Analiza Economica Proiect

SFETEA LUCIAN PROIECT
I.E.,an V, gr. 2482 Analiză Economică
PROIECT
Analiză Economică
Structura proiectului
Analiza economico-financiară a întreprinderii pe baza datelor din
bilanţul contabil
1. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a

întreprinderii
1.1. Analiza situaţiei generale a întreprinderii pe baza
indicatorilor valorici
1.2. Analiza cifrei de afaceri, CA
1.3. Analiza valorii adăugate, VA
1.4. Analiza producţiei fizice
1.5. Analiza calităţii produselor
2. Analiza gestiunii resurselor umane ale întreprinderii

2.1. Analiza dinamicii resurselor umane, RU
2.2. Analiza structurii RU
2.3. Analiza calităţii forţei de muncă
2.4. Analiza stabilităţii personalului
2.5. Analiza utilizării timpului de muncă
2.6. Analiza productivităţii muncii
2.7. Analiza profitului pe salariat
3. Analiza gestiunii resurselor materiale

3.1. Analiza dinamicii structurii şi stării funcţionale a mijloacelor
fixe
3.2. Analiza utilizării mijloacelor fixe
3.3. Analiza gestiunii stocurilor
4. Analiza cheltuielilor întreprinderii

4.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale
întreprinderii
4.2. Analiza cheltuielilor de exploatare
4.3. Analiza cheltuielilor fixe şi variabile
-1-
4.4. Analiza cheltuielilor materiale

4.5. Analiza cheltuielilor cu salariile
4.6. Analiza cheltuielilor cu dobânzile
5. Analiza rentabilităţii
5.1. Analiza Profitului
5.2. Analiza ratelor de rentabilitate
6. Analiza situaţiei financiar patrimoniale a întreprinderii

6.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
6.2. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de
fond de rulment, trezoreria netă
6.3. Analiza analiza lichiditîţii şi solvabilităţii întreprinderii
6.4. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
6.5. Analiza fluxurilor de trezorerie
-2-
CUPRINS
1. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a întreprinderii

1.1. Analiza situaţiei generale a întreprinderii pe baza
indicatorilor valorici …pag 4
2. Analiza gestiunii resurselor umane a întreprinderii

2.6. Analiza productivităţii muncii …pag 9
2.7. Analiza cheltuielilor cu salariile …pag 15
3. Analiza gestiunii resurselor materiale

3.2. Analiza utilizării mijloacelor fixe …pag 19
4. Analiza cheltuielilor întreprinderii

Analiza cheltuielilor cu salariile …pag 24
5. Analiza rentabilităţii
5.1.Analiza rezultatului din exploatare …pag 30
5.2.Analiza ratelor de rentabilitate …pag 33
6. Analiza situaţiei financiar patrimoniale a întreprinderii

6.1.Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii …pag 41
-3-
1.ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI

COMERCIALIZARE
1.1. Analiza situaţiei generale a întreprinderii pe baza indicatorilor

valorici
Analiza raportului static dintre indicatorii valorici
Pe baza datelor reale prezentate în bilanţul contabil se realizează o

analiză a situaţiei generale a întreprinderii, a activităţii de producţie şi
comercializare, având la bază indicatori valorici consideraţi necesari şi de
baza pentru realizarea acestei analize a situaţiei generale a întreprinderii.
Datele sunt prezentate tabelar, în tabelul 1.1., ţinând cont de următoarele
notaţii:
P0 – perioada analizată – prevăzut
P1 – perioada analizată – realizat
∆ - indice (raportul P0/P1 unde este cazul)
Tab.1.1.
Nr INDICATORI Simb U.M. Prevăzut Realizat ∆
Crt P0 P1 P1/
P0
1. Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 326513388 1,36
2. Producţie fabricată Qf Mii lei 144799912 216783290 1,49
3. Producţie exerciţiu Qe Mii lei 403308287 564444 1,39
4 Valoarea adăugat VA Mii lei 74728063 90907968 1,21
5 Venituri din exploatare VE Mii lei 497959695 674200815 1,35
6 Cheltuieli din exploatare CE Mii lei 471713106 638212230 1,35
7 Rezultat din exploatare RE Mii lei 26246589 35988585 1,37
8 Venituri financiare VF Mii lei 2227763 3030104 1,36
9 Cheltuieli financiare CF Mii lei 6638661 7054188 1,06
10 Rezultat financiar RF Mii lei -4410898 -4024084 0,91
11 Venituri excepţionale VEx Mii lei 691441 682302 0,98
12 Cheltuieli excepţionale CEx Mii lei 717107 864411 1,20
13 Rezultatul exceptional REx Mii lei 215666 182109 0,84
14 Profit brut pb Mii lei 21810025 31782392 1,45
15 Profit net pn Mii lei 16675747 24993184 1,49
-4-
CONCLUZII:
Analiza economică si financiară a întreprinderii se face pe baza
rezultatelor economice şi financiare din exerciţiul precedent şi din cel
curent. Pentru aceasta perioadă, pentru ca firma să înregistreze o
activiate economică şi financiară profitabilă, s-a avut în vedere creşterea
indicatorilor economici. În ansamblu, activitatea firmei a înregistrat o
creştere importantă, de luat in seamă, însă sunt si indicatori care au
înregistrat scăderi, rezultănd astfel că unele obiective propuse de firmă nu
au fost atinse.
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri precedentă a fost de 238 964 634 mii lei, iar cea realizată
de 326 513 338, realizăndu-se o creştere de 87 548 695 mii lei. Această
creştere este considerată a fi un aspect pozitiv, determinat de creşterea
vânzărilor, de câştigarea unor noi clienţi, acapararea unor noi pieţe de
desfacere a produselor, fapt realizat prin creşterea calităţii produselor,
acestea fiind produse preponderent alimentare. De asemenea această
creştere s-a datorat si lărgirii nomenclatorului de produse, firma realizănd
o activitate de producţie
si comercializare suplimentară cu produse alimentare noi.
Producţia fabricată a crescut simţitor din perioada precedentă
până în perioada curentă (de la 144 799 912 mii lei la 216 783 290 mii
lei), la fel ca şi producţia exerciţiului (de la 403 308 287 la 564 060 689
mii lei), fapt imbucurător şi de dorit pentru o întreprindere de producţie si
care îşi comercializează produsele în principal printr-o reţea proprie de
distribuţie.
Producţia fabricată a înregistrat o creştere în valoare absolută de 71 983
378 mii lei, ceea ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv, această
creştere explicând şi creşterea cheltuielilor din exploatare.
Creşterea producţiei exerciţiului în valoare absolută de 160 752 402 mii lei
determină deci creşterea veniturilor din expolatare si implicit a rezultatului
din exploatare. Crescând şi valoarea adăugată, putem trage concluzia că
producţia este calitativă, nu sunt stocuri mari (sau nu sunt stocuri deloc),
nu există producţie refuzată (rebuturi).
Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o creştere
(de la 74 728 063 mii lei la 90 907968 mii lei) ceea ce se apreciază ca
fiind un aspect pozitiv, tinând cont de faptul că valoarea adăugată exprimă
adevărata dimensiune a unei întreprinderi, cuprinzând doar echivalentul
activităţii întreprinderii în cauză. Creşterea acesteia se datorează în
special creşterii volumului vânzărilor prin oferirea către comercializare a
-5-
unor produse noi, şi lărgirea reţelei de distribuţie prin achiziţionarea unor

noi spaţii de comercializare, deci prin lărgirea reţelei proprii de distribuţie.
Veniturile din exploatare au crescut în valoare absolută de
176 605 120 mii lei, aspect considerat pozitiv si care se datoreaza
deasemenea creşterii volumului vânzarilor, gasirea unor noi clienţi pentru
produsele comercializate, creşterea calităţii produselor.
Cheltuielile din exploatare au înregistrat o creştere( de la 471 713
106 la 638 212 230 mii lei), creştere care se datorează creşterii preţurilor
la materia primă, în cazul de faţă creşterii în principal al preţului la furaje
(producătorii de cereale au mărit preţul pentru anul curent, P1), la
combustibil, energie creşterii cheltuielilor cu remuneraţiile personalului.
Rezultatul din expolatare pe perioada analizată a crescut de la 26
246 589 la 35 988 585 mii lei, fapt ce se constituie ca un aspect pozitiv.
Este normal ca veniturile din exploatere să crească din moment ce şi
veniturile si cheltuielile din exploatare au crescut. Însă un aspect important
este acela că atăt veniturile cât şi cheltuielile au crescut în acelaşi raport
( de1,35), deci s-a păstrat o proporţionalitate in creşterea veniturilor şi a
cheltuielilor din exploatare, dovedind o administrare bună.
Calculând indicele de creştere al veniturilor şi cheltuielilor din exploatare,
IVE=VE1/ VE0=674 200 815 /497 959 695 =1,35 (tabel 1.1.)
ICE=CE1 / CE0=638 212 230 / 471 713 106=1,35 (tabel 1.1.)
tragem concluzia că este firesc ca şi rezultatul din exploatare să crească
cu acelaşi coeficient de proporţionalitate (1,37).
Veniturile financiare au crescut pe perioada analizată cu valoarea
absolută de 802 341 mii lei, ceea ce se materializează ca fiind un aspect
pozitiv, iar creşterea se datorează diferenţelor de curs valutar, veniturilor
din dobânzi, din provizioane, din participaţii, imobilizări financiare, creanţe
imobilizate în măsura cea mai mare ( de la 91 246 la 2 2 572 657mii lei).
Cheltuielile financiare au crescut deasemenea, dar intr-o proporţie
mai mică. Creşterea cheltuielilor se constituie din creşterea cheltuielilor cu
amortizări şi provizioane, alte cheltuieli financiare si din diferenţele de curs
valutar. Creşterea cheltuielilor financiare intr-o măsură mai mică decât a
veniturilor financiare se datorează scăderii cheltuielilor din diferenţele de
curs valutar (de la 462 408 mii lei la 204 487 mii lei, deci mai mult de
100%).
Rezultatul financiar pe perioada analizată se inregistrează ca
pierdere, deci este negativ. Veniturile financiare sunt mult mai mici decât
cheltuielile. Însă, pe perioada analizată, rezultatul financiar înregistrează o
creştere, deci se poate vorbi de o ameliorare a situaţiei (diferenţa pozitivă
este de 386 814 mii lei).
-6-
Calcuând indicii de creştere ai veniturilor şi cheltuielilor financiare,

ICF=CF1/CF0=6 638 661/ 7 054 188=1,06 (tabel 1.1.)
IVF=VF1/VF0=2 227 763/ 3 030 104=1,36 (tabel 1.1.)
Ajungem la concluzia că este firesc ca veniturile financiare să crească (ICF
este mai m mare IVF).
Veniturile excepţionale sunt în scădere de la perioada P0 la P1,
aspect negativ (de la 691 441 la 682 302 mii lei). Tot ca un aspect negativ
se descrie şi creşterea cheltuielilor excepţionale (de la 717 108 la
864411 mii lei), care se datorează amenzilor, lipsurilor la inventar,
donaţiilor, dar in special perisabilităţii. Ca urmare rezultatul excepţional
se înregistrează ca pierdere, evident un aspect negativ, această pierdere
fiind în creştere pe perioada analizată (de la 25 666 la 182 109 mii lei),
creşterea fiind mare, de aproximativ 700%.
Cu toate ca rezultatul financiar este negativ (pierdere) şi cel
excepţional este în scădere, rezultatul brut al exerciţiului este profit şi
este in creştere (de la 21 810 025 la 31 782 392 mii lei). Deasemenea,
după plătirea impozitelor către stat, rezutatul net al exerciţiului este tot
profit şi este tot în creştere (de la 16 675 747 la 24 993 184 mii lei).
MĂSURI:
Măsurile vizează în general, îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a
întreprinderii, şi anume înlăturarea aspectelor negative şi implementarea
şi permanentizarea celor pozitive.
Se va urmării în continare cresterea volumului vânzărilor, prin
acapararea de noi pieţe şi de noi clienţi. Se va urmării deasemenea
desfăşurarea unei activităţi comerciale eficiente, care să conducă la
creşterea cifrei de afaceri şi a valorii adăugate in procente mai mari ca şi
până acum.
Pentru ca rezultatul financiar să fie unul pozitiv, se va urmări
scăderea în primul rând a cheltuielilor financiare, în special a cheltuielilor
cu dobânzile, cu amortizările şi provizioanele şi a altor cheltuieli
financiare. De asemenea, este de dorit şi creşteea veniturilor financiare in
proporţie mai mare, măcar pentru acoperirea cheltuielilor, dacă nu şi
pentru obţinerea de profit. Se va avea în vedere creşterea veniturilor din
provizioane şi a altor venituri financiare.
Pentru ca rezultatul excepţional să fie unul pozitiv, se va vaea in
vedere creşterea veniturilor, dar în special scăderea cheltuielilor, şi anume
scăderea cheltuielilor cu perisabilitatea (prin asigurarea unor condiţii mai
bune de depozitare şi transport a mărfii, care fiind alimentară are un
-7-
coeficient de perisabilitate foarte ridicat, prin angajarea de personal în

cadrul magazinelor de comercializare a marfii care nu urmăreşte
obţinerea de venituri suplimentare prin declararea la inventar a unei
perisabilităţi ridicate), prin evitarea amenzilor (pe cât posibil), a lipsurilor la
inventar şi chiar prin limitarea donaţiilor.
Se va avea în vedere în cadru general reducerea pe cât posibil a
cheltuielior cu producţia (a cheltuielilor din exploatare), dar fără a afecta
calitatea producţiei.
Aplicând aceste măsuri, teoretic, profitul brut şi cel net (implicit) ar
trebui să crească, şi deci activitatea firmei ar înregistra un progres.
Raportul static dintre indicatorii valorici:
Perioada analizată
Nr.crt INDICATORII ŞI SIMBOLUL LOR Prevăzut Realizat
P0 P1
1 CifradeAfa ceri
=
CA 1,65 1,50
Pr oductieFab ricata Qf
2 Pr oductieFab ricata
=
Qf 0,35 0,38
Pr oductieExe rcitiu Qe
3 ValoareAda ugata
=
VA 0,18 0,16
Pr oductieExe rcitiu Qe
Luând în considerare aceste rapoarte statice, se poate efectua o

analiză pe marginea lor care să aibă drept scop final aplicarea unor
măsuri care să vizeze îmbunătăţirea activităţii întreprinderii.
Analizând aceste rapoarte se pot desprinde următoarele concluzii:
CA
1. Indicatorul Qf
a scăzut pe perioada analizată de la 1,65 la 1,50 ceea
ce este un aspect negativ, acest raport trebuind teoretic să crească. Însă,
diferenţa nu este majoră, deci putem trage concluzia că această creştere
s-a facut proporţional, adică atât cifra de afaceri cât şi producţia fabricată
au crescut în procente asemănătoare. Faptul că valoarea indicatorului pe
CA CA
ambele perioade (prevăzut si realizat) este supraunitară ( Qf )0 şi ( Qf )1
sunt mai mari ca 1reflectă că firma deţinea un stoc de produse iniţal, ceea
ce se apreciază ca fiind un aspect pozitiv. Valoarea acestui indicator
scade deoarece creşterea CA este de 1,36 iar a Qf este de 1,49, deci
producţia fabricată creşte mai mult decât cifra de afaceri, ceea ce explică
diferenţa de valoare.
-8-
Qf
2. Indicatorul Qe
creşte pe perioada analizată de la 0,35 la 0,38 creştere
care se materializează ca fiind un aspect pozitiv, dar este deasemenea o
creştere proporţională. Producţia fabricată şi producţia exerciţiului cresc
deopotrivă, dar diferenţa apare din valori diferite ale raportului de
creştere:1,49 respectiv 1,39. Qf creşte mai mult decât Qe, ceea ce este de
dorit, deoarece creşterea producţiei fabricate şi scăderea producţiei
exercitiului înseamnă scăderea stocurilor, aspect în general de dorit în
cazul acestei întreprinderi. Totuşi, producţia exerciţiului rămâne mult mai
mare decât producţia fabricată.
VA
3. Indicatorul Qe
scade pe perioada analizată de la 0,18 la 0,16
rămânând ca şi în cazul celorlalţi indicatori aceeaşi scădere proporţională,
ceea ce semnifică că plusul realizat de firmă la volumul producţiei
exerciţiului creşte proporţional de la un an la altul. Mica diferenţă se
datorează în special perisabilităţii produselor.
Măsurile care se doresc a fi aplicate în acest caz vizează

permanentizarea aspectelor pozitive si înlăturarea celor negative. Se va
avea în vedere în special creşterea volumului vânzărilor, prin acapararea
de noi clienţi, noi pieţe de desfacere, sau printr-o colaborare mai bună cu
vechii clienţi.
Se va avea în vedere creşterea calităţii produselor, mărirea, dacă este
posibil, a termenelor de garanţie şi reducerea perisabilităţii.
Se vor reduce stocurile de peroduse prin reorganizarea planului de
producţie, ceea ce poate să însemne în cazul unei întreprinderi cu profil
alimentar diversificarea sortimentelor de produse (în cazul în care este
posibil şi nu necesită cheltuieli mai mari decât cele prevăzute).
-9-
2. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE
2.6. Analiza productivităţii muncii

Productivitatea muncii este caracterizată ca fiind un indicator
complex şi dinamic, ce exprimă insuşirea muncii de a crea un volum de
bunuri într-o unitate de timp.
Productivitatea reprezintă principalul indicator ce caracterizează
eficienţa utilizării resurselor umane, şi poate fi exprimată în unităţi fizice
sau valorice. Unitaţile valorice sunt servesc la analiza productivitaţii la
nivel de întreprindere, iar unităţile fizice servesc serevesc la analiza
productivităţii pe produse.
Deoarece nu sunt date suficiente pentru efectuarea unei analize pe
produse, modelul de analiză folosit va fi cel valoric.
Modelul de analiză valoric se va realiza pe baza unor calcule factoriale:

Wa = Nz ⋅Nh ⋅Wh
1. Nz
Wa 2.1. Nh
2. Wz
2.2 ⋅Wh
Unde:
Wa - productivitatea medie anuală [lei]
Wz - productivitatea medie zilnică [lei/zi]
Wh - productivitatea medie orară [lei/oră]
Nh - numărul mediu de ore lucrate [ore]
Nz - numărul mediu de zile lucrate [zile]
- 10 -
Aceste date sunt inscrise tabelar, în tabelul 2.6.

Tab.2.6.
Nr INDICATORI SIMB U.M. Programat Prevăzut
Crt P0 P1
1 Cifra de afaceri CA Mii lei 238964643 326513388
2 Numărul mediu de salariaţi Ns - 1347 1317
3 Numărul mediu de zile Nz Zile 240 238
lucrate
4 Numărul mediu de ore Nh Ore 10 11

lucrate
Om-zile 323280 313446
5 Total om-zile lucrate Tz
Tz = Ns ⋅ Nz
6 Total om-ore lucrate Th Om-ore 3232800 3447906
Th = Tz ⋅ Nh
7 Productivitatea medie anuală Wa Mii lei 177405,080 247922,086
CA
Wa =
Ns
8 Productivitatea medie zilnică Wz lei 739,1878 1041,6894
CA zi
Wz =
Tz
9 Productivitatea medie orară Wh lei 73,9187 94,6990
CA ora
Wh =
Th
Indicatorul analizat este Wa
Variaţia acestui indicator este dată de formula: ∆Wa = Wa 1 −Wa 0

∆Wa = Wa 1 −Wa 0 = 247 922,086-177 045,080= 70 517,006 mii lei
∆Wa = Wa 1 −Wa 0 =70 517,006 mii lei
Această variaţie s-a datorat influenţei următorilor factori:

1. Influenţa factorului număr mediu de zile lucrate ( Nz ) asupra
productivităţii muncii ( Wa ):
Wa
∆ =(Nz 1 −Nz 0 ) ⋅Wz 0 =( 238 −240 ) ⋅739 ,1878 = −1478 ,3756
Nz
Wa
∆ = −1478 ,3756
Nz
2. Influenţa factorului productivitate medie zilnică ( Wz ) asupra

productivităţii muncii ( Wa ):
Wa
∆ =Nz 1(Wz 1 −Wz 0 ) =238 (1041 ,6894 −739 ,1878 ) =71995 ,3808
Wz
Wa
∆ =71995 ,3808
Wz
- 11 -
Verificare:
∆Wa + ∆Wa = ∆Wa
Nz Wz
−1478 ,3756 + 71995 ,3808 = 700517 ,0052
(se verifică, diferenţa fiind din cauza numărului de zecimale)
2.1.Influenţa numărului mediu de ore lucrate:

∆Nh = Nz 1(Nh 1 − Nh 0 ) ⋅Wh 0 = 238 ((11 −10 ) ⋅ 73 ,9187 = 17592 ,6506
∆Nh = 17592 ,6506
2.2. Influenţa productivităţii medii orare:
∆Wh = Nz 1 ⋅ Nh 1(Wh 1 −Wh 0 ) = 238 ⋅11 ⋅ (94 ,6990 −73 ,9187 ) = 54402 ,8254
∆Wh = 54402 ,8254
Verificare:
∆Wa = ∆Nh +∆Wh
Wz
71995 ,3808 =17592 ,6506 +54402 ,8254
O altă verificare se poate face şi pe modelul de analiză detaliat:
(-1478,3756)
1.∆ Nz (17592,6506)
∆Wa 2.1.∆ Nh
(70517,006) 2. ∆ Wz
(71995,3808) 2.2 ∆Wh
(54402,8254)
CONCLUZII:
În perioada analizată productivitatea medie orară a crescut de la
cifra programată de 177405,080 mii lei la 247922,086 mii lei ceea ce
reprezintă un aspect pozitiv şi demn de luat în seamă.
Creşterea productivităţii s-a datorat influenţei (şi potitive şi negative)
mai multor factori, dintre care:
- 1. Nz , numărul mediu de zile lucrate ascăzut de la 240 la 238, valoare
aparent nesemnificativă, dar care determină o scădere a productivităţii
muncii în valoare absolută de 1478,3756 mii lei, fiind considerat un aspect
negativ, şi o influenţă negativă.
Acesta se datorează faptului că factorul de influenţă Nz a scăzut de la 240
la 238 de zile lucrate, salariaţii primind cu ocazia sărbătorilor de iarnă un
număr suplimentar de zile libere din numărul total de zile lucrătoare.
- 2. Wz , productivitatea medie zilnică, a crescut de la 739,1878 la
1041,6894 mii lei, creştere care se datorează creşterii cifrei de afaceri,
chiar dacă numărul total de om-zile lucrate scade. Scăderea acestui factor
- 12 -
se datorează scăderii numărului mediu de salariaţi şi a numărului mediu

de zile lucrate (de la 323280 la 313446 om-zile lucrate).
Wz creşte deoarece se înregistrează o folosire mai eficientă a zilei de
lucru, salariaţii muncind în medie 11 ore pe zi, faţă de 10 ore pe zi cât era
programat.
Productivitatea medie zilnică influenţează astfel pozitiv productivitatea
medie a muncii, determinând a creştere a acesteia în valoare absolută de
71995,3808 mii lei.
- 2.1. Nh , numărul mediu de ore lucrate, creşte de la 10 la 11,
influenţând pozitiv factorul Wz , şi implicit productivitatea medie a muncii,
principalul factor analizat, influenţa materializându-se printr-o creştere în
valoare absolută de 17952,6506 mii lei.
- 2.2. Wh , productivitatea medie orară, determină o creştere a
factorului Wz , şi la fel ca în cazul anterior, influenţează pozitiv
productivitatea medie a muncii, determinând o creştere a acesteia în
valoare absolută
de 544402,8254 mii lei.
MĂSURI:
Ca şi în cazurile anterioare, măsurile vizează o creştere a tuturor
indicatorilor care servesc la analizarea tuturor factorilor şi înlăturarea
influenţelor negative.
Deoarece tabelar, indicii de creştere/scădere ai factorilor de
influenţă nu au fost calculaţi, pentru a evidenţia şi mai bine creşterea
productivităţii se impune totuşi evidenţierea câtorva dintre aceştia:
Wa 0 177405 .080
IWa = = = 0,71
Wa1 247922 .086
Wz 0 739,1878
IWz = = = 0,70
Wz 1 1041,6894
Wh 0 73,9187
IWh = = = 0,78
Wh1 94,6990
Creşterea productivităţilor, medie anuală, zilnică şi orară,este evidenţiată
de rapoartele cu valori subunitare calculate, rapoarte cu valori
asemănătoare, evidenţiind o creştere proporţională a celor trei indicatori.
Creşterea cea mai mare o are indicatorul cu valoarea cea mai mică.
Astfel, creşterea cea mai mare se manifestă la indicatorul productivitate
medie zilnică, deoarece creşte numărul de ore lucrate, deci se remarcă o
folosire eficientă a zilei de lucru.
- 13 -
Creşterea cea mai mică o are productivitatea medie anuală. Pentru ca

aceasta să crească în aceeaşi măsură ca si celelalte, este necesară
impunerea unor restricţii, şi anume:
- utilizarea mai eficientă a zilelor lucrătoare în timpul anului
- scăderea numărului de zile libere acordate salariaţilor cu ocazia
anumitor evenimente
- evitarea absenţelor nemotivate ale salariaţilor, prin sancţionarea
acestora, fie prin penalizări din salariu, fie prin obligarea acestora la
efectuarea de ore suplimentare neplătite, în contul celor absentate
- pauzele în cadrul zilei de muncă să fie respectate cu stricteţe, doar
între orele prestabilite şi fără prelungirea nemotivată a acestora
Alte măsuri vizează:
- organizarea mai bună a muncii în cadrul zilei lucrătoare
- asigurea unor sarcini de serviciu cu continuitate în executare pentru
evitarea pauzelor prelungite între acestea
- oragnizarea ergonomică a locurilor de muncă
- asigurarea confortului la locul de muncă
- asigurarea unor echipamente specifice activităţii fiecărui salariat (chiar
şi încălţăminte de servici, salopete)
- asigurarea mijloacelor de muncă necesare şi pe cât posibil
perfecţionarea lor, sau achiziţionarea unora mai noi, mai uşor de utilizat,
mai performante
- stimularea materială sau în natură (cu produse alimentare produse de
firmă) a angajaţilor în vederea maritii interesului faţă de locul de muncă şi
activitatea prestată
- asigurarea unei stabilităţi a locului de muncă pentru salariaţii cu merite
deosebite şi a celor serioşi
- creşterea specializării salariaţilor prin trimiterea lor la cursuri speciale,
de instruire şi training
- folosirea raţională a forşei de muncă dosponibilă, evitând ca salariaţii
să efectueze ore suplimentare din cauza şefilor; în cazul în care acest
lucru este necesar, se impune remunerarea corespunzătoare a acestora
- creşterea productivităţii se va face nu prin creşterea efortului fizic, ci
prin creşterea folosirii eficiente a forţei de muncă disponibile
- supravegherea atentă a conducătorilor de departamente pentru a
vedea dacă aplică metodele de conducere şi supraveghere noi, asupra
cărora au fost în prealabil instruţi la rândul lor
- promovarea progresului tehnic prin achiziţionarea de utilaj performant
şi uşor de manevrat pentru salariaţi
- 14 -
- conştientizarea salariaţior de eforturile făcute de conducerea societăţii

pentru ca aceştia să beneficieze de condiţii confortabile şi ergonomice de
muncă, de obiecte si mijloace de muncă sigure, nepericuloase, noi şi
performante
2.7.Analiza profitului pe salariat

Analiza profitului pe salariat, şi anume a raportului indicatorilor
Pn  Pr ofitNet 
 , reprezintă de fapt o analiză a eficienţei resurselor
Ns  NumarSalar iati 
umane folosite de întreprindere pentru desfăşurarea activităţii.
Pn
Modelul de analiză se bazează pe analiza indicatorului Ns
, iar
modelul de analiză folosit este unul factorial.
Pn Th CA Pn
= ⋅ ⋅ = t ⋅ Wh ⋅ p
Ns Ns Th CA
1. t
Pn
Ns
2. Wh
3. p
unde:
Pn Pr ofitNet
Ns
- raportul NumarSalar iati
, fenimenul analizat
t- timpul mediu de ore lucrate de 1 salariat pe an
Wh - productivitatea medie orară
p - profitul mediu
Datele necesare analizei sunt inscrise tabelar, in tabelul 2.7.

Tab.2.7.
Nr. INDICATORI SIMB U.M. Programat Prevăzut
Crt. P0 P1
2 Profit net Pn Mii lei 16675747 24993184

3 Numărul mediu de salariaţi Ns - 1347 1317
4 Numărul mediu de zile lucrate Nz Zile 240 238
5 Numărul mediu de ore lucrate Nh Ore 10 11
6 Total om-zile lucrate Tz Om- 323280 313446
- 15 -
Tz = Ns ⋅ Nz zile
7 Total om-ore lucrate Th Om- 3232800 3447906
Th = Tz ⋅ Nh ore
8 Numărul mediu de ore lucrate t ore 2400 2618
de salariat
Th
t=
Ns
9 Productivitatea medie orară Wh lei 73,9187 94,6990
CA ora
Wh =
Th
10 Profit mediu p Mii lei 14,3300 13,0089
Pn
p=
CA
Pn
Indicatorul principal analizat este Ns
Variaţia indicatorului principal şi deci a fenomenului analizat este:

Pn  Pn   Pn  24993184 16675447
∆ =  −  = − = 18977 ,3606 − 12379 ,9161
Ns  Ns 1  Ns 0 1317 1347
Pn
∆ = 6598 ,1996
Ns
Această variaţie s-a datorat influenţei factorilor:

1. Influenţa factorului numărul mediu de ore lucrate ( t ) de salariat asupra
fenomenului analizat
Pn
( )
∆Ns = t1 − t 0 ⋅Wh 0 ⋅ p0 = (2618 − 2400 ) ⋅ 73 ,9187 ⋅ 0,0697 = 1123 ,1650
t
2. Influenţa factorului peroductivitate medie orară ( Wh ) asupra

indicatorului analizat
Pn
∆Ns = t1 ⋅ (Wh 1 −Wh 0 ) ⋅ p0 = 2618 ⋅ (94 ,6990 −73 ,9187 ) ⋅ 0,0697 = 3791 ,8769
Wh
3. Influenţa profitului mediu ( p )asupra fenomenului analizat

Pn
( )
∆Ns = t1 ⋅Wh 1 ⋅ p1 − p0 = 2618 ⋅ 94 ,6990 ⋅ (0,0765 −0,0697 ) =1685 ,8694
p
Verificare:
Pn
∆ = ∆t + ∆Wh + ∆p
Ns
1123 ,1650 + 3791,8769 + 1685 ,8694 = 6600 ,9113 ≅ 6598 ,1996
Se verifică, cu menţiune că mica diferenţă apare din cauza zecimalelor
- 16 -
(6598,1996) 1. t (1123,1650)
Pn
Ns
2. Wh (3791,8769)
3. p (1685,8694)
CONCLUZII:
Pe perioada analizată se constată o creştere a indicatorului analizat,
ceea ce semnifică un aspect pozitiv. Creşterea acestuia se datorează
creşterii tuturor celorlalţi indicatori care îl influenţează, şi anume:
-1. numărul de ore lucrate de salariat determină o creştere a
fanomenului în valoare absolută de 1123,1650 mii lei. Creşterea acestui
indicator se datorează măririi numărului de ore lucrate de salariat într-o zi
lucratoare de la 10 la 11, deci timpul de lucru se măreşte, fiind mai bine
exploatată ziua de lucru.
- 2.productivitatea medie orară deasemenea se măreşte, producând o
creştere a fenomenului în valoare absolută de 3791,8769 mii lei, având
deci o influenţă pozitivă. Creşterea productivităţii medii orare semnifică o
mai bună valorificare a timpului de lucru, folosirea competentă şi completă
a zilei de lucru
- 3.profitul mediu a avut o influenţă pozitivă asupra fenomenului analizat,
determinând o creştere a acestuia în valoare absolută de 1685,8694 mii
lei. Această creştere se datorează atât măririi cifrei de afaceri, cât şi
creşterii profitului net, ceea ce sugerează o îmbunătăţire a activitătii de
producţie şi comercializare a firmei odată cu creşterea numărului de ore
efectuat de fiecare salariat în fiecare zi.
O concluzie generală ar putea fi că activitatea firmei este ăn creştere din
punctul de vedere al fenomenului analizat, dar se pot lua măsuri pentru a
mări această creştere sau pentru a o menţine constantă în cazul în care
este mulţumitoare.
MĂSURI:
Măsurile vizează menţinerea aspectelor pozitive şi adoptarea unor reguli
pentru îmbunătăţirea valorii indicatorilor care au dus la creşterea
fenomenului analizat.
Astfel, se pot calcula indicatori pentru cei 3 factori de influenţă, iar pe baza
creşterii/scăderii lor se pot lua măsurile necesare.
- 17 -
t 2618
It = 1 = = 1,09
t0 2400
Wh 1 94,6990
IWh = = = 1,28
Wh 0 73,9187
p1 0,0765
Ip = = = 1,09
p0 0,0697
Din calculul acestor indicatori se poateconcluziona că creşterile suferite

de aceştia nu sunt chiar atât de mari, deci trebuie adoptate măsuri de
îmbunătăţire.
Se impune :
- utilizarea mai eficientă a zilelor lucrătoare din timpul anului
- limitarea numărului de zile libere acordate angajaţilor de către
conducerea societăţii sau de către şefii de departamente, deci utilizarea
mai bună a timpului de lucru din cadrul unui an
- normarea corectă a timpilor, înlăturarea timpilor morti
- eliminarea pauzelor nemotivate, fie prin sancşionări salariale, fie prin
obligarea la efectuarea de ore suplimentare în cazul în care sarcina de
lucru nu a fost terminată în timpul normat
- stimularea materială a salariaţilor, creşterea interesului acestora faţă
de firmă şi activitatea ei, sau, dacă nu este posibil acest lucru, măcar
creşterea interesului faţă de activitatea care le aduce venit
- stimularea materială poate fi prin acordarea unei remuneraţii
suplimentare sau în natură,fie prin oferirea de scutiri de preţ la
achiziţionarea produselor firmei, fie prin acordarea de produse ca bonus
- îmbinarea intereselor personale ale angajaţilor cu cele ale firmei
- oferirea de condiţii de muncă ergonomice, confortabile
- mărirea productivităţii muncii, dar nu prin mărirea timpului de lucru, ci
pe căt posibil prin micşorarea lui, pri realizarea unei normări cât mai
riguroase
- dacă se doreşte mărirea productivităţii prin micşorarea timpului de
lucru, aceasta nu se va face prin mărirea efortului fizic
- introducerea progresului tehnic, fenomen agreat de întrepridere, prin
achizitionarea de utilaje uşor de manevrat, cu productivitate ridicată,
multifucţionale, sigure din punct de vedere al protecţiei muncii
- ridicarea calificării forţei de muncă prin cursuri de recalificare,
specializare, training
- 18 -
3.ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR MATERIALE

3.1. Analiza eficienţei mijloacelor fixe
Definirea unei activităţi eficiente, presupune existenţa în cadrul
fiecărei întreprinderi a unui potenţial material corespunzător. Acest
potenţial se concretizează printr-o bază materială cu anumite caracteristici
cantitative, calitative, structurale.
Analiza structurii, dinamicii si stării mijloacelor fixe are rolul de a
orienta fluxul de investiţii către acele utilaje ce participă nemijlocit
larealizarea producţiei.
Modelul de analiză utilizat este realizat pe baza unui indicator
determinist, prin care se pune în evidenţă modificarea efectului luat în
calcul ca urmare a modificării structurii mijloacelor fixe.
Cu alte cuvinte, modelul în care sunt utilizate mijloacele fixe poate fi
caracterizat de indicatori de eficienţă determinaţi ca raport între efect şi
efort.
Efortul întreprinderii îmbracă forma valorii medii anuale a mijloacelor fixe.
Efectul luat în calcul poate fi: producşia fabricată, producţia exerciţiului,
VA-valoarea adăugată, CA-cifra de afaceri, rezultatul din exploatare,
profitul.
- 19 -
Modelul de analiză ales este unul factorial şi are forma:

RE Mfa Qe VE RE
⋅ 1000 = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ 1000
Mf Mf Mfa Qe VE
Mfa
1. Mf
Qe
2. Mfa
VE
RE
Mf
3. Qe
RE
4. VE
unde:
RE - rezultatul din exploatare
VE - venitul din exploatare
Mfa - mijloace fixe active
Mf - mijloace fixe
Qe – producţia exerciţiului
Datele necesare efectuării analizei sunt prezentate tabelar, in tabelul 3.1.
Tab.3.1.
Crt. P0 P1
1 Producţia exerciţiului Qe Mii lei 403308287 564060689
2 Venitul din exploatare VE Mii lei 497959695 674200815
3 Cheltuieli din exploatare CE Mii lei 471713106 638212230
4 Rezultat din exploatare RE Mii lei 26246589 35988585
5 Valoare mijloace fixe Mf Mii lei 154359763 167266495
6 Valoare mijloace fixe active Mfa Mii lei 118626206,2 136841764,8
7 Structura mijloacelor fixe Mfa % 75% 80%
Mf
8 Randamentul mijloacelor Qe % 3,3998 4,1219
fixe Mfa
9 Gradul de valorificare a VE % 1,2346 1,1952
producţiei exerciţiului Qe
10 Rezultatul din expolatare RE % 0,0527 0,0553
obtinul la 1 leu venituri din VE
exploatare
RE
Indicatorul principal analizat este raportul ⋅ 1000
Mf
Variaţia indicatorului analizat este:
- 20 -
 RE   RE   RE  35988585 26246589
∆ ⋅ 1000  =  ⋅ 1000  −  ⋅ 1000  = ⋅ 1000 − ⋅ 1000
 Mf   Mf 1  Mf 0 167266495 154359763
 RE 
∆ ⋅ 1000  = 215,1571 − 170,0351 = 45,122
 Mf 
Calculul factorilor de influenţă pentru perioada P0

Mfa 115769822 ,2
= = 0.7499
Mf 154359763
Qe 403308287
= = 3.4837
Mfa 115769822 ,2
VE 497959695
= = 1.2346
Qe 403308287
RE 26246589
= = 0.0527
VE 497959695
Calculul factorilor de influenţă pentru perioada P1

Mfa 133813196
= = 0.8000
Mf 167266495
Qe 564060689
= = 4.2152
Mfa 133813196
VE 674200815
= = 1.1952
Qe 564060689
RE 35988585
= = 0.0533
VE 674200815
Variaţia indicatorului principal s-a datorat influenţei mai multor factori, şi

anume:
Mfa RE
1.Influenţa structurii mijoacelor fixe Mf
asupra indicatorului analizat Mf
RE
 Mfa   Mfa    Qe  VE   RE 
∆Mf
Mfa
=   −  ⋅  ⋅  ⋅  =
 Mf
 1  Mf   Mfa
0  0  Qe 0  VE 0
Mf
= ( 0.8000 − 0.7499 ) ⋅ 3.4837 ⋅1.2346 ⋅ 0.0527 = 11,3557
Qe
2.Influneţa randamentului mijloacelor fixe Mf
asupra fenomenului analizat
RE
Mf
- 21 -
RE
 Mfa   Qe   Qe   VE   RE 
∆M f
Qe
=    −  ⋅  ⋅  =
 Mf 1 Mfa 1  Mfa 0 
  Qe 0  VE 0
Mfa
= 0.8000 ( 4.2152 − 3.4837 ) ⋅1.2346 ⋅ 0.0527 = 38 ,0751
3.Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra

fenomenului analizat
RE
 Mfa   Qe  VE  VE    RE 
∆M f
Qe
=  ⋅    −  ⋅  =
 Mf 1  Mfa 1  Qe 1 Qe 0   VE 0
Mfa
= 0.8000 ⋅ 4,2152 ⋅ (1,1952 −1,2346 ) ⋅ 0.0527 = −7,0018
4. Influenţa rezultatului din exploatare obţinut la 1 leu venituri din
RE RE
exploatare VE asupra fenomenului analizat Mf
RE
 Mfa   Qe  VE   RE   RE  
∆Mf
RE
=  ⋅  ⋅  ⋅   − 0  =
 Mf 1  Mfa 1  Qe 1  VE 1  VE  
VE
= 8,800 ⋅ 4,2152 ⋅1,2346 ⋅ (0,053 − 0,0527 ) = 2,4979
Verificare:
RE Mfa Qe VE RE
∆ =∆ +∆ +∆ +∆
Mf Mf Mfa Qe VE
11,3557 + 38 ,0751 − 7,0018 + 2,4979 = 44 ,9269 ≅ 45 ,122
Se verifică, cu menţiunea că diferenţa apare din cauza numărului de
zecimale.
Mfa
1. ( Mf ⋅ 1000 ) (11,3557)
Qe
(45,122) 2. ( Mfa ⋅ 1000 ) (38,0751)
RE VE
( ⋅ 1000 ) 3. ( Qe ⋅ 1000 ) (7,0018)
Mf
RE
4. ( VE ⋅ 1000 ) (2,4979)
CONCLUZII:
- 22 -
Pe perioada analizată, indicatorul analizat, respectiv rezultatul din

exploatare la 1000 lei mijloace fixe, a înregistrat o creştere cerea ce se
inregistrează ca un aspect pozitiv.
Această creştere s-a datorat influenţei mai multor factori, şi anume:
- 1.influenţa structurii mijloacelor fixe este una pozitivă, în sensul că
acesta a determinat o creştere a fenomenului analizat în valoare absolută
de 11,3557 mii lei. Din punctul de vedere al structurii mijloacelor fixe,
ponderea Mfa în totalul Mf este satisfăcătoare, datorându-se
numeroaselor investiţii făcute pentru achiziţionarea de mijloace fixe active
noi, sau pentru a mării capacitatea celor vechi.
- 2.randamentul mijloacelor fixe a determinat o creştere în valoare
absolută de 38,0751 mii lei, aspect deasemenea pozitiv, creştere
favorizată de creşterea producţiei exerciţiului. Din acest punct de vedere,
a crescut atât producţia exerciţiului cât şi aportul mijloacelor fixe la
realizarea acesteia. Se poate spune că mijloacele fixe active noi sau
îmbunătăţite au fost folosite şi exploatate îmn mod eficient şi
corespunzător; cu alte cuvinte, utilajele noi achiziţionate în urma
procesului de investiţii au fost puse în funcţiune şi exploatate în vederea
obţinerii unei producţi mai bune.
- 3.gradul de valorificare a producţiei exerciţiului are însă o influenţă
negativă, determinând scăderea indicatorului analizat în valoare absolută
de 7,008 mii lei. Acest lucru semnifică un fapt negativ, şi anume că
producţia obţinută în urma exerciţiului financiar nu a fost valorificată astfel
încăt să se obţină un venit din exploatare maxim sau cât mai mare posibil.
Stocurile prea mari au favorizat scăderea veniturilor din exploatare şi
astfel valorificarea defectuoasă a producţiei realizate.
- 4.rezultatul din exploatare obţinut la 1 leu venituri din exploatare
determină creşterea fenomenului analizat în valoare absolută de 2,4979
mii lei. Creşterea rezultatului din exploatare la 1 leu venituri din exploatare
înregistrează o creştere minimă; deşi atât rezultatul din exploatare creşte
la fel ca şi veniturile din exploatare, cheltuielile din exploatare cresc şi ele
semnificativ, ceea determină o creştere mai mică a fenomenului analizat
in raport cu indicatorul .
MĂSURI:
Acestea vizează îmbunătăţirea activităţii de ansamblu a firmei,
valorificarea la maxim a tuturor posibilităţilor aducătoare de profit sau de
venituri suplimentare.
Se impune:
- 23 -
- valorificarea la maxim a mijloacelor fixe şi în special a mijloacelor fixe

active achiziţionate în urma investiţiilor
- angajarea de personal calificat pentru exploatarea acestora sau
instruirea personalului existent in vederea unei folosiri şi exploatări
eficiente şi nedefectuoase a mijloacelor fixe
- executarea unor lucrări de mentenanţă, întreţinere şi reparaţii pentru
menţinerea în bună stare a mijloacelor fixe
- modernizarea mijloacelor fixe existente, casarea mijloacelor fixe uzate
sau optimizarea acestora, luând în considerare varianta cea mai
productivă şi mai puţin costisitoare
- valorificarea mai bună a producţiei exerciţiului în raport cu mijloacele
existente, adică mărirea randamentului mijloacelor fixe prin măsurile
menţionate mai sus
- mărirea gradului de valorificare a producţiei exerciţiului prin creşterea
veniturilor din exploatare în raport cu creşterea producţiei, prin
reorganizarea producţiei (măsuri intensive)
- creşterea rezultatului din exploatare în raport cu veniturile din
exploatare prin diminuarea cheltuielilor din exploatare (RE=VE-CE) ,
printr-o analiză concretă a principalelor tipuri de cheltuieli, în special a
celor materiale.
- 24 -
4. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
4.5. Analiza cheltuielilor salariale

Cheltuielile cu salariile reprezintă de fapr o componentă a cheltuielilor cu
personalul, ocupând un loc aparte în totalul cheltuielilor de exploatare.
Aceste cheltuieli reprezintă o consecinţă a utilizării potenşialului uman de
care dispune întreprinderea. Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile
cu remunerarea personalului (salariile), şi cheltuieli cu privire la asigurările
şi protecţia socială.
Analiza acestor cheltuieli pune în evidenţă dinamica lor şi factorii care
influenţează această categorie de cheltuieli.
Pentru aceasta se folosesc modele de analiză.
VE Cs
Cs = Ns ⋅ ⋅
Ns VE
1. Ns
VE
Cs 2. Ns
Cs
3. VE
unde:
Cs - cheltuieli cu salarii
Ns - numărul de salariaţi
VE - venituri din exploatare
- 25 -
VE
Ns
- productivitatea numărului de salariaţi în raport cu veniturile din
exploatare
Cs
VE
- ponderea
deţinută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din exploatare
Datele necesare modelului de analiză sunt prezentate tabelar, în

tabelul4.5.
Tab.4.5.
Crt. P0 P1
1 Număr de salariaţi Ns - 1347 1317
2 Venituri din exploatare VE Mii lei 487959695 674200815
3 Cheltuieli din exploatare Cs Mii lei 38259282 44117922
4 Productivitatea numărului VE Mii lei 369680,5456 511921,6514
de salariaţi în raport cu Ns
veniturile din exploatare
5 Ponderea deţinută de Cs Mii lei 0,0773 0,0654
cheltuielile salariale la 1 leu VE
venituri din exploatare
Indicatorul de bază analizat este: cheltuielile cu salariile, Cs

Variaţia fenomenului analizat:
∆Cs = Cs 1 −Cs 0 = 44117922 − 38529282 = 5588640
∆Cs = 5588640
Variaţia fenomenului se datorează influenţei mai multor factori, şi anume:

1. Influenţa numărului de salariaţi, Ns asupra cheltuielilor cu salariile, Cs
VE   Cs 
Ns = ( Ns 1 − Ns 0 ) ⋅  Ns
∆Cs  ⋅  = (1317 −1347 ) ⋅ 369680 ,5456 ⋅ 0,0773 =
 0 VE 0
= −857289 ,1846
- 26 -
2. Influenţa factorului productivitatea numărului de salariaţi în raport cu

VE
veniturile din exploatare, Ns asupra cheltuielilor cu salariile Cs
VE  VE    Cs 
∆Cs
VE
= Ns 1 ⋅   −   ⋅  = 1317 ⋅ (511921 ,6514 − 369680 ,5456 ) ⋅ 0,0773 =
 Ns 1  Ns 0  VE 0
Ns
= 14480727 ,75
3. Influenţa factorului ponderea deţinută de cheltuielile salariale la 1 leu
Cs
venituri din exploatare, VE asupra cheltuielilor cu salariile, Cs
∆Cs
VE

( ) VE    Cs 
= Ns 1 ⋅  VE −   ⋅  = 1317 ⋅ 511921 ,6541 ⋅ (0,0654 − 0,0773 ) =
Ns 1  Ns   VE 
 0 0
Ns
= −8022989 ,697
Verificare:
VE Cs
∆Cs = ∆Ns + ∆ ⋅∆
Ns VE
5588640 = −857289 ,1846 + 14480727 ,7500 + 8022989 ,6970
5588640 ≅ 5600440 ,876
Se verifică, diferenţa fiind din cauza zecimalelor.
(5588640) 1. Ns (-857289,1846)
VE
Cs 2. Ns (14480727,7500)
Cs
3. VE (8022989,6970)
CONCLUZII:
Pe perioada analizată se constată o creştere a cheltuielilor cu salariile în
valoare absolută de 5588640 mii lei (de la 38529282 la 44117922), ceea
ce se poate aprecia ca unaspect negativ pentru firmă şi pozitiv pentru
salariaşi. Nu trebuie neapărat considerat ca un aspect negativ pentru
întreprindere, atâta timp cât această creştere aduce după sine şi alte
creşteri (dar nu în cadrul cheltuielilor).
Creşterea cheltuielilor cu salariile se datorează influenţei factorilor munişi
mai sus:
- 1.numărul de salariaţi scade (de la 1347 la 1317 salariaţi) aspect ce
poate fi privit ca unul îmbucurător, deoarece se poate trage concluzia că a
crescut dotarea tehnică a întreprinderii şi nu a mai fost necesar personal
suplimentar, ba chiar a fost nevoie de o reducere a acestuia (reducere
mică). Reducerea numărului de salariaţi implică şi scăderea cheltuielilor
- 27 -
cu salariile în valoare absolută de 857289,1846 mii lei, aspect pozitiv şi

îmbucurător pentru firmă
-2.productivitatea numărului de salariaţi în raport cu veniturile din
exploatare determină creşterea cheltuielilor cu salariile în valoare
absolută de 14480727,75 mii lei, deoarece şi productivitatea creşte de la
369680,5456 la 511921,6514 mii lei. Această creştere se datorează
faptului că veniturile din exploatare au crescut, iar numărul de salariaţi a
scăzut în această perioadă. Deşi, creşterea acestui indicator implică şi
creşterea fenomenului analizat, care, fiind considerat o cheltuială pentru
firmă, nu este de dorit, poate fi intepretat şi ca un aspect pozitiv pentru
firmă luând în calcul creşterea productivităţii.
- 3.ponderea deţinută de cheltuielile salariale la 1 leu venituri din
exploatare determină scăderea cheltuielior cu salariile în valoare absolută
de 8022989,697 mii lei, aspect pozitiv, deoarece, în raport cu veniturile din
exploatare, cheltuielile cu salariile scad ceea ce este în general de dorit.
MĂSURI:
Măsurile vizează creşterea aspectelor care determină scăderea
cheltuielilor cu salariile si diminuarea celor care determină creşterea lor.
Şi anume: aspectul care a determinat creşterea cheltuielilor cu salariile
este productivitatea numărului de salariaţi în raport cu VE. Însă, ceilalţi doi
factori direcţi de influenţă , numărul de salariaţi şi ponderea deţinută de Cs
la 1 leu VE, favorizează scăderea cheltuielilor aferente salariilor.
Pentru a optimiza, iar dacă este posibil a scădea cheltuielile cu salariile,
se impune:
- creşterea calităţii producţiei
- reducerea rebuturilor produse, sau folosirea acestora în alte scopuri, în
alte laturi ale producţiei
- ridicarea calificării forţei de muncă, pentru ca mărirea cheltiielilor cu
salariile să fie măcar întemeiată, în cazul în care nu se poate reduce
- folosirea raţională a forţei de muncă, astfel încât să nu fie necesară
remunerea pentru efectuarea de ore suplimentare; sau, cu alte cuvinte,
organizarea muncii şi a producţiei astfel încât salariaţii să fie capabili să-şi
termine sarcina de munca în timpul prevăzut şi normat şi să nu fie obligaţi
la efectuarea de ore suplimentare
- o altă masură s-ar putea materializa în reducerea cheltuielilor cu salariile
la 1 leu VE, care se poate face prin creşterea veniturilor din exploatare
(prin creşterea producţiei şi mărirea volumului vânzărilor), fără a creşte
însă şi salariiile, sau cu o creştere a salariilor într-o măsură mai mică
- 28 -
-trebuie menţinută însă stimularea materială a angajaţiilor prin acordarea

de salarii mulţumitoare sau în concordanţă cu munca şi efortul depus în
îndeplinirea sarcinilor
Se impune deasemenea realizarea unei corelaţii între productivitatea
muncii şi salarii, ceea ce constituie o parte integrantă a politicii salariale a
fiecărei întreprinderi. Este necesar ca întreprinderea să aibă o grolă de
salarizare bine pusă la punct, bine structurată , pentru a nu da naştere la
conflicte între salariaţi sau la o atitudine de dezinteres faţă de activitatea
ce trebuie depusă de fiecare, faţă de sarcinile de serviciu.
Deasemenea, mai trebuie luat în calcul şi dacă mijloacele fixe
achizitionate nu suplinesc o parte din atribuţiile salariaţilor, astfel încât să
fie nevoie de o reducere şi mai mare de personal decât cea efectuată de
la perioada precedentă la cea curentă.
5. ANALIZA RENTABILITĂŢII
5.1.Analiza rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare este un fenomen analizat pe baza unui model
factorial.
CA RE
RE = Ai ⋅ ⋅
Ai CA
1. Ai
CA
2. Ai
RE
RE
3. CA
unde:
RE - rezultatul din exploatare
Ai - active imobilizate
CA
Ai
- rata de eficienţă a activelor totale
RE
CA
- rezultatul din exploatare raportat la cifra de afaceri
Datele necesare analizei sunt prezentate în tabelul 5.1.

Tab.5.1.
Crt. P0 P1
- 29 -
3 Active totale At Mii lei 219022977 254184050

4 Active imobilizate Ai Mii lei 158162275 171052206
5 Active circulante Ac Mii lei 60860702 83131844
6 Rata de eficienţă a activelor CA Mii lei 11,5108 1,9088
imobilizate Ai
7 Rezultatul din exploatare RE Mii lei 10,98 11,02
raportat la cifra de afaceri CA
Variaţia rezultatului din exploatare, fenomenul analizat, este:

∆RE = RE1 − RE 0 = 35988585 − 26246589 = 9741996
Această variaţie s-a datorat influenţei mai multor factori:

1. Influenţa activelor imobilizate, Ai asupra RE
∆RE ( )  CA   RE 
Ai = Ai 1 − Ai 0 ⋅  Ai  ⋅  CA  =
 0  0
= (171052206 −158168275 ) ⋅11,5108 ⋅10 ,9800 =
= 2137444 ,1520
CA
2. Influenţa ratei de eficienţă a activelor imobilizate Ai
asupta RE
CA  CA    RE 
∆RE
CA
= Ai 1 ⋅   ⋅  ⋅  =
 Ai 1  Ai CA 0
Ai  0 
 
=171052206 ⋅ (1,9088 −1,5108 ) ⋅ 0,1098 =
= 7475049 ,823
RE
3. Influenţa indicatorului CA asupra RE
CA   RE   RE  
∆RE
CA
= Ai 1 ⋅   ⋅   −  =
 Ai 1 
CA 1  CA 0 

Ai
= 171052206 ⋅1,9088 ⋅ (0,1102 − 0,1098 ) =
= 130601 ,7803
Verificare:
CA RE
∆RE = ∆Ai + ∆ +∆
Ai CA
2137444 ,1520 + 7475049 ,8230 + 130601 ,7803 = 9743095 ,755 ≅ 9741996
Se verifică.
1. Ai (2137444,1520)
- 30 -
CA
(9741996) 2. Ai
(7475049,8230)
RE
RE
3. CA (130601,7803)
CONCLUZII:
Rezultatul din exploatare, respectiv fenomenul analizat, înregistrează o
creştere pozitivă semnificativă, ceea ce este un aspect pozitiv. Această
creştere este favorizată de influenţa a trei factori de gradul I, şi anume:
-1. valoarea activelor imobilizate, Ai, care inregistrează o creştere de la
o perioadă la alta ( de la 158168275 la 171052206 mii lei) şi care
determină creşterea RE în valoare absolută de 2 137 444,1520 mii lei. Din
capitalul propriu s-au alocat resurse pentru achiziţionarea de active
imobilizate, care, dat fiind faptul că au determinat o creştere a ratei
financiare, au fost valorificate corespunzător. Prin achiziţionarea de utilaje
noi s-a dorit creşterea volumului producţiei fabricate, care a dus implicit la
creşterea RE
- 2.rata de eficienţă a activelor imobilizate creşte, deci se măreşte
astfel şi rezultatul din exploatare. Este o dovadă a bunei utilizări a dotărilor
achiziţionate din capitalul propriu, deci exploatarea activelor imobilizate
s-a făcut eficient în vederea măririi volumului producţiei.
- 3.ponderea RE in cadrul CA influenţează pozitiv fenomenul analizat,
ceea ce semnifică creşterea atât a re cât şi a CA, în urma valorificării
producţiei realizate. Semnifică modul de evoluţie al producţiei pe piaţă în
raport cu cu costul de obţinere al acestora. Deoarece are o valoare
pozitivă, înseamnă că produsele au fost valorificate corespunzător şi
eficient.
MĂSURI:
Deoarce rezultatele obţinute sunt în creştere, măsurile vizează
permanantizarea factorilor care au determinat această creştere şi mărirea
lor dacă este posibil.
Astfel, se pot achiziţiona noi mijloace de producţie pentru a mării şi mai
mult producţia şi astfel cifra de afaceri.
- 31 -
Activele imobilizate vechi pot fi înlăturate, casate dacă incetinesc

creşterea indicatorilor, respectiv creşterea producţiei şi a rezultatului din
exploatare.
Revizuirea politicii de preţuri în sensul măririi lor(proporţional cu calitatea)
dacă este posibil.
Reorganizarea fluxului tehnologic odată cu achiziţionarea noilor nijloace
fixe.
Menţinerea interesului conducătorilor firme către progresul tehnologic şi
către implementarea acestuia in întreprindere.
Punerea în funcţiune a investiţiilor intr-un timp cât mai scurt cu putinţă.
5.2. Analiza ratelor de rentabilitate
Rentabilitatea reprezintă capacitatea unui agent economic de a realiza
profit utilizând factorii de producţie şi capitalurile de care dispune. Este
cea mai sintetică modalitate de a exprima eficienţa economică şi a întregii
activităţi a unui agent economic.
Una din modalităţile de exprimare a rentabilităţii este de a calcula ratele
de rentabilitate.
RATA DE RENTABILITATE ECONOMICĂ

Model de anliză:
CA RE
Re = ⋅ ⋅ 100
At CA
CA
Ai
Ca
Ac
CA
1. At
RE
Re 2. CA
Unde:
Re – rata de rentabilitate
CA – cifra de afaceri
At – activ total
RE – rezultat din exploatare
Datele pentru analiză sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tab.5.2.
Crt. P0 P1
- 32 -

6 Cifra de afaceri raportată la CA Mii lei 109,1048 93,0480
activele totale At
Indicatorul principal analizat este rata rentabilităţii economice, Re

Variaţia acestui indicator este:
 CA   RE    CA   RE  
∆ Re =   −   ⋅ 100 −   ⋅  =
 At 1  CA 1   At 0  CA 0 
 RE   RE  35988585 26246589
=  ⋅ 100 −   ⋅ 100 = ⋅ 100 − ⋅ 100 =
 At 1  At 0 254184050 219022977
= 14,1584 − 11,9834 = 2,1750
Această variaţie s-a datorat influenţei factorilor:

1.Influenţa ponderii cifrei de afaceri în totalul activelor
 CA   CA    RE 
∆Re
CA
=   −   ⋅  ⋅ 100 =
 At 1  At 0   CA 0
At
 326513388 238964643  26246589
= − ⋅ ⋅ 100 = (1,2845 − 1,0910 ) ⋅ 0,1098 ⋅ 100 =
 254184050 219022977  238964643
= 0,0212 ⋅ 100 = 2,1200
2.1.
 RE   RE 
   
 CA  0  CA  0
∆Re
CA
= ⋅ 100 − ⋅ 100 =
1 1 1 1
Ai + +
 CA   CA   CA   CA 
       
 Ai 1  Ac  0  Ai  0  Ac  0
0,1098
= ⋅ 100 − Re = 14,1058 − 11,9834 =
1 1
+
1,9088 3,9264
= 2,1224
2.2.
- 33 -
 RE   RE 
   
 CA 0  CA 0
∆RE
CA
= ⋅ 100 − ⋅ 100 =
1 1 1 1
Ac + +
 CA   CA   CA   CA 
       
 Ai 1  Ac 1  Ai 1  Ac 0
0,1094
= Re 1 − ⋅ 100 = 14,1584 − 14,1058 = 0,0526
1 1
+
1,9088 3,9264
RE
3. Influenţa indicatorului CA asupra ratei Re
 Ca   RE   RE  
∆Re
RE
=  ⋅   −   ⋅ 100 =
 At 1  CA 1  CA 0 
CA
= 1,2845 ⋅)( 0,1102 − 0,1098 ) ⋅ 100 =
= 0,05138
Verificare:
 CA   RE 
∆Re = ∆  + ∆ 
 At   CA 
sau
 CA   Ca   RE 
∆Re = ∆  + ∆  + ∆ 
 Ai   Ac   CA 
0,05138 + 0,0526 + 2,1214 = 2,2253 ≅ 2,1750
(2,1224)
CA
Ai
Ca
Ac
CA
At
(2,1200) (0,0526)
RE
Re CA
(0,05138)
(2,1759)
CONCLUZII:
Pe perioada analizată, se înregistrează o creştere a rentabilităţii
economice cu valoarea de 2,1750.
- 34 -
Această creştere este determintă de 2 factori de influenţă principali, şi

anume:
- 1.rata de eficienţă a cifrei de afaceri CA, comparativ cu totalul
activelor At influenţează rata de rentabilitate economică în sensul creşterii
acestei cu valoarea de 2,1200, aspect pozitiv.
Acest fapt demonstrează că CA este în creştere comparativ cu valoare
totală a activelor, ceea ce demonstrază o activitate de comercializare a
produselor favorabilă.
- în cadrul indicatorului mai sus menţionat, putem diferenţia 2 influenţe ale
altor factori, si anume:
2.1. Ponderea CA in totalul activelor imobilizate Ai, care la rândul ei
are o influenţă pozitivă asupra indicatorului Re, influenţa sa fiind
preponderentă comparativ cu valoarea totală a activelor. Re se măreşte în
acest caz cu valoaea de 2,1224.
2.2.Ponderea CA în totalul activelor circulante Ac este un factor de
influenţă pozitiv, dar cu o pondere mai mică comparativ ponderea CA in
totalul activelor imobilizate Ai.
Acesta se datorează măririi stocurilor de produse finite, a celor de
materii prime, creşterii producţiei imobilizate, neîncasarea la timp a
creanţelor.
- 2.al doilea factor de influenţă major asupra Re este ponderea
rezultatului din exploatare RE în cifra de afaceri CA, care are o
influenţă pozitivă, detrerminănd însă o creştere nesemnificativă a Re, doar
cu 0,05138. Faptul ca ponderea RE în CA este un raport subunitar,
semnifică faptul că rezultatul din exploatare este mai mic dacât CA, ceea
ce este de dorit.
MĂSURI:
Măsurile trebuie să vizeze în principal mărirea cât de mult posibil a ratei
rentabilităţii economice.
Pentru aceasta, se impune:
- creşterea ponderii activelor circulante în total active, prin micşorarea
stocurilor şi a producţiei imobilizate
- grăbirea încasării creanţelor de la terţi
- mărirea cifrei de afaceri prin mărirea volumului vânzărilor
- creşterea rezultatului din exploatare
rata de rentabilitate economică este însă pozitivă, deci activitatea
comercială a firmei este în creştere, chiar dacă nu este atât de mare pe
cât s-ar dori.
- 35 -
RATA DE RENTABILITATE FINANCIARĂ

Rata de rentabilitate financiară reprezintă un indicator urmărit de
administratorii de patrimoniu în vederea dezvoltării şi consolidării unităţii
comerciale. Arată acţionarilor şi asociaţilor care este eficienţa capitalului
investit, precum şi oportunitatea retragerii , menţinerii sau creşterii
acestuia.
Resursele financiare necesare pot proveni din resurse interne (mărirea
capitalului social) sau din resurse externe (credit pe piaţa financiară).
Modelul de analiză al ratei financiare este unul factorial.
RE CA Pt
Rf = ⋅ ⋅ ⋅ 100 se consideră At=Pt
CA At Cpr
RE
1. CA
CA
2. At
Rf
Pt
3. pr
C
unde:
At – activ total
Pt – pasiv total
RE
CA
- ponderea RE în CA
CA
At
- rată de eficienţă a At
Pt
Cpr - rată a structurii financiare
Pentru această analiză datele se găsesc în tabelul 5.2.
- 36 -
Tab.5.2.
Crt. P0 P1
6 Capital propriu Cpr Mii lei 168713802 185288011
7 Rata de eficienţă a activelor CA Mii lei 109,1048 93,0480
totale At
9 Rata structurii financiare Pt Mii lei 1,2981 1,3718
Cpr
Variaţia ratei de rentabilitate financiară:

 RE   RE    35988585 26246589 
∆Rf =   −    ⋅ 100 =  −  ⋅ 100 =
 Cpr 1  Cpr 0   185288011 168713802 
= 19,4230 − 15,5568 = 3,8662
Această variaţie s-a datorat influenţei mai multor factori:

RE
1. Influenţa CA
asupra indicatorului analizat Rf
 RE   RE    CA   Pt 
∆Rf
RE
=   −   ⋅  ⋅   ⋅ 100 =
 CA 1  CA 0   At 0  Cpr 0
CA
= (0,1102 − 0,1098 ) ⋅ 1,2981 ⋅ 100 = 0,051
2. Influenţa ratei de eficienţă a At asupra Rf
 RE   CA   CA    Pt 
∆Rf
CA
=  ⋅   −  ⋅ 
 ⋅100 =
 CA 1  At 1  At 0   Cpr 0
At
= 0,1102 ⋅ (1,2845 −1,0910 ) ⋅1,2981 ⋅100 = 2,7680
3. Influenţa ratei structurii financiare asupta Rf
 RE   CA   Pt   Pt  
∆RfPt =  ⋅  ⋅ 
  −
    ⋅100 =

 CA 1  At 1  Cpr 1  Cpr 0 

Cpr
= 0,1102 ⋅1,2845 ⋅ (1,3718 −1,2981 ) ⋅100 = 1,0432
Verificare:
- 37 -
RE CA Pt
∆Rf = ∆ +∆ +∆
CA At Cpr
0,0566 + 2,7680 + 1,0432 = 3,8678 ≅ 3,8662
RE
CA
(0,0566)
CA
(3,8662) At
(2,7680)
Rf
Pt
Cpr (1,0432)
CONCLUZII:
Pe perioada analizată, Rf a înregistrat o valoare pozitivă, de 3,8662 care
este un aspect pozitiv.
Influenţa pozitivă se datorează influenţei celor trei factori direcţi care au
contribuit la creşterea ei.
- indicatorul rezultatul din exploatare raportat la CA are o influenţă pozitivă
asupra Rf, influenţă ce se materializează prin creşterea acesteia cu
valoarea de 0,0566. Creşterea este mică, dat fiind faptul că diferenţa între
RE şi CA nu este foarte mare.
- rata de eficienţă a activelor totale contribuie cu cea mai mare valoare la
creşterea Rf, deoarece CA este superioară valorii activelor totale, ceea ce
este consemnat ca un aspect pozitiv.
- rata structurii financiare influenţează pozitiv valoarea Rf, mărind-o cu
1,0432. Putem trage concluzia că partea din capitalurile proprii care
finanţează activele imobilizate nu este alocată în zadar, Ai fiind valorificate
corespunzător
MĂSURI:
Acestea vizează mărirea pe cât posibil a creşterii Rf pentru a dovedi
asociaţilor şi acţionarilor eficienţa capitalului investit.
Este necesară utilizarea dotărilor la capacitatea maximă şi renunţarea la
cele neutilizate pentru a face loc celor nou achiziţionate şi pentru a elibera
o parte din capitalul propriu imobilizat în acestea.
Analizarea producţiei pe produse şi eficientizarea ei.
Valorificarea cât mai eficientă a capitalului propriu.
- 38 -
O concluzie generală asupra acestui capitol poate fi aceea că

întreprinderea analizată funcţioneazăcu profit, indicatorii de evaluare sunt
în creştere, ceea ce demonstrază o evoluţie constantă, o creştere
constantă a acesteia. Întreprinderea nu produce în salturi, cu întreruperi
ale producţei şi apoi reveniri spectaculoase pe piaţă, ci produce constant,
principala sursă de venit şi profit fiind produsele proprii comercializate pe
piaţa internă, destinate consumului curent.
- 39 -
6. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR PATRIMONIALE A

ÎNTREPRINDERII
6.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
această analiză are drept finalitate stabilirea şi urmărirea evoluţiei
principalelor elemente patrimoniale de activ sau de pasiv.
Metoda utilizată va fi metoda ratelor, utilizând date din bilanţul patrimonial.
Se vor analiza ratele de structură ale activului.
ACTIVE Im obilizate
a)Rata activelor imobilizate= ⋅ 100
ACTIVtotal
Ai 0 158162275
RAi0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 72,0194
Ato 219610551
Ai1 171052206
RAi1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 66,9094
At1 255647236
Această rată pune în evidenţă pondera Ai în totalul active
patrimoniale. Se observă că de la un an la altul , ponderea Ai în total
active scade, deci putem trage concluzia că pentru perioada P0 s-au
achizitionat mijloace active iar pentru perioada P1 o parte din ele nu au
fost folosite, sau nu s-au folosit mijloacele fixe la capacitatea lor, fie o
parte dintre acestea s-au casat sau au fost scoase din folosinţă din cauza
uzurii.
Se impune o valorificare mai atentă a mijloacelor noi achiziţionate,
punerea lor în funcţiune cât mai repede odată ce au fost achiziţionate,
reorganizarea fluxului tehnologic astfel încât să corespundă noilor
tehnologii.
ACTIVEneco rporale
a.1.) Rata activelor necorporale= ⋅ 100
ACTIVtotal
An0 0
RAn0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 0
Ato 219610551
An1 0
RAn1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 0
At1 255647236
Ponderea deţinută de activele necorporale în totalul activelor este
nulă, aspect specific întreprinderilor româneşti. Activele necorporale
include în categoria lor documente comerciale esau juridice, cheltuieli de
constituire ale societăţii, cheltuieli efectuate cu activitatea de cercetare-
dezvoltare, concesiuni, terenuri, brevete, licenţe, mărci de fabrică.
Pentru întreprinderea analizată, rata activelor necorporale este 0.
Nu se poate vorbi de licenţe şi brevete, deoarece activitatea desfăşurată
de această firmă nu impune aşa ceva. Fiind o activitate de comercializare
- 40 -
cu produse alimentare destinate consumului curent, produse în

exclusivitate din carne da pasăre (pui şi găină) nu este necesară
cumpărarea de licenţe sau brevete. Firma comercializează produsele sub
marca proprie.
În ceea ce priveşte activitatea de cercetare-dezvoltare, aceasta nu
există, nu se fac investiţii în acest domeniu. Totuşi, sunt urmărite
cercetările făcute de celelalte firme în acest domeniu, iar dacă este
necesar adoptarea unor măsuri sau indicaţii sugerate de aceste studii de
cercetare în domeniu.
ACTIVE corporale
a.2.) Rata activelor corporale= ⋅ 100
ACTIVtotal
Ac0 154359763
RAc0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 70,2879
Ato 219610551
Ac1 167266495
RAc1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 65,4286
At1 255647236
Rata semnifică ponderea activelor corporale în totalul activelor.
Fiind o întreprindere cu o infrastructură destul de complexă, această
valoare este destul de ridicată. De la o perioadă la alta rata întegistrează
o scădere, ceea ce inseamnă că achizitionarea de mijloace fixe, terenuri,
bunuri fixe, concrete a scăzut. Aceasta deoarece fie nu s-a mai
considerat necesară achiziţionarea de mijloace fixe suplimentare de la un
an la altul, fie exploatarea celor existente nu s-a făcut la cea mai mare
capacitate.
ACTIVEfina nciare
a.3.)Rata activelor financiare= ⋅ 100
ACTIVEtota le
Af0 3808512
RAf0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 1,7342
At o 219610551
Af1 3785711
RAf1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 1,4808
At1 255647236
De la o perioadă la alta rata înregistrează o scădere. Deşi At cresc de la o
perioadă la alta, Af scad. Acest fapt se datorează scăderii investiţiilor
financiare, sub formă de titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii
de portofoliu, a altor titluri şi creanţe imobilizate. Un aspect pozitiv poate fi
scăderea creditelor.
ACTIVE circulante
b) Rata activelor circulante= ⋅ 100
ACTIVtotal
- 41 -
Ac0 60860702
RAc0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 27,7130
Ato 219610551
Ac1 83131844
RAc1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 32,5181
At1 255647236
De la o perioadă la alta valoarea ratei creşte, deci creşte ponderea
activelor circulante în activul total.
Pe baza acestei rate se pot calcula alte două rate:
STOCURI
b.1.) Rata stocurilor= ACTIVtotal ⋅ 100
S 48305414
Rst 0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 21,9959
At o 219610551
S 67928192
Rst 1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 26,5710
At 1 255647236
Rata stocurilor creşte de la o perioadă la alta, deci stocurile cresc, aspect
ce este considerat negativ. Stocurile cresc de la o perioadă la alta, fapt
vizibil şi din vizualizarea cifrelor din bilanţ. Acest aspect trebuie înlăturat
prin înlăturarea stocurilor, care se poate realiza prin căutarea de noi
clienţi, noi pieţe de desfacere, prin găsirea altor întrebuinţări produselor
existente pe stoc (mărirea gamei de produse).
Clienţl şi ConturiAsi milate
b.2.) Rata creanţelor comerciale= ⋅ 100
ACTIVtotal
11112506
Rcc 0 = ⋅ 100 = 5,06
219610551
1442782
Rcc1 = ⋅ 100 = 0,56
255647236
Rata se micşorează, aspect pozitiv. Scăderea creanţelor este de dorit,
ceea ce s-a şi întâmplat de la perioada P0 la P1.
Disponibil itati si Titluri de plasament
b.3.) Rata disponibilităţilor= ⋅ 100
ACTIV total
1442782
Rd 0 = ⋅ 100 = 0,6569
219610551
1939791
Rd1 = ⋅ 100 = 0,7587
255647236
Rata disponibilităţilor creşte, aspect pozitiv şi este de dorit a se menţine o
creştere permanantă a ratei disponibilităţilor.
- 42 -

Analiza Economica Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Economica Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SFETEA LUCIAN PROIECT

I.E.,an V, gr. 2482 Analiză Economică

1. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a

2. Analiza gestiunii resurselor umane ale întreprinderii

3. Analiza gestiunii resurselor materiale

4. Analiza cheltuielilor întreprinderii

4.4. Analiza cheltuielilor materiale

6. Analiza situaţiei financiar patrimoniale a întreprinderii

1. Analiza activităţii de producţie şi comercializare a întreprinderii

2. Analiza gestiunii resurselor umane a întreprinderii

3. Analiza gestiunii resurselor materiale

4. Analiza cheltuielilor întreprinderii

6. Analiza situaţiei financiar patrimoniale a întreprinderii

1.ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI

1.1. Analiza situaţiei generale a întreprinderii pe baza indicatorilor

Pe baza datelor reale prezentate în bilanţul contabil se realizează o

unor produse noi, şi lărgirea reţelei de distribuţie prin achiziţionarea unor

Calcuând indicii de creştere ai veniturilor şi cheltuielilor financiare,

coeficient de perisabilitate foarte ridicat, prin angajarea de personal în

Raportul static dintre indicatorii valorici:

Luând în considerare aceste rapoarte statice, se poate efectua o

Măsurile care se doresc a fi aplicate în acest caz vizează

2. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE

2.6. Analiza productivităţii muncii

Modelul de analiză valoric se va realiza pe baza unor calcule factoriale:

Aceste date sunt inscrise tabelar, în tabelul 2.6.

4 Numărul mediu de ore Nh Ore 10 11

Indicatorul analizat este Wa

Variaţia acestui indicator este dată de formula: ∆Wa = Wa 1 −Wa 0

Această variaţie s-a datorat influenţei următorilor factori:

2. Influenţa factorului productivitate medie zilnică ( Wz ) asupra

2.1.Influenţa numărului mediu de ore lucrate:

O altă verificare se poate face şi pe modelul de analiză detaliat:

se datorează scăderii numărului mediu de salariaţi şi a numărului mediu

Creşterea cea mai mică o are productivitatea medie anuală. Pentru ca

- conştientizarea salariaţior de eforturile făcute de conducerea societăţii

2.7.Analiza profitului pe salariat

Datele necesare analizei sunt inscrise tabelar, in tabelul 2.7.

2 Profit net Pn Mii lei 16675747 24993184

Variaţia indicatorului principal şi deci a fenomenului analizat este:

Această variaţie s-a datorat influenţei factorilor:

2. Influenţa factorului peroductivitate medie orară ( Wh ) asupra

3. Influenţa profitului mediu ( p )asupra fenomenului analizat

Din calculul acestor indicatori se poateconcluziona că creşterile suferite

3.ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR MATERIALE

Modelul de analiză ales este unul factorial şi are forma:

Calculul factorilor de influenţă pentru perioada P0

Calculul factorilor de influenţă pentru perioada P1

Variaţia indicatorului principal s-a datorat influenţei mai multor factori, şi

3.Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra

Pe perioada analizată, indicatorul analizat, respectiv rezultatul din

- valorificarea la maxim a mijloacelor fixe şi în special a mijloacelor fixe

4. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII

4.5. Analiza cheltuielilor salariale

Datele necesare modelului de analiză sunt prezentate tabelar, în

Indicatorul de bază analizat este: cheltuielile cu salariile, Cs

Variaţia fenomenului se datorează influenţei mai multor factori, şi anume:

2. Influenţa factorului productivitatea numărului de salariaţi în raport cu

cu salariile în valoare absolută de 857289,1846 mii lei, aspect pozitiv şi

-trebuie menţinută însă stimularea materială a angajaţiilor prin acordarea

5.1.Analiza rezultatului din exploatare

Datele necesare analizei sunt prezentate în tabelul 5.1.

3 Active totale At Mii lei 219022977 254184050