Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DREPTUL AFACERILOR Examen
DREPTUL AFACERILOR Examen
1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea 7 pct.
particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de
licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive.
Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie
retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de
desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să
obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere
să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru
acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare
de detectiv şi de pază
(1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă,
eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie,
luîndu-se în considerare particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi
juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice
prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).
(2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se
efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage
daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de
detectiv şi de pază
(1) În activitatea particulară de detectiv este permisă prestarea următoarelor
servicii:
a) colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice;
b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la
proces;
c) studierea pieţei, colectarea de informaţii pentru negocieri,
depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insuflă încredere;
d) protejarea întreprinderilor şi a firmelor contra spionajului industrial;
e) colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana cu care se încheie
contractul, cu acordul ei scris;
f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
g) identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute;
h) căutarea bunurilor pierdute;
i) colectarea de date în cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de
drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces.
(2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii:
a) ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp;
b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor;
c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor
acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor;
d) paza şi însoţirea încărcăturilor importante, a bunurilor personale;
e) patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor criminogene;
f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea
securităţii oamenilor;
g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru
activitatea de evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? nu stiu.
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă
personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document
electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată
de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei
ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în
original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru
verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.
La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită
actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile
depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei contabile 7 pct.
de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu
răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de
ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări.
Raspuns :
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta
contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul
veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen
lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune –
cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate
in partidua dubla simplificata.
d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. – pag 75-76 din carte.
1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta 5 pct.
concurenţa. Pag.90-91. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele
de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile
anticoncurentiale si concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de 7 pct.
judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu
marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a
menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea
poartă marca respectivă.
1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie?
Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în
drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de
confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între
semn şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru
care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova,
iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul
distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.
Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de
ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste
scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în
BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea
mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat,
pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi
interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de
cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea
mărcii nu au fost publicate.
În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei
mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la
crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le
deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude
încălcarea de drepturi.
(2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd
există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va
conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate,
precum şi de interesele persoanelor terţe.
Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti:
În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa
de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare
a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către contravenient a
unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere
dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ
pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii.
Măsurile de alternativa :
În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin
încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la
cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare
a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor
pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi
în cazul utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului.
Despăgubirile:
La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă
sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe
care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea
despăgubirilor:
a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative,
inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi,
după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea
drepturilor sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin,
valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut
autorizaţia de a utiliza marca respectivă.
În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti
acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse
titularului de drepturi, stabilite conform legii.
1.2. Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei 5 pct.
întreprinderi de stat arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele
obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează.
STATUTUL-MODEL
al întreprinderii de stat
_________________________________________
(denumirea întreprinderii, inclusiv abreviată)
I. Dispoziţii generale
1. Denumirea: Întreprinderea de Stat "________________"
(completă)
(Î.S. "____________________________________________")
(abreviată)
(în continuare - Întreprinderea).
2. Sediul Întreprinderii: _____________________________
(adresa poştală)
3. Întreprinderea este creată prin
______________________________________________
_______________________________________________________________________
(numărul, data şi denumirea completă a hotărîrii Guvernului şi sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al Întreprinderii este _________________, cu sediul
_________________________________________________ (în continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a Întreprinderii ________________________.
6. Întreprinderea este agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza
proprietăţii ce i-a fost transmisă în gestiune.
7. Întreprinderea dobîndeşte dreptul de persoană juridică din momentul înregistrării ei
de stat la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
8. În calitatea sa de persoană juridică, Întreprinderea dispune de stampilă şi blanchete cu
Stema de Stat a Republicii Moldova, denumirea sa completă sau abreviată în limba de
stat, cu sintagma "Republica Moldova", numărul de identificare de stat (IDNO). Pe
blancheta Întreprinderii poate fi indicată, de asemenea, adresa, telefonul de contact,
contul bancar şi altă informaţie.
Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi
reclamant sau pîrît în instanţele judecătoreşti.
9. Activitatea Întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie
2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, Legea
nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi
acte normative şi de prezentul Statut.
10. Patrimoniul Întreprinderii aparţine în totalitate statului şi se formează din
următoarele surse:
a) depuneri materiale ale Fondatorului în capitalul social;
b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a Întreprinderii;
c) suma uzurii şi amortizării calculate;
d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget;
e) bunuri transmise cu titlu gratuit;
f) alte surse legale.
11. La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii,
aprobat de Fondator, avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la
data aprobării Statutului, inclusiv suma mijloacelor băneşti din conturile Întreprinderii.
Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul
cadastral.
12. Suprafaţa terenului atribuit Întreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se
anexează.
13. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu toate bunurile de care
dispune. Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile Întreprinderii.
Întreprinderea nu poartă răspundere pentru obligaţiile Fondatorului.
II. Capitalul social
14. Capitalul social se formează din următoarele surse:
a) aportul Fondatorului în mijloace băneşti şi bunuri aflate în circuitul civil;
b) investiţii capitale din contul subvenţiilor şi profitului net;
c) bunuri transmise cu titlu gratuit;
d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor
naturale);
e) alte surse neinterzise de legislaţie.
15. Capitalul social al Întreprinderii constituie __________ lei. În capitalul social au fost
incluse bunuri în valoare de _____________ lei şi mijloace băneşti în sumă de
___________ lei. Lista bunurilor depuse în capitalul social şi valoarea lor se anexează la
prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi,
după caz, numărul cadastral.
16. Bunurile şi mijloacele băneşti transmise în capitalul social al Întreprinderii se
evaluează în lei moldoveneşti.
17. La propunerea Consiliului de administraţie, mărimea capitalului social al
Întreprinderii poate fi modificată (majorată sau redusă), în baza deciziei Fondatorului.
III. Capitalul de rezervă
18. Capitalul de rezervă al Întreprinderii va constitui ______% din capitalul social.
19. Capitalul de rezervă al Întreprinderii se formează prin defalcări anuale din profitul
net pînă la atingerea mărimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul
defalcărilor anuale în capitalul de rezervă se stabileşte în mărime de _____ % din
profitul net al Întreprinderii.
20. Capitalul de rezervă se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi a
mijloacelor fondurilor speciale ale Întreprinderii. Mijloacele capitalului de rezervă se
folosesc pentru acoperirea pierderilor Întreprinderii.
IV. Drepturile şi obligaţiile Întreprinderii
21. Întreprinderea are dreptul:
a) să deschidă conturi proprii în instituţiile financiare înregistrate în Republica Moldova
şi în alte ţări, precum şi să beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;
b) să încheie contracte privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi în mărime de
_______________________,
(de sine stătător)
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraţie)
c) să determine direcţiile şi modul de utilizare a întregii proprietăţi ce i-a fost transmisă
în gestiune;
d) să stabilească legături economice şi comerciale cu orice parteneri, inclusiv din
străinătate, să extindă activitatea de întreprinzător;
e) să încheie contracte de comercializare sau de procurare a producţiei, efectuare a
lucrărilor, prestare a serviciilor şi alte contracte economice;
f) să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate etc.,
precum şi normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor în care,
conform legislaţiei, preţurile, tarifele şi alţi indicatori se reglementează de către stat;
g) să stabilească structura internă organizaţională a Întreprinderii, să determine statutul
juridic al subdiviziunilor;
h) să creeze filiale şi reprezentanţe;
i) să îmbunătăţească condiţiile de trai şi odihnă ale salariaţilor, să acorde ajutor
familiilor acestora, precum şi să ia parte la activitatea de binefacere, să aloce mijloace
pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, pentru cultură, învăţămînt, ştiinţă, educaţie fizică şi
sport, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
j) să angajeze lucrători, inclusiv prin contract, şi să-i concedieze în corespundere cu
legislaţia muncii;
k) să primească bunuri materiale şi alte bunuri repartizate de stat în mod centralizat, la
preţuri stabilite de stat sau la preţuri contractuale;
l) să ceară compensarea pagubei cauzate de acţiunile ilicite ale persoanelor fizice sau
juridice.
22. Întreprinderea este obligată:
a) să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia lărgită a bunurilor de stat,
transmise în gestiune;
b) să onoreze obligaţiile ce decurg din legislaţie şi contractele încheiate;
c) să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii angajaţi;
d) să achite integral plăţile salariale conform
contractelor (acordurilor) încheiate, independent de starea financiară a Întreprinderii;
e) să efectueze asigurarea socială, medicală şi alte tipuri de asigurări obligatorii ale
salariaţilor, să le creeze condiţii adecvate pentru activitate, conform legislaţiei şi
contractului colectiv de muncă;
f) să execute hotărîrile ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi ale
autorităţilor administraţiei publice locale privind protecţia socială a invalizilor şi altor
persoane cu posibilităţi de muncă limitate;
g) să achite la timp impozitele şi alte plăţii în modul şi în mărimile stabilite de legislaţie;
h) să iniţieze procedura de insolvabilitate a Întreprinderii, în cazul apariţiei
imposibilităţii de a-şi onora obligaţiile faţă de creditori;
i) să prezinte, în mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare şi fiscale,
dările de seamă statistice şi de alte tipuri;
j) să asigure remunerarea muncii angajaţilor la un nivel nu mai mic decît salariul minim
stabilit pe ţară;
k) să asigure condiţii adecvate de muncă, respectarea securităţii muncii, normelor de
producţie şi sanitare, securităţii antiincendiare, precum şi protecţia mediului ambiant;
l) să obţină licenţe, în modul stabilit de legislaţie, pentru a desfăşura activităţi ce
necesită dispunerea de licenţă.
23. Întreprinderea nu este în drept, fără autorizaţia Fondatorului:
a) să dea în arendă (locaţiune) ori să depună în gaj bunurile sale;
b) să comercializeze activele neutilizate în procesul tehnologic;
c) să caseze bunurile raportate la mijloacele fixe;
d) să conserveze bunurile a căror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se
prevede;
e) să intre în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni, în baza contractelor
încheiate;
f) să participe cu bunurile sale în activitatea structurilor nestatale;
g) să investească patrimoniul de stat în alte state. Modul unei atare investiţii este
determinat de către legislaţia statului în care sînt plasate investiţiile şi de legislaţia
Republicii Moldova;
h) să transmită fondurile fixe şi alte active.
V. Organele de conducere ale Întreprinderii
Fondatorul
24. Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al Întreprinderii prin intermediul
Consiliului de administraţie şi Administratorului Întreprinderii (organul executiv).
25. Fondatorul încheie cu Administratorul Întreprinderii un contract pentru transmiterea
proprietăţii de stat în gestiune operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii
de întreprinzător.
26. Fondatorul are următoarele atribuţii principale:
a) aprobă Statutul Întreprinderii, modificările şi completările acestuia;
b) stabileşte indicatorii economici ai Întreprinderii;
c) promovează o politică tehnică unică în cadrul ramurii;
d) desemnează membrii Consiliului de administraţie şi îi revocă;
e) stabileşte mărimea indemnizaţiilor lunare pentru membrii Consiliului de
administraţie;
f) desemnează Administratorul Întreprinderii şi îl eliberează din funcţie, la propunerea
Consiliului de administraţie;
g) asigură supravegherea activităţii economico-financiare a Întreprinderii, fără a
interveni nemijlocit în activitatea acesteia;
h) stabileşte mărimea creditelor contractate şi acordate de Întreprindere.
27. La solicitarea Întreprinderii, Fondatorul examinează materialele şi eliberează
autorizaţii privind:
a) darea în arendă (locaţiune) sau depunerea în gaj a bunurilor Întreprinderii;
b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în procesul tehnologic;
c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe;
d) depunerea bunurilor Întreprinderii în capitalul social al structurilor nestatale;
e) intrarea în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni;
f) investirea patrimoniului de stat în alte state.
28. Fondatorul adoptă decizii privind modificarea capitalului social al Întreprinderii,
operarea modificărilor şi completărilor în Statut, reorganizarea sau lichidarea
Întreprinderii.
În Statut pot fi prevăzute şi alte drepturi şi obligaţii ale Fondatorului, care nu contravin
legislaţiei în vigoare.
Consiliul de administraţie
29. Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a Întreprinderii,
reprezintă interesele statului şi îşi exercită activitatea în temeiul Legii nr.146-XIII din 16
iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, prezentului Statut şi Regulamentului
Consiliului de administraţie al Întreprinderii, aprobat de Fondator.
30. Consiliul de administraţie se desemnează de către Fondator pe un termen de
_______ (pînă la 3) ani, ţinîndu-se cont de propunerile Ministerului Finanţelor,
Ministerului Economiei şi Comerţului, colectivului de muncă.
31. Componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de Fondator, în
număr de ____ (număr impar, nu mai mic de 3) persoane, în funcţie de indicii
economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri şi alţi indici) ai
Întreprinderii.
32. În componenţa Consiliului de administraţie intră, în mod obligatoriu, reprezentanţi
ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţi ai
Fondatorului şi ai colectivului de muncă. În componenţa Consiliului de administraţie pot
intra, de asemenea, reprezentanţi ai altor ministere şi autorităţi administrative centrale,
specialişti în domeniul de activitate al Întreprinderii, specialişti în economie şi în drept.
33. Preşedintele Consiliului de administraţie este desemnat de Fondator. Membrii
Consiliului de administraţie, propuşi din partea colectivului de muncă, sînt aleşi la
adunarea generală (conferinţa) a colectivului de muncă. Administratorul Întreprinderii
nu poate fi desemnat în calitate de membru al Consiliului de administraţie.
34. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
a) aprobă direcţiile prioritare şi planurile anuale de dezvoltare ale Întreprinderii;
b) ia măsuri ce vor asigura integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor Întreprinderii;
c) soluţionează, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea
Întreprinderii în asociaţii şi alte uniuni şi ieşirea din ele;
d) aprobă devizul anual de venituri şi cheltuieli, raportul financiar anual şi profitul
(pierderea) perioadei de gestiune;
e) exercită controlul selectiv al activităţii economico-financiare a Întreprinderii;
f) prezintă Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a
Întreprinderii, precum şi rezultatele auditului activităţii economico-financiare, după caz;
g) adoptă decizii cu privire la obţinerea, acordarea şi folosirea creditelor, în mărimea
stabilită de Fondator;
h) prezintă Fondatorului propuneri privind modificarea şi completarea Statutului
Întreprinderii, reorganizarea sau lichidarea ei;
i) selectează prin concurs şi propune Fondatorului candidatura Administratorului
Întreprinderii şi, după caz, eliberarea lui din funcţie;
j) aprobă, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al
Întreprinderii;
k) aprobă darile de seamă trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele
activităţii economico-financiare ale Întreprinderii;
l) examinează materialele ce ţin de darea în arendă (locaţiune), depunerea în gaj a
bunurilor Întreprinderii, comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în
procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea
fondurilor fixe şi altor active, prezentate de Administrator spre coordonare;
m) decide cu privire la oportunitatea efectuării auditului Întreprinderii;
n) examinează şi informează Fondatorul despre necesitatea modificării capitalului
social.
În Statutul Întreprinderii şi în Regulamentul Consiliului de administraţie pot fi prevăzute
şi alte atribuţii ale Consiliului de administraţie, care nu contravin legislaţiei în vigoare.
35. Consiliul de administraţie nu are dreptul că intervină în activitatea
Administratorului, desfăşurată întru exercitarea funcţiilor, stipulate în contractul încheiat
cu Fondatorul Întreprinderii.
36. Conform legislaţiei, membrii Consiliului de administraţie răspund solidar faţă de
Întreprindere pentru prejudiciile cauzate de îndeplinirea, cu abateri de la legislaţie, a
hotărîrilor adoptate de ei, a Statutului Întreprinderii şi a Regulamentului Consiliului de
administraţie. Membrul Consiliului de administraţie care a votat împotriva unor astfel de
hotărîri este scutit de repararea prejudiciilor, dacă în procesul-verbal al şedinţei a fost
fixat protestul lui. Este absolvit de răspundere şi membrul Consiliului de administraţie
care nu a participat la şedinţa respectivă.
37. Membrul Consiliului de administraţie poate fi scutit de reparaţia prejudiciilor
cauzate de el în timpul îndeplinirii obligaţiilor sale, dacă el a acţionat conform
documentelor Întreprinderii, indicaţiilor în scris ale autorităţii pe care o reprezintă sau
în limitele unui risc normal de producţie sau gestiune.
Organul executiv al Întreprinderii - Administratorul
38. Administratorul conduce activitatea Întreprinderii şi îşi exercită funcţiile ce-i revin
în conformitate cu legislaţia, prezentul Statut şi contractul (acordul) încheiat cu
Fondatorul.
39. Administratorul are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă;
b) acţionează fără procură în numele Întreprinderii;
c) reprezintă interesele Întreprinderii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum
şi cu organele de justiţie, acordînd atare împuterniciri în unele probleme şi altor lucrători
ai Întreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectivă;
d) asigură executarea deciziilor Fondatorului şi Consiliului de administraţie;
e) asigură, conform deciziei Consiliului de administraţie, auditul activităţii economico-
financiare a Întreprinderii;
f) prezintă trimestrial Consiliului de administraţie darea de seamă cu privire la
activitatea economico-financiară a Întreprinderii şi, după caz, actul auditului;
g) încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci;
h) prezintă Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraţie privind
schimbarea componenţei, reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică a bunurilor
transmise în gestiunea Întreprinderii;
i) poartă răspundere materială pentru neexecutarea sau executarea inadecvată a
obligaţiilor stabilite în contract;
j) asigură prezentarea, în modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare şi fiscale, a
dărilor de seamă statistice şi de alte tipuri în organele respective de stat;
k) asigură transferarea în termen a plăţilor în bugetul public naţional;
l) angajează şi concediază personalul Întreprinderii, asigură stimularea muncii
angajaţilor, sancţionarea sau tragerea lor la răspundere;
m) asigură achitarea salariilor, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie;
n) îndeplineşte şi alte obligaţii ce ţin de organizarea şi asigurarea activităţii
Întreprinderii, conform legislaţiei.
40. Administratorul Întreprinderii este obligat să asigure integritatea bunurilor primite
în gestiune operativă, utilizarea şi reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale
Întreprinderii nu trebuie să fie mai mică decît mărimea capitalului social. În caz contrar,
se interzice de a plăti prime din contul profitului net obţinut.
VI. Activitatea de întreprinzător a Întreprinderii
41. Întreprinderea poate desfăşura orice gen de activitate prevăzut în prezentul Statut, cu
excepţia celor interzise de legislaţie.
42. Întreprinderea îşi întocmeşte de sine stătător programul de producţie, în funcţie de
indicii economici stabiliţi de Fondator, contractele încheiate pentru comercializarea
producţiei către consumatori şi necesitatea de a asigura dezvoltarea Întreprinderii.
43. Întreprinderea procură resurse pe piaţa de mărfuri nemijlocit de la producători, în
unităţile comerţului angro, la burse, iarmaroace, licitaţii, de la organizaţiile de
aprovizionare tehnico-materială etc.
44. Întreprinderea îşi comercializează producţia, lucrările, serviciile, precum şi deşeurile
de producţie la preţurile şi tarifele de piaţă, iar în cazurile prevăzute de actele normative
- la preţuri şi tarife reglementate de stat.
45. Profitul (pierderile) Întreprinderii se determină în modul prevăzut de legislaţie.
Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne
la dispoziţia Întreprinderii.
46. Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea producţiei;
d) defalcări în bugetul de stat;
e) în alte scopuri, dacă nu contravin legislaţiei.
47. Decizia de repartizare a profitului net se adoptă de către Consiliul de administraţie
anual, la propunerea Administratorului, nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului ce urmează
după anul de gestiune.
48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi,
pentru formarea capitalului de rezervă şi a rezervei pentru dezvoltarea producţiei în
cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ anual al Întreprinderii,
este mai mică decît capitalul social al Întreprinderii sau va deveni mai mică în urma
repartizării lui în alte scopuri.
49. Pierderile Întreprinderii se acoperă din contul profitului net rămas la dispoziţia
Întreprinderii, din contul mijloacelor fondului de rezervă, precum şi din donaţii sau
subvenţii.
50. Dacă, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricărui an financiar ulterior,
valoarea activelor nete ale Întreprinderii, potrivit bilanţului anual al acesteia, va fi mai
mică decît mărimea capitalului social, Consiliul de administraţie va informa Fondatorul
despre necesitatea modificării capitalului social al Întreprinderii.
VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a Întreprinderii
51. Întreprinderea se reorganizează prin fuziune (contopire, absorbţie), dezmembrare
(divizare, separare) sau transformare, în baza deciziei Fondatorului, în care se prevede
modul şi termenele de reorganizare.
52. Întreprinderea îşi încetează activitatea şi se lichidează în temeiurile prevăzute de
legislaţie, inclusiv:
a) expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui;
c) prin hotărîrea Fondatorului;
d) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti;
e) în cazul insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu
insuficienţa masei debitoare.
53. Lichidarea Întreprinderii se efectuează de către comisia de lichidare, constituită prin
hotărîrea Fondatorului, căreia i se transmit toate împuternicirile privind conducerea
activităţii curente a Întreprinderii.
54. În cazul încetării activităţii Întreprinderii, potrivit deciziei instanţei judecătoreşti
competente, componenţa comisiei de lichidare, modul, termenele şi alte condiţii de
activitate a ei sînt determinate de această instanţă.
55. Întreprinderea se consideră lichidată odată cu radierea ei din Registrul de stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor.
VIII. Dispoziţii finale
56. Prezentul Statut este întocmit în ___ exemplare, fiecare dintre ele avînd aceeaşi
putere juridică. Anexele la Statut constituie parte integrantă a lui.
57. Prezentul Statut, modificările şi completările acestuia intră în vigoare la data
înregistrării lui la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
58. Prevederile prezentului Statut sînt obligatorii pentru toţi angajaţii Întreprinderii.
59. Litigiile apărute în procesul activităţii Întreprinderii şi/sau reorganizării, lichidării ei
se vor soluţiona în instanţele judecătoreşti competente.
Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre
fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati
straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de
Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul
PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii
PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile
fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a
organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea,
dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ.
1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni 7 pct.
invocându-se motivul că actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde
prevederilor legii. Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de
nulitate a societăţii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a
societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al
fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul de оnregistrare
al fondatorului persoanг juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune оn naturг si modul de evaluare,
dacг au fost fгcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele єi reprezentantele societatii;
Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe
actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de
actiuni de fiecare clasa;
c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
d) modul de tinere a registrelor societatii;
f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c) 5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic
inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident
contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara
activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere ,
etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e
desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un
sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea
cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind
inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii
raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect
al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza
partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara
afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau
industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un
patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг
dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale,
sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanюг de judecatг.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele
ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca
un profesionist cu skopul de a obtine profit.
1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată 7 pct.
la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de
schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în
sensul prezentei legi, unităţi de schimb valutar:
- banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar – persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei
Republicii Moldova, avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice;
- persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere, care efectuează operaţiuni
de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în valută străină de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activităţii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată
exclusiv de către asigurători (reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu
investiţii străine, care deţin licenţă de activitate.
c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comerţul cu produse petroliere - Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd
consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova. Participanţii la piaţa produselor
petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică
de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de înlesniri
neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor
legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii, uniuni
şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei
concurenţe.
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat
îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri
încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a
suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi
cărţilor este interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator,
cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi
comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspendă:
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor
stabilite de legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a
prevederilor alin.(8);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după
înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.
(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a
activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează
autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei
(1) Valabilitatea patentei încetează:
a) odată cu expirarea duratei patentei;
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii
respective;
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă,
confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
(2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d),
titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru
perioada nefolosită.
2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le 7 pct.
poate desfăşura:
a) activitate de asigurare – nu
b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA
1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de 7 pct.
Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este
reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o
societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate.
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia
celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis
este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in
documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu
inregtistrare, deja cu modificarile operate.
1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată către asociatul 7
Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la
capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse
integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia,
iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor
Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in
scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea
excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o 5 pct.
gestionează. Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei
care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului
daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica
raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca
administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic
dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de
societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de
munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In
ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in
numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si
societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul
administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual
deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati,
concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii
generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi
reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul
general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros.
Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de
administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face
orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta
adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii 7 pct.
cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii
este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu
privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit
ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre
adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala
extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi
convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din
aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv
(administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta
data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a
hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data
valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu
art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar
sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit
bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea
generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a
unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in
considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens
in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.
1.3. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o 7 pct.
cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi
constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. Cum urmează să fie
soluţionat litigiul?
CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu
este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede
ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este
mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar
urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va
reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească, dar nu dizolvata.
Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a anula contractul de
vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Nicolăescu
(cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune ce-l are asupra
părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza
ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune ,
ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor
dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia
proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul
inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului
executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul
creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al
societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea socială transmite o ofertă scrisă
administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data
transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din ea cu încălcarea dreptului de preemţiune,
fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca
drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică
notarial
Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două personae juridice care au luat 3 pct.
naştere în rezultatul divizării- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului
de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org
supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin
separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua
societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin
dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor
cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de
repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistra dezmembrarii in CÎS.
1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele 5 pct.
operaţiuni care le deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea
de subiect de drept prin dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
1.3. Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” 7 pct.
prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată. Camera înregistrării de
stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a)
Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b)
Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe
când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A.
„Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei Înregistrării de Stat în judecată. Cum
urmează a fi soluţionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se
realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu ¾ asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii,
despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea
nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz
contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.
1.3. Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL „Vultureni”, 7 pct.
care are capitalul social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale egale absoarbe SRL
„Ciocârlia”, cu 4 asociaţi cu părţi sociale egale şi capitalul social de 400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ
absorbanta si cea absorbita.
2. Forma fuziunii – absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva
la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin
in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si
obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.
7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a
acestuia facute in legatura cu absorbtia.
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în alta
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune 3 pct.
prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi
schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege
pentru forma juridică de organizare în care se transformă.
1.2. 1.2 Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu 5 pct.
răspundere limitată în societate pe acţiuni. procedura de transformare implica
urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de
constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad
gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin
cel putin ¾ din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate
voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este
deliberative,se va convoca o adunare repetata.
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor
societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul
de predare al stampilei.
1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru 7 pct.
însămânţare societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”,cu condiţia că ultima va
plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Pruteanul s-a adresat
la societatea debitoare să-i plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a
răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată pentru a încasa forţat
suma datorată de la societatea debitoare şi membrii acesteia. În referinţa depusă la
instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că SNC “Tulescu şi
compania” a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei,
iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au
vândut partea lor socială imediat după transformare. Cum urmează a fi soluţionat
litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa’i restituie suma de
bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile
acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL “Tulescu” va fi
obligata sa’i intoarca datoria lui Pruteanu Ion.
1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare 5 pct.
operaţiune a procedurii de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor.
Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput
despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua
editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea
acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si
formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi
inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca
creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in
drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la
data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este
definitiva.
Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a
15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare
care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant
rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA
DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea
trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la
cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul
creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii
accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea
formalitatilor de lichidare.
Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in
bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor
de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de
data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are
calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta.
In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta
impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor.
Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului
pentru a le transforma in bani.
lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca
fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la
timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat.
Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de
debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in
care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile
de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un
proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta
trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul.
Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca
impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor.
Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase
si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se
face prin act sub semnatura private.
Actele necesare radierii:
cererea de radiere
bilantul de lichidare
actele de constituire in original
certificatul de inregistrare
extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati
actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare
actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare
actul de predare spre nimicire a stampilelor
numerele M.O in care au fost publicate avizele
1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru 7 pct.
încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în
sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o
informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă
ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut
cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în
Monitorul Oficial, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii
de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a
împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să
procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei?
Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.
1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de 7 pct.
către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică
şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti
pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are ar putea să se achite.
Întocmiţi o notă informativă în care să explicaţi administratorului temeiurile de intentare a
procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii planului şi drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – incapacitatea de plata (insolventa)
sau supraindatorarea (insolvabilitatea).
Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii
permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o
simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate
onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz,
activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind
masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la
proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se
prevad in planul propus de debitor.
1.2. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe 5 pct.
cele în privinţa cărora cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu
sunt drepturi preferenţiale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii
creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu
stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa
debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina
la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau
concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau
comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de
vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor,
in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit
valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa
numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in
posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a
solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a
administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie
vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator
care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa
debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de
fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute
de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu
este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de
folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.
1.2. Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea reglementată de 5 pct.
Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând
soluţia corectă. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de
constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura
de constituire.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai
prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui
contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii
constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o
singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in
legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele
fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice
capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state
străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii
Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de
legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul
autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.
Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în
cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură
persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi
numai în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot
fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie,
sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu,
înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi
pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe
cind legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul
de societate are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de
stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile din
documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările
şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de
identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei
Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru
introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta
următoarele acte:
a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind
modificarea documentelor de constituire ale societăţii;
c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind
Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii
societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea
capitalului social; etc.
1.3. S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie fondator 7 pct.
unic. În acest scop s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele
nesare pentru înregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”,
motivând că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat decizia Camerei
în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA “MIXT”. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de
inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate
fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc
comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era
unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.
1.2. Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa. 5 pct.
1.2
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a
acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în
cazul lichidării acesteia.
---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul
acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul
dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie
în cazul lichidării ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea
ei se face fara vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se
transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin
metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu
anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv
pe suport electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire
inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al
valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii.
--- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la
acţionarul societăţii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al
societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin
impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.
1.3. 1.3 Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce derivă 7 pct.
din acţiunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend şi posibilitata de
înstrăinare.
1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă
proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia
cazurilor:
a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în
decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a
dividendelor acumulate;
b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea
drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori
lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care
dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale
plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau
de statutul societăţii.
2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau
mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate
şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.
1.2. Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu 5 pct.
tranzacţiile de proporţii şi cu tranzacţiile cu conflict de interese referindu-vă la
procedura de încheiere, executare şi efectele juridice-pag.427+432;
Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate
a unei tranzacţii de proporţii
(1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în
unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei
tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de
încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică.
a) bunurile ce constituie peste 25% şi nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la luarea deciziei de încheiere a acestei
tranzacţii; sau
b) acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în
asemenea acţiuni şi plasate în cantitatea arătată la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii,
dacă statutul societăţii nu prevede o normă mai mică, în limitele căreia consiliul
societăţii este în drept să decidă cu privire la mărirea capitalului social.
(2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii
neprevăzute la alin. (1) se ia de adunarea generală a acţionarilor.
(21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în
care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui
important pachet de acţiuni ale societăţii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societăţii poate adopta decizii
ce rezultă din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului
despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării
generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre
achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei
tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul
de presă specificat în statutul societăţii.
Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese
(1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate
reciproc referitor la care persoanele interesate:
a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de
tranzacţii; şi
b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu
coincide cu interesele societăţii.
(11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de
acţiuni.
(2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră
persoana care totodată este:
a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste
25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau
b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau
e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau
asociat al acestuia cu răspundere completă; sau
f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii
legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
(3) Persoana interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta
consiliului societăţii, cel mai rar o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date
suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(4) Persoana interesată în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este
obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de
conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii.
(5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin. (3) şi
alin. (4), persoanele interesate în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în
conformitate cu legislaţia.
Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate a
tranzacţiei cu conflict de interese
(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de
societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a
acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflictde interese, se va
constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut
la art.76.
(3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei
cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt
persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei.
(4) Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii
sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai
prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu
conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se
adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt
interesate în încheierea acestor tranzacţii.
(6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru
cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care,
prin vot deschis, se hotărăşte cu privire la încheierea acesteia. Prezenţa acestei
persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la
stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consideră că această
persoană nu a participat la votare.
(7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau
cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese
şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului
organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a
prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.
(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost
încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate
nevalabile în alte temeiuri.
(9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine şi condiţii suplimentare de
încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor
dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile
obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane
interesate în efectuarea tranzacţiei.
1.3. Cetăţeanul Lucescu, acţionar a S.A. “Fântâna”, a depus o cerere de chemare în 7 pct.
judecată de anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA
“Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii
împrumutul de 2mln. Euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului.
În motivarea cererii reclamantul arată că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul
de gaj reprezintă un contractul de proporţii ori el reprezintă peste o 100% din capitalul
social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a
menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea
acţiune, şi că garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate
solvabilă şi BCA “Prima” nu va recurge nici odată la încasarea sumei de la garant.
Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea
lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre
societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu s’a
adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina
garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern
nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile
debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii
generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea
un alt efect.
1.3. Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă 7 pct.
cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de
Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat să
semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deţinute şi respectiv nu le poate gaja. Consultaţi
administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate
asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus,
dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care,
de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de
instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept
mijloace circulante, de care ÎS poate dispune ca si proprietarul.