Universitatea “Dunarea de jos”Galati

Facultatea Transfrontaliera

Dosar de negocieri
The Coca-Cola Company

Disciplina:Negociere comerciala internationala

Profesor:Todos Irina
Student:Curac Ana

2022
Plan:
1.Informaţie despre produsul, serviciul pus
în dezbatere
2.Informaţie despre partenerul cu care veţi
negocia
3.Definirea marjei de negociere
4.Proiectarea cîtorva scenarii pentru mersul
negocierilor
5.Caracteristica echipei
 
Coca-Cola este o băutură răcoritoare, carbogazoasă,
produsă de The Coca-Cola Company, cu sediul
în Atlanta, Georgia. Este vândută în
magazine, restaurante și aparate în peste 200 de țări. Pe
continentul american este denumită simplu, Coke (o
marcă a The Coca-Cola Company în Statele Unite ale
Americii din 27 martie, 1944) sau (în Europa și America)
cola sau popular Coca-Cola a fost inventată la sfârșitul
secolului al XIX-lea (1886) de John Pemberton, un
farmacist din Atlanta. Inițial a fost brevetată ca
medicament. Mai târziu, licența a fost cumpărată de omul
de afaceri, Asa Griggs Candler. Tacticile de marketing
folosite de acesta au condus produsul spre dominarea
pieței băuturilor răcoritoare în secolul al XX-lea.
Aroma distinctivă de „cola” provine în principal din
amestecul de zahăr, ulei de portocală, ulei
de lămâie și vanilie, restul ingredientelor având doar
contribuții minore. Firma producătoare, Coca-Cola
Corporation, este cel mai mare consumator de extract
natural de vanilie din lume.
Compania produce concentrat, care este apoi vândut la
diverși îmbuteliatori de Coca-Cola licențiați, din întreaga
lume. Îmbuteliatorii, care dețin contracte teritoriale
exclusive cu societatea, fabrică produsul finit în cutii și
sticle, din concentrat în combinație cu apă filtrată și
îndulcitori. Îmbuteliatorii apoi vând, distribuie și
comercializează Coca Cola în cutii și sticle în magazinele
de vânzare cu amănuntul și prin mașinile automate de
vânzare. Coca-Cola Company vinde de asemenea
concentrat pentru vânzări la dozator, către marile
restaurante și distribuitorii de servicii alimentare.
Coca-Cola Company a introdus și prezentat ocazional și
alte băuturi de tip cola sub numele brandului Coke. Cea
mai comună dintre acestea este Diet Coke. Cu toate
acestea, există și altele, inclusiv Diet Coke Caffeine-
Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke și
edițiile speciale cu lămâie și chiar cu cafea.
În toate țările în care este prezentă, compania
funcționează în cadrul unui „Sistem Coca-Cola”. Acesta
este format, pe de o parte, din The Coca-Cola Company,
iar, pe de altă parte, din mai mulți îmbuteliatori care au
exclusivitate pe o anumită arie geografică în privința
îmbutelierii și distribuției produselor finale.
În România, Sistemul este reprezentat de Coca-Cola
România (filială a The Coca-Cola Company) și Coca-Cola
HBC România, care asigură îmbutelierea, distribuția,
vânzarea și marketing-ul operațional pentru produsele
Coca-Cola. Coca-Cola HBC România este membră a
Grupului Coca-Cola Hellenic, unul dintre cei mai mari
îmbuteliatori la nivel global din cadrul Sistemului.
În Republica Moldova, Sistemul este reprezentat de Coca-
Cola Îmbuteliere Chișinău, care asigură importarea,
distribuția și vânzarea pentru produsele Coca-Cola,
producerea și îmbutelierea fiind realizate de fabricile din
România și Ucraina, după închiderea fabricii din Chișinău
în anul 2014.
Coca-Cola a lansat, exclusiv în Romania, Coca-Cola
Specialty. Cu o combinație de arome de fructe și extracte
de plante: caise și pin, mure și ienupăr, mere și soc. Cele
trei băuturi au ambalaj de colecție, prin readucerea pe
piață a sticlei folosite pentru îmbuteliere acum mai bine de
un secol, la începutul anilor 1900.

Pretul stabilit pe piata.

În cadrul mixului de marketing, preţul se particularizează printr-
un caracter deosebit de complex, determinat de modul specific
în care reflectă raportul cerere-ofertă, relaţiile cu produsul,
rolul promoţional, percepţia sa de către clienţi.
Coca-Cola îşi distribuie produsele prin agenţi comerciali, deci
strategiile de preţ utilizate nu sunt direct controlate de aceasta.
În momentul intrării pe o piaţă cu un produs nou, Coca-Cola
adoptă un preţ egal sau chiar mai mic decât cel al produselor
existente. Când a intrat cu Coca-Cola Zero în România, preţul a
fost unul de penetrare, mai scăzut decât al celorlalte produse
Coca-Cola, dar, în scurt timp, preţul Coca-Cola Zero le-a depăşit
pe celelalte.
Firma utilizează preţurile psihologice, majoritatea băuturilor
răcoritoare se comercializează cu preţuri terminate în cifra 9.
Preţurile promoţionale sunt frecvent folosite de Coca-Cola,
aceasta având campanii promoţionale cu diverse ocazii sau
sărbători legale. În general, se organizează campanii de genul:
la 2 sticle de Coca-Cola cumpărate primeşti una de apă
minerală cadou.
Ţinând cont de faptul că produsele Coca-Cola se vând prin
agenţi comerciali, aceştia adoptă strategia preţurilor adaptate
la locul de vânzare: un suc Coca-Cola se vinde mai scump într-
un club decât într-un supermarket.
În concluzie, strategia de preţ adoptată depinde de agentul
economic care comercializează băuturile răcoritoare.
Coca-Cola isi distribuie produsele prin agenti comerciali, deci
strategiile de pret utilizate nu sunt direct controlate de aceasta.
In momentul intrarii pe piata cu un produs nou
Coca-Cola adopta un pret egal sau chiar mai mic decat cel
al produselor existente. Preturile promotionale sunt frecvent
folosite de Coca-Cola, acestea avand campanii promotionale cu
diverse ocazii sau sarbatori legale.
Pentru ca acest produs sa fie cumparat de cati mai multi
consumatori, trebuie in primul rand ca produsul sa plece de la
un pret cat mai mic, pentru ca orice persoana sa si-l poata
permite in momentele cand acesta si-l doreste

Politica de produs
Produsele de bază oferite de Coca-Cola sunt reprezentate
de băuturile răcoritoare comercializate. Coca-Cola acoperă o
gamă largă de nevoi, de la băuturi carbogazoase la sucuri
naturale şi ceaiuri. Coca-Cola produce următoarele mărci: Coca-
Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy Tempo şi Cappy Nectar,
Nestea, Dorna, Dorna Izvorul Alb, Poiana Negri şi Burn.
Compania Coca-Cola îşi îmbunătăţeşte continuu procesul de
fabricaţie pentru a satisface cât mai bine nevoile
consumatorilor. Design-ul sticlei şi ambalajul sunt, de
asemenea, foarte importante în cadrul procesului de vânzare.
Coca-Cola îşi schimbă design-ul ambalajului cu ocazia fiecărei
sărbători: de Crăciun, eticheta are un design specific
sărbătorilor de iarnă etc.

Compania a introdus noi băuturi răcoritoare pentru a

satisface un spectru tot mai larg de gusturi. Născută în
Germania, familia de băuturi răcoritoare Fanta a devenit cel de-
al treilea sortiment din lume ca cifră de afaceri. O altă băutură
care a avut succes este Sprite, o băutură bazată pe suc de lămâie.
Conştientizând noile necesităţi şi dorinţe ale oamenilor, Coca-
Cola a produs şi băuturi necarbogazoase: Cappy, Cappy Nectar,
Nestea şi apă plată. În acest fel a acoperit mai multe gusturile ale
oamenilor, sporindu-şi astfel şansele de profit.
Calitatea produselor Coca-Cola este superioară celorlalte
băuturi de acest gen. Coca-Cola încearcă să atragă clienţi prin
produsul Coca-Cola Zero, care nu conţine zahăr, deci este mai
puţin nociv. Pentru a evita copierea mărcii şi a ambalajului, în
anul 1916, îmbuteliatorii Coca-Cola au aprobat sticla unică,
specifică, proiectată de Root Glass Company of Terre Haute,
Indiana. În anul 1977, forma sticlei contur a fost înregistrată ca
marcă la Biroul de Investiţii al Statelor Unite, din acel moment
rămânând neschimbată. De asemenea, Coca-Cola este marcă
înregistrată.
Coca-Cola încearcă să acopere cât mai bine nevoile
clienţilor, de aceea alocă bugete impresionante activităţii de
cercetare. Ei privesc relaţiile cu consumatorii ca pe un mijloc de
cercetare. Compania ia decizii importante dacă sunt sprijinite
de cercetare. Un exemplu de acest fel este evoluţia de la
sticlele contur şi pahare, la cutii din metal şi sticle de plastic. În
trecut, lumea Coca-Cola era definită de sticla contur şi de
paharele în formă de clopot pentru dozatoare. În urma studiilor
realizate de institutele de cercetare a pieţei, compania a înţeles
că oamenii îşi doresc o varietate în ambalarea băuturii. Astfel,
compania a răspuns cu ambalaje noi, tehnologie nouă şi
produse noi. În 1955, compania a introdus sticlele de 10, 12 şi
26 unci (aproximativ 240 ml), de format adecvat consumului
unei familii, sticle care au avut un succes imediat. Cutiile de
metal, realizate pentru prima oara pentru forţele armate de
peste ocean, s-au găsit pe piaţă în 1960. Apoi, după ani de
cercetări în domeniul sticlelor de plastic pentru băuturi
răcoritoare, compania a introdus, în 1977, ambalajele PET la
dimensiunea de doi litri.

De asemenea, Coca-Cola îşi extinde linia de produse prin

achiziţionarea de societăţi de alimentaţie publică, scoate pe
piaţă noi produse menite să satisfacă întocmai nevoile clienţilor
şi să le îmbunătăţească imaginea în rândul acestora. Firma are
produse pe tot parcursul ciclului de viaţă: Coca-Cola se află în
faza de maturitate, iar Coca-Cola Zero este în faza de creştere.

Promovarea
După ce Coca-Cola a fost achiziţionată de Candler, s-a
investit foarte mult în domeniul marketing-ului, distribuind mii
de cupoane pentru o sticlă de Coca-Cola gratuită. A promovat
continuu produsul, distribuind suveniruri, evantaie, ceasuri şi
multe altele, toate cu marca înregistrată Coca-Cola. Woondruff,
afaceristul care a cumpărat acţiunile Candler în anul 1919, a
iniţiat o campanie denumită „Băutură de Calitate”. Cu ajutorul
îmbuteliatorilor de frunte, conducerea companiei a strabilit
standarde de calitate pentru fiecare fază a operaţiei de
îmbuteliere. Woondruff a văzut un potenţial uriaş pentru
afacerea cu sticle Coca-Cola, aşa că suportul, constând în
publicitate şi marketing, a fost sporit substanţial.
 Una dintre cele mai importante strategii în care Coca-Cola
a investit este publicitatea. De-a lungul anilor, melodii, versuri şi
sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare. Mai întâi,
publicitatea companiei s-a realizat prin intermediul ziarelor şi
ilustraţiilor sugestive, apoi compania Coca-Cola s-a axat pe
publicitatea radiofonică. Reclamele companiei s-au schimbat o
dată cu lumea, adresându-se unor noi grupuri de consumatori
prin intermediul unor noi medii de comunicare, în mod special,
al televiziunii. În decursul anilor, modul de a face reclame
pentru Coca-Cola s-a schimbat în multe privinţe, dar mesajul, ca
şi marca înregistrată, au rămas aceleaşi.
Pentru a-şi satisface clienţii şi pentru a promova produsul,
Coca-Cola s-a asociat cu diferite firme renumite de fast-food,
cum sunt McDonald’s, KFC etc. Astfel, la comandarea unui
anumit meniu, clienţii primesc o sticlă de Coca-Cola gratis.
Acesta este un mod foarte eficient de a atrage clienţi şi, totodată,
de a aduce profituri ambelor firme.
O altă modalitatea prin care compania a ales să-şi
promoveze produsul este colaborarea cu diferite celebrităţi
actuale şi îndrăgite de publicul larg. În SUA, o dată cu apariţia
televiziunii, multe celebrităţi, precum surorile McGuire, Aretha
Franklin şi Neil Diamond, au făcut reclamă pentru Coca-Cola. O
astfel de campanie există şi în România şi îl implică pe
fotbalistul Cristian Chivu. El este protagonistul unei reclame TV
care readuce atenţia asupra echipei naţionale de fotbal, făcând
referire la insuccesele acesteia din ultimul timp. Chivu trece pe
străzile capitalei ca un necunoscut, nimeni nu îl abordează
pentru a-i cere un autograf, aşa cum era obişnuit. Dezamăgit, el
ia o cutie de Coca-Cola, iar pe final apare sloganul: „E timpul să
redevenim celebrii!”. Astfel, imaginea Coca-Cola este asociată
cu imaginea renaşterii echipei naţionale, ceea ce aduce bucurie
pentru suporteri, care pot devii consumatori de Coca-Cola.
Dar personalităţile de succes nu sunt singurele care
promovează imaginea Coca-Cola. În 1930, compania era cea
care îi desenează costumul lui Moş Crăciun, cel pe care îl
cunoaştem şi azi.
Este foarte cunoscută importanţa pe care compania Coca-
Cola o acordă publicităţii, alocând pentru aceasta peste 50% din
bugetul său. Publicitatea televizată, prin radio sau presă sunt
moduri ideale de promovare. Însa Coca-Cola face mai mult
decât atât. Ei sprijină numeroase activităţi sociale, evenimente,
activităţi sportive. Un astfel de exemplu este parteneriatul cu
Jocurile Olimpice sau cu Cupa Mondială, consumul băuturilor
răcoritoare pe durata unor astfel de evenimente crescând
semnificativ: în al doilea lea trimestru al anului 2006, profitul a
crescut de la 140,8 milioane de dolari, cât era în 2005, la 167,8
milioane de dolari.
Tot pentru promovare, de-a lungul anilor, compania Coca-
Cola a apelat la o serie de promoţii pentru a atrage câţi mai mulţi
clienţi. Consumatorii au putut savura produsele Coca-Cola şi, în
acelaşi timp, puteau câştiga diferite premii, de la paharele cu
numele brandului, până la câştigarea unei excursii în diverse
locaţii. Nu e iarnă , vară, primavară, 14 februarie, Ziua Femeii,
Ziua Copilului fără promoţii. Orice ai face, încotro ţi-ai îndrepta
privirea, promoţiile sunt peste tot. Dar de Crăciun sunt cele mai
importante, asaltând consumatorii non-stop.

Caracteristica echipei

Sistemul Coca-Cola are peste 650.000 de angajaţi în

întreaga lume, reprezentând salarii în valoare de peste 7 miliarde
de dolari.
Strucura şi organizarea firmei este foarte flexibilă, pentru a
fi eficientă în situaţii diferite. Fiecare manager îşi pregăteşte şi
susţine înlocuitorii. Cu cât structura devine mai complexă, iar
personalul mai experimentat, tot mai multe decizii ţinând de
activităţile zilnice sunt luate la baza piramidei.
 Departamentele companiei Coca-Cola România sunt:

 Departamentul Comercial format din:

- departamentul de vânzări

- departamentul de marketing

- departamentul de distribuţie

 Departamentul de logistică
 Departamentul de resurse umane
 Departamentul financiar
În România, Coca-Cola are aproximativ 1.900 de angajaţi în
cadrul celor 3 fabrici de îmbuteliere.Se ofera angajaţilor cariere
competitive şi pline de satisfacţii, precum şi un loc de muncă
sigur, echitabil şi nediscriminatoriu. Pentru a se asigura că
angajaţii sunt motivaţi şi implicaţi, le aduce la cunoştinţă
noutăţile din cadrul companiei ţi le ascuştă punctele de vedere
prin informări de echipă, întâlniri de departament sau
conferinţe organizate de companie.

Realizarea produsului
La nivel global, volumul total al vanzarilor realizate de
companie a inregistrat in 2007 un profit net de patru miliarde
euro, in crestere cu 18% fata de anul 2006, si venituri
operationale nete mai mari cu 20%, de 19,7 miliarde euro. La
nivel local, in anul 2007, cand a trecut pentru prima data pragul
de vanzari anuale de un miliard de litri - volum ce reprezinta
circa jumatate din piata ocala de bauturi racoritoare -, Coca-
Cola HBC Romania a raportat la Ministerul de Finante un profit
net de 61,5 mil. euro la o cifra de afaceri de 515,8 mil. euro.
Cresterea profitului companiei a fost de aproape 20% fata de
anul 2006. Coca-Cola HBC are activitati in 27 de tari din Europa
si Africa. In Romania, imbuteliatorul Coca-Cola detine o cota de
piata de circa 50% in volum, facerile Coca-Cola depasind un
miliard de lei. Portofoliul Coca-Cola Romania cuprinde bauturile
racoritoare Coca- Cola, Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile
Nestea, bautura energizanta Burn si apa minerala Dorna. Piata
interna a bauturilor racoritoare (care include si apa
minerala) depaseste 850 milioane de euro, respectiv 2,2
miliarde litri, potrivit datelor companiilor din piata. In anul
2008, veniturile din vânzări pe pieţele emergente au crescut
anul trecut cu 10,8%, de la 2,64 miliarde euro la 2,92 miliarde
euro, iar EBITDA (profitul înainte de plata taxelor şi dobânzilor,
includerea deprecierii şi amortizării) a urcat cu 1,8%, la 475,7
milioane euro, de la 467,2 milioane euro. La creşterea puternică
a vânzărilor de pe pieţele emergente au contribuit în special
rezultatele bune din România, Bulgaria, Serbia şi Nigeria, se mai
arată în raport. România este a doua piaţă emergentă din
portofoliul companiei în funcţie de volumul vânzărilor anuale,
după Rusia. Cursul mediu leu/euro în 2008 a crescut cu 10,4%
faţă de cel din anul anterior, la 3,69 lei/euro, de la 3,34
lei/euro, potrivit raportului Coca-Cola HBC. Valoarea vanzarilor
companiei pe piata romaneasca poate fi estimata la peste 600
de milioane de euro, pe baza ritmului de crestere in volum
raportat.

In 2009, Coca-Cola a inregistrat prima scadere semestriala a

vanzarilor pe piata romaneasca, dupa ce in ultimii ani compania
si-a majorat volumele vandute cu ritmuri peste 10%, pe o piata
cu cresteri de consum.

Concurenta

În ultimii ani, firmele trebuie să facă faţă unei concurenţe

crescânde. Acestea pot face faţă concurenţei dacă trec de la
politica bazată pe produs şi vânzări la o politică bazată pe client
şi pe marketing, pe cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor
consumatorilor.Succesul Companiei Coca-Cola se datorează
faptului că politica sa este îndreptată către client, oferindu-i o
calitate superioară. Specializarea în crearea clientelei şi
sprijinirea acesteia reprezintă puncte esenţiale în succesul
obţinut. Clientul şi consumatorul ocupă un loc foarte important
printre obiectivele şi deciziile ce urmează a fi luate, firma
asigurând servicii şi asistenţă de specialitate. Politica urmată de
către concurenţii firmei, în special în materie de lansare de
produse, a fixării preţurilor sau a campaniilor promoţionale, are
o mare influenţă asupra vânzărilor firmei .Cunoaşterea
concurenţei joacă un rol hotărâtor în planificarea de marketing.

Compania Coca- Cola analizează periodic strategiile

concurenţilor săi şi aceasta pentru că aceşti concurenţi dau
dovadă de multă imaginaţie şi fonduri financiare
nebănuite şi îşi revizuiesc strategiile periodic.Astfel ea poate
identifica avantajele şi dezavantajele pe care le are în lupta cu
aceasta, lansând atacuri mai precise asupra concurenţei şi
apărându-se mai bine de atacurile acesteia. Coca-Cola se
detaşează de concurenţă prin diferentiere, un element
important in abordarea unei strategii de marketing a firmei.
Aceasta diferentiere se concretizeaza prin: produse şi servicii
superioare, calitatea serviciilor, dezvoltarea relaţiilor pe
termen lung cu clienţii, campanii promoţionale bine gândite
şi realizate, calitatea şi eficienţa procesului tehnologic,
încrederea pe care a creat-o în mintea consumatorilor,
acţiunile promoţionale care implică tinerii. Firma se
confruntă cu o creştere a competiţiei si pe piaţa românească
de băuturi răcoritoare, în primul rând datorită propriului succes
care atrage noi investitori

Încălcarea regulilor unei concurenţe loiale, licite reprezintă

de multe ori o "tentaţie" pentru agenţii economici dornici să
obţină câştiguri cât mai mari, o poziţie importantă pe piaţa de
referinţă sau chiar să-şi elimine concurenţii. Dacă
comportamentul anticoncurenţial cunoaşte în practică cele
două aspecte referitoare la concentrările economice şi
practicile anticoncurenţiale (înţelegerile între întreprinderi şi
abuzul de poziţie dominantă), frecvent agenţii economici recurg
la un comportament neloial, care afectează nu numai mediul
concurenţial normal, dar prejudiciază şi interesele
consumatorilor. Din păcate, pentru agenţii economici care
înţeleg prin competitivitate un război ce le permite utilizarea
unor mijloace şi metode fără a conta dacă acestea sunt etice
sau nu, fiecare componentă a mixului de marketing (politica de
produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica de
promovare) poate constitui un "teren propice" pentru
încălcarea regulilor unei concurenţe loiale, licite.

În frecvente ocazii, agenţii economici recurg la o serie de acte

concurenţiale neloiale care, în principal, se referă la
următoarele:

• denigrarea concurenţilor prin lansarea de zvonuri false în

legătură cu activitarea acestora, urmărindu-se discreditarea şi
prejudiciarea imaginii lor;

• confuzia în rândul consumatorilor prin imitarea unor produse

protejate în privinţa dimensiunilor, a formei, a culorii, a
elementelor grafice etc.; în această situaţie apare confuzia de
mărci, acest tip de concurenţă neloială fiind cunoscut sub
numele de concurenţă parazitară;

• concurenţa ilicită, ce apare ca urmare a încălcării legilor, în

special a celor fiscale, obţinându-se astfel costuri mai reduse ce
dau posibilitatea practicării unor preţuri mai mici;

• preţurile de dumping, sau practicarea unor preţuri joase, sub

costurile de producţie, cu sacrificarea propriului profit pe o
perioadă limitată de timp.
Obiective specifice

Pentru cresterea efectiva a cotei de piata, prin acest

proiect s-au stabilit trei obiective specifice:

a) Atragerea clientilor concurentei prein preturi mai

avantajoas, prin oferte ce include mai multe sortimente,
prin promovarea la un nivel mai inalt al raportului
calitate-pret.
b) Cresterea cantitatii vandute prin promotii (la un
produs cumparat, se ofera un produs gratuit), prin
extinderea locurilor de distributie, astfel incat sa fie
accesibil tuturor.
c) Eliminarea concurentei slabe prin promovarea intensa
a calitatii, cantitatii si a pretului produselor, lovind astfel
in mod direct concurenta slaba, preluandu-i astfel clientii
prin marca firmei intens promovata, avand o rezonanta
puternica: “este de firma” generand efectul de snobism.
 Este foarte cunoscută importanţa pe care compania Coca-
Cola o acordă publicităţii, alocând pentru aceasta peste 50% din
bugetul său. Publicitatea televizată, prin radio sau presă sunt
moduri ideale de promovare. Însa Coca-Cola face mai mult
decât atât. Ei sprijină numeroase activităţi sociale, evenimente,
activităţi sportive. Un astfel de exemplu este parteneriatul cu
Jocurile Olimpice sau cu Cupa Mondială, consumul băuturilor
răcoritoare pe durata unor astfel de evenimente crescând
semnificativ: în al doilea lea trimestru al anului 2006, profitul a
crescut de la 140,8 milioane de dolari, cât era în 2005, la 167,8
milioane de dolari.
Tot pentru promovare, de-a lungul anilor, compania Coca-
Cola a apelat la o serie de promoţii pentru a atrage câţi mai mulţi
clienţi. Consumatorii au putut savura produsele Coca-Cola şi, în
acelaşi timp, puteau câştiga diferite premii, de la paharele cu
numele brandului, până la câştigarea unei excursii în diverse
locaţii. Nu e iarnă , vară, primavară, 14 februarie, Ziua Femeii,
Ziua Copilului fără promoţii. Orice ai face, încotro ţi-ai îndrepta
privirea, promoţiile sunt peste tot. Dar de Crăciun sunt cele mai
importante, asaltând consumatorii non-stop.

 
PIAŢA DE DESFACERE A FIRMEI COCA-COLA
 Piaţa de desfacere a firmei se întinde pe întreg
Mapamondul şi
anume : SUA, ANGLIA, ARGENTINA, AUSTRIA,
AUSTRALIA, BELGIA,
BRAZILIA, BULGARIA, CANADA, CHINA, CROAŢIA,
CIPRU, CEHIA,DANEMARCA, GERMANIA,
REPUBLICA DOMINICANĂ, DUBAI,
EGIPT, SPANIA, ESTONIA, FINLANDA, FRANŢA,
GRECIA,GUATEMALA, UNGARIA, INDONEZIA,
IRLANDA, ISTRAEL, JAPONIA,
IORDANIA, KOREA, LETONIA, LITUANIA,
LUXEMBURG, MALTA,MEXIC,MAROC, OLANDA,
NORVEGIA, POLONIA, PORTUFALIA,
ROMÂNIA, RUSIA, ARABIA SAUDITĂ, SLOVACIA,
SLOVENIA, AFRICA DE SUD, SUEDIA, ELVEŢIA,
TURCIA, URCRAINA.
Şi în România piaţa de desfacere se întinde pe întreg
teritoriul ţării, în special în oraşele mari: Bucureşti, Ploiesti,
Braşov, Constanţa, Timişoara,Cluj şi asa mai departe
 Concluzii

În concluzie, Coca-Cola este băutura răcoritoare care este

savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot
globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla sunt cele
mai recunoscute simboluri comerciale din lume.
În decursul a peste un secol de schimbări şi dintr-o eră care
promite şi mai multe schimbări, Coca-Cola rămâne un simbol
fără vârstă al băuturilor răcoritoare de calitate.
Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile
de marketing. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata.
In mod normal, o marca se naste, creste, ajunge pana la un
anumit nivel, dupa care se stinge. In cazul Coca-Cola ne
confruntam cu o situatie atipica. Dupa 116 ani de la apritia
marcii, nu exista semne de declin. Ba, dimpotriva, brand-ul este
mai puternic ca oricand si creste din ce in ce mai repede

Misiunea: Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de

placere oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul
racoritor. Coca-Cola nu este doar o bautura , ea a devenit un
simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare zi,
dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si
sustin valorile adevarate. Ei pun accentul pe calitate, pe
satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod cat mai eficient. In
concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse
care sa ofere calitate consumatorului si de a intelege nevoile in
permanenta schimbare a acestora .