvinte, pontiful atenționa
că zona în care cinematografia se îndrepta era una în care nu se ți-
nea cont de „respectul pentru om” (primul aspect), nici de puritatea
morală a conținutului (aspectul al doilea), nici de influența negativă
pe care o poate exercita în cazul încălcării primelor două principii309.
304 http://w2.vatican.va/content/pius-xi/fr/encyclicals/documents/hf_p-xi_
enc_29061936_vigilanti-cura.pdf, accesat 27 septembrie 2017.
305 http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/pccs/temp/hf_p-xii_
lett_30011948_consulting-ecclesiastical-commission_it.html, accesat 27 sep-
tembrie 2017.
306 http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/pccs/temp/hf_pxii_
lett_17091948_religiouscinematographie_it.html, accesat 27 septembrie 2017.
lett_01011952_cinematographic-commission_it.html, accesat 27 septembrie
2017.
lett_16121954_statute-cinema-radio-tv_it.html, accesat 27 septembrie 2017.
309 http://w2.vatican.va/content/pius-xii/fr/apost_exhortations/documents/hf_p-
xii_exh_25101955_ideal-film.html, accesat 27 septembrie 2017.
98
Au urmat alte enciclice și scrisori apostolice în care se arată în-
grijorarea pentru panta pe care a apucat-o comunicarea prin tehno-
logie: „Miranda Prorsus” (8 septembrie 1957), „Lettera apostolica che
Proclama Santa Chiara Patrona Celeste della Televisione” (21 august
1958, scrisoare apostolică), Scrisoarea apostolică “motu proprio” Boni
Pastoris, P. Ioan al XXIII-lea (22 februarie 1959)310. La acestea s-a adău-
gat Decretul conciliar Inter Mirifica (4 decembrie 1963).
Biserica Romano-Catolică, cu experiența câtorva decenii de nego-
ciere cu noile mijloace de comunicare în masă, cu efortul înființării
unor comisii de lucru, cu nenumărate enciclice și scrisori papale, în
momentul convocării Conciliului Vatican II a pus pe masa de lucru
și problema tehnologiei ce mijlocește comunicarea311. Inter mirifica,
decret sinodal în care se accentuează marea provocare pe care o adu-
ce Media pentru pastorația și catehizarea mileniului al III-lea, este
dovada clară a trasării primelor linii ale unui proiect de comunicare
și informare moderne. Viziunea pe care au dovedit-o cu această oca-
zie este salutară. Decretul prevede „o zi anuală” dedicată de fiecare
dieceză „comunicațiilor sociale”312. În fapt, din 1967, se desfășoară
„World Communication Day”.
În primul mesaj, prilejuit de această zi, Papa Paul VI, preluând
una dintre ideile Conciliului Vatican II, accentuează rolul mijloace-
lor de comunicare ce vor avea „repercusiuni asupra vieții omului re-
ligios”313. Pe lângă aspectele pozitive pe care le implică revoluția teh-
nologică, Pontiful roman atrage atenția și asupra riscurilor pe care le
presupune o proastă utilizare a acestora314. În fapt, documentul Inter
310 http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/pccs/index_it.htm,
accesat 27 septembrie 2017.
311 http://w2.vatican.va/content/paul-vi/it.html, accesat 27 septembrie 2017.
312 Documentul conciliar Inter Mirifica, Conciliul Vatican II, http://www.vatican.va/
archive/hist_councils/ii_vatican_council/documents/vatii_decree_19631204_
inter-mirifica_fr.html, art. 18, accesat 27 septembrie 2017.
313 Mesajul Papei Paul VI, „Church and Social Communication”, First World
Communications Day, 1967, http://w2.vatican.va/content/paul-vi/en/messages/
communications/documents/hf_p-vi_mes_19670507_i-com-day.html, accesat 27
septembrie 2017.
314 O perspectivă critică asupra „social media” și a efectelor pe care le poate
avea tehnologia asupra tinerilor ne este oferită, din partea Bisericii luterane,
de Nathan Hedt, „Missional spirituality among digital natives: technology,
spirituality and mission in a age of social media”, Lutheran Theological Journal,
vol. 47, no. 3, 2013, pp. 187-202.
99
Mirifica subliniază nevoia de cunoaștere cât mai bună posibil din
partea clerului și a credincioșilor, a mijloacelor media. Scopul este
acela de a-i învăța Evanghelia prin intermediul TIC și pe ceilalți315.
E foarte important de reținut că Vatican II a avut pe masa de lu-
cru mai multe documente care au cuprins referiri la comunicarea
mesajului religios prin mijloacele moderne de comunicare: „Gau-
dium et Spes”316, „Unitatis Redintegratio”317, „Dignitatis Humanae”318,
„Ad Gentes”319, „Christus Dominus”320 și, bineînțeles, „Inter Mirifica”321.
În 2 aprilie 1964 a fost emisă, de către Papa Paul al VI-lea, Scrisoa-
rea apostolică „motu proprio”322, „In fructibus multis”, ocazie cu care este
înființată și „Pontificia Commissione per le Comunicazioni Sociali”323.
În 1971, pe 23 mai, a fost publicat documentul „Communio et
progressio”, care conținea instrucțiuni pastorale asupra mijloacelor
315 Inter Mirifica, cap. II, art. 14-16, http://www.vatican.va/archive/hist_councils/

ii_vatican_council/documents/vatii_decree_19631204_intermirifica_fr.html,
accesat 27 septembrie 2017. http://ito.ssc.edu.ph/priory/pdf/Statio%20Confe
rence%20onNew%20Evangelization%20and%20Technology.pdf; http://www.
vatican.va/news_services/press/sinodo/documents/bollettino_25_xiiiordina
ria2012/02_inglese/b33_02.html, accesat 27 septembrie 2017; http://www.va
tican.va/roman_curia/synod/documents/rc_synod_doc_20120619_instrumen
tum-xiii_en.pdf, accesat 27 septembrie 2017.
316 Gaudium et Spes: http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatican_co
uncil/documents/vat-ii_const_19651207_gaudium-et-spes_en.html, accesat 27
septembrie 2017.
317 Unitatis Redintegratio: http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatican_
council/documents/vat-ii_decree_19641121_unitatis-redintegratio_en.html, ac-
cesat 27 septembrie 2017.
318 Dignitatis Humanae: http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatican_
council/documents/vat-ii_decl_19651207_dignitatis-humanae_en.html, acce-
sat 27 septembrie 2017.
319 Ad Gentes: http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatican_council/do
cuments/vat-ii_decree_19651207_ad-gentes_en.html, accesat 27 septembrie
2017.
320 Christus Dominus, II (7): http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vati
can_council/documents/vat-ii_decree_19651028_christus-dominus_en.html,
accesat 27 septembrie 2017.
321 Inter Mirifica: http://www.vatican.va/archive/hist_councils/ii_vatican_council/
documents/vatii_decree_19631204_intermirifica_fr.html, accesat 27 septembrie
2017.
322 Scrisă din propria inițiativă a papei și semnată direct de el.
323 http://w2.vatican.va/content/paul-vi/it/speeches/1964/documents/hf_p-vi_
spe_19640928_pccs.html, accesat 24 septembrie 2018.
100
de comunicare socială. În preliminarii se spun următoarele:
„Comuniunea și progresul în societate sunt scopurile principale ale
comunicațiilor sociale și ale mijloacelor pe care le folosesc, în mod spe-
cial presa, radioul, televiziunea și cinematograful. Tehnica de care se
folosesc aceste mijloace se dezvoltă continuu și rapid, în ideea în care
ele sunt din ce în ce mai accesibile unui număr important de oameni.
Comportamentele și mentalitățile, de asemenea, sunt profund influen-
țate de aceste mijloace de comunicare în masă (sau „media”).”324
Cu ocazia „Zilei mondiale a comunicațiilor sociale” din 3 iunie
1973, avea să fie emis „Apelul către ordinele contemplative” semnat
de Arhiepiscopul de Numida, Edward L. Heston și Andre M. Deskur,
în calitate de secretar. Prin acesta se cere ajutorul în rugăciune al or-
dinelor contemplative, care sunt rugate să iasă la apostolat, folosind
chiar mijloacele de comunicare în masă:
„E clar că cei care lucrează în câmpul apostolatului comunicațiilor
sociale trebuie să caute ajutorul ordinelor contemplative, care pot să
facă acest apostolat mai lucrător datorită vieții lor consacrate, activității
lor, rugăciunii lor și spiritului lor de sacrificiu. Facem deci apel la toți
călugării (religieux) și călugărițele din ordinele contemplative care, fo-
losind moderat mijloacele de comunicare în masă, pot să ajute la acest
apostolat datorită dedicării lor totale lui Dumnezeu. Ei au consacrat
viața lor afirmării tăcute și promovării viguroase a valorilor spirituale,
care sunt centrul lor de existență. Creștinii sunt în fața amenințării de
a-și pierde valorile. Sfântul Părinte le reamintește astăzi: ele sunt însăși
inima vocației lor în sânul poporului lui Dumnezeu.”325
Un alt document important poartă data de 19 martie 1986:
„Orientamenti per la formazione dei futuri sacerdoti circa gli
strumenti della comunicazione sociale”. Acest document avea în ve-
dere Facultățile de Teologie, Seminariile și Institutele de formare a
ordinelor monahale laice326. Din analiza noastră, până la acea dată
pc_pccs_doc_23051971_communio_fr.html, accesat 24 septembrie 2018.
pc_pccs_doc_03061973_contemplative-religious_fr.html, accesat 24 septembrie
2018.
pc_pccs_doc_19031986_guide-for-future-priests_fr.html, accesat 24 septembrie
2018.
101
nu apăruse un document mai complex decât acesta dedicat viitori-
lor preoți. El constituie o sinteză a tuturor documentelor catolice pe
tema comunicării prin canalele media și este special gândit pentru a
fi parcurs cu creionul în mână. Cu toate acestea, concentrarea lor ră-
mânea pe Radio, Televiziune, Presă, Cinema, nelăsând să se înțeleagă
grija pentru creșterea utilizării Internetului.
Nu este lipsit de importanță documentul din 1989, 4 octombrie,
„Criteri di collaborazione ecumenica ed interreligiosa nel campo
delle comunicazioni sociali”. Aici se face un apel la colaborare în-
tre creștini. E nevoie ca experiența lumii catolice în comunicarea
mesajului religios să fie împărtășită și celorlalte biserici, de dra-
gul propovăduirii Evangheliei, într-o lume tot mai îndepărtată de
Dumnezeu327. Acest apel este o invitație la coalizare împotriva ere-
ziilor: „asistăm astăzi la apariția noilor mișcări religioase, pe care le
numim de obicei secte și care se reclamă ca aparținând Evangheliei,
chiar dacă se inspiră parțial din ideologii necreștine. Acțiunea lor
este însoțită uneori de un prozelitism plin de consecințe și accen-
tuat de larga difuzare prin intermediul mijloacelor de comunicare
sociale.”328
Revenind la documentul „La Chiesa e Internet”329, „Biserica și
Internetul”, trebuie să spunem că acesta este o continuare a tuturor
documentelor pregătite de comisiile Vaticanului însărcinate cu ține-
rea la zi a pastorației și a catehizării. Acesta are trei părți: introduce-
re, oportunități și provocări, respectiv recomandări și concluzii.
Acum 30 de ani, „Communio et progressio” a subliniat că „Media
de astăzi deschide oamenilor noi căi pentru a întâlni mesajul evan-
ghelic”. Papa Paul al VI-lea spunea că Biserica „s-ar simți vinovată
în fața lui Dumnezeu” dacă n-ar utiliza Media pentru evanghelizare.
Papa Ioan Paul al II-lea a calificat Media ca „primul areopag al tim-
purilor moderne” și a declarat că:
„nu este suficient să le folosim pentru a propaga mesajul creștin și în-
vățătura Bisericii, ci trebuie să integrăm mesajul în această nouă cul-
pc_pccs_doc_04101989_criteria_fr.html, accesat 24 septembrie 2018.
pc_pccs_doc_04101989_criteria_fr.html, accesat 24 septembrie 2018.
pc_pccs_doc_20020228_church-internet_fr.html, accesat 24 septembrie 2018.
102
tură creată de mijloacele de comunicare moderne. Aceasta este cu atât
mai important astăzi, pentru că nu doar Media influențează puternic
concepția că persoanele au viață, dar, de asemenea, într-o mare măsură
„experiența umană însăși a devenit o experiență mediatică.”330
respectiv:
„Toate acestea se aplică la Internet. Și chiar dacă lumea comunicați-
ilor sociale poate părea chiar străină mesajului creștin, oferă de aseme-
nea ocazii unice pentru a proclama adevărul izbăvitor al Mântuitorului
la familia umană în ansamblul ei. Este suficient să se ia în considerare
(...) capacitățile pozitive ale Internetului pentru a difuza informația și
învățătura religioasă dincolo de toate barierele și frontierele. O audiență
atât de largă a depășit imaginația și a celor mai îndrăzneți care au predi-
cat Evanghelia înaintea noastră. Catolicii n-ar trebui să se teamă să des-
chidă larg porțile comunicațiilor sociale lui Hristos, pentru a proclama
de pe vârful acoperișului lumii, vestea cea bună.”331
Prin acest document, Biserica Romano-Catolică susține că
Internetul este potrivit numeroaselor activități ale Bisericii: evan-
ghelizare, chiar re-evanghelizare, noua evanghelizare și misiune, ca-
teheză și alte tipuri de educație. Nu în ultimul rând acesta servește
la o mai bună propagare a informației, a strategiilor apologetice, a
guvernării și a administrării, precum și unor direcții pastorale și spi-
rituale.
Internetul nu poate să se substituie întâlnirii reale, Liturghiei și
Euharistiei, dar, subliniază documentul, Internetul poate completa,
și poate îmbogăți experiența credincioșilor:
„Internetul oferă în egală măsură Bisericii mijlocul de a comunica
cu grupurile particulare, – tinere, tineri adulți, persoane în vârstă sau
constrânse să țină casa, persoane care locuiesc în regiuni îndepărtate,
membrii altor organisme religioase – care ar fi greu de abordat în alte
condiții.”332
Oricât de multă deschidere ar arăta Apusul catolic, prin acest do-
cument subliniază apăsat că Internetul, mediul cibernetic, nu pot
pc_pccs_doc_20020228_church-internet_fr.html, accesat 24 septembrie 2018
pc_pccs_doc_20020228_church-internet_fr.html, accesat 24 septembrie 2018
pc_pccs_doc_20020228_church-internet_fr.html, accesat 29 august 2017.
103
să înlocuiască parohia, întâlnirea personală, nu pot suplini Sfintele
Taine: „realitatea virtuală nu înlocuiește prezența reală a lui Hristos
în Euharistie (...) pe Internet nu există sacramente”333, punct de vede-
re pe care teologul ortodox îl recunoaște în propria învățătură.
Totuși, o sarcină clară a teologilor este să analizeze modul de tre-
cere de la comunitatea virtuală la comunitatea reală și felul în care,
concret, poate să fie fructificat Internetul pentru o răspândire corec-
tă a Evangheliei lui Hristos.
Nici mulțimea site-urilor catolice nu este omisă din document.
Se crede că ar fi utilă o monitorizare din partea reprezentanților
Magisteriului, aceasta cu precădere în ceea ce privește conținutul
doctrinal și catehetic. „Ideea nu este de a impune o cenzură, ci de a
oferi utilizatorilor de Internet orientări fiabile asupra poziției auten-
tice a Bisericii”.334
La finalul documentului este formulat câte un îndemn către cate-
goriile cele mai importante ale Bisericii Catolice, printre care și edu-
catorii și cateheții:
„Documentul pastoral Communio et progressio a vorbit despre
«sarcina/tema urgentă» a școlilor catolice de a forma comunicatorii și
destinatarii comunicațiilor sociale la nivelul principiilor creștine speci-
fice. Același mesaj a fost repetat de nenumărate ori. În era Internetului,
cu imensa răspândire și impactul ei, această nevoie este mai urgentă ca
niciodată. Universitățile, colegiile și școlile catolice, la fel ca programele
educative la toate nivelele ar trebui să ofere cursuri diverselor grupuri:
de seminariști, preoți, ordinele călugărești, animatori laici (...) învăță-
tori, părinți și studenți, o formare mai avansată în domeniul tehnolo-
giei comunicațiilor, gestiunii, eticii și politicilor comunicațiilor pentru
persoanele care se pregătesc pentru o specializare în Media sau pentru
funcțiuni la nivel decizional, aici înțelegându-se și cei care lucrează în
comunicațiile sociale ale Bisericii. În plus, recomandăm ca tot ceea ce
am menționat mai sus să facă obiectul unei aprofundări ulterioare cu
atenția specialiștilor și a cercetătorilor vizavi de disciplinele potrivite în
instituțiile catolice de educație superioară”335.
104
Același document întărește oportunitatea pe care Internetul o
oferă Bisericii: noi căi de evanghelizare, noi strategii pastorale, noi
căi de catehizare și de intrare în casele oamenilor:
„Internetul este potrivit numeroaselor activități și programe ale
Bisericii: evanghelizare, re-evanghelizare, noua evanghelizare și tradi-
ționala ascultare misionare ad gentes, cateheza și alte tipuri de educa-
ție, informație, apologetică, guvernare și administrare și anumite for-
me de direcție pastorală și spirituală. Într-adevăr, realitatea virtuală a
cyber-spațiului nu poate să înlocuiască comunitatea interpersonală re-
ală, realitatea încarnată a sacramentelor și a liturghiei, sau proclama-
rea imediată și directă a Evangheliei. Internetul poate să le completeze,
să atragă persoanele spre o experiență mai plină de viață, de credință
și să îmbogățească viața religioasă a utilizatorilor. Ea oferă în mod egal
Bisericii mijlocul de a comunica cu grupurile particulare, – tineri, „tineri
adulți”, persoane în vârstă sau forțate să stea în casă, persoane care locu-
iesc în regiunile îndepărtate, membrii altor organisme religioase – care,
altfel, ar fi greu de întâlnit.”336
În 2011, pe 5 iunie, cu ocazia celei de-a 45-a „Zile mondiale a
comunicațiilor sociale” a fost dat publicității mesajul: „Adevărul,
vestirea și autenticitatea vieții în era digitală”, semnat de papa
Benedict al XVI-lea337.
La aproape 10 ani de la documentul „Biserica și Internetul”, Papa
Benedict pune problema calității comunicării pe Internet. „Noile
tehnologii nu schimbă doar modul de a comunica, ci comunicarea
însăși”, crede pontiful roman. De asemenea, punctează schimbarea
paradigmei culturale, respectiv schimbarea modului de a gândi și a
învăța. Din nou, apelul este acela de a ne concentra să punem „teh-
nologia în slujba binelui”. Una dintre provocările mesajului transmis
prin canalele de socializare este aceea că „distincția între producăto-
rul și consumatorul informației este relativizată”, ceea ce poate ridi-
ca serioase probleme338. „Această dinamică a contribuit la o apreciere
337 http://w2.vatican.va/content/benedictxvi/fr/messages/communications/docu
ments/hf_benxvi_mes_20110124_45th-world-communications-day.pdf, accesat
29 august 2017.
29 august 2017.
105
reînnoită a comunicațiilor, considerată înainte de toate ca dialog,
schimb, solidaritate și creare de relații pozitive. Pe de altă parte, aceas-
ta dovedește câteva limite tipice comunicațiilor digitale. Parțialitatea
interacțiunii, tendința de a comunica doar câteva aspecte ale lumii
sale interioare, riscul de a cădea într-un fel de construire a imaginii de
sine care poate conduce la auto-complezență (la narcisism).”339
După instalarea în Curia Vaticanului a noului și atipicului papă
Francisc, acesta a avut cel puțin două intervenții notabile. E vorba de
Mesajul din 2014340 și de cel din 2016, în care cultura digitală, comuni-
carea mesajului religios sunt răsturnate și analizate din alte unghiuri.
În 2014, sublinia un adevăr incontestabil: „În particular, Interne-
tul poate să ofere mai multe posibilități pentru întâlnirea și solida-
ritatea între toți, și este lucru bun, este un dar al lui Dumnezeu”.341
Pe de altă parte, tot el atenționa că viteza informației depășește ca-
pacitatea noastră de reflecție și ne împiedică să privim spre sine, ne
desprinde de lucrurile importante și riscăm să pierdem aspectele
importante ale vieții:
„Cu toate acestea, se înregistrează și aspecte problematice: viteza
informației depășește capacitatea de reflexie și de judecată și nu per-
mite o exprimare a sinelui cumpătată și corectă. Varietatea opiniilor
exprimate poate să fie percepută ca o bogăție, dar este la fel de posibil
să se închidă într-o sferă informațională care răspunde doar așteptări-
lor și ideilor noastre, sau chiar intereselor politice și economice deter-
minate. Mediul comunicațional poate să ne ajute să creștem, sau din
contră, să ne dezorienteze. Dorința conectării digitale poate să sfârșeas-
că prin a ne izola de aproapele nostru, de cei mai apropiați vecini. Fără
să-i uităm pe cei care din diferite motive n-au acces la mediile sociale
digitale și riscă să fie excluși.”342
29 august 2017.
ments/papafrancesco_20140124_messaggio-comunicazioni-sociali.pdf, accesat
29 august 2017.
29 august 2017.
30 august 2017.
106
Chiar dacă pontiful roman trage un semnal de alarmă asupra pe-
ricolelor aduse de media digitală, el recunoaște că acestea nu pot fi
ignorate: „Aceste limite sunt reale, totuși ele n-ar justifica o respin-
gere a «digital media»; ele ne reamintesc mai degrabă că procesul de
comunicare este, în definitiv, o cucerire mai mult umană decât teh-
nologică”343.
Papa Francisc caută să dea și o soluție referitoare la de o utiliza-
re cumpătată a digitalului, în vederea întâlnirii celuilalt. El crede că
e nevoie ca omul să-și găsească lentoarea și calmul pierdut, să-l în-
tâmpine pe celălalt cu dragoste și nu cu formalism:
„Ceea ce cere timp și capacitatea de a face liniște pentru a putea as-
culta. De asemenea, avem nevoie să fim răbdători dacă dorim să îl înțe-
legem pe cel care e diferit de noi: persoana se exprimă deplin nu când
este tolerată pur și simplu, ci când se simte cu adevărat primită. Dacă
vrem cu adevărat să-i ascultăm pe ceilalți, atunci trebuie să învățăm să
privim lumea cu ochi diferiți, și să apreciem experiența umană cum se
manifestă ea în culturi și tradiții diferite. Dar vom ști, de asemenea, să
apreciem marile valori inspirate de creștinim, precum imaginea omului
ca persoană, căsătoria și familia, distincția între sfera religioasă și sfera
politică, principiile solidarității și subsidiarității și multe altele.”344
Într-o cuvântare ținută la Capitolul general călugărițelor „Fiicele
Mariei Mijlocitoarea”, acestea erau îndemnate să meargă înainte, să
continue misiunea și să-și îndrepte privirea cu precădere spre tineri,
către cei pentru care interculturalitatea și-a arătat deja roadele, iar
lumea virtuală și noile tehnologii, cu precădere digitale, au contribu-
it decisiv la modul de a-și trăi viața345.
În 2016, Papa Francisc ne oferea mai multe detalii despre per-
spectiva Curiei asupra comunicării și evanghelizării prin diferite ca-
nale digitale ce ne stau la îndemână și, în special, prin cele care ne
30 august 2017.
ments/papafrancesco_20140124_messaggio-comunicazioni-sociali.html, accesat
30 august 2017.
345 Discours du pape François aux participants au chapitre général des filles de
Marie auxiliatrice, Salle Clémentine Samedi 8 novembre 2014, https://w2.vati
can.va/content/francesco/fr/speeches/2014/november/documents/papafran
cesco_20141108_figliemaria-ausiliatrice.html, accesat 30 august 2017.
107
interesează pe noi:
„Emailurile, SMS-ul, rețelele sociale, chat-ul pot fi, și chiar sunt, for-
me de comunicare întru totul umane. Nu tehnologia este cea care de-
cide dacă comunicarea este autentică sau nu, ci inima omului și capa-
citatea sa de a se folosi de mijloacele puse la dispoziție. Rețelele sociale
sunt capabile să favorizeze relațiile și să promoveze binele societății,
dar ele, de asemenea, pot conduce mai târziu la polarizări și divizări
între persoane și grupuri. Domeniul digital este o piață (în sensul de
agora), un loc de întâlnire, unde ne putem mângâia sau răni, putem
avea o discuție cu folos sau putem face un linșaj moral (…). O veritabilă
cetățenie se construiește de asemenea în rețea. Accesul la rețelele di-
gitale comportă o responsabilitate pentru aproapele, pe care nu o ve-
dem, dar care este reală, el are demnitatea sa, care trebuie respectată.
Rețeaua poate fi folosită pentru a face să crească o societate sănătoasă
și deschisă părtășiei.”346
Constatăm că perspectiva Bisericii Romano-Catolice asupra im-
pactului Internetului în viața Bisericii dovedește analize susținute
și constante, reflecții de aproape un secol asupra tehnologiei. Din
perspectivă catehetică, care se însumează în toate comunicatele,
Romano-Catolicismul dorește să fructifice la maximum întâlnirea
cu celălalt și educarea lui, și prin mijloacele new-media. Tradiția
catolică are cel mai vechi istoric de raportare oficială la tehnologie
dintre tradițiile creștine347.
IV.1.1. Cathospera sau despre prezența concretă în digital

Renaud Laby, în „Eglise et internet : une sociologie des sites Web
paroissiaux et diocésains de l’Eglise catholique de France”,348 oferă o
analiză pertinentă asupra prezenței uneia dintre cele mai reprezen-
ments/papa-francesco_20160124_messaggio-comunicazioni-sociali.html, acce-
sat 30 august 2017.
347 Heidi A. Campbell, „Preface”, in Daniel Arasa, Lorenzo Cantoni, Lucio Adrian
Ruiz (eds.), Religious Internet communication. Facts, Experiences and Trends in the
Catholic Church, EDUCSm Roma, 2010, p. 9. Heidi A. Campbell, Stephen Garner,
Networked Theology. Negociating faith in digital culture, Baker Academic, 2016.
348 Renaud Laby, „Eglise et internet : une sociologie des sites Web paroissiaux et
diocésains de l’Eglise catholique de France”, Cahiers Internationaux de Théologie
Pratique, Série Recherches, no. 18.1, publié sur le site : www.pastoralis.org, en jan-
vier 2017.
108
tative Biserici din lumea catolică, Biserica Franței, în mediul virtu-
al. Analiza este realizată pe 150 de site-uri parohiale și episcopale.
Site-urile sunt, în marea lor majoritate, gândite să informeze, sau,
cum spunea episcopul de Gap, sunt expresia virtuală a buletinelor
parohiale349. Au ca public țintă catolicii practicanți și aproape nicio
informație care să fie de ajutor necreștinilor350.
„Dezvoltate tehnologic la 54%, aproximativ, din capacitatea lor, se
pare că site-urile parohiale și diocezane oferă un limbaj multimedia și o
interactivitate care ar putea progresa încă pentru a implica și atrage mai
mulți internauți. Site-urile de evanghelizare sunt, în ce le privește, dez-
voltate la mai mult de 75% din capacitatea lor tehnologică. Depășesc cu
ușurință media internațională stabilită la 61,7% de site-ul analyzer.com.
(...) Dincolo de aceste considerații tehnologice, conținutul site-urilor de
evanghelizare este destinat direct internauților îndepărtați de credință
și în căutare.”351
În același timp, ne oferă o punere în oglindă a două site-uri cu
specific misionar, în care elementele de catehizare domină: jesus.
catholique.fr și www.connaitredieu.com352. Autorul observă mesajul
de întâmpinare din site-ul www.connaitredieu.com: „Vă invităm
să descoperiți dragostea lui Dumnezeu și un rezumat al mesajului
Bibliei pe parcursul a 5 etape interactive”.
Aprecierile făcute de Renaud Laby ne-au provocat să întreprin-
dem o analiză care să confirme sau să infirme rezultatele oferite de
profesorul francez. Mesajul de întâmpinare pentru www.connaitre
dieu.com, este: „V-ar plăcea să descoperiți planul lui Dumnezeu pen-
tru viața voastră? Cu posibilitatea de a răspunde „Da” sau „Nu știu”353.
În primul rând, vom observa un site actualizat. O dovedește în-
suși faptul că nu mai suntem în fața aceleiași întrebări subliniate de
R. Laby. Site-ul te întâmpină cu 8 întrebări, ce aparțin unui număr de
patru registre:
1) „Nevoie de ajutor? Nevoie să-l cunoști pe Dumnezeu?”
2) „Există Dumnezeu? De ce suferința?”
3) „În depresie? Ai vrea să mori?”
349 Ibidem, p. 70.

350 Ibidem,p. 69.
351 Ibidem,p. 67.
352 Ibidem.
353 https://connaitredieu.com, accesat 19 decembrie 2017.
109
4) „Aveți copii? Aveți mai puțin de 10 ani?”354 Acest din urmă regis-
tru trimite spre un alt site, destinat special copiilor cu invitația
„conectați copiii la esențial”. Site-ul este JesusMonAmi.com.
Meniul acestui site cuprinde: Scrisoare de dragoste, 321, Vieți
schimbate, Dialog cu Dumnezeu, A ruga pe Dumnezeu355. Acest meniu este
un parcurs în cinci etape, dintre care ultima, după cum bine vedem,
reprezintă apogeul: acela de a-L ruga pe Dumnezeu.
Site-ul http://jesus.catholique.fr, conceput pe o platformă Word
Press, te întâmpină cu mesajul „A-L întâlni pe Iisus”. Site-ul are
un meniu care presupune: Întrebări, Opere de artă, Rugăciuni, Video,
Mărturisiri. Video-urile din secțiunea Mărturisiri sunt filmate de KTO356.
Rezultatele la care ajunge în urma analizei asupra preferințelor
consumatorilor, a celor care accesează aceste site-uri sunt, de aseme-
nea, provocatoare. Tinerii se dovedesc mai conservatori decât cei în
vârstă. Adică, vorbim de un procentaj de 40% din respondenți cu vâr-
ste cuprinse între 18 și 35 ani care consideră că „noua evanghelizare”
trebuie să aducă un dialog cu societatea și o reafirmare a identității
catolice. La fel consideră și cei cu vârstele cuprinse între 36-50 de ani,
41,5%. În schimb 51,7% cu vârsta între 65 și 75 de ani și 47,9% cu vârsta
între 75 și 90 de ani, consideră că noua evanghelizare ar trebui să
presupună o deschidere mai mare între valorile Bisericii și valorile
societății357.
IV.1.2. Protestantism și digital

Comunitățile protestante și neoprotestante sunt foarte active
în spațiul virtual. Dilema apare atunci când dorești să utilizezi re-
surse de primă mână, adică documente oficiale. Dintre protestanți,
vom lua cu titlul de exemplu Biserica Anglicană, care are o activi-
tate semnificativă pe rețelele de socializare358. Problema digitalizării
reiese mai degrabă dintr-o practică a acesteia decât dintr-o analiză
354 https://connaitredieu.com, accesat 19 decembrie 2017.

355 https://connaitredieu.com/entretien-avec-dieu, accesat 19 decembrie 2017.
356 http://jesus.catholique.fr/temoignages/thyra-je-voulais-un-signe-de-dieu/, acce-
sat 19 decembrie 2017
357 Renaud Laby, „Eglise et internet : une sociologie des sites Web paroissiaux”…,
p. 107.
358 https://www.london.anglican.org/mission/capital-vision-2020/communica
te-the-gospel/, accesat 25 septembrie 2017.
110
teoretică359. Cel puțin în această privință ne declarăm limitele cerce-
tării. Lipsa unei bibliografii accesibile face ca demersul nostru să fie
mai complicat decât anticipam. Cu toate acestea, așa cum subliniam
deja, vom evidenția câteva aspecte ce reies din ultimele inițiative ale
acestor biserici.
În primul rând, Biserica Anglicană luptă cot la cot cu Statul pen-
tru a îmbunătăți calitatea rețelelor de Internet în mediul rural, așa
cum subliniază „lexpansion.lespress.fr”, punând la dispoziție 16.000
de clădiri pentru a găzdui antene de întărire a semnalului GSM360.
Știrea poate trece neobservată și poate fi chiar neinteresantă, dar în
ea vedem unul dintre obiectivele majore ale Bisericii Anglicane, de
a pătrunde prin noile rețele în casele oamenilor, bătrâni sau tineri.
Proiectul „Try the new Church of England skill on Amazon
Alexa!”361 arată cât de departe se poate merge cu utilizarea și ac-
ceptarea tehnologiei ca parte din viața Bisericii. În cazul Bisericii
Anglicane, s-a făcut un pas revoluționar. Într-o criză a rugăciunii, re-
simțită destul de mult în lumea creștină, în fața surogatelor orienta-
le dar și a indiferentismului, aceștia oferă „Alexa skill”, adică celebrul
mini-computer, debordând de inteligență artificială care se roagă cu
tine. Nu discutăm acum dacă suntem sau nu de acord cu această ini-
țiativă, dar ea marchează pentru lumea protestantă de limbă engleză
o turnură extraordinară. Care vor fi rezultatele vom vedea, cert este
că în acest computer se pun mari speranțe în revigorarea rugăciunii
în rândul tinerilor mai ales. Va fi interesant de urmărit pe parcursul
timpului dacă a avut sau nu succes.
Același proiect „Alexa skill” cuprinde și „A Church Near You” prin
care utilizatorii sunt informați despre evenimentele ce se petrec în
bisericile din apropiere, dar, de asemenea, primesc în timp real infor-
mații despre slujbele și activitățile curente. Mai mult decât atât, după
cum declară chiar reprezentanții anglicani, aceștia „caută de aseme-
nea să crească cunoștințele utilizatorilor despre credința în Hristos
359 Sit-urile Bisericii Anglicane din Regatul Unit, http://www.churchofengland.org

sau http://www.anglicancommunion.org, conțin o serie de materiale pentru ca-
tehizare.
360 https://lexpansion.lexpress.fr/high-tech/zone-sans-internet-les-eglises-britan
niques-bientot-equipees-d-antennes-relais_1986014.html, accesat 28 septem-
brie 2018.
361 https://www.churchofengland.org/alexa, accesat 28 septembrie 2018.
111
răspunzând la întrebări ca „Ce este Biblia? Cine este Dumnezeu?
Ce este un Creștin?”362. Putem observa cu ușurință că dimensiunea
catehetică își menține locul său și în această strategie modernă de
apropiere a „generației digitale” de Evanghelie363.
În aceeași secțiune, primim și o informație măsurabilă, anume că
„Alexa skill” este utilizat după cum urmează: 35% să se roage dimi-
neața, seara, noaptea sau oricând în timpul zile; 35% să descopere
Creștinismul; 20% să găsească o biserică; 10% să mulțumească lui
Dumnezeu înainte de masă364.
În altă ordine de idei, Biserica Angliei are și o pagină de Facebook,
pe care o utilizează zilnic transmițând mesaje cu un puternic con-
ținut catehetic, evanghelizator și misionar. La acestea se adaugă
cele cu scop pur informațional. Mesajele sunt scurte, majoritatea nu
depășesc 30 de cuvinte și conduc spre un link unde informația este
dezvoltată365.
„The Lutheran World Federation”366 nu are nicio informație la
această oră care să ne deschidă spre o politică de integrare a mij-
loacelor digitale în strategia misionară. Cu toate acestea, constatăm
o utilizare consistentă a instrumentelor digitale. Conturile de pe
Facebook, Twitter, Vimeo, Flikr, YouTube și Instagram facilitează
transmiterea misiunii și viziunii Federației Luterane. Constatăm,
totodată, că dimensiunea catehetică este ascunsă într-o mare de ac-
tivități social-filantropice. Probabil că acesta este și motivul pentru
care nu avem un document programatic în acest sens.
Sigur că ar merita prezentate și celelalte comunități neoprotes-
tante, dar ne vom opri aici întrucât tema este una cu deschideri mul-

365 https://www.facebook.com/thechurchofengland/?__tn__=kCR&eid=ARD
5833NDIn7ZJFU3jiuiwnrtqBkUor_V2Z3Pb5hkrwjOkkhCyo3JECzTYj8NQJ
2 M R q x Z U J D I 8 u z x O & h c _ r e f = A R Q o G Z y Y F q O H g O 7 N 3 G 9 y E U f Wd 9
Mzw_755I8D6Fw0RP8iHxeKZPoCsCPpfwxgSHi1zFg&fref=nf&__xts__[0]=68.A
RBN59VW7YYskEIteysIwNZcltPfPJiDmoLX1zvjDaJleshW_EqjJ3u9A45AUNI
MulZ6VdJuUcJQWk7OWxoa55YJcJrhlJqf4ztw6G8On7JlgKyi5njDrna
Ve1ex3gYTqP5azikmjXS3vJVcv2d3fRkdxH4J_AbzmqhKtqi7TyK112xvy8dsBX
8GI7uXZ5Q5tX9TjDDAQ_XoZkYgeZ7oEYyfVQBNZ8YkU5Yk, accesat 28 septem-
brie 2018. Linkul duce spre https://www.churchofengland.org.
366 https://www.lutheranworld.org/content/lwf-youth, accesat 30 septembrie 2018.
112
tiple și ne-am îndepărta prea mult de la obiectivul principal al cer-
cetării noastre.
Ce credem că este important să înțelegem, atât în cazul
Catolicismului, cât și al Protestantismului istoric, este raportarea te-
oretico-practică a revoluției digitale, respectiv utilizarea maximală
a instrumentelor care pot face vizibilă lucrarea și mesajul Bisericii.
Nu am intrat într-o analiză amănunțită a tipurilor de site-uri, pa-
gini Facebook sau alte rețele ale acestor Biserici, dar cert este că și ele
sunt într-o căutare a celor mai bune mijloace de construire a mesa-
jului, pe de o parte, iar pe de altă parte a esteticului, a interfeței, atât
de importantă pentru „digital natives”367.
IV.2. Bisericile Ortodoxe față în față cu Internetul

Dacă Biserica Romano-Catolică s-a dovedit de la începutul seco-
lului al XX-lea a fi o receptoare critică a noilor revoluții tehnologice,
dar și un pion important în adoptarea strategiilor necesare pentru
propovăduirea Evangheliei, Bisericile Ortodoxe nu au avut aceeași
prezență de spirit. Totuși, raportându-ne la Bisericile Ortodoxe care
sunt prezente dincolo de frontierele geografice ale țărilor majoritar
ortodoxe, prin site-uri în limbi de circulație internațională, vom ob-
serva că fiecare se raportează într-un fel anume la imensa lume des-
chisă de un simplu click.
IV.2.1. Biserica Ortodoxă Rusă

Cea mai mare dintre Bisericile de tradiție răsăriteană este, fără
doar și poate, Biserica Rusă, prezentă pe toate continentele, fapt ce
o obligă să fie adaptată la cerințele lumii în care-și desfășoară misi-
unea. Remarcăm, încă de la început, că din 2014 Biserica Rusă trece
printr-o schimbare de paradigmă misionară, având ca preocupare
popularea Internetului368 și a social-media cu pagini despre activi-
367 Susan Codone, „Megachurch Pastor Twitter Activity: An Analysis of Rick Warren
and Andy Stanley, Two of America’s Social Pastors”, Journal of Religion, Media and
Digital Culture, vol. 3, no 2, 2014, pp. 1-32, http://jrmdc.com/papers-archive/volu
me-3-issue-2-august-2014/.
368 O lucrare importantă în analizarea prezenței Bisericii Ortodoxe Ruse în mediul
virtual este Digital Orthodoxy in the Post-Soviet World. The Russian Orthodox Church
and Web 2.0, Mikhail Suslov (ed.), with a foreword by Father Cyril Hovorun,
Ibidem Press, Stuttgart, 2016. E adevărat, și această lucrare, ca aproape toate cele
113
tatea Bisericii Ortodoxe Ruse în limbile de circulație internațională,
engleză și franceză, respectiv în limbile Bisericilor ortodoxe surori,
printre care numărăm și moldoveneasca.
În cele ce urmează vom prezenta schematic câteva dintre cele
mai importante site-uri din Patriarhia Rusă, fie că vorbim de Rusia,
fie că vorbim de diaspora rusească, și elementele ce le dau o notă spe-
cifică.
Cel mai important site este www.patriarchia.ru care prezintă în
timp real evenimentele importante din Patriarhia Rusă. Vom obser-
va că limbile în care avem acces la informație sunt: rusă, moldove-
nească, ucraineană, greacă și engleză. Un element foarte important,
așa cum subliniam și cu altă ocazie, multilingvismul, face ca infor-
mația să ajungă la cât mai multă lume, alta decât cea vorbitoare de
limba rusă.
Site-ul369 este scris într-un limbaj clasic, un html, care nu ofe-
ră o dinamică plăcută. Meniul cuprinde următoarele sub-pagini:
Patriarhul, Știri, Documente, Adunarea Intersobornicească, Publicații,
Organizații, Personalități, Foto, Video, Avizuri.
Sub-pagina Patriarhul oferă celor interesați informații despre viața
Patriarhului Chiril și despre activitățile sale, astfel: Biografie, Mesaje de
salut și adresări, Interviuri, Mesaje, Predici, Documente, programul Cuvântul
păstorului.370 În momentul accesării noastre, sub-paginile Organizații și
Personalități nu aveau niciun fel de informație, în timp ce toate cele-
lalte erau la zi. Acesta este un site mai degrabă oficial, de informare,
cum ar fi Basilica din Patriarhia Română.
Site-ul pravmir.com, „Orthodox Christianity in the World”, este
unul special. Site-ul este descris ca fiind varianta în engleză a celui
mai vizitat site rusesc pravmir.ru, sau, după cum ei înșiși ne infor-
mează, „cea mai mare publicație on-line a Ortodoxiei pentru un pu-
blic vorbitor de limba engleză”371. Scopul lui este de a oferi zilnic arti-
scrise pe temă, aparține unui grup de sociologi, antropologi, istorici, care își pun
problema prezenței Bisericii Ruse în mediul virtual din unghiuri diferite.
369 http://www.patriarchia.ru/md/index.html, accesat 20 februarie 2019.
370 http://www.patriarchia.ru/md/patriarch/, accesat 20 februarie 2019. Așa cum se
va putea vedea din istoric, cele mai multe înregistrări sunt din 2012, după acest
an, numărul emisiunilor scăzând în așa măsură că anul 2018 nu mai are nicio
reprezentare. Ideea emisiunii este lăudabilă, de a interacționa cu ascultătorii și
de a le răspunde întrebărilor trimise pe diferite căi.
371 http://www.pravmir.ru/redakciya/, accesat28 februarie 2019.
114
cole de calitate despre Ortodoxie și despre „cum să fii un bun ortodox
în societatea de azi”. Sunt prezenți în on-line din 2007372. Meniul
principal ne indică, foarte clar că suntem în fața unui site de factură
rusească, dar care are altă logică de construcție decât cea a patriarhi-
ei: News, Family, Library, Our faith, Calendar, Family, Multimedia, Contact us.
Importantă pentru demersul nostru este sub-pagina Credința noastră.
Aici vom constata că misiunea catehetică pe care o fac voluntarii si-
te-ului este deosebită. Din 31 decembrie 2004, când se vorbește des-
pre „Prayer in the Spirit” și până în februarie 2019, se înregistrează o
neîntreruptă activitate de preluare a unui set de articole de pe dife-
rite bloguri sau site-uri particulare și publicare pe acest site, care se
dorește un fel de platformă comună a lumii ortodoxe373.
Pagina Family are un set de informații utile familiei, și, la fel ca
Our faith, indexează articole ale clericilor și mirenilor din orthosferă.
Sigur că aceste site-uri se regăsesc și în social-media, cu precădere
în lumea Facebook, dar nu vom insista acum asupra acestui aspect.
În varianta rusească a site-ului, meniul este astfel: Știri, Biserică,
Oameni, Societate, Știință, Cultură, Familie și Multimedia374. Ca elemente ca-
tehetice considerăm sub-paginile: Biserica, iar în bara inferioară Primii
pași în Templul lui..., sub-pagină în care avem un adevărat catehism.
Ce dorim să subliniem este că, mai ales în ultimii patru ani,
Biserica Ortodoxă a înțeles potențialul pe care-l are mediul digi-
tal și a început o misiune stăruitoare și, am spune noi, la un nivel
profesionist destul de ridicat. În ce privește documentele oficiale,
care să reglementeze raportarea Bisericii la Mediul virtual, nu am
găsit nimic relevant până acum, în afara unor poziții punctuale ale
Patriarhului Chiril, care, fie sancționează Internetul ca pe ceva dia-
bolic375, fie invită la imersiunea în realitatea virtuală spre creșterea
eficienței pastorației376.
372 http://www.pravmir.com/about/, accesat 28 februarie 2019.

373 http://www.pravmir.com, accesat 28 februarie 2019.
374 http://www.pravmir.com/redakiya, accesat 28 februarie 2019.
375 https://www.businessinsider.com/internet-is-antichrist-tool-russia-orthodox-
leader-says-2019-1, luare de poziție pe care am perceput-o ca fiind scoasă din
context și prezentată tendențios în presă.
376 https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/09637494.2018.1510213.
115
IV.2.2. Biserica Ortodoxă Greacă
Patriarhia Constantinopolului are un site dedicat377, într-o formă
destul de învechită, fiind totuși, ținut la zi cu informații de interes.
Biserica Ortodoxă Greacă este extrem de activă în lumea virtuală, cu
precădere în ceea ce privește promovarea activităților și acțiunilor
Patriarhiei Ecumenice, dar nu numai.
Biserica Ortodoxă Greacă din Grecia are o activitate bogată în me-
diul virtual378. Aici întâlnim site-urile Mitropoliilor și ale Arhiepisco-
piilor, majoritatea dintre acestea cu resurse catehetice. La site-urile
instituționale se adaugă și cele ale parohiilor. Dintre acestea le vom
prezenta pe cele mai importante. Site-ul Centrului pentru tineret și
familie al Arhiepiscopiei Atenei impresionează prin aducerea la zi
a tuturor informațiilor. Este structurat pe formula de meniu: Știri,
Informații, Anunțuri și Contact. Vom găsi cateheze pe tema sfinților, a
cultului și a sfintelor taine, a sărbătorilor și a vieții duhovnicești379.
Aici vom găsi informații despre mai multe capitole importante din
viața pastorală, dar vom observa că avem și o sub-pagină, Catehism,
dedicată activităților cu tinerii. Articolele sunt, în general, actualiza-
te. Cert este că suntem în mod evident în fața unor preocupări pen-
tru pastorație prin instrumentele digitale380.
Ne-a atras atenția și pagina Biroului de tineret al Bisericii Greciei381.
Acesta are un nume sugestiv, printre puținele care introduc sintag-
ma „catehizare” în adresa paginii: katihitico. Pagina are o structură
clasică, un web 2.0 rudimentar, dar are informațiile aduse la zi. De
asemenea, „panglicile” laterale sunt ocupate cu linkuri spre cărți
dedicate special tinerilor. Avem, prin urmare, sub-pagini care presu-
pun: Noutăți, Materiale didactice pentru cateheți, după categorii de vârstă,
Multimedia, Articole de specialitate și un link spre pagina de Facebook a
377 https://www.patriarchate.org/home#.
378 http://iaath.gr/idrymata/grafeio-neotitos, accesat 27 martie 2019.
379 https://neotita.gr/.
380 Un articol din martie 2019 anunța o conferință pe tema ajutării copiilor de a
se feri de pericolele din lumea virtuală:https://neotita.gr/%CE%B2%CE%BF%
CE%B7%CE%B8%CF%8E%CE%BD%CF%84%CE%B1%CF%82%CF%84%
CE%B1%CF%80%CE%B1%CE%B9%CE%B4%CE%B9%CE%AC%CE%BC%
CE%B1%CF%82%CF%83%CF%84%CE%B7%CE%BD%CE%B1%CF%83%CF%86%
CE%B1%CE%BB%CE%AE%CF%80%CE%BB/, accesat 27 martie 2019.
381 http://www.katixitiko.gr/, accesat 27 martie 2019.
116
aceleiași organizații. Sub-pagina Multimedia presupune filmulețe de
la diferite întâlniri, înregistrări pe teme precise, dar care nu au mai
fost actualizate din noiembrie 2018382.
La acestea vom adăuga și paginile centrelor de tineret din
Mitropolia de Kerkyra383, de Argolidos384, de Kydonia385, de Mitriados,
de Halkida, de Mesina. Toate au ca notă comună oferirea de materia-
le de lucru pentru preoții care care susțin activități cu copiii.
Dintre acestea, o atenție deosebită merită site-ul Mitropoliei de
Halkida386, care are o structură dinamică și este atractiv. Informațiile
sunt aduse la zi și se concentrează pe subiecte ce-i privesc pe tineri.
Sub-pagina Coloana întrebărilor ni se pare de un real folos și un pas
catehetic foarte important. Aici sunt linkuri care duc spre informații
foarte prețioase catehetic: teme de interes, biblice, liturgice și dog-
matice. Mai mult decât atât, un capitol privește „grijile adolescen-
ților”387, un segment pe care îl considerăm cel mai important pentru
ceea ce presupune cercetarea noastră. O pagină în care să încerci să
le vorbești celor din generația digitală este dovada că am înțeles cât
de important este să fim proactivi.
Tehnic vorbind, unul dintre cele mai moderne site-uri, dedicate
tinerilor, este al Mitropoliei de Argolidos, site care a fost lansat în
2016 într-un wordpress 2.0. Secțiunea tineret are un catehism for-
mulat pe nivele de vârstă, un element deosebit de important. Fiecare
titlu este un link, fie spre o prezentare PPT, fie un text în PDF388. Aici
ar fi loc de îmbunătățiri, dar, dincolo de toate, existența acestei resur-
se dovedeşte o reală preocupare pastorală.
382 http://www.katixitiko.gr/category/polymesa, accesat 27 martie 2019.

383 http://www.ekivotos.gr/, site-ul nu este adus la zi, tehnic vorbind. Este neatrac-
tiv, dar conține materiale care pot fi utilizate în centrele parohiale. Majoritatea
materialelor au fost încărcate în 2012-2013, și sunt încărcate în format pdf.
384 https://imargolidos.gr, accesat 27 martie 2019.
385 http://gnimka.com/, accesat 27 martie 2019.
386 https://agonistes.gr, accesat 27 martie 2019.
387 https://agonistes.gr/category/%CE%B8%CE%AD%CE%BC%CE%B1%CF%84%
CE%B1/%CF%83%CF%84%CE%AE%CE%BB%CE%B7%CE%B1%CF%80%
CE%BF%CF%81%CE%B9%CF%8E%CE%BD/efhbikes-anhsyxies/sxeseis/, accesat
27 martie 2019.
388 https://imargolidos.gr/%CE%BA%CE%B1%CF%84%CE%AE%CF%87%CE%
B7%CF%83%CE%B7/; https://drive.google.com/file/d/1MKZFvRof_djBgZTFjhsB
GRfRCnxHvkNY/view, accesat 27 martie 2019.
117
Firește că alături de aceste site-uri sunt și altele, foarte mul-
te chiar, dar cele prezentate sunt cele care privesc direct problema
noastră și ne ajută să ne facem o imagine despre modul în care se
lucrează la acest capitol în Grecia.
Fără îndoială că Biserica Ortodoxă Greacă nu se reduce doar la
spațiul elen, se știe că are o misiune deosebită în diaspora. Din acest
punct de vedere, poate cea mai puternică acțiune în mediul on-line
o desfășoară Greek Orthodox Archdiocese of America, cu site-ul
goarch.org. Acesta are ca pagini: About, News, Achbishop, Chapel, Library,
Directories, Ways to Give389.
Poate ni se pare forțată exprimarea la superlativ vizavi de mi-
siunea pe care o face GOAA, dar, raportat la interesul acestei teze,
credem că așa este, cel puțin în acest moment. E important să ve-
dem că între centrele spre care suntem trimiși prin linkurile paginii
principale, „Departamentul Tehnologie și Informație” este cu adevă-
rat o noutate pentru Bisericile Ortodoxe390. Acest departament este
creat pentru a oferi suportul de specialitate atât de necesar prezenței
Bisericii în mediul on-line. I se adaugă și „Department of Youth
& Youth Adult Ministries”, pe care-l vom avea în atenție și în par-
tea practică, și care ne informează că are ca misiune: ghidarea
tinerilor, cărțile Bibliei, un program intitulat „Live the Word”, „Be
the Bee”, „Pop Culture Coffee Hour”, „Read the Orthodox Study
Bible in a Year!” și „ExeGenius”, un instrument care permite citirea
Sfintei Scripturi, cu precădere pericopele duminicale. Acest program
nu este încă finalizat391. La acestea, se adaugă și programul „Child
and Youth Protection”392.
Orthodox Church of America nu se remarcă prin site-uri mai
speciale decât cele deja enunțate. Totuși, elementul de noutate pe
care-l avem constă în documentul pe care l-a pregătit pentru preoți
și credincioși: Ghidul de utilizare a canalelor de socializare. Site-ul
principal are o secțiune catehetică, de întrebări și răspunsuri. Aici
sunt tratate mai multe teme, dintre care amintim: „Sărbători și sfin-
ți”, „Scripturi din Scriptură” și „Credința ortodoxă”393.
389 https://www.goarch.org/-/athenagoras-ecumenical-patriarch-1948-1972-, accesat

28 februarie 2019.
390 https://www.goarch.org/departments/infotech, accesat 20 decembrie 2018.
391 https://www.goarch.org/-/exegenius, accesat 20 decembrie 2018.
392 https://www.goarch.org/departments/youth, accesat 20 decembrie 2018.
393 https://oca.org/orthodoxy, accesat 18 decembrie 2018.
118
În ce privește documentul „Social Media Guidlines for Clergy and
Lay Leaders Orthodox Church in America”394, acesta conține 8 puncte
generale și un capitol extins intitulat „Social and Digital Media Code
of Conduct” în 18 articole. La final este oferit un document, tip con-
tract de prelucrare a datelor, care le permite parohiilor să folosească
imaginile din parohie, surprinse cu diferite ocazii și prelucrate în
știri sau materiale de promovare.
Chiar dacă nu privește stricto-sensu catehizarea „digital natives”,
acest document este unic în lumea ortodoxă și se propune ca un in-
strument deosebit de important în raportarea preoților, dar, și a creș-
tinilor, la mediul virtual.
DMOPC – Atena (2015)

Prezența Bisericii în mediul digital nu putea rămâne doar subiec-
tul discuțiilor de culise, era limpede că avea să vină vremea inițierii
unor discuții la nivel panortodox. „Conference on Digital Media and
Orthodox Pastoral Care” stă sub umbrela International Association
of Digital Media and Orthodox Pastoral Care395 și a avut două ediții
până acum, Atena (2015) și Creta (2018). Niciuna din cele două confe-
rințe nu are în vedere predicarea sau catehizarea ca teme principală,
dar concluziile sunt importante și le vom schița în cele ce urmează,
intenționând ca pe viitor să le analizăm într-un studiu separat.
În urma întâlnirii din Atena, participanții, dintre care reprezen-
tanții Bisericii Ortodoxe Române au fost Pr. Consilier Patriarhal
Nicolae Dascălu și Pr. prof. univ. Constantin Coman, au tras urmă-
toarele concluzii:
1) Internetul este valoros, e una dintre cele mai mari invenții ale
lumii, un mijloc ce poate contribui la buna conviețuire dintre
oameni, un instrument eficient în propovăduirea creștină, dar
și un instrument a cărui valoare constă în scopul pentru care
este utilizat.
2) Internetul poate avea și efecte nefaste, negative asupra utili-
zatorilor.
3) Utilizarea Internetului poate avea consecințe dramatice asu-
pra omului și poate contribui decisiv la fragmentarea persoa-
nei umane.
394 „Social Media Guidelines for Clergy and Lay Leaders Orthodox Church in
America”, Approved by the Metropolitan Council on September 19, 2018, pdf.
395 Sediul acestei asociații este în Atena, http://dmopc.org/?page_id=2196.
119
4) Digitalizarea tuturor sectoarelor de activitate umană implică o
nouă antropologie.
5) Monahismul, prin reprezentanții lui, este prezent în mediul
virtual, și este văzut de unii ca o posibilitate de re-evangheli-
zare a lumii.
6) Utilizarea Internetului ar trebui reglementată ascetic, prin im-
punerea unor posturi, așa cum postim de alimente396.
DMOPC – Creta (2018)

La nici trei ani de la prima Conferință, concluziile s-au înmulțit
și, de la proiectări pur teoretice, s-a avansat, așa cum vom vedea, la
probleme practice.
Iată sinteza acestor concluzii:
1) E necesară crearea unui cadru educațional care să învețe tine-
rii, cei mai expuși membri ai societății, să se ferească de adicții.
2) Fiecare dintre utilizatorii de Internet trebuie să se cerceteze pe
sine și să ajungă să își stabilească o asceză personală în utiliza-
rea instrumentelor digitale.
3) Colaborarea dintre instituții, între administrația Bisericii și
inițiativele personale de conducere a unor proiecte în lumea
virtuală.
4) Stabilirea unui echilibru duhovnicesc în difuzarea înregistrări-
lor video din timpul slujbelor, dar nu numai.
5) Înființarea unei agenții de presă „panortodoxe”, care să poarte
numele de „orthodoxy”.
6) Nevoia unor proiecte care să îmbunătățească distribuirea tex-
tului biblic și patristic în mediul virtual.
7) Noile tehnologii și cântarea în Biserică: îmbunătățirile pe care
o utilizare inteligentă le poate aduce în cântarea bisericească.
8) Ontologia persoanei se află în pericol în cazul utilizării necum-
pătate a mijloacelor digitale.
9) Mediul virtual, digital media și Sfânta Taină a Spovedaniei; în
urma susținerilor s-a conchis că în niciun caz mediul virtual
și comunicarea de tip digital nu va putea înlocui sacramentul
Spovedaniei.
396 http://dmopc.org/?p=2167, aici concluziile sunt redate integral.
120
IV.2.3. Biserica Ortodoxă din Albania
Este recunoscut faptul că una dintre cele mai active și misionare
Biserici Ortodoxe este cea din Albania397.
Pagina oficială a Bisericii din Albania este concepută în filosofia
web 2.0 și web 3.0, prin urmare o interfață dinamică, foarte atrăgă-
toare. Limbile de acces, pe lângă albaneză, sunt greaca și engleza.
Meniul principal cuprinde: Home, News, Our Church, Orthodox Faith, The
New Testament.
Fără prea mare dificultate, constatăm că pagina este concepută
cumpătat, am îndrăzni să spunem că este pagina cu cel mai firesc
echilibru între administrativ-informativ și catehetic-pastoral dintre
paginile pe care le avem la dispoziție la ora actuală între Bisericile
Ortodoxe. Două dintre capitolele paginii, Orthodox Faith și The New
Testament, creează acces facil spre ceea ce definește, ca învățătură,
pe creștinul ortodox, dar și pe cel care, fiind dezorientat în tărâmul
credinței, chiar necredincios, poate găsi cu ușurință informații va-
loroase.
„Credința ortodoxă” nu este un capitol de pagină incomplet, cum
se întâmplă să întâlnim, din nefericire, în multe din paginile din
orthosferă, ci unul elaborat și foarte atrăgător. Aici vom întâlni in-
formații rânduite pe capitolele: doctrină, cult, Biblie, spiritualita-
te. Combinația dintre imagine și text este armonioasă, estetică și
inteligent dispusă. De exemplu, la capitolul Despre doctrină sun-
tem invitați să vizităm „izvoarele dogmei”, „simbolul credinței” și
„despre Sfânta Treime”. În cazul „cultului” ne sunt prezentate ele-
mente despre „simbolurile din Biserică”, „Sfintele Taine”, „ciclurile
zilnice de rugăciune”, „anul bisericesc” și, nu în ultimul rând, „Sfânta
Liturghie”398. În cazul capitolului Biblia, suntem puși în fața unor con-
ținuturi importante despre Biblie, Vechiul Testament, Noul Testa-
ment și despre Istoria mântuirii.
Toate acestea și multe alte informații pe care le vom găsi pe acest
site, ne demonstrează că, la nivel instituțional, Biserica Albaniei a
adoptat o poziție misionar-catehetică, aspect ce nu trebuie ignorat.
Alte site-uri importante, relevante, nu am găsit în orthosfera alba-
neză, motiv pentru care ne vom opri aici cu prezentarea.
397 https://orthodoxalbania.org/alb/index.php/en-us/, accesat 10 ianuarie 2019.

398 https://orthodoxalbania.org/alb/index.php/en-us/besimi-orthodhoks-3, accesat
10 ianuarie 2019.
121
IV.2.4. Biserica Ortodoxă Română în era digitală
Biserica Ortodoxă Română, chiar dacă nu are documente oficiale,
tomuri care să vizeze misiunea în lumea Internet, nu este retrogra-
dă și insensibilă la revoluțiile culturale și tehnologice399. Activitatea
acesteia prin intermediul noilor mijloace este reală și susținută. În
această cercetare, deși, ca o idee de continuitate și de dragul rotun-
jirii capitolelor, s-ar fi pretat o analiză asemenea celei prilejuite de
comunicările papale, vom încerca o trecere în revistă a raportării
Bisericii Ortodoxe la mediul digital pornind de la practică la teorie.
Acest lucru este cauzat mai ales de o lipsă acută a unor documente
oficiale400.
Chiar dacă interesul față de tehnologie, în lumea ortodoxă este
tardiv față de Occidentul catolico-protestant, totuși avem luări de
poziție și strategii care prind contur. În ce privește Biserica Ortodoxă
Română, una dintre cele mai importante intervenții ale Patriarhului
României a fost cea dată publicității pe 7 mai 2015 cu ocazia
„1St International Conference on digital media and orthodox pastoral
care”401. În opinia Întâistătătorului ortodoxiei românești, „mondiali-
zarea comunicării prin extinderea globală a mass-mediei şi a reţele-
lor digitale reprezintă o temă comună de cercetare, reflecţie şi acţiu-
ne pentru toate Bisericile Ortodoxe locale”402. Constatăm o acceptare
a invadării vieții cotidiene a creștinului ortodox, dar totodată nevoia
declarată a unei aprofundări a subiectului.
În același comunicat, Preafericirea Sa spunea: „Cuvântul Domnului
Iisus Hristos: Mergeți în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la toată
făptura (Marcu 16, 15), se extinde astăzi şi asupra universului cultural
și informațional. Consecventă zelului misionar al Sfinților Apostoli
399 Primul congres de acest gen a fost organizat în Grecia în primăvara lui 2015:
http://www.pemptousia.ro/2015/05/dmopc15-cel-dintai-congres-internatio
nal-cu-tema-media-digitala-si-pastoratia-ortodoxa/, accesat 2 decembrie 2015.
Această conferință s-a desfășurat timp de 3 zile, din 7 în 9 mai 2015.
400 La finele lui 2018 a fost înființată „Asociația Internațională pentru Media
Digitală și Pastorație Ortodoxă” la inițiativa Institutului „Sfântul Maxim Grecul”,
http://basilica.ro/a-fost-infiintata-asociatia-internationala-pentru-media-digi
tala-si-pastoratie-ortodoxa/, accesat 12 decembrie 2018. Acest institut a provo-
cat întâlnirile din Atena din 7-9 mai 2015 și Kolymbari, Chania, 19-20 iunie 2018.
401 http://ziarullumina.ro/o-comunicare-mai-ampla-pentru-o-misiune-mai-dina
mica-101417.html, accesat 3 octombrie 2018.
402 Ibidem.
122
şi al Sfinților Părinți, Biserica noastră are datoria de a înțelege modul
de funcționare a societății informaționale din zilele noastre, pentru
a folosi cu discernământ mijloacele de comunicare spre a comunica
valorile Ortodoxiei și spre a intra în rețelele de socializare pentru în-
tâlnirea cu omul de astăzi, utilizator de noi tehnologii comunicaţio-
nale în Areopagul modernității.”403
Îndemnul la discernământ dovedește o înțelegere complexă a
fenomenului „digital media”. Cunoaşterea faptului că excesele pot
avea repercusiuni devastatoare pentru viața duhovnicească a făcut
ca în comunicat să apară îndemnul la discernământ. Un echilibru
necesar, care ajută preotul și enoriașii să nu piardă perspectiva întâl-
nirii și a propovăduirii față către față.
„Utilizarea media digitală în lucrarea pastoral-misionară presupu-
ne responsabilitate eclezială și înțelepciune pastorală, deoarece, deși o
tehnologie nouă oferă oamenilor noi posibilități de dezvoltare, totuși ea
poate aduce și noi provocări sau pericole în privința păstrării valorilor
spirituale, culturale și sociale tradiționale ale persoanelor și popoarelor.
În acest sens, rețelele de socializare pot contribui la o mai bună cunoaș-
tere reciprocă a diferitelor tradiții și la consolidarea comunităților de
credință, dar multitudinea de idei și opinii exprimate liber în spațiul
virtual trebuie supusă mereu unei analize critice și selective, potrivit va-
lorilor permanente ale credinței şi moralei creștine.”404
conchide Patriarhul României. În acest sens, am dori să evidențiem
faptul că se înțeleg riscurile la care este supus păstorul de suflete,
misionar în areopagul digital. Pe de altă parte, semnatarul mesajului
observă că „sabia lui Damocles” stă deasupra valorilor ce susțin iden-
titatea religioasă și națională. În același timp, îndemnul la analiza
critică și selectivă întâmpină o problemă nedeclarată. Pentru a trece
printr-un filtru critic și autorizat e nevoie de un organism care să
aibă ca preocupare centrală acest aspect.
Dincolo de aceste declarații, doresc să ne apropiem concret de
ce s-a realizat la nivel de orthosferă în Mitropoliile de pe întinsul
Patriarhiei Române.
Începând cu anul 2000, când demarează cel mai amplu pro-
iect virtual din ortodoxia românească, concretizat în pagina:
403 Ibidem.
404 Ibidem.
123
crestinortodox.ro405, web-urile406 s-au dezvoltat neîncetat. E adevărat
că, instituțional, paginile de Internet apăreau răzleț și erau defectu-
os administrate, chiar astăzi multe dintre ele sunt irelevante prin
conținut și design. Nici măcar Patriarhia Română nu avea o pagină
foarte atractivă și foarte sigură. În 2014 a fost regândită și eficien-
tizată sub aceeași adresă patriarhia.ro407. În anul 2012 a fost lansat
proiectul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, sub forma unei platfor-
me foarte apreciate, doxologia.ro408. Abia în 2013 a venit și Mitropolia
Vadului, Feleacului și Clujului cu un impuls serios în lumea media prin
lansarea platformei renasterea.ro, respectiv regândirea site-urilor
mitropolia-clujului.ro, revista.renasterea.cluj.ro.
Înființarea Centrului de Presă Basilica a fost un pas important în
marcarea deschiderii Bisericii Ortodoxe Române înspre New Media.
„Prin radio, televiziune, cotidian cu șapte apariții pe săptămână,
agenție de știri și birou de presă și comunicații, Biserica Ortodoxă
Română face din comunicarea mediatică o lucrare misionară vie
care unește libertatea cu responsabilitatea. Cuvintele pline de spe-
ranță din emisiunile și articolele de ziar sau postate pe site-urile
Centrului Basilica sunt, pentru mulți români, printre puținele mesa-
je luminoase sau pozitive ale fiecărei zile, într-o societate agitată și
dezbinată, în care senzaționalul șocant și agresiv înlătură spiritualul
pașnic și profund din viața umană.”409
405 http://www.crestinortodox.ro. Din nefericire, acest site s-a degradat destul de

mult în ultimii ani. Devenit un site comercial a început să nu mai poată selecta
conținuturile și nici autorii, ceea ce a dus la o serie de articole, le-am numi, to-
xice. Ceea ce trebuie remarcat însă, din practică, e că, atunci când au sarcină de
lucru, de obicei referate, elevii folosesc, foarte mult acest site. Informațiile sunt
luate fără discernământ, scăzând mult calitatea prezentării.
406 World wide web, pânză de păianjen.
407 Site-ul Patriarhiei Române este unul cu funcție informativă. Paginile site-ului
fac referire la sectoarele administrative ale Bisericii Ortodoxe și nu au o funcție
catehetică.
408 http://www.doxologia.ro. Dacă ar fi să evaluăm catehetic site-urile românești,
credem că acesta este printre cele mai valoroase. Filosofia lui este una cateheti-
că prin excelență. Materialele pe care le găsim aici pot servi în alcătuirea unor
cateheze interactive în care să fie alternat conținutul multi-media cu cel clasic.
409 PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Slujitori mediatici ai
Cuvântului Vieții”, in Semne de speranță în vreme de suferință. Lucrarea Bisericii în
societate în anul 2012, Editura Basilica, București, pp. 161-162.
124
Revenind la prezența religioasă în mediul virtual, trebuie spus că
nu stăm deloc rău. Chiar dacă nu toate site-urile sunt funcționale și
atrăgătoare, ele există. O formă de misiune și una de catehizare există
în mod precis. Este clar însă că problema conținuturilor nu preocupă
decât în măsura în care ele trebuie încărcate pe site. Ne referim cu
precădere la faptul că toate conținuturile, fără excepție, nu au ca su-
port un studiu de impact și ignoră cu desăvârșire un public din ce în
ce mai important, nativii digitali. Pentru un asemenea studiu, e drept,
trebuie să cunoaștem în primul rând profilul „consumatorilor”.
IV.3. Site-uri și bloguri ale parohiilor din Patriarhia Română,

diagnoză și prognoză
În economia acestei lucrări, am considerat important să anali-
zăm și conținutul catehetic al câtorva dintre site-urile și blogurile
parohiilor. Alegerea parohiilor nu a fost aleatorie, ci a ținut cont de
importanța parohiei pe cât a fost posibil. Am încercat să acoperim
întreaga Patriarhie prin alegerea unui blog și a unui site din fiecare
mitropolie410.
IV.3.1. Mitropolia Munteniei și Dobrogei

Arhiepiscopia Bucureștilor are unul dintre cele mai dinamice
site-uri din orthosferă. La fel ca alte site-uri eparhiale aici avem un
complex de informații misionar-pastorale, și foarte multe evenimen-
te concentrate pe prezența ierarhului la manifestări și evenimente411.
Meniul este așezat pe patru linii. Axa cuprinde trimiteri spre:
Acasă, Chiriarh, Structura administrativă, Organizare, Editura, Lăcașuri de
cult în șantier. Cea secundară: Filocalia, Sf. Scriptură, Viețile sfinților,
Pelerinaje, Istoric, Sănătate, Magazin online. Acestea două au ca fundal
culoarea albastră, fiind o combinație de alb cu albastru, așa cum ob-
servăm că utilizează Facebook412. Celelalte două linii, cărora admi-
410 Limita acestei analize este dată de perioada în care a fost realizată analiza și de
posibilitatea ca în anumite situații paginile să fie deja schimbate, chiar îmbună-
tățite.
411 http://arhiepiscopiabucurestilor.ro, accesat 27 septembrie 2014, reaccesat 20 oc-
tombrie 2018.
412 http://www.colour-affects.co.uk/psychological-properties-of-colours; https://ww
w.aftercare.com.au/wp-content/uploads/2014/07/Newsletter-July-2014.pdf, ac-
cesat 20 octombrie 2018. În Occident sunt institute care se ocupă cu studierea
125
nistratorul le dă o importanță mai mică, aspect ce rezultă din fontul
scris la o scală de 8,5, culoare albă pe fundal negru, respectiv de 8, cu-
loare negru spălăcit pe fundal alb, trimit spre: Evanghelia de duminică,
Evenimente bisericești, Viața mănăstirilor, Evenimente culturale, Învățământ
teologic, Social filantropic, Catedrala Națională, Conferințe, respectiv: Hramul
Catedralei Patriarhale, Carte recomandată, Resurse, Educație, Multimedia,
Parteneri, Legături, Știință, Documente, Contact413.
Din punct de vedere catehetic, câteva linkuri ne-au atras atenția:
evanghelia de duminică, carte recomandată, educație, filocalia.ro,
bibliaortodoxa.ro și viețile sfinților. Cu toate că acestea ar comuni-
ca între ele și ar reprezenta, chiar dacă nu total, dar măcar parțial, o
dimensiune catehetică, ele sunt așezate în meniu după o logică pe
care nu am reușit să o înțelegem. În momentul în care vom accesa
evanghelia de duminică, vom vedea că această pagină nu a mai fost
actualizată din 25 iunie 2016414. Cartea recomandată a rămas în aten-
ția administratorului de cont și are ultima actualizare în 22 septem-
brie 2018415. Educație e doar ușa spre site-urile Facultății de Teologie
din București și ale Seminarelor Teologice din București și Pasărea416.
Filocalia este un link spre pagina cu același nume417, Sf. Scriptură trimi-
te spre www.bibliaortodoxă.ro,418 iar Viețile sfinților419, spre articolele de
pe platforma CreștinOrtodox.ro420.
Făcând o analiză a acestui complex de relații fixate de adminis-
trator între informații din lumea digitală, constatăm că latura cate-
hetică, de învățătură, nu este asumată de Episcopie programatic, ci
este lăsată în seama altor entități. Mai mult decât atât, fiind site-ul
psihologiei culorii. Am indicat doar acest site, dar la el se pot adăuga atâtea alte-
le. Așa cum vom descoperi parcurgând materialele prezentate, „culorile vorbesc
mai mult decât cuvintele”. De exemplu, vom afla că albastrul, pozitiv reprezintă
inteligența, comunicarea, încrederea, eficiența, logica etc., iar negativ, răceala,
neprietenia; despre roșu, curajul fizic, puterea, căldura, energia, dar și agresivita-
tea, rezistența etc.; verdele, armonia, echilibrul, împrospătarea etc.
413 https://arhiepiscopiabucurestilor.ro, accesat 20 octombrie 2018.
414 https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/ev-de-duminica, accesat 20 octombrie 2018.
415 https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/carte-recomandata, accesat 20 octombrie
2018.
416 https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/educatie, accesat 20 octombrie 2018.
417 http://www.filocalia.ro, accesat 20 octombrie 2018.
418 http://www.bibliaortodoxa.ro, accesat 20 octombrie 2018.
419 https://www.crestinortodox.ro/sfinti/, accesat 20 octombrie 2018.
420 https://www.crestinortodox.ro/sfinti/, accesat 20 octombrie 2018.
126
oficial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, s-ar impune o contabilizare a
tuturor paginilor web ale parohiilor și oferirea accesului la ele.
Din punct de vedere tehnic, dinamica acestei pagini este aproape
inexistentă, ea neîndeplinind, la momentul analizei, rigorile impuse
de evoluția web 2.0, 3.0 și toate celelalte evoluții din segmentul pa-
ginilor web.
Cu un site simplu, dar care răspunde nevoilor credinciosului teh-
nicizat, Parohia Sf. Ilie Gorgani oferă atât informații utile despre pa-
rohie și slujbe, cât și conținut catehetic. Deosebit de important este
accesul on-line la Buletinul Parohial, un unicat în Patriarhia Română
când vine vorba de continuitate. Acesta apare neîntrerupt de mai
bine de 16 ani421. Pagina parohială are și o secțiune „părinți și copii”
unde cei interesați pot găsi articole specifice, particularizate pe vâr-
sta copilăriei.
Cu caracter informativ preponderent, chiar dacă are elementele
pastoral-catehetice menționate, pagina s-ar impune regândită și în-
scrisă în era web în care ne situăm.
IV.3.2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei

În momentul redactării acestei teze, Mitropolia Moldovei se pre-
zintă cu un site dinamic și gândit în termenii dinamicii web actuale.
Cu o pagină în filosofia web 3.0, mmb.ro se comportă ca un hub care
trimite spre celelalte episcopii încă de la deschidere. Meniul este
unul simplu, intuitiv și cuprinde: Istoric, Ierarhi, Administrația eparhială,
Comunicate, Actualitate, Parohii, Mănăstiri422. Datele paginii, la nivel in-
formativ sunt actualizate. Modul de prezentare ne arată că adminis-
tratorul nu-și propune pentru acest site decât de a fi unul informativ
și sursă pentru alte site-uri ce aparțin episcopiilor, parohiilor și mă-
năstirilor din Mitropolie. Prin urmare, site-ul nu are o dimensiune
catehetic-omiletică, ci una pur informativă.
Culorile utilizate sunt roșu, alb și negru, din acest punct de vede-
re fiind o combinație neagresivă și atrăgătoare pentru utilizator.
Din această Mitropolie am ales site-ul parohiei Sf. Nicolae din
Copou423, care prezintă un design atrăgător, dar nu a mai fost actu-
421 http://www.sfiliegorgani.ro, accesat 23 nov.2015, reaccesat 20 octombrie 2018.

422 https://mmb.ro, accesat 20 octombrie 2018.
423 http://sfnicolaecopou.iasi.mmb.ro, accesat 23 noiembrie 2015, reaccesat 20 oc-
tombrie 2018.
127
alizat din 2013. Câștigul celor care vizitează această pagină sunt ne-
număratele linkuri spre platforma doxologia.ro. În bara laterală sunt
oferite o serie de rugăciuni după rânduiala Ceaslovului, preluate de
pe site-ul doxologia.ro, printr-un widgeat. Rugăciunile nu sunt lip-
site de importanță, dimpotrivă, dar, din punct de vedere catehetic,
întrucât atunci când omul dorește să se roage nu-și ia telefonul în
mână, ci cartea, sunt importante cuvintele lămuritoare aduse, or, din
această perspectivă, pagina este săracă.
O parohie care pune problema la un alt nivel și care se parti-
cularizează prin articolele cu profund rol catehetic este parohia
Sf. Maxim Mărturisitorul din Copou424. Administratorul țintește spre
un public educat, cultivat, iar conținuturile publicate sunt prin ur-
mare mai complexe teologic.
Din punct de vedere tehnic, pagina trebuie regândită din cauza
faptului că se încarcă foarte greu. Acesta poate fi un mare dezavan-
taj într-o epocă în care contează timpul mai mult decât oricând. De
asemenea, combinația de culori se plasează spre limita acceptabilă,
întrucât depășește 3 culori, iar dinamica site-ului este inexistentă425.
Important este totuși că, din punct de vedere catehetic, este foarte
bine echipată. Meniul trimite spre: Noua Biserică, Botezuri și Cununii,
Teologie și Cuvinte duhovnicești, Fotografii.426
Ceea ce ne-ar interesa, Botezuri și Cununii, nu a mai fost actualizat
din 14 martie 2015, singura informație din 2018 fiind dată de îndem-
nul la referendum. În fapt, aici ne-am fi așteptat la trimiteri spre ca-
teheze baptismale și maritale, dar nu avem decât explicații teologice,
valoroase, dar nu catehetice427.
Nu același lucru se petrece când accesăm Teologie și Cuvinte
duhovnicești, unde avem parte de foarte multe articole scrise sau pre-
luate de pe alte platforme ortodoxe.428
424 http://www.parohiacopou.ro, accesat 23 noiembrie 2015, reaccesat 20 octombrie

2018.
425 http://www.colour-affects.co.uk/psychological-properties-of-colours.
426 http://www.parohiacopou.ro/botezuri-cununii, accesat 23 noiembrie 2015, re-
accesat 20 octombrie 2018.
128
IV.3.3. Mitropolia Ardealului
Mitropolia Ardealului este prezentă în mediul virtual printr-un
site cu un meniu foarte încărcat. Și acest site își îndeplinește rolul de
platformă ce conduce spre episcopiile constitutive, rolul fiind unul
eminamente informativ.
Meniul are trei linii, fără a fi sugerat utilizatorului că ar fi una
sau alta mai importantă. Credință și slujire ne-ar sugera o încărcătură
catehetică aparte. Accesându-l, ni se deschide o coloană ce cuprinde
patru subcapitole: Spiritualitate ortodoxă, Anul bisericesc, Taine și ierurgii,
Viața creștină. La rândul său, fiecare trimite spre o altă coloană cu
mai multe subcapitole, cum ar fi „biserică, credință...”. Accesându-le,
constatăm că sunt explicări preluate din prof. Ecaterina Braniște,
„Dicționar de cunoștințe religioase”. Catehetic, sunt importante, dar
forma de prezentare este neatrăgătoare, ceea ce ne spune că este de-
parte de a avea impactul dorit429.
Din meniu secțiunea dedicată tinerilor e importantă. Ne atrage
totuși atenția faptul că nu a mai a fost adusă la zi din 15 septembrie
2015, întâlnirea tinerilor din 2018 având o secțiune separată. Ceea ce
ne este oferit aici sunt materiale cu caracter informativ, nu cateheze
propriu-zise430.
După mai multe căutări pe site-ul protopopiatului Oradea, am
găsit adresa parohiei Adormirea Maicii Domnului Tei431. La secțiu-
nea „Catehizare și spiritualitate ortodoxă creștină”, din nefericire,
nu avem niciun conținut. Nici parohia „Izvorul Tămăduirii”, care la
deschiderea site-ului părea mult mai promițătoare, nu oferă nimic
catehetic432. În schimb, Parohia „Biserica cu Lună” oferă posibilitatea
de a parcurge catehismul, respectiv de a citi rugăciuni și acatiste433.
Pe de altă parte, site-ul Parohiei Ortodoxe „Sf. Ana” din Târgu
Mureș este mult mai viu. Aici avem și informații de natură cateheti-
429 http://www.mitropolia-ardealului.ro/mirungerea/#, accesat 20 octombrie 2018.

430 http://www.mitropolia-ardealului.ro/category/tineret/, accesat 20 octombrie
2018.
431 http://www.biserica-tei.ro/index.php?idmenu=151&vanzari=151, accesat 23 no-
iembrie 2015.
432 http://www.biserica-izvorul-tamaduirii.ro/index.php?idmenu=145&vanza
ri=145, accesat 23 noiembrie 2015.
433 http://www.bisericaculunaoradea.ro/cea-dintai-datorie-3/, accesat 23 noiem-
brie 2015.
129
că și aflăm că, la nivelul parohiei, se desfășoară activitățile centrului
cultural catehetic Sf. Chiril al Ierusalimului434. Deosebit de valoroasă
este secțiunea „Gânduri pentru tineri”. Aici sunt articole de interes
pentru generația tânără, dar forma de prezentare este destul de sta-
tică și neatrăgătoare, deci avem anumite rezerve asupra impactului
pe care l-ar putea avea435. Site-ul mai conține și o secțiune „Resurse
media” și una „Credință și viață”, ambele importante din punct de
vedere catehetic.
IV.3.4. Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului

Mitropolia Clujului, cu un site actualizat și dinamic include
preocuparea pentru catehizare și predică chiar pe site-ul oficial.
După cum se poate observa din meniul principal, trimiterea spre
Arhiepiscopia Clujului deschide o coloană ce duce spre: Organigrama
Eparhiei, Protopopiate, Mănăstiri, Administrativ, Cultural, Economic, Proiecte
Sociale, Învățământ și Catehizare436.
La secțiunea catehizare, cei interesați vor putea descărca pro-
gramele catehetice care s-au desfășurat până la această oră în
Episcopie; atunci când un program este în derulare, preoții și credin-
cioșii deopotrivă pot să-l descarce.437
Și în cazul parohiilor din Cluj-Napoca și din cuprinsul Eparhiei
situația este similară celei din țară. Site-urile, deși există, majorita-
tea nu sunt actualizate. Pentru a evita anumite neplăceri, vom evi-
denția doar câteva proiecte care au continuitate și priză la public,
pe celelalte lăsându-le deoparte, tocmai pentru a nu se subînțelege
altceva decât ne dorim să facem.
O parohie foarte mare din Cluj-Napoca, „Adormirea Maicii
Domnului”, a preferat ca, în locul unui site, să construiască și să în-
trețină un blog. Poate este printre blogurile cu cele mai actualizate
informații438. Blogul prezintă constant activitățile catehetice ale pa-
rohiei, acestea constituindu-se în adevărate exemple de bună prac-
434 http://www.parohiasfana.ro/centrul-cultural-catehetic/activitate.html, accesat

27 noiembrie 2015.
435 http://www.parohiasfana.ro/hristos-si-prietenii-sai-tinerii/ganduri-rupte-
din-suflete-tinere.html, accesat 27 noiembrie 2015.
436 https://www.mitropolia-clujului.ro, accesat 20 octombrie 2018.
437 https://www.mitropolia-clujului.ro/catehizare, accesat 20 octombrie 2018.
438 https://blog.adormireamaiciidomnului.ro, accesat 23 noiembrie 2015.
130
tică. Cu toate acestea, nu vom găsi o pagină dedicată învățăturilor
de credință.
IV.3.5. Mitropolia Olteniei

Mitropolia Olteniei deține un site care este actualizat și are
informațiile la zi.439 Meniul pe care ni-l oferă constă în: Pagina
principală, Organizare, Ierarhi, Structură, Numiri/transferuri, Magazin on-line,
Multimedia, Proiecte, Publicații, Legături web, Contact. Dintre toate aces-
tea, ne-am putea gândi că publicațiile și legăturile web ne vor duce
spre conținuturi cu puternică încărcătură catehetică. Din neferici-
re nu este așa. Suntem trimiși spre site-urile celorlalte mitropolii,
inclusiv Patriarhia, respectiv spre publicațiile importante pentru
Mitropolia Olteniei.
Dacă vom căuta în fiecare pagină indicată de meniu, la organiza-
re, la sectorul cultural vom avea o trimitere spre Biroul de catehizare.
Aici ne întâmpină următorul text: „Biroul de catehizare la nivel epar-
hial a fost înființat în 2008, ca urmare a deciziei Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, după evaluarea Programului catehetic,
„Hristos împărtășit copiilor”. Ca urmare a acestui proiect național,
la nivel parohial au fost înființate centre catehetice, care presupun
o nouă metodă de catehizare. Un alt program catehetic desfășurat la
nivel național a fost Programul „Alege școala”, finanțat de Uniunea
Europeană, cu obiectivul de a catehiza copiii și de a preveni abando-
nul școlar prin implicarea directă a preoților din parohii. După im-
plementarea și finalizarea acestor proiecte, programele s-au derulat
la nivel parohial, prin inițiativa Centrului eparhial, a protopopiate-
lor și a parohiei. În Arhiepiscopia Craiovei avem mai multe centre
catehetice, care oferă șansa tinerilor de a-L descoperi mai ușor pe
Dumnezeu. În fiecare an, Centrul eparhial organizează Congresul
Tinerilor Ortodocși din Mitropolia Olteniei, tocmai pentru a facilita
descoperirea de noi metode de catehizare a centrelor care desfășoară
periodic întâlniri catehetice.”440
Înfățișarea site-ului, așa cum rezultă și din anexă ne indică, la ni-
vel tehnic, se prezintă într-un format clasic, web1.0, cu două coloane
și corpul central, unite în partea superioară de meniul dispus în un-
439 http://www.mitropoliaolteniei.ro/, accesat 23 noiembrie 2015, reaccesat 24 no-

iembrie 2018.
440 http://www.mitropoliaolteniei.ro/?page_id=208, accesat 24 octombrie 2018.
131
sprezece categorii principale, cu deschidere spre alte subpagini. Con-
statăm, de la prima deschidere, o ignorare a principiului combinării
culorilor. Suntem în fața unei combinații de roșu (backgroundul) cu
galben, alb și maro deschis. Aceste culori sunt extrem de obositoare
pentru ochi și, din nefericire, pe consumatorul din categoria „digital
natives” îl îndepărtează. Pe de altă parte, structura veche a site-ului
forțează la o aglomerare a informației care face „surfatul” neprietenos.
Site-ul selectat aparține catedralei și datează din 2013, iar de
atunci nu a mai fost adus la zi. Două articole au conținut catehetic,
despre veșmintele liturgice și despre moșii de iarnă441.
Tot din această mitropolie am selectat și un blog442, pe cel al
Parohiei Brândușa. Acesta a fost foarte activ în perioada 2009-2010.
Ceea ce e important de precizat, pe lângă faptul că a fost lăsat în
oceanul continentului digital să navigheze în derivă, are și o „încăr-
cătură” destul de toxică: nu mai puțin de patru linkuri către bloguri
cu mesaj extremist.
IV.3.6. Mitropolia Banatului

Mitropolia Banatului are un site care își respectă rolul informa-
tiv și formativ. Cu un meniu alcătuit din opt capitole ce duc spre
alte subcapitole, reușește să împletească destul de bine culorile.
Frontispiciul este ocupat de sigla Mitropoliei și trei linkuri spre
Arhiepiscopia Timișoarei, Arhiepiscopia Aradului și Episcopia
Caransebeșului. Pagina principală atrage atenția asupra evenimen-
telor importante petrecute în Mitropolie, în prim-plan fiind însuși
Mitropolitul. În sub-paginile: Arhiepiscopia Timișoarei, Învățământ și
tineret, vom putea observa mai multe trimiteri spre evenimente cate-
hetice și conferințe teologice.
Un rol important îl joacă prezența în bara laterală a Evangheliei
zilei, a trimiterilor spre Pateric și Filocalie, respectiv spre viețile sfin-
ților zilei respective. Deși nu are o pagină special dedicată activită-
ților catehetice, Mitropolia Banatului se înscrie în șirul celor care
iau în considerare și dau importanță mesajului via Internet. În cazul
parohiilor pe care am reușit să le vedem, din punct de vedere tehnic,
dar și catehetic, nu sunt de reținut aspecte deosebite.
441 http://www.catedralasfantuldumitrucraiova.ro, accesat 23 noiembrie 2015.

442 https://parohiabrandusa.wordpress.com, accesat 27 noiembrie 2015.
132
IV.3.7. Mitropolia Germaniei443
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de
Nord este prezentă în mediul virtual printr-un site cu un frontispiciu
dinamic, cu instantanee din catedrala de la Nürenberg. Meniul așe-
zat pe orizontală, imediat sub frontispiciu, cuprinde rubrici aproape
clasice: Acasă, Mitropolia, Ierarhi, Catedrala, Parohii, Activități, Publicații,
Atorg, Catehizare, Multimedia, Contact444.
De această dată, nu mai suntem nevoiți, ca utilizatori, dar nici
ca analiști, să căutăm printre celelalte informații, sectorul catehe-
tic. Din cele unsprezece capitole, al nouălea este dedicat exclusiv
catehizării. Deschizând această pagină, vom fi invitați să vizuali-
zăm Catehismul ortodox, Sfânta Scriptură, Sfinți Români, Sfinții Apusului,
Botezul și Mirungerea, Cununia, toate acestea se propun ca sub-pagini.
Catehismul este propus în 41 de capitole445, dintre care doar șase nu
sunt accesibile. Sfânta Scriptură446, de asemenea, este la îndemâna
utilizatorului digital; Sfinții Români447, o parte dintre ei, au biografi-
ile, acatistele și slujbele puse la îndemâna celor interesați; la fel și
Sfinții Apusului, oferiți în ordinea cinstirii lor în calendar, însă fără a
ne fi pusă la dispoziție viața lor448. Sub-paginile: Botezul și Mirungerea și
Cununia, Taine de importanță majoră, sunt cu atât mai importante cu
cât, într-un climat pluriconfesional, discuțiile se duc pe aceste teme.
Credincioșii noștri au întrebări vizavi de legitimitatea căsătoriei
dintre persoane de confesiuni sau religii diferite.
Site-ul Mitropoliei Germaniei răspunde în parte unei nevoi de
catehizare, cu precădere la nivelul imperativelor Germaniei și Euro-
pei de Nord. Din punct de vedere tehnic, suntem în fața unor proble-
me, dar, datorită unor conținuturi valoroase catehetic, acestea devin
secundare.
443 http://www.mitropolia-ro.de, accesat 24 octombrie 2018.

444 http://www.mitropolia-ro.de, accesat 24 octombrie 2018.
445 http://www.mitropolia-ro.de/index.php/catehizare/catehism-ortodox, accesat
24 octombrie 2018.
446 http://www.mitropolia-ro.de/index.php/catehizare/sfanta-scriptura, accesat 24
octombrie 2018.
447 http://www.mitropolia-ro.de/index.php/catehizare/sfinti-romani, accesat 24 oc-
tombrie 2018.
448 http://www.mitropolia-ro.de/index.php/18-calendar-sfintii-apusului/47-luna-
septembrie-calendar-sfintii-apusului, accesat 24 octombrie 2018.
133
Trecând prin site-urile Mitropoliei, am avut ocazia să observăm
caracterul eminamente informativ al acestora, niciunul dintre ele
neavând ca scop principal catehizarea sau învățarea prin predică a
credincioșilor449.
IV.3.8. Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale

Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale, care-și desfășoa-
ră activitatea în inima modernității, se prezintă cu un site în care
obiectivul principal este acela de a informa asupra activității din sta-
tele unde își desfășoară episcopii și preoții români activitatea450.
Meniul prezentat în linie, pe orizontală conține rubricile: Acasă,
Mitropolia, Știri, Parohii mănăstiri, Publicații, Resurse, Foto, Video, CDS,
Cultura, Contact, prin urmare, unsprezece trimiteri spre informații
utile. Dintre acestea, ne atrag atenția Publicații și Resurse. În Publicații
sunt trimiteri către revistele din Mitropolia Europei Occidentale și
Meridionale, Apostolia și EuRoOrthodox451. Mergând mai departe, spre
Apostolia, constatăm că aceasta are un site apostolia.eu. Din nou
suntem în fața unui proiect care a înțepenit parcă în timp, în cazul
de față 2013452, în timp ce EuRoOrthodox este o revistă inexistentă.
Când vine vorba de capitolul Resurse acesta conduce spre un in-
dex de „termeni bisericești”, care se rezumă exclusiv la „protopopia-
tul (protoieria), parohia, mănăstirea și eparhia”453, insuficienți, din
punctul nostru de vedere pentru a fi cu impact real catehetic.
Mergând mai departe, la resurse, vom constata că suntem trimiși
spre diverse pagini și linkuri ale Eparhiilor, ale Departamentelor
MOEROM, ale Parohiilor, ale Asociațiilor, spre Nepsis, Axios și spre
alte locuri considerate utile. Cu toate că așteptările ne sunt mari,
suntem în fața unui site static, foarte stufos și neintuitiv.
Dintre parohiile vizitate, am ales parohia „Sf. Anastasia” din
Albano, Italia. Site-ul454 oferă detaliile clasice despre parohie, despre
preot, programul slujbelor, câteva linkuri utile; ceea ce este foarte
449 http://www.mitropolia-ro.de/index.php/parohii/parohii-germania, accesat 24

octombrie 2018.
450 http://www.mitropolia.eu/ro/, accesat 24 octombrie 2018.
451 http://www.mitropolia.eu/ro/site/88/, accesat 24 octombrie 2018.
452 http://www.apostolia.eu, accesat 24 octombrie 2018.
453 http://www.mitropolia.eu/ro/site/99/, accesat 24 octombrie 2018.
454 http://www.parohiasfanastasia-genzano.it
134
important din punct de vedere catehetic este revista parohiei455. Din
nefericire, și aici avem o problemă de continuitate, întrucât perioada
de viață a revistei n-a fost mai lungă de 2013, după ce prima apariție
a fost înregistrată în 2010. Ineditul, totuși, nu l-a constituit revista, ci
biblioteca. Cu o pagină separată, suntem puși în fața ofertei de carte
din parohie, cărți pe care le putem împrumuta. La reaccesarea lui,
am avut surpriza ca site-ul să nu mai funcționeze.
Parohia „Sf. Pantelimon” din Roma456 oferă, de asemenea, foarte
multe elemente catehetice. Site-ul este bogat în conținut teologic și
cu îndrumări lămuritoare de ordin practic. Problema este comună
tuturor celorlalte, neactualizat și static.
IV.4. Site-uri și aplicații cu obiectiv exclusiv catehetic

IV.4.1. Site-uri cu scop exclusiv catehetic
Am considerat important să încercăm o contabilizare a site-urilor
din România, ortodoxe în primul rând, și ale celorlalte confesiuni, în
al doilea rând, care cuprind în titlul lor cuvântul „catehet” sau unul
din derivatele lui. La prima căutare, au rezultat 24.000457 de rezultate
pentru cuvântul „catehizare”, 67.000 pentru „cateheza”, 9.670 pentru
„catehet”. E important să subliniem un lucru îndeobște cunoscut, că
aceste rezultate suferă modificări de la o zi la alta, cel mai probabil
pozitive.
Aceste produse nu înseamnă câtuși de puțin că avem mii de
site-uri care au adresa web formată din cuvântul catehet sau ca-
tehizare, care ar lăsa să se înțeleagă clar că obiectivul principal al
site-ului este catehizarea credincioșilor. Așadar, în limba româ-
nă înregistrăm următoarele site-uri cu scop declarat catehetic:
http://voxdomini.ro458 (site neoprotestant), http://www.cateheza.ro
și http://cateheze.ro/459 (situri ce aparține Bisericii Romano-Catolice
455 http://www.parohiasfanastasiagenzano.it/images/stories/revistaparohiala/
2011%20%20033%20%2023%20ianuarie.pdf, accesat 1 decembrie 2015, reacce-
sat 24 octombrie 2018.
456 http://www.sfantul-panteleimon.org, accesat 24 octombrie 2018.
457 Revenind asupra capitolului în 2018, 24 octombrie, pentru același termen aveam
30.000 de rezultate, pentru „cateheză”, 98.100 de rezultate, pentru „catehet”,
14.700 de rezultate.
458 https://voxdomini.ro/, accesat 25 octombrie 2018.
459 http://cateheze.ro/, accesat 25 octombrie 2018.
135
din România). Site-ul http://www.catehezebiblice.ro/, gestionat de
pr. Mihai Tegzeș, este un site greco-catolic care se concentrează pe
cateheza biblică. Nu are o interfață atrăgătoare, dar este adus la zi.
La acestea se adaugă: https://cateheze.wordpress.com/460, un blog or-
todox care are înregistrate cuvântările de la Mănăstirea Antim din
București. În afară de acestea, nu avem alte site-uri care să-și declare
interesul exclusiv pentru catehizare.
Constatăm că site-urile de profil ce aparțin Bisericii Ortodoxe
Române au pagina de catehizare sau a Biroului de catehizare sub-
sumată paginii principale a instituției, fie ea Patriarhie, Mitropolie,
Arhiepiscopie, Protopopiat sau Parohie, dar și acestea sunt prea pu-
ține. Sigur e important să subliniem că nu pagina în sine va rezolva
problema, ci un conținut bine observat și atent revizuit, respectiv o
dinamică pe care o reclamă consumatorul de Internet.
În ceea ce privește prezența paginilor de catehizare în limbile de
circulație internațională engleză și franceză, lucrurile stau în felul
următor.
În limba franceză ne sunt oferite 1.350.000461 de rezultate pentru
căutarea „catechese” și derivatele ei. În ce privește site-urile cu acest
nume, amintim: catechese.fr, sub care se ascunde adresa editurilor
Mediaclap, http://www.editions-mediaclap.fr/. Ceea ce presupune
acest site este surprins de mesajul de întâmpinare din interiorul
site-ului: „Cateheze și animații pastorale”. Este un site comercial,
care, deși pare a avea conținuturile pe care ni le-am dori (conținu-
turi de credință, traduse în articole video și audio) cere anumite taxe
pentru a-l accesa. În fapt, acest site aparține de Direcția Diecezană
pentru Învățământul Catolic din Angers și Nantes.
Un alt site care include în titulatura sa cuvântul catehet este:
https://catechese.catholique.fr462. Acesta are girul Conferinței
460 https://cateheze.wordpress.com/, accesat 25 octombrie 2018. Acest blog, admi-

nistrat de un laic, are o arhivă din 2011.
461 https://www.google.ro/search?safe=active&rlz=1C5CHFA_enRO738RO
738&biw=1243&bih=1361&ei=8LHQW8OIH8Oy0gWV14GYBg&q=catechese&
oq=catechese&gs_l=psyab.1.0.0l2j0i30k1l5j0i10i30k1j0i30k1l2.161591.161591.0.1
63756.1.1.0.0.0.0.177.177.0j1.1.0....0...1.2.64.psy-ab..0.1.177....0.LBB4QrpULzg, acce-
sat 25 octombrie 2018.
462 https://catechese.catholique.fr, accesat 20 ianuarie 2017, reaccesat 29 octombrie
2018. E important să precizăm că acest site și-a îmbunătățit interfața, respectiv
rubricile în această perioadă care a trecut de la prima accesare și până la reacce-
136
Episcopilor catolici din Franța, este gratuit și dispune de mai mul-
te pagini pe care le vom descrie. Pagina de întâmpinare, „Accueil”,
este pagina care dovedește seriozitatea site-ului, profesionalismul
lui, traduse printr-o aducere permanentă la zi a tuturor datelor.
Aici suntem informați că Catechese et Catechumenat este site-ul res-
ponsabililor cu catehizarea. Actualités463 este rubrica prin care sunt
informați cititorii cu privire la toate evenimentele catehetice ce au
ca centru de interes cateheza și catehumenatul din Franța. De ase-
menea, în acest site sunt contabilizate printr-un RSS toate artico-
lele în limba franceză care au ca subiect catehetul și catehizarea.
Tot aici vom intra în contact cu rubrica Dossier464, care cuantifică
cele mai importante momente ale anului catehetic și documentele
din domeniu.
O sub-pagină foarte importantă este Pour Animer, aceasta se adre-
sează cateheților și animatorilor: de la posibilitățile de formare la
resurse multimedia, juridice și chiar posibilitatea de a împărtăși
experiențele din activitățile formatorilor. Majoritatea resurselor pe
care le oferă site-ul sunt gratuite. E interesantă invitația de a parcur-
ge catehezele scrise cu ocazia programului catehetic Artă și Credință
(Art et Foi).
Site-ul oferă și Références465, adică linkuri spre documentele
majore emise de curia papală, dar nu numai. Tot aici vom întâlni
Magistere romain, Orientations diocésaines și Marque Visuelle. Dintre aces-
tea Orientations diocésaines este printre cele mai importante. Ea invită
toate diocezele să participe prin proiecte la programul național de
catehizare. Episcopii sunt invitați să-și „doteze diocezele cu un pro-
gram global de cateheze prin care să indice prioritățile și modurile
de organizare”466.
sare. Nu este o platformă moartă, ci una foarte dinamică, ilustrând că în spatele

ei stă o echipă foarte puternică.
463 https://catechese.catholique.fr/actualites-initiatives/actualites/, accesat 20 ia-
nuarie 2017, reaccesat 29 octombrie 2018.
464 https://catechese.catholique.fr/thematiques/dans-la-bible, accesat 20 ianuarie
2017, reaccesat 29 octombrie 2018.
465 https://catechese.catholique.fr/references/nos-publications/, accesat 20 ianua-
rie 2017, reaccesat 29 octombrie 2018.
466 https://catechese.catholique.fr/references/orientations-diocesaines/, accesat 20
ianuarie 2017, reaccesat 29 octombrie 2018.
137
Un alt site este catechese.cathocambrai.com. Ceea ce are deose-
bit acest site și se încadrează foarte bine în dimensiunea catehetică
propovăduită de Răsărit și Apus, deopotrivă, sunt paginile dedicate
vârstelor. Așa se face că propune informații și programe catehetice
pentru: Petite Enfance, Enfance, Collège, Jeunes, Adultes, Handicap; toa-
te acestea sunt subpagini care cuprind la rândul lor alte subpagini.
Toate au un punct comun: explicarea Tainei Sfântului Botez. În rest,
conținutul paginilor diferă, în funcție de vârsta căruia îi este adre-
sată. Și acest site oferă legături spre documente importante și spre
cateheze propriu-zise. De asemenea, rezervă o pagină foarte bine
documentată, destinată exclusiv „Cateheților”, care pot găsi aici do-
cumente oficiale, instrumente de lucru, orientare catehetică și alte
detalii467.
Un alt site de limbă franceză, de această dată din Canada, care
se încadrează în tiparul căutat de noi este https://catechese-resso
urces.com/. Calitatea lui era în 2016, când l-am analizat prima dată,
cu mult sub a celor descrise, având o formulă de prezentare clasi-
că, statică și neatractivă. La momentul revederii site-ului, acesta era
adus la zi, într-o formulă mult mai atractivă și mai organizată. Tot în
Canada este înregistrat și site-ul officedecatechese.qc.ca. Acesta are
o prezentare dinamică și articole cu un conținut catehetic evident.
Între legăturile pe care le oferă una este înspre https://centrecate
chetique.org, un site care nu a mai fost actualizat din 2014468. Totuși
un alt link ne duce înspre https://catechetes.qc.ca, site care are un
bogat conținut catehetic. Ca și cele din Franța, conținuturile alter-
nează între adevărurile de credință și interesul pentru formarea con-
tinuă a cateheților. Important de precizat este că acest site are și o
extensie de Facebook, unde fluxul de informații este foarte intens469.
În limba engleză avem 1.910.000 de rezultate la o simplă căutare
a cuvântului „catechesis”470. Aici vom întâlni site-ul Bisericii Catolice
467 http://catechese.cathocambrai.com/, accesat 23 august 2016, reaccesat 29 oc-

tombrie 2018.
468 În momentul reaccesării, acesta nu mai era activ.
469 https://www.facebook.com/lacatecheseauquebec/, accesat 23 august 2016, reac-
470 https://www.google.ro/search?safe=active&rlz=1C5CHFA_enRO738RO738&
biw=1243&bih=1361&ei=qrLQWCVIs_NwALClIngCw&q=catechesis&oq=cate
chesis&gs_l=psyab.3..0l4j0i30k1l6.86349.88508.0.88913.7.5.2.0.0.0.152.417.3j1.
138
din Singapore, https://www.catechesis.org.sg/, foarte activ și adus la
zi471. Un alt site care ni se propune special pentru cateheză este al unei
organizații ecumenice care se reclamă de la Biserica Anglicană http://
www.catechesisrenewal.com/472, respectiv al Bisericii Protestante
Luterane, http://lutherancatechesis.org/473.
Nu mică le este mirarea celor ce căuta cuvântul „catequesis”,
echivalentul catehezei în spaniolă. În orice caz, sunt surprinză-
toare cele 4.720.000 de rezultate. Luând în calcul primele 5 pagini
oferite de Google, am observat că http://www.catequesis.eu/, site-ul
care ar indica cel mai clar o activitate catehetică este un site dedicat
„survival horror story”, cu o pagină de întâmpinare demnă de filmele
lui Quentin Tarantino474. O altă sugestie este, cu adevărat cateheti-
că475, https://catequesis.archimadrid.es/476. Pe acest site, printre alte-
le, ne sunt oferite cateheze pe segmente de vârstă, copii, adolescenți,
tineri și adulți.
La acestea, se adaugă și alte site-uri care nu au, cel mai probabil,
o indexare bună, nefiind foarte populare. În orice caz, la momentul
analizei, aceasta este panorama catehetică la nivelul creștinismului
ortodox de limbă română, respectiv catolic și protestant (cu mențiu-
nea că în mediul protestant cateheza nu are rolul și importanța din
cele două Biserici de tradiție răsăriteană și apuseană) de limbă en-
gleză, franceză și spaniolă.
Nu vom continua să dezvoltăm acest capitol, lăsându-l pentru
analize viitoare, însă tragem câteva concluzii.
Din căutările pe care le-am făcut, nu am găsit niciun site care să
aparțină oficial Bisericii Ortodoxe și care să aibă o pagină dedicată
exclusiv catehizării sau predicii477. Cateheza și predica în on-line se
4.0....0...1.1.64.psyab..1.6.419...0i67k1j0i10k1.0.7Tf_4NzVMNM, accesat 25 octom-

brie 2018.
471 https://www.catechesis.org.sg/, accesat 25 octombrie 2018.
472 http://www.catechesisrenewal.com/, accesat 25 octombrie 2018.
473 http://lutherancatechesis.org/, accesat 25 octombrie 2018.
474 Din nou problema autorității este pusă sub semnul întrebării. Virtualul permite
confiscarea unor termeni și a unor expresii care pentru secole au făcut istorie
într-o anumită instituție.
475 https://catequesis.archimadrid.es/, accesat 25 octombrie 2018.
476 https://catequesis.archimadrid.es/, accesat 25 octombrie 2018.
477 Când spunem „exclusiv” ne raportăm la dedicarea unui domeniu întreg predicii
sau catehezei. De exemplu, considerăm că ar fi util să avem site-uri care să se
139
fac „printre altele”. Strategia misionară în mediul virtual nu presu-
pune o componentă clar definită a catehezei și a predicii în insta-
bilul digital, în ideea unei fixări și definiri a instituției în sine. Pro-
iectele particulare sunt numeroase, dar incoerente, și uneori chiar
periculoase.
Suntem obligați să formăm echipe de laici și teologi care să fie
asumate și financiar de Biserică și care să construiască, cu binecu-
vântarea ierarhilor, strategii coerente și programe de catehizare pe
nivele de vârstă exclusiv pentru mediul virtual.
IV.4.2. Aplicații cu scop exclusiv catehetic

Pentru a găsi și evalua aplicațiile disponibile în limba română
(pentru că la acest capitol nu vom analiza aplicațiile disponibile în
alte limbi) pentru tablete și telefoane mobile apelăm la cele două
magazine virtuale Google play478 și Appstore479. Pentru utilizatorii de
android ne atrage atenția „Merinde pentru suflet”480, aplicație care
are în spate Episcopia Ortodoxă a Italiei, singura aplicație pe care
Google play o oferă la cererea „cateheze”. Are nu mai puțin de 500
de descărcări. Conținutul este atrăgător din punct de vedere catehe-
tic: Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvinte duhovnicești, Filocalia, Sfinții–prietenii
lui Dumnezeu, Slujirea aproapelui, Credință și unitate, Catehism. Cuvântul lui
Dumnezeu este rubrica ce cuprinde predici, iar Cuvintele duhovnicești
sunt texte culese sub formă de florilegii din diferiți părinți. Din cele
28 de evaluări, are cinci stele din cinci. E foarte important să înțele-
gem că această aplicație este asumată întru totul de Episcopia Itali-
ei, instituția fiind consemnată la secțiunea Dezvoltator.
În schimb, dacă vom schimba opțiunea de căutare și vom intro-
duce „ortodox”, oferta va fi mult mai generoasă. Din primele 40 de
oferte, 13 sunt aplicații pentru calendar. O preferință deosebită vom
avea pentru Sfânta Scriptură și pentru sfinții părinți. E adevărat că
vom găsi aplicații care se vor concentra doar pe componenta du-
intituleze: „prediciortodoxe.ro, catehezeortodoxe.ro” și alte derivate ale dome-

niului propovăduirii creștine.
478 https://play.google.com/store/apps/. Acesta este magazinul virtual ce aparține
gigantului Google.
479 Magazinul de unde își vând aplicațiile cei de la Apple.
480 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.merinde.pentru.suflet.
140
hovnicească, pe rugăciune, dar și pe transmiterea credinței pe calea
undelor481.
Ne atrage atenția „Ortodoxia – MarturieAthonita.ro”, o aplicație
care se dorește un mijloc de apărare a credinței. Ea nu are neapărat
un conținut catehetic, ci mai curând apologetic482.
Constatăm, fără prea mult efort, că majoritatea zdrobitoare a apli-
cațiilor se concentrează pe conținuturi ușor de reprodus. A replica
Sfânta Scriptură, Filocalia și alte scrieri ale Sfinților Părinți nu este
prea greu, mult mai dificil este să creezi conținuturi catehetice adap-
tate la vârstă și context. Asemenea aplicații sunt absente.
În Appstore, mai restrictiv din perspectiva aceasta, constatăm o
absență clară a aplicațiilor cu scop catehetic declarat.
La nivelul aplicațiilor, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din
Cluj-Napoca, am condus o cercetare de masterat la care a lucrat
domnul student Alin Ciupeiu, licențiat în Informatică și Teologie și
am pus în mișcare o aplicație, catehism.creștin, care să poată fi des-
cărcată pe telefoanele mobile. Această aplicație presupune interac-
tivitate și posibilitatea de verificare a cunoștințelor parcurse până
481 https://play.google.com/store/search?q=ortodox&c=apps&rating=1, accesat 25

octombrie 2018.
482 Iată cum se descrie: „Portal creștin ortodox, radio cu psaltică athonită: mar-
turieathonita.ro. Iar Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria
şi pacea în credinţă, ca să prisosească nădejdea voastră, prin puterea Duhului
Sfânt (Romani 15, 13). Dragostea de aproapele, dar mai ales cea de Adevăr,
de Adevărul dumnezeiesc revelat în Persoana Cuvântului întrupat, Hristos
Dumnezeul nostru, a mișcat inimile părinților athoniți spre a se pleca rugămin-
ții tot mai multor credincioși de a înființa, chiar și în spațiul digital, o publicație
în care cei care vor să cunoască poziția părinților athoniți față de diferite proble-
me actuale ale vieții duhovnicești, să poată face aceasta cu ușurință. Primejdia
adusă de mulțimea ereziilor existente în vremea de acum, precum și confuzia
crescândă în rândurile credincioșilor ortodocși, generată de influențele negative
ale secularizării societății de astăzi, au îndemnat pe părinții athoniți să intre în
lupta pentru mărturisirea Adevărului. Însuflețiți fiind de dragostea dumneze-
iască, ce arde în inimile lor, precum și de nădejdea dobândirii biruinței în aceas-
tă luptă, ca unii ce sunt întăriți de dreapta Celui Preaînalt, nevoitorii dreptei
credințe își pun sufletul pentru frații lor întru Hristos și propovăduiesc cuvântul
dumnezeiesc „cu timp și fără timp”. Fie ca această jertfă a lor să fie bineprimită
înaintea lui Dumnezeu și să aducă roadă cât mai bogată în „jitnița” cea cerească!
Amin”. https://play.google.com/store/apps/details?id=com.marturieathonita.ro,
141
la momentul trecerii la un alt capitol. În ea pot fi prezente cateheze
video și audio pe care cei interesați le vor putea descărca. Stadiul la
care se află această aplicație este avansat, însă e important să fie pre-
luat de un viitor departament de catehizare și propovăduire a mesa-
jului Evangheliei în mediul virtual483.
Proiectul se dorește continuat în măsura în care autoritatea epar-
hială va considera că este fezabil, noi considerând că este absolut
necesar.
483 Alin Ciupeiu, Potențialul catehetic al aplicațiilor mobile, lucrare de Masterat, coor-
donată științific de Pr. lect. univ. dr. Liviu Vidican-Manci, Facultatea de Teologie
Ortodoxă, Cluj-Napoca, 2018, 60 pp.
142
Concluziile părții teoretice
Prima parte, așa cum am observat, a avut rolul de a răspunde la o

serie de întrebări pe care le-am enunțat încă din introducere. E nevo-
ie de un proces de digitalizare a catehezei și a predicii? Ce s-a făcut în
acest sens până acum la nivel religios în contextul global? Ce răspuns
au încercat să dea Bisericile Creștine provocărilor ridicate de Internet?
Ce demersuri a urmat Biserica Ortodoxă, în general, și Ortodoxă
Română, în special, pentru ca amvonul să nu fie doar palpabil, ci
și virtual? Am observat că alături de Științele educației, Psihologie,
Comunicare și Sociologie, din 2001 se alătură și Religia ca domeniu
de analiză și problematizare a interacțiunii cu noile tehnologii.
Primul capitol a avut rolul de a ne introduce în terminologia de
specialitate, deci o terminologie care reclamă comprehensiune din
partea teologilor, în general, și a clerului, în special. „Internet”, „web”,
„TIC”, „digital native”, „digital immigrant” sunt expresii pe care am
încercat să le prezentăm cât mai detaliat, nerezumându-ne la defi-
nițiile de dicționar, ci oferind o prezentare diacronică, enciclopedică,
dat fiind publicul căruia îi adresăm această teză.
Capitolul al II-lea a însemnat o încadrare a tezei noastre în spec-
trul mai larg al cercetărilor tangente. Problema acestui capitol a stat
în stabilirea literaturii principale, de vreme ce nu avem o ierarhizare
a ei, o taxonomie general valabilă, autorii abia începând să se im-
pună în domeniu. În teologia ortodoxă, în afara intervențiilor punc-
tuale ale Patriarhilor Bisericii Ortodoxe Ruse, Române, Ecumenice,
a documentelor OCA care reglementează aspecte de ordin prac-
tic ale prezenței în „Social Media”, respectiv concluziile celor două
Conferințe de la Atena și Creta, concluzii care au fost publicate sche-
matic și pe care le-am prezentat în capitolele precedente, nu avem
un cadru teoretic și nici specialiști care să fie accesibili. Cu toate
acestea, subiectul este în vogă în Bisericile Creștine Apusene.
143
Lumea catolică și protestantă, cu precădere americană, australia-
nă și europeană, într-adevăr au dedicat sectoare independente pen-
tru studierea implicațiilor propovăduirii creștine în lumea virtuală,
respectiv ale impactului Internetului asupra teologiei înseși484. Prin
urmare, am încercat să identificăm un fir al cercetărilor tangente
subiectului nostru, neuitând că suntem în domeniul practic al teo-
logiei, respectiv în disciplina ce se ocupă de învățarea și propovădu-
irea adevărurilor de credință. Acest aspect ne-a obligat să studiem și
mediul laic, al politicilor educaționale, pentru a vedea în ce măsură
ele determină un traseu de cercetare pe domeniul digital cu aplica-
bilitate în Biserică.
Capitolul al III-lea este important, în viziunea noastră, ca o în-
tregire a imaginii globale a legăturii dintre cateheți, predicatori și
tehnologie. Dacă până aici cititorul reușește să înțeleagă importanța
studierii subiectului, pentru că e de noutate și se impune a fi cerce-
tat, în urma lecturării acestuia se observă că o asemenea teză devine
un imperativ dat de practica catehetic-omiletică a Bisericii. Consi-
derăm că a fost importantă această diagnoză, întrucât ea constituie
motorul cercetării noastre. Modul aproximativ de raportare, pentru
moment, al decidenților bisericești, la spațiul virtual ne obligă să că-
utăm răspunsuri teologice într-o bibliografie laică, iar o parte dintre
ele le-am găsit, pe celelalte le vom descoperi în urma cercetării apli-
cate, respectiv prin viitoarele proiecte de cercetare.
Capitolul al IV-lea este unul foarte extins, căci în el am încercat
să descriem concret raportarea a trei dintre Bisericile creștine la
tehnologie. În cazul Bisericii Catolice, am avut posibilitatea să fa-
cem chiar un timeline al interacțiunii mediului bisericesc cu mediul
tehnologic. Experiențele avute în desfășurarea ei istorică au făcut
ca Papii să fie uneori avangardiști, și aproape deloc rezervați față
de posibilitățile de propovăduire aduse de noile tehnologii. Cazul
Protestantismului este și el caz de studiu, deși asupra acestor Bise-
rici nu am insistat atât de mult și din motive obiective. Cert este că,
dintre toate comunitățile protestante, Biserica Angliei pare să fie
una dintre cele mai active în misiunea și propovăduirea Evangheliei
484 Amintim aici doar OPTIC, o organizație ce stă sub pavăza Bisericii Catolice și
îi are ca diriguitori pe frații dominicani, http://optictechnology.org/index.php/
en/.
144
prin cele mai moderne canale disponibile: arată atâta deschidere în-
cât ni se pare că vede în tehnologie singura soluție salvatoare la criza
profundă pe care liturgic o traversează. O absolutizare a tehnologiei
comportă, totuși, niște riscuri.
Am constatat, de asemenea, că în perioada 2012, anul în care am
făcut primii pași în redactarea tezei și până la momentul încheierii
investigației, ianuarie 2019, la nivelul Bisericii Ortodoxe s-au dezvol-
tat foarte multe proiecte care vizează pastorația în mediul digital. E
adevărat că abia în 2015, respectiv 2018, am avut parte și de conferin-
țe care să încurajeze conturarea unui cadru teoretic vizavi de imersi-
unea în lumea virtuală, dar practic, site-urile, blogurile, paginile din
social media au fost inițiate în foarte multe locuri și produc efect.
În ce privește Biserica Ortodoxă Română, Patriarhia, Mitropoliile
și Episcopiile sunt prezente în mediul virtual. Cu toate acestea, mul-
te dintre parohii au o prezență485 cel puțin formală pe „continentul
digital”, iar această realitate ne-a ajutat să creionăm, la modul gene-
ral, o panoramă care să ne lămurească asupra motivului prezenței
fiecărei entități bisericești în oceanul de informații:
1) site-urile sunt prea puține pentru nevoile de astăzi;
2) cele care sunt, cu excepția centrelor de presă și a câtorva
Mitropolii, în bună parte sunt nefuncționale și neaduse la zi,
prin urmare avem o prezență slabă calitativ;
3) chiar dacă sunt actualizate, nu au conținuturi catehetice decât
în cazuri excepționale, fiind concentrate exclusiv pe informa-
ție, iar știrile fac referire fie la episcop, în cazul eparhiilor, fie la
preot, în cazul parohiilor;
4) preoții trebuie ajutați de centrele episcopale și universitare să
dezvolte proiecte coerente și profesioniste, atât în sfera fluxu-
lui de informații, cât mai ales în câmpul catehetic;
485 Administratorii platformei crestinortodox.ro încearcă un proiect intitulat

„parohii ortodoxe”, cu adresa parohiiortodoxe.ro. Costurile sunt suportabile pen-
tru o parohie, iar unele parohii chiar au apelat la ei. Ceea ce am observat e că tot
preoții sunt cei care aleg subpaginile site-ului și, de cele mai multe ori, capito-
lele de catehizare-predică sunt uitate. O scurtă vizitare a site-urilor create în ul-
timul timp o demonstrează. Unele au secțiune tineret și catehizare, altele doar
istoric, echipă și donații: http://www.bisericaalba.ro, accesat 1 decembrie 2015,
reaccesat 24 octombrie 2018. Din nefericire, unele pagini au fost doar create și
au rămas fără conținut, a se vedea http://parohiagradini.ro, accesat 1 decembrie
2015. La reaccesare, pe 24 octombrie 2018, acest proiect nu mai era viabil.
145
5) este necesară o uniformizare a condițiilor minimale pe care ar
trebui să le îndeplinească un site pentru a fi valid;
6) site-ul oficial al Episcopiei să conțină linkuri spre toate si-
te-urile autorizate ale parohiilor și ale centrelor ce stau în sub-
ordinea episcopiei, așa cum se întâmplă în unele situații;
7) să fie create departamente speciale în cadrul birourilor de con-
siliere culturală și educațională care să aibă ca obiectiv major
studierea și îmbunătățirea calității prezenței Bisericii în me-
diul virtual.
Trăgând o primă linie, constatăm că încă nu există un interes real
pentru catehizare via-Internet. O parte dintre proiecte sunt centrate
pe pastorație, pe misiune, pe catehizare, dar încă nu au foarte bine
clarificate metodologiile de prezentare a mesajului. O altă parte a
proiectelor este dominată de marketing, de prezentarea parohiei ca
istoric și conducere, de crearea unei imagini, din nefericire, artificiale.
În acest sens, credem că e cu atât mai necesară conceperea unei
metodologii care să schițeze principalele secțiuni ale unei pagini
web sau ale unui blog. Într-o cercetare viitoare vom încerca să facem
un astfel de proiect pornind de la câteva pagini experimentale pe
care le vom supraveghea atent.
Nu am ignorat nici aplicațiile care au o oarecare componentă ca-
tehetică sau sunt, prin definiție, catehetice. Aceste aplicații pe care le
descărcăm printr-un simplu click pe smartphone, tabletă sau laptop
sunt mijloace de educare religioasă și catehizare. E adevărat, încă
suntem la început și în ce privește aceste aplicații, dar ele există și
e important să fie luate în calcul, analizându-le dintr-o perspectivă
calitativ-teologică. Ca o paranteză mai mult sau mai puțin necesară,
credem că e important să precizăm că un număr mare de aplicații,
asumate de Biserică sau de parteneriatul Biserică-laicat, ar presu-
pune investirea unor sume importante pe care centrele eparhiale ar
trebui să le trateze ca pe niște proiecte viabile de apropiere pe ter-
men mediu și lung de „digital natives”.
Și, repetăm, ajunși aici, ni se lămurește de ce o asemenea cerceta-
re se impune. Lipsa unei literaturi de specialitate în domeniu e do-
vada clară a faptului că raportarea la tehnologie și implicit utilizarea
ei în Biserica Ortodoxă, în cele mai multe cazuri, este aproximativă,
este neprofesionistă. Și acest lucru se petrece în primul rând în co-
munitățile parohiale, unde preoții, neavând competențele necesare
146
pentru utilizare TIC, irosesc timp și șansă în apropierea de tinerii
credincioși.
Precizăm încă o dată, dorința și scopul nostru nu este acela de a
digitaliza Biserica, de a o tehnologiza, nicidecum, ci de a sensibili-
za Ierarhia că e nevoie de o utilizare, atât cât este ea, corectă și care
să adauge valoare la misiunea noastră de reîncreștinare a lumii. Or,
această utilizare nu e posibilă fără înțelegere și fără introducerea
unor cursuri speciale la nivel de Facultăți de Teologie și cursuri de
formare a preoților în sistemul Long Life Learning.
Partea teoretică ne întărește să facem cercetarea practică pentru
a vedea dacă o cateheză poate fi eficientă în condițiilor unor cate-
heți „digitali” sau „nedigitali” după vârstă, dar cu bază minimă la ni-
velul cunoștințelor și al strategiilor de comunicare și transmitere a
mesajului evanghelic, via digital. Să înțelegem dacă este valoros de-
mersul sau calitatea demersului, cu alte cuvinte dacă e suficient ca
un catehet să aibă la dispoziție tehnologie pentru ca succesul să fie
subînțeles. Partea practică ne va răspunde la o suită de întrebări și va
deschide noi linii de cercetare.
Înainte de a pune punct acestei părți, dorim să reafirmăm că nu
avem pretenția unei rezolvări exhaustive a problemei cercetate. Sun-
tem doar la început de drum, în punctul în care e nevoie să ne impli-
căm și, de la datele de care dispunem, să demarăm proiecte care să
aducă lămuriri în ceea ce privește raportul preotului și al credincio-
sului cu tehnologia. O aprofundare a problemei site-urilor dedicate
predicii devine, în viziunea noastră, un imperativ și-l vom asuma ca
viitor proiect de cercetare. De asemenea, proiecte în parteneriat cu
experți în IT, psihologie și ştiințele comunicării, care să aducă plus
valoare la ceea ce avem, respectiv să deschidă noi linii de dezvoltare
a instrumentelor necesare unei propovăduiri la înălțimea mesajului.
147
148
Partea a II-a
Studiile practice de analiză

a impactului și a calității propovăduirii
prin noile tehnologii ale comunicării
149
150
Î n partea teoretică am încercat să evidențiem cât de mult s-a
dezvoltat tehnologia în ultimul secol. În același timp, am observat,
desigur, că ea comportă riscuri și avantaje, discernământul alimen-
tat de inteligență fiind cel care ar putea face diferența. Însă nu doar
acest aspect l-am socotit a fi important, ci mai ales faptul că toate
sectoarele societății, cu precădere cele ce privesc educația, sunt în-
tr-un proces masiv de transformare din cauza imersiunii în noile
tehnologii.
Prima parte a lucrării este importantă și pentru analiza pe care
ne-o oferă asupra raportării Religiei, în general, și a Creștinismului,
în special, la oportunitățile pe care ni le oferă noul sistem de mij-
loace, facilitatoare ale comunicării în masă. Modul în care Bisericile
privesc procesul de digitalizare diferă de mediul și contextul soci-
ale și culturale în care acestea își duc existența, motiv pentru care
Biserica Romano-Catolică are o dublă poziționare, teoretică și prac-
tică, în timp ce Bisericile Ortodoxe una mai degrabă practică, bazată
pe intuiție și nu neapărat pe studii de diagnoză și prognoză.
În orice caz, întrebările care traversează la braț, ca un fir roșu,
sunt date de obiectivul identificării și înțelegerii impactului și efi-
cienței procesului de propovăduire în mediul virtual. Este suficient
să apelăm la tehnologie ca aceasta să aibă efect pozitiv asupra cate-
humenului? Are efect procesul de catehizare, adică merită efortul să
gândim programe de catehizare pentru parohiile noastre, mai ales
programe asistate de TIC? Care dintre programe este mai eficient, cel
clasic sau cel modern? În ce măsură cel modern poate fi mai efici-
ent decât cel clasic? Este suficientă pregătirea oferită în centrele te-
ologice viitorilor cateheți? Simpla prezență a preotului, a teologului,
pe continentul virtual, împlinește dezideratul catehetic digitalizat?
Este îndeajuns ca cel care catehizează să fie născut în perioada care
definește „generația digitală” și deja să fie un abil mânuitor al teh-
nologiei sau e nevoie de ceva în plus? Care e diferența dintre cate-
heza gândită pentru mediul real, fizic, bisericesc, al întâlnirii reale și
personale, înregistrată și lansată spre misiune în „galaxia Internet”,
și cea pregătită special pentru mediul fără granițe, mediul fluid, vir-
tual și cu un profil cvasi-indefinit al catehumenului? Ne putem face
151
o idee despre diferența și asemănările dintre catehizarea frontală și
cea mijlocită de TIC?
În partea practică, am studiat problema propovăduirii și a catehi-
zării din două unghiuri, prin două metode de cercetare, cantitativă,
în primul studiu, și calitativă în cel de-al doilea. În ambele ne-a inte-
resat maniera în care tehnologia este utilizată și am urmărit efectul,
în primul caz prin corelarea datelor, iar în al doilea prin analiza vizu-
alizărilor și a reacțiilor avute de auditori. În primul studiu avem un
balans clar între nedigitali și digitali, iar în cel de-al doilea, am putut
stabili doar digitalul și nedigitalul, în persoana predicatorilor și ca-
teheților, beneficiarul fiind plasat într-una dintre cele două categorii
după analiza tipului de manifestare la mesaj486.
Prin urmare, în încercarea de a stabili care dintre cele două tipuri
de catehizare, clasică și asistată de computer, sunt mai eficiente, am
aplicat o serie de teste menite să măsoare cunoștințele și compor-
tamentele subiecților aleși. Grupurile sunt omogene ca vârstă, dar
eterogene ca mediu de formare inițială. Cu vârstele cuprinse între
14 și 17 ani, deci, după studiile invocate în partea teoretică, „digital
natives”, au fost împărțiți în cinci grupe de catehizare, ale căror cate-
heți se încadrează în ceea ce se cunoaște în limbajul de specialitate
drept „digital immigrant” și „digital native”.
Ținând cont de întrebarea directoare, și anume, care dintre cele
două tipuri de catehizare este mai eficient, cercetarea și-a propus să
probeze dacă pista de cercetare e una reală, dacă rezultatele pot fi in-
terpretate în sensul creionării unor strategii care să dezvolte și chiar
să inoveze procesul catehetic din Biserica Ortodoxă Română.
486 Paul Baker, Jesse Egbert, Triangulation Methodological Approaches in Corpus

Linguistic Research, Routledge, 2016; Uwe Flick (ed.), Doing triangulation and
mixed methods, SAGE, Los Angeles, 2018; Udo Kelle and Christian Erzberger,
„Triangulation in Qualitative Research”, pp. 178-183, in Uwe Flick, Ernst von
Kardorff, Ines Steinke (ed.), A companion to qualitative research, translated by
Bryan Jenner, SAGE, London, 2004.
152
Studiul I

înaintea aplicării programului catehetic
Obiectivele cercetării
Ne propunem să investigăm în manieră exploratorie modul în
care se relaționează variabilele socio-demografice cu nivelul cunoș-
tințelor religioase în rândul adolescenților (nativi digitali).
Ne propunem să investigăm în manieră exploratorie modul în
care se relaționează variabilele socio-demografice cu nivelul com-
portamentelor religioase în rândul adolescenților (nativi digitali).
1. Metoda
Metoda de cercetare este cantitativă.
2.1. Participanții
Participanții au fost recrutați prin intermediul unei eșantionări
de conveniență prin diseminarea anunțului cercetării în cadrul
Seminarului Teologic Ortodox (nivel liceal) din Cluj-Napoca.
În ceea ce privește criteriile de includere apriori studiului, putem
menționa intervalul de vârstă 14-17 ani, specific nativilor digitali, in-
terval de interes pentru cercetarea noastră. Eșantionul a fost format
din 151 adolescenți (n = 79 băieți; n = 72 fete) dintre care 88 proveneau
din mediul urban, iar 63 din mediul rural.
2.2. Instrumentele de măsurare

În ceea ce privește instrumentele utilizate, acestea au vizat: acor-
dul de participare la studiu, chestionarul cu date demografice, ches-
tionarul privind cunoștințele religioase și chestionarul privind com-
portamentele religioase. Chestionarele au fost distribuite în cadrul
orelor de cateheză. Chestionarul cu datele demografice a fost utili-
153
zat o singură dată, la începutul studiului, iar chestionarele privind
cunoștințele și comportamentele religioase au fost administrate la
începutul studiului și la finalul acestuia.
2.2.1. Acordul de participare la studiu

Acest document a fost oferit participanților înainte de începerea
cercetării. Prin acordul de participare la studiu, adolescenții au fost
informați cu privire la drepturile și la responsabilitățile lor în cali-
tate de participanți în cadrul cercetării. De asemenea, documentul
prevedea și o scurtă descriere a etapelor de desfășurare a cercetării,
fără a prejudicia însă rezultatele acesteia.
2.2.2. Chestionarul cu date demografice

Instrumentul a vizat obținerea de informații despre participanți
cu privire la următoarele aspecte: vârstă, gen, etnie, domiciliu, date
despre familie, informații despre educație, tipul/domeniul specia-
lizării. Chestionarul privind datele demografice este prezentat în
Anexa 4.
2.2.3. Chestionarul privind cunoștințele religioase

Cunoștințele religioase au fost investigate cu cei 25 itemi obiectivi
cu răspunsuri multiple487. Chestionarul a fost administrat individu-
al, cu timp de rezolvare 45 de minute. În continuare, vom oferi câteva
exemple de itemi din chestionarul privind cunoștințele religioase:
„Atunci când ni se cere să postim, ni se cere: 1) să mâncăm doar fruc-
te; 2) să mâncăm doar legume iar sâmbăta puțină miere; 3) să nu mân-
căm alimente de origine animală, să ne rugăm și să ne abținem de la
păcat; 4) să nu mâncăm nimic până la apusul soarelui, după aceea să
mâncăm orice aliment.”
„Pentru a ți se ierta păcatele, este suficient să te spovedești? 1) Nu!
Trebuie să te și împărtășești; 2) Da! Spovedania e suficientă; 3) Nu! Tre-
buie să plătești și o taxă de 10 lei/păcat; 4) Da! Cu condiția să postești
post negru.”
487 Sandra A. McIntire, Leslie A. Miller, Fundamentele Testării Psihologice. O abordare

practică, (Collegium), traducere de Cristina Jinga și Andreea Hrab, Polirom,
București, 2010, p. 155.
154
„De câte ori este recomandat să ne spovedim pe an? 1) o dată pe an;
2) oricând simțim nevoia, dar cel puțin de 4 ori pe an; 3) de trei ori pe an,
în posturile mari; 4) la Paști și, uneori, la Crăciun.”
2.2.4 Chestionarul privind comportamentele religioase

Comportamentele religioase au fost investigate prin interme-
diul unui chestionar cu 20 itemi, care au fost evaluați utilizând
scala Likert cu 5 puncte, unde 1 înseamnă niciodată, iar 5 reprezintă
întotdeauna. Chestionarul a fost administrat individual, fără limită
de timp. Vom oferi câteva exemple de itemi din chestionarul privind
comportamentele religioase:
„În discuțiile din familie îmi permit să fac aluzii la preoți și episcopi
subliniind doar partea lor negativă și criticându-i: 1) niciodată; 2) foarte
rar; 3) uneori; 4) frecvent; 5) întotdeauna.”
„Obișnuiesc să particip la Sfânta Liturghie în fiecare duminică: 1) nici-
odată; 2) foarte rar; 3) uneori; 4) frecvent; 5) întotdeauna.”
„Obișnuiesc să postesc toate posturile de peste an: 1) niciodată;
2) foarte rar; 3) uneori; 4) frecvent; 5) întotdeauna.”
2.3. Designul de cercetare

În cadrul acestui studiu, design-ul de cercetare este unul de tip
non-experimental, respectiv unul corelațional.
Variabilele independente implicate în cadrul acestui studiu sunt
reprezentate de date socio-demografice, precum: vârsta, familia (nu-
mărul membrilor, existența ambilor părinți sau doar a unuia dintre
părinți, părinți aflați în țară sau plecați în străinătate), venitul lunar,
nivelul de educație al tatălui, nivelul de educație al mamei, domici-
liul în mediul urban sau rural, spațiul adecvat, adică având propria
cameră de studiu.
Variabilele dependente studiate au fost următoarele: nivelul cu-
noștințelor și comportamentele religioase ale nativilor digitali.
3. Procedura de lucru
Participanții la acest studiu au fost recrutați prin metoda eșan-
tionării de conveniență, au semnat un acord de participare, astfel
oferindu-și consimțământul cu privire la informațiile pe care le vor
dezvălui. De asemenea, datele participanților au fost anonimizate.
155
Participanții au completat o serie de chestionare în varianta cre-
ion-hârtie, care vizau următoarele aspecte: cunoștințele religioase,
comportamentele religioase și o serie de variabile socio-demografi-
ce. Acestea au fost administrate individual, în timpul orelor de cate-
heză, fără limită de timp.
4. Rezultate
Cercetarea exploratorie a urmărit să investigheze în ce măsură
variabilele independente (i.e., vârsta, familia – numărul membrilor,
existența ambilor părinți sau doar a unuia dintre părinți, părinți
aflați în țară sau plecați în străinătate –, venitul lunar, nivelul de
educație al tatălui, nivelul de educație al mamei, domiciliul în me-
diul urban sau rural, spațiul adecvat) se relaționează cu variabilele
dependente (nivelul cunoștințelor și al comportamentelor religioa-
se) ale nativilor digitali.
Pe parcursul acestui capitol, vom detalia rezultatele obținute în
funcție de obiectivele menționate anterior.

înainte de catehizare
În Tabelul 1 sunt prezentate în funcție de gen, mediile și abate-
rile standard în ceea ce privește variabila dependentă (cunoștințele
religioase).
În Tabelul 2 sunt ilustrate în funcție de domiciliu (rural/urban),
mediile și abaterile standard sub aspectul variabilei dependente (cu-
noștințele religioase).
Tabelul 1. Statistici descriptive privind cunoștințele religioase pre-test
N M SDcunoștințe
Masculin 79 16,63 0,35
Feminin 72 15,23 0,33
Tabelul 2. Statistici descriptive privind cunoștințele religioase pre-test
N M SDcunoștințe
Rural 63 16,63 0,34
Urban 88 15,09 0,32
156
a) Cunoștințe religioase
Vârsta nu este relaționată semnificativ cu nivelul cunoștințelor
religioase (p > ,05).
Sub aspectul numărului membrilor familiei, rezultatele indică o
corelație pozitivă cu nivelul cunoștințelor religioase (r = ,173, p < ,05).
În ceea ce privește venitul lunar, rezultatele nu indică o corelație
semnificativă cu cunoștințele religioase (p > ,05).
Rezultatele indică o corelație negativă scăzută (r = -,163, p < ,5) în
ceea ce privește nivelul de educație al mamei și cunoștințele religi-
oase ale copilului: cu cât pregătirea intelectuală a mamei este mai
avansată, cu atât cunoștințele religioase ale copilului sunt mai scă-
zute. În ceea ce privește relaționarea nivelului de educație al tatălui
cu cunoștințele religioase ale nativului digital, nu se înregistrează o
corelație semnificativă statistic (p > ,05).
Sub aspectul mediei generale, rezultatele indică o corelație poziti-
vă semnificativă statistic de nivel scăzut (r = ,232, p < ,01). Prin urmare,
aceste date confirmă ceea ce știm din experiența de zi cu zi referitor
la faptul că implicarea părinților în educația copilului are consecințe
evidente. În cazul cunoștințelor religioase, nivelul implicării părin-
ților influențând în favoarea sau defavoarea religiozității copilului.
Cunoștințele religioase nu diferă semnificativ între copiii care au
alături de ei ambii părinți (M = 15,76, SD = 2,955) și cei care au doar
un părinte (M = 15,40, SD = 3,399), t(141) = ,576, p > ,05). La fel se în-
tâmplă cu elevii ai căror părinți sunt plecați în străinătate (M = 15,98,
SD = 3,244), respectiv cei care nu au părinții plecați (M = 15,60,
SD = 2,920), diferența nefiind semnificativă, t(149) = ,721, p > ,05).
În ceea ce privește spațiul adecvat, adică o cameră personală de
studiu, care ar aduce o serie de implicații la nivelul cunoștințelor,
rezultatele nu sunt semnificative. Cunoștințele elevilor care benefi-
ciază de un spațiu adecvat (M = 15,67, SD = 3,040) nu diferă semnifica-
tiv de cele ale elevilor care nu au acest spațiu (M = 15,79, SD = 3,028),
t(147) = -,188, p > ,05).
Legat de corigențe, rezultatele au indicat faptul că elevii cu co-
rigențe (M = 14,00, SD = 3,102) au cunoștințe religioase semnifi-
cativ mai scăzute decât elevii fără corigențe (M = 15,99, SD = 2,914),
t(147) = -2,63, p < ,01.
157
b) Comportamente religioase
Vârsta nu este relaționată semnificativ cu comportamentele reli-
gioase (p > ,05).
Sub aspectul numărului membrilor gospodăriei, rezultatele arată
o corelație pozitivă mică (r = ,243, p < ,01) cu comportamentele religi-
oase.
În ceea ce privește educația părinților și comportamentele reli-
gioase ale adolescenților, rezultatele au indicat o corelație mică, ne-
gativă, atât în ceea privește educația tatălui (r = -,162, p < ,05), cât și a
mamei (r = -,162, p < ,05).
Comparând comportamentele religioase ale băieților (M = 58,65,
SD = 13,70) cu cele ale fetelor (M = 56,54, SD = 11,57), nu am obținut o
diferență statistică semnificativă (p > ,05).
În ceea ce privește comportamentele religioase ale participan-
ților din mediul rural (M = 63,34, SD = 12,00), aceștia au înregistrat
valori mai mari decât cei din mediul urban (M = 53,56, SD = 11,69),
semnificativ statistic p < 0,001, t(149) = -5,012.
Sub aspectul comportamentelor religioase și al domiciliului
cu ambii părinți (M = 58,02, SD = 12,03) sau cu un singur părinte
(M = 56,36, SD = 15,72), nu s-au obținut rezultate semnificative din
punct de vedere statistic, p > ,05.
De asemenea, legat de comportamentele religioase și spațiul spe-
cial dedicat studiului/învățării (M = 57,94, SD = 12,54) sau lipsa aces-
tuia (M = 56,20, SD = 13,73), nu s-au obținut rezultate semnificative
statistic, p > ,05.
Tabelul 3. Corelații Pearson dintre variabilele socio-demografice
și cunoștințele, respectiv comportamentele religioase
Cunoștințele religioase Comportamente religioase

Vârsta ,006 ,137
Membrii gospodăriei ,173* ,243**
Venitul lunar -,031 -,150
Educație tata -,081 -,162*
Educație mama -,163* -,162*
Media generală ,232** ,063
Notă: * p < ,05; ** p < ,01
158
Aceeași situație s-a observat și în cazul navetei. Participanții
care efectuează naveta (M = 58,90, SD = 11,05) nu diferă semnifica-
tiv statistic de participanții care nu efectuează naveta (M = 57,27,
SD = 13,40), p > ,05.
Ultimul aspect investigat a fost acela al corigenței, respectiv com-
portamentele religioase ale elevilor cu corigențe (M = 56,17, SD = 16,31)
nu diferă semnificativ de cele ale elevilor fără corigențe (M = 57,71,
SD = 12,32), p > ,05.
159
Studiul II
Impactul catehezei digitalizate și clasice

asupra cunoștințelor și comportamentelor
„digital natives”
Ne propunem ca prin această cercetare exploratorie să investi-
găm în ce măsură cateheza digitalizată este mai eficientă decât cate-
heza clasică pentru nativii digitali.
În ceea ce privește metoda, participanții, instrumentele de măsu-
rare, acordul de participare la studiu, chestionarul de date demogra-
fice, chestionarul privind cunoștințele și comportamentele religioa-
se, acestea sunt identice cu primul studiu.
1. Designul de cercetare
În cadrul acestui studiu, design-ul de cercetare este unul de tip
experimental, participanții fiind împărțiți în două grupe în funcție
de modalitatea de predare, respectiv cateheză digitală și clasică.
Variabila independentă implicată în cadrul acestui studiu este
reprezentată de modalitatea de predare, respectiv cateheza digitală
sau clasică.
Variabilele dependente studiate au fost următoarele: nivelul cu-
noștințelor și comportamentele religioase ale nativilor digitali.
2. Procedura de lucru
Participanții la acest studiu au fost recrutați prin metoda eșan-
tionării de conveniență, au semnat un acord de participare, astfel
oferindu-și consimțământul cu privire la informațiile pe care le vor
dezvălui. De asemenea, datele participanților au fost anonimizate.
Participanții au completat o serie de chestionare în varianta cre-
ion-hârtie care vizau cunoștințele religioase și comportamentele re-
160
ligioase înainte de intrarea în studiu (pre-test). După această etapă
participanții au fost împărțiți în două grupuri: un grup alocat meto-
dei digitale, iar celălalt grup a fost alocat metodei clasice. Apoi, par-
ticipanții au urmat orele de cateheză în funcție de grupul din care
făceau parte pe durata unui semestru. După încheierea semestrului,
s-au aplicat din nou testele de cunoștințe și comportamente religi-
oase (post-test) pentru a observa eficiența fiecărei metode de predare.
În continuare vom prezenta modul în care s-a realizat pregătirea
cateheților. Catehezele au fost susținute de doi cateheți, alții decât
autorul tezei, pentru a păstra obiectivitatea cercetării. Cateheții au
fost instruiți separat, fără a ști unul de acțiunea celuilalt, tot pentru
a păstra obiectivitatea cercetării, iar celui care a susținut cursuri-
le asistat de computer nu i s-a impus modul de utilizare a instru-
mentelor TIC. De precizat este că pentru cateheza digitală488 au fost
utilizate computer și proiector, respectiv expunerea catehezei în
PowerPoint, resurse descărcate de pe Internet. Resursele din care s-a
inspirat catehetul au fost mixte, clasice și multimedia. De asemenea,
este important de precizat faptul că profesorul (catehetul) nu are o
pregătire specială în utilizarea instrumentelor digitale, doar una de
bază, așa cum au majoritatea cateheților. Precizarea este deosebit de
importantă pentru interpretarea rezultatelor.
Catehezele au avut ca temă „cele 9 porunci bisericești” și au fost
întocmite de autorul tezei. Motivul pentru care a fost aleasă această
temă este dat de posibilitatea testării/evaluării cunoștințelor și com-
portamentelor religioase ale participanților. Mai mult decât atât, cele
9 porunci, respectiv cunoașterea și respectarea sau necunoașterea și
nerespectarea acestora sunt un indicator serios/fidel al nivelului de
catehizare pentru participanții implicați în cercetare. Un alt motiv
este oferirea, la finalul livrării acestor cateheze, a unor rezultate mă-
surabile, așa cum se va putea observa în cele care urmează.
Mediul. Desfășurarea catehezelor a fost realizată în sala de cla-
să, ceea ce pentru elevi nu a reprezentat un aspect diferit de modul
în care are loc ora de religie. Cadrul formal școlar diferă de cadrul
formal eclesial, prin urmare credem că ar putea aduce anumite mo-
488 Expresia în sine este simplificată, întrucât spune mai puțin decât ne dorim să
spunem. În mod normal, ar trebui să fie utilizată expresia „cateheza mijlocită de
TIC”. Însă facem această precizare pentru a ne asigura că cititorul va înțelege la
ce ne referim atunci când vorbim despre cateheza digitală.
161
dificări rezultatelor. În biserică însă este foarte dificil să formăm un
eșantion reprezentativ și omogen ca vârstă.
3. Rezultate și discuții
În cadrul acestui studiu, ne-am propus să investigăm în ce mă-
sură catehizarea digitală este mai eficientă decât cea clasică pentru
nativii digitali. Am utilizat testul t pentru eșantioane dependente
(Paired Sample T-Test) pentru a verifica în ce măsură comportamentul
religios și cunoștințele religioase se modifică după catehizare pentru
ambele grupuri (digital și clasic).
Ca urmare a catehizării digitale, cunoștințele religioase ale nati-
vilor digitali (M = 16,50, SD = 2,90) au crescut (M = 17,64, SD = 3,23),
t (58) = -3,20, p < ,01. De asemenea, același fenomen s-a observat și
în cazul comportamentelor religioase (M = 61,59, SD = 12,69), care au
crescut în urma catehizării digitale (M = 64,86, SD = 13,21), t(58) = -3,56,
p < ,001.
Sub aspectul celui de-al doilea grup, respectiv cel al catehiză-
rii clasice, cunoștințele religioase ale nativilor digitali (M = 15,23,
SD = 3,01) au crescut (M = 17,78, SD = 2,51), t(91) = -7,75, p < ,001. În
plus și comportamentele religioase ale catehizaților clasic (M = 55,11,
SD = 12,17) au crescut (M = 57,58, SD = 11,70), t(91) = -2,99, p < ,01.
Un alt rezultat obținut în urma analizelor statistice este acela că
nativii digitali care nu fac naveta și care au fost expuși catehezei cla-
sice au obținut o creștere mai mare (M = 3,01, SD = 3,08) decât cei care
fac naveta (M = 1,52, SD = 3,087), t(87) = -1,99, p < ,05. În cazul nativilor
digitali expuși catehezei digitale nu s-a observat nicio diferență sem-
nificativă statistic între cei care fac naveta și cei care nu o fac.
Ne-am propus să analizăm impactul asupra cunoștințelor și com-
portamentelor „digital natives” a programului de catehizare. Cele
două grupe, unul catehizat clasic celălalt digital indică următoarele:
a) Dacă înainte de aplicarea programului media cunoștințelor era
de 15,23, la cei cărora le-a fost aplicat stilul tradițional, a crescut
la 16,74, înregistrăm o creștere cu 9,91%, p = ,000, deci p < ,05.
b) În cazul „digital natives”, pentru care metoda de predare a fost
bazată pe mijloacele digitale, s-a intrat în program cu media
16,50 și au ieșit cu 17,64, creșterea fiind de 6,90%, p = ,000, deci
p < ,05.
162
Tabelul 4. Prezentare comparativă a indicatorilor privind cunoștințele pre și post-test
Media c. Media c.
Eșantion Diferență% Observații
pre-test post-test
Cu predare clasică 15,23 17,78 9,91%
Cu predare digitalizată 16,50 17,64 6,9%
c) În cazul comportamentelor religioase, grupa catehizată tradi-

țional înregistra media 55,11 la pretestare, 57,58 la post-testa-
re, cu 2,47% mai mult după intervenție; iar grupa digitală 61,69
pretestare, respectiv 64,86 la post-testare, cu 3,19% mai ridicată
după intervenție.
Tabelul 5. Prezentare comparativă a indicatorilor privind comportamentele pre și post-test
Media c. Media c.
Eșantion Diferență% Observații
pre-test post-test
Cu predare clasică 55, 11 57,58 2,47%
Cu predare digitalizată 61,69 64,86 3,19%
E important să subliniem două aspecte: primul, că la nivelul cu-

noștințelor, catehumenii expuși catehizării tradiționale au înregis-
trat un procentaj mai ridicat decât digitalii, dar, la nivelul compor-
tamentelor, cu 0,65% mai puțin. Ce ar putea însemna acest lucru?
Expuși în fața metodei frontale, clasice în sistemul educațional ro-
mânesc, învață mai ușor pentru că stimulii ce distrag sunt puțini. To-
tuși, cred că acesta este răspunsul la o posibilă întrebare ce-ar ținti
utilizarea exclusivă a uneia sau alteia dintre metodele de catehiza-
re. Adică, e un răspuns care ne invită să vedem complementaritatea
acestor metode, nu polarizarea lor.
Pe de altă parte, acest rezultat ne face să ne întrebăm dacă indi-
catorii afișați nu au drept cauză lipsa de pregătire digitală a catehe-
tului, amfitrion al întregului act catehetic? Nu suntem oare în fața
unei prezentări sub așteptările și sub cunoștințele digitale ale bene-
ficiarilor, prin urmare neatractiv? Sau este vorba de efectele pe care
le poate avea mediul digital asupra cogniției elevului? Acest aspect
rămâne să fie verificat în cercetări viitoare.
Paired Samples Test îl indică pe „t” ca fiind semnificativ,
t(91) = -7,75 (cunoștințe), p = ,00 și t(91) = -2,99, p = 0,004 (comporta-
mente) pentru tradițional, respectiv t(58) = -3,208, p = 0,002 (cunoș-
tințe), t(58) = -3,567, p = ,001. Astfel că, la grupul tradițional, avem o
163
creștere a cunoștințelor, dar și o îmbunătățire semnificativă a com-
portamentelor, aspect indicat de „media diferențelor de medie pen-
tru variabilele luate în calcul, de (-2,54, respectiv -2,46), iar în cazul
digitalilor de (-1,13 respectiv -3,27). Intervalul de încredere „confi-
dence interval of difference”, la tradițional fiind [-3,19 la -1,89] pen-
tru cunoștințe, [-4,10 la -0,89] pentru comportamente, iar la digitali
[-1,84 la -0,42] și [-5,10 la -1,43]. Acest test ne arată că este o diferen-
ță semnificativă între nivelul pre-test și post-test, fie că vorbim de
cunoștințe, fie că vorbim de comportamente. Adică, în urma proiec-
tului catehetic, ambele grupe au avut achiziții cognitive și compor-
tamentale.
Dintre variabilele pe care le-am mai avut în vedere, am constatat
că naveta influențează puternic nivelul cunoștințelor dobândite de
elevi. Diferența este că cei din grupa cu predare tradițională, care fac
naveta au cunoștințe semnificativ mai bune în urma catehezei clasi-
ce t(87) = -1,998, p = ,049. Diferența nu e atât de mare față de cei care
urmează aceeași cateheză, dar nu fac naveta, de vreme ce scorul celor
expuși digital care fac sau nu fac naveta este nesemnificativ și are
impact notabil asupra cunoștințelor religioase.
Concluzii parțiale
Datele pe care le-am obținut prin această aplicare de teste ne ofe-
ră o imagine asupra raportului catehet-catehumen, nemijlocit sau
mijlocit de instrumentele digitale și mediul virtual. Credem că ar fi
important să observăm că am obținut câteva răspunsuri satisfăcă-
toare în ceea ce privește procesul de catehizare. Ce vrem să spunem
prin aceasta?
În primul rând, că procesul de catehizare e foarte important, fie
el clasic sau asistat de computer. Adică, procesul de catehizare oda-
tă demarat, dacă mentorul, catehetul este judicios pregătit teologic,
chiar dacă nu are o pregătire în „digital learning”, înregistrăm evo-
luții în rezultate. Și din acest punct de vedere indicatorii cercetării
sunt valoroși.
Rezultatele obținute în testarea comportamentelor sunt vizibile
în cazul celor expuși digital, în comparaţie cu cei expuși metodelor
tradiționale. Totuși, rămâne o problemă fără răspuns, de ce cunoș-
tințele nu au scoruri superioare aplicării metodei clasice. Așa cum
am încercat să subliniem în rândurile anterioare, e foarte posibil ca
164
imaginile și filmulețele incluse în prezentările digitale să fi avut un
impact emoțional și cognitiv mult mai puternic decât simpla abs-
tractizare, atât de obișnuită în prezentarea frontală a noilor cunoș-
tințe. Pe de altă parte, în sistemul românesc, se preferă predarea tra-
dițională, profesorul predă conținuturi, dictează, iar elevii notează,
fapt ce sporește volumul de cunoștințe, dar nu garantează neapărat
transpunerea în practică.
Credem, deci, că marele câștig al introducerii catehizării mijloci-
te de TIC ar putea fi acela al dezvoltării și întăririi comportamentelor
pozitive.
Sigur generațiile se schimbă. Cei din eșantionul „digital natives”,
vor deveni părinți în mai puțin de un deceniu. Și ne întrebăm cum
își vor educa copiii? Îi vor priva de mediul digital sau îi vor imersa
și mai mult în el? Credem că deschiderea va fi din ce în ce mai mare
spre virtual, prin urmare nu ne permitem să-l ignorăm. Acest aspect
ne obligă, ca Biserică, să ne concentrăm pe o pregătire de specialitate
a catehetului în domeniul utilizării mijloacelor moderne. Probabil,
dacă la momentul aplicării testelor, catehetul implicat ar fi avut o
pregătire susținută în „digital learning”, rezultatele ar fi balansat în
favoarea catehezei digitalizate. Ne propunem, totuși, pe viitor, dacă
vom reuși, să constituim grupe de preoți și cateheți dispuși să se for-
meze în arealul noilor tehnologii, să desfășurăm noi proiecte de cer-
cetare.
165
Studiul III
Propovăduirea prin intermediul „new digital media”.

Studiu de caz: Catehizare și predicare via YouTube
Obiectivul general. Ne propunem ca prin această cercetare ex-
ploratorie calitativă să evaluăm eficiența prezenței predicatorilor
ortodocși în mediul digital.
Obiective specifice
Ne propunem să analizăm relația dintre calitatea oratorică a pre-
dicatorului și calitatea tehnică a înregistrării489 pe platforma YouTube.
Ne propunem să analizăm relația dintre indexarea înregistrării
într-un canal dedicat și numărul de vizualizări.
Ne propunem să analizăm relația dintre numărul de vizualizări și
numărul de comentarii.
Ne propunem să analizăm relația dintre numărul de comentarii
și calitatea lor.
1. Metoda
Dacă în primele două studii ne-am concentrat pe întâlnirea din-
tre catehet și catehumen față în față, prin urmare o întâlnire cât se
poate de personală, clasică, încercând să obținem rezultate care să
ne reliefeze impactul asupra cunoștințelor și comportamentelor
„digital natives”, în această secțiune vom analiza întâlnirea dintre
catehet și catehumen într-o formă „ecranată”. Catehetul a desfă-
șurat cateheza într-un cadru clasic bisericesc, a fost înregistrat, iar
conținutul audio-video a fost încărcat pe YouTube, cea mai vastă
489 Când spunem „înregistrare” ne referim fie la predici, fie la fragmenete din cu-
vinte de învățătură pe care le găsim în mediul virtual, în special pe platforma
YouTube.
166
platformă video din lume490. Concentrarea va fi cu precădere pe tipul
de abordare ales de catehet, pe grija pentru adaptarea discursului la
posibilitatea prezenței în mediul virtual.
Precizăm, de asemenea, că, dacă în primul studiu avem omoge-
nitate de grup, organizare de spațiu, mediu și context cunoscute, în
situația analizată în secțiunea de față, cadrul este diferit, prin urma-
re mult mai complicat de analizat. Pe parcursul audierii și însem-
nării înregistrărilor, ne-am dus cu gândul la o posibilă similaritate,
păstrând proporțiile, de analiză a cuvântărilor tele-evangheliștilor
anilor 1980491.
Cercetarea de față se bazează pe un mix, un pluralism metodo-
logic492, pentru că, repetăm, analiza aplicată asupra conținuturilor
digitale este mai dificilă din cauza „nebătătoririi” terenului prin
studii care să fi devenit clasice în domeniul teologic. Prin urmare,
metodologia utilizată face parte din cercetarea calitativă, mai pre-
cis etnografică, dar, adaptată la mediul on-line și poartă numele de
„net-nography”, termen ce-i aparține lui Robert V. Kozinets493. Am
combinat datele de tip cantitativ (număr de vizualizări, clikuri, apre-
cieri, dezacorduri etc.) oferite de YouTube.analitycs, cu elementele de
tip calitativ (discurs, structurare, temporalitate, apartenența la un
anumit tip de cultură religioasă, preferințe on-line etc.) De aseme-
nea, am mixat cu metodele specifice în teologie: sintetică și analitică.
În cazul de față, după stabilirea criteriilor, am constatat că e insu-
ficient să ne raportăm doar la cele mai vizualizate și cele mai puțin
vizualizate înregistrări audio-video, respectiv cu cel mai mare nu-
măr de comentarii sau cu cel mai redus. O primă dificultate a fost
490 https://www.webpagefx.com/internet-real-time/, accesat 10 octombrie 2017.

491 Rosemarie Schmidt, Joseph F. Kess, Television advertising and televangelism.
Discourse analysis of persuasive language, John Benjamins Publishing Company,
Amsterdam/Philadelphia, 1986.
492 Marian Popa, Metodologia cercetării (note de curs): 11_Noțiuni de cercetare calitativă,
p. 6.
493 Robert V. Kozinets, Netnography. Doing Ethnographic Research Online, SAGE,
Los Angeles/London/New Delhi/Singapore/Washington DC, 2010; Donna M.
Mertens, Sharlene Hesse-Biber, „Triangulation and Mixed Methods Research:
Provocative Positions”, Journal of Mixed Methods Research, no. 6 (2012), pp. 75-79;
Sabina Yeasmin, Khan Ferdousour Rahman, „Triangulation Research Method
as The Tool of Social Science Research”, BUP Journal, no. 1 (September 2012),
pp. 154-163.
167
întocmirea unei grile de fixare a parametrilor pentru comentarii,
pentru profilul comentatorilor, așa cum se va putea vedea mai jos.
De asemenea, ne-am inspirat din cercetările lui Kory Floyd, renumit
profesor în științele comunicării la Arizona University494 și David
Silverman495, la rândul lui, expert în comunicare.
După aceste precizări tehnice, vom face un pas mai departe spu-
nând că preoții care sunt prezenți în agora digitală nu sunt puțini.
Cu toate acestea, unele nume iau prim-planul, sunt formatori de opi-
nie în sensul cel mai serios al termenului, iar videoclipurile în care
sunt prezenți și care sunt împrăștiate în orthosferă sunt nenumărate.
Vorbim aici, pe lângă capii eparhiilor noastre, de la Preafericirea Sa,
Părintele Patriarh Daniel, la Mitropoliții, Arhiepiscopii și Episcopii
din Patriarhia noastră, de profesori, arhimandriți și preoți de enorie.
Toți încearcă să facă o misiune prin intermediul digital-media, dar o
analiză a prezenței, a calității tehnice a acestei prezențe, a impactului,
pe care-l înțelegem din aprecieri (like-uri), feed-backuri sugestive lă-
sate în comentarii și alte elemente ajutătoare, nu știm să se fi realizat.
Prin urmare, această parte are menirea să ne ajute, în corelație
cu datele din primul studiu, să înțelegem mai bine ce înseamnă să
fii un catehet digital, care interacționează cu un catehumen virtual,
adesea fără a-și declina identitatea. E suficient să fii prezent în virtu-
al sau avem nevoie de o înțelegere mai cuprinzătoare?
Canalele YouTube496, unde îi vom găsi promovați, sunt grupate în
două categorii, oficiale și neoficiale sau particulare. Cu alte cuvinte,
494 Profilul acestuia pe google scholar e evident pentru ca cercetările sale să fie luate
în considerare: https://scholar.google.ro/citations?hl=ro&user=kr5YHLsAAAAJ&
view_op=list_works&citft=1&citft=3&email_for_op=liviuvidican%40gmail.
com&gmla=AJsNF6ofwITAaSN0elfRQT3UIahTqlU1kK50CsMIFI84EgzQLfD
HyEoDuM-iYZgPvfibj7sU1QPQ49nY4PFhgJ4IPZzbaqfDVtw2NiaKw_I4dYT
WhP0N3FRioY4EFfe8aY8XSN-ix8Yu3dkHMll4sQiuSeOqyQUgPDNzUmYgd8
UA3ZmqwjUwxVlDMRiMrUiKRbiji3rk74A_AFkNRV9D79ff55ln7n7bJ2CWAjjbo
9VZlj-olH4V7xx8R6yMmsb4p-O86LE__ZPln_ERyK8IqMoeBIIZInUQ, accesat 19
februarie 2018.
495 David Silverman, Interprtarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării,
textului și interacțiunii, trad.de Adela Toplean, (Collegium), Polirom, București,
2004.
496 https://www.YouTube.com/watch?v=x2NQiVcdZRY, accesat 10 octombrie 2017;
https://www.YouTube.com/watch?v=k6PRwzhGGFk&list=PLOsHbezEotB6
xNr_mmMu3AshhdSPBFT3&index=5; Acest video nu are o valoare în sine, ci e
168
canale afiliate unei Episcopii sau neafiliate. Pomenim astfel, din-
tre cele oficiale: „Doxologia”497, „TrinitasTv”498, „Radio Renașterea”499,
iar, dintre cele neoficiale, „Din Împărăția Domnului”500, „Ortodoxia
doar dovada că proiectul are un început. YouTube are o istorie la fel de intere-
santă ca toate „start-up” urile despre care am auzit în ultimele două decenii.
Trei tineri, inspirați, deștepți și curajoși au inventat un site pe care lumea putea
încărca filmulețe scurte, pe teme variate. După cum reiese din istoria YouTube,
prezentată într-un video YouTube, primul video încărcat a aparținut unuia din-
tre inventatori și s-a numit: „Me at the zoo”. Cei trei erau angajați la PayPal și au
activat domeniul în 14 februarie 2005. Într-un timp uimitor de scurt, platforma
a început să aibă foarte multe vizualizări și s-a transformat într-o bancă video.
În 2006, Google cumpără afacerea cu 1,65 miliarde de dolari. Motivul acestei in-
vestiții era simplu: în vara lui 2006, pe site fuseseră încărcate nu mai puțin de
65.000 de video noi, iar media de vizualizări era de aproximativ 100 de milioa-
ne de vizualizări pe zi în luna iulie 2006. Așa cum apare descrisă în wikipedia,
varianta engleză, autorii acestui site, Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim,
au inventat acest site din nevoia de a vizualiza videoclipuri cu vedete sau cu
evenimente meteo extreme și, pentru că nu au găsit suficiente site-uri care să le
satisfacă cererea, au creat ei unul. Bineînțeles, fondatorii au beneficiat de impli-
carea unui investitor, Sequoia Capital, care a oferit, înainte de lansarea oficială
a site-ului, un capital de 3,5 milioane de dolari. Nu mai continuăm cu istoria, ci
spunem că în momentul scrierii acestui capitol, după indicațiile unui site ce
indică frecvența consumului de internet pe glob, YouTube declară că 1 miliard
de utilizatori unici accesează site-ul în fiecare lună, însumând un consum de 6
miliarde de ore video, aproape o oră pentru fiecare persoană de pe planetă. În
același timp, în fiecare minut sunt încărcate aproximativ 100 de ore de video pe
YouTube.
497 https://www.YouTube.com/channel/UC48EI8pmHeFuZIn1O4qKu8A, accesat 28
octombrie 2017. La această dată canalul avea 8.164 de abonați și 2.175.764 de vi-
zionări, canalul fiind deschis pe 17 ianuarie 2014. Reaccesat în 24 ianuarie 2019
am putut constata o creștere la 27.632 a abonaților și 6.579.112 vizualizări.
498 https://www.YouTube.com/channel/UCcqFHIDYfKsaJ5KXZjzW7ZQ, accesat 28
Octombrie 2017 și alte date ulterioare). La data de 28 octombrie avea 10.318 de
abonați și 6.306.271 de vizualizări, fiind prezent pe YouTube din 5 decembrie
2014. Reaccesat pe 24 ianuarie 2019 s-a constat o creștere exponențială a abona-
ților, la 41.480, iar vizualizările la 16.143.093, semn că a crescut calitatea tehnică
și calitatea emisiunilor.
499 https://www.YouTube.com/channel/UCMV6BZET4_LpJlUOaBj-QWw/about,
accesat 22 octombrie 2017, canalul avea la data accesării 34.200 de vizionări și
228 abonați, fiind prezent pe YouTube din 16 iulie 2012. Reaccesat în 24 ianuarie
2019, canalul înregistra 1.620 abonați și 431.770 vizualizări.
500 https://www.YouTube.com/channel/UCnvPHyztaMurQ4QEK-GSjeg/playlists,
accesat 28 octombrie 2017. Reaccesat în 24 ianuarie canalul avea 47.299 de abo-
nați și 8.379.301 de vizualizări.
169
Tinerilor”501, „ASCORCluj”502 etc. Prin intermediul acestor canale, mi-
lioane de oameni interacționează cu mesajul creștin ortodox. Ana-
lizându-le, vom vedea ce calitate are discursul și cât de adaptat este
la catehetul digital. Urmărind aceste surse de informare vom putea
observa cu ochiul liber că unele intervenții sunt preferate altora. Pro-
blema care ne preocupă este cauza: acel „de ce”?
Fără îndoială că majoritatea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române
au mesaje pertinente și foarte bine construite din punct de vedere
omiletic și catehetic, de asemenea, intens mediatizate, motiv pen-
tru care întrebarea se multiplică: „Au cuvântările503 impactul pe
care ar trebui să-l aibă asupra ascultătorilor din „agora digitală”;
dar asupra tinerilor, principalii consumatori de Internet?”; „Care
sunt cele mai vizualizate canale YouTube, cele oficiale sau cele ne-
oficiale?”; „Cine sunt cei mai căutați și mai vizualizați oameni ai
Bisericii în mediul digital”?; „Sunt cateheții noștri digitali pregătiți
pentru un mediu versatil și cronofag?”; „Este pregătit clerul ortodox
pentru a răspunde solicitărilor unor consumatori tot mai greu de
ținut atenți la un conținut care să privească adevărurile de credin-
ță?”; „Ce strategie catehetic-omiletică va trebui să urmeze Biserica
în deceniul următor?”
După cum vom observa, în cercetarea noastră ne vom raporta,
pentru același subiect, la cea mai vizualizată și la cea mai puțin vi-
zualizată cuvântare dintre cele ce aparțin aceluiași vorbitor. Rezul-
tatele ne sunt oferite de YouTube Analytics. În același timp, moti-
vul pentru care recurgem la această metodă este acela de a încerca
501 https://www.YouTube.com/watch?v=GMkpDcp9iC8, accesat 22 octombrie 2017.

La reaccesare în 24 ianuarie 2018, canalul avea nu mai puțin de 92.070 de abo-
nați și 29.224.592 de vizualizări.
502 https://www.YouTube.com/channel/UC80EGrV9lXu3BHKYyyL0pHQ/about,
accesat 28 octombrie 2017. Canalul are 1.084 de abonați și 333.018 vizualizări.
Este deschis pe YouTube din 17 decembrie 2012. Așa cum vom putea observa și
la Renașterea, prezența pe internet este făcută la timp, dar ceea ce se întâmplă
pe parcurs pare să indice o strategie nefericită. Ce s-a întâmplat? ASCORCluj,
fără să cunoaștem cine este administratorul, are marele defect de a promova în
sub-pagina „Canale”, adrese ca următoarele: „B.U.G.Mafia”, „PariucuviataProTv”,
„Jocuri Video”, „Cat Music” ș.a. Spunem din nefericire pentru că aceste canale
YouTube promovate pe o pagină ortodoxă nu au nimic din ceea ce are organiza-
ția ca obiectiv. Reaccesat în 24 ianuarie 2019, canalul înregistra 1898 de abonați
și 528.855 de vizualizări.
503 A se înțelege predici, cateheze, meditații etc.
170
să înțelegem ce are în plus cea mai vizualizată dintre înregistrări și
ce are în minus cea cu scor mai mic. Altfel spus, ce am putea selecta
ca element pozitiv, dacă ar fi să ne raportăm la crearea unei cate-
heze ideale sau la formarea unui catehet ideal, și la ce ar fi bine să
renunțăm.
Ca o ultimă precizare, înaintea expunerii analizei realizate, men-
ționăm că această parte este cu atât mai necesară scopului tezei
noastre cu cât nu avem în literatura de specialitate nimic similar.
Or, întregul proces ne va indica dacă tehnologia este importantă în
propagarea mesajului, dacă este suficient să faci o înregistrare cu te-
lefonul și să fii căutat, accesat și ascultat sau la acestea trebuie adă-
ugate și alte elemente care să țină exclusiv de formarea catehetului.
Când spunem „criterii”, ne gândim la competențele catehetului în
utilizarea tehnologiei, la cunoașterea tipurilor de comunicare ce se
impun în mediul virtual. De asemenea, dacă acest catehet, harisma-
tic și talentat retoric, nu are competențe de utilizare a mijloacelor
digitale, ce strategii putem găsi, adapta, chiar inventa, ca el să aibă o
ieșire cu efect pozitiv în agora digitală? Toți cei care cuvântează bine,
care au impact, care sunt căutați în biserică, văzută ca spațiu liturgic,
au impact și în mediul virtual?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, cel puțin parțial, suntem
obligați să apelăm la analiza câtorva canale YouTube, respectiv la
analiza discursului unui eșantion de cuvântători504. Aceștia au fost
selectați după două criterii, calitativ și cantitativ, adică după celebri-
tatea în arta oratoriei, recunoscută și de specialiști505, respectiv după
504 Vom avea în vedere, pentru clasificarea discursurilor, logică, organizare, stil și
alte elemente ce țin de rostire, următoarele lucrări: Aristotel, Retorica, ediție bi-
lingvă, traducere, studiu introductiv și index de Maria-Cristina Andrieș, note și
comentarii de Ștefan-Sebastian Maftei, Iri, București, 2004; Cicero, Arta oratoriei,
text latin și traducere, însoțite de studiu introductiv, note și indice de Traian
Diaconescu, Saeculum I.O., București, 2006; M. Fabius Quintilianus, Arta oratorică,
vol. I-III, traducere, studiu introductiv, tabel cronologic, note, indici de Maria
Hetco, Minerva, București, 1974; S. Augustin, De doctrina christiana. Introducere
în exegeza biblică, ediție bilingvă, stabilirea textului latin, traducere, notă asu-
pra ediției și indici de Marian Ciucă, introducere, note și bibliografie de Lucia
Wald, Humanitas, București, 2002; Vasile Gordon (coord.) Adrian Ivan, Nicușor
Beldiman, Omiletică, Basilica, București, 2015.
505 Valeriu Anania, Cartea deschisă a Împărăției. De la Betleemul Nașterii la Ierusalimul
Învierii, studii introductive de Jan Nicolae și Vasile Gordon, cronologie de Ștefan
Iloaie, Polirom, București, 2011.
171
celebritatea în arta oratoriei recunoscută de publicul neavizat, prin
numărul mare de vizualizări.
La metodologia descrisă mai sus am adăugat, căzând de acord cu
referenții, anonimizarea predicatorilor analizați prin codarea nume-
lui fiecăruia prin „subiectul 1, 2, 3, 4” respectiv prin codarea cuvântă-
rilor prin „Cuvântarea 1, ..., 10”.
Subiectul 1506
Aşa cum am precizat, cuvântările Subiectului 1 au fost alese după

un principiu simplu, al popularității, al celor mai vizualizate ma-
teriale de pe canalul MBA. Această alegere se bazează pe o rigoare
științifică pe care suntem nevoiți să o păstrăm și în această etapă a
cercetării.
Constatăm că avem un maximum de 141 x 1.000 de vizualizări
într-o perioadă de 9 ani, respectiv 54 de comentarii, la cea mai po-
pulară postare. Tema gravitează în jurul vieţii veşnice. Cel mai puţin
vizualizat (5,09 x 1.000) are o temă liturgică. A fost încărcat în 2016
și are doar 5 comentarii.
În cele din urmă, vom încerca o analiză a discursului catehe-
tic-omiletic, a cuvântărilor situate la extreme, „Cuvântarea 1” și
„Cuvântarea 10”507.
506 https://www.YouTube.com/watch?v=ZXe8EUTFPW0&list=PLIa4SgeYEbB9Kzs
8z5iIummy5D6EWsAUf. Canalul este gestionat de o persoană particulară și
poartă numele de M.B.A., are 5.250 de abonamente, accesat 19 februarie 2018.
507 La momentul efectuării acestei analize nu am avut posibilitatea să indexăm un
panel de cateheze care să fie parte dintr-un program catehetic bine conturat și
care să aibă ca promotor un orator foarte cunoscut. Prin urmare, fără a încerca
să spunem altceva decât este, analiza noastră se pliază pe ceea ce ne oferă In-
ternetul. Cu alte cuvinte, dacă vom căuta cateheza în descrierea ei de manual,
nu o vom găsi și ne vom situa pe o poziție critică la adresa acestei analize, dar
pentru că diferențele nu sunt majore între cateheza susținută în biserică, prac-
tic vorbind, și predică, nu credem că avem un decalaj semnificativ în descrierea
noastră.
172
Tabelul 6. Cuvântările Subiectului 1
Nr. Data Reacții

Tema Durata Viz. Com.
crt. încărcării Pro / Contra
1 Cuvântarea 1508 10:02 24.05.2010 141 K 54 0,533 K / 0,021
2 Cuvântarea 2509 09:52 24.04.2010 118 K 23 0,684 K / 0,019 K
3 Cuvântarea 3 21:43 12.11.2011 80 K 26 0,371 K / 0,028 K
4 Cuvântarea 4 08:30 16.09.2010 75 K 26 0,30 K / 0,008 K
5 Cuvântarea 5 510
15:00 04.10.2010 67 K 9 0,344 K / 0,008
6 Cuvântarea 6511 10:58 07.07.2010 51 K 13 0,317 / 0,016
7 Cuvântarea 7512 26:31 08.01.2012 25 K 5 0,067 K / 0,003 K
8 Cuvântarea 8 513
22:34 19.04.2012 33 K 3 0,21 K / 0,003
9 Cuvântarea 9 514
20:51 09.07.2017 25 K 8 0,21 K / 0,004 K
10 Cuvântarea 10 515
35:21 1.05.2017 5,09 K 10 0,087 / 0,002 K
Analiza Cuvântării 1
I. Tema, construcția și organizarea discursului
Această primă înregistrare a fost încărcată în 24.05.2010. Tema
centrală este „viața veșnică”, iar rostirea ei s-a petrecut în spațiul bi-
sericii, fiind înregistrată audio. În cele ce urmează, vom decupa din
înregistrare, începutul și finalul cuvântului și vom încerca să ana-
lizăm modul de transmitere al mesajului, respectiv, al valorii cate-
hetice. Viața veșnică constituie o temă existențială, o temă de inte-
res pentru omul de astăzi. Considerăm important de precizat faptul
că nu e un titlu auctorial, ci îi aparține administratorului canalului
YouTube. Suntem în fața a ceea ce vom observa și în alte înregistrări,
a impunerii preferințelor administratorului de cont. Acest aspect
poate implica avantaje reale, dar și dezavantaje. Dacă administra-
torul are cunoștințe avansate de producție media și de redactare
508 https://www.YouTube.com/watch?v=LmqVNXBNVOs, accesat 19 februarie 2018.

509 https://www.YouTube.com/watch?v=BbQpq-TVMDM, accesat 19 februarie 2018.
510 https://www.YouTube.com/watch?v=Jwcdr3agKhU, accesat 19 februarie 2018.
511 https://www.YouTube.com/watch?v=48qwXCiiMt0, accesat 19 februarie 2018.
512 https://www.YouTube.com/watch?v=8h5ldEAIQ3E, accesat 19 februarie 2018.
513 https://www.YouTube.com/watch?v=Bh6X_kf_vfQ, accesat 19 februarie 2018.
514 https://www.YouTube.com/watch?v=d0dJ32442xQ, accesat 19 februarie 2018.
515 https://www.YouTube.com/watch?v=R8GSinuatFs&list=PLIa4SgeYEbB9Kzs
8z5iIummy5D6EWsAUf&index=2, accesat 19 februarie 2018.
173
a titlurilor și mesajelor media, atunci catehetul/predicatorul este
avantajat. În caz contrar, e de la sine înțeles contrariul. În ce privește
tipul de discurs, regulile de interacțiune, suntem în fața cuvântării
religioase, de tip formativ-persuasiv.
Construcția discursului
Subiectul 1 are o organizare logică a discursului, se concentrea-
ză pe o idee majoră și două idei secundare, nemurirea sufletului, re-
spectiv pregătirea omului pentru moarte și viața veșnică prin spove-
danie și pocăință.
În introducere, atenția ascultătorilor este captată (captatio
benevolentiae) prin imersiunea directă în temă, folosindu-se de un
stil simplu516. Discursul este mai degrabă unul deliberativ517, întru-
cât exordiumul, prooemiumul aristotelic518 este intenționat scurtat,
propositio, enunțarea problematicii ocupând prim-planul519.
Narratio520 se construiește treptat, și domină cuvântarea. Am putea
spune că din această cauză suferă foarte mult argumentatio521, unde
ne întâlnim mai degrabă cu parafraza decât cu indicarea precisă a
textului argumentativ:
„Pentru că viața ține de biologic, adică de ceea ce este efemer, trecător,
iar sufletul ține de eternitate; viața este un act biologic, respir, și asta este
o dovadă că am în mine viață, nu același lucru este cu sufletul, de aceea
iubiții mei, noi pentru morți când ne rugăm, nu ne rugăm pentru viața
care s-a terminat odată cu cea biologică, odată cu ultima suflare, atunci
zicem că și-a dat ultima suflare, mai greu este când înțelegem că și-a dat
sufletul, că și-a pierdut sufletul. Nu!, sufletul nu se pierde pentru că este
substanța nemuritoare din ființa omului, viața este biologică și trecătoare,
sufletul este metafizic și nemuritor. De aceea, ținem la viața noastră (ton
ridicat) ca fiecare, ... prin instinct, ... important este să ții la suflet mai
mult decât la viață.” (ton așezat) (min. 0,1-1,40)... „ținem la eternitatea
sufletului nostru și pentru aceea o cultivăm”; „să fim conștienți pentru
ceea ce se întâmplă după viața biologică”.
516 Augustin, De doctrina christiana, p. 331.

517 Cicero, Arta oratorică, p. 35.
518 Quintillian, Arta oratorică, I, p. 326 ș.u.
519 Quintillian, I, p. 393.
520 Cicero, Arta oratorică, p. 45.
521 Cicero, Arta oratorică, p. 47. Quintillian, Arta oratorică, I, pp. 85-91.
174
Aproape fiecare frază în care sunt introduse elemente de noutate,
noțiuni teologice de un grad de dificultate crescut, în spiritul retori-
lor clasici, Subiectul 1 se folosește de explicație, repetiție, gradație și
interogație ca figuri retorice522, explicații introduse care sporesc înțe-
legerea. Tropii sunt prezenți în limita unui discurs inițiatic, ceea ce
arată cunoașterea și diferențierea stilurilor.
În ce privește concluziile, clasica peroratio, constatăm că vorbito-
rul se folosește de amplificare și enumerare cu măiestrie. La finalul
cuvântului, se întărește gândul de început, oferă circularitate cuvân-
tării; sufletul trebuie să fie mai important decât „puțina viață”, adică
„important este să ții la suflet mai mult decât la viață” și „important
este să nu te lași rob păcatului la infinit”, cu întărirea ideii de a ne
spovedi, chiar dacă alunecăm din nou în păcat:
„Important este să nu te lași rob păcatului la infinit. De ce primăvara
se regenerează natura? Pentru că altfel ar fi o toamnă eternă, dar iată
că vine iarna, vine înghețul, cad frunzele, se usucă ramurile și vine pri-
măvara când totul se înverzește, se împrospătează, totul întinerește. Așa
este și viața creștinului, etape de îmbătrânire și oboseală, dar Biserica
ne-a lăsat taina spovedaniei care practic ne împrospătează. Repet, ce fo-
los că te spovedești și-ți iartă duhovnicul păcatele și tu de a doua zi faci
altele. ... De dorit ar fi să nu le repeți sau să le repeți cât mai puțin. Dar
omenește vorbind, unui om nu i se poate cere imposibilul, ci doar atâta
cât poate el să ducă și atunci când se poticnește cere ajutor pentru ca să
se ridice”523.
II. Acte de limbaj și stil

1. Limbajul discursului (claritate, sugestivitate, adecvare)
Limbajul este clar, sugestiv, adecvat unui public deja cunoscut, un
public căruia i se adresează de foarte mulți ani524. Se poate observa igie-
na gramaticală pe care o respectă cu sfințenie. În același timp, dorința
de persuasiune nu este agresiv exprimată. Credibilitatea oratorului525
522 Vasile Gordon (coord.) Adrian Ivan, Nicușor Beldiman, Omiletică…, pp. 474-476.
523 https://www.YouTube.com/watch?v=LmqVNXBNVOs, accesat 19 februarie 2018.
524 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public, traducere de Miruna Andriescu,
Polirom, Iaşi, 2014, p. 237.
525 Kory Floyd, Comunicarea interpersonală, (Collegium), traducere de Miruna
Andriescu, Polirom, Iași, 2013, pp. 174-175.
175
este dată de încrederea526 crescută pe care acesta a dobândit-o în fața
ascultătorilor săi527.
Stilul bisericesc este armonios împletit cu cel literal și literar.
Figurile de stil, specifice catehezei și omiliei, discursului informa-
tiv-persuasiv528, comparația, explicația, digresiunea sunt utilizate cu
generozitate de vorbitor. Nu abundă în concepte teologice greu de în-
țeles, iar cuvintele sunt alese cu mare grijă. Legătura cu actualitatea
este una întreținută de alternarea între „ce-a fost? ce ar trebui să fie?
și ce este?”. Tradiționalul nu este vetust cum noul nu este avangardist.
Prezentarea este făcută liber, nu este mijlocită de niciun fel de
instrument digital sau clasic. Suntem în fața unui discurs dominat
de narratio și e rostit liber.
Vocea catehetului nu se încadrează în simplele tipare ale rostitu-
lui, ci, prin valoarea și măiestria naturale și antrenate, se propun ca
paradigmatice. Volumul este atent reglat, când puternic, când slab,
în funcție de momentul cuvântării. Tonul este grav, dar părintesc, in-
flexiunile fiind prezente, fără niciun moment care să lase monotonia
să se instaleze. Ritmicitatea păstrează mișcarea unei piese muzicale,
spațialitatea fiind respectată aproape canonic. Pauzele nu întrerup
ritmicitatea, ci o mlădiază, varietatea vocală creează eufonie, armo-
nizându-se cu pronunția curat românească, fără accente obositoare,
dar ajută și la creșterea emoției și sensibilizarea sufletului ascultăto-
rilor529. Suntem în fața unui monument de limbă română. Articularea
cuvintelor adaugă putere mesajului.
În ceea ce privește limbajul non-verbal, în care am putea analiza
înfățișarea, mișcările, gesturile și contactul vizual, acestea nu pot fi
analizate din pricina lipsei unei înregistrări video.
526 După cum găsim subliniat în Kory Floyd și la Stephen E.Lucas, în „evaluarea
forței cuvintelor”, vom avea următoarele borne: numele ne definește și ne dife-
rențiază, folosim cuvintele pentru a convinge, credibilitatea ne conferă putere,
limbajul exprimă afecțiune și intimitate, cuvintele aduc alinare și mângâ-
iere. Tot aici vom găsi indicații precise vizavi de „uzul limbajului și abuzul de
limbaj”. Ce înseamnă acest lucru? Persoanele, de multe ori obțin un succes răsu-
nător dacă știu să-și dozeze limbajul, dacă folosesc umorul, eufemismele, argoul,
defăimarea, limbajul ofensator și limbajul ostil.
527 Quintillian, Arta oratorică, III, p. 333.
528 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public, pp. 277-315.
529 Ibidem, pp. 244-247.
176
Emoția joacă un rol foarte important în transmiterea mesajului. În
„Cuvântarea 1” autorul generează constant emoție. Nu e neapărat in-
tenția lui, cât modul de prezentare. Situațional, e ambientul potrivit.
Timpul alocat
Timpul alocat acestei prezentări se încadrează în timpul ideal,
timpul psihologic530 de aproximativ 10 minute.
III. Analiza înregistrării din perspectivă tehnică

Ceea ce ne interesează în analiza noastră, pe lângă cele enunțate,
este analiza înregistrării cuvântării. Vorbim aici despre, calitatea au-
dio-video, prelucrarea înregistrării, tipul de imagine folosită, coloana
sonoră, textul inserat, imaginile prezente.
Înregistrarea este de bună calitate, vocea răzbate fără probleme
până la cel care-l ascultă. Tonul vocii, cu inflexiuni bine dozate, cu
alternări între tonuri grave și tonuri calde, e ușor de identificat. Cu
toate acestea, chipul predicatorului este ilustrat doar în câteva poze
pe care editorul a socotit de cuviință să le posteze pe coloana înregis-
trării. Mai mult decât atât, calitatea pozelor nu este una ridicată și
alternează între fotografii cu Subiectul 1, imagini cu biserici, altare
și icoane, cu imagini cu corpul uman, sistemul muscular, care nu au
de a face, decât dacă forțăm, cu tema pe care o anunță Subiectul 1531.
Din perspectiva unui „digital native”, aceste stângăcii ale editorului
fac înregistrarea neatractivă și o resping. Acesta este unul dintre mo-
tivele pentru care un discurs de o asemenea calitate înaltă nu are
vizualizările, accesările la care ne-am aștepta.
Faptul că nu avem o înregistrare audio-video, ci doar audio cu in-
serări de imagini, blochează dimensiunea de comunicare non-verba-
lă, atât de importantă la nivelul comunicării prin discurs532.
530 Mai multe despre expresia „timp psihologic” https://psychologydictionary.org/

psychological-time/, accesat 19 februarie 2018.
531 https://www.YouTube.com/watch?v=ZXe8EUTFPW0, min. 4:20-4:31, accesat 19
februarie 2018.
532 Kory Floyd, Comunicarea interpersonală…, pp. 203-222.
177
IV. Analiza comentariilor
Postarea YouTube a avut nu mai puțin de 54 de comentarii533. Din-
tre acestea doar 41 au topic separat, celelalte fiind răspunsuri pri-
mite sau intervenții. Postat în 2010, a adunat în medie 7 comentarii
pe an, ceea ce este puțin pentru un vorbitor de talia Subiectului 1.
Pentru a fi cât mai punctuali în analiza noastră, am fixat o grilă de
interpretare a mesajelor care se raportează la elemente ce țin de pro-
fil, stil și fondul celui care interacționează cu MBA.
Tabelul 7
Mirean Scop
CVCROETALII
CVSCROsCN
INDEFINIT
Nr.
CVACRO
CVCRO
CVCRS
M F N + - M
Cleric
1 4 10 0 16 3 11 1 26 15 12 23 1 7 23
1. Identitatea comentatorului
Noile tehnologii ne permit să aflăm foarte multe despre cei care
interacționează cu informația. Astfel, în cazul nostru, vom observa
două categorii de utilizatori care intervin în conținut, care-și devoa-
lează numele și care rămân în anonimat alegând porecle. Profilul
fiecărui utilizator ne permite să observăm din ce categorie de con-
sumatori fac parte. Profilul acestuia ne indică videoclipurile pe care
le apreciază și ce activitate are pe YouTube. Astfel, comentatorii sunt
fie mireni, fie, uneori, clerici. Unii ascultă în mod curent conferin-
țe, predici, cuvântări bisericești, alții însă sunt preocupați și de alte
teme, cum ar fi problemele sociale, divertismentul sau sănătatea534.
Profilul celui care a interacționat cu această înregistrare este, după
paleta de consum, din ambele categorii. Sigur, aici ar fi obiectul unui
533 Mihai Bădău, Tehnici de comunicare în social media, (Collegium), Polirom,

Bucureşti, 2011, pp. 78-88.
534 A se vedea de exemplu preferințele celor care au lăsat cele mai interesante co-
mentarii: https://www.YouTube.com/user/Anyckaa; https://www.YouTube.com
/user/TheLuminitaSoare; https://www.YouTube.com/user/iulian249; https://w
ww.YouTube.com/user/MsCenale. Așa vom putea afla, de exemplu, că abonatul
ce s-a identificat drept MsCenale, în aceeași perioadă în care a interacționat cu
MBA, a ascultat mai multe înregistrări cu îndemnurile unor pastori cunoscuți,
respectiv s-a delectat cu „faze comice cu preoți”.
178
CVCRO
CVCROETALL
7% CVRS
36%
24% CVACRO
26%
0% CVSCROSCN
2%
22% INDEFINIT
9%
CLERIC
Figura 1. Comentariile la Cuvânarea 1, Subiectul 1
BĂRBAȚI
FEMEI
21% 24%
NEDEFINIT
7% POZITIV
1%
14% NEGATIV
22% 11% COLABORATIV
MIX
Figura 2. Categoria și scopul
studiu separat, ce proporție au peste 40 de ani, respectiv sub această

vârstă, câți sunt femei, câți bărbați cuprinși între vârstele specifice
grilelor de interpretare.
Pentru a fi mai preciși în analiză, am întocmit o grilă de evaluare
și interpretare raportându-ne la următoarele variabile: comentatorul
vizualizează pe profilul lui doar conținut religios ortodox (CVCRO),
vizualizează conținut religios ortodox și din alte confesiuni și reli-
gii (CVCROETALII), vizualizează conținut religios, dar se recomandă
secular (CVCRS), vizualizează accidental conținut religios ortodox
fiind preocupat de alte arii (CVACRO), vizualizează și conținut reli-
gios ortodox, dar predomină conținuturile din confesiunile neopro-
testatante (CVSCROsCN). Vom înregistra acolo unde este posibil,
179
dacă este femeie sau bărbat, respectiv, tipul comentariului, pozitiv
(+), negativ (-), interactiv ( ), în afara subiectului sau preocupat de
alte probleme decât cele la care invită înregistrarea (Melange). Prin
„pozitiv” vom înțelege un cuvânt de binecuvântare, un salut crești-
nesc, o afirmație duhovnicească; prin „negativ”, vom înțelege o înfie-
rare a vorbitorului, un atac la credința ortodoxă, injurii aduse credin-
ței ortodoxe și vorbitorului; prin „interactiv”, un comentariu ce este
la subiect și deschide posibilitatea unui dialog pe marginea temei
prezentate sau a unei teme secundare atinse în cuvântare.
Încercând să stabilim corelații între aceste variabile, am identifi-
cat mai multe elemente importante: majoritatea profilurilor comen-
tatorilor sunt încadrate în CVACRO, adică persoane care interacțio-
nează accidental cu un conținut religios. Mai mult decât atât, aceștia
nu continuă să vizualizeze conținut religios, dar majoritatea au sal-
vat înregistrarea catehezei.
Prin urmare, cu un exces de optimism, manifestăm bucurie pen-
tru aprecierea acestei cateheze, dar, pe de altă parte, nu putem înre-
gistra la nivelul profilului consumatorului o deschidere a apetitului
pentru youtube-uri cu conținut religios.
2. Interesul față de tema discutată

Din comentariile lăsate, doar două au legătură cu tema, celelalte
fie sunt interesate de coloana sonoră, fie fac urări oratorului. Aceste
comentarii fac referire la tema vieții veșnice și a morții. Doar unul
dintre ele deschide calea dialogului, însă acestui dialog dorit nu i se
dă curs535.
535 A se vedea comentariul semnat Cenale Necescu, comentariu a cărui ortografie

o vom păstra întocmai: „Biblia zice ca Dumnezeu este „singurul care are nemu-
rirea” (I Timotei, cap.6, vers. 16) Iar la Romani cap. 2, vers 7 se afirma ca Dumne-
zeu «va da viata vesnica celor care, prin staruinta in bine, cauta slava, marirea
si nemurirea». De asemenea, la Ieremia cap.23, vers. 28 sta scris: «Cine a auzit
Cuvantul Meu, sa spuna intocmai Cuvantul Meu! Pentru ce sa amesteci paiele
cu graul? zice Domnul» Multa pace si bucurie va doresc! Da, moartea este acelasi
lucru cu somnul, daca este vorba de prima moarte de care are parte omul. Dupa
cum in timpul somnului nu stii nimic, nu esti constient de tine, tot asa si in
aceasta moarte «nu stii nimic din ce se petrece sub soare», dupa cum graieste
Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu. Stramosii nostri daci erau pagani, credeau in zei
pagani, aveau practici paganesti si cred ca nu este potrivit sa ne bazam credinta
180
3. Motivația
Motivația este emoțională, majoritatea reacționează ca urmare a
emoției provocate de trecerea la cele veșnice a oratorului.
4. Stilul utilizat (tonul folosit, calitatea gramaticală)

Modul cum sunt redactate aceste comentarii trădează din partea
comentatorilor un profil de om educat. Tonul este unul cuviincios,
iar calitatea gramaticală în comentariile care sunt importante este
bună.
5. Interacțiunea administratorului cu interlocutorii digitali

Este redusă și insignifiantă. Timpul de reacție (una dintre cheile
creșterii prestigiului unui vlogger) este foarte întârziat. Comentariile
care meritau interacțiune sunt ignorate.
În ce privește această înregistrate pot fi trase câteva concluzii:
–– tiparul în care se încadrează Cuvântarea e unul clasic, tragerea
lui în bandă nu provoacă la dialog, deși construcția cuvântării
este provocatoare, face parte dintr-un portofoliu omiletic apre-
ciabil;
–– cei care interacționează cu acest conținut sunt persoane ce nu
par a fi dintre cei care frecventează biserica, dar apreciază înre-
gistrarea;
–– administratorul canalului consideră suficientă aruncarea în
eter a înregistrării și nu exploatează potențialul catehetic al
acesteia.
Această înregistrare fost încărcată pe platforma YouTube în
01.05.2017536. Tema centrală este Sfânta Liturghie și a fost rostită în
spațiul bisericii, fiind înregistrată audio.
pe asemenea obiceiuri paganesti”, https://www.YouTube.com/watch?v=LmqV

NXBNVOs, accesat 19 februarie 2018.
536 https://www.YouTube.com/watch?v=R8GSinuatFs&list=PLIa4SgeYEbB9Kzs
8z5iIummy5D6EWsAUf&index=2, accesat 19 februarie 2018.
181
Tema este deosebit de importantă din punct de vedere catehetic.
Fiind o omilie catehetică programatică, ea se concentrează nu pe o
idee majoră, ci pe tema slujirii liturgice, ceea ce înseamnă că Subiec-
tul I, pas cu pas, explică etapele Sfintei Liturghii, un panel de idei și
explicații ce susțin și redau catehetic tema de factură cultică. Tipul
de cuvântare se încadrează în genul omiliei catehetice.
Oratorul deschide cateheza prin formula doxologică specifică
tuturor cuvântărilor bisericești captează atenția interlocutorilor,
realizând acea pregătire aperceptivă, făcând apel la memoria lor
și încercând să ofere un exordium generos537: „Cu câtăva vreme în
urmă v-am anunțat că, de îndată ce trec sfintele sărbători, vă voi
ține un ciclu de predici în al căror centru se va afla Sfânta Litur-
ghie”. Constatăm că suntem în fața unei cateheze intermediare, de
parcurs, parte dintr-un program, motiv pentru care catehetul re-
curge la recapitulare: „Vă spuneam rândul trecut că Liturghia este
principala slujbă pe care o facem în cultul nostru ortodox (...)”. Pe
parcursul prezentării descoperim aproape toate etapele unei cate-
heze clasice, mai puțin recapitularea, asocierea și actualizarea, care
sunt prezente însă nu în locul în care ne-am obișnuit în catehe-
zele propriu-zise538. Tipic Subiectului 1, autoritatea celor spuse nu
este dată de un argumentatio ad litteram din Sfânta Scriptură, ci de
o parafrază permanentă, dar care, prin autoritatea căpătată pe par-
cursul anilor de către vorbitor, nu are nevoie de un efort prea mare
pentru a se impune.
Obiectivul principal al omiliei catehetice analizate este să prezin-
te momentul proscomidiei. Prin urmare, autorul va descrie și explica
fiecare moment, operând adesea digresiuni539 utile. Momentele pe
care le descrie gradual sunt: proscomidia, noțiunea de preot de taină,
proscomidiarul, în numele cui se fac ofrandele, explicarea noțiunii
de ofrandă, recunoștința și pârga, prescura, rolul pâinii și al vinului
explicarea peceții IIS, HR, NI, KA, explicarea agnețului, rolul celorlal-
te prescuri, pomenirea numelor, rolul discului pe care stau darurile,
537 Vasile Gordon, Introducere în catehetica ortodoxă…, p. 116.

538 Ibidem.
539 Quintillian, Arta oratorică, I, p. 388.
182
diferența dintre sfintele daruri și cinstitele daruri, repunctarea ideii
că materia euharistică este pâinea și vinul.
Peroratio este unul omiletic, așadar, nu catehetic, în el vorbitorul
oferind mici indicii despre ce se va discuta în cateheza viitoare, fără
însă a descrie punctual, intenționat acele idei:
„Dar cu aceasta, iubiții mei, se încheie această parte de taină, parte
inițiatică a Sfintei Liturghii în care v-am introdus și la care vă rog să
meditați, pentru că ne pregătește și pe noi, pe toți, pentru participarea
efectivă la misterul liturgic. Ne amintim în cuvinte și simboluri de pati-
mile, crucea și moartea Mântuitorului, dar să nu uităm că El este Iisus
Hristos NI KA, Biruitorul, cel ce cu moartea pe moarte a călcat și ne-a
dăruit nouă viață veșnică. Întru viața lui bucurați-vă până duminica vi-
itoare. Amin”.

Rostită într-o comunitate catedrală, fidelă predicatorului, cate-
heza este adecvată unui public mixt, atât cultural540, cât și ca vârstă.
Claritatea este trăsătura fundamentală a oratorului. Alternarea na-
rațiunii specifică oratoriei religioase cu cea laică face conținutul ac-
cesibil. Experiența retorică și inflexiunile vocale aduc prospețime și
fac discursul captivant.
Oratorul folosește o limbă proaspătă, atractivă stilistic, generând
o eufonie îmbietoare. Alternarea între exprimarea simplă și cea ușor
academică, neforțată, dă cu atât mai mult sugestivitate și energie
mesajului. Aceste elemente ajută la împlinirea „elocinței creștine”
pe care o descrie atât de bine Fericitul Augustin: a instrui, a încânta,
a îndupleca541.
Rostirea e liberă, iar stilul este unul simplu, cu accente de tempe-
rat și înalt, altfel spus catehetul caută să educe prin ceea ce spune542.
Predomină, la nivelul limbajului, stilul bisericesc, strălucit armo-
nizat cu cel literar și bine articulat gramatical. La nivelul figurilor
stilistice lexicale, predomină explicația, alegoria, comparația, mai
puțin hiperbola și metafora. Ca figuri stilistice retorice vom întâlni
540 Kory Floyd, Comunicarea interpersonală, pp. 55-68.

541 S. Augustin, De doctrina christiana. Introducere în exegeza biblică, p. 313.
542 Ibidem.
183
cu preponderență interogația retorică, repetiția, dar și antiteza și gra-
dația. Toate acestea sunt întregite de comunicare și etimologie, ca
figuri specifice literaturii religioase543.
În ceea ce privește vocea, constatăm, la fel ca în cazul înregistrării
precedente, deja analizate, că este impunătoare. Volumul se reglea-
ză în funcție de importanța ideii, tonul alternează între autoritar și
părintesc „vă voi vorbi eu...; iubiții mei”. Ritmul ales și pauzele, parcă
regizate, fac să crească tensiunea și curiozitatea ascultătorilor față de
ceea ce va urma. Pronunția este curat românească, cu ușoare accente
muntenești, care fac ca predicatorul să capete o specificitate cuceri-
toare oratoric544.
Întrucât nu am avut parte de o înregistrare video, nu avem posi-
bilitatea să ne pronunțăm asupra limbajului non-verbal. Ca aproape
în toate episoadele analizate în această cercetare, vom observa că la
nivelul gestionării relațiilor, adică al legăturii dintre emițător și re-
ceptori, nu se poate identifica o intersectare reală de tipul întrebare
răspuns. Aceasta ar fi posibilă prin dialogul deschis de forumul cana-
lului YouTube, dar acest lucru nu se întâmplă.
Timpul alocat
Cateheza a durat 35 de minute. Pentru o cateheză înregistrată,
fără animaţia potrivită, este prea extinsă.

Suntem în fața unei înregistrări audio, care are ca interfață vizu-
ală o serie de fotografii, unele în legătură cu predicatorul, altele în
legătură cu tema, altele în legătură cu ceea ce a înțeles editorul a fi
important pentru creșterea impactului.
Din punct de vedere auditiv, este o înregistrare de calitate, fapt ce
înlesnește urmărirea pas cu pas a etapelor discursive. Fondul muzi-
cal, care ar trebui să provoace emoție, abate ascultătorul de la urmă-
rirea mesajului. Acest aspect rezultă și din interesul mare pe care-l
arată comentatorii față de coloana muzicală, mult mai intens decât
față de subiectul în sine.
543 Vasile Gordon (coord.) Adrian Ivan, Nicușor Beldiman, Omiletică…, pp. 467-472.
544 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public..., pp. 245-248.
184
Revenind la imaginile expuse pe parcursul catehezei, se observă
că, deși se încearcă o oarecare aranjare logică a lor, totuși, dau impre-
sia unui colaj aleatoriu, ce ține mai degrabă de o intuiție primară și
în niciun caz de o curgere logică a ideilor, ba, mai mult, de vreo abili-
tate educată în acest sens a administratorului de cont.
În aceste condiții, subliniem că, la nivelul calității tehnice, aceas-
tă înregistrare nu îndeplinește decât minimal sau deloc condițiile
ca în mediul virtual să aibă același impact ca în cel real, chiar dacă
oratorul este unul dintre cei mai buni pe care Biserica Ortodoxă Ro-
mână i-a avut în veacul al XX-lea.

Comentariile de la această parte sunt doar 10 la număr, dintre
care unul are același autor.
Tabelul 8
Mirean Scop
CVCROETALII
CVSCROsCN
INDEFINIT
Nr
CVACRO
CVCRO
CVCRS
M F N + - M
Cleric
1 3 2 0 1 3 0 7 1 1 10 - - 9
1. Identitatea comentatorului
Avem un singur nick-name, „pelerin pelerin”, și nicio interacțiune
a administratorului de cont cu cei care au lăsat comentarii. Toți cei-
lalți autori indică un nume plauzibil, aspect ce rezultă și din natura
decentă a comentariilor.
2. Interesul față de tema discutată

Nu există un interes enunțat față de temă, în sensul catehetic, pe-
dagogic, nu se adresează nicio întrebare, se fac doar mențiuni, poziti-
ve, e adevărat, despre marea personalitate a vorbitorului.545
545 https://www.YouTube.com/watch?v=R8GSinuatFs&t=412s, accesat 19 februarie

2018.
185
CVCRO
0%11% CVCROETALL
22% 33%
CVRS
33% CVACRO
CVSCROSCN
0%
34% INDEFINIT
CLERIC
Figura 3. Comentariile la Cuvântarea 10, Subiectul 1
BĂRBAȚI
37%
FEMEI
53% NEDEFINIT
POZITIV
5%
5%
3. Motivația
Motivația nu pare a fi suscitată atât de temă, cât de nume sau mai
degrabă de conținutul religios, suficient celui ce a interacționat cu el.
4. Stilul utilizat (tonul folosit, calitatea gramaticală)

Nu poate fi identificat un stil anume. Comentatorii sunt decenți
în exprimare și, spre deosebire de alte înregistrări din orthosferă, au
un scris îngrijit, acoperit literal.
186
Subiectul 2
Subiectul 2 este unul dintre ierarhii Bisericii Ortodoxă Română

care la această oră susține cateheze săptămânale și care are un pro-
gram catehetic ale cărui rădăcini se prelungesc până în primii lui
ani de preoție. Acestea sunt rostite în biserică având un titlu generic,
respectiv subteme ce privesc viața morală și duhovnicească a credin-
cioșilor.
Subiectul 2 se numără printre cei mai cunoscuți episcopi din
Patriarhia Română, datorită spiritului edilitar, duhovnicesc și cate-
hetic-misionar. Un iubitor al Sfintei Scripturi și al Sfinților Părinți
este autorul mai multor volume de predici, cărți de factură duhovni-
cească, scurte tratate de morală, a unui număr de broșuri catehetice
și este prezent în mediul virtual pe diferite canale YouTube cu teme
diverse.
La momentul analizei, el nu are un canal YouTube care să-i poar-
te numele, catehezele pe care le ține fiind postate pe canalele RR cu
1.763 de abonați și „MCD”, cu 545546 abonați. Impactul este unul cât se
poate de slab, raportat la vizibilitatea națională a catehetului547.
Ca o panoramă rapidă, cateheza din 27 august 2017, a avut doar
70 de vizualizări, cea din 20 august, 38 de vizualizări, iar cea din 6
august 78 de vizualizări. Una din catehezele cu cele mai multe vizua-
lizări este cea din 9 octombrie 2016, 455 vizualizări. Înainte de a face
analiza pe componentele anunțate, e limpede că trebuie să iterăm și
să ne chestionăm asupra motivului pentru care un mesaj bine pon-
derat calitativ și rostit de una dintre personalitățile Bisericii Orto-
doxe Române are un impact atât de slab asupra consumatorului de
Internet, care, după toate statisticile este până în 35 de ani. Care să
fie cauza? Ce mod de promovare folosesc cei care se ocupă de pune-
rea în mediul virtual a catehezelor și a predicilor? Care ar fi soluția
ca aceste vizualizări să crească? Desigur, la aceste întrebări vom răs-
punde pe parcurs, dar mai ales în concluzii.
546 Datele sunt valabile pentru 3 iunie 2018.

547 https://www.YouTube.com/results?search_query=Cateheza+IPS&sp=CAJQ
FA%253D%253D, accesat 10 octombrie 2017.
187
Nr. Data Reacții

crt. încărcării Pro/Contra
1 Cuvântarea 1548 22:04 03.11.2013 0,70 K 0 0,06 K / 0
2 Cuvântarea 2549 25:20 09.10.2016 0,54 K 0 0,003 K / 0
3 Cuvântarea 3550 36:37 09.04.2017 0,4 K 0 3/0
4 Cuvântarea 4 551
51:57 19.03.2012 0,38 K 0 0,002 / 0
5 Cuvântarea 5 552
25:01 18.03.2013 0,35 K 0 0,002 / 0
6 Cuvântarea 6553 15:24 01.01.2017 0,26 K 0 0,005 / 0
7 Cuvântarea 7554 18:19 08.07.2012 0,25 K 0 3/0
8 Cuvântarea 8 555
27:46 16.10.2016 0,24 K 0 5/0
9 Cuvântarea 9 556
17:57 17.05.2015 0,21 K 0 5/0
19.11 31.08.2014 O,20 K 0 6/0
Această înregistrare a fost încărcată pe canalul YouTube în
3.11.2013 și a înregistrat aproximativ 7.000 de vizualizări. Tema
centrală este „beția”, patimă ce înrobește bărbați și femei deopo-
trivă. Văzut în perspectiva teoriei omiletice, cuvântul rostit în ca-
teheză de către Subiectul 2 se încadrează în tipul clasic de omilie
catehetică558.
548 https://www.YouTube.com/watch?v=5dbtC_Strp4&t=1181s, accesat 19 februarie

2018.
549 https://www.YouTube.com/watch?v=ADPclxoh2f0, accesat 19 februarie 2018.
550 https://www.YouTube.com/watch?v=JmWNYdqGlhg, accesat 19 februarie 2018.
551 https://www.YouTube.com/watch?v=IaoXL6nekuY, accesat 19 februarie 2018.
552 https://www.YouTube.com/watch?v=hXdz5VS6qcE, accesat 19 februarie 2018.
553 https://www.YouTube.com/watch?v=hgRA7C4YwrM, accesat 19 februarie 2018.
554 https://www.YouTube.com/watch?v=re0mHCE37Vk, accesat 19 februarie 2018.
555 https://www.YouTube.com/watch?v=FB3GU0SwwRk&t=81s, accesat 19 februa-
rie 2018.
556 https://www.YouTube.com/watch?v=YZDR_LWQpts&t=185s, accesat 19 februa-
rie 2018. Cateheza este despre dragoste, nu se laudă nu se trufește, I Corinteni 13.
557 https://www.YouTube.com/watch?v=EAlEoJA_esc, accesat 19 februarie 2018.
558 Vasile Gordon (coord.) Adrian Ivan, Nicușor Beldiman, Omiletică…, p. 386.
188
Deschiderea e cea obișnuită, rostirea formulei doxologice, semn,
din punct de vedere tehnic, că avem înregistrarea brută, cu minime
intervenții editoriale. Nota specifică a cuvântărilor Subiectului 2 este
încadrarea în cuvântarea argumentativ-biblică. Și această cateheză
aparține discursului persuasiv cu puternice accente informative,
sau, cum am spune într-un limbaj mai specific, o cateheză convin-
gătoare prin emoția pe care o creează, dar și prin calitatea informa-
ției. Metoda de prezentare este discursul liber, ca în toate situațiile
în care îl vom asculta pe Subiectul 2, dar e important de precizat că
secvențial apelează și la cititul de pe manuscris559, când vine vorba de
texte din Sfânta Scriptură și literatura teologică de specialitate, iar
alteori constatăm că rostește cu ușurință fragmente memorate, de
obicei, versuri și versete biblice.
Exordiumul este generos. Este specific catehetic, cuprinde recapi-
tularea, captarea atenției, anunțarea temei560 și intrarea în temă.
Catehetul își organizează discursul judicios, ideile principale fi-
ind puse în evidență într-un narratio ce se construiește firesc, gradu-
al. Argumentarea vine să întărească afirmațiile făcute. Argumentele
sunt inspirate din Sfânta Scriptură, cu localizări precise, din Sfântul
Ioan Gură de Aur, din care se citește un fragment important, dar și
dintr-un autor de pietate creștină.
Urmarea etapelor unei cateheze este la îndemâna cateheților,
însă nu toți o respectă. În cazul Subiectului analizat constatăm un
efort continuu de a rămâne în apropierea catehezei, așa cum este ea
descrisă clasic. Prin urmare, avem o recapitulare a ideilor dezvoltate
în catehezele precedente. De asemenea, captarea atenției se realizea-
ză tocmai prin procedeul recapitulativ bine ponderat, nedepășind 4
minute din ansamblul catehezei. Tema este precizată clar, „patima
beției”561, dar nu este oferită o „hartă” a întregii cuvântări:
„Știți că în ultimul timp ne-a preocupat o temă de care ne izbim me-
reu, și anume, aceea că omul căzut, omul păcătos este mereu ispitit de
o sumedenie de patimi de care se scapă cu greu. Am plecat de la faptul
559 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public, pp. 242, 244.

560 Vasile Gorodon, Introducere în catehetică, p. 122.
561 https://www.YouTube.com/watch?v=5dbtC_Strp4&t=1181s, min. 04.38, accesat
27 iunie 2018.
189
că, atunci când l-a creat Dumnezeu pe om, era tânăr sănătos, frumos
și nemuritor și toate funcțiunile lui erau perfecte. Viața lui era curată.
Și între multele funcții pe care Dumnezeu le-a așezat în om am subli-
niat două, funcțiunea nutritivă și funcțiunea pro-creativă. Funcțiunea
nutritivă era rostuită ca omul să-și întrețină viața, a mânca pentru a trăi,
și funcțiunea procreativă pentru înmulțirea neamului omenesc pe tot
pământul. După prăbușire, după cădere, toate s-au dat peste cap. Omul
nu mai mănâncă ca să trăiască, ci trăiește ca să mănânce, iar funcțiunea
procreativă a devenit patimă păcătoasă”562 (....) Am luat patimile mari și
ne oprim și la posibilitatea tămăduirii lor... Săptămâna trecută vedeam
cât de mare patimă este lăcomia pântecelui... Nu numai lăcomia pân-
tecelui pentru mâncare este patimă și lăcomia pântecelui pentru beție
este o pacoste.”
Peroratio, încheierea catehezei, se dezvoltă lent și se încadrează
într-un stil înalt563. Această aplicare o face prin lecturarea unui text
din Sfântul Ioan Gură de Aur și ocupă un timp foarte important de
la minutul 16:09 la minutul 22:44. Din punct de vedere formal, argu-
mentul este important, întrucât aparține unui sfânt părinte cu au-
toritate, dar, din perspectiva tehnicii de comunicare acesta slăbește
impactul pe care l-ar fi avut într-o sintetizare a informației.

Subiectul 2 folosește un limbaj clar, simplu și creator de imagini
vii. Găsim, de asemenea, că exprimarea este sugestivă și adecvată
publicului ce frecventează de obicei biserica unde predică. Desigur,
aici suntem obligați să subliniem că odată ce a ajuns în mediul vir-
tual, limbajul se particularizează mai mult decât am crede și dintr-o
limbă adecvată pentru un anumit gen de public, acum s-ar putea să
nu mai fie la fel de adecvată, ba chiar să nu fie apreciată de tinerele
generații, ale căror urechi sunt mult mai sensibile la neologisme și
cuvinte moderne, decât la o exprimare dulce românească. Şi, din nou
ne întrebăm, cum ar trebui construit discursul care să circule în me-
diul virtual și să aibă impact pozitiv? Ar trebui, oare, să avem catehe-
562 https://www.YouTube.com/watch?v=5dbtC_Strp4&t=1181s, accesat 19 februarie

2018.
563 S. Augustin, De doctrina christiana. Introducere în exegeza biblică..., p. 325.
190
ze specifice mediului virtual? La această ultimă întrebare, susţinem
cu tărie că e nevoie de inventarea unui model de cateheză specific
mediului virtual.
Fraza este corect construită, este precisă în ceea ce își propune
și se bucură de o încărcătură stilistă adecvată. Întrebarea retorică și
antifora sunt utilizate, fără însă a constitui o notă dominantă, epite-
tele și comparațiile, dar mai ales alegoria fac parte din figurile de stil
preferate.
Vom constata, de asemenea, că vorbitorul are abilitatea de a se
folosi de eufemism, arătând grijă pentru auzul sensibil al unui au-
ditoriu dornic de maximă decență. Această atenție face ca stilul Su-
biectului 2 să poată fi definit ca unul așezat.
În ceea ce privește gestionarea și negocierea relațiilor, observăm
că vorbitorul își respectă auditoriul prin formule precum „iubiți frați
în Hristos Domnul”; „drept-măritori creștini”; „frați și surori”. Aceste
formule dovedesc dorința de apropiere a predicatorului de asistența
sa, pe de o parte, iar pe de altă parte menținerea unei relații conven-
ționale. Utilizarea pronumelui de politețe este prezentă permanent
pe parcursul discursului.
Vocea este caldă, părintească, iar tonalitatea dovedește ceea ce
spunea Aristotel că este vital pentru un discurs reușit „patosul”.
Ritmul este potrivit.
Catehetul se exprimă clar, cu anumită fermitate, dar pe un ton
blând părintesc. Opiniile nu epatează prin originalitate, dar se im-
pun prin actualitatea lor. Emoția este provocată constant prin infle-
xiunile verbale și candoarea de care catehetul dă dovadă în cursul
prezentării.
Timpul alocat
Cuvântarea are aproximativ 22:44 de minute, un timp relativ scurt,
dacă este să ne raportăm la cateheza clasică, al cărei timp putea ajun-
ge până la o oră. Cu toate acestea, pentru o cateheză ce are pretenții să
aibă impact în mediul virtual, timpul este mult prea lung.

Din perspectivă tehnică, audio-video, am constatat, pe lângă as-
pectul îmbucurător că această înregistrare face parte dintr-un grup
de înregistrări, deci este bine organizată și înregimentată într-un ca-
191
nal YouTube, observăm aspecte care avem convingerea că au făcut ca
această cateheză să aibă un impact sub potențialul ei.
În ce privește tema și posibilitatea de a interacționa cu ea prin
motorul de căutare Google, „cuvântarea 1”, la cele aproximativ 2.490
de rezultate, generate în 0,25 secunde, în niciuna dintre primele zece
postări nu apare cateheza Subiectului 2. Totuși, dacă se folosește ex-
presia mai complexă, „cuvântarea 1, subiectul 2”, atunci a doua indi-
cație este cateheza analizată de noi. Ce dorim să spunem cu aceasta
este că indexarea sintagmei în sine este lăsată la îndemâna YouTube,
ceea ce face ca, la o căutare simplă să nu găsim ceea ce căutăm, din
cauza numărului mic de vizualizări pe care le are înregistrarea și a
lipsei de reclame. Dacă ea ar fi indexată corect pentru motoarele de
căutare ar putea fi găsită pe site-ul oficial al Mitropoliei.
Filmarea este una statică, de jos în sus, ceea ce nu pune în evi-
dență privirea vorbitorului și nimic din ceea ce înseamnă limbajul
non-verbal564. În plus, este puternic contrată de prezența vulturului de
pe amvon. Calitatea audio este medie, nu este ridicată. Totodată, par-
tea video nu oferă nimic suplimentar, nu avem un text, nici indicații
de natură bibliografică. Suntem, așadar, în fața unei forme brute a fil-
mării ce nu răspunde exigențelor unei înregistrări în sfera virtuală.
Studiile dovedesc clar că impactul unei înregistrări ține în mod
deosebit de calitatea acesteia565. Dacă nu avem impactul dorit cu
această cateheză, trebuie să-l căutăm și în condițiile tehnice în care
a fost realizată.

Acest videoclip nu are niciun comentariu. La cât de mare este in-
teresul pentru temă, din cauza lipsei unui istoric de interacționare
cu intervențiile catehumenului virtual, nu avem nicio interacțiune566.
564 Robert L. Hilliard, Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media,
traducere Miruna Andriescu, Polirom, București, 2012, pp. 39-50.
565 În procesul educațional modern, prezența instrumentelor nu mai e o problemă,
nici măcar în România. Cu toate acestea, calitatea producțiilor, cel puțin în edu-
cația religioasă lasă mult de dorit.
A se vedea studiul „Using audio and video for educațional purposes” în http://
www.deakin.edu.au/__data/assets/pdf_file/0003/179013/Modules_1-4_Using_
audio_and_video_for_educational_purposes-2014-02-28.pdf.
566 Robert L. Hilliard, Redactarea materialelor..., pp. 61-64.
192

Cateheza567 face parte dintr-un program în care autorul își propu-
ne să vorbească despre darurile Duhului Sfânt, a fost încărcată în 31
august 2014 și nu a depășit 300 de vizualizări și a înregistrat doar
șase aprecieri.
Nota specifică a cuvântărilor Subiectului 2 este încadrarea în re-
gistrele narativ, argumentativ și persuasiv cu puternice accente in-
formative, sau, cum am spune într-un limbaj mai specific, o cateheză
convingătoare prin emoția pe care o emană, dar și prin calitatea in-
formației568.
Catehetul își organizează discursul la fel de judicios ca în toate
situațiile în care susține cateheze. Invențiunea, ideile constituti-
ve sunt bine evidențiate, la care adăugăm o elocuțiune echilibrată.
Tema mare este virtutea, iar subiectul principal, înfrânarea. Argu-
mentele sunt alese, în ordinea aceasta: Sfânta Scriptură, literatura
pioasă, literatura patristică-filocalică:
„... ne aducem aminte că, de câteva săptămâni, la cateheze suntem
preocupați de Darurile Sf. Duh, de roadele Sf. Duh. Vă reamintesc că
proorocul Isaia în capitolul 11 al cărții sale ne spune că sunt 7 darurile
Duhului Sf. Sfântul Apostol Pavel în epistola către Galateni capitolul
5, versetele 22 și 23 ne spune că sunt zece darurile Duhului Sfânt. De
fapt darurile Duhului Sfânt sunt nenumărate. Aceste cifre sunt simbo-
lice. Noi însă din motive didactice, urmând enumerarea făcută de Sf.
Pavel, am luat dăruire Duhului Sfânt unul după altul. Vă aduc aminte,
„roada Duhului Sfânt este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă răb-
darea, bunătatea, facerea de bine, credința, înfrânarea, curăția. Până
acum ne-am oprit la opt dintre ele...”569 (...) Dorotei al Gazei ....570 „pri-
mirea hranei cu măsură și cu socoteală dă trupului sănătate, nu-i ia
567 https://www.YouTube.com/watch?v=EAlEoJA_esc, accesat 27 iunie 2018.

568 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public, p. 277 ș.u.
569 https://www.YouTube.com/watch?v=EAlEoJA_esc, min. 2:09, accesat 27 iunie
2018.
570 https://www.YouTube.com/watch?v=EAlEoJA_esc, min. 14:00, accesat 27 iunie
2018.
193
sfințenia. Regula înfrânării și canonul așezat de părinți, acesta este:
cel ce se împărtășește de vreo hrană să se depărteze de ea până mai are
încă poftă și să nu aștepte să se sature. Toate acestea legate de această
mare virtute, care este înfrânarea și pe care o putem dobândi ca un dar
al Duhului Sfânt.”
Din organizarea cuvântării reiese îndeplinirea ambelor condiții
enunțate de Aristotel, ca un discurs să fie bun, să aibă „logos” în în-
țelesul de logică și patos571. Introducerea este clasică. Este rezumată
cateheza precedentă, reluată ideea suport a întregului program („în
general trei patimi mari îl robesc pe om: iubirea de avere, iubirea de
plăcere și iubirea de mărire și, de unul singur omul nu se poate smul-
ge din aceste patimi”572) și discreta sugestie că e nevoie de darurile
Duhului Sfânt pentru a scăpa de aceste patimi. Tema este precizată
deschis: „despre înfrânare”, iar cuprinsul este discret ilustrat.
Subiectul 2 își încheie cateheza prin următoarele cuvinte: „pri-
mirea hranei cu măsură și cu socoteală dă trupului sănătate, nu-i ia
sfințenia. Regula înfrânării și canonul așezat de părinți acesta este
cel ce se împărtășește de vreo hrană să se depărteze de ea până mai
are încă poftă și să nu aștepte să se sature. Toate acestea legate de
această mare virtute, care este înfrânarea și pe care o putem dobândi
ca un dar al Duhului Sfânt.”573

Suntem în fața unei cuvântări bine structurate. Sistemul ideatic
este clar și persuasiv prezentat. Limba este simplă, nu este încărcată
de tropi. Întâlnim, la nivelul figurilor retorice, repetiția, interogația și
gradația. Figurile stilistice specifice literaturii religioase sunt domi-
nante, astfel întâlnim antifora și, într-o oarecare măsură, suplicația.
De asemenea, vom întâlni prosopeea, ca figură ce revine aproape de
fiecare dată când catehetul relatează o povestire sau când folosește
texte evanghelice. Și în acest caz, ca în prima cateheză analizată, me-
571 Aristotel, Retorica, p. 297 ș.u.

572 https://www.YouTube.com/watch?v=EAlEoJA_esc, min. 3:20, accesat 19 februa-
rie 2018.
573 https://www.YouTube.com/watch?v=EAlEoJA_esc, min. 19:00-19:11, accesat 27
iunie 2018.
194
toda de prezentare este discursul liber, cu momente în care se citește
de pe un suport textul patristic sau biblic574.
Vocea este una caldă, înaltă, pe alocuri blajină, o voce plăcută,
unde volumul crește proporțional cu entuziasmul prezentării con-
ținutului. Inflexiunile verbale sunt ușor de observat, ajutând la con-
turarea unei varietăți agreabile, iar pronunțarea cuvintelor este una
ce denotă o anumită particularitate a vorbitorului, dată de contextul
instructiv-formativ al acestuia575.
Limbajul non-verbal nu este unul care să transmită foarte mult.
Aceasta nu din cauză că vorbitorul nu are asemenea calități, ci din
pricina înregistrării. În mediul original de rostire a cuvântărilor, este
cunoscut ca unul dintre cei mai simpatizați vorbitori. Ochii, zâmbe-
tul, mimica, întregul ansamblu transmit foarte mult, însă nu și în
înregistrare.
Raportarea la public este onestă și cuviincioasă. Formulele de
adresare, „preacuvioși și preacucernici părinți, iubiți frați” subliniază
dorința de apropiere și păstrare a unei relații de respect. Catehetul
nu interacționează cu publicul mai mult decât într-o predică, cu o
singură excepție, când invită întreaga biserică, înainte de a trece la
ultima etapă a catehezei, să interpreteze împreună o priceasnă.
Imersiunea catehetului în subiect este evidentă. Nu se vorbește
de pe o poziție de superioritate, ci din poziția co-pătimitorului. Sun-
tem în fața unei atitudini ce ilustrează empatie, compasiune, emoție
nedisimulată, aspecte ce dau forță ansamblului discursiv.
Timpul alocat
Durata catehezei este de 19:11 minute.

Înregistrarea nu este nici mai bună nici mai rea decât cea pe care
am identificat-o a fi cea mai vizualizată. Calitatea sunetului este me-
die, imaginea este statică576, luată semi-lateral, din aceeași poziție ce
nu permite un contact direct cu privirea vorbitorului. Amvonul, care
iese atât de mult în evidență, devine o barieră în ideea unei posibile
574 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public, p. 242.

575 Ibidem, p. 249.
576 Robert L. Hilliard, Redactarea materialelor..., pp. 39-50.
195
comunicări. Locul în sine nu permite formarea ideii unui dialog po-
tențial.
Deși suntem în fața unei înregistrări ce își propune comunicarea
în mediul virtual a mesajului catehetic, tehnic nu este pregătită pen-
tru așa ceva.
De aici găsim a fi simplu să ne răspundem din nou la întrebarea:
de ce atât de puține vizualizări la o asemenea personalitate?
Tot tehnic vorbind, un administrator cu abilități în comunicare
intervine chiar în titlu cu multă responsabilitate și inteligență. În-
suși termenul de „înfrânare”, care pentru mediul teologic este suges-
tiv, dar pentru generația tânără mult mai vag decât credem, ar putea
fi înlocuit cu unul dintre sinonimele sale.

Nici la această cateheză nu avem niciun comentariu. Acest as-
pect confirmă că rolul dialogic al catehezei nu se împlinește. Lipsa
unei interacțiuni este dată nu de calitatea intrinsecă a cuvântării, ci
de moderarea tehnică.
Subiectul 3
Subiectul 3 este una dintre cele mai prezente figuri clericale de

pe Internet. Nu vom comenta pentru început, calitatea prezenței,
ci cantitatea ei. Aceasta ne face să ne ridicăm anumite întrebări, să
ne chestionăm asupra modului de receptare a mesajului creștin,
dar mai ales asupra consumatorului acestui tip de construct pre-
dicatorial. Are mai multe canale YouTube, „subiectul 3 și ucenicii”577,
„subiectul 3”578. Pentru a înțelege impactul pe care îl are cuvântul
577 https://www.YouTube.com/user/parintelesubiectul3, accesat 10 octombrie 2017.

Canalul nu se descrie decât prin cuvintele aceluiași părinte „Nu este de ajuns
că ești bun, ci pe lângă faptul că ești bun, trebuie să fii în măsură să mai porți
pe lângă tine și păcatele altora și să duci neputința lor ca numai așa poți fi cu
Dumnezeu”. YouTube ne indică în momentul cercetării un număr de 5.921 de
abonați și 1.308.875 de vizionări.
578 https://www.YouTube.com/user/prsubiectul3video/about, accesat 10 octombrie
2017. Acest canal duce înspre același site, www.parintelesubiect3.com, doar
că are 2.892.874 de vizionări și 8.786 de abonați. Acest canal este dublat și are
nu mai puțin de 14.680 de abonați, respectiv 3.218.826 vizionări, https://www.
196
părintelui eșantionat, punem în evidență următoarele date: ca-
nalul YouTube Doxologia, la momentul redactării acestui subca-
pitol, însuma 2.038.876 vizualizări, respectiv 7.730 de abonați, iar
TrinitasTV, 9.801 abonați, cu vizualizări ce diferă de la clip la clip, față
de 2.892.874, respectiv 8.786, canalul „Subiectul 3”. Tot Subiectul 3
este promovat de canalul YouTube „Credința Ortodoxă Romania”579,
canal cu 9.929 de abonați și 2.529.254 de vizualizări.
După aceste prezentări de ordin general și statistic, selectăm 2
înregistrări care prezintă elemente pronunțat catehetice, dar și un
număr crescut de vizualizări. Ne concentrăm pe videoclipurile în-
cărcate pe canalul intitulat „Subiectul 3”, fiind „situl” care îi poartă
numele, care încarcă înregistrările integral și, în acest sens, cu cele
mai multe persoane abonate, 14.764.
YouTube.com/channel/UCaTjIOQMlmlcUJaqlSP6VLg/about. De această dată

suntem ghidați spre o altă pagină www.ieromonahsubiect3.com, respectiv
facebook.com/psubiect3. Un alt canal care poartă același nume, „Subiectul 3”,
https://www.YouTube.com/user/prsubiectul3blogspot/about, se descrie astfel:
„Susțineți Inițiativa Misionară Creștină „Prietenii Subiectului 3”. Se dau și con-
turile în lei și euro, ... Ne ocupăm cu răspândirea învățăturii Mântuitorului Iisus
Hristos în măsura resurselor de care dispunem... şi nu prea dispunem :-) „Harul
Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi cu toţi. Amin!” (Rom. XVI, 24). Din-
colo de acest mesaj, vorbim de 2.180.670 de vizualizări și de 6.464 de abonați.
Acesta este semnul că cei cu spirit antreprenorial consideră că se pot face bani
profitând de imaginea unei persoane publice. De departe, în spațiul românesc,
Subiectul 3 are cea mai de forță prezență. Vorbim de 294.747 de urmăritori, iar
pagina lui este apreciată de 287.662 de persoane. Pentru a înțelege ce înseamnă
acești indicatori, Agenția de știri Basilica are 38.644 de urmăritori și 38.447 de
persoane care apreciază pagina. Pentru a înțelege mai bine despre ce vorbim,
unul dintre cele mai mari cotidiene din România, Adevărul, are 636.872 persoa-
ne care apreciază pagina și 616.136 de urmăritor. Aceste date se opresc la anul
2018, când cercetarea noastră s-a încheiat. De la această dată până la publicare,
cu siguranţă s-au modificat, dar păstrează trendul iniţial.
579 https://www.YouTube.com/channel/UCrg7eqArZV7pv5xHZESmCWA. Canalul
are următoarea descriere „Slava lui Dumnezeu”... Pe acest canal se vor afla cân-
tări şi învățături bisericești pentru oamenii ce doresc să afle mai multe despre
credința ortodoxă. Suntem un grup de teologi și preoți, care alcătuiesc o echipă,
și culegem informații şi filmulețe de peste tot. Vă mulțumim și ne dorim să fiți
alături de noi. Orice sfat e de ajutor... Cu dragoste frățească...”, accesat 27 octom-
brie 2017.
197
Nr. Data Reacții

1 Cuvântarea 1580 1:11:49 15.02.2015 78 K 39 558 / 26
2 Cuvântarea 2581 53:32 04.10.2015 51 K 9 414 / 21
3 Cuvântarea 3582 1:05:54 01.06.2015 36 K 6 296 / 9
4 Cuvântarea 4 583
1:01.00 22.02.2015 35 K 22 346 / 7
5 Cuvântarea 5 584
1:15:06 08.11.2015 29 K 15 323 / 4
6 Cuvântarea 6585 1:19:35 23.08.2015 28 K 7 190 / 4
7 Cuvântarea 7586 1:28:12 13.12.2015 27 K 5 315 / 11
8 Cuvântarea 8 587
47.36 01.01.2015 25 K 6 113 / 9
9 Cuvântarea 9 588
1.13.51 28.02.2016 25 K 9 356 / 3
1:36:09 07.02.2016 24 K 4 300 / 11
După cum se poate observa din tabel, vizualizările sunt într-o

oarecare măsură direct legate de tema anunțată. Pe de altă parte, e
logic, cuvântările încărcate în 2015 au un număr crescut de vizua-
lizări, iar impactul lor este diferit de al celor încărcate în 2017. Cu
toate acestea, constatăm că reacțiile la cele din 2017 sunt mai multe,
raportate la timpul avut la dispoziție.
În aceeași ordine de idei, raportându-ne la unul dintre puținele
canale dedicate tinerilor, Ortodoxia Tinerilor590, vom observa că to-
580 https://www.YouTube.com/watch?v=KZZITtbVSHI, accesat 21 octombrie 2017.

581 https://www.YouTube.com/watch?v=EcLVAFS6j-E, accesat 21 octombrie 2017.
582 https://www.YouTube.com/watch?v=OXiw0MP9lBs, accesat 21 octombrie 2017.
583 https://www.YouTube.com/watch?v=axIjbDMUsl8, accesat 21 octombrie 2017.
584 https://www.YouTube.com/watch?v=zESKtmF0OdY&t=2s, accesat 21 octombrie
2017.
585 https://www.YouTube.com/watch?v=CGMwwggBcQg, accesat 21 octombrie 2017.
586 https://www.YouTube.com/watch?v=_Clu3kWDa5w, accesat 21 octombrie 2017.
587 https://www.YouTube.com/watch?v=jIIJb5SweyM, accesat 21 octombrie 2017.
588 https://www.YouTube.com/watch?v=bRKnjYXr9RI, accesat 21 octombrie 2017.
589 https://www.YouTube.com/watch?v=ly7zJvdnIdo, accesat 21 octombrie 2017.
590 Acest canal are ca descriere un motto: „Nu este de ajuns că ești bun, ci pe lângă
faptul că ești bun, trebuie să fii în măsură să mai porți pe lângă tine și păcatele
altora și să duci neputința lor că numai așa poți fi cu Dumnezeu”. Subiectul 3,
https://www.YouTube.com/channel/UCCP8tBvRnIiSKa1eAomPpQA/about.
Ortodoxia Tinerilor are nu mai puțin de 23.429 de abonați. Ceea ce este impor-
tant să semnalăm este că în mediul virtual, pe YouTube avem canalul Ortodoxia
Tinerilor, deținătorul de drept al acestui nume, având și o pagină web deschisă,
198
pul vizionărilor este deținut tot de cuvântările Subiectului 3. În acest
sens, vom reda în paradigma cunoscută primele 10 cuvântări ca po-
pularitate:
Tabelul 11
Nr. Data Reacții

Autorul Tema Durata Viz. Com.
1 Subiectul 3 Cuvântarea 1591 12:59 9.12.2016 636 K 271 6,6 K / 500
3 Subiectul 3 Cuvântarea 3 593
24:45 23.05.2017 276 K 173 2 K / 266
11:48 16.12.2016 167 K 62 2 K / 89
11:46 13.01.2017 120 K 36 1,7 K / 87
6 Subiectul 3 Cuvântarea 6596 15.18 02.01.2017 134 K 17 1,1 K / 72
7 Subiectul 3 Cuvântarea 7597 9:47 14.07.2016 120 K 37 1,4 / 82
43:53 1.06.2017 214 K 85 2,6 K / 237
10 Subiectul 3 Cuvântarea 10599 13:40 31.12.2016 77 K 35 847 / 51
intitulată orotodoxiatinerilor.ro, https://www.YouTube.com/user/ortodoxiati

nerilor/videos.
Statisticile ne indică un număr însemant de persoane care accesează acest ca-
nal https://socialblade.com/YouTube/channel/UCCP8tBvRnIiSKa1eAomPpQA,
591 https://www.YouTube.com/watch?v=GMkpDcp9iC8&t=464s, accesat, 28 octom-
brie 2017, reaccesat în 10 august 2018), revenind la acest video în 15 martie 2017
atinsese 4,90 K, și 180 de comentarii. 750 K vizualizări și 332 comentarii la reci-
tirea acestei teze, în februarie 2019.
592 https://www.YouTube.com/watch?v=1t52HboRMAc, accesat 10 august 2018.
593 https://www.YouTube.com/watch?v=0QXazXQmtRY, accesat 10 august 2018.
594 https://www.YouTube.com/watch?v=539Uf854M1U, accesat 10 august 2018.
595 https://www.YouTube.com/watch?v=Df2Hf0KL3ns&t=1s&frags=pl%2Cwn, ac-
596 https://www.YouTube.com/watch?v=iPsrw8oo4wk, accesat 28 octombrie 2017.
597 https://www.YouTube.com/channel/UCCP8tBvRnIiSKa1eAomPpQA/vide
os?sort=p&view=0&flow=grid, accesat 28 octombrie 2017.
598 https://www.YouTube.com/watch?v=4JTnw4Dw1zA&t=1s&frags=pl%2Cwn,
599 https://www.YouTube.com/watch?v=39wmbDjJsbs&t=2s, accesat 28 octombrie
2017.
199

Înregistrarea a fost încărcată pe canalul YouTube în 9 decembrie
2016 și a avut, în momentul analizei, un trafic de 636 K, adică aproxi-
mativ 636.000 de vizualizări, cele mai multe dintre toate cuvântări-
le analizate. Tema sugerată este bogăția, iar titlul ales de editor este
unul cât se poate de șocant pentru o cuvântare bisericească, chiar
ofensator, dar spectaculos pentru publicul larg.
La nivelul construcției, observăm că e un decupaj dintr-o cuvânta-
re mai extinsă, pe care nu am putut-o identifica. Prin urmare, avem o
intrare ex-abrupto, fără formulă de adresare, fără exordium. Auditorul
este proiectat în mijlocul narațiunii:
„De ce v-am explicat lucrul ăsta? Ca să înțelegeți că în viața noastră
de zi cu zi există un rost al lucrurilor. Vedeți, unii oameni se învredni-
cesc de copii foarte buni. Au norocul ăsta... norocul! e un termen la noi la
români, nu-l folosim în forma idolească. Au șansa aceasta de a avea co-
pii buni. Și se bucură de ei! Au făcut o școală, au o meserie, au un servici,
au un copil, au casa lor și zic: domnule! n-am trăit degeaba. În schimb,
unii părinți nu au această bucurie, pot să aibă un copil manglitor, care
fură, unul care bea, unul care-i desfrânat, unul de care nu se ține casa
de capul lui, s-a însurat o dată, de două ori, și s-a divorțat și părinții zic:
„Doamne, oare cu ce am greșit înaintea lui Dumnezeu?”, poate chiar
cu nimic n-ai greșit înaintea lui Dumnezeu, dar faptul că ai neglijat pe
Dumnezeu, nu biserica (v-am mai spus o dată că cine merge la biseri-
că prin conceptul că în felul ăsta își mai vinde preotul lumânarea, sau
mai face 5 lei la pomelnic, e o mare înșelătorie. Tu, lumânarea aia când o
aprinzi, tu în dreptul tău o aprinzi. Și dacă te gândești că un pachet de ți-
gări e 12 sau 10 sau 15 lei și o lumânare e 1 leu, bunul simț te îndeamnă să
nu cârtești și să spui că ai aprins o lumânare celui viu și celui mort, când
tu, într-o zi, tu arzi pentru dracul 10 lei sau 12 lei sau 15 lei și nu ai nici
virtutea. Da, domnule am pus-o acolo cu drag; e de sufletul bunicului
meu, e de sufletul tatălui meu, e de sufletul mătușii mele, e de sufletul
mamei mele și Dumnezeu îți scrie în cer acolo, și pe lângă greșelile pe
care le ai, Dumnezeu îți șterge”.
Suntem în fața unui discurs de tip narativ-persuasiv, în care argu-
mentele puternice sunt cvasi-absente. Dacă este să analizăm după
200
impact, am putea spune că, la nivelul persuasiunii reușește cel mai
mult. Ca metode de prezentare, constatăm discursul liber, dar, mai
mult decât atât, discursul improvizat600. Nu avem decât rare momen-
te când vorbitorul apelează la citarea exactă a unor texte.
Discursul nu este unul gândit în tiparele clasice ale unei pre-
dici. E important să precizăm că editorul intervine și manipulează
titlul, alegând unul foarte comercial, ce nu aparține de facto auto-
rului601. Ideea principală pare a fi milostenia, dar adiacent ni se vor-
bește și despre corectitudine și muncă cinstită, despre invidierea
celui ce are, respectiv despre abținerea de la a ne gândi că dacă un
om rău are bunuri materiale, acestea ar fi de la Dumnezeu. Tema
nu este precizată, mai degrabă ai fi tentat să spui că predicatorul
dorește să vorbească despre familie și despre calitatea copiilor și
a relațiilor părinților cu copiii. Considerăm că predicatorul nu-și
propune o temă anume, ci vorbește despre teme ce i se par potrivite
pentru momentul vorbirii.
Concluziile nu pot fi ușor de identificat, dar, întrucât omiletul
utilizează o povestioară despre Sfântul Nicolae, am putea înțelege
prin ea reafirmarea ideii de milostenie.

Vorbitorul este neconvențional în stil, ceea ce îl și face să fie foar-
te urmărit, pe cât de iubit, pe atât de contestat, dovadă fiind natura
comentariilor și feed-back-urile negative. Dacă la ceilalți nu a fost
nevoie să inserăm sintagme și expresii care să ateste o anumită spe-
cificitate a limbajului, aceștia plasându-se în zona clasică a retoricii
creștine, aici, pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește „uzul și abu-
zul de limbaj”602, una dintre forțele de atracție pentru un public așa de
numeros, credem că se impune.
Suntem în fața unui iubitor de figuri retorice, mai mult sau mai
puțin nobile, mai mult sau mai puțin conștientizate, pregătite. Prin
urmare, vom avea parte de antiforă, de întrebarea retorică, dar și de
600 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public..., p. 243.

601 Quintillian, Arta oratorică, I, p. 326. Cicero, Arta oratorică, pp. 28-30.
602 Kory Floyd, Comunicarea interpersonală, (Collegium), trad. Miruna Andriescu,
Polirom, Iași, 2013, pp. 184-189
201
apostrofă, figură destul de prezentă. Avem și accente de filipice, dar
în doze destul de scăzute603.
Din formulele utilizate, și argoul destul de prezent, enumerăm:
„au norocul ăsta” – revine și spune, „aceasta este o vorbă româneas-
că, nu o folosim în mod idolatru”; „copil șmanglitor604”; „lumânarea e
un leu, țigările 15-16 lei”; „și mândru și arogant și prost și ...”; „se țin
belele gârlă”; „Doamne ferește pe tot omul”; „se închide telefonul în
biserică” (privire în jos, în timpul unei fraze importante, arată că are
și atenție distributivă); „nu judecăm noi, Dumnezeu cântărește”; pe
bilet scria „căutați Împărăția lui Dumnezeu și celelalte vi se vor adă-
uga vouă”; „și obrazul subțire cu cheltuială multă se ține”, „ai întins o
pâine la sărman ai deschis cerul”; „așa spune Filocalia”; „moșneagul,
deși bătrân așa”, „măi babă” etc.
Într-o exprimare rudimentară, pe care o poate înțelege omul sim-
plu căruia i se adresează, observăm că nu-i sunt străine epitetele,
comparațiile, enumerarea, este prezentă chiar epanortoza: „au no-
rocul ăsta” – revine și spune, „aceasta este o vorbă românească, nu
o folosim în mod idolatru”, și alte figuri stilistice, fie ele retorice, de
gândire sau lexicale.
Întrucât înregistrarea este audio-video ne permite să analizăm
și elementele de paralimbaj. Din capul locului suntem în fața unui
vorbitor experimentat, carismatic, care transmite mult prin limbajul
corpului, prin mimică și gesturi. Zâmbetul, parcă ascuns, îi dă alura
naratorului omniscient, dar, care oferă celor care-l ascultă doar cât
e necesar. Modul în care gesticulează dovedește o anumită detașa-
re de problemele abordate, prezentate ca foarte serioase, dar pentru
ascultători, nu pentru el. Aproape că îl auzim spunând, „nu vă forțez
să credeți, dar acesta este adevărul”. Mișcarea capului din stânga în
dreapta domină mulțimea, privirea, ce nu se pleacă decât din când în
când în căutarea unei idei mai puternice, sau a unei pauze retorice, îl
convinge pe auditor de efortul, dar și de respectul pe care-l arată cel
ce vorbește față de el. Crucea este ținută în mână cu putere, dar foarte
rar drept, aproape un gest reflex ceea ce poate transmite pentru pri-
vitor că detaliile contează mai puțin605.
603 Ioan Toader, Retorica amvonului, PUC, Cluj-Napoca, 2002, pp. 117-118.
604 Forma corectă fiind „manglitor”.
605 Însăși analiza nonverbală poate deveni un subiect de sine stătător în analiza
predicilor, dar noi ne vom rezuma la simple incursiuni în această lume atât de
202
Tonalitatea vocii este puternică, dominantă, din când în când co-
borâtă în registrul patern, de tată grijuliu, ceea ce dă o savoare aparte
cuvântării. Volumul este ridicat, fără însă a rata inflexiunile atât de
necesare. Ritmul este așezat, din când în când, pentru a spori tensiu-
nea, frecvența este intensificată606.
Formulele de adresare, eliminate intenționat de editor nu ne lasă
posibilitatea analizării din această perspectivă a gestionării relației
cu auditoriul, dar putem spicui din desfășurarea cuvântării maniera
în care autorul înțelege să se raporteze la credincioși. În primul rând,
dorește să dea la o parte zidul unui așa-zis formalism, ex catedra,
ieșind înaintea oamenilor și având în mână doar crucea și, uneori,
Noul Testament. Nu are nici tetrapod, cel puțin nu în înregistrările
analizate, și nici nu vorbește din Amvon, ambele putând fi socotite,
atunci când scopul este de a dialoga, ca bariere de comunicare. Lim-
bajul în schimb, dovedește o superioritate conștientizată de vorbitor,
dar acceptată de cei care-l ascultă. Iar aici intervine elementul cultu-
ral pe care nu avem voie în această analiză să-l ignorăm607. Ortodocșii
din regiunea unde activează părintele, prin tipul de manifestare a
religiosului, a pietății deosebite, a respectului deosebit față de preot,
favorizează accesele și excesele de autoritate, aspect pe care, îl întâl-
nim pe alocuri și la predicatorul analizat.
Alternează între a folosi pronumele personal de politețe și pronu-
mele personal propriu-zis și pronumele personal la persoana a II-a
cu valoare impersonală, deci suntem într-o situație în care „dumnea-
voastră-tu-voi” sunt utilizate alternativ. De exemplu, atunci când
vorbește despre raportarea la cel sărac, predicatorul spune: „când
lângă castronul tău mănâncă și un amărât o ciorbă sau un colăcel”;
„să se uite în gura ta cum mesteci”. Exemplele pot continua, dar ne
vom opri aici, spunând doar atât, la nivelul gestionării relației cu
ceilalți, ceea ce spunea Kory Floyd, când vorbea despre abuzul de
limbaj: în cazul acestui vorbitor, abilitatea de a cuceri prin retorică,
popularizare excesivă, scoatere din context a ceea ce a susținut la un
complexă. Philippe Turchet, Sinerologia. De la limbajul trupului la arta de a citi

gândurile celuilalt, traducere de Luminița Botoșineanu și Florin Botoșineanu,
Polirom, București, 2005; Alex Muchielli, Arta de a influența. Analiza tehnicilor de
manipulare, (Collegium), traducere de Mihaela Calcan, Polirom, București, 2002.
606 Stephen E. Lucas, Arta de a vorbi în public..., p. 245.
607 Kory Floyd, Comunicarea interpersonală..., pp. 65-68.
203
moment dat, face ca înregistrările sale să ocupe locurile de frunte în
căutările auditorilor.
Timpul alocat
Durata înregistrării este de 13:41. Nu este o cuvântare lungă, dim-
potrivă.

Câteva elemente de natură tehnică pot fi puse în evidență. Cuvân-
tarea este promovată de un canal YouTube cu peste 66.462 de abo-
nați la momentul analizei, respectiv cu o promovare foarte agresivă
a înregistrărilor. Prima imagine îl are pe Subiectul 3 cu un porumbel
alb în mână. Chipul blând al preotului și asocierea cu albul păsării
păcii ar trebui să îl facă mai credibil pe vorbitor. Imaginea cealaltă
reprezintă trei teancuri de bani cu bancnote de 50, 100 și 200 de lei,
reprezentând o sumă importantă. Asocierea preot–bani este din ca-
pul locului subversivă și căutătoare de raiting608.
Prelucrarea imaginii este brută, autorul nu se străduiește să in-
troducă efecte și nici nu e interesat să rafineze. Putem deduce că pu-
blicul căruia i se adresează este unul cu studii medii sau chiar nee-
ducat, așa cum vom vedea din analiza mesajelor.
Calitatea imaginii este HD (high quality), iar sunetul este de stu-
dio. De când accesezi înregistrarea, ești invitat să te abonezi la cana-
lul YouTube, respectiv la înregistrările Subiectului 3. Ce înțelegem
din aceasta? Faptul că administratorul este preocupat de creșterea
traficului prin orice metode, cu prețul calității teologice a mesajului.
Prin urmare vom putea observa că toate înregistrările sunt între-
rupte de reclame. Nu doar acest aspect poate fi observat, ci și faptul
că înregistrarea este formată din două secvențe ce s-au petrecut în
perioade diferite. Cu siguranță, titlul manipulator i-a făcut pe mul-
ți să fie curioși și să acceseze această înregistrare, nu atât calitatea
mesajului.
Mai mult decât atât, constatăm că dacă nu ne preocupăm să ne
gestionăm noi, ca instituție, înregistrările prezente în mediul virtual
608 Mihai Bădău, Tehnici de comunicare în social media..., pp. 78-88; Robert L. Hilliard,
Redactarea materialelor..., pp. 39-50.
204
o pot face persoanele care simt că ar fi o bună marfă de comerciali-
zat. Considerăm că, în cazul Subiectului 3, traficul ridicat, numărul
mare de vizualizări nu e dat atât de calitatea discursului, ci de cam-
pania agresivă și pe alocuri lipsită de etică de a promova un gen de
discurs bisericesc non-conformist. E la fel de adevărat, că se profită
de talentul oratoric, unic, nerepricabil, am putea spune, cu riscul de a
exagera, un stil „marcă înregistrată” Dar problema aceasta ne indică,
și subliniem din nou, că o lipsă de organizare în promovarea discur-
sului religios în mediul virtual, cu site-uri și canale special dedicate
acestei teme, lasă loc pentru abuzuri din partea celor care nu sunt
interesați de misiunea Bisericii Ortodoxe, ci de a câștiga necinstit pe
seama acesteia. Ne îndoim, că predicatorul și-a dat acordul pentru o
asemenea manevrare a propriilor predici.
Numărul mare de vizualizări este relevant și semnificativ doar în
măsura în care se poate vorbi de o calitate incontestabilă teologic
a conținutului și a reacțiilor participanților. Doar într-o asemenea
situaţie ar putea fi luat ca model.

Respectând grila pe care am aplicat-o și la ceilalți subiecți la care
am avut comentarii, și în cazul acesta ne-am raportat la cele 7 ca-
tegorii de vloggeri pe care-i întâlnim în ipostaza de comentatori ai
unor cuvântări religioase, cu precădere ale Subiectului 3.
Tabelul 12
Mirean Scop
CVCROETALII
CVSCROsCN
INDEFINIT
Nr
CVACRO
CVCRO
CVCRS
M F N + - M
Cleric
1 4 18 10 48 12 80 0 82 55 35 60 60 44 50
Tabelul ne indică faptul că, deși vorbim despre 271 de comentarii,

avem doar 172 de profiluri ce pot fi încadrate într-una dintre catego-
rii. Numărul mai mare de comentarii se datorează intervenției suc-
cesive a câtorva dintre cei implicați în comentarea înregistrării.
Chiar dacă repetăm anumite idei, vom sublinia că ne-a interesat
identitatea celui care comentează, referirile directe la conținutul
expus de predicator, interesul real față de problemele duhovnicești,
direcția religioasă pe care o îmbrățișează, tonul folosit, calitatea gra-
205
CVCRO
CVCROETALII
27% 45%
CVCRS
52%
6% CVACRO
10% 7% CVSCROSCN
5%
INDEFINIT
BĂRBAȚI
13%
21% FEMEI
11% NEDEFINIT
POZITIV
14%
16% NEGATIV
COLABORATIV
9%
16% MIX
maticală. Comentariile au fost analizate unul câte unu, proces cron-

ofag și obositor. Iată rezultatele:
• Dintre vloggeri, majoritatea (80) nu au un profil conturat, sunt
prezențe conjuncturale.
• Dintre vloggerii cu un profil identificabil, majoritatea (48) inter-
acționează accidental cu înregistrarea comentată, sunt consu-
matori de videoclipuri din domeniul muzicii, al știrilor, al diver-
tismentului etc.
• Nu există niciun cleric implicat în comentarii.
• Administratorul canalului YouTube este absent total, prin ur-
mare cele 44 de comentarii care ar fi așteptat sau s-ar fi pretat
unui dialog au fost ignorate.
206
• În lipsa prezenței unui catehet care să gestioneze grupul de
comentarii, acolo unde s-au deschis spre dialog, constatăm că
locul dialogului l-au luat discuțiile agresive, ideologizate și ghe-
toizante.
• Profilele din categoria CVSCROsCN, CVCRO și CVCRS au dove-
dit gradul cel mai ridicat de agresivitate, iar, dintre aceștia, băr-
bații au fost majoritari.
• Bărbații sunt mai activi decât femeile, dar și mai incisivi.
• Afirmațiile care sunt în afara temei, dar rămân într-o sferă decla-
rativă sunt la o egalitate interesantă, 50% pozitive, 50% negative.
• Un număr însemnat de comentarii (50) nu au nimic de a face cu
înregistrarea, dar nici cu celelalte comentarii, sunt fie erori de
redactare a unui mesaj (deci vloggerul nu are cunoștințele ne-
cesare pentru a redacta mesajul), fie invitații spre alte linkuri, în
scopuri comerciale, ori teme din alte domenii.
Ca o concluzie a acestei secțiuni de analiză a comentariilor trebu-
ie spus că interesul față de temele duhovnicești este evident: majori-
tatea celor implicați fie doresc asistență duhovnicească, fie au nevoie
să fie ascultați sau să fie lămuriți, fie alte motive pe care nu le putem
identifica acum. Ce e important e că au deschidere spre interacțiune.
Totuși, dacă această interacțiune ar fi susținută de administratori
sau chiar de predicatori ar înregistra mai multe efecte pozitive.
Cei care consumă tipul de discurs religios încărcat pe Internet
sunt fără doar și poate dintr-o categorie care nu e sensibilă la regulile
minimale de redactare a unui mesaj. Majoritatea comentariilor do-
vedesc o atenție scăzută față de acuratețea limbii. Remarcăm greșeli
flagrante de exprimare, de ortografie, de punctuație, de acord, greșeli
care afectează textul la nivel semantic. E foarte posibil ca acestea să
fie scrise de pe un smartphone sau cel mult o tabletă. Exemplificăm
printr-un comentariu care le cuprinde pe toate:
„asa este Parinte, sarut mana dreapta, cand am venit ani in urma la
*Localitatea* la domnia voastra, masina mea a consumat multa benzina
pana la *Localitatea* si apoi pana la *Localitatea*, am innoptat astep-
tandu-va, am lasat 50 lei pentru acatisti si mi-ati spus ca ma pomeniti
50 de zile ca domnia voastra nu sunteti popa de Bucuresti, si asa se
face pomenirea cu 1 leu pe zi, am plecat plina de Dumnezeu, putinii
bani ramasi am bagat benzina la iesirea din *Localitatea*, am vazut
cum acul coboara mereu si raman fara benzina, dar eu in intunericul
207
noptii faceam Tatal nostru, Crezul, Psalmul 50 si toate rugaciunile sti-
ute, mai mici sau mai mari, imi era foarte frica de intunericul noptii si
ma rugam intr-una... cand dintr-o data s-a luminat soseaua, si ca doua
aripi care bateau intr-una m-au condus pana la Racaciuni si nici nu s-a
oprit masina, am ajuns la parintii mei cu bine si am ramas peste noap-
te la ei, ma gandesc mereu cu drag la domnia voastra, va iubesc si va
respect pentru toate invatamintele, mi-ar placea sa mai vin la domnia
voastra la rugaciune, sarut mana dreapta *Subiectul 3*”609.
Tonul folosit în comentarii face parte din următoarele categorii:
pozitiv sau negativ cu nuanțele subînțelese, declarativ, apologetic, vi-
olent-jignitor, polemic, interesat, lingușitor, asertiv. Vom oferi câteva
exemple pentru a ilustra: „Cum să ai spor la bani? Fă-te popă!”, mesaj
care se repetă de 7 ori; „Unde in sfanta Scriptura scrie ca sa aprinzi
o lumanare pentru un suflet mort? Lasati morti sa isi ingroape mor-
ti. Noi trebue sa il cautam pe Dumnezeu cu adevarat si sa ne iubim
unul pe altul”; Slavă ție Doamne ! Slavă ție ! Multumim pentru lu-
crarea ta ân viața noastră ! Amin !”610 exemplele pot continua, dar ne
oprim aici. Limbajul folosit alternează între denotativ și conotativ,
iar prezența argoului este evidentă.
Încheiem cu această mențiune, chiar dacă avem un anumit nu-
măr de comentarii, nu avem sub nicio formă dialog, or pentru a avea
dialog, ține nu numai de „catehumen”, ci mai ales de catehet.
Această cuvântare, pe care o vom analiza, este cea care a înregis-
trat cel mai mic număr de vizualizări într-o ierarhizare raportată la
numărul de accesări. Predica a fost încărcată pe canalul YouTube în
31 decembrie 2016 și a avut, în momentul analizei, un trafic de 77 k,
adică aproximativ 77.000 de vizualizări, repetăm, cel mai slab scor
pentru cuvântările subiectului analizat.
Și această cuvântare poartă un nume provocator, chiar intrigant,
nebisericesc și se referă la moralitatea bărbatului în familie. Dacă în
609 https://www.YouTube.com/watch?v=GMkpDcp9iC8&t=464s, accesat 11 august

2018.
610 Am păstrat ortografia comentatorului, fapt ce relevă profilul său intelectual.
208
prima analiză am avut un titlul ales exclusiv de editor, în acest epi-
sod, editorul se folosește de exprimarea predicatorului.
Subiectul 3 narează despre un ucenic crescut de un bătrân, un co-
pil perfect din toate punctele de vedere, care a murit, iar bătrânul
era dornic să afle unde este copilul. El era sigur că e în rai. Cu toate
acestea, se roagă să vadă unde este și constată că este în Iad. După
40 de zile de rugăciune, Dumnezeu se milostivește și îl mântuiește
pe tânăr. Nu pentru vrednicia ucenicului, ci pentru ruga părintelui611.
Tipul de discurs este narativ-descriptiv. Deși se dorește argumen-
tativ, etalarea argumentelor este fragilă.
Într-o primă fază, avem afirmată ideea luptei pentru mântuirea
celuilalt, care este o cruce pentru noi, aici intrând și tema jertfelni-
ciei femeii care are bărbat desfrânat, „curvar” cum preferă autorul
să îl numească explicit. Pe de altă parte, urmărim, în a doua parte a
cuvântării, un fragment care înseamnă un amestec de idei: Biserica
atacată de Mass-Media, distrugerea familiei, judecarea aproapelui și
invidia față de cel avut, deși acela nu-l slujește pe Dumnezeu.
Exordiul este extins, întrucât autorul alege să ne ofere o istorioa-
ră. Subiectul central este legătura dintre oameni și nevoia de a „pro-
fita” de slăbiciunile celor din jur pentru a ne mântui. Desigur, vorbim
de un exercițiu al răbdării, al îndurării necazurilor venite din partea
celorlalți. Deci nu avem o temă clar precizată, ci mai multe idei ce ar
putea să se subordoneze temei răbdării și a rugăciunii.
În acest caz, nu putem vorbi propriu-zis de concluzii la finalul
discursului. Întrucât editorul alege să facă un colaj, îl lipsește pe
vorbitor de clasica încheiere. Prin urmare nu avem nici sublinierea
principalelor idei, nici un rezumat al discursului, nici măcar o înche-
iere clasică predicii, actualizarea. Considerăm că acesta e un mare
neajuns al colajului, și face mai puțin plăcută urmărirea lui, de unde
și vizualizările mai reduse.
611 https://www.YouTube.com/watch?v=39wmbDjJsbs&t=2s, accesat 11 august 2018.
209
Și în această înregistrare, vorbitorul este neconvențional în stil,
aspect ce-i aduce multe vizualizări612. Limbajul este simplist, adesea
dominat de accese colocviale, de încălcări ale discursului clasic, dar
foarte atrăgătoare eufonic. Adecvat întru totul publicului căruia îi
vorbește, este căutat de același profil uman și pe canalul de YouTube.
Întâlnim expresii pe care în mod curent nu le regăsim în cuvântarea
bisericească: „pârliții”, „golanii”, „idiot”, „mârlan”, „derbedeu”, care au
menirea de a provoca hilaritate sau chiar de a da altă culoare unui
tip de discurs care, să o recunoaștem, este predictibil.
Cu toate acestea, trebuie subliniat că ne situăm într-un alt regis-
tru lingvistic decât cel în care am fost imersați de Subiecții 1 și 2.
La nivelul gestionării relațiilor, constatăm că vorbitorul alege o
abordare frontală, ușor superioară, greu de digerat pentru o anumită
categorie de public, dar convingătoare, persuasivă și incitantă pentru
nișa căreia i se adresează. Ca o ilustrare a celor subliniate, am extras
din cuvântare trei maniere de adresare, de relaționare cu auditoriul:
„îți spun eu ce înseamnă”; „tu vrei să-i implementezi lui credința
prin școală, când mă-sa și tat-so îs atei”.
Această atitudine, cum spuneam, poate deranja, fiind prea direc-
tă, prea non-conformistă, prea nepredicatorială, dar, totodată confe-
ră pentru generația tânără, mai mult sau mai puțin educată, șansa
unei degajări, uimirea că un preot poate predica și așa. Vorbitorul
încurajează acea privire în ochi și „tutuire” specifică „digital natives”,
dar plasează predica în ceea ce numește Mario Vargas Llosa „cultura
spectacolului”.
Vorbitorul nu are niciun menajament în a-și exprima propriile
opinii, nu se sfiește să fie acid, când tema o impune, cum nu evită
nici să fie excesiv sensibil în anumite situații.
Timpul alocat
Durata acestei înregistrări este de 13:41.
612 Kory Floyd, Comunicarea interpersonală..., pp. 184-189.
210
Tehnic, suntem în fața uneia dintre cele mai slabe cuvântări pe
care le găsim pe canalul de promovare al Subiectului 3. E important
să vedem că acest discurs este format dintr-un colaj de înregistrări,
ceea ce dovedește că editorul încearcă să așeze recitările nu cronolo-
gic, ci tematic, nu după scopul vorbitorului, ci după însuși interesul
său. Credem să suntem chiar în fața unui abuz editorial, dar și a unei
mostre de amatorism.
Înregistrarea este calitativ bună, dar statică și nu e HD. Pe parcur-
sul celor 13:40 min. avem același chip, fără nicio intercalare. Totuși,
suntem martorii mai multor reclame.
În plus, această înregistrare se termină brusc. Prin urmare edi-
tarea este una deficitară, care ar putea să ne dea și răspunsul la în-
trebarea: de ce atât de puține vizualizări, de vreme ce vorbim des-
pre același vorbitor? Sigur, precizăm și faptul că raportat la primii
subiecți, extrem de așezați în cuvântările lor, cuminți în exprimare,
strălucitori în limbajul bisericesc, 77 k vizualizări și 35 de comentarii
sunt chiar un scor bun.

Tabelul 13
Mirean Scop
CVCROETALII
CVSCROsCN
INDEFINIT
Nr
CVACRO
CVCRO
CVCRS
M F N + - M
Cleric
1 2 1 2 - 5 10 - 7 7 6 7 6 17 2
În urma indexării comentariilor acestei postări, am constatat că

avem 35 de comentarii, cu 20 de profiluri care interacționează. Con-
statăm că 14 persoane își devoalează identitatea, prin utilizarea nu-
melui și a prenumelui, având un cont Google de unde se autentifică,
în timp ce 6 fie folosesc un cod, o poreclă, un nickname, cum se mai
întâlnește, fie s-au autentificat doar cu un prenume. Dintre aceștia,
doar 2 persoane consumă conținuturi eminamente ortodoxe, 1 per-
soană e interesată și de alte subiecte, 2 persoane indică un interes
sporit pentru sfera non-religioasă, în timp ce 5 persoane sunt din ca-
tegoria consumatorilor de conținuturi neoprotestante, iar 7 nu au un
profil definit care să permită o succintă analiză a preferințelor.
211
0% CVCRO
10% CVCROETALII
25% CVCRS
5% 75%
50% CVACRO
CVSCRSCN
10% INDEFINIT
BĂRBAȚI
4% 13%
FEMEI
33% 13% NEDEFINIT

POZITIV
NEGATIV
12%
COLABORATIV
12% 13% MIX
E important să observăm că, în această situație, avem o paritate

bărbați (7)/femei (7), subiectul fiind destinat, desigur, femeilor.
Dintre profilurile pe care le-am întâlnit, am observat că un număr
de conturi sunt prezente constant la secțiunea „comentarii”, dar toa-
te sunt injurioase, de parcă ar avea o agendă personală din a arunca
cu invective împotriva vorbitorului și a preoților în general.
Interesul pentru temă este mai mult sau mai puțin consistent.
E un interes pentru probleme religioase în general și pentru viața
veșnică, credință, alegerea credinței adevărate. Avem 17 comentarii
care doresc să dialogheze sau, în majoritatea cazurilor întâlnite pen-
tru înregistrarea analizată, să polemizeze. Important este totuși că
se caută un dialog, dar, ca în celelalte situații, este dialogul surzilor.
Nu vom întâlni nici aici eleganța întâlnirii celuilalt.
212
În ce privește stilul comentariilor, subliniem că majoritatea sunt
redactate neatent, într-o limbă aproximativă și cu foarte multe gre-
șeli de ortografie. Mai mult decât atât, ele alternează între stilul reve-
rențios, exagerat doxologic față de vorbitor, și cel filipic, ireverențios,
conspirativ. Între cei care comentează și intră într-un dialog lipsește
respectul, iar tonurile alternează între mieroase și agresive.
Și în acest caz suntem nevoiți să indicăm cât de importantă ar fi
fost prezența vorbitorului sau cel puțin a administratorului în trierea
comentariilor și în inițierea unui dialog real. Se vede limpede că sco-
pul postării nu e unul asumat catehetic, prin tot ceea ce presupune
cateheza via media, adică dialog și gestionare judicioasă a contului.
Subiectul 4613
Dacă primii trei subiecți au fost selectați din rândul predicato-

rilor români, al clericilor chiar, cu scopul de a ilustra că prezența în
mediul virtual nu ține doar de calitatea discursului, ci și a tehnicii și
a tehnologiei utilizate în prelucrarea și promovarea lui, în cazul su-
biectului 4, apelând tot la YouTube.analitycs, prin socialblade.com614,
am analizat cazul unui catehet ale cărui tehnici și metode reușesc să
plaseze cateheza digitalizată într-o dimensiune eficientă și asumată
misionar.
Canalul Y2AM avea 17.792 de abonați în momentul cercetării615.
Este prezent pe YouTube din 23 august 2013 și înregistra 1.754.697
vizionări. Canalul este prezent și pe platforma de socializare
Facebook.616 Este recunoscut instituțional și aparține Bisericii
Ortodoxe Grecești din Statele Unite ale Americii (Greek Orthodox
613 https://www.YouTube.com/watch?v=XrLeClIFsro, accesat 27 februarie 2018.

614 https://socialblade.com/YouTube/, accesări succesive pe parcursul analizei.
615 E foarte important de precizat faptul că numărul abonaților se schimbă de la
o zi la alta. În momentul analizei făcute de noi, acestea erau datele. Este foarte
posibil ca, atunci când cititorul va avea la îndemână această lucrare, să fie vor-
ba de un număr mult mai ridicat de abonați, dar, în aceeași măsură, s-ar putea
ca această înregistrare să fie eliminată de administrator. Dinamica și versatili-
tatea sunt caracteristicile principale ale mediului virtual. Întrucât acest canal
şi-a asumat public rolul misionar de catehizare şi propovăduire, am ales să nu
codăm cuvântările.
616 https://www.facebook.com/GOAyouth, accesat 27 februarie 2018. Canalul avea
11.373 de urmăritori și 11.655 care îl apreciază.
213
Archdiocese of America), departamentul de tineret617. În cele ce ur-
mează, având în vedere numărul cel mai ridicat de vizualizări, iar
la anti-pod, cel mai scăzut, vom etala zece cuvântări. Dintre acestea,
vom analiza extremele.
Înregistrările pe care le avem în atenția studiului nostru, din grila
prezentată mai sus, sunt „10 lucruri amuzante despre ortodoxie” și
„Aprinderea candelelor”.
În cazul „10 Fun Facts About the Orthodox Church”, tema o con-
stituie prezentarea schematică a Ortodoxiei, o prezentare altfel, spe-
cială, atipică, comică, dar foarte bine argumentată, care ne lasă să
înțelegem că publicul țintă sunt tinerii. Ideea de pornire, provoca-
rea este dată de mediul religios specific Statelor Unite, motiv pentru
care un ascultător tradițional, un imigrant digital, din țările cu tradi-
ție ortodoxă ar putea să nu fie încântat de metodă.
Tipul de abordare pe care-l vom întâlni pe canalul Y2AM este
unul eminamente modern. Raportarea autorului la timp și adapta-
rea conținutului la mediul digital, deci context și cultură digitală,
sunt realizate judicios. Toată cateheza este împărțită în 10 segmente,
împărțire dată de 10 întrebări: „Sunt ortodocșii creștini? Sunt orto-
docșii un fel de catolici? Cred ei în Biblie? De ce e mirosul de tămâie
în biserică? De ce postesc atât de mult? Cine sunt cei pictați pe pere-
ții bisericilor ortodoxe? Se roagă ortodocșii sfinților în locul lui Iisus?
Ce este mai important, credința sau faptele? Cine conduce Biserica?
Cum aș putea învăța mai mult despre Ortodoxie?618”.
Suntem în fața unui discurs argumentativ-persuasiv foarte con-
densat. Catehetul nu se sfiește să intre direct în subiect, exordiumul
lipsește voit. Își prezintă textul ca pe unul programatic. Fiecare afir-
mație este susținută de argument, iar tehnic, totul este foarte bine
pregătit. Cele 6 minute sunt optim utilizate. La prima întrebare
617 https://www.y2am.org, accesat 30 august 2018.

618 https://www.YouTube.com/watch?v=HHHRbeJ_nDA&t=18s, accesat 27 februa-
rie 2018.
214
Nr. Data Reacții

10 Fun Facts About 106
1 6:00 14.06.2016 1256 1 K / 0,151 K
the Orthodox Church619 K
What is Orthodox
2 04:47 05.02.2015 52 K 264 1 K / 0,038 K
Christianity620?
3 Reasons I am
3 6:42 27.07.2017 47 K 633 1 K / 40
an Orthodox Christian
Be the Bee
4 1:41 19.09.2013 32 K 33 0,611 K / 0,005 K
#Introduction621
Be the Bee #49 /
5 Why You Need 3:55 16.10.2014 25 K 118 0,723 K / 0,001 K
a Prayer Rope622
Be the Bee #47 /
6 4:43 18.09.2014 24 K 23 0,395 K / 0,001 K
Free as a Bee623
Be the Bee #41 /
7 God’s Mother, 4:35 31.07.2014 19 K 105 0,535 K / 0,004 K
Our Mother624
Be the Bee #67 /
8 4:26 2.04.2015 15 K 153 0,431 K / 0,009 K
Heaven and Hell625
Be the Bee #53 /
9 5:51 21.11.2014 14 K 73 0,379 K / 0,004 K
Venerationg Icons626
Be the Bee #48 /
10 3:11 02.10.2014 14 K 24 0,327 K / 0,002 K
Lithting Candles627
răspunde, așa cum era de așteptat, afirmativ. Limbajul este foarte

clar, simplu, convingător și teologic. Fiecare întrebare este lămu-
rită și autorul nu se rezumă la a prezenta superficial răspunsurile,
619 https://www.YouTube.com/watch?v=HHHRbeJ_nDA&t=256s, accesat 27 februa-

rie 2018.
620 https://www.YouTube.com/watch?v=kSvSbjhsrhs&t=145s, accesat 27 februarie
2018.
621 https://www.YouTube.com/watch?v=i60S6r_sf8o&t=3s, accesat 27 februarie 2018.
622 https://www.YouTube.com/watch?v=HrAUATglB9Y&t=139s, accesat 27 februarie
2018.
623 https://www.YouTube.com/watch?v=KvHrnSKPOQo, accesat 27 februarie 2018.
624 https://www.YouTube.com/watch?v=U3B8bZcpPU0, accesat 27 februarie 2018.
625 https://www.YouTube.com/watch?v=ilP_HfgYloQ, accesat 27 februarie 2018.
626 https://www.YouTube.com/watch?v=o8iFOgppS6Y, accesat 27 februarie 2018.
627 https://www.YouTube.com/watch?v=f8xjm1rv6V8, accesat 27 februarie 2018.
215
ci punctual, nu se pierde în detalii, dar nici nu omite elementele
principale. Răspunsurile oferite sunt și trimiteri către „play-listul”
„Be the Bee”628, unde este lămurită fiecare problemă în parte. Invita-
ția nu merge exclusiv spre interesul grupului Y2AM, ci spre toate ca-
nalele, fără a fi nominalizate, de unde se poate afla câte ceva despre
ortodoxie. Mai mult decât atât, catehetul îl invită pe ascultător, ca-
tehumen, creștin ortodox sau aparținând altei confesiuni sau chiar
altei religii, să caute biserica și să intre în ea629.
Introducerile Subiectului 4 sunt întotdeauna structurate astfel:
un salut scurt, prezentarea, prin rostirea numelui catehetului și o
scurtă motivație, care susține alegerea subiectului. Putem vorbi de
o paradigmă retorică utilizată de subiectul analizat. Tot în acest caz,
constatăm că motivul care a determinat alegerea subiectului a fost
numărul mare de știri despre Ortodoxie apărute cu ocazia Sinodului
din Creta.
Tema este limpede precizată630. Spre deosebire de o cateheză ros-
tită în biserică, pentru publicul obișnuit, cel care ne ajută să menți-
nem stima de sine, aceasta este diferită. Nu mai vedem o anticipare
a ideilor principale, iar motivul e simplu, suntem în fața unor cate-
heze de tip „pastilă catehetică”. În schimb, „10 Fun Facts About the
Orthodox Church” se dorește o cateheză programatică și motivațio-
nală. Fiecare întrebare provoacă un răspuns care duce spre alte înre-
gistrări care ar avea rolul să lămurească stările dubitative.
Întrucât nu suntem în zona discursului clasic, ci a unei rostiri
moderne, ce stă sub incidența absolută a timpului, concluzia este
mai degrabă direcțională, în sensul trimiterii auditoriului spre apro-
fundarea cunoștințelor religioase printr-o vizionare constantă a în-
registrărilor Subiectului 4.

Încă din debutul înregistrării, observăm tonusul special al cate-
hetului. Exprimarea este coerentă, clară, fără prea multe figuri stilis-
628 https://www.YouTube.com/watch?v=HHHRbeJ_nDA&t=18s, accesat 3 martie

2018.
629 Bădău Horia Mihai, Tehnici de comunicare în social media..., pp. 78-87.
630 Constatăm că la minutul 0:11, autorul reclamă tema „10 Facts about the Church”.
216
tice. Ritmul este alert, chiar prea alert uneori, dar viu și convingător.
Claritatea este dominanta discursivă predicatorului, iar studierea
atentă a înregistrării, aspect vizibil, face ca fiecare cuvânt să fie cu
grijă cântărit și folosit la locul său. Acest aspect subliniază caracterul
inspirațional al rostirii. Se observă, de asemenea, adecvarea limbaju-
lui la contextul și mediul pentru care este pregătită cuvântarea.
Tot la nivel de stil, observăm că nu avem o prezență tropică așa
cum suntem obișnuiți în cuvântările din spațiul ortodox. Aceasta
ține cu siguranță de cultura anglo-americană, mult mai pragmatică,
mai fixată pe obiective și dornică de a clarifica simplu lucrurile.
Formulele de adresare nu sunt folosite, așa cum poate ne-am aș-
tepta. Catehetul este un comunicator talentat și caută permanent să
cultive o relație de dialog, dialog la care provoacă întrebările retorice.
Acestea sunt printre puținele figuri de stil întâlnite la Subiectul 4 și
sunt cele care direcționează dialogul din zona comentariilor.
Timpul alocat
Această înregistrare are 6:00 minute, timp ce ne vorbește des-
pre schimbarea logicii comunicării bisericești din mediul real în
cel virtual.

Tehnic vorbind, înregistrarea este realizată în parametrii înal-
tei tehnologii. Filmarea este prelucrată, nu este un brut aruncat în
eter, ci este atent muncită. Catehetul este într-o mișcare continuă,
iar combinația de imagine cu animație, de real cu digital, face foar-
te atractiv materialul video. Mai mult decât atât, timpul este gândit
în parametrii optimi. Ceea ce pare totuși a fi deranjant este coloana
muzicală, care nu este, așa cum ne-am așteptat, din zona religioasă,
ci instrumentală laică, genul pop-rock. Dar, fiind mai atenți la scopul
canalului Y2AM, vom înțelege că acest tip de catehizare este desti-
nat tinerilor dintr-o cultură americană unde chitara, instrumentul
care domină muzica aleasă, este printre cele mai apreciate. În plus,
este și semnul deschiderii din partea Subiectului 4 față de orice tip
de abordare, dar cu așteptări mari din partea celor care nu cunosc
Biserica Ortodoxă.
217
După cum s-a putut observa din tabelele primilor 3 subiecți, nu-
mărul comentariilor este foarte scăzut. În ce privește Subiectul 4 și
cel mai vizualizat videoclip se constată un număr de 1.256 de comen-
tarii, în timp ce numărul de vizualizări nu depășește 106 k. Mai mult
decât atât, vom putea observa că dimensiunea catehetică a canalu-
lui este susținută chiar de administrator. Subiectul 4 răspunde la
toate provocările celor care vizualizează. Făcând o comparație cu un
alt canal popular, cu mai puțin de 10.000 de abonați, Cofee with Sr.
Vassa631, vom putea sesiza că o bună tehnică a comunicării, o bună
stăpânire a tehnologiei comunicării, concizia în text, dar mai ales
disponibilitatea de a intra în dialog cu cei care interacționează cu
postările sale dau un plus de valoare.
Tabelul 15
Mirean Scop
CVCROETALII
CVSCROsCN
INDEFINIT
Nr
CVACRO
CVCRO
CVCRS
M F N + - M
Cleric
1 96 128 102 152 133 135 0 321 199 227 410 111 226 476
În cazul dialogului, se observă că prezența catehetului face ca

între participanți să nu se cultive animozități, deși multe dintre co-
mentarii sunt provocatoare, cu iz polemic.
Din cele 1.265 de comentarii analizate632, nu toate au parte de co-
mentator independent. 1.223 se înregistrează ca ferestre de dialog,
43 fiind erori, adică fiind deschisă fereastră de dialog dar fără a avea
conținut. Trebuie să vedem în acest număr mare și răspunsurile date
de administratorul canalului. Vorbim așadar de 747 de comentarii,
dintre acestea 476 fiind doritoare de dialog. Prin urmare, 476 de co-
mentarii din totalul celor 1.233 îi aparțin administratorului.
Făcând o analiză amănunțită a comentariilor, am observat ur-
mătoarele: majoritatea celor care doresc să comenteze aceste conți-
nuturi sunt bărbați, urmați de cei al căror profil este greu de definit,
numiți de noi (neutri), respectiv femei. Natura comentariilor, într-o
631 https://www.YouTube.com/watch?v=V5x3IEi1C7w, accesat 27 februarie 2018.

632 În momentul recitirii tezei pentru corectură, comentariile au ajuns la 1.800,
păstrând întru totul linia inițială.
218
CVCRO
20%
CVCROETALII
14% 18% CVCRS
36%
18% CVACRO
17% CVSCROSCN
13%
INDEFINIT
BĂRBAȚI
11% 16%
FEMEI
NEDEFINIT
10%
24% POZITIV
NEGATIV
12%
6% COLABORATIV
21% MIXT
proporție covârșitoare, este pozitivă și provoacă la dialog, dialog că-

ruia administratorul, așa cum am mai spus, îi dă curs. Foarte multe
comentarii au scopul simplei socializări și chiar a mărturisirii. Este
o adevărată agora globală, întrucât nu avem doar comentarii din lu-
mea americană, ci și din Europa, Africa și Asia.
O întrebare la care nu avem neapărat un răspuns, dar putem intui
unul, este de ce atât de multe comentarii la această înregistrare? Nu
toate videoclipurile pregătite de Subiectul 4 se bucură de atât de mult
interes ca acesta, iar una dintre explicații este, din punctul nostru de
vedere, tocmai caracterul general și programatic al catehezei, dar și
răspunsul imediat oferit de administrator întrebărilor din forum.
În ce privește segmentul de vârstă al celor care interacționează
cu acest canal YouTube, Y2AM, raportul de activitate pe 2017 ne dă o
219
importantă mână de ajutor. În proporție de 65% sunt bărbați și doar
35% sunt femei. Dintre aceștia, 30% sunt cu vârsta cuprinsă între 25
și 34 de ani, iar 20% între 13 și 24 ani. Mai bine de 61% din audiență
fac parte din „digital natives”. Nu e de ignorat nici faptul că 30% sunt
cu vârsta cuprinsă între 35 și 54 de ani, adică cei care fac parte din
generația „digital natives” 35 și 39, respectiv digital immigrants 40 și
54. Un procent de 9% sunt cu vârsta cuprinsă între 55 și 54 de ani.633
Înregistrarea pe care o vom analiza a avut 14 K de vizionări, adică
14.000 de persoane care au accesat această înregistrare și, cel mai
probabil, au vizualizat cel puțin o parte din ea. Cu toate acestea, a
înregistrat un număr de 24 de comentarii. Acest video a fost încărcat
pe 2 octombrie 2014, deci cu 2 ani mai devreme decât „10 Facts ...”,
dar nu s-a bucurat atât de mult de aprecierea publicului. Are 328
de aprecieri și doar 2 dezacorduri. Tema catehezei este aprinderea
lumânărilor: „Lighting Candles”, o problemă rar întâlnită în grilele
noastre catehetice. Se începe simplu, de la un fapt comun, aprin-
derea lumânărilor cu diferite ocazii: de la zilele de naștere la mo-
mentele romantice în casă, omul aprinde lumânări pentru a crea
atmosferă.
De la început suntem informați că în bisericile ortodoxe credin-
cioșii aprind lumânările în nartex, într-o încăpere separată după
arhitectura veche, în pronaos după cea bizantină. Avem o trecere
în revistă a evenimentului de la Ierusalim din ziua Învierii, când în
Biserica Sfântului Mormânt, patriarhul Ierusalimului primește în
chip minunat lumina. Narația este încărcată de imagini prin utiliza-
rea diferitelor figuri de stil. Dar aceasta nu este tot, catehetul foloseș-
te și fotografii, respectiv scurte fragmente video care vin în ajutorul
catehumenului.
Lumânările în concepția unui ortodox nu se aprind pur și sim-
plu, ele sunt încărcate de simbolistică, întărește Subiectul 4. Flacă-
ra e lumina lui Hristos, iar topirea lumânării este persoana însăși
633 „Youth&Young Adult Ministries. Greek Orthodox Archdiocese of America”, p. 26,

https://www.y2am.org/documents/3224398/4719618/Y2AM+Annual+Report+
2017, accesat 30 august 2018.
220
în exercițiul smereniei și al plecării genunchilor în fața lui Hristos.
Lumina de la lumânare este asociată și cu lumina ce încadrează ca-
petele sfinților. Ei luminează asemeni candelelor pentru că în ei este
lumina cea adevărată.

În ce privește acest al doilea moment, nu am înregistrat diferen-
țe semnificative față de cel care ocupă prima poziție în preferințele
auditoriului. Considerăm că diferența este dată de interesul pentru
temă și nu are legătură cu modul de prezentare.
Timpul alocat
Durata este de 3:11, deci foarte scurtă. Totuși nu considerăm că
durata este cauza vizualizării și a impactului redus pe care le înre-
gistrează.
III. Analiza înregistrării din punct de vedere tehnic

YouTube oferă găzduirea pentru orice video care nu constituie în-
călcarea codului etic al concernului634, deci nu îl obligă pe autor să fie
sensibil la calitatea tehnică și la calitatea de conținut, motiv pentru
care vom afla numeroase înregistrări de foarte proastă calitate, dar,
de asemenea, cu foarte puține vizualizări. În cazul Y2AM avem de a
face cu o structurare profesionistă a conținutului.
Observăm o calitate ridicată a imaginii, HD, și o performanță
foarte bună a sunetului. În același timp, autorul apelează la inserții
video, audio și foto, care servesc drept argument sau exemplificare
pentru ceea ce prezintă. De exemplu, când se vorbește despre pro-
naos, ni se oferă o înregistrare cu o persoană care aprinde lumânări.
Când ni se vorbește despre lumina de la Ierusalim, putem urmări și
imagini înregistrate în orașul sfânt. Când ni se vorbește despre lu-
mina sfinților, creatorul acestui canal ne oferă filmări cu icoane ale
acestora.
În ceea ce privește programele utilizate, nu ne sunt oferite de-
talii, însă, dacă vom face o analiză a instrumentelor pe care le-am
634 https://policies.google.com/terms?hl=ro, accesat 20 februarie 2019.
221
putea utiliza în asemenea situații, am putea găsi o suită de posibili-
tăți. Atenția la subtilitățile tehnice ale filmării face mult mai atractiv
conținutul, de exemplu, dispunerea luminii pe fața celui care vor-
bește. Pentru prelucrare, mulți utilizează programe ca iMovie sau
PicMonkey. Autorul încearcă să folosească resurse gratis, „free”, și are
rigoarea de a le pomeni după fiecare video pe toate: muzică, sursa
fotografiilor635 etc.
Pentru că ne preocupă interacțiunea internauților cu tot ceea ce
presupune conținutul religios, constatăm că tehnologia este atracti-
vă în condițiile în care reușim să o utilizăm la capacitatea ei.
Y2AM, în raportul de activitate pe 2017, ne dă o importantă mână
de ajutor, vizavi de imaginea pe care trebuie să ne-o creăm asupra
profilului consumatorului catehezei la distanță prin intermediul
YouTube. Detalii pe care le-am oferit în prima analiză. Raportul din
2018 nu vine decât să întărească ceea ce era prezentat în urmă cu un
an. Un detaliu semnificativ fiind creșterea procentajului bărbaților
care vizualizează Y2Am YouTube, 71%, în defavoarea a 29% femei.636
La primul video avem, un număr de vizionări mediu, dar inter-
acțiunea prin comentarii este impresionantă, iar la al doilea, chiar
dacă nu suntem în fața unei „lovituri”, observăm interesul pentru
interacțiunea cu autorul.
Și la această înregistrare avem comentarii, care sunt la subiect
sau aduc laude creatorului de conținut. Ceea ce rămâne totuși nota
dominantă a acestui canal profund catehetic este interacțiunea ad-
ministratorului cu cei interesați. Cu toate acestea, am putea presu-
pune că una dintre cauzele pentru care nu sunt înregistrate foarte
multe comentarii este tocmai modul lapidar al catehetului de a răs-
punde la primele interpelări. Se rezumă la a mulțumi sau, acolo unde
îi este atrasă atenția asupra calității informației, își asumă printr-un
simplu „oops!”. Totuși, la un comentariu răspunde de pe contul per-
635 Are o permanentă grijă să sublinieze sursele: https://www.videvo.net, pentru

fotografii ce pot fi utilizate gratis; https://creativecommons.org/use-remix/;
http://incompetech.com/music/royalty-free/?keywords=deliberate+thought,
pentru muzică; https://www.y2am.org, este site-ul oficial.
636 „Youth&Young Adult Ministries. Greek Orthodox Archdiocese of America”, p. 26;
https://www.y2am.org/documents/3224398/4719618/Y2AM+Annual+Report+
2017, accesat 30 august 2018. Raportul pe 2018 reconfirmă interesul generați-
ei digitale pentru asemenea conținuturi. https://www.y2am.org/documents/32
058/4671398/Y2AM+Annual+Report+2018.pdf/.
222
sonal, deci nu al canalului Y2AM și lămurește problema ridicată de
comentator, acesta fiind chiar preot637.
În ce-i privește pe comentatori, mai bine de jumătate își devoa-
lează identitatea. După cum rezultă din canalele pe care le urmăresc,
unii se dovedesc a fi consumatori constanți de conținuturi religioa-
se, alții doar accidental. De exemplu, Fr. John Witheford, care nu se
sfiește să-și indice identitatea și calitatea de preot, pe canalul perso-
nal YouTube638 are salvate mai multe ytube-video pe teme sociale și
care vizează prezența Rusiei în presa americană. Are de asemenea 3
ytube-videori despre „What began in Russia, Will End in America”,
al unui canal creștin „Saints Theodore Russian Orthodox”, „Christ
in Circumcised” și „Orthodox Liturgisc pt.1: the liturgical books”. Din
12 salvări video, 3 au temă explicit ortodoxă. Un alt utilizator ce se
prezintă drept Irene Savas în lista de video preferate, care are nu mai
puțin de 416 ytube-video639, ne dezvăluie că este vorbitoare de limba
greacă și iubitoare de muzică, mai ales muzică populară grecească.
Activă pe Y2AM nu are niciun videoclip salvat în lista de preferate,
care să aibă conținut religios. Aaron Leo are un comentariu aprecia-
tiv la adresa catehezei, felicitând modul de prezentare și efortul de a
explica credința ortodoxă, menționând că el este un protestant din
India. Canalul acestuia este gol. Constatăm, de asemenea, o inter-
venție a unui convertit la ortodoxie, Andrei Karlovich, scris cu litere
slavone, care se declară încântat de informația primită prin interme-
diul pastilei-catehetice. Profilul acestui forumist este destul de ușor
de identificat din listele preferate de video și canalele la care este
abonat. El este interesat de filme science-fiction, de bucătărie, poli-
tică din Rusia și Ucraina și bineînțeles de Biserică, dar cu precădere
de declarații ale liderilor Bisericii. Nici acest profil nu are salvate yu-
tube-video din Y2AM.
Cu aceste exemplificări am încheiat partea de analiză a postărilor
YouTube, analiză care a avut rolul de a ne indica importanța pregăti-
rii catehetului ce-și dorește să fie misionar în agora digitală, respec-
tiv care acceptă să fie prezent prin cuvântările sale în acest mediu.
637 https://www.YouTube.com/watch?v=f8xjm1rv6V8&t=36s, accesat 03 august 2018.

638 https://www.YouTube.com/channel/UCHaMNcPYfFpneAcbf0VxAhA, accesat 3
august 2018.
639 https://www.YouTube.com/user/irenesavas, accesat 3 august 2018.
223
224
Concluzii generale
Analiza realizată este departe de a fi exhaustivă. Are limitele unei

cercetări individuale, întinsă pe o perioadă prea lungă de timp. Cu
toate acestea, am încercat să răspundem la întrebările directoare ale
acestei teze. O reiterare a lor ni se pare importantă: Vor fi cateheza și
predica mai ușor acceptate dacă preoții vor utiliza aceleași instru-
mente de comunicare ca „digital natives”? Se poate măsura impactul
propovăduirii în rândul tinerelor generații? Putem studia, analiza
și diagnostica maniera în care clerul ortodox a înțeles să fie parte
din „apostolii” ce învață și predică pe „continentul digital”? Simpla
prezență a preotului în digital, printr-o pagină Facebook, un cont de
Twitter, un canal YouTube va micșora distanțele comunicaționale cu
generația digitală? Este suficient să te naști în epoca digitală ca să
te numești nativ digital? Este o condiție ca preoții din generația opt-
zecistă să fie și „net-gen priest”? Care este legătura dintre formarea
inițială, continuă și pe tot parcursul vieții și calitatea prezenței preo-
tului „pe ecranul global”1?
Studiul I ne-a relevat scoruri importante. Datele preliminare
ne-au ajutat să înțelegem că procesul de catehizare este extrem de
important, atât la nivelul cunoștințelor, cât și al comportamentelor,
indiferent că e clasică sau digitalizată. În același timp, faptul că sco-
rurile au indicat o diferență între grupuri, atât la nivelul cunoștințe-
lor, cât și al comportamentelor ne-a făcut să ne ridicăm mai degrabă
alte întrebări decât să tragem concluzii satisfăcătoare. De ce eșantio-
nul celor catehizați clasic a obținut rezultate mai bune decât al celor
pregătiți prin instrumentele TIC? Nu se datorează acest lucru mai
degrabă pregătirii cateheților? Dacă doar vârsta contează, așa cum
spune M. Prensky, de ce totuși catehetul născut în „generația digi-
tală” nu depășește scorurile celui din generația imigranților? Dacă
1 Expresia îi aparține lui Gilles Lipovestky.
225
ar fi fost aplicate aceste cateheze de un catehet, indiferent din care
generație ar fi făcut parte, dar foarte bine pregătit în utilizarea in-
strumentelor digitale, care ar fi fost scorurile? Oare nu s-ar impune
peste ani o cercetare în acest sens?
Dar, pentru că nu am avut suficiente rezultate, cercetări la dis-
poziție, ci mai degrabă intuiții, am recurs la o analiză minuțioasă a
orthosferei românești și de limbă engleză, pentru a identifica posibile
profiluri de preoți cateheți și predicatori care să ne ajute să înțele-
gem mai bine rolul pe care-l joacă pregătirea tehnică a catehetului.
După cum spuneam, ne-am raportat la următoarele criterii: pre-
stigiul vorbitorului în rândul credinciosului de rând și a rezultat Su-
biectul 1, iar el a fost cel mai mare predicator al ultimelor două de-
cenii românești (1990-2011); predicatorul din Biserica Ortodoxă care
are cel mai longeviv program catehetic și a rezultat Subiectul 2; cea
mai consistentă prezență în mediul virtual destinat tinerilor și ca-
nalizat expres spre ei și a rezultat Subiectul 3; cel mai amplu proiect
catehetic desfășurat la nivel panortodox, în limba cu acces universal,
engleză, și a rezultat Subiectul 4. Nu în ultimul rând, cel puțin unul
dintre cateheți să facă parte din generația digitală, iar acesta este tot
Subiectul 42.
Pentru Studiul II, cei patru subiecți au fost aleși pe considerente-
le anunțate deja: prezență în mediul virtual, popularitate în mediul
clasic și on-line, istoric retoric foarte bun. De asemenea, am dorit să
evidențiem elementele care țin de contextul în care se rostește un
discurs. Iar un element definitoriu pentru cercetarea noastră a fost
următorul: cateheții/predicatorii pe care i-am ales fac parte din cele
două generații studiate, „digital natives” și „digital immigrants”.
Analiza de discurs operată la fiecare dintre ei, făcută pentru cea
mai vizualizată și pentru cea mai puțin vizualizată cuvântare, ne-a
ajutat să înțelegem mai bine ce înseamnă constructul discursiv pen-
tru virtual, și cât de important este să ții cont, totuși, de rigorile im-
puse de acest mediu.
Canalul de comunicare pentru trei dintre ei a fost față în față, adi-
că unul frontal. Primii trei subiecți, deși vorbitori foarte buni, nu au
2 Pentru a fi credibili în alegerea noastră, acolo unde e vorba de cifre am recurs la

programe de analiză a mediului on-line, iar instrumentul la care am apelat noi a
fost socialblade.com, care oferă în timp real analize din social media.
226
parte de echipe tehnice, de specialiști în promovarea mesajului reli-
gios și a gestionării relațiilor într-un mediu care presupune mijloci-
rea, adică o ecranare permanentă a mesajului.
Din analiza realizată, prima concluzie și poate cea mai importan-
tă este aceasta: subiecții 1,2,3 se raportează la mesajul mijlocit prin
tehnologie la fel ca la cel neintermediat, cel al întâlnirii personale, al
întâlnirii clasice. Acest lucru, din nefericire îl observăm, deocamda-
tă, la majoritatea clericilor care acceptă o prezență virtuală.
Primele trei înregistrări sunt realizate în condiții tehnice modes-
te și aceasta, repetăm, nu din cauza predicatorilor, ci a lipsei unei
echipe de expertiză. Prin urmare, vom constata: lipsa unor imagini
sugestive în cazul Subiectului 1, lipsa unor cadre care să evidențieze
limbajul non-verbal, lipsa luminii suficiente, statismul și, nu în ulti-
mul rând, calitatea audio.
În același timp, constatăm că o astfel de înregistrare, poate fi ma-
nipulată, e adevărat, grosier am spune noi, oricum, nu în duhul creș-
tinesc, și se poate obține un scor al vizualizărilor mai bun decât cel în
care asupra ei nu se intervine deloc. Ne referim la S3, unde editorul
intervine în tema predicii, modifică scriptic titlul, face decupaje în
înregistrare. Și în cazul acesta, deși are zeci de mii de vizualizări, con-
statăm că auditoriul este sensibil și simte lipsa de profesionalism.
Dacă prima înregistrare șochează și stârnește prin titlu, a doua, chiar
dacă are un titlu incitant, totuși, nu are la fel de multe vizualizări.
În cazul primilor doi subiecți, comentariile sunt modeste, excep-
ție face subiectul 3. Or, în comunicare, dar mai ales în cateheză, prin-
cipiul reciprocității comunicării este vital, fără el nu avem cateheză.
Urmărind toate interacțiunile cu temele tratate, am avut ocazia să
constatăm că un număr neînsemnat de persoane sunt dispuse unui
dialog real în lipsa unei mâini invizibile care totuși să regleze relații-
le. Această „mână invizibilă” ar trebui să fie a administratorului, sau
și mai bine, a catehetului. Or, în niciunul dintre cazurile analizate,
cu excepția subiectului 4, nu avem asemenea intervenții. Și, cel mai
probabil, ar fi imposibil ca ei să fie și cei care răspund provocărilor
catehumenilor digitali. Dar lipsa lor, repetăm, poate fi împlinită de
echipe de profesioniști, aspect ce nu necesită decât o strategie coe-
rentă și alocarea specială a unor fonduri în acest sens.
De aici rezultă o altă concluzie pe care o considerăm foarte im-
portantă: centrele eparhiale, prin facultățile de teologie vor trebui să
se deschidă înspre cursuri de formare continuă, de tip „long life lear-
227
ning” și, de ce nu, cursuri la nivel de master, care să califice personal
pentru catehizare în mediul virtual. În caz contrar, vom gravita în
jurul unui „lăutărism”, citându-l pe C. Noica, a unei pseudo-catehi-
zări și chiar a unei contra mărturii. Timpurile de astăzi o dovedesc
cu prisosință.
Subiectul 4 este mai degrabă paradigmatic pentru ceea ce în-
seamnă catehizarea în mediul digital. În celelalte situații, nu am
avut cateheze propriu-zise, dar au fost singurele materiale pe care
le aveam la dispoziție în momentul demarării acestei cercetări. Ele
sunt mai degrabă, așa cum subliniam, omilii catehetice, dar și acelea
pregătite pentru a fi susținute în spațiile sacre și fără suportul tehnic
necesar. Ei bine, în situația Subiectului 4, suntem în fața a ceea ce
ar trebui să însemne o cateheză digitalizată care să aibă impact. Să
nu uităm că la cea mai populară cateheză, cu peste 120.000 de vizu-
alizări, avem peste 1.200 de comentarii la ora încheierii cercetării,
iar astăzi, în momentul citirii acestui text, peste 1.800. Un număr
impresionant. E adevărat, cum reiese și din analiza comentariilor,
nu toate sunt la subiect, dar cele care doresc să deschidă a pistă dia-
logică au parte de atenția catehetului și sunt majoritare. Altfel spus,
scopul catehezei este împlinit.
Subiectul 4 e singurul dintre cateheții/predicatorii analizați care
face parte din generația „digital natives”, specialist în comunicare
on-line, atent la exprimare, dar mai ales la conceptele teologice, și
la psihologia comunicării în digital, la tehnicile de comunicare și la
tehnologia utilizate. Așa cum o va spune într-o altă înregistrare3, pos-
tată pe 31 iulie 2018, și publicată ca text pe blogul personal, se poate
vorbi despre patru criterii ce trebuie îndeplinite pentru a fi un creș-
tin ortodox ce face cu adevărat misiune online:
1) Nu e de ajuns să informezi, inspiră!
2) Ancorează comunitatea virtuală în comunitatea euharistică!
3) Fii o autoritate, nu o personalitate!
4) Cunoaște-ți limitele4!
3 Această înregistrare îl are ca invitat pe unul dintre preoții foarte populari din
New York, preot care face permanent misiune prin intermediul canalelor de soci-
alizare, https://www.facebook.com/GOAyouth/videos/10156885524703641/?t=4,
accesat 29 august 2018;
4 https://blogs.goarch.org/blog/-/blogs/4-tips-for-preaching-the-gospel-online,
228
Subiectul 4 își supraveghează îndeaproape canalul YouTube pen-
tru că știe clar că acesta este la fel de important ca amvonul bisericii,
poate mai important pentru „digital natives”, este agora unde putem
vorbi tuturor. Nu acceptă, chiar dacă are un număr atât de ridicat de
vizualizări, să i se posteze reclame pe înregistrare. Avantajul acestei
gestionări constă tocmai în evitarea utilizării abuzive, a furtului in-
formațional, și, prin aceasta, indică celor care știu cât de important
este să ai multe vizualizări pe propriul canal, că nu e interesat de câș-
tig material. Scopul principal pare a fi acela de a ajunge la cei inte-
resați de adevărurile de credinţă. Acesta considerăm că este motivul
pentru care se preocupă și de comentariile auditorilor săi.
Constatăm, prin urmare, că impactul nu poate fi măsurat doar în
numărul de vizualizări. Acestea sunt importante și pot fi fructificate
dintr-o perspectivă a marketingului, dar în cazul catehizării, al mi-
siunii în general, nu prioritizăm cantitatea, ci calitatea discursului.
Tot ca element concluziv, observăm cât de important este mediul
de creare și mediul de difuzare ale mesajului. În primele trei situații,
mediul este biserica însăși, clădirea, amvonul, fără nicio intervenție
de ameliorare, în ultimul caz este un laborator, uneori și biserica, dar
e un spațiu pregătit special pentru a avea impact în mediul virtual.
Diferențele la nivelul efectelor sunt evidente. Și, ceva la fel de impor-
tant, e foarte dinamic. Pentru preotul / catehetul / misionarul din
mediul digital trebuie să se ştie că detaliile contează.
O altă concluzie importantă, care se oferă ca direcție de cercetare
pentru viitoarele proiecte din Biserica Ortodoxă Română, constă în
concentrarea atenției, obligatoriu, pe eșantioane de vârstă. Subiectul
4 are definit obiectivul foarte clar: „Y2AM helps introduce youth and
young adults to Christ”, cu alte cuvinte, publicul țintă îl reprezintă
adolescenții și tinerii. Imaginile, tipul de abordare, de limbaj, muzi-
ca, toate ne spun că nu-și dorește alt tip de public.
Privind mai în adânc provocarea unei cateheze mediate, ar tre-
bui, din capul locului, ca cei care doresc să intre pe acest teren să-și
răspundă la următoarea întrebare: „pe lângă posibilul succes pe care
l-aș avea printr-o prezență profesionistă, sunt dispus să-mi conti-
nui misiunea chiar dacă, prin comentariile lăsate, voi fi jignit? Sunt
dispus să fiu amenințat, jignit?” Feed-back-ul pe care îl primește un
administrator de canal YouTube, al unui blog sau al unui profil, fie el
Facebook, Instagram sau Twitter, nu e întotdeauna pozitiv. Or, pen-
tru o persoană dispusă să primească doar laude, aceasta poate fi o
229
problemă reală. Iar dincolo de toate, a accepta să fii prezent în virtu-
al, înseamnă a te deschide spre comunicare, a invita la comuniune.
Și în acest sens, Subiectul 4 ne ajută să vedem cât de important este
să respingi jignirile cu argumente raționale, nu emoționale.
O altă concluzie pe care o tragem este aceea că cel care catehizea-
ză, catehetul digital, ar trebui să aibă alt simț al tehnologiei. Dacă
ambele abordări produc efect, la Subiecţii 3 şi 4 schema de comu-
nicare – adică emițător, canal, receptor și circularea informației din
ambele sensuri – e realizată doar de Subiectul 4.
După analiza făcută la nivel cantitativ și calitativ pe paliere dife-
rite, care țin de cateheza clasică în mediul clasic, dar și de cea moder-
nă în mediul clasic, respectiv de analiza încercării utilizării „catehe-
zei la distanță”, a catehezei clasice, constatăm că nu sunt suficiente
doar calitățile oratorice și pedagogice, nici măcar doar cele tehnice.
O propovăduire susținută are nevoie de echipă. Așa cum actul educa-
țional nu se poate împlini fără infrastructură și personal specializat,
nici cateheza şi predica, în mediul virtual, nu pot avea efectele scon-
tate fără o dezvoltare a unor centre de cercetare și studiere a metode-
lor de propovăduire în virtual.5 Și, mai mult decât orice, nu e ușor de
realizat, așa cum mulți se grăbesc să o facă prin postări fără impact
sau cu impact pentru presa de scandal.
Credem că e important să înțelegem că propovăduirea este și co-
municare, și una cât se poate de reală, prin urmare vom îndrepta din
nou atenția cititorului spre cuvintele părintelui Dumitru Stăniloae:
„Comuniunea adevărată se dezvoltă printr-o atenție îndreptată spre
ceilalți oameni și spre lumea ca operă a lui Dumnezeu, asociată cu o frâ-
nare a pasiunilor ca porniri nesfârșite spre finit, cu o cultivare a virtuți-
lor care culminează în iubirea de persoane, de Dumnezeu ca persoană,
deci ca absolut adevărat. Aceasta deschide drumul spre contemplarea,
în același timp sobră și amețitoare, a profunzimii semenilor și a sensu-
rilor lumii, care e potențial infinită, pentru că semenii și sensurile lumii
își au, prin rațiunile lor în curs de revelare treptată și nesfârșită, rădăci-
nile comune în infinitatea și în dragostea nemărginită a lui Dumnezeu
cel în Treime. Rațiunea trează și elanul autodepășirii iubitoare se unesc
5 A se vedea raportul pe 2017 al „Youth&Young Adult Ministries. Greek

Orthodox Archdiocese of America”, publicat https://www.y2am.org/documents/
3224398/4719618/Y2AM+Annual+Report+2017, accesat 30 august 2018. https://
blogs.goarch.org/blog/-/blogs/4-tips-for-preaching-the-gospel-online.
230
într-o unică metodă în realizarea urcușului uman, pentru că rațiunea
distinge nu numai infinitul, de drumul întunecos și plin de pasiuni în-
robitoare”6.
„Comuniunea adevărată” se îndreaptă spre ceilalți, în cazul nos-
tru spre nevoia de a primi răspuns a celui care caută răspunsuri. Și,
pentru că este vorba doar de un fragment din ceea ce înseamnă cate-
heza și propovăduirea în ansamblul lor, aducerea la Biserică, eventu-
al, încreștinarea celor care nu sunt creștini ar completa această parte
de comuniune. Ce ține de noi este să menținem „elanul autodepăși-
rii”, să urcăm folosind toate mijloacele pe care Dumnezeu le-a lăsat
la dispoziție, spre Slava lui Dumnezeu și aducerea oamenilor într-o
comuniune cât mai apropiată.
Dincolo de bine și rău, de o analiză obiectivă științific, trebu-
ie să subliniem că mediul digital e un tărâm pregătit să primească
sămânța cea bună. Agora digitală este încărcată cu predicatori, ca-
teheți, misionari dornici să propovăduiască mesajul lui Hristos, or,
acest lucru este de perspectivă. Ne rămâne, la nivel universitar, să
dezvoltăm strategii care să optimizeze această prezență a preoților și
a teologilor, să aducă plus valoare și să aibă impactul calității, nu al
cantității neapărat. Se impun cursuri de formare continuă.
Ca un prim pas, și recunoscând că prin această cercetare nu am
făcut decât să „zgâriem pământul”, adică am făcut o timidă incur-
siune în tărâmul digitalizării educației religioase, am demarat cele
necesare pentru înființarea Centrului de Cercetare, Inovare și Etică a
Discursului Religios în Agora Virtuală (C2IEDRAV). Acest centru are ca
obiectiv principal aducerea la aceeași masă a cercetătorilor din do-
meniul teologiei, al psihologiei, al științelor educației, al științelor
comunicării și din vastul domeniu IT, interesați de o prezență cali-
tativă și morală a celor care vestesc Sfânta Evanghelie în mediul di-
gital. Aici dorim să creăm mediul propice pentru proiecte în care să
implicăm tinerii interesați de dezvoltarea acestui domeniu atât de
important. Preocupările noastre nu vor intra în conflict cu ceea ce
fac marile centre de presă și media ale Patriarhiei Române sau ale
centrelor eparhiale, ci ar putea fi un laborator de cercetare ce va veni
în ajutorul lor cu analize pertinente care vor asigura calitatea mesa-
jului religios în virtual.
6 Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică..., pp. 405-427.
231
Ce dorim să spunem este că limitele acestei cercetări au constat în
mai multe puncte:
a) Imposibilitatea de a aplica experimentul catehetic în biserică
la grupa de cateheză cu care lucram în mod curent și transfe-
rarea lui la clasă. Cauza a fost imperativul respectării rigorilor
științifice minimale din domeniul științelor educației și ale
psihologiei care impun omogenitatea grupului pentru a avea
rezultate cât mai fidele și credibile.
b) În studiul calitativ, analiza prezenței predicatorului în mediul
on-line, limita a fost dată de lipsa unor cateheze de manual,
care să aparțină unui canal YouTube organizat și cu impact, dar
aceasta a fost în parte suplinită de panelul generos de predici
și meditații.
c) Dacă cercetarea s-ar fi extins și la prezența Bisericilor Ortodoxe
în Social media, Facebook, Twitter, Instagram, am fi avut pro-
babil o imagine și mai amplă asupra problemei. Toate aceste
limite, și altele de care nu suntem în acest moment conștienți,
vom încerca pe viitor să le folosim ca provocări pentru studii
independente.
Încheiem, pentru moment, cercetarea de față, cu gândul că am
reușit să ne apropiem de ceea ce ar însemna măsurarea impactului
pe care îl are propovăduirea prin predică și cateheză în rândul „di-
gital natives” și să ne răspundem la întrebarea ce privește calitatea
pregătirii catehetului pentru o prezență pozitivă în mediul virtual.
Credem că utilizarea TIC nu este suficientă sieși ci, ca orice suită de
instrumente, e nevoie de o înțelegere clară a oportunităților și a ris-
curilor pe care aceasta le presupune și de o pregătire temeinică a ce-
lor care operează cu ele.
232
Bibliografie
Izvoare
Biblia sau Sfânta Scriptură, Societatea Biblică Interconfesională
din România, 1988.
Biblia sau Sfântă Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, ver-
siunea IPS Bartolomeu Valeriu Anania, Ed. Institutului Biblic și de
Misiunea al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001.
Cărți
• Anania, Valeriu, Cartea deschisă a Împărăției. De la Betleemul Nașterii
la Ierusalimul Învierii, studii introductive de Jan Nicolae și Vasile
Gordon, cronologie de Ștefan Iloaie, Polirom, București, 2011.
• Bădău, Mihai Horea, Tehnici de comunicare în Social Media, (Collegi-
um), Polirom, Iași, 2011.
• Baker, Paul; Egbert, Jesse, Triangulation Methodological Approaches
in Corpus Linguistic Research, Routledge, 2016;
• Beaman, Lori G.; Beyer, Peter; Aupers, Stef; Houtman, Dick (ed.),
International Studies in Religion and Society, vol. 12, Brill, Leiden,
Boston, 2010.
• Breitman, K. K.; Casanova M. A.; Truszkowski, W., Semantic Web: Con-
cepts, Technologies and Aplications, Springer-Verlag, London, 2007.
• Brüger, Niels; Milligan Ian (ed.), The SAGE Handbook of Web History,
SAGE, Los Angeles, London, New Delhi, Singapore, Washigton DC,
Melbourne, 2018.
• Campbell, Heidi A., When Religion Meets New Media, Routledge,
• Campbell, Heidi A., Digital Religion. Understanding religious practice
in New Media worlds, Routledge, London and New York, 2013.
• Campbell, Heidi A.; Garner, Stephen, Networked theology. Negotiat-
ing faith in digital culture, BakerAcademic, 2016.
233
• Castells, Manuel, The Internet Galaxy. Reflections on the Internet, Busi-
ness, and Society, Oxford University Press, Oxford, New York, 2001.
• Castells, Manuel; Flecha, Ramon; Freire, Paulo; Giroux A., Henry;
Macedo, Donaldo; Willis, Paul, The Rise of the Network Society,
Wiley-Blackwell, Oxford, 2010.
• Castells, Manuel et alii, Critical Education in the New Information Age,
introduction by Peter McLarenmm, Rowman & Littlefield Publish-
ers, Lanhamm, Boulder, New York, Oxford, 1999.
• Cabin, Philippe; Dortier, Jean-François (coord.), Comunicarea,
(Collegium), traducere de Luminița Roșca și Romina Surugiu,
Polirom, Iași, 2010.
• Campbell-Kelly, Martin, From airline reservations to sonic the hedge-
hog. A history of the software industry, The MIT Press, Cambridge,
Massachusetts, London, England, 2003.
• Copleston, Frederick, A history of Philosophy. Late Medieval and Re-
naissance Philosophy, vol. III, Image Book, Doubleday, New York,
London, Toronto, Sydney, Auckland, 1963, 1993, pp. 292-309; în ro-
mână Istoria Filosofiei. Filosofia medieval târzie și renascentistă, tra-
ducere de Ana-Maria Datcu și Sorana Man, All, București, 2011, pp.
279-297.
• Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, (Collegium), Polirom,
București, 2006.
• Cucoș, Constantin, Educația. Iubire, edificare, desăvârșire, (Științele
educației), Polirom, Iași, București, 2008.
• Eco, Umberto, Limitele interpretării, (Plural M), traducere de Ștefania
Mincu și Daniela Crăciun, Polirom, București, 20162.
• Ellul, Jacques, Le bluff technologique, Hachette, Paris, 1988.
• Ellul, Jacques, The Technological system, tradus din franceză de
Joachim Neugroschel, Continuum, New-York, 1977.
• Devedžc, Vladan, Semantic Web and Education, Springer, New York,
2006.
• Dingli, Alexiei; Seychell, Dylan, The New Digital Natives. Cutting the
Chord, Springer, New York, 2015.
• Floyd, Kory, Comunicarea interpersonală, traducere de Miruna
Andreiescu, Polirom, Iași, 2013.
• Gere, Charlie, Digital Culture, Reaktion Books, London, 2008.
• Gordon, Vasile, Introducere în Catehetica Ortodoxă, Sophia, București,
2004.
234
• Gordon, Vasile, Cateheze pastorale pe înțelesul tuturor, vol. I, Sophia,
București, 2012.
• Gordon, Vasile, Cateheze pastorale pe înțelesul tuturor, vol. II, Sophia,
București, 2016.
• Gordon, Vasile (coord.); Ivan, Adrian; Beldiman, Nicușor, Omiletică,
Basilica, București, 2015.
• Hilliard L., Robert, Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și
noile media, (Collegium), traducere de Miruna Andriescu, Polirom,
București, 2012.
• Kepeklian, Gabriel; Lequeux, Jean-Louis, Déployer un projet Web 2.0.
Anticiper le Web sémantic Web 3.0, Eyrolles, Editions d’Organisation,
Paris, 2009.
• Kozinets, Robert V., Netnography. Doing Ethnographic Research Online,
SAGE, Los Angeles/London/New Delhi/Singapore/Washington DC,
2010.
• Han, Sam, Web 2.0, (Sortcuts), Routledge, London and New York, 2011.
• Heller, Jennifer, Televangelism, Salem Press Encyclopedia, 2013.
• Hoover, Stewart M., Religion in the Media Age, Routledge, London
and New York, 2006.
• Hoover, Stewart M., Practing religion in the age of the Media. Explo-
rations in media, religion, and culture, Edited by Stewart M. Hoover,
Lynn Schofield Clark, Columbia University Press, New York, 2001.
• Horsfield, Peter, From Jesus to the Internet. A History of Christianity
and Media, Wiley/Blackwell, Oxford, 2015.
• Howitt, Dennis; Cramer, Duncan, Introducere SPSS pentru Psihilogie.
Vesiunea 16 și versiunile anterioare, traducere de Cristina Popescu și
Andrei Popescu, (Collegium), Polirom, București, 2010.
• Hutchings, Tim, Creating Church Online. Ritual, Community and
Media, Routledge, New York, 2017.
• Labăr, Vicențiu Adrian, SPSS pentru științele educației. Metodolo-
gia introducerii datelor în cercetarea pedagogică, cuvânt înainte de
Constantin Cucoș, (Collegium), Polirom, București, 2008.
• Larchet, Jean-Claude, Captivi în internet, traducere de Marinela
Bojin, Sofia, București, 2018.
• Lee, Kai-Fu, AI Super-Powers: China, Silicon Valley and the New World
Order, Houghton Mifflin Harcourt, Boston, 2018.
• Linzmayer, Owen W., Apple Confidential 2.0: The Definitive History of
the World’s Most Colorful Company, No Starch Press, San Francisco,
California, 2004.
235
• Lucas, Stephen E., Arta de a vorbi în public, traducere de Miruna
Andriescu, Polirom, București, 2014.
• Mann, Chris; Stewart, Fiona, Internet Communication and Qualita-
tive Research. A Handbook for Researching Online, SAGE Publication,
London/Thousand Oaks/New Delhi, 2002.
• McLuhan, Marshall, Galaxia Gutenberg. Scrieri esențiale, Antologie și
cuvânt înainte Eric McLuhan și Franck Zingrone, ediția a III-a, tra-
ducere din limba engleză Mihai Moroiu, Nemira, 2015.
• McPherson, Stephanie Sammartino, Tim Berners-Lee. Inventor of the
World Wide Web, USA TODAY, 2010.
• Molinario, Jöel; Morell, Isabelle, Etre initié à l’heure des mutations
anthropologiques. Actes du VIIIe colloque internationl de l’ISPC tenu à
Paris, du 7 au 10 février 2017, Les Edition du Cerf, Paris, 2017.
• Nadin, Mihai, Civilizația Analfabetismului, traducere din limba en-
gleză de Luana Stoica, Spandugino, București, 2016.
• Niver, Heather Moore, Tim Berners-Lee: Inventor of the World Wide Web
(Computer Pioneers), PowerKids Press, New York, 2017.
• Noor Al-Deen, Hana S.; Hendricks, John Allen (ed.), Social Media.
Usage and Impact, Lexington Books, Lanham, 2013.
• Papathanassopoulos, Stylianos (ed.), Media Perspectives for the 21st
Century, Routledge, London and New York, 2011.
• Palfrey, John; Gasser, Urs, Born Digital: Understanding the First Gener-
ation of Digital Natives, Basic Books, New York, 2008.
• Pastore, Corrado; Romano, Antonino (ed.), La catechesi dei giovani e
i new media. Nel contesto del cambio di paradigma antropoligico-cul-
turale, Instituto di Catehetica, Universita Pointificia Salesiana,
Elledici, Torino, 2015.
• Poe T., Marshall, A history of communications. Media and society from
the Evolution of Speech to the internet, Cambridge University Press,
Cambridge, 2011.
• Postman, Neil, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology,
Vintage Books, New York, 1993.
• Prensky, Marc, Teaching Digital Natives. Partnering for Real Learning,
foreword by Stephen Heppel, Corwin a SAGE Company, London,
2010.
• Prensky, Marc, From Digital Natives to Digital Wisdom: Hopeful Essays
for 21st Century Learning, foreword by Milton Chen, Corwin a SAGE
Company, London, 2012.
236
• Rayward, W. Boyd (ed.), European Modernism and the Information
Society. Informing the Present, Understanding the Past, Routledge,
Taylor and Francis Group, London and New York, 2016.
• Scott, W. Richard; Kirst, Michael W. et alli, Higher Education and
Silicon Valley. Connected but conflicted, Johns Hopkins University
Press, Baltimore, 2017.
• Silverman, David, Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a
comunicării, textului și interacțiunii, (Collegium), traducere de Adela
Toplean, Polirom, București, 2004.
• Spadaro, Antonio, Cybertheology. Thinking Christianity in the Era of the
Internet, translated by Maria Way, Fordham University Press, New
York, 2014.
• Suslov, Mikhail (ed.). Digital Orthodoxy in the Post-Soviet World. The
Russian Orthodox Church and Web 2.0, with a foreword by Father Cyril
Hovorun, Ibidem Press, Stuttgart, 2016 (e-pub edition).
• Stanzel, Franz K., Teoria narațiunii, (Studii literare), traducere de
Valeriu P. Stancu și Silvia Chirilă, cuvânt introductiv de Monika
Fludernik, Institutul European, Iași, 2011.
• Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică, vol. 1, EIBMBOR, ed. a III-a,
2003.
• Stenger, Thomas (coord.), Digital Natives. Culture, génération et
consommation, Ed. EMS Management & Societe, 2015 (versiune
electronică).
• Sterling, Christopher H. (ed.), Military Communications. From ancient
times to the 21st Century, ABC Clio, Santa Barbara, California, 2008.
• Tapscott, Don, Crescuți digital. Generația net îți schimbă lumea, tradu-
cere din engleză de Ioana Calean, Publica, București, 2011.
• Tapscott, Don; Williams, D.Anthony, Wikinomics. Cultura colaborării
în masă, tradus din engleză de Irina Sebeși, Publica, 2010.
• Tapscott, Don, Growing up digital: The rise of the Net Generation,
McGraw-Hill, New York, 1998.
• Tannous, Marie-Rose; Ste-Marie, Lorraine; Daviau, Pierrette
(coord.), Evangéliser dans l’espace numérique ?, Novalis Lumen Vitae,
Québec, 2018.
• Thomas, Michael (ed.), Deconstructing Digital Natives. Young People,
Technology and the New Literacies, Routledge, New York–London, 2011.
• Turchet, Philippe, Sinerologia. De la limbajul trupului la arta de a
citi gînduile celuilalt, traducere de Luminița și Florin Botoșineanu,
Polirom, București, 2005.
237
• Ulmanu, Alexandru-Brăduț, Cartea Fețelor. Revoluția Facebook în
spațiul social, Humanitas, 2011.
• Watson, Mark, Scripting Intelligence: Web 3.0 Information Gathering
and Processing, Apress, New York, 2009.
• Whitehead, Alfred North, Science and Modern World, ediția I Lowlel
Lectures 1925, ediția a II-a, The Free Press, New York, 1967, pp. 95-112.
• Wright, Alex, Cataloging the World. Paul Outlet and the Birth of the
Information Age, Oxford University Press, New York, 2014.
• Zerzan, John; Carnes, Alice (ed.), Questioning Technology. Tool, Toy or
Tyrant? New Siciety Publishers, Philadelphia, Santa Cruz, Gabriola
Island, 1991.
Studii
• Auger, Jean-Pierre, „L’édification d’une communauté d’apprentis-
sage à l’aide d’une plat-forme en ligne”, in Marie-Rose Tannous;
Ste-Marie, Lorrain et Daviau, Pierette (coord.), Evangéliser dans
l’esapce numérique ?, Novalis Lumen Vitae, Québec, 2018, pp. 143-152.
• Autry Jr., Alex J.; Berge, Zane „Digital natives and digital immi-
grants: getting to know each other”, Industrial and comercial train-
ing, vol. 43, no. 7, 2011, pp. 460-466.
• Bakenes, Inge; Vermunt, Jan D.; Wubbels, Theo, „Teacher learning
in the context of educational innovation: Learning activities and
learning outcomes of experienced teachers”, Learning and Instructio,
no. 20, 2010, pp. 533-548.
• Bauman, Whitney; Marchal, Joseph A.; Karline, McLain; O’Connel,
Maureen; Patterson, Sara M, „Teaching the Millennial Generation
in the Religious and Theological Studies Classroom”, Teaching
Theology and Religion, vol. 17, no. 4, 2014, pp. 301-322.
• Bayne, Siân; Ross, Jen, ‘Digital Native’ and ‘Digital Immigrant’ Dis-
courses: A Critique, in Land, Ray; Bayne, Siân (ed.), Digital Difference.
Perspectives on Online Learning, Sense Publishers, Rotterdam/
Boston/Taipei, 2011, pp. 159-170.
• Ben-David, Anat, „Digital natives and the return of the local cause”,
in Nishant Shah; Fieke Jansen, Digital alternatives with a cause?
Book one. To be, The Centre for Internet & Society, Ed. Hivos people
unlimited, 2011, pp. 10-23.
• Berners-Lee, Tim; Hall, Wendy; Hendler, James A., O’Hara, Kieron;
Shadbold, Nigel; Weitzener, Daniel J. „A framework for Web Science”,
Web Science, vol. 1, no. 1, 2006, pp. 128-129.
238
• Bierhatzki, W. E., „Editor`s Afterword” at Heidi A. Campbell, „Reli-
gion and the Internet”, Communication Research Trends. Centre for the
Study of Communication and Culture, vol. 25, no. 1, 2006, p. 19.
• Blin, Francoise; Munro, Morag, „Why hasn’t technology disrupted
academics’ teaching practices? Understanding resistance to change
through the lens of activity theory”, Computers & Education, no. 50,
2008, pp. 475-490.
• Bruns, Axel, „Beyond Difference: Reconfiguring Education for the
User-Led Age”, in Land, Ray, Bayne, Siân (ed.), Digital Difference.
Perspectives on Online Learning, Sense Publishers, Rotterdam/
Boston/Taipei, 2011, pp. 133-144.
• Campbell, Heidi A., „Religion and the Internet”, Communication
Research Trends. Centre for the Study of Communication and Culture,
vol. 25, no. 1, 2006, pp. 1-23.
• Campbell, Heidi A., „Problematizing the Human-Technology
Relationship through Techno-Spiritual Myths Presented in The
Machine, Transcendence and Her”, Journal of Religion & Film, vol.
20, no. 1, 2016, Available at: http://digitalcommons.unomaha.edu/
jrf/vol20/iss1/21.
• Caradec, Vincent, „Personnes âgées et objets technologiques : une
perspective en termes de logiques d’usage”, Revue française de socio-
logie, no. 42-1, 2001, pp. 117-148.
• Clark, Lynn Schofield, „Overview: the „protestantization” of re-
search into Media, Religion, and Culture”, in Stewart M. Hoover,
Practing religion in the age of the Media. Explorations in media, religion,
and culture, Edited by Stewart M. Hoover, Lynn Schofield Clark,
Columbia University Press, New York, 2001, pp. 7-20.
• Chabard, Pierre, „Towers and Globes: Architectural and Epistemo-
logical Differences between Patrick Geddes’s Outlook Towers and
Paul Otlet’s Mundaneums”, in W. Boyd Rayward (ed.), European
Modernism and the Information Society. Informing the Present, Under-
standing the Past, Routledge, Taylor and Francis Group, London and
New York, 2016, pp. 105-126.
• Cho, Kyong, „New Media and Religion: Observations on Research”,
in Communication Research Trends. Centre for the Study of Communica-
tion and Culture, vol. 30, no. 1, 2011, pp. 4-16.
• Cloete, Anita, „Living in a digital culture: The need for theological
reflection”, HTS Teologiese Studies/ Theological Studies, vol. 71, no. 2.
239
• Coutant, Alexandre, „Les jeunes et les réseaux socionumérique:
questione d’identités”, in Stenger, Thomas (coord.), Digital natives.
Culture, generation et consommation, EMS Edtions, 2015, pp. 149-184.
• Cook, John; Pachler, Norbert, „Appropriation of Mobile Phones in
and Across Formal and Informal Learning”, in Land, Ray, Bayne,
Siân (ed.), Digital Difference. Perspectives on Online Learning, Sense
Publishers, Rotterdam/Boston/Taipei, 2011, pp. 145-159.
• Danciu, Elena; Grosseck, Gabriela, „Social aspects of web 2.0 tech-
nologies: teaching or teachers’ challenges?”, Procedia Social and
Behavioral Sciences, no. 15, 2011, pp. 3768-3773.
• Dagenais, Bernarnd, „Pour les institutions religieuses, la communi-
cation este devnue un véritable outil de gestion”, Communication et
organisation [En ligne], no. 9, 1996, pp. 1-6, (mis en ligne le 26 mars
2012, consulté le 05 août 2013. URL: http://communicationorgani
sation.revues.org/1834).
• Dagenais, Bernarnd, „Les médias ont imposé une nouvelle logique
à la religion”, Communication et organisation, no. 9, 1996, număr te-
matic (La communication des institutions religieuses) [En ligne],
pp. 1-16; (mis en ligne le 26 mars 2012, consulté le 08 juillet 2013.
URL : http:// communicationorganisation.revues.org/1840).
• Ertmer, Peggy A.; Ottenbreit-Leftwich, Anne T.; Sadik, Olgun;
Sendurur, Emine; Sendurur, Polat, „Teacher beliefs and technol-
ogy integration practices: A critical relationship”, Computers &
Education, vol. 59, no. 2, 2012, pp. 423-435.
• Friedla, Julia; Tkalac Vercic, Ana, „Media preferences of digital
natives’ internal communication: A pilot study”, Public Relations
Review, no. 37, 2011, p. 84.
• Bernd Frohmann, „The role of facts in Paul Otlet’s Modernist
Projesct of Documentation”, in W. Boyd Rayward (ed.), European
Modernism and the Information Society. Informing the Present, Under-
standing the Past, Routledge, Taylor and Francis Group, London and
New York, 2016, pp. 75-88.
• Hadden, Jeffrey K.; Shupe, Anson, „Televangelism in America”,
Social Compass, vol. 34, no. 1, pp. 61-75.
• Hotier, Hugues, „La communication des télévangélistes”, in
Communication et organisation, no. 9, 1996, număr tematic (La com-
munication des institutions religieuses), [En ligne], mis en ligne le
26 mars 2012, consulté le 05 août 2013. URL: http://communicati
onorganisation.revues.org/1843.
240
• Jeanneret, Yves, „Usages de l’usage, figures de la médiatisation”, in
Communication et langages, no. 151, 2007, pp. 3-19.
• Jones, Chris; Ramanau, Ruslan; Cross, Simon; Healing, Graham,
„Net generation or Digital Natives: Is there a distinct new gener-
ation entering university?”, Computers & Education, no. 54, 2010, pp.
722-732.
• Jones, Chris, „Students, the net generation, and digital natives.
Accounting for Educational Change”, Michael Thomas (ed.), Decon-
structing Digital Natives. Young People, Technology and the New Litera-
cies, Routledge, New York–London, 2011, pp. 30-45.
• Jouët, Josiane, „Retour critique sur la sociologie des usages”, Réseaux
(Communiquer à l’ère desréseaux), vol. 18, no. 100, 2000, pp. 487-521.
• Kennedy, E. Gregor; S. Judd, Terry; Churchward, Ann; Gray,
Kathleen; Krause, Kerri-Lee, „First year students’ experiences with
technology: Are they really digital natives?”, Australasian Journal
of Educational Technology (Online), vol. 24, no. 1, 2008, pp. 108-122,
https://doi.org/10.14742/ajet.1233.
• Kolikant, Yifat Ben-David, „Using ICT for school purpose: Is there
a student-school disconnect?”, Computers & Education, no. 59, 2012,
pp. 907-914.
• Yeasmin, Sabina; Rahman, Khan Ferdousour, „Triangulation Re-
search Method as The Tool of Social Science Research”, BUP Journal,
no. 1, September 2012, pp. 154-163.
• Lau W. F., Wilfred; Yuen H. K., Allan, „Internet Ethics of Adolescents:
Understanding Demographic Differences”, Computers & Education,
no. 72, 2014, pp. 378-385.
• Laby, Renaud, „Eglise et internet : une sociologie des sites Web pa-
roissiaux et diocésains de l’Eglise catholique de France”, Cahiers
Internationaux de Théologie Pratique, Série Recherches, no. 18.1, publié
sur le site : www.pastoralis.org en janvier 2017.
• Lepage-Fournier, Simon, „Facebook, entre fraternité réelle et vir-
tuelle”, in Tannous, Marie-Rose; Ste-Marie, Lorraine; Daviau,
Pierrette (coord), Evangéliser dans l’espace numérique?, Novalis
Lumen Vitae, Québec, 2018, pp. 71-82.
• Li, Yan; Ranieri, Maria, „Educational and social correlates of the dig-
ital divide for rural and urban children: A study on primary school
students in a provincial city of China”, Computers & Education, no.
60, 2013, pp. 197-209.
241
• Lobert-Maris, Claire, „Âge et usages informatiques”, Communication,
no. 88, 2011, pp. 19-28.
• Marchessault, Guy; David-Blais, Martin, „Le Web, défi aux Eglises
chrétinnes”, in Tannous, Marie-Rose; Ste-Marie, Lorraine; Daviau,
Pierrette (coord.), Evangéliser dans l’espace numérique?, Novalis
Lumen Vitae, Québec, 2018, pp. 13-40.
• Margaryan, Anoush; Littlejohn, Allison; Vojt, Gabrielle „Are digital
natives a myth or reality? University students’ use of digital tech-
nologies”, Computers & Education, vol. 56, 2011, pp. 429-440.
• Medii, Luciano, „La comunicazione future della catechesi? Un rap-
porto fecondo ma non definitivo”, in Pastore, Corrado, Romano,
Antonino (ed.), La catechesi dei giovani e i new media. Nel contesto del
cambio di paradigma antropoligico-culturale, Instituto di Catehetica,
Universita Pointificia Salesiana, Elledici, Torino, 2015, pp. 52-57.
• Mertens, Donna M.; Hesse-Biber, Sharlene, „Triangulation and
Mixed Methods Research: Provocative Positions”, Journal of Mixed
Methods Research, no. 6, 2012, pp. 75-79.
• Mette, Norbert, „Comunicazione del Vangelo nell era digitale, in
particolare con la generazione che cresce”, in Pastore, Corrado;
Romano, Antonino (ed.), La catechesi dei giovani e i new media. Nel
contesto del cambio di paradigma antropoligico-culturale, Instituto di
Catehetica, Universita Pointificia Salesiana, Elledici, Torino, 2015,
pp. 27-41.
• Michel, Patrik, „Religion et globalization”, in Molinario, Jöel, Etre
initié à l’heure des mutations anthropologiques. Actes du VIIIe colloque
internationl de l’ISPC tenu à Paris, du 7 au 10 février 2017, Les Edition
du Cerf, Paris, 2017, pp. 83-91.
• Montisci, Ubaldo, „La catechesi e i new media: resistenze e oppor-
tunità”, in Pastore, Corrado, Romano, Antonino (ed.), La catechesi
dei giovani e i new media. Nel contesto del cambio di paradigma an-
tropologico-culturale, Instituto di Catehetica, Universita Pointificia
Salesiana, Elledici, Torino, 2015, pp. 89-100.
• Moog, Francois, „Education et ecclésialité à l’Heure du numérique”,
in Molinario, Jöel; Morell, Isabelle, Etre initié à l’heure des mutations
anthropologiques. Actes du VIIIe colloque international de l’ISPC tenu à
Paris, du 7 au 10 février 2017, Les Edition du Cerf, Paris, 2017, pp. 227-
240.
• Morel, Isabelle, „Evangéliser à l’ère du numérique. Présentation
d’un itinéraire de recherche”, in Tannous, Marie-Rose; Ste-Marie,
242
Lorrain; Daviau, Pierrette (coord.), Evangéliser dans l’espace numé-
rique?, Novalis Lumen Vitae, Québec, 2018, pp. 113-122.
• Morel, Isabelle, „Conclusion”, in Molinario, Jöel; Morell, Isabelle,
Etre initié à l’heure des mutations anthropologiques. Actes du VIIIe
colloque international de l’ISPC tenu à Paris, du 7 au 10 février 2017, Les
Edition du Cerf, Paris, 2017, pp. 241-251.
• Nellas, Pannayotis, „Cadrele tehnologice occidentale ale vieții
și Biserica Ortodoxă – cu prilejul intrării Greciei în Comunitatea
Europeană”, in Ortodoxia – divino-umanism în acțiune. Studii și arti-
cole, trad. pr. prof. Ioan Ică Sr., Deisis, Sibiu, 2013, pp. 225-238.
• Pascqualetti, Fabio, „Catechesi – Social network e Web 2.0”, in Pastore,
Corrado; Romano, Antonino (ed.), La catechesi dei giovani e i new
media. Nel contesto del cambio di paradigma antropologico-culturale,
Instituto di Catehetica, Universita Pointificia Salesiana, Elledici,
Torino, 2015, pp. 124-131.
• Ransdell, Sarah; Kent, Brianna; Gaillard-Kenney, Sandrine; Long,
John „Digital immigrants fare better than digital natives due to
social reliance”, British Journal of Educational Technology, vol. 42,
no. 6, 2011, pp. 931-938.
• Russo, Vanessa, „Semantic Web: Metadate, Linked Data, Open
Data”, Science & Philosophy, vol. 3, no. 2, 2015, pp. 37-46.
• Ruta, Giuseppe, „Giovani, catechesi e new media”, in Pastore, Corrado,
Romano, Antonino (ed.), La catechesi dei giovani e i new media. Nel
contesto del cambio di paradigma antropologico-culturale, Instituto di
Catehetica, Universita Pointificia Salesiana, Elledici, Torino, 2015,
pp. 58-70.
• Thompson, Penny, „The digital natives as learners: Technology use
patterns and approaches to learning”, Computers & Education, no. 65,
2013, pp. 12-33.
• So, Hyo-Jeong; Choi, Hyungshin; Lim, Wei Ying; Xiong, Yao, „Little
experience with ICT: Are they really the Net Generation stu-
dent-teachers?”, Computers & Education, no. 59, 2012, pp. 1234-1245.
• Schroeder, Caroline T., „The Digital Humanities as Cultural Capital:
Implications for Biblical and Religious Studies”, Journal of Religion,
Media and Digital Culture, vol. 5, 1, 2016, pp. 21-49.
• Uyttenhove, Pieter; Van Peteghem, Sylvia, „Ferdinand van der
Haeghen’s Shadow on Otlet: European Resistance to the American-
ized Modernism of the Office International de Bibliographie”, in
W. Boyd Rayward (ed.), European Modernism and the Information
243
Society. Informing the Present, Understanding the Past, Routledge,
Taylor and Francis Group, London and New York, 2016, pp. 89-104.
• Van Braak, J. „Individual characteristics influencing teachers’ class
use of computers”, Journal of Educational Computing Research, no. 25,
2001, pp. 141-157.
• Van Braak, J.; Tondeur, J.; Valcke, M., „Explaining different types of
computer use among primary school teachers”, European Journal of
Psychology of Education, vol. 19, no. 4, 2004, pp. 407-422.
• Woolley, S. L.; Benjamin, W. J.; Woolley, A. W., „Construct validity
of a self-report measure of teacher beliefs related to constructivist
and traditional approaches to teaching and learning. Educational
and Psychological Measurement”, no. 64, 2004, pp. 319-331.
• Walker, Azzia; Zur, Ofer, „On Digital Immigrants and Digital
Natives: How the Digital Divide Affects Families, Educational
Institutions and the Workplace”, http://www.zurinstitute.com/di
gital_divide.html#differences, accesat 11 iunie 2014.
Resurse Digitale
• https://www.chester.ac.uk/departments/trs/staff/graham, accesat
23 august 2017.
• http://www.rheingold.com/vc/book/intro.html, accesat 24 august
2017.
• http://www.godweb.org/, accesat 24 august 2017.
• http://www.stpixels.com, accesat 24 august 2017.
• https://digitalreligion.tamu.edu/, accesat 28 septembrie 2018.
• https://www.churchofengland.org, accesat 28 septembrie 2018.
• https://www.lutheranworld.org, accesat 28 septembrie 2018.
• www.whoisjesus-really.com/main.html.
• http://www.ktotv.com.
• http://www.eglise.catholique.fr.
• http://www.chiesaecomunicazione.com/doc/lettera-apostolica-c
he-proclama-santa-chiara-patrona-celeste-della-televisione_1957.
php.
• http://w2.vatican.va/content/vatican/fr.html.
• http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/pccs/
documents/rc_pc_pccs_doc_03061973_contemplative-religious_
fr.html, (Accesat 20 octombrie 2013, reaccesat 1 noiembrie 2018.
• https://w2.vatican.va/content/benedict-xvi/fr/messages/commu
nications/documents/hf_ben-xvi_mes_20090124_43rd-world-co
244
mmunications-day.html, accesat 20 octombrie 2013, reaccesat 1
noiembrie 2018.
• http://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/fr/apost_letters/2005/
documents/hf_jp-ii_apl_20050124_il-rapido-sviluppo.html, acce-
sat 12 august 2016.
• http://w2.vatican.va/content/benedict-xvi/fr/messages/communi
cations/documents/hf_ben-xvi_mes_20060124_40th-world-com
munications-day.html, accesat 12 august 2016.
• http://w2.vatican.va/content/francesco/fr/messages/communica
tions/documents/papa-francesco_20140124_messaggio-comuni
cazioni-sociali.html, accesat 19 decembrie 2017.
• http://w2.vatican.va/content/benedict-xvi/en/messages/commun
ications/documents/hf_ben-xvi_mes_20100124_44th-world-com
munications-day.html, accesat 20 octombrie 2013, reaccesat 1 no-
iembrie 2018.
• YouTube.com.
• https://www.webpagefx.com/internet-real-time/, accesat 10 oc-
tombrie 2017.
• https://socialblade.com, instrument de cercetare a traficului cana-
lelor YouTube.
245
246
Anexa 1
Date personale
Date de identificare ale copilului/elevului

Nume şi prenume ______________________________________________
Data naşterii (în cifre): ziua ___ luna ____ anul ______
Locul nașterii: localitate __________ județ __________
Date socio-demografice ale copilului
Vârsta (ani împliniți): __________
Genul: 1. Masculin 2. Feminin
Domiciliul (unde eset inregsitrat): 1. Urban 2. Rural
Etnia: 1. română 2. maghiară 3. germană
4. rromă 5. alta (care?) ______
Date legate de familia copilului
Copilul locuiește: 1. Cu ambii părinți 2. Cu un singur părinte 3. Cu alte rude
4. Într-un centru de plasament 5. Altă situație (care?) ___________________
Numărul total de membri în gospodărie (inclusiv respondentul): _______
Venitul mediu lunar al familiei în care locuiește: ___________ RON
Nivelul educațional al tatălui: 0. Fără școală 1. Școală primară neterminată
2. Școală primară (clasele 1-4) 3. Gimnaziu (clasele 5-8) 4. Școală profesio-
nală, complementară sau de ucenici 5. Prima treaptă de liceu (clasele 9-10)
6. Liceu (clasele 9-12) 7. Școală postliceală sau tehnică 8. Învățământ supe-
rior de scurtă durată (colegiu) 9. Învățământ superior de lungă durată (uni-
versitate)
Nivelul educațional al mamei: 0. Fără școală 1. Școală primară neterminată
2. Școală primară (clasele 1-4) 3. Gimnaziu (clasele 5-8) 4. Școală profesio-
nală, complementară sau de ucenici 5. Prima treaptă de liceu (clasele 9-10)
6. Liceu (clasele 9-12) 7. Școală postliceală sau tehnică 8. Învățământ supe-
rior de scurtă durată (colegiu) 9. Învățământ superior de lungă durată (uni-
versitate)
Nivelul educațional al tutorelui (dacă e altul decât părinții): 0. Fără școală
1. Școală primară neterminată 2. Școală primară (clasele 1-4) 3. Gimnaziu
247
(clasele 5-8) 4. Școală profesională, complementară sau de ucenici 5. Prima
treaptă de liceu (clasele 9-10) 6. Liceu (clasele 9-12) 7. Școală postliceală sau
tehnică 8. Învățământ superior de scurtă durată (colegiu) 9. Învățământ su-
perior de lungă durată (universitate)
Are sau a avut părinții plecaţi din ţară? 1. Da 2. Nu
Părinți plecați din țară (dacă e cazul): 1. Doar un părinte 2. Ambii părinți
Durata aproximativă a absenței părintelui/părinților din țară (dacă e cazul):
1. mai puțin de 3 luni, 2. între 3 și 6 luni
3. între 6 luni și 1 an 4. mai mult de un an
Date educaționale ale copilului
Ciclul educațional /clasa
Copilul are acasă un spaţiu special amenajat în care își face temele:
1. Da 2. Nu
Copilul prezintă cerințe educaționale speciale: 1. Da 2. Nu
Copilul prezintă boli cronice/infirmități? 1. Da 2. Nu
Copilul face naveta pentru a merge la școală (se deplasează în altă localita-
te): 1. Da 2. Nu
Tipul navetei (dacă e cazul): 1. Zilnică 2. Săptămânală
Copilul a înregistrat abateri disciplinare în ultimul an școlar încheiat:
1. Da 2. Nu 3. Nu e cazul
Numărul de absențe înregistrate în ultimul an școlar încheiat (dacă e ca-
zul): ______
Media generală în ultimul an școlar (dacă e cazul): ___________
Dacă copilul a înregistrat situații de corijență în anii școlari anteriori:
Dacă copilul a înregistrat situații de repetenție în anii școlari anteriori:
Date personale ale persoanei care asistă completarea chestionarului
Nume şi prenume ______________________________________________
Status ocupațional _____________
Instituția ________________
Localitatea __________ Județul __________________
Data introducerii datelor (în cifre): ziua ___ luna ____ anul ______
248
Anexa 2
Test de cunoștințe
1. La ce face referire prima poruncă bisericească?

a) la respectarea ierarhiei bisericeșit
b) la ținerea zilelor de peste an
c) la ascultarea cu atenție a sfintelor slujbe
d) la rugăciunea inimii
2. De ce suntem îndemnați să respectăm fețele bisericești?
a) pentru că poartă haine negre
b) pentru că au harul preoției
c) pentru că aparțin unei categorii sociale
d) pentru că au făcut studii teologice
3. De câte ori este recomandat să ne spovedim într-un an?
a) o dată pe an
b) oricând simțim nevoia, dar cel puțin de 4 ori pe an
c) de trei ori pe an, în posturile mari
d) la Paști și, uneori la Crăciun
4. „Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui
Dumnezeu” face referire la:
a) a te supune prima dată puterii lumești și apoi lui Dumnezeu
b) la a-ți face datoria față de cele lumești, fără a le neglija pe cele duhov-
nicești
c) la a respecta și astăzi titulatura de Cezar
d) la a stabili raportul de forțe între noi, Cezar și Dumnezeu
5. În afara posturilor de peste an, episcopii/mitropoliții pot declara alte
perioade de post?
a) nimeni nu poate iniția alte posturi decât cele prevăzute în calendar
b) numai o dată pe tot parcursul mandatului/anilor de slujire
c) ori de câte ori consideră că e nevoie
d) numai după întrunirea tuturor episcopilor în ședință
6. Când ne este permis să citim cărți eretice?
a) Când absolvim Seminarul Teologic
b) Când ne cunoaștem foarte bine credința și suntem puternici în credință
c) Când suntem în prezența părinților sau a prietenilor
d) Când facem un referat la istoria religiilor
249
7. De ce nu e bine să înstrăinăm averea Bisericii?
a) pentru că a fura este interzis și de cele 10 porunci dumnezeiești
b) pentru că averea Bisericii este sfântă
c) pentru că nu e bine să iei de la preoți
d) e bine, dacă din ce furăm dăm și altora
8. De ce Sfânta Taină a Nunții nu poate fi oficiată în perioada posturilor?
a) pentru că intră în contradicție cu normele vieții morale și duhovnicești
b) pentru că atunci sunt prea mulți oameni la spovedit
c) pentru că poartă ghinion
d) pentru că atunci sunt prea multe slujbe în biserică
9. Care din următoarele exprimări definește un păcat care este interzis
de poruncile bisericești?
a) înstrăinarea averilor bisericești
b) postul negru
c) rugăciunea de noapte/privegherea
d) taxa de înmormântare plătită clopotarului
10. De ce ne este interzis să citim cărți eretice?
a) ne fac mai deștepți și preoții se vor simți slabi
b) nu sunt scrise cu stil
c) ne otrăvesc sufletul
d) cărțile eretice sunt prea voluminoase
11. De ce țin, uneori, comunitățile unor orașe, post?
a) pentru a se simți bine
b) pentru a cere mila lui Dumnezeu în urma unui cataclism
c) pentru a fi creștini autentici
d) pentru a se apropia mai mult de preot
12. Care din următoarele propoziții face referire la o virtute pe care o
încurajează poruncile bisericești?
a) să ne rugăm pentru dușmanii noștri
b) să ne rugăm pentru conducătorii noștri
c) să ascultăm de propria conștiință
d) să ne înjurăm
13. Spovedania este o taină a Bisericii Ortodoxe prin care:
a) ți se iartă păcatele
b) ți se dă canon
c) ți se dă dreptul să participi la slujbe
d) ți se dă un sfat oarecare
14. Pentru un creștin, rugăciunea cea mai puternică este:
a) Sfânta Liturghie
b) Vecernia
250
c) rugăciunea particulară
d) citirea unui acatist
15. Cum poate fi trăită/simțită cu adevărat Sfânta Liturghie?
a) cu smerenie și concentrare
b) în timp ce rostim rugăciunea personală
c) cântând și repetând cuvintele preotului
d) citind un acatist
16. Ce este postul?
a) o regulă de virtute, de igienă morală, pentru înfrânarea patimilor
b) o regulă de nutriție care ajută la păstrarea sănătății trupești și sufletești
c) o regulă restrictivă ce slăbește trupul
d) un obicei religios, dăunător pe termen lung
17. Porunca a 4-a prevede/recomandă:
a) spovedania o dată pe an
b) spovedania de patru ori pe an
c) spovedania și împărtășania de patru ori pe an
d) spovedania și împărtășania o dată pe an
18. Mitropolitul Nicolae Mladin spunea că omul este dator să se roage
pentru alții:
a) din frică
b) din obligație
c) din conștiință
d) din respect
19. Atunci când ni se cere să postim, ni se cere:
a) să mâncăm doar fructe
b) să mâncăm doar legume și sâmbăta puțină miere
c) să nu mâncăm alimente de origine animală, să ne rugăm și să ne abți-
nem de la păcat
d) să nu mâncăm nimic până la apusul soarelui, după aceea putem mânca
orice
20. Ce se înțelege prin carte eretică?
a) o carte de idei bine argumentate
b) o carte fără autor
c) o carte cu idei contrare credinței
d) o carte ce se vindea foarte bine în antichitate, un best-seller
21. Pentru a ți se ierta păcatele, este suficient să te spovedești?
a) Nu! Trebuie să te împărtășești
b) Da! Spovedania este suficientă
c) Nu! Trebuie să plătești și o taxă de 10 lei/păcat
d) Da! Cu condiția să postești post negru
251
22. Să respectăm fețele bisericești este:
a) o poruncă bisericească
b) o poruncă dată de Dumnezeu pe Sinai
c) un capitol din cartea Facerii
d) o opțiune
23. Cum ar trebui să ne comportăm când ajungem la slujbă după ce
aceasta a început?
a) să mergem să sărutăm icoana și să ne căutăm un loc
b) să ne așezăm în față
c) să ne căutăm discret un loc, aproape de intrare
d) să ne întoarcem acasă pentru a nu deranja pe nimeni
24. Sfânta Euharistie poate fi consumată în orice condiții?
a) Da! Important este să participi la Sf. Liturghie
b) Nu! Întotdeauna trebuie postit trei zile
c) Nu! E nevoie de spovedanie și dezlegare de la duhovnic
d) Nu! E nevoie de spovedanie, dezlegare de la duhovnic și ajun
25. Câte posturi importante avem pe parcursul anului?
a) Postul Crăciunului și a Paștelui
b) Postul Sfinților Petru și Pavel
c) Postul Nașterii Domnului, al Paștilor, al Sfinților Apostoli, al Adormirii
Maicii Domnului
d) Postul Crăciunului, al Paștilor și al Maicii Domnului.
252
Anexa 3
Test – Comportamente religioase
Nume____Prenume____
Clasa____
Vârsta____
Variantele de răspuns notate cu cifre corespund următoarelor situații:
1.Niciodată; 2. Rareori; 3. Uneori; 4. Deseori; 5. Întotdeauna
1. Obișnuiesc să mă spovedesc cu frecvența prevăzută de poruncile biseri-

cești, minimum de 4 ori pe an
1_____2_____3_____4______5
2. Obișnuiesc să particip la Sf. Liturghie în fiecare duminică
1_____2_____3_____4______5
3. Obișnuiesc să particip la Sf. Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare
1_____2_____3_____4______5
4. Obișnuiesc să postesc miercurea și vinerea, în posturile mari, prima și
ultima săptămână
1_____2_____3_____4______5
5. Obișnuiesc să postesc toate posturile de peste an
1_____2_____3_____4______5
6. Citesc zilnic din Sfânta Scriptură
1_____2_____3_____4______5
7. Citesc săptămânal din Sfânta Scriptură
1_____2_____3_____4______5
8. Printre lecturile mele se află constant și cărți religioase, altele decât Sfân-
ta Scriptură
1_____2_____3_____4______5
9. Când citesc literatură religioasă, obișnuiesc să citesc și cărți care nu sunt
scrise de autori ortodocși
1_____2_____3_____4______5
10. În discuțiile din familie îmi permit să fac aluzii la preoți și episcopi sub-
liniind doar partea lor negativă și criticându-i
1_____2_____3_____4______5
253
11. În discuțiile cu prietenii îmi permit să fac aluzii la preoți și episcopi sub-
liniind doar partea negativă și criticându-i
1_____2_____3_____4______5
12. Când primesc canon de la preotul duhovnic îl îndeplinesc cu sfințenie
1_____2_____3_____4______5
13. De fiecare dată când trec pe lângă o biserică intru și mă rog
1_____2_____3_____4______5
14. Când trec pe lângă o biserică, îmi fac semnul sfintei Cruci de fiecare dată
1_____2_____3_____4______5
15. În chestiunile bisericești obișnuiesc să-l ascult pe preot sau pe episcop
și să fac cea ce îmi spune; chiar dacă în calendar nu este post, dar episcopul
îmi spune să postesc pentru o problemă din comunitate îl ascult și postesc
1_____2_____3_____4______5
16. Cel puțin o dată în viața mea mi-am însușit pe nedrept (am furat) dintr-o
biserică sau de pe proprietatea Biserici (nu luăm în considerare fructele)
1_____2_____3_____4______5
17. Când o să-mi organizez nunta, mă voi interesa prima dată de restaurant
și apoi dacă în acea perioadă se pot oficia religios nunți. Dacă voi găsi resta-
urantul potrivit, chiar dacă va fi post sau într-o zi oprită de Biserică eu voi
face nuntă
1_____2_____3_____4______5
18. Când particip la Sfânta Liturghie cânt împreună cu cei ce sunt în biserică
1_____2_____3_____4______5
19. Când intru în biserică, la Sfânta Liturghie, indiferent de oră intru până
la icoană și mă închin
1_____2_____3_____4______5
20. De la o spovedanie la alta încerc să devin mai bun și să săvârșesc mai
puține păcate
1_____2_____3_____4______5
254
° „Lucrarea Părintelui Liviu Vidican-Manci reprezintă o punte de legătură
între propovăduirea tradițională şi cea din prezent şi viitor a Bisericii Ortodoxe
Române. O punte de referinţă, unică în literatura noastră de specialitate
catehetică şi omiletică.”
Pr. prof. univ. dr. Vasile Gordon (București)
° „Lucrarea se remarcă și impresionează mai cu seamă prin adâncimea și

calitatea analizei la care este supusă una dintre cele mai sensibile probleme
cu care se confruntă Biserica în contextul societății contemporane: catehiza-
rea generației digitale. Subiectul central supus analizei atrage atenția asupra
importanței ce trebuie acordată modalităților prin care mesajul religios-mo-
ral poate fi adaptat la nevoile și grila de lectură a noilor generații de tineri.
Pentru a-și păstra coerența și deopotrivă a-și reliefa utilitatea, demersul in-
vestigativ este ghidat, pe tot parcursul tezei, de o interogație centrală: este
cateheza digitalizată mai eficientă decât cea clasică în procesul de catehiza-
re a tinerilor?”
Prof. univ. dr. Adrian Opre (Cluj)
° „Cercetarea, întreprinsă de Părintele Liviu Vidican-Manci, vine cu o topică

inedită pentru spațiul nostru pastoral și misionar de reînnoire strategică, din
perspectivă acțional-catehetică, prin utilizarea și integrarea noilor tehnologii
în propovăduirea învățăturii creștine. Demersul prezent, deopotrivă curajos
și inteligent, se centrează pe analiza impactului utilizării noilor media asupra
raportării în cunoștință de cauză la adevărurile de credință și interiorizarea
unor valori care să vertebreze conduite și poziționări creștine.”
Prof. univ. dr. Constantin Cucoș (Iași)
° „Autorul nu se rezumă doar la analize şi constatări, extrem de bine docu-

mentate, de altfel, ci oferă soluții practice la următoarele întrebări: Simpla
prezență a preotului în digital, printr-o pagină Facebook, un cont de Twitter,
un canal YouTube va micșora distanțele comunicaționale cu generația di-
gitală? Va fi cateheza mai ușor acceptată dacă preoții vor utiliza aceleași
instrumente de comunicare ca «digital natives»? Se poate măsura impactul
catehezei în rândul tinerelor generații?”
Pr. prof. univ. dr. Nicușor Beldiman (București)
° „Cercetarea Părintelui Liviu Vidican-Manci se constituie într-o curajoasă

incursiune pe tărâmul digitalizării educației religioase, finalizându-se cu pro-
punerea de înființare a Centrului de Cercetare, Inovare și Etică a Discursului
Religios în Agora Virtuală. Acest centru are ca obiectiv principal aducerea la
aceeași masă a cercetătorilor din domeniul teologiei, psihologiei, științelor
educației, științelor comunicării și din vastul domeniu IT, interesați de o pre-
zență calitativă și morală a celor care vestesc Sfânta Evanghelie în mediul
digital”.
Arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia (Cluj)
ISBN 978-606-37-0794-0
View publication stats

Site Uri Catehetice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Site Uri Catehetice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

PROPOVĂDUIREA EVANGHELIEI ÎN ERA DIGITALĂ

Book · October 2020

Religion, Digitalization, Artificial Intelligence View project

Cateheze View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Preot lector universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă

Tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului

Presa Universitară Clujeană

Coperta: Ovidiu MURARU

© 2020 Autorul volumului. Toate drepturile rezervate. Reprodu-

Discurs eclesial în pas cu vremea...........................................................9

I. Clarificări conceptuale: o analiză diacronică

II. Stadiul actual al cercetării...........................................................58

III. Religia în era digitală....................................................................76

IV. Bisericile Creștine în fața provocării digitale..............................94

Concluziile părții teoretice....................................................................143

Concluzii generale........................................................................... 225

Părintele Profesor Dr. Liviu Vidican-Manci şi-a susţinut cel de al

Interesul Bisericii pentru impactul noilor tehnologii ce servesc

1 Message du Pape Benoît XVI pour la 43ème Journée Mondiale des

4 Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor timpuri democratice,

11 „The Global Religious Landscape”, Pew Research Center, 2011, p. 24.

14 De precizat este că la momentul primului draft al acestui capitol, în 2015 aveam

17 În 2015, facebrands.ro, cu date culese în timp real, oferea următoarele analize:

Ipoteză, metodă și structura lucrării

19 Expresia îi aparține lui Gilles Lipovestky.

20 Donna M. Mertens, Sharlene Hesse-Biber, „Triangulation and Mixed Methods

Clarificări conceptuale: o analiză diacronică

După cum se poate observa din titlul tezei, în cercetarea de față

I.1. Internet sau Web?

ness/tim-berners-lee.html, accesat 3 august 2017. După ce a văzut cât de mult a

pe http://science.sciencemag.org/content/150/3701/1277, după ce fusese publica-

50 Manuel Castells, The Internet Galaxy..., p. 15.

66 http://www.oreilly.com/tim/bio.html, accesat 3 august 2017. Printre multele ac-

Google în 2007”, http://web-analytics.ro/2015/doubleclick-advertisers/, accesat 3

pp. 16-22; K. K. Breitman, M. A. Casanova, W. Truszkowski, Semantic Web: Concepts,

I.3. Tehnologia Informației și a Comunicării

80 Tim Berners-Lee et al., „A framework for Web Science”..., p. 18.

83 William Melody, Robin E. Mansell, Barbara J. Richards, Information and

88 http://www.huffingtonpost.com/idit-harel-caperton/, accesat 20 septembrie

Atributele nativului digital

benxvi_mes_20090124_43rd-world-communications-day.html, accesat 3 august

I.5. „Digital immigrants”

129 Ibidem, p. 153.

I.6. „Digital natives”: un concept ce divide?

133 Johann Günther, „Digital Natives and Digital Immigrants”, http://virtuni.eas.

generation, and digital natives. Accounting for Educational Change”, in Michael

142 Michael Thomas (ed.), Deconstructing Digital Natives…, p. 30.

148 Ibidem, pp. 172-173.

157 Hannah Thinyane, „Are digital natives a world-wide phenomenon? …, p. 413.

161 Ibidem, p. 797.

Stadiul actual al cercetării

II.1. Școala românească: de la politici educaționale

ani, utilizează internetul. Din românii cu acces la internet, studiu realizat pe un

172 http://ec.europa.eu/education/news/20130925_en.htm, accesat 30 decembrie

II.2. Lucrări fundamentale pentru comunicarea în mediul virtual și

181 Digital alternatives with a cause? Book one. To be…, p. 14.

182 http://cis-india.org, accesat 20 septembrie 2014, reaccesat în 11 septembrie 2018.

201 S. L. Woolley, W. J. Benjamin, A. W. Woolley, „Construct validity of a self-report

210 Ibidem, p. 1869.

221 Ibidem, pp. 9-25; 42-88; 112-144; 234-265; 300-321.

Religia în era digitală

Studiile, așa cum am evidențiat și în stadiul actual al cercetării,