Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


SPECIALIZAREA: MARKETING ŞI COMUNICARE ÎN AFACERI
ANUL II

PROIECT LA
ANALIZA DATELOR DE
MARKETING

Prof.univ.dr. Student
Harja Eugenia Tucaliuc Alina-Daniela

0
CUPRINS

Studiu privind vânzările de suc Coca-Cola 2

PROBLEMA NUMĂRUL 1 2

PROBLEMA NUMĂRUL 2 9

PROBLEMA NUMĂRUL 3 11
PROBLEMA NUMĂRUL 4 13

1
Studiu privind vânzările de suc Coca-Cola
PROBLEMA NUMĂRUL 1

Alegeţi două varibile de marketing care se asociază, pentru un eşantion de minim


500 elemente. (dacă aveţi de la un proiect anterior date grupate după două variabile, puteţi
continua cu analiza acestora). Analizaţi şi interpretaţi datele, utilizând tabelul de
contingenţă, după care mai adăugaţi o nouă variabilă care ar putea fi factor de influenţă
şi, continuaţi analiza.

Eşantionul a fost alcătuit din 500 de persoane, dintre care 175 barbaţi şi 325 femei.
Pentru a determina preferinţele respondenţilor cu privire la sucul Coca-Cola, aceştia
au fost solicitaţi să afirme daca: 1. Prefer sucul Coca-Cola, 2 Nu prefer sucul Coca-Cola,
3.Sunt indecis (nu ştiu dacă prefer sau nu sucul Coca-Cola).
În urma chestionării am obţinut următoarele informaţii:
Manifestarea preferintei pentru sucul Coca-Cola Barbati Femei Total
Prefer sucul Coca-Cola 120 200 320
Nu prefer sucul Coca-Cola 50 100 150
Sunt indecis (nu ştiu dacă prefer sau nu sucul Coca-
Cola) 5 25 30
Total 175 325 500
Manifestarea preferintei pentru sucul Coca-Cola Barbati Femei Total
Prefer sucul Coca-Cola 68,57% 61,54% 64,00%
Nu prefer sucul Coca-Cola 28,57% 30,77% 30,00%
Sunt indecis (nu ştiu dacă prefer sau nu sucul Coca-
Cola) 2,86% 7,69% 6,00%
Total 100,00% 100,00% 100,00%

Tabelul de contingenţă nr. 1: Distribuţia respondenţilor în funcţie de manifestarea


preferinţei acestora faţă de sucul Coca-Cola.
Analizând datele din Tabelul de contingenţă nr.1 putem spune că :
-din cei 175 de barbaţi, 50 nu preferă sucul Coca-Cola, 120 preferă, iar restul de 5 sunt
indecişi cu privire la acest produs,
-dintre cele 325 de femei, 200 preferă acest tip de suc, 100 nu preferă iar restul de 25 sunt
indecise.
Pentru a determina intenţia de cumpărare a respondenţilor cu privire la sucul Coca-
Cola, aceştia au fost solicitaţi să afirme daca: 1. Intenţionez să cumpăr suc Coca-Cola,
2 .Nu intenţionez să cumpăr suc Coca-Cola, 3.Sunt indecis (nu ştiu dacă intenţioneaz sau nu
să cumpăr suc Coca-Cola).

2
Conform datelor din Tabelul de contingenţă nr.2, putem afirma că :
-din cei 175 de barbaţi, 160 intenţionează să cumpere sucul Coca-Cola, 13 nu intenţionează,
iar restul de 2 sunt indecişi cu privire la intenţia de a achiziţiona acest produs,
-dintre cele 325 de femei, 250 intenţionează să cumpere acest tip de suc, 50 nu intenţionează
iar restul de 25 sunt indecise.
Manifestarea intenţiei de cumpărare a sucului Coca-
Cola Barbati Femei Total
Intenţionează să cumpăr suc Coca-Cola 160 250 410
Nu intenţionează să cumpăr sucu Coca-Cola 13 50 63
Sunt indecis (nu ştiu dacă intenţioneaz sau nu să cumpăr
suc Coca-Cola). 2 25 27
Total 175 325 500
Manifestarea intenţiei de cumpărare a sucului Coca-
Cola Barbati Femei Total
Intenţionează să cumpăr suc Coca-Cola 91,43 76,92 82,00
Nu intenţionează să cumpăr sucu Coca-Cola 7,43 15,38 12,60
Sunt indecis (nu ştiu dacă intenţioneaz sau nu să cumpăr
suc Coca-Cola). 1,14 7,69 5,40
Total 100,00% 100,00% 100,00%
Tabelul de contingenţă nr. 2: Distribuţia respondenţilor în funcţie de intenţia acestora de
a cumpăra suc Coca-Cola.

Analizând informațiile din ambele perspective, atât din perspectiva intenției bărbaților cât
și a intenției femeilor, se constată că variabila sex influențează decizia de cumpărare a sucului
Coca-Cola, 91,43% dintre bărbați intenționează să cumpere acest tip de suc, pe când doar
76,92% dintre femei intenționează să cumpere sucul Coca-Cola.
Dupa această analiză în funcție de sex și intenție,se păstreaza aceleași date și se introduce
o noua variabilă,adică variabila cantitativa a venitului. Prin convenție am luat ca și diferenție-
re venitul foarte mic (venit cuprins între 0-500lei net/persoană), venitul mic (venit cuprins
între 500-1000lei net/persoană), venitul mediu (venit cuprin intre 1000-1500 net/persoana), și
venitul mare. (venit cuprins între 1500-2000lei net/persoana).

3
Intenţia de cumpărare a sucului Coca-Cola diferă în mare măsură şi pe categorii de persoane în funcţie de venituri
Manifestarea SEX TOTAL
intenţiei de MASCULIN FEMININ
cumpărare a VENITURI
Venituri Venituri mici Venituri medii Venituri mari Venituri Venituri mici Venituri medii Venituri mari
produsului, suc foarte mici foarte mici
Coca-Cola
Intenţionează să 15 20 120 5 30 50 150 20
cumpăr suc Coca-Cola 410
Nu intenţionează să 0 3 10 0 20 0 0 30
cumpăr sucu Coca-
Cola 63
Sunt indecis (nu ştiu 2 0 0 0 5 0 0 20
dacă intenţioneaz sau
nu să cumpăr suc
Coca-Cola). 27
TOTAL 17 23 130 5 55 50 150 70 500
Intenţioneaz să cumpăr
suc Coca-Cola 88,24 86,96 92,31 100,00 54,55 100,00 100,00 28,57 82,00
Nu intenţionează să
cumpăr sucu Coca-
Cola 0,00 13,04 7,69 0,00 36,36 0,00 0,00 42,86 12,60
Sunt indecis (nu ştiu
dacă intenţioneaz sau
nu să cumpăr suc
Coca-Cola). 11,76 0,00 0,00 0,00 9,09 0,00 0,00 28,57 5,40
TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Tabelul de contingenţă nr. 3: Distribuţia respondenţilor în funcţie de manifestarea intenţiei de cumpărare a acestora faţă de sucul Coca-
Cola în funcţie de criteriul economic-venitul net/ persoană

4
Având în vedere criteriul veniturilor se constată că :
 din cei 160 de barbaţi care intenţionează să cumpere sucul Coca-Cola, 120 au nivelul
veniturilor medii (intre 1000-1500 net/persoana), iar 20 au un venit mic (venit cuprins
între 0-500lei net/persoană), 15 au venitul foarte mic (venit cuprins între 0-500lei
net/persoană) iar restul de 5 au venitul mare între (1500-2000lei net/perosana).
 din cei 13 barbaţi care nu intenţionează să cumpere sucul Coca-Cola, 10 au venitul
mediu (intre 1000-1500 net/persoana), 3 au veniturile mici(între 500-1000lei
net/persoană);
 cei 2 barbații indecisi, au venitul foarte mic (venit cuprins între 0-500lei
net/persoană).
În rândul persoanelor de sex feminin sen constată că:
 dintre cele 250 de femei care intenţionează să cumpere sucul Coca-Cola, 150 au venit
mediu (intre 1000-1500 net/persoana), restul de 50 avand venituri mici (între 500-
1000lei net/persoană), 30 au venitul foarte mic (venit cuprins între 0-500lei
net/persoană) iar restul de 20 au venitul mare între (1500-2000lei net/persoana).
 din cele 50 de femei care nu intenţionează să cumpere acest tip de suc, 30 au venit
mare (venit cuprins între 1500-2000lei net/persoana) iar 20 femei au venituri foarte
mici (venit cuprins între 0-500lei net/persoană);
 din randul persoanelor de sex feminin indecise (25 de persoane), 5 au venit mare venit
cuprins între 1500-2000lei net/persoana) si 20 au venit foarte mic (venit cuprins între
0-500lei net/persoană).
Reprezentarea Grafică a informațiilor prezentate în Tabelul de convergență numărul 3
privind manifestarea intenţiei de cumpărare a respondenților faţă de sucul Coca-Cola în
funcţie de criteriul sex și criteriul economic-venitul net/ persoană în procente.

5
Diagrama ne oferă o imagine clară asupra preferinţelor bărbaţilor cu venituri mici,88,24%
dintre bărbaţii cu venit mare intenţionează să cumpere sucul Coca-Cola iar 11,76% sunt
indecişi în privinţa acestui lucru.

Din această diagramă rezultă că majoritatea bărbaţilor cu venituri mici, intenţionează


să cumpere sucul Coca-Cola (86,86%) iar 13,04% nu intenţioneaza să facă o astfel de
achiziţie.

Graficul ne prezintă faptul că, majoritatea persoanelor de sex masculin cu venituri


medii intenţionează să cumpere sucul Coca-Cola respectiv 92,31% iar 7,69% nu intenfionează
să facă o astfel de achiziţie.

6
100% dintre persoanele de sex masculin cu venituri mari inten?ioneaz? sa cumpere
sucul Coca-Cola.

Diagrama ne oferă o imagine clară asupra preferinţelor persoanelor de sex feminin cu


venituri mici, 54,55% dintre femeile cu venit foarte mic intenţionează să cumpere sucul Coca-
Cola iar 9,09% sunt indecise în privinţa acestui lucru, pe de altă parte 36,36% categoric nu
intenţionează să cumpere suc Coca-Cola.

7
Din această diagramă rezultă că femeile cu venituri mici, intenţionează să cumpere
sucul Coca-Cola în proporţie de 100%.

Graficul ne prezintă faptul că, majoritatea persoanelor de sex feminin (100%) cu


venituri medii intenţionează să cumpere sucul Coca-Cola.

28,57% dintre persoanele de sex masculin cu venituri mari intenţionează să cumpere


sucul Coca-Cola, 42,86% nu intenţionează să facă acest lucru iar 28,57% sunt indecis în
privinţa unei astfel de achiziţii.

PROBLEMA NUMĂRUL 2

8
Alegeţi două variabile de marketing aflate în interdependenţă, pentru minim 12
unităţi ale unei colectivităţi. Aplicaţi metodele parametrice pentru analiza şi interpretarea
legăturii.
Variabila preţul pentru sucul Coca-Cola, reprezintă variabila independentă (x i),iar
cantitatea de suc vandută reprezintă variabila dependentă, (yi).
Pret
Cantitate
Unitate economică (RON) xi2 xi3 xi4
Q (yi) xi*yi xi2*yi
(xi)
PROFI 2,75 498 1369,5 7,5625 20,796875 57,19141 3766,125
BILA 3 388 1164 9 27 81 3492
KAUFLAND 2,5 244 610 6,25 15,625 39,0625 1525
YOUR FRIEND 3 266 798 9 27 81 2394
BĂCĂNIA LORZ 3,5 286 1001 12,25 42,875 150,0625 3503,5
LA DOI PAŞI 3 150 450 9 27 81 1350
CARREFOUR 2,5 300 750 6,25 15,625 39,0625 1875
AUCHAN 2,75 498 1369,5 7,5625 20,796875 57,19141 3766,125
SELGROS 3 800 2400 9 27 81 7200
METRO 2,5 1000 2500 6,25 15,625 39,0625 6250
EMAG
2,65 150 397,5 7,0225 18,609625 49,31551 1053,375
SUPERMARKET
INAN 4 150 600 16 64 256 2400
Total 35,15 4682 13409,5 1235,5225 43428,61588 1526516 5784716,345

Cum în reprezentarea grafică a cantităţi vândute se poate distinge ecuaţia dreptei,avem


urmatoarele date:
Yxi = a + bxi+C xi2
∑yi= ma+b∑xi+c∑xi2
4682=12a+35,15b+1235,5225c
4682-35,15b-1235,5225c=12a
4682-12(4682-35,15b-1235,5225c)-1235,5225c =35,15b
4682+56184+421,8b+14826,27c=35,15b
60866+14826,27c=35,15b-421,8b

9
60866+14826,27c = -386,65b
60866+386,65(60866+14826,27c) =-14826,27c
60866+23533838,9+5732577,296c=-14826,27c
23594704,9=-5732577,296c-14826,27c
23594704,9=-5747403,566c
23594704,9/-5747403,566=c
-4,105280694=c
c>0
60866+14826,27c = -386,65b
60866+14826,27*(-4,105280694)= -386,65b
0=-386,65b
0/(-386,65)=b
0=b
4682=12a+35,15b+1235,5225c
4682=12a+35,15*0+1235,5225*(-4,105280694)
4682=12a-5072,17
4682+5072,17=12a
9754,17=12a
9754,17/12=a
812,8475=a
Yxi = a + bxi+C xi2
Yxi= 812,8475+0*35,15+(-4,105280694)* 1235,5225
Yxi= - 4259,319166

În concluzie, dacă asistăm la o creştere de numai 1 leu asupra preţului de vânzare


atunci cantitatea vândută ar scădea cu aproximativ – 4259 l de suc Coca-Cola.

Raportul de corelaţie
Rxz=√∑ (xi*yi)2/∑(yi-y)2=√179814690,3/21921124=√8,202804304=2,864053824

(xi*yi)2 (yi-y)2
Cantitate Q (yi)
xi*yi
498 1369,5 1875530,25 248004
388 1164 1354896 150544
244 610 372100 59536
266 798 636804 70756
286 1001 1002001 81796

10
150 450 202500 22500
300 750 562500 90000
498 1369,5 1875530,25 248004
800 2400 5760000 640000
1000 2500 6250000 1000000
150 397,5 158006,25 22500
150 600 360000 22500
4682 13409,5 179814690,3 21921124
În concluzie preţul determină 2,86% din cantitatea de suc Coca-Cola vândută.

PROBLEMA NUMĂRUL 3

Analizaţi piaţa unui produs pentru un număr de minim 10 firme concurente,


Folosind metode de analiză univariată pentru o serie de distribuţie.

Considerăm că avem 10 unitaţi economice care comercializează sucul Coca-Cola.


După 30 de zile calendaristice,vânzările obţinute pentru acest produs sunt :
Unităţi econumice Vanzari (RON) xi-x (xi-x)2
PROFI 1369,5 128,3 16460,89
BILA 1164 -77,2 5959,84
KAUFLAND 610 -631,2 398413,44
YOUR FRIEND 798 -443,2 196426,24
BĂCĂNIA LORZ 1001 -240,2 57696,04
LA DOI PAŞI 450 -791,2 625997,44
CARREFOUR 750 -491,2 241277,44
AUCHAN 1369,5 128,3 16460,89
SELGROS 2400 1158,8 1342817,44
METRO 2500 1258,8 1584577,44
Total 12412 4486087,1
Media x calculata este de : 12412/10=1241,2 RON
Deci în medie,fiecare dintre cele 10 magazine a realizat un volum de aproximativ
1241,2 Lei din vânzările la produsul Coca-Cola, suc.
Amplitudinea
Amax = xmax – xmin = 1369,5-450 = 919,5RON
Prin intermediul acestui calcul aflam ca,diferenţa dintre magazinul cu cele mai mari vânzări şi
magazinul cu vânzările cele mai mici de suc Coca-Cola este de 919,5Ron.
Amax (%) = Amax/x * 100 = 4,614993%
Abaterea maxima dintre magazinele 4 si 5 este de 5,472661%.
Б2 = 4486087,1/10 = 448608,71
Б = 669,7825841RON

11
Conform acestor date,vânzările pentru sucul Coca-COLA a celor 10 magazine,se abat cu
669,7825841Ron spre stanga şi spre dreapta.
Coeficientul de variatie “v”:
v = 669,7825841/1241,2* 100 = 53,9625%
v є (50%;55%)
Coeficientul de variatie de 31,6227766% indică faptul că media ese puţin
reprezentativă.
Indicatorii medii de poziţii:
Modulul: Mo = 1369,5 RON
Unităţi econumice Vanzari (RON) (xi/∑xi)*100 gi gi la a 2-a
LA DOI PAŞI 450 3,62552369 0,03625524 0,001314442
KAUFLAND 610 4,91459878 0,04914599 0,002415328
CARREFOUR 750 6,04253948 0,06042539 0,003651228
YOUR FRIEND 798 6,429262 0,06429262 0,004133541
BĂCĂNIA LORZ 1001 8,06477602 0,08064776 0,006504061
BILA 1164 9,37802127 0,09378021 0,008794728
PROFI 1369,5 11,0336771 0,11033677 0,012174203
AUCHAN 1369,5 11,0336771 0,11033677 0,012174203
SELGROS 2400 19,3361263 0,19336126 0,037388578
METRO 2500 20,1417983 0,20141798 0,040569204
TOTAL 12412 100 1 0,129119517

MEDIANA
Me = (1001+1164)/2 = 1082,5 RON
Datele ne arată că jumatate din magazine au realizat un volum de vânzări la sucul
Coca-Cola de pana în 1082,5 RON, în timp ce celelalte 5 magazine au avut vânzări de peste
1082,5 RON.
Gradul de concentrare STRUCK= √n∑gila a2-a/n-1=√10*0,129119517/10-1=0,1435
(0,1) rezultă grad mic de concentrare.
Coeficientul de asimiterie: Cas
Cas = x-Me/ Б= (1241,2 - 1082,5)/ 669,7825841 = 0,23694
Cas = Me-Mo/ Б =(1082,5-1369,5)/ 669,7825841 = -0,4284973
Valoarea coeficientul de asimetrie (-0,4284973) obtinută indică o asimetrie moderată
negativa. Iar valoarea coeficientul de asimetrie 0,23694 indică o asimetrie medie.

PROBLEMA NUMĂRUL 4

12
Efectuaţi o analiză a datelor prin metode învăţate la serii de distribuţie, pentru cazul
unui eşantion de 500 persoane, grupate în funcţie de cumpărările efectuate într-o lună
pentru achiziţionarea unui produs, în 5 intervalle egale..
Alegem un eşantion de 500 de persoane împarţit în 5 intervale egale, intervale
repartizate după cheltuielile inerente achiziţionarii produsului de suc Coca-Cola într-o lună.

Cheltuieli sucul Mijloc de


Nr. pers. fi xi*fi (xi-x)*fi (xi-x) (xi-x)2*fi
Coca-Cola (RON) interval (xi)
0 - 100 50 30 1500 16200 -274 2252280
100 - 200 150 60 9000 48600 -174 1816560
200 - 300 250 190 85500 81000 -74 602360
300 - 400 350 110 38500 113400 26 74360
400 - 500 450 110 27500 145800 126 3016440
Total 500 162000 405000 7762000

Media: x = 162000/500 = 324 RON/pers


Media x ne arata faptul ca fiecare persoana a cheltuit in medie 348 Lei pentru
achiziţionarea sucului Coca-Cola.
Б2 = 7762000/500 = 15524
Б = 124,595345RON
Rezultatul ne arata faptul ca,in medie,cheltuielile celor 500 de perosoane se abat cu
124,595345 spre stânga şi spre dreapta.
x + б = 324 + 124,595345= 448,5953RON
x – б = 324– 124,595345= 199,4047RON
În medie marea majoritate a persoanelor intervievate au o cheltuială cu sucul Coca-
Cola între (448,5953; 199,4047).
Coeficientul de variatie “v”
v = 124,595345/324*100 = 38,45535%
Valoarea obtinuta,de 38,45535% , indică o reprezentativitate moderată.

INDICATORII MEDII DE POZIŢIE MODULUL ŞI MEDIANA

13
Mo € (200;300)

Mo= x + d*(∆1/(∆1+∆2)
0

Mo = 200+100*(60/(60+270) =218,1818182 LEI


∆1=fM0-fM0-1 = 190-130 = 60
∆2=fM0-fM0+1 = 190+80 = 270
Rezultatul ne arată faptul că cele mai multe personae au efectuat un volum de cheltuieli pentru
sucul Coca-Coa în valoare de 218,1818182 Lei
MEDIANA
Locul Medianei= ∑fi / 2= 500/2 =250
Me € (200;300)

Me= x0+ d* [locul Me-∑(xi*fi) ] /(xi*fi)

Me = 200 + 100* [(250-162000)/ 162000] = 100,154321RON


Primele 250 de persoane au realizat cheltuieli pentru sucul Coca-Cola de pană la
100,154321 de Lei, restul au cheltuit mai mult de 100,154321 lei cu sucul.

Coeficientul de asimetrie “Cas”


Cas = x-Mo/ Б
Cas = (324– 218,1818182)\ 124,595345= 0,849294826
Cas € (0,1)
Cum coeficientul de asimetrie obtinut are o valoare mica, gradul de asimetrie este mic.
Gradul de concentrare:
Abaterea mediana şi medială

14
Locul Ml=∑(xi*fi)/2 = 162000/2= 81000
Loc Ml=81000
Ml€ (200-300)

Ml= x0+ d* [locul Ml-∑(xi*fi) ] /(xi*fi)Ml


Ml=200+100*[(81000-162000)/ 162000]=150 lei
Datele ne arată că jumatate din totalul cheltuielilor pentru sucul Coca-Cola efectuate
de cele 500 de consumatori,este realizată de perosanele care au avut cheltuieli pana la 150
Lei, iar restul de 50% din cei care au avut cheltuieli de peste 150 Lei.
Me=100,154321LEI
Ml=150
Ml>ME
A%= ((Ml-Me)/Amax)* 100= ((150-100,154321)/500)*100= 9,9691358%
Amax= xmax-x min= 500-0 =500
A% € (0;100) rezultă un grad mare de concentrare.

15

S-ar putea să vă placă și