Vedeți observațiile din postul pin-uit.

Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să spuneți a,

b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Care din următoarele enunțuri despre etapa închiderii este FALS:
a. Etapa închiderii este parte a discuției argumentative, nu a discuției critice;
b. Dacă protagonistul își retrage punctuld e vedere, diferența de opinie este rezolvată în favoarea
antagonistului; dacă antagonistul renunță la îndoielile sale, atunci diferența de opinie e rezolvată în
favoarea protagonistului;
c. În situații reale, părțile implicate într-o dezbatere s-ar putea să nu ajungă la etapa închiderii;
d. Etapa închiderii poate avea loc și în discuții implicite, cum ar fi monologurile;

A este fals. Etapa închiderii este parte a discuției critice (medelul ideal). În realitate, s-ar putea să nu se
ajungă la un acord. B; C; D sunt adevărate, confruntați cu teoria.

Dacă protagonistul unei discuții argumentative se bazează pe o premisă neexprimată (implicită),

atunci:
a. antagonistului nu îi este permis să critice acea premisă;
b. protagonistul încearcă, de fapt, să ascundă slăbiciunea propriului argument;
c. antagonistului îi este permis să critice acea premisă;
d. protagnistul consideră că interlocutorul său va considera cu necesitate acea premisă ca fiind de la
sine evidentă.

corect c.
a este fals; b nu este neapărat adevărat. d nu este neapărat adevărat. Gândiți-vă la exemplul din
Nietzsche discutat aici pe grup.

Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Diferențele de opinie multiple nu pot fi non-mixte.
a. Adevărat;
b. Fals;
c. Nici adevărat, nici fals;
d. Şi adevărat, şi fals, în diverse perspective sau proporţii;

a pot fi non-mixte. Răspuns corect: b.

Prot. Cred că trebuie schimbat guvernul și mai trebuie și Dragnea să-și radă mustața.
A. De ce schimbat guvernul? Și cu mustața lui Dragnea ce ai?
Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Diferența dintre argumentare, pe de o parte, și explicație, elaborare sau clarificare, pe de altă
parte, constă în:
a. atunci când apar în diverse texte, sunt folosiți indicatori complet distincți în cazul fiecăruia
dintre aceste acte de vorbire;
b. pe când ceea ce este explicat, elaborat sau clarificat este deja acceptat de cealaltă parte,
argumentele sunt avansate tocmai pentru că un punct de vedere nu a fost acceptat;
c. argumentarea poate fi întotdeauna prezentată ca o explicație, dar explicația nu poate fi
niciodată prezentată ca o argumentare;
d. argumentarea este folosită doar în contexte dialectice, pe când explicația, elaborarea sau
clarificarea sunt folosite doar în contexte științifice sau didactice;

pe lângă cunoașterea teoriei, puteți merge prin eliminare. B e corect. A este fals: explicația poate folosi aceeași
indicatori ca și argumentarea (pentru că). C este fals (ambele direcții sunt posibile). D este evident falsă.

Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Cele patru reguli (maxime) ale comunicării (principiului cooperării) funcționează:
a. ca niște norme impuse tacit vorbitorilor prin varii forme de violență simbolică;
b. ca și cum ele nu ar fi respectate de participanți, chiar dacă în fapt ele sunt respectate, cu
scopul de a exprima un alt sens decât cel literal;
c. deoarece orice încălcare a lor este cu greu observabilă;
d. deoarece comunicarea umană se caracterizează printr-un nivel mare de redundanță;

B. In general, cele patru reguli ale comunicarii sunt respectate si datorita acestui fapt este usor sa-ti dai seama de
incalcarea lor. Este adevarat ca anumite persoane folosesc cuvintele cu scopul de a le da un alt sens decat cel
literal, insa fara a renunta in intregime la Principiul Comunicarii.

Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Dacă un argument reprezentat prin diagrame este designat prin indicativul (1.3a.1.1a) , asta
înseamnă:
a. că argumentul este explicit şi parte a unei argumentări multiple;
b. că argumentul este implicit şi parte a unei argumentări multiple;
c. că argumentul este explicit şi parte a unei argumentări coordonative;
d. că argumentul este implicit şi parte a unei argumentări coordonative;

d. Asa se noteaza argumentele dintr-o argumentare coordonativa, pentru ca nr de unitati indica,, adancimea
argumentului" si reprezinta partea implicita a unei argumentari care sustine primul punct de vedere 1 (spre
deosebire se argumentarea multipla unde argumentele sunt independente si se noteaza doar cu 1.1, 1.2, etc)

Dacă e în paranteză este implicit, dacă se termină în literă este coordonativ. Deci, D. Adâncimea nu contează,
aici.
Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
O schemă argumentativă poate fi definită ca:
a. un anumit tip de relaţie (de obicei reconstruită ca un optim pragmatic al unei premise
neeprimate) între o argumentare simplă şi punctul de vedere, ce funcţionează ca un principiu
specific de sprijin;
b. o inferenţă logică validă de la premisă la concluzie;
c. o diagramă sau o reprezentare schematică a structurii argumentării;
d. o relaţie materială între un punct de vedere avansat şi enunţurile care formează argumentarea
coordonativă adusă în sprijinul acelui punct de vedere;

Este a, este tot explicat nu stiu ce as mai putea sa justific. Pot sa justific de ce nu sunt celelalte. In primul rând, inferentele
logice le regasim la logica formala, in al doilea rând, c-ul e o definiție incompleta si nu sunt sigura daca si falsa(care e
diferenta intre structura argumentarii si schema argumentativă?), iar in al treilea rând, schema argumetativa nu este doar
pentru argumentarea coordonativa, ci si pentru multipla si subordonativa.

Acest item mizează pe tendința de a asocia ceva vizual (diagramele) cu cuvântul schemă. În TA termenul schemă
argumentativă nu are nimic vizual. Definiția de la a este corectă (similară cu ceea ce e în curs).

Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Care din următoarele enunțuri despre condițiile de responsabilitate ale actului de vorbire al
argumentării NU ESTE ADEVĂRAT:
a. vorbitorul crede că punctul de vedere este acceptabil;
b. vorbitorul crede că enunțurile fosite ca argumente sunt acceptabile;
c. vorbitorul crede că argumentare necesită respectare regulii eficienței (maximei manierei);
d. vorbitorul crede că argumentarea reprezintă o susținere (sau o respingere) acceptabilă a
propoziției la care se referă punctul de vedere;

c nu este adevărat, deci este răspunsul corect. A, b și d sunt chiar conditiile de responsabilitate (sinceritate). C
încearcă să vă facă să confundați maxilele conversaționale cu condițiile de succes ale actelor de vorbire.

Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Care dintre următoarele enunțuri despre prezentarea retrogresivă a argumentării (PRA) este
FALS:
a. în PRA punctul de vedere este exprimat înaintea argumentului;
b. PRA nu se întâmplă niciodată atunci când intenția de a argumenta nu este indicată explicit;
c. "Deoarece", "pentru că", "întrucât" sunt indicatori tipici ai PRA;
d. unii indicatori argumentativi, cum ar fi "la urma urmei", "pe de o parte … pe de altă parte", "în
primul rând … în al doilea rând … în al treilea rând …" nu pot fi corelați cu precizie nici cu PPA
(prezentarea progresivă a argumentării) nici cu PRA;

b este fals. Atât PRA cât și PPA nu au nimic de-a face cu intenția de a argumenta, și pot apărea atât când intențiile sunt
explicite, cât și atunci când nu sunt.
 Vedeți observațiile din postul pin-uit. Spre deosebire de examen, aici nu aveți voie doar să
spuneți a, b, c sau d. Trebuie să justificați răspunsul:
Care din următoarele enunțuri este ADEVĂRAT:
a. În discuțiile argumentative, există prin definiție, un apel explicit sau implicit la rezonabilitate, dar
de fapt argumentarea poate, în varii moduri, să fie nerezonabilă;
b. În discuțiile argumentative fiecare participant, prin definiție, încearcă să-și impună propriul
standard de rezonabilitate;
c. O discuție argumentative este, prin definiție, o confruntare între argumente rezonabile, dar nu
în mod necesar o confruntare între persoane rezonabile;
d. De fapt, apelul la rezonabilitate, fie în formă explicită, fie implicită, rareori are loc în
argumentare;

a. Chiar daca orin definitie, in discutiile argumentative exista un apel explicit sau implicit la rezonabilitate, in
practica, argumentarea poate sa aiba o lipsa de rezonabilitatea prin faptul ca anumite lucruri care pot fi spuse in
discutia argumentativă nu ajuta la rezolvarea diferentei de opinie respective.