I.

Dreprul vamal- ramura distincta in sistemul de drept al RM

1. Definiti notiunea de drept vamal
In literatura de specialitate exista mai multe pareri despre locul dreptului vamal in sistemul de drept .
a) Dreptul vamal este o legislatie vamala (relatii reglementate de diverse acte legislative) – parerea este
depasita si pana in 1995-2000 era acceptata.
b) Dreptul vamal este un institut/ o subramura a dreptului administrativ (fiscal). Dreptul vamal - ramura a
dreptului administrativ :
 Organizarea activitatii organelor vamale – identic organelor administrative.
 Metoda de baza a dreptului vamal este metoda dreptului administrativ – metoda imperativa .
 Nu exista raspundere vamala, ci raspundere administrativa, pentru incalcarea regulilor vamale.
c) Dreptul vamal este considerat o ramura de drept complexa.
Dreptul vamal este o ramura de drept complexa, care este alcatuita dintr-o totalitate de norme juridice complexe
sau mixte care reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatii vamale, ce sunt puse pe seama organelor
vamale.

2.Identificati elementele specific ale raportului juridic de drept vamal

Raportul juridic de drept vamal – relatie sociala din sfera activitatii vamale, reglementata de o norma juridica de
drept vamal. Raportul juridic : subiectii, obiectul (marfa trecuta), continutul (comportamentul partilor).
Dupa autorul rus Timosenko pot fi definite raporturile juridice : -Raporturi juridice care apar pana la trecerea
frontierei vamale (operatiuni prealabile); - Raporturi juridice ce apar in momentul trecerii frontierei vamale (de
declarare, de control, de stabilire a regimului, de statistica); - Raporturi juridice ce apar dupa trecerea frontierei
vamale ( repatrierea mijloacelor banesti, serviciilor si bunurilor – daca un agent economic scoate marfa, trebuie
sa aduca bani ; daca scoate bani, trebuie sa aduca marfa sau alt echivalent)
Exemple de raporturi juridice.
 Materiale si procesuale
 Primare si secundare
Caracteristici proprii ale raportului juridic de drept vamal :

 normele specifice de reglementare – norme de drept vamal;

 natura sa, care îl evidenţiază ca fiind un raport juridic de putere în cadrul căruia statul acţionează pentru
aplicarea legislaţiei vamale, părţile raportului juridic aflîndu-se pe poziţii de inegalitate
 - calitatea subiecţilor săi : pe de o parte, statul – reprezentat prin organele vamale şi pe de altă parte,
persoanele fizice sau juridice avînd calitate de importatori sau exportatori, care pot acţiona în mod direct
sau prin reprezentanţii lor legali;
 faptele juridice generatoare ale acestui tip de raport juridic , care se constituie în izvoare specifice,
reprezentind împrejurări care, potrivit legii dau naştere, modifică şi sting raporturi juridice.
 finalitatea acestuia (realizarea actului vamal);
 nu se termină întodeauna la acordarea „liberului de vamă” adică la încheierea operaţiunii, ci continuă
sub aspectul regimului de antrepozitare, tranzitare sau control al operaţiunilor vamale realizate – ce se
poate exercita de agenţi economici înăuntrul termenului legal de prescripţie al creanţelor fiscal .
 uzitarea unor categorii juridice specifice, cum ar fi: teritoriul vamal, politica vamală, regim vamal, zona
de comerţ liber, uniune vamală.

1
3.Argumentati rolul dreptului vamal in contextual altor ramuri de drept
Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept Financiar,in primul rind amindoua ramuri fac parte din dreptulm
public, Dr.Financiar cuprinde normele ce constitue fondurile si contributiile cuvenite budgetului public,
reglementeaza cheltuelile bugetare, relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale si pe de alta parte persoane
fizice si juridice, nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce si impozite ci si la norme ce asigura sub
orice forma resursele financiare.Intrucit dreptul vamal indeplineste activitati ce alimenteaza budgetul de stat sub
forma taxelor vamale,el este strins legat de dreptul financiar.Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Dreptul
administrativ prin aceea ca Dr. Adm.puna in functie principiile constitutionale privind organizarea si
desfasurarea organizatiei de stat, dreptul vamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinate
prin prisma rapoartelor care privesc aplicarea legii si prestarea de servicii publice.Dreptul vamal are o strinsa
legatura si cu Dreptu transporturilor. Obiectul activitatii transporturilor constitue deplasarea in spatiu de marfuri
si calatatori supuse contractului de transport. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea
transportului de productie,in acest mod formarea venitului national. In procesul de executare a actului vamal
sunt operate o serie de dispozitii interne si isi reglementari care privesc transportul marfurilor pe calea ferata, pe
caile rutiere,navale sau aeriene, astfel icit aceasta ramura este in stricta concordant cu dreptul vamal.

Drept vamal cu dr constituțional- stabilește principiile generale pentru dr vamal.

Dr vamal și dr administrative- stabilește organizarea activității vamale, răspunderea administrativă pentru

încălcarea regulilor vamale dr vamal- dr penal- definește noțiunea de contraband și alte infracțiuni în domeniul
vamal.
Drept vamal cu drept procesual penal- prevede procedura examinarii cazurilor de contrabanda si eschivarea de
la plata vamala.

Drept vamal cu drept civil- prevede incheierea contractelor de amînare și eșalonare a drepturilor de import de
înființare a depozitelor.

Drept vamal cu procesual civil- prevede procedura în cazul aparițiilor litigiilor dintre părți.
Drept vamal cu drept financiar- prin stabilirea taxelor si impozitelor.
Drept vamal cu drept fiscal- modul perceperii taxelor si impozitelor vamale.
Drept vamal- dreptul muncii- angajarea colaboratorilor vamali.

Deasemenea dreptul vamal are legătură cu unele discipline științifice: criminologia, criminalistica, statistica,
protecția socială.

2
II.Obiectul si metoda de reglementare a dreptului vamal
1.Definiti obiectul si metoda de reglementare a dreptului vamal
Obiectul de reglementare al dreptului vamal – totalitatea relatiilor sociale reglementate din sfera activitatii
vamale. Conform Codului vamal, activitatea vamala se constituie din implementarea politicii vamale,
asigurarea respectarii reglementarilor vamale la trecerea marfurilor, mijloacelor de transport si persoanelor
peste frontiera vamala a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import si drepturilor de export,
vamuirea, controlul si supravegherea vamala. Reiesind din cele expuse mai sus, structura activitatii vamale
poate fi compusa din urmatoarele elemente :

 Politica vamala
 Reglementarea trecerii marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala
 Reglementarea tarifara
 Platile vamale (drepturile de import si drepturile de export)
 Perfectarea vamala (perfectarea actelor vamale)
 Controlul vamal
 Statistica vamala
 Regimurile vamale
 Contrabanda si alte infractiuni in sfera activitatii vamale
 Incalcarea regulilor vamale si raspunderea in cazul savarsirii lor
 Procedura in cazurile de incalcare a regulilor vamale
Prin metoda de reglementare a dreptului vamal, se înţelege modul, procedeul în care organele statului
acţionează asupra relaţiilor sociale din sfera activitatii vamale.

2.Stabiliti esenta metodelor de reglementare a dreptului vamal

Metoda de reglementare a dreptului vamal: metoda imperativa si metoda dispozitiva ( in cazul regimurilor
vamale, a relatiilor de depozitare a marfurilor). Metoda imperativa predomina.
Metoda imperativ-obligatorie – prezinta prescriptii si interdictii pentru indeplinire de catre detinatorii de trenuri.
Metoda dispozitiva – mai multe conduite si stabilirea unor limite de comportament a participantilor la relatiile
funciare si atribuirea posibilitatilor de a reglementa liber, de sinestatator relatiile dintre ei conform legislatiei in
vigoare.

3.Argumentati categoriile de relatii sociale ce se incadreaza in obiectul de reglementare a dreptului vamal

În dependenţă de scopurile concrete de apariţie, putem menţiona următoarele tipuri de relaţii sociale incluse
înobiectul de reglementare a dr vamal, şi anume:
A. Relaţiile sociale legate de organizarea activităţii vamale şi a sistemului vamal.
În fiecare stat al lumii, organele vamale sunt chemate să asigure securitatea economică a statului prin
protejareaeconomiei naţionale faţă de importul de mărfuri din străinătate, cu promovarea exportului de mărfuri.
Totodată,sistemul vamal al fiecărui stat depinde de anumiţi factori: mărimea teritoriului, dezvoltarea economică
a statului,resursele naturale, resursele energetice ca bază – în dependenţă de aceşti factori se organizează
sistemul vamal alstatului.
B. Relaţiile sociale legate de deplasarea peste frontiera vamală a mărfurilor, mijloacelor de
transport,mijloacelor băneşti, persoanelor fizice rezidente şi nerezidente, agenţii economici ce au
relaţiicomerciale cu sistemul bugetar al RM.
3
 C. Relaţiile sociale legate de aplicarea tarifelor vamale şi încasarea drepturilor de import/export.
Conf. capit 3 (Cod vamal al RM), plăţile care sunt încasate de către organele vamale sunt numite ca – drepturi
deimport/export. Pentru existenţa statului şi în scopul formării veniturilor bugetare, statul are dreptul de a
încasaaceste plăţi ca drepturi de import/export ce cuprinde totalitatea de taxe şi impozite. În RM de către
organelevamale ale RM, conf. Codului vamal şi Codului fiscal (punct.5 – administrarea fiscală) – taxa vamală,
taxa pentruproceduri vamale, accizul şi TVA-ul sunt aplicate şi încasate la deplasarea peste frontiera vamală a
mărfurilor,serviciilor, mijloacelor de transport de către organele vamale ale RM.
D. Relaţiile sociale legate de vămuirea mărfurilor, declararea şi perfectarea actelor vamale necesare
înfuncţie de regimul vamal şi destinaţia lor.
Noi mergem la vamă pentru ca pe declaraţia vamală în detaliu să fie aplicată ştampila „Liber de vamă”. Liberul
devamă este actul prin care organul vamal pune la dispoziţia titularului mărfurile care sunt obiectul unei
declaraţiivamale în detaliu. Orice marfă, orice obiect (inclusiv mijloacele băneşti) deplasat peste frontiera
vamală – în modobligatoriu se declară organelor vamale. (Se declară absolut totul organului vamal, nu contează
cît de mică e suma.Numai trebuie stabilită forma verbală, forma scrisă şi prin acţiune.
E. Relaţiile sociale legate de controlul vamal şi supravegherea vamală
Organele vamale ale RM, în scopul asigurării legalităţii la trecerea peste frontiera vamală, şi în scopul
identificăriimărfurilor, mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire, efectuează acţiuni de control
vamal.
F. Relaţiile sociale legate de controlul valutar, controlul relaţiilor financiare cu străinătatea şi
supravegherearepatrierii mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor obţinute din tranzacţiile
economice externe.
La organul vamal se duce toată evidenţa şi controlul referitor la producerea şi scoaterea mijloacelor băneşti.
Astăzinu este nici o problemă pentru ca noi să ne clarificăm cu întrebarea cîte mijloace băneşti au fost introduse
de opersoană fizică concretă dacă a fost completată o declaraţie scrisă. De aceea în RM, pentru toate sumele
cedepăşesc limita de 10 000 de euro sau deplasate într-o altă valută străină cumpărat şi achiziţionat de
BancaNaţională a RM, se completează o declaraţie scrisă TV28 dar se transmite informaţia şi la Banca
Naţională a RM înscopul de a duce evidenţa. La introducere – poftim, la scoatere – sunt anumite restricţii.
G. Relaţiile sociale legate de evidenţa statisticii vamale şi a nomenclatorului marfar a activităţii economice
externe
În ziua de astăzi, în RM noi deţinem direct orice informaţie despre orice mijloc de transport şi orice mărfuri
caresunt deplasate peste frontiera vamală. La momentul înregistrării în baza de date informaţionale, noi vedem
acum lamoment ce se întîmplă de ex. la Ocniţa, la Leuşeni, etc.În afară de aceasta avem baza de date despre
infracţiunile pers fizice şi juridice.
H. Relaţiile sociale legate de constatarea, examinarea contravenţiilor vamale şi a infracţiunilor din
domeniul vamal.
Organele vamale ale RM sunt acele care constată contravenţiile. Tipurile de contravenţii vamale sunt stabilite
înCodul cu priv la contravenţiile administrative (art.193).Pentru agenţii economici este prevăzută răspunderea
materială în baza Codului vamal al RM. Sancţiunile prevăzute în Codul vamal al RM sunt nişte infracţiuni
foarte interesante – organele vamale avînd drepturi lărgite.
I. Relaţiile sociale legate de participarea statului RM în sfera internaţională de cooperare vamală.

4
III.Activitatea vamala in RM
1.Definiti notiunea, continutul si structura activitatii vamale in RM
Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale
la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova,
perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte
activităţi de promovare a politicii vamale.
Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova
participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.
Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii ,partcularitatea sa se exprima in
varietatea functiilor pe care la indepinesc org.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala.
Structura:serviciul vamal,birourile vamale interne si de frontiera,posturile vamale si ekipele vamale mobile.

2.Stabiliti obiectivele organizarii activitatii vamale in RM

Activitatea vamala are la baza mai multe obiective.

 participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;

 asigură respectarea legislaţiei vamale;
 contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
 apără interesele economice ale statului;
 încasează drepturile de import şi drepturile de export;
 participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera
vamală şi aplică aceste măsuri;
 luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la
trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor
narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor
proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor
mărfuri;
 contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;
 exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea
traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
 exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
 efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în
domeniul vamal;
 promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a
organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;

3.Estimati rolul si importanta sistemului vamal in economiile contemporane

Sistemul vamal reprezinta totalitatea organelor vamale.Organele vamale au un rol deosebit in economiile
contemporane deoarece organelle vamale contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice
a statului;apără interesele economice ale statului;aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor
economice şi comerciale;încasează drepturile de import şi drepturile de export;participă la elaborarea măsurilor
de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

5
IV.Organele vamale ale RM
1.Definiti notiunea organelor vamale
Prin organ vamal se intelege acel organ al puterii executive, care are caracter juridic, activeaza din numele
statului, este imputernicit cu atributii, isi indeplineste functiile si sarcinile, in sfera activitatii vamale si in alte
domenii de conducere, cu ajutorul formelor si metodelor specifice, de activitate.
In literatura de specialitate exista si alte notiuni date organului vamal, ca de exemplu, Sandrovski mentioneaza:
„organele vamale pot fi definite ca organe de stat care indeplinesc o activitate executiva si de dispozitie intr-o
sfera speciala a conducerii de stat, legata de trecerea peste frontiera vamala a diferitor marfuri, mijloace banesti,
mijloace de transport destinate transportului de pasageri si de marfuri.
Organele vamale, din punct de vedere structural si functional alcatuiesc un sistem integru, care este dirijat de
aceleasi principii ca si activitatea vamala, in majoritatea statelor lumii: politica vamala unica, teritoriul vamal
unic, legislatie vamala unica, aplicarea unui tarif vamal si ajustarea lui la masurile de politica economica.

2.Identificati sistemul organelor vamale ale RM

Activitatea vamala in RM este desfasurata de organele vamale. Acestea sunt organe de drept, care constituie un
sistem unic format din Serviciul Vamal, birouri vamale si posturi vamale. Birourile vamale se impart in birouri
vamale interne si birouri vamale de frontiera. Dupa necesitate, Serviciul Vamal poate organiza birouri vamale
specializate. La randul sau, posturile vamale se pot clasifica in: posturi vamale fixe, posturi vamale mobile,
posturi vamale mixte si posturi vamale specializate.
Birourile vamale au statut de persoana juridica. Posturile vamale sunt atasate birourilor vamale, infiintate de
Serviciul vamal. Posturile vamale se infiinteaza in cadrul birourilor vamale si se supun acestora.
Posturile fixe sunt cele din cadrul birourilor vamale interne si de frontiera.
Posturi mobile nu mai sunt in RM, in schimb exista echipele vamale care pot stationa orice mijloc de transport
pe teritoriul RM.
Statutul, functiile si competenta Serviciului Vamal sunt determinate de guvern. Subdiviziunile subordonate sunt
create, reorganizate si lichidate de catre Serviciul Vamal. Totodata, Serviciul Vamal poate crea laboratoare
vamale pentru expertiza si examinarea marfurilor in scopuri vamale.

Serviciul vamal este un organ de drept, cu statut de persoana juridica, dispune de ștampila cu stema de stat a
RM, activeaza conform principiului de institutie bugetara finantata de la buget, dispune de mijloace (fonduri)
speciale, precum si de resurse obitnute de la activitatea unitatilor din subordine aflate la autogestiune (poate fi o
tipografie infiintata de Serviciul Vamal).
Functiile de baza ale Serviciului Vamal constau in asigurarea eficientei operatiunilor vamale, facilitarea
comertului si transportului international,reglementarea schimbului de marfuri pe teritoriul vamal al RM,
contribuirea la rezolvarea problemelor politice si comerciale privind protectia activitatii interne si stimularea
dezvoltarii economiei nationale.

6
3.Argumentati atributiile organelor vamale Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:
a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi implementează această politică;
b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în
cadrul activităţii vamale;
c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
d) apără interesele economice ale statului;
e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera
vamală şi aplică aceste măsuri;
h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la
trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor
narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate
intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;
j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea
traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii vamale speciale;
l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale,
de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător, de
protecţie a pieţei interne;
m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la elaborarea
acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din
străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii în domeniu;
p) dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea
colaboratorilor vamali;
r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică originea
mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;
s) desfăşoară activităţile necesare pentru administrarea riscurilor;
t) asigură diseminarea legislaţiei vamale şi accesul la informaţii de interes public;
u) dezvoltă parteneriatul public-privat în domeniul vamal şi colaborează cu mediul de afaceri;
v) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

7
V.Serviciul in organele vamale
1.Definiti notiunea de serviciu in organele vamale
Serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcţiile,
drepturile şi obligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de drept şi al organelor securităţii
statului.

2.Determinati conditiile serviciului in organele vamale

Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de18 ani, apţi după calităţile
individuale şi profesionale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organelor
vamale.Angajarea în serviciu în organele vamale este benevolă şi se face în bază de contract individual de
muncă.
Informaţia privind funcţiile vacante şi condiţiile de ocupare a lor este dată publicităţii. Publicitatea se asigură
prin intermediul mijloacelor de informare în masă, al plasării informaţiei pe pagina web a Serviciului Vamal şi
al afişării acesteia pe panoul informaţional la sediul aparatului central al Serviciului Vamal.La angajare în
organul vamal, se prezintă: a) cererea; b) buletinul de identitate; c) carnetul de muncă; d) diploma de studii; e)
certificatul medical; f) cazierul judiciar; g) dosarul personal.
La angajare în organul vamal, actele indicate la alin.(3) sînt verificate în modul stabilit de legislaţie.La angajare
în organul vamal, colaboratorii sînt supuşi înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu
legislaţia.

3.Analizati drepturile si obligatiile colaboratorilor organelor vamale

Colaboratorul vamal are dreptul:
a) să ia cunoştinţă de documentele care stabilesc drepturile şi obligaţiile sale, de criteriile de apreciere a
calităţii exercitării serviciului în organele vamale ce contribuie la avansare în serviciu;
b) să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu;
c) să inspecteze agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
d) să ia decizii şi să participe la elaborarea de proiecte de hotărîri în corespundere cu obligaţiile sale de
serviciu;
e) să participe la concurs pentru a ocupa funcţie vacantă în organul vamal;
f) să fie avansat în funcţie conform rezultatelor obţinute şi nivelului de calificare;
g) să ia cunoştinţă de materialele din dosarul personal, de avizele referitoare la activitatea sa şi de alte
documente pînă la îndosarierea lor şi să prezinte lămuriri spre a fi anexate la dosarul personal;
h) să se recicleze şi să-şi ridice nivelul de profesionalitate din mijloacele de la bugetul de stat prevăzute
pentru Serviciul Vamal;
i) să fie asigurat cu pensie în conformitate cu legislaţia în vigoare;
j) să ceară efectuarea unei anchete de serviciu pentru contestarea informaţiilor care îi denigrează
demnitatea şi-i lezează drepturile;
k) să se întrunească în sindicat;
l) să participe la adunări în cadrul organului vamal;
m) să aplice forţa fizică, mijloacele speciale, arma de foc şi arma albă, în modul şi în cazurile prevăzute de
legislaţie;
n) să i se acorde protecţie faţă de pericolele la care este expus ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de
serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestora.
Colaboratorul vamal are şi alte drepturi prevăzute de legislaţie.

8
 Colaboratorul vamal este obligat:
a) a)să asigure respectarea Constituţiei, legilor şi a altor acte normative;
b) să asigure respectarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor;
c) să execute ordinele şi dispoziţiile şefilor organului vamal;
d) să respecte regulamentul de ordine interioară al organului vamal, modul de utilizare a informaţiei de
serviciu, să îndeplinească instrucţiunile de serviciu, să respecte regulamentele şi alte acte normative;
e) să-şi ridice nivelul de calificare;
f) să păstreze secretul de stat, alte secrete apărate de lege şi să nu divulge informaţia care i-a parvenit în
exerciţiul funcţiunii, inclusiv informaţia referitoare la viaţa personală, la cinstea şi la demnitatea
cetăţeanului.
g) să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.
h) să respecte prevederile Codului de conduită al colaboratorului vamal;
i) să acţioneze în scopul combaterii fraudei, a corupţiei, a traficului ilicit de mărfuri şi de bunuri şi a
altor acţiuni ilicite;
j) să nu se lase intimidat de presiuni sau influenţe exercitate asupra lui de către persoane sau structuri
din interiorul sau din afara instituţiei privind îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
k) să semnalizeze faptele de comportament corupţional şi cele care încalcă grav etica profesională.
Obligaţiile colaboratorului vamal conforme funcţiei deţinute sînt specificate în instrucţiunea de serviciu. Modul
de elaborare şi de aprobare a instrucţiunilor de serviciu îl stabileşte directorul general.

VI.Brokerul vamal
1.Definiti notiunea de broker vamal
Broker vamal este o persoana juridica, inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine licenta pentru
activitatea de broker vamal, eliberata de Camera de Licentiere si care pe principiile reprezentarii directe sau
indirecte declara marfurile, le prezinta pentru vamuire, efectueaza si alte operatiuni vamale. Reprezentare
directa - se intelege raportul in care brokerul vamal actioneaza in numele si pe contul unei alte persoane.
Reprezentare indirecta - se intelege raportul in care brokerul vamal actioneaza in nume propriu, dar pe contul
unei alte persoane.

2.Identificati conditiile de organizare a brokerilor vamali(licenta de functionare)

Pentru a primi licenta, pentru activitatea de broker vamal, persoana juridica trebuie:

 Sa dispuna de o baza tehnico-materiala, care sa permita desfasurarea activitatii de broker vamal

(incapere, birou, depozit necesar) – ca regula brokerul vamal activeaza pe langa un birou vamal, unde ia
in arenda incapere.
 Sa dispuna de echipamente informationale si de comunicatie adecvate utilizarii sistemului informational
vamal (baza de date a organului vamal).
 Sa dispuna pentru asigurarea responsabilitatii pentru platile vamale calculate de 2 mln. lei sub forma de
depozit depus la organul vamal (pe contul organului vamal) sau sub forma de garantie bancara, eliberata
pe numele organului vamal. 2 mln. – garantie globala, adica acest depozit e unicul, pentru tot teritoriul
RM, nu doar la un anumit organ vamal.

9
3.Analizati drepturile si obligatiile brokerilor vamali
Drepturile, obligatiile si responsabilitatea brokerului vamal, prevazute de lege, nu pot fi limitate de contractul
incheiat intre broker si persoana pe care o reprezinta. Brokerul vamal raspunde in fata organelor vamale pentru
actiunile proprii si in functie de tipul reprezentarii - pentru actiunile persoanei pe care o reprezinta. Brokerul
vamal poarta raspundere pentru incalcarea legislatiei in vigoare, in cazul in care nu va demonstra ca incalcarea
se datoreaza culpei /vinei persoanei pe care reprezinta.
Brokerul vamal nu este responsabil pentru:
- Nerespectarea conditiilor destinatiei vamale alese de catre persoana, care trece marfurile si mijloacele de
transport.
- Nerespectarea regulilor de marcare a marfurilor cu timbrul de acciz.
- Efectuarea operatiunilor valutare, legate de trecerea marfurilor si mijloacelor de transport, peste frontiera
vamala.
- Alte conditii, pentru care culpa nu poate fi pusa pe seama brokerului vamal.
Drepturile brokerului vamal:
- -Sa asiste la examinarea marfurilor si/sau mijloacelor de transport declarate de el.
- Sa inainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectarii actelor vamale in afara orelor de
program sau in alte locuri decat zonele de control vamal (se achita taxa pentru proceduri vamale, in
cazul vamuirii marfurilor, in afara orelor de program ale biroului vamal).
- Sa asigure cu permisiunea si in prezenta colaboratorului vamal, pana la depunerea declaratiei vamale,
transportarea, operatiunea de determinare a cantitatii marfurilor, incarcarea, descarcarea, transbordarea
marfurilor, operatiunile de ambalare a marfurilor, precum si deschiderea, incaperilor si spatiilor, unde se
pot afla asemenea marfuri.
- Sa ceara, conform normelor in vigoare, restituirea drepturilor de import si de export, platite in plus.
Obligatiile brokerului vamal:
- Este obligat sa declare marfurile si mijloacele de transport, conform procedurii stabilite de legislatia
vamala.
- Sa asigure completarea corecta a documentelor vamale.
- Sa prezinte la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare, necesare pentru
vamuire.
- Sa verifice autenticitatea documentelor si a datelor primite, de la persoana pe care o reprezinta.
- Sa prezinte la cererea colaboratorului vamal, marfurile si mijloacele de transport supuse declararii si/sau
controlului.
- Sa asiste la cererea organului vamal, la vamuirea marfurilor si mijlocelor de transport, sa garanteze plata
drepturilor de import.

10
VII.Drepturile de import si de export
1.Definiti drepturile de import si de export (platile vamale) percepute la trecerea marfurilor si
mijloacelor de transport peste frontiera vamala
Prin plati vamale se intelege acele impozite si taxe, obligativitatea acumularii carora este pusa pe seama
organelor vamale. In cazul trecerii marfurilor si mijloacelor de transport, peste frontiera vamala si in alte cazuri
prevazute de legislatie, se percep ca drepturi de import si respectiv, drepturi de export, urmatoarele :
- -Taxa vamala
- Taxa pe valoare adaugata
- Accizele
- Taxa pentru procedurile vamale
In literatura de specialitate platile vamale sunt impartite in doua categorii :
- Prima categorie o constituie platile vamale legate de transportarea marfurilor peste frontiera vamala
(taxa vamala, TVA, accizele, taxa pentru procedurile vamale)
- A doua categorie o constituie platile vamale nelegate de transportarea peste frontiera vamala a
marfurilor ( taxa pentru eliberarea autorizatiei (din partea organului vamal), taxa pentru participare la
licitatie, taxa pentru pastrarea marfurilor depozitate temporar s.a.)

2.Identificati procedura achitarii drepturilor de import si export

Cat priveste achitarea drepturilor de import-export, acestea sunt platite nemijlocit de catre declarant, broker
vamal sau de o alta persoana prevazuta de legislatie.
Drepturile de import si export se platesc in prealabil pana la depunerea declaratiei vamale. La momentul
vamuirii, se accepta plata doar a diferentei dintre suma calculata si suma platita in prealabil.
Organul vamal este in drept sa interzica importul de marfuri pentru care nu au fost platite drepturile de import.
Persoanele fizice care nu sunt subiecti ai activitatii de intreprinzator, platesc drepturile de import sau de export,
in momentul trecerii frontierei vamale.
Persoanele juridice si persoanele fizice, platesc drepturile de import si de export in numerar sau prin virament
(inclusiv prin carduri).
Persoanelor juridice li se permite achitarea in numerar doar a diferentei de plata determinate la momentul
vamuirii.
Data a achitarii drepturilor de import si export, se considera data depunerii de catre declarant a mijloacelor
banesti, la conturile respective, ale Ministerului Finantelor, fapt confirmat printr-un extras.
Obligatia vamala este o obligatie de plata a drepturilor de import si de export, inclusiv a amenzilor si
penalitatilor, aparute conform legislatiei, precum si a celor constatate ulterior operatiunilor vamale.
Evidenta obligatiei vamale se asigura prin inscrierea in fisa personala de evidenta a platitorului vamal a datelor
privind aparitia, modificarea si stingerea acesteia. Sumele obligatiei vamale se inscriu in sistemul de evidenta,
in moneda nationala. Evidenta se tine in format electronic.

11
3.Apreciati efectele generale ale aplicarii platilor vamale asupra importurilor
Unul dintre scopurile principale urmarite de aplicarea platilor vamale asupra importurilor este atenuarea
decalajului de competitivitate.Din punct de vedere economic, la stabilirea platilor vamale se are in vedere
nivelul diferentelor existente intre costul si, respective, pretul unui anumit produs pe piata externa si interna.
In masura in care corecteaza aceste diferente, platile vamale pot indeplini selective sau succesiv functiile de:
egalizare a nivelurilor de pret, protectia unor ramuri economice nationale prioritare sau prohibirea importului
anumitor produse in functie de interesele economiei nationale.
Platile vamale produc efecte complexe care se inscriu in sfera pur financiara, dar si efecte economice si
comerciale. Astefel, platile vamale pot avea urmatoarele efecte:
- Effect asupra veniturilor bugetare ale statului;
- Effect de protejare a economiei nationale sau protectiei interne;
- Effect de redistribuite a veniturilor dintre diferitele categorii de participant la activitatea economica
(producatori, consumatori, etc);
- Effect asupra raportului de schimb al tarii;
- Effect de competitivitate;
- Effect asupra veniturilor diferitelor categorii sociale;
- Effect asupra balantei de plati;
- Efecte asupra costurilor.

12
VIII.Politica vamala
1.Definiti conceptual de politica vamala
Politica vamala reprezinta o totalitate de activitati politico-juridice, economice, organizationale intrunite intr-un
sistem bine-determinat, care are ca scop asigurarea eficientei operatiunilor vamale, reglementarea schimbului de
marfuri pe teritoriul vamal, protectia pietei interne, rezolvarea problemelor comercial-fiscale, stimularea
dezvoltarii economiei nationale.In literatura de specialitate sunt intalnite doua categorii de politica vamala:
- Politica vamala de protectie – este indreptata spre crearea conditiilor, care contribuie la dezvoltarea
economiei nationale, prin apararea ei de concurenta straina.
- Politica vamala a liberului schimb – este indreptata spre sustinerea mondiala a importului pe piata
interna a marfurilor straine.

2.Stabiliti instrumentele politicii vamale (reglementarea tarifara si reglementarea netarifara)

Impunerea – instrumentul principal prin care se manifesta politica vamala si in general, politica fiscala.Prin
impunere se intelege acele masuri si operatiuni efectuate in baza legii, care au drept scop stabilirea unei cote de
impozit.Ca instrument de baza cu care opereaza politica vamala, impunerea indeplineste 3 functii importante:-
Functia fiscala – presupune o importanta sursa de venituri pentru bugetul de stat. -Functia protectionista –
presupune ocrotirea economiei nationale impotriva concurentei straine (prin aplicarea taxelor vamale la import,
pentru marfurile straine).- Functia de negociere – prin care se negociaza concesiile vamale bilaterale sau
multilaterale, in sensul stimularii schimburilor comerciale internationale.In literatura de specialitate se
mentioneaza ca notiunea de tarif vamal poate fi tratata atat in sens larg, cat si in sens ingust.
In sens larg, tariful vamal este un instrument de realizarea a politicii vamale avand drept scop echilibrarea
importurilor si exporturilor de marfuri, cat si protejarea pietii interne, prin instituirea si aplicarea mecanismului
de percepere a taxelor vamale. In sens ingust, tariful vamal poate fi definit , ca un catalog care cuprinde
Nomenclatorul de marfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum si cotele taxelor vamale
aplicate acestor marfuri. Autorul roman, Gheorghe Caraiani mentioneaza ca tariful vamal reprezinta o lista a
produselor care fac obiectul importurilor cu indicarea taxelor vamale pe produs.
Autoarea romana Carmen Mladen – ansamblul taxelor de import si export reprezinta tariful vamal al fiecarui
stat. In cadrul tarifului vamal, RM, aplica prevederile sistemului armonizat, prin care se intelege Nomenclatura
care cuprinde pozitiile si subpozitiile, notele de sectiuni, capitole, precum si regulile generale de interpretare a
sistemului armonizat cuprinse in Conventia din1983. Prin Nomenclatura tarifara se are in vedere Nomenclatura
stabilita in conformitate cu legislatia partii contractante pentru incasarea taxelor vamale la import. Din punct de
vedere practic, s-a stabilit o anumita legitate in ce priveste nivelul de dezvoltare economica a statului si cota
taxelor vamale prevazute de tariful vamal de import. De regula, cu cat statul este mai dezvoltat, cu atat nivelul
taxelor vamale este mai mic, deoarece tara ce produce o marfa concurenta nu are nevoie de protejare
adaugatoare a producatorilor autohtoni.
Reglementarea netarifara. Prin metoda netarifare se intelege totalitatea mijloacelor de politica economica
externa, care nu intra in grupa reglementarilor vamale tarifare, dar sunt realizate in cadrul organizarii
administrative indeplinind rolul de regulator al circuitului de marfuri internationale.

3.Propuneti noi forme de realizare a politicii vamale a RM

Politica vamala este o componenta a politicii comerciale a unui stat, cuprind totalitatea dispozitiilor legale
(realizata cu ajutorul reglementarilor adoptate de stat) cu privire la intrarea si iesirea in/ din tara a marfurilor si
care implica controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a marfurilor si mijloacelor de transport, indeplinirea
formalitatilor vamale si plata taxelor vamale (sau impunerea vamala). (?) Imaginatia ! Succes !

13
IX.Originea marfurilor
1.Definiti notiunea originei marfurilor Ţara de origine a mărfurilor - ţara în care mărfurile au fost obţinute
integral sau au fost supuse unei prelucrări suficiente. Sau Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care
ea a fost obţinută integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezenta
lege şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
2.Comparati marfurile “obtinute in intregime intr-o tara” si marfurile supuse prelucrarii suficiente Drept
mărfuri obţinute integral în ţara respectivă se consideră:
a) zăcămintele minerale şi alte substanţe naturale extrase din solul ţării respective sau de pe fundul apelor
ei teritoriale;
b) plantele şi produsele vegetale crescute sau recoltate în ţara respectivă;
c) animalele vii născute şi crescute în ţara respectivă;
d) produsele obţinute de la animale vii crescute în ţara respectivă;
e) produsele obţinute din vînatul şi pescuitul practicate pe teritoriul ţării respective;
f) produsele rezultate din pescuitul maritim şi alte produse extrase din mare dincolo de apele teritoriale ale
ţării respective de vasele acesteia sau de cele închiriate de ea;
g) produsele fabricate la bordul navelor prelucrătoare ale ţării respective, în exclusivitate din produsele
menţionate la lit. f);
h) deşeurile şi rebuturile provenite din operaţiuni de producere şi prelucrare desfăşurate în ţara respectivă;
i) articolele uzate colectate în ţara respectivă care pot fi folosite numai pentru recuperarea materiilor
prime;
Criteriile prelucrării suficiente a mărfii în ţara respectivă sînt:
a) modificarea, în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru semne, a poziţiei mărfii
(codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia;
b) executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept ţară de origine
ţara unde au fost efectuate aceste operaţii;
c) modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor utilizate la fabricarea ei
constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad valorem).
Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:
a) operaţiile de asigurare a integrităţii ei în timpul păstrării sau transportului;
b) operaţiile de pregătire a mărfii pentru vînzare şi transport (divizarea loturilor, formarea loturilor pentru
expediere, sortarea, reambalarea);
c) operaţiile simple de asamblare;
d) reunirea mărfurilor (componentelor) fără a atribui producţiei obţinute caracteristici ce ar deosebi-o
esenţial de mărfurile (componentele) iniţiale.
3.Estimati tipurile de origine a marfurilor (preferentiala si nepreferentiala) Există doua tipuri de origine,
preferenţială şi nepreferenţială. Regulile de origine nepreferenţială sunt folosite pentru a determina originea
produselor supuse măsurilor de politică comercială, cum ar fi, taxe anti-dumping şi de compensaţie, embargouri
comerciale, măsuri de protecţie şi compensatorii, restricţii cantitative, dar şi pentru cote tarifare, pentru statistici
comerciale, pentru achiziţii publice, pentru marcarea originii etc. În plus, restituţiile la export în UE în cadrul
Politicii Agricole Comune se bazează de cele mai multe ori pe originea nepreferenţială. Originea preferenţială
conferă anumite beneficii pentru mărfurile comercializate între diferite ţări, în special taxe vamale reduse sau
chiar zero. În ambele cazuri un element important în determinarea originii este clasificarea lor tarifară.
Mărfurile comercializate sunt identificate în Comunitate printr-un cod numeric în Nomenclatura Combinată şi
înainte de a determina originea este esenţial să se determine codul CN.
14
X.Tariful vamal de import
1.Descrieti tariful vamal de import al RM Tariful vamal de import este un catalog ce cuprinde
Nomenclatorul de marfuri si cota taxelor vamale aplicate la introducerea marfurilor pe teritoriul vamal. Tariful
vamal de import este cel mai traditional instrument aplicat in vederea realizarii politicii economice. Tendinta
tarifului vamal de import este de a majora pretul marfurilor importate.
2.Clasificati tarifele vamale utilizate in practica international Clasificarea tarifului vamal.In literatura de
specialitate se deosebesc 2 criterii de clasificare a tarifelor vamale. Astfel, in dependenta de regimul vamal, in
care sunt transportate marfurile peste frontiera vamala avem tarif vamal de import si tarif vamal de export.
Tariful vamal de import este un catalog ce cuprinde Nomenclatorul de marfuri si cota taxelor vamale aplicate la
introducerea marfurilor pe teritoriul vamal. Tariful vamal de import este cel mai traditional instrument aplicat
in vederea realizarii politicii economice. Tendinta tarifului vamal de import este de a majora pretul marfurilor
importate.
Tariful vamal de export este folosit de un numar restrans de state, preponderent aflate in curs de dezvoltare ce
dispun de resurse naturale, fiind totodata un instrument de exercitare a controlului asupra exportului. Scopul
aplicarii unui asemenea tarif este mentinerea preturilor pentru o anumita categorie de marfa pe piata interna si
pe piata internationala.
O alta clasificare a tarifelor vamale este aceea care imparte tarifele vamale in tarife vamale cu o singura coloana
(tarife simple) – cuprinde o singura lista de taxe vamale care se aplica importurilor provenind din toate tarile;
tariful vamal cu mai multe coloane (tarif compus) prevede mai multe categorii de taxe vamale care se aplica
diferit fata de tara de unde provine marfa, respectiv acest tip de tarife cu niveluri diferentiate de taxe vamale
prevad o discriminare comerciala si posibilitatea de a obtine concesii tarifare din partea altor tari. In cadrul unui
asemenea tarif, cotele taxelor vamale se schimba de la cota maxima (taxa autonoma) la o cota mai mica (taxa
conventionala). In tariful vamal cu mai multe coloane, putem intalni urmatoarele coloane de taxe vamale:
1. Coloana taxelor generale (autonome/ de baza) – stabilite de stat, in mod autonom si independent
2. Coloana taxelor conventionale – in baza acordurilor internationale se stabilesc anumite conditii pentru
anumite marfuri ale unor anumite state. Poate fi mentionata si clauza natiunii celei mai favorizate.
3. Coloana taxelor preferentiale – se acorda anumite preferinte in baza unor conventii internationale
(acorduri bilaterale, mai ales intre statele vecine sau grupuri de state) – preferinte conditionate
(principiul reciprocitatii la aplicarea taxelor vamale pentru marfuri, dintre statele care au incheiat
acorduri), preferinte neconditionate.
4. Coloana taxelor de retorsiune (taxa vamala aplicata pentru marfurile unui stat care aplica actiuni
neloiale fata de un alt stat, care aplica taxele date)
Sub aspectul stabilirii sale, tariful vamal poate fi:
1. tarif vamal general (autonom)
2. tarif vamal conventional
3. tarif vamal diferentiat
4. tarif vamal preferential

3.Apreciati rolul tarifului vamal in reglementarea activitatii economice externe

Tariful vamal este un instrument de politica comerciala cu ajutorul caruia se protejeaza economia tarii, precum
si a produsului intern de concurenta straina.

15
XI.Taxa vamala
1.Relatati despre natura juridical a taxei vamale In literatura de specialitate se mentioneaza mai multe
definitii ale taxelor vamale.Profesorul Dan Drosu Sabuna mentioneaza ca taxele vamale sunt acele prelevari
banesti percepute de catre stat, in momentul in care lucrurile trec granitele tarii respective, in vederea
importului, exportului sau tranzitului.Autorul Gheorghe Caraiani mentioneaza ca taxa vamala reprezinta un
impozit indirect perceput de catre stat, in momentul trecerii marfurilor peste granitele vamale ale tarii
respective.In doctrina rusa este mentionata definitia : taxa vamala reprezinta un aport obligatoriu, fiind incasata
de organele vamale, in cazul importarii sau exportarii marfurilor pe teritoriul vamal.Notiunea legala a taxei
vamale, identificata in Codul vamal al R.M. – taxa vamala este impozitul incasat de organul vamal, conform
tarifului vamal la import .
Referindu-ne la natura juridica a taxei vamale, poate fi mentionat ca ele fac parte din categoria impozitelor,
respectiv, acestea apar sub forma unui impozit indirect , ca si orice alt venit indirect , taxele vamale, pana la
final sunt suportate de catre consumatori prin majorarea preturilor la marfurile importate.Impozite si taxa – taxa
e platita organului abilitat, in schimbul prestarii unui oarecare serviciu, iar impozitul e plata obligatorie, pentru
care nu exista vreo remunerare ca in cazul taxelor.Taxa vamala, in esenta este un impozit vamal – la
introducerea si scoaterea marfurilor de pe teritoriul tarii, iar organul vamal nu presteaza niciun serviciu in
schimb sau vreo remunerare.
2.Clasificati taxele vamale dupa diferite criteria In functie de obiectul impunerii se deosebesc taxele vamale :
1. Taxele vamale de import – sunt acele impozite percepute de stat asupra marfurilor de origine straina,
care sunt solicitate de a trece frontiera vamala pentru a fi pusa in libera circulatie (mijloc de protectie a
producatorului autohton)
2. Taxele vamale de export - se precep de catre stat asupra marfurilor nationale (autohtone) la exportul lor
in strainatate
3. Taxele vamale de tranzit – se percep de catre stat asupra marfurilor straine, care tranziteaza teritoriul
vamal al tarii respective.
Dupa scopul lor, taxele vamale se impart :
1. Taxe vamale fiscale – se percep cu scopul de a forma venitul intern
2. Taxe vamale protectioniste - sunt acele taxe care au ca principal scop crearea unei bariere pentru
marfurile straine, prin care se urmareste eliminarea concurentei straine pe piata tarii respective
(principalul scop e de a proteja piata autohtona si de formare a veniturilor in stat- scopul fiscal).
3. Taxele vamale de retorsiune – reprezinta raspunsul dat unui alt stat, care impune restrictii la importul de
marfuri din alt stat.
Dupa modul de percepere , taxele vamale se clasifica in :
1. Taxe vamale ad-valorem – se stabilesc sub forma unui procent din valoare marfurilor (cele mai
raspandite pe plan international)
2. Taxe vamale specifice – constau dintr-o suma specifica de bani raportata la o unitate de masura sau de
volum
3. Taxe vamale compuse / mixte – sunt o combinatie intre o taxa ad-valorem si una specifica si se aplica
prin insumarea acestora.
4. Taxele vamale sezoniere – sunt practicate de tarile europene in cadrul politicii agrare. Practicarea unor
taxe vamale mari se face la inceputul recoltei, pentru a proteja productia autohtona, iar in perioada de
varf a recoltei – aceste taxe sunt mici si favorizeaza importul. In tarile UE se aplica aceste taxe vamale,
care nu pot depasi perioada de 6 luni. Taxele vamale sezoniere, difera anual, fiind stabilite.

16
In functie de modul de stabilire :
1. Taxe vamale autonome - se stabilesc individual de stat si se aplica asupra marfurilor, indiferent de
provenienta marfurilor
2. Taxe vamale conventionale - se stabilesc in baza intelegerilor internationale, cu alte state, fiind aplicate
anumite taxe vamale, in dependenta de provenienta marfurilor
3. Taxe preferentiale – in literatura de specialitate se considera si acestea o categorie, insa de facto se
includ in categoria taxelor conventionale.
Conform legislatiei RM, se deosebesc urmatoarele categorii de taxe vamale :
1. taxe ad-valorem
2. taxe specific
3. taxe combinate
4. taxe exceptionale – care se divizeaza in : a) taxa speciala se aplica in scopul protejarii marfurilor de
origine autohtona, la introducerea pe teritoriul vamal a marfurilor de productie straina, in cantitati si in
conditii care cauzeaza sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producatorilor de marfuri
autohtoni ; b) taxe anti-dumping - este perceputa in cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor marfuri
la preturi mai mici decat valoarea lor in tara exportatoare, la momentul importului, daca sunt vizate
interesele sau apare pericolul cauzarii prejudiciilor materiale considerabile producatorilor de marfuri
autohtoni. Dumping – vanzarea marfurilor la un pret mai mic decat sinecostul ei ; c) taxa compensatorie
– se aplica in cazul introducerii pe teritoriul vamal a marfurilor la producerea sau la exportul carora,
direct sau indirect, au fost utilizate subventii, daca sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzarii
prejudiciilor materiale considerabile, producatorilor de marfuri autohtoni

3.Apreciati rolul taxei vamale la introducerea marfurilor

Platitori ai taxelor vamale sunt persoane juridice in al caror obiect de activitate sunt prevazute si operatiuni de
import, cit si persoane fizice autorizate sa efectueze astfel de operatiuni. Taxele vamale sunt prevazute in
Tariful vamal de import, fiind exprimat in procente si se aplica in valoare in vama a marfurilor importate,
exprimata in lei si se percep de organele vamale, pentru ca in final sa fie varsate la bugetul de stat. Prin
intermediul taxei vamale sunt acordate anumite facilitate, cum ar fi: Tariful vamal prevede scutirea de taxe
vamale pentru importul urmatoarelor categorii de bunuri: a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar,
cultural, sportive, didactic. B)bunuri straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului; c) Monstrele dara
valoare comerciala, material publicitare,, de reclama si documente; d) Alte bunuri.
Pentru ca aceste bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa
fie trimise de expeditori catre destinatar fara nici o obligatie de plata, sa nu faca obiectul unei comercializari
ulterioare, sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti aducatoare de venituri, sa fie cuprinse in patrimonial
persoanei juridice si inregistrate in evidenta contabila proprie.
Taxele vamale percepute asupra importurilor de marfuri produc efecte complexe care se inscriu in sfera pur
financiara, dar si efecte economice si comerciale. Astfel taxele vamale au urmatoarele efecte:
- Effect asupra veniturilor bugetare ale statului; Effect de protejare a economiei nationale sau protectiei
interne; Effect de redistribuite a veniturilor dintre diferitele categorii de participant la activitatea
economica (producatori, consumatori, etc); Effect asupra raportului de schimb al tarii; Effect de
competitivitate; Effect asupra veniturilor diferitelor categorii sociale; Effect asupra balantei de plati;
Efecte asupra costurilor.

17
XII.Reglementarea juridical a trecerii marfurilor , bunurilor, valorilor si mijloacelor de transport peste
frontier vamala a RM
1.Relatati despre principiile generale de trecere a marfurilor, mijloacelor de transport, mijloacelor
banesti peste frontier vamala a RMPrin “principii generale de trecere a marfurilor si a mijloacelor de
transport peste frontiera vamala a RM” se intelege acele reglementari de baza pe care toti participantii la
raporturile de import-export a marfurilor si mijloacelor de transport sunt obligati sa se conduca si sa le respecte.
Aceste principii sunt expuse in capitolul II al Codului vamal al RM. Ele au rolul unor norme juridice
fundamentale obligatorii pentru indeplinire si respectare si formeaza baza reglementarii vamale a trecerii
marfurilor si mijloacelor de transport a perfectarii actelor vamale si a controlului vamal. Astfel exista
urmatoarele principii :
- Principiul egalitatii persoanelor la trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala
- Principiul interdictiei si limitarii trecerii anumitor marfuri, peste frontiera vamala a RM.Marfuri limitate
in transportare (introducere/ scoatere) a marfurilor – arme, substante narcotice medicamentoase.Marfuri
interzise – substantele radioactive, cu exceptia cazurilor cand exista acordul international intre state
- Principiul declararii marfurilor – toate marfurile, mijloacele de transport urmeaza a fi declarate.
Declararea – expunerea de date veridice despre marfa trecuta, scopul trecerii. Declararea se face verbal
sau in scris.
- Principiul efectuarii controlului vamal – toate marfurile, mijloacele de transport, persoanele pot fi
supuse controlului. Formele controlului vamal – controlul vamal, corporal, supravegherea vamala.
- Principiul achitarii drepturilor de import-export si acordarii liberului de vama.
- Principiul stabilirii unui anumit regim vamal
- Principiul trecerii marfurilor si mijloacelor de transport numai prin locurile de amplasare a organelor
vamale; -Principiul utilizarii marfurilor numai in scopurile declarate
2.Stabiliti particularitatile distincte la trecerea mijloacelor banesti de catre persoanele fizicePersoanele
fizice sînt obligate să declare în scris numerarul şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum
şi numerarul şi cecurile de călătorie în valută străină, în următoarele cazuri:
a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană;
b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană;
c) la solicitarea colaboratorului vamal.
Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, bancnote,
monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii
comerciale; de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale
sau a bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova
sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se
confirmă prin actele respective. Modul de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal; de
a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu
condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro,
drepturile de import se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă
menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora;

3.Argumentati rolul operatiunilor prealabile la trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste

frontier vamala

18
XIII.Declararea marfurilor
1.Definiti notiunea si principiile declararii marfurilor
Prin declarare se intelege expunerea de date veridice de catre declarant privind tipul si cantitatea marfurilor,
despre scopul trecerii marfurilor, peste frontiera vamala, precum si alte date necesare, pentru efectuarea
controlului vamal, a stabilirii si incasarii platilor vamale.Stabilind esenta declararii, autorul rus Timosenko,
considera ca declararea reprezinta etapa principala a procedurii de perfectare a actelor vamale. Declararea
vamala se efectueaza in temeiurile principiilor:
- Principiul legalitatii – doar in cazurile prevazute de legislatia si in forma prevazuta de aceasta.
- Principiul respectarii drepturilor, libertatilor si intereselor subiectilor activitatii economice externe si
persoanelor fizice.
- Principiul operativitatii
- Principiul utilizarii „limbii de stat” – in cazul declaratiei in detaliu si cu titlu de exceptie, anexele la
declaratie pot fi facute intr-o alta limba.
- Principiul egalitatii subiectilor la declararea marfurilor si a mijloacelor de transport.

2.Determinati procedura si formele declararii

Locul declararii marfurilor si a mijloacelor de transport,s e stabileste in mod diferit, in functie de categoria
marfurilor, precum si mijlocul de transport utilizat la transportarea acestora. Ce tine de termenul de declarare,
declaratia vamala se va completa de declarant sau de broker vamal, cu respectarea urmatoarelor termene.
Declaratia vamala este depusa la organul vamal de frontiera, in ziua lucratoare, imediat urmatoare a zilei de
trecere a frontierei vamale, iar in cazul finalizarii regimului vamal de tranzit, in decursul unei zile lucratoare,
imediat urmatoare zilei in care a expirat termenul-limita de tranzit acordat.Persoanele fizice care nu au bunuri
destinate comercializarii, in bagajul de mana si in bagajul de insotire, depun la trecerea frontierei vamale,
declaratia vamala odata cu prezentarea bunurilor.Pentru gazul natural si energia electrica, importate, termenul
de declarare este din momentul trecerii frontierei vamale, pana la data de 20 a luni imediat urmatoare celei de
gestiune. Declaratia vamala care se depune la organul vamal trebuie sa fie insotita de toate documentele
necesare vamuirii. Organul vamal este in drept sa ceara informatii suplimentare pentru a verifica datele din
declaratia vamala si din alte documente prezentate.
Cu permisiunea organului vamal, documentele pot fi prezentate in limbile straine vorbite de colaboratorii
vamali.
Din momentul primirii si inregistrarii declaratiei vamale, ea devine ca act juridic.
La solicitarea reclamantului, poate fi efectuata rectificarea unei sau mai multor date din declaratia pe care a
depus-o la organul vamal. Nu se poate efectua rectificarea daca cererea a fost prezentata dupa ce organul vamal
a intreprins una din urmatoarele actiuni:
- A informat declarantul ca intentioneaza sa efectueze controlul fizic al marfurilor.
- A constatat inexactitatea datelor a caror rectificare este solicitata.
- A acordat liberul de vama.
Daca una si aceeasi persoana trece periodic acelasi tip de marfuri si de mijloace de transport, organul poate sa-
i permita depunerea unei singure declaratii vamale pentru toate partidele de marfuri si mijloace de transport,
care trec frontiera vamala, intr-o anumita perioada ( declaratia vamala periodica).
19
Declararea marfurilor si a mijloacelor de transport poate fi efectuata cu permisiunea organului vamal, prin
utilizarea unor proceduri simplificate, dupa cum urmeaza:
- Procedura declaratiei incomplete, permite organelor vamale sa accepte in cazuri temeinic justificate o
declaratie care nu contine toate datele necesare sau care nu este insotita de toate documentele necesare pentru
regimul vamal solicitat.
- Procedura declaratiei simplificate permite ca marfurile si mijloacele de transport sa fie plasate sub un
regim vamal la prezentarea declaratiei simplificate cu prezentarea ulterioara a unei declaratii suplimentare.
Declaratia incompleta poate fi efectuata si in forma declaratiei incomplete
- Procedura de vamuire la domiciliu – permite ca plasarea marfurilor si mijloacelor de transport sub in
regim vamal sa se desfasoare la sediul declarantului sau in alte locuri desemnate sau aprobate de organul
vamal.
Formele declararii.
Conform prevederilor legale sunt prevazute urmatoarele forme de declarare:
1. Scrisa
2. Verbala
3. Prin actiune
4. Electronica

3.Apreciati rolul declararii marfurilor la vamuirea marfurilor de export-import

- Asigura organul vamal cu informatii necesare despre marfuri si mijloace de transport ce trec peste
frontiera vamala, in scopuri vamale
- Declarantul confirma legalitatea actiunilor savarsite in privinta marfurilor si mijloacelor de transport
care sunt trecute sub un anumit regim vamal.
- In faza declararii, organele vamale controleaza conformitatea informatiilor despre marfuri si mijloace de
transport cu datele obiective, in urma efectuarii controlului fizic.

20
XIV.Declaratia vamala in detaliu
1.Definiti declaratia vamala in detaliu Notiunea legala a declaratiei vamale in detaliu este urmatoarea : actul
unilateral prin care o persoana manifesta in formele si modalitatile prevazute de legislatia vamala, vointa de a
plasa marfurile, intr-o procedura vamala.

2.Identificati tipurile declaratiei vamale in detaliu (primara si complimentara) si destinatia exemplarelor

acesteia Prin declaratia vamala primara se intelege exemplarele declaratiei vamale in detaliu, utilizate pentru
declararea in detaliu a marfurilor clasificate la un singur cod tarifar, iar declaratia vamala complementara este
alcatuita din exemplarele declaratiei vamale, in detaliu utilizate impreuna cu exemplarele declaratiei vamale
primare pentru declararea marfurilor, care se clasifica la coduri tarifare diferite.
Declaratia vamala in detaliu se compune, de regula, dintr-un set de 8 exemplare, consecutive de la 1 la 8. In
cazul folosirii procedeelor informatice,s e utilizeaza formularele alcatuite din seturi a cate 4 exemplare, avand
fiecare, dubla utilizare. De exemplu la exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 si 4/5. Exemplarele declaratiei vamale in
detaliu au urmatoarea destinatie:
- Exemplarul 1 se pastreaza la biroul vamal de expeditie sau export.
- Exemplarul 2 serveste la colectarea informatiilor statistice privind exportul
- Exemplarul 3 revine exportatorului , dupa acordarea liberului de vama
- Exemplarul 4 insoteste marfurile expediate sub regim vamal de tranzit si este retinut de biroul vamal de
destinatie
- Exemplarul 5 insoteste marfurile aflate in tranzit pana la biroul vamal de destinatie si este retrimis
biroului vamal de plecare pentru confirmarea incheierii regimului de tranzit
- Exemplarul 6 este pastrat la biroul vamal de import
- Exemplarul 7 este destinat pentru colectarea informatiilor statistice privind importul
- Exemplarul 8 revine titularului dupa acordarea liberului de vama
Export – exemplarul 1,2,3; Import – exemplarele 6,7,8; Tranzit – exemplarele 4, 5; Declaratia vamala se
completeaza doar in limba de stat.
3.Analizati conditiile pe care trebuie sa le intruneasca declaratia vamala in detaliuDatele se înscriu în
declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea declaraţiei vamale se poate face: in procedură
manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau similar, cu completarea de mînă, cu
condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscule -în cazurile temeinic justificate
în baza procedurii stabilite de Serviciul Vamal; în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a
declaraţiei vamale prin procedee informatice. Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia
aplicată pe declaraţia vamală în detaliu - atestată, după caz, cu ştampila acestuia - conferă documentului
caracterul original şi autentic.
Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei vamale destinat biroului vamal.Atunci cînd
completarea rubricilor din declaraţie se realizează prin intermediul sistemelor informatice, semnătura olografă şi
ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică de identificare, conform metodologiei stabilite de
Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile în care
semnătura şi ştampila sînt aplicate manual.
Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la biroul vamal nu trebuie să conţină date
ilizibile, ştersături sau rescrieri. Este interzis colaboratorilor vamali să participe la redactarea sau completarea
rubricilor din declaraţiile vamale în detaliu, altele decît cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu
excepţia cazurilor cînd, conform prevederilor legislaţiei prin dispoziţii emise de Serviciul Vamal, se prevede
altfel.Exemplarele declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărei proceduri vamale se prezintă şi se
depun la biroul vamal desprinse din set.
21
XV. Procedura de trecere peste frontier vamala a marfurilor de catre persoane juridice
1.Definiti procedura de trecere peste frontier vamala a marfurilor de catre persoane juridice
Mijloacele de transport, mărfurile şi obiectele ce aparţin persoanelor juridice, inclusiv organizaţiilor
şi reprezentanţelor internaţionale şi străine se declară vămii.Alte obiecte se declară la vamă în cazurile
stabilite de Departamentul Controlului Vamal.
Vama poate autoriza, la cerere, persoanelor juridice să declare pe bază de contract mărfurile şi obiectele,
eliberîndu-le certificate de declarant vamal.Persoanele juridice menţionate pot efectua, cu autorizarea vămii,
controlul vamal al mărfurilor şi obiectelor, perfectarea actelor vamale. Rezultatele controlului vamal efectuat
şi ale perfectării actelor vamale nu sînt obligatorii pentru organul vamal.Vama în a cărei rază de acţiune se
află persoana fizică sau juridică respectivă examinează cererea acesteia în termen de 15 zile de la primire.
Termenul de examinare a cererii poate fi prelungit pînă la două luni în cazul în care vama este nevoită să
ceară, privitor la persoana respectivă, informaţii suplimentare persoanelor fizice şi juridice, precum şi
băncilor, instituţiilor financiare şi altor instituţii.Certificatul de declarant vamal îşi pierde valabilitatea
dacă persoana juridică nu îl ridică timp de şase luni de la adoptarea hotărîrii de a recunoaşte dreptul de
declarant vamal, precum şi dacă în decursul unui an de la eliberarea certificatului nu şi-a exercitat atribuţiile
de declarant vamal.
2.Descrieti operatiunile prealabile vamuirii marfurilor (instiintarea, prezentarea marfurilor, depozitarea
provizorie)
Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele:
a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare
ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate- Transportatorii mărfurilor
ori reprezentanţii acestora sînt obligaţi să prezinte organelor vamale situate la frontiera de stat
mijloacele de transport şi documentele de însoţire ale acestora.
b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontier- La trecerea frontierei
de stat, organele vamale efectuează identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor
de însoţire;
c) examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane- Declarantul
vamal sau reprezentantul acestuia poate să verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul
şi cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază.
De asemenea, el poate solicita organelor vamale permisiunea de a preleva eşantioane. Examinarea prealabilă a
mărfurilor şi prelevarea de eşantioane se efectuează sub supraveghere vamală. Serviciul Vamal este în drept să
stabilească metodologia respectivă.;
d) declararea sumară şi depozitarea provizorie- Declaraţia sumară se completează pe formularul
elaborat în conformitate cu normele emise de Serviciul Vamal privind declaraţia sumară şi
depozitul provizoriu. Serviciul Vamal poate aproba depunerea declaraţiei sumare în formă
electronică..

22
3.Analizati drepturile si obligatiile persoanelor juridice ce trec peste frontier vamala marfuri cit si a
organelor vamale
Persoanele juridice care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova sînt obligate:
1) să se oprească în locurile de control vamal, să intre şi să părăsească locul de control vamal numai cu
autorizarea colaboratorului vamal;
2) să prezinte la cererea organului vamal bunurile transportate;
3) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii;
4) să plătească obligaţiile vamale, în cazurile prevăzute de legislaţie;
5) să efectueze alte cerinţe legale ale autorităţilor vamale.
Drepturile organelor vamale:
- să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu;
- să inspecteze agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
Obligatiile organelor vamale sunt:
Colaboratorul vamal este obligat:
- să asigure respectarea Constituţiei, legilor şi a altor acte normative;
- să asigure respectarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor;
- să acţioneze în scopul combaterii fraudei, a corupţiei, a traficului ilicit de mărfuri şi de bunuri şi a altor
acţiuni ilicite;
- să nu se lase intimidat de presiuni sau influenţe exercitate asupra lui de către persoane sau structuri din
interiorul sau din afara instituţiei privind îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
- să semnalizeze faptele de comportament corupţional şi cele care încalcă grav etica profesională.

23
XVI.Regimul juridic al bunurilor ce apartin persoanelor fizice la trecerea peste frontier vamala a RM
1.Relatati particularitatile detarminarii destinatiei marfurilor
Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoana fizică peste frontiera vamală se determină reieşind din
categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza tuturor circumstanţelor călătoriei. Mărfurile sînt calificate a
fi destinate uzului personal dacă ele sînt introduse (scoase) în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoană
ori de către membrii familiei acesteia (pentru consum final).
Membri ai familiei sînt soţul (soţia), copiii (inclusiv cei adoptivi), părinţii, persoanele asupra cărora este
instituită, conform legii, tutela sau curatela. La stabilirea destinaţiei mărfurilor se iau în considerare
următoarele: a) categoria mărfii: modul de consum, practica de utilizare; b) cantitatea mărfii: articole omogene
de aceeaşi denumire, de aceeaşi mărime, model, culoare etc.; c) circumstanţele legate de călătorie: scopul
călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi ţara în care pleacă persoana.
Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie se pune în
seama persoanei fizice care deplasează marfa. Valoarea în vamă a mărfurilor deplasate de persoane fizice se
determină în conformitate cu prevederile Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

2.Identificati drepturile si obligatiile persoanelor fizice la trecerea bunurilor peste frontier vamala
Persoanele fizice au dreptul: a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în
moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină,
nelimitat fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c); b) de a scoate de pe
teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi
bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 10000 euro (sau echivalentul lor) de
persoană fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c); c) de a scoate de pe
teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi
bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 50000 euro (sau echivalentul lor) de
persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative:
- actele vamale ce confirmă introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova; şi/sau
- permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu actele
normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei;
d) de a declara bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi
bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova şi scoase de pe
teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa la prezenta lege;
b) bunurile introduse în ţară, altele decît cele menţionate la lit.a), a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de
200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie;
Persoanele fizice au dreptul: a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de
uz personal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, bancnote, monede şi cecuri
de călătorie în valută străină,precum şi mărfuri menţionate în anexa la prezenta lege;

24
b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît cele indicate la lit.a) a
căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import
se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea
impozabilă a bunului);
c) de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a
bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova
sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se
confirmă prin actele respective. Modul de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal;
d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu
condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vor
percepe reieşind din valoarea bunurilor în vamă (limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a bunurilor);
e) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sînt prevăzute la lit.a) şi lit.b) şi care nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor drepturilor de import şi declarării în modul
stabilit;
g) de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor neînsoţite, cu condiţia că
acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, precum şi cu condiţia achitării drepturilor de
import, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.d), şi declarării în modul stabilit.
Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale
sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă
aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite)
destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu
condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul
stabilit.
Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport folosite în
producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană. Persoanele
fizice rezidente nu au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimul
vamal de admitere temporară. Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova
valori culturale.

3.Argumentati procedura trecerii peste frontier vamala a mijloacelor de transport de catre persoane
fizicePersoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de
transport auto cu termen de exploatare de peste 10 ani, tractoare cu termenul de exploatare de peste 12 ani
clasificate la poziţia tarifară 8701, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi
autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul
de exploatare de peste 7 ani, inclusiv cele obţinute prin moştenire şi în legătură cu stabilirea la un loc de trai
permanent în Republica Moldova indiferent de regimul vamal ales.
Baza de calcul a sumei de garanţie o constituie drepturile de import în volum maxim, care trebuie să fie plătite
pentru mijloacele de transport de categoria respectivă, plasate în regim vamal de import, a căror introducere pe
25
teritoriul Republicii Moldova este permisă de prezenta lege. Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a
introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a
acestora, cu respectarea următoarelor condiţii: a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă
permanentă în alte state; b) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de pasageri şi de
mărfuri în folos public; c) mijloacele de transport auto să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul
vamal de admitere temporară, cu scutire de achitarea tuturor drepturilor de import, fără completarea şi,
respectiv, eliberarea de acte vamale; d) regimul vamal de admitere temporară să fie acordat în funcţie de
termenul de aflare a mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova.
În cazul în care persoana fizică nerezidentă părăseşte teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport
auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova, ea este obligată să
plaseze acest mijloc de transport auto sub supraveghere vamală în regimurile vamale antrepozit vamal sau
depozit provizoriu ori să depună gaj, pe un termen de 180 de zile, în cuantum egal cu drepturile de import
prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport în regimul vamal de import. În cazul în care mijlocul de
transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de garanţie depuse la
intrare se transferă integral la bugetul de stat. Mijloacele de transport auto cu termenul de exploatare de peste 10
ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru
transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare de peste 7 ani, ce
aparţin persoanelor fizice nerezidente, introduse pe teritoriul Republicii Moldova, pot fi înstrăinate numai în
scopul scoaterii lor ulterioare de pe teritoriul ţării.
Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor şi caroseriilor cu
termen de exploatare de peste 10 ani, iar pentru mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi
pentru autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu
termenul de exploatare de peste 7 ani, cu excepţia motoarelor şi caroseriilor introduse pe teritoriul ţării de
persoane fizice nerezidente în conformitate cu regimul vamal de tranzit, cu condiţia escortării obligatorii a
acestora de către serviciul de supraveghere şi escortare. Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce
pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto (indiferent de termenul de exploatare) în
conformitate cu regimul vamal de admitere temporară cu condiţia că sînt proprietari asupra mijloacelor de
transport şi locuiesc temporar în ţară, fapt confirmat prin actele respective. Mijloacele de transport menţionate
trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state. Se interzice organelor vamale vămuirea mijloacelor de
transport auto, motoarelor şi caroseriilor cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar a mijloacelor de transport
auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi a autovehiculelor concepute pentru transportul de maximum 20
persoane clasificate la poziţia 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor acestora cu termenul de exploatare
de peste 7 ani, ce aparţin persoanelor fizice rezidente.
Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se ia
anul de producţie. Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare
(paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În
cazul necorespunderii datelor ce se conţin în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN,
drept bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor
de înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind
anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte în baza datelor uzinei
producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie al vehiculelor supuse evidenţei în
Registrul de stat al transporturilor, în modul respectiv al sistemului informaţional “Asycuda World” se face
menţiunea de rigoare.Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto
introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru achitarea drepturilor
de import dacă aceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de organele vamale.

26
XVII.Importul pentru circulatie libera
1.Descrieti regimul vamal de import pentru circulatie libera
Importul este regimul vamal in care marfurile introduce pe teritoriul vamal, primesc statutul de marfuri puse in
libera circulatie numai dupa ce sunt platite drepturile de import si sunt aplicate masurile de politica economica.
In literatura de specialitate importul se defineste ca regimul vamal in care marfurile straine sunt introduse pe
teritoriul vamal, fara obligatia de a fi scoase de pe acest teritoriu cu conditia achitarii drepturilor de import si
aplicarii masurilor de politica economica.

2.Stabiliti conditiile de plasare a marfurilor sub regimul de import pentru circulatie libera
Importul marfurilor implica urmatoarele componente :
- Aplicarea masurilor de politica economica ( masurile tarifare – drepturile de import si cele netarifare –
licentierea si cotarea, daca sunt stabilite pentru categoria respectiva de marfuri)
- Aplicarea masurilor necomerciale (restrictii si prohibitii stabilite din considerente de protectie a
sanatatii publice, protectie a mediului inconjurator, ocrotire a principiilor morale, religiei si ordinii publice
- Punerea in circulatie a marfurilor ( circulatia libera a marfurilor, neconditionata si punerea conditionata
in circulatie)
Statutul marfurilor straine, puse in libera circulatie, pe teritoriul R.M. se echivaleaza cu statutul marfurilor
autohtone, dupa acordarea liberului de vama. Certificatul de origine, in acest caz, nu se elibereaza.
In unele cazuri legislatia vamala acorda anumitor marfuri, un anumit tratament tarifar, special. In legislatia RM
sunt cunoscute doua categorii de tratament tarifar:
- Prin tratament tarifar preferential se intelege o reducere sau o scutire de taxe vamale care poate fi
aplicata si in cadrul unui contingent cantitativ sau valoric.
- Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o scutire de drepturi de import, care poate fi
aplicata si in cadrul unui contingent valoric sau cantitativ (caracterul tarifar – tine de tariful vamal, insa in
tariful vamal sunt incluse doar taxele vamale, nu si accizele, TVA).
In cazul in care marfurile sunt puse in libera circulatie cu acordarea de facilitate fiscala si vamala, pe motivul
destinatiilor finale, acestea raman sub supraveghere vamala. Marfa trebuie sa fie utilizata 3 ani, in scopul
stabilit, pentru care a fost obtinuta facilitate vamala.

3.Elaborati schema de import a marfurilor si mijloacelor de transport in RM

27
XVIII.Perfectionarea active
1.Definiti regimul vamal de perfectionare active
Regimul de perfectionare activa permite ca urmatoarele marfuri sa fie utilizate pe teritoriul R.M., in una sau mai
multe operatiuni de prelucrare:
a)Marfurile straine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal, sub forma de produse compensatoare, fara
incasarea drepturilor de import, cu exceptia taxei pentru proceduri vamale si fara aplicarea masurilor de politica
economica.
b)Marfurile importate si puse in libera circulatie, daca sunt scoase de pe teritoriul vamal, sub forma de produse
compensatoare. In acest caz regimul vamal se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea
acestora, la realizarea exportului (lemnul introdus pentru fabricarea mobilei, destinate exportului).

2.Stabiliti operatiunile de perfectionare active

Operatiuni de perfectionare:
- Pelucrarea marfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte marfuri.
- Transofrmarea marfurilor .
- Repararea marfurilor, inclusiv restaurarea acestora, inlaturare defectelor, reglarea.
- Utilizarea anumitor marfuri, care nu se regasesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau
faciliteaza fabricarea acestor produse chiar daca ele se consuma complet sau partial in procesul de perfectionare.

3.Apreciati conditiile de autorizare a regimului vamal de perfectionare active

In cazul perfectionarii este adusa marfa pe teritoriul vamal, pentru a fi prelucrata, cu scopul de a fi re-exportata,
fara plata drepturilor de import, ci doar a taxelor pentru proceduri vamale
Pentru a obţine o autorizaţie de perfecţionare activă trebuie să prezentaţi autorităţii vamale un contract încheiat
cu partenerul extern, fie o comandă sau corespondenţa purtată cu acesta, sau orice alt document din care să
rezulte intenţia economică de a utiliza acest regim.
Documentele ce însoţesc declaraţia vamală pentru regimul de perfecţionare activă sunt următoarele:
-în cazul regimului de perfecţionare activă în sistemul cu rambursare: factura în baza căreia se declară valoarea
în vamă a mărfurilor;
- în cazul regimului de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare: factura în baza căreia se declară valoarea
în vamă a mărfurilor, declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor declarate
şi, când este necesar, autorizaţia scrisă pentru regimul vamal respectiv sau o copie a cererii de autorizare pentru
cazul în care se eliberează o autorizaţie retroactivă.
În ambele cazuri, autoritatea vamală poate solicita documentele de transport sau, după caz, documentele
aferente regimului vamal anterior. În cazul în care în vamă se prezintă o singură marfă în mai multe ambalaje,
autoritatea vamală poate solicita să se prezinte lista coletelor sau un document echivalent indicând conţinutul
fiecărui ambalaj.

28
XIX.Zona economica libera
1.Definiti notiunea zonei economice libere
Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), denumite în continuare zone libere, sînt părţi ale
teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot
perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, genuri ale
activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii.

2.Determinati conditiile de organizare si functionare a zonelor economice libere

Teritoriul zonelor libere este delimitat de restul ţării prin îngrădire sigură. Paza hotarelor zonelor libere se
asigură de către întreprinderile specializate de pază din Republica Moldova, în baza contractelor încheiate de
acestea cu Administraţia zonei respective. Faţă de persoanele fizice şi mijloacele de transport se aplică sistemul
de trecere autorizată a hotarelor zonei libere, al cărui mod de funcţionare este stabilit prin hotărîre de Guvern.
Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu
prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova. În lege
vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective.Guvernul va elabora concepţia generală de
creare şi dezvoltare a zonei libere. Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.
Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:
- scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei libere;
- studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
- proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile corespunzătoare ale
administraţiei publice centrale şi locale.
3.Argumentati inlesnirile si facilitatile privind regimul vamal , fiscal, valutar acordat rezidentilor zonelor
economice libere
Desfăşurarea în zona liberă a activităţii de întreprinzător de către persoane fizice sau juridice care nu sînt
înregistrate în calitate de rezidenţi sau care nu dispun de autorizaţia necesară pentru această activitate este
interzisă şi atrage răspunderea prevăzută de legislaţie.Rezidenţii sînt obligaţi de a declara mărfurile numai la
organul vamal ce supraveghează activitatea zonei libere corespunzătoare.Rezidenţii, în condiţiile legii, pot
contesta în instanţa judecătorească competentă, conform Codului de procedură civilă acţiunile Administraţiei,
inclusiv cele privind retragerea autorizaţiei sau suspendarea activităţii, precum şi privind retragerea statutului de
rezident.Se permite rezidenţilor zonei libere scoaterea din zona liberă a deşeurilor fără depunerea declaraţiei
vamale în scopul distrugerii sau depozitării (înhumării) acestora conform legislaţiei în vigoare. Serviciul Vamal
va asigura supravegherea procedurii de distrugere sau de depozitare (înhumare) şi va asigura evidenţa
simplificată a operaţiunilor în cauză.
Administraţia are dreptul să stabilească plăţi şi taxe zonale. Cuantumul plăţilor şi taxelor zonale percepute de la
rezidenţi de către Administraţie se stabileşte în contractul încheiat între aceştia şi Administraţie. Plăţile şi
transferurile, inclusiv cele care se realizează în cadrul operaţiunilor valutare, se efectuează de către rezidenţii
zonei libere, precum şi în favoarea acestora, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Pe teritoriul
zonelor libere decontările prin virament între rezidenţi se pot efectua atît în monedă naţională, cît şi în valută
străină. Asupra tranzacţiilor de export-import efectuate de către rezidenţi cu subiecţi străini se extind cerinţele
stipulate în legislaţie privind repatrierea mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor

29
XX.Antrepozitul vamal
1.Descrieti regimul vamal de antrepozit vamal Antrepozitul vamal (depozit) – este locul aprobat de organul
vamal si aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate: -Marfurile straine, fara aplicarea drepturilor de
import si masurilor de politica economica. -Marfurile autohtone destinate exportului.
Administrarea si gestionarea unui antrepozit sunt conditionate de emiterea unei autorizatii de catre serviciul
vamal, cu exceptia cazului in care organul vamal administreaza si gestioneaza el insusi, antrepozitul vamal.
Marfurile palsate sub regimul de antrepozit vamal, pot fi supuse operatiunilor: -De asigurare a integritatii lor -
De pregatire , cu acordul organului vamal, spre vanzare si transportare (ambalarea, marcarea, incarcarea,
descarcarea etc.)
Regimul vamal de antrepozitare se incheie prin: -Importul marfurilor straine -Plasarea marfurilor straine intr-un
alt regim vamal suspensiv -Re-exportul marfurilor straine antrepozitate -Abandonarea marfurilor straine in
favoarea statului -Distrugerea marfurilor straine sub control vamal -Exportul marfurilor autohtone
2.Clasificati antrepozitele vamale (public, privat) Un antrepozit vamal poate fi public sau privat. Atrepozitul
vamal public este disponibil oricarei persoane pentru depozitarea marfurilor. Antrepozitul vamal privat este
destinat exclusiv depozitarii marfurilor de catre antrepozitar (proprietarul, detinatorul depozitului).

3.Estimati drepturile si obligatiile antrepozitarului, organului vamal si persoanei ce plaseaza marfurile in

antrepozitul vamal Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a indeplini urmatoarele cerinte:
a. sa depuna la autoritatea fiscala competenta, daca se considera necesar, o garantie, in cazul
productiei, transformarii si detinerii de produse accizabile, precum si o garantie obligatorie
pentru circulatia acestor produse, in conditiile stabilite prin norme;
b. sa instaleze si sa mentina incuietori, sigilii, instrumente de masura sau alte instrumente similare
adecvate, necesare asigurarii securitatii produselor accizabile amplasate in antrepozitul fiscal;
c. sa tina evidente exacte si actualizate cu privire la materiile prime, lucrarile in derulare si
produsele accizabile finite, produse sau primite in antrepozitele fiscale si expediate din
antrepozitele fiscale, si sa prezinte evidentele corespunzatoare, la cererea autoritatilor fiscale
competente;
d. sa tina un sistem corespunzator de evidenta a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un
sistem de administrare, contabil si de securitate;
e. sa asigure accesul autoritatilor fiscale competente in orice zona a antrepozitului fiscal, in orice
moment in care antrepozitul fiscal este in exploatare si in orice moment in care antrepozitul
fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;
f. sa prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatile fiscale competente, la
cererea acestora;
g. sa asigure in mod gratuit un birou in incinta antrepozitului fiscal, la cererea autoritatilor fiscale
competente;
h. sa cerceteze si sa raporteze catre autoritatile fiscale competente orice pierdere, lipsa sau
neregularitate cu privire la produsele accizabile;
i. sa instiinteze autoritatile fiscale competente cu privire la orice extindere sau modificare propusa
a structurii antrepozitului fiscal, precum si a modului de operare in acesta, care poate afecta
cuantumul garantiei constituite potrivit prevederilor lit. a);
j. sa instiinteze autoritatea fiscala competenta despre orice modificare adusa datelor initiale in baza
carora a fost emisa autorizatia de antrepozitar, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii
modificarii; AC18

30
XXI. Exportul marfurilor

1.Descrieti regimul vamal de export

Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor
pe acest teritoriu.
Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu
excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice

2.Stabiliti conditiile de plasare a marfurilor sub regimul vamal de export

Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii
altor condiţii prevăzute de codul vamal şi de alte acte normative

3.Analizati procedura de supraveghere vamala a marfurilor in cadrul regimului vamal de export

Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în
care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării
şi păstrării în condiţii bune.

Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo
modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă
destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.
Biroul vamal emitent, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri justificate, poate prelungi termenul iniţial de
reintroducere a mărfurilor.
Titularul regimului vamal suspensiv nu este responsabil de încheierea acestui regim în cazul mărfurilor şi
mijloacelor de transport distruse în urma acţiunii unei forţe majore, confirmate în modul stabilit.
Mijloacele de transport înmatriculate în Republica Moldova pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a
fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale.
Exportul temporar al mijloacelor de transport utilizate la transportarea mărfurilor provenite din tranzacţiile
economice externe se autorizează de către organul vamal fără obligaţia depunerii unei declaraţii vamale sau
perfectarea altor formalităţi vamale.
In cazul în care legislaţia naţională sau internaţională solicită efectuarea unui control asupra circulaţiei
mijloacelor de transport înmatriculate în ţară, organele vamale pot condiţiona exportul temporar al mijlocului de
transport de depunerea declaraţiei vamale respective, cu evidenţa operaţiunii.

31
XXII.Tranzitul

1.Definiti tranzitul ca regim vamal

Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ
vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă
legislaţia nu prevede altfel.

2. Determinati conditiile de plasare a marfurilor sub regimul vamal de transit

La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;

b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de tipul
mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.

În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea
legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite
cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator
sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.

Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale.
Termenul de încheiere a regimului vamal de tranzit se prelungeşte de către organul vamal proxim în cazurile
stabilite de Serviciul Vamal, în limitele termenului de 8 zile, inclusiv după expirarea termenului acordat iniţial.
Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. El
este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit.
Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau
mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de
mărfuri.
Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la
organul vamal de frontieră.
Serviciul Vamal stabileşte procedura simplificată de plasare a mărfurilor sub regim vamal de tranzit şi
procedura simplificată de încheiere a regimului vamal de tranzit.
Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul
vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

3.Argumentati rolul tranzitului in cooperarea economica international

32
XXIII.Destinatiile si regimurile vamale

1.Definiti notiunea de destinatii si regimuri vamale Prin regim vamal se intelege totalitatea reglementarilor
vamale care determina statutul marfurilor si mijloacelor de transport, in functie de scopul operatiunii comerciale
si de destinatia marfurilor. Prin destinatie vamala se intelege plasarea marfurilor sub un regim vamal, plasarea
lor intr-o zona libera, intr-un magazin duty-free, reexportul, reimportul, distrugerea sau abandonul lor in
favoarea statului .

2.Stabiliti regimurile si destinatiile vamale Regimurile vamale .Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:

1) regimuri vamale definitive: a) import; b) export;

2) regimuri vamale suspensive: a) tranzit; b) antrepozit vamal; c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal; e) admitere temporară; f) perfecţionare pasivă.
(2) În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact economic: a)
antrepozit vamal; b) perfecţionare activă;c) transformare sub control vamal;d)admitere temporară;e)
perfecţionare pasivă.
Destinatiile vamale:
 Zona libera
 Magazinul duty free
 Reexportul
 Reimportul
 Distrugerea
 Abandonul in favoarea statului
3.Apreciati procedura de autorizare a regimurilor vamale suspensive Regimurile vamale suspensive sînt
operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de
export. Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numai dacă pot asigura
supravegherea şi controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal
suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii.

Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi încheiere a regimului vamal
suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv, cu excepţia regimului vamal de tranzit, poate fi
prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul sau, în caz de refuz, de către organul vamal ierarhic
superior, la cererea scrisă argumentată a titularului operaţiunii, depusă în cadrul termenului acordat iniţial.

În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita constituirea unei garanţii pentru a
se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi
prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45, se încheie prin plasarea sub o
altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor compensatoare sau transformate.

Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazul cînd titularul operaţiunii nu
soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat. În acest caz, organul vamal prezintă organelor controlului
de stat responsabile de aplicarea măsurilor de politică economică informaţia despre mărfurile al căror regim
vamal se încheie din oficiu.Titularul regimului vamal suspensiv nu este responsabil de încheierea acestui regim
în cazul mărfurilor şi mijloacelor de transport distruse în urma acţiunii unei forţe majore, confirmate în modul
stabilit.

33
XXIV. Controlul vamal corporal

1.Definiti controlul vamal corporal ca forma exceptional de control vamal

Controlul vamal coporal ca forma exceptional de control vamal reprezinta perchezitia facuta persoanei care
trece frontier vamala si asupra careia exista temeiuri de a presupune ca desi are asupra sa, nu prezinta si nu
declara marfurile ce constituie obirctul contraventiilor sau infractiunilor prevazute de legislatie.

2.Identificati temeiurile de efectuare a controlului vamal corporal

Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu permisiunea şefului organului
vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri pentru a presupune că persoana care trece frontiera
vamală sau care se află în zona de control vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are asupra sa
şi nu le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia
Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte.

Astfel, deosebim urmatoarele temeiuri de efectuare a controlului vamal:

 Presupunerea colaboratorului vamal ca persoana care trece frontiera vamala are asupra sa obiecte de
contrabandasau bunuri ,substante care constituie obiectul incalcarii regulilor vamale sau interzise de-a fi
tranzitate si nu le prezinta.
 Persoana care doreste sa treaca frontiera,are un comportament suspicios ,neadecvat…fiind
ingrijorat,nelinistit ceeace poate constitute un motiv de-a fi perchezitionat corporal.
 Persoana care dorea sa treaca frontiera vamala sau care se afla in zona de control vamal ori in zona de
tranzit i segasise printre lucrurile personale substante nocive,psihotrope ceea ce confera colaboratorilor
dreptul de-a efectuaun control corporal.
 colaboratorul vamal detine informatii despre intentia persoanei controlate de-a savarsi contraventii sau
infractiunivamale.
 colaboratorul vamal descopera in timpul controlului indici cu privire la existenta unor marfuri
nedeclarate sauascunse.

3.Analizati procedura efectuarii controlului vamal corporal

Pînă la efectuarea controlului corporal, colaboratorul vamal înştiinţează persoana fizică despre decizia şefului
organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea controlului corporal, îi lămureşte drepturile şi
obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte singură obiectele tăinuite.
Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse controlului corporal, în
prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul corporal se efectuează într-o încăpere izolată,
în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al persoanelor care nu participă la efectuarea controlului corporal
şi urmărirea controlului sînt interzise.
Referitor la efectuarea controlului corporal se întocmeşte proces-verbal de o formă stabilită de Serviciul Vamal.
Procesul-verbal referitor la controlul corporal este semnat de colaboratorul vamal care a efectuat controlul
corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi, precum şi de lucrătorul medical care a
participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în drept să facă menţiuni în procesul-verbal.
În timpul efectuării controlului vamal este interzisă pricinuirea de daune nejustificate persoanei, precum şi
mărfurilor şi mijloacelor ei de transport.Organul vamal şi colaboratorii vamali care pricinuiesc daune
nejustificate la efectuarea controlului vamal poartă răspundere conform legislaţiei.Daunele pricinuite legitim de
colaboratorii vamali la efectuarea controlului vamal nu sînt reparabile.
34
XXV.Controlul vamal

1.Definiti notiunea si principiile generale ale controlului vamal

Controlul vamal este ansamblul de actiuni, intreprinse de organelle vamale pentru aplicarea si respectarea
legilor si a reglementarilor pe care organelle vamale au sarcina sa le aplice.

Principiile controlului vamal sunt:

 organelle vamale aplica principiul controlului selective si urmeaza sa se limiteze la acele forme de
control vamal, care sunt necesare pentru asigurarea respectarii legislatiei;
 organelle vamale urmeaza sa aplice metoda analizei dactorilor de risc pentru aprecierea categoriilor de
marfuri, mijloacelor de transport, documente si persoane ce urmeaza a fi supuse controlului vamal,
precum si gradul de aplicare al acestuia;
 in scopul perfectionarii controlului vamal, organelle vamale conlucreaza ce agentii economici,
participant ai activitatii economice externe;
 controlul vamal este efectuat in exclusivitate de organelle vamale.

2.Determinati formele controlului vamal

In literature de specialitate sunt intilnit urmatoarele forme de control vamal:

-In dependent de obiectul asupra caruia se exercita:

 control vamal al marfurilor;

 al mijloacelor de transport

- In dependent de criteriul destinatiei marfurilor:

 control vamal al marfurilor de import;

 al marfurilor de export
 al marfurilor de transit

- Controlul vamal al mijloacelor de transport se diferentiaza, in dependent de felul mijloacelor de transport,

astfelr avem:

 control vamal al marfurilor transportate cu mijloace de transport auto

 feroviar
 aerian
 naval sau maritime

-In dependent de participarea la controlul vamal al organelor vamale al diferitor state acem:

 control vamal unilateral

 control vamal bilateral
 comun

35
-Control vamal poate fi, in dependent de faptul de cite ori marfurile si mijloacele de transport trec peste frontier
vamala intr-o anumita perioada de timp:

 de o singura data
 repetat

- CV al RM, prevede urmatoarele forme de control vamal:

 verificarea documentelor si informatiilor prezentate in scopuri vamale

 controlul vamal- controlul marfurilor si mijloacelor de transport ca o forma exceptional de control vamal
 evident marfurilor si mijloacelor de transport
 interogarea verbal a persoanelor fizice si a persoanelor cu functii de raspundere
 verificarea sistemului de evident si a darilor de seama
 controlul unilateral al declaratiei vamale
 controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor duty-free, altor
teritorii si spatii unde se pot afla marfuri si mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se
pot desfasura activitati supuse supravegherii vamale
 auditul post-vamuire
 efectuarea altor operatiuni prevazute de legislatie

3.Formulati conditiile de efectuare a controlului vamal

La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezintă nici un pericol
pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor şi care nu cauzează prejudicii mărfurilor şi
mijloacelor de transport. Regulile de efectuare a controlului vamal sînt stabilite de Serviciul Vamal.
Controlului vamal sunt supuse toate marfurile si mijloacele de transport, presoanele aflate pe teritoriul vamal
pentru a asigura respectarea reglementarilor vamale si a altor acte normative.
La fel, controlul vamal, poate fi efectuat in orice moment, indifferent de faptul daca marfurile si mijloacele de
transport au fost puse in circulatie libera in cazul in care exista temeiuri de a considera ca au fost inculcate
prevederile legale.
In timpul efectuarii controlului vamal, este interzisa pricinuirea de daune nejustificate persoanei precum si
marfurilor si mijloacelor de transport ce apartin acesteia.
Organul vamal si colaboratorii vamali, care pricinuiesc daune nejustificate la efectuarea controlului vamal,
poarta raspundere conform legislatiei.
La efectuarea controlului vamal pot fi aplicare mijloace tehnice de control, care nu prezinta nici un pericol
pentru sanatatea si viata oamenilor, animalelor, plantelor si care nu cauzeaza prejudicii marfurilor si mijloacelor
de transport.
Termenul de verificare a declaratiei vamale, a documentelor, controlul marfurilor si mijloacelor de transport
efectuat de organul vamal, este cel mult 5 zile din momentul primirii declaratiei, iar pentru marfurile necesare,
in caz de calamitate naturala, catastrofa si accident precum si a animalelor vii, marfurilor usor alterabile,
substante radioactive, materialelor de informare in masa, acest termen este de cel mult 3 zile.
Termenul de verificare nu include timpul necesar efectuarii controlului de catre alte autoritati publice.

36
XXVI. Supravegherea vamala

1.Definiti notiunea supravegherii vamale

Perioada de timp in care in conformitate cu legislatia vamala, marfurile si mijloacele de transport sunt supuse
sau pot fi supuse operatiunilor de control vamal, cu limitarea drepturilor de dispunere si folosinta asupra
acestora reprezinta supravegherea vamala.

2.Distingeti etapele supravegherii vamale

Marfurile si mijloacele de transport trecute peste frontier vamala se afla sub supraveghere vamala din momentul
inceperii controlului vamal si se finalizeaza in momentul plasarii marfurilor sub regimul vamal ales. Din
formularea data, putem stabili hotarele si perioada de aflare a marfurilor sub supraveghere vamala. Astfel,
distingem 2 etape esentiale de aflare a marfurilor sub supraveghere vamala:

 etapa obligatory- inceputul aflarii marfurilor si mijloacelor de transport sub supravegherea vamala
coincide cu momentul trecerii acestor marfuri peste frontier vamala si dureaza pina la finisarea plasarii
lor sub un anumit regim vamal;
 etapa facultativa- este o procedura separate si nu este dependent de procedura de perfectare vamala, este
vorba de marfuri si mijloace de transport aflate sub supravegherea vamala si plasate intr-un regim vamal
suspensiv, precum si marfuri puse in libera circulatie cu respectarea anumitor conditii

3.Estimati atributiile organelor vamale in cadrul supravegherii vamale

 tinerea operative a evidentei marfurilor supuse regimului vamal prin inscrierea lor in registrele sau
documentele vamale;
 aplicarea sigiliilor vamale a marfurilor si mijloacelor de transport supuse regimului vamal precum si la
accesul in spatiile in care acestea se gasesc
 efectuarea de verificari selective, inopinante la mijloacele de transport incarcate cu marfuri nevamuite
sau aflate in transit;
 stabilirea de posture permanente sau temporare, fixe sau mobile la locul de acces al persoanelor, in
porturi si aeroporturi, la scara navelor si aeronavelor, in depozite sau in alte locuri, unde se afla
marfurile supuse vamuirii;
 efectuarea in cazuri de indicia privind incalcarea reglementarilor vamale de verificari totale la marfurile
sau bunurile care trec frontier in anumite perioade sau pentru unele categorii.

37
XXVII. Determinarea valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa identical si valorii in
vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa similara

1.Definiti metodele de determinare a valorii in vama a marfurilor in baza valorii tranzactiei cu marfa
identical si in baza valorii tranzactiei cu marfa similara Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul
vamal se determină prin următoarele metode: a) în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv
plătit sau de plătit; b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă
similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii; f) prin metoda de rezervă.

2.Determinati notiunea de “marfuri identice” si “marfuri similar” Se consideră identice mărfurile care se
aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: a) caracteristicile fizice; b) calitatea
mărfii şi reputaţia ei pe piaţă; c) ţara de origine; d) producătorul.

Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente
asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct
de vedere comercial.

3.Estimati conditiile de stabilire a valorii in vama a marfurilor in baza metodelor de determinare a

valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa identical si in baza valorii tranzactiei cu
marfa similara La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
identică , drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în
toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: a) caracteristicile fizice; b) calitatea mărfii şi reputaţia
ei pe piaţă; c) ţara de origine; d) producătorul. Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru
includerea mărfurilor în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor
prevăzute mai sus.

La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similar , drept
bază se ia valoarea tranzacţiei cu mărfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au
caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească
aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. La determinarea
similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici: a) calitatea, existenţa mărcii
comerciale, reputaţia pe piaţă; b) ţara de origine;c) producătorul.

Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:

a) nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;
b) lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designul, schiţele şi
desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.
Marfa fabricată de o altă persoană decît producătorul mărfii evaluate se consideră identică ori similară cu cea
evaluată numai în cazul în care nu există mărfuri identice sau similare fabricate de producătorul mărfii evaluate.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică
în cazul în care marfa identică sau similară: a) este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii
Moldova; b) este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care urmează a
fi evaluată; c) este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale. Dacă marfa
identică sau similară a fost introdusă în altă cantitate şi/sau în alte condiţii comerciale, declarantul trebuie să
rectifice corespunzător valoarea în vamă a mărfii anunţate de el, ţinînd cont de aceste deosebiri, şi să confirme
prin acte datele prezentate.
În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia din cîteva
tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacţiei.
38
XXVIII. Reglementarea netarifara

1.Definiti notiunea reglementarii netarifare si a masurilor netarifare

Prin metoda netarifare se intelege totalitatea mijloacelor de politica economica externa, care nu intra in
grupa reglementarilor vamale tarifare, dar sunt realizate in cadrul organizarii administrative indeplinind
rolul de regulator al circuitului de marfuri internationale. Metodele netarifare se prezinta ca unul dintre cele
mai efective elemente in realizarea politicii economice externe din urmatoarele considerente:

1. Metodele netarifare, de regula nu sunt conditionate de angajamente internationale.

2. Metodele netarifare permit aprecierea conjuncturii create in economia mondiala si reactionarea adecvata
, prin adoptarea masurilor necesare, in vederea protejarii pietei autohtone.
3. Metodele netarifare nu constituie o bariera impozabila suplimentara pentru consumatorul intern, taxa
vamala fiind platita de declarant (importator).

2.Identificati procedura de aplicare a masurilor netarifare

Reglementarea netarifara a operatiunilor de import-export se realizeaza prin:

1. Licentiere
2. Cotare

Licentierea constituie totalitatea procedurilor de reglementare a activitatii de intreprinzator legate de

eliberarea, reperfectarea, suspendarea, reinnoirea si retragerea licentelor.

Cotarea este stabilirea unor cote, cantitati de marfuri la importul sau exportul lor dintr-un stat. In Republica
Moldova exportul si importul se efectueaza fara restrictii cantitative (conform regulii generale). Restrictiile
cantitative la export si import pot fi stabilite de guvern numai in cazuri exceptionale. Astfel, cotarea, de cele
mai multe ori, se face pentru marfurile strategice sau strict necesar local.

Procedura cotarii se stabileste de guvern, in fiecare an.

In practica internationala se folosesc doua tipuri ale cotarii: cota generala, care determina marimea importului
sau exportului in unitati cantitative sau valorice pentru o anumita perioada indiferent de faptul din ce tara
provine marfa sau unde aceasta urmeaza a fi exportata; cota individuala, reprezinta acea cota stabilita pentru
fiecare stat in parte de unde marfa este importata sau unde urmeaza a fi exportata. Dupa directia cotarii: cotare
la import si cotare la export.

3.Apreciati rolul masurilor netarifare in reglementarea activitatii economice externe

39
XXIX.Metoda de stabilire a valorii marfurilor in vama conform valorii de tranzactie

1.Descrieti principiile de aplicare a metodei de stabilire a valorii in vama a marfurilor in baza valorii de
tranzactie (pretul efectiv platit sau de platit) Orice adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit se efectuează în
conformitate cu prevederile legislatiei, doar pe bază de date obiective şi cuantificabile. La determinarea valorii
în vamă a mărfii nu se admite nici un adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia celor prevăzute în
prezentul articol. Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă: a) există restricţii în privinţa drepturilor
cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia restricţiilor:

- stabilite de legislaţie;
- în privinţa regiunii geografice în care marfa poate fi revîndută;
- care nu influenţează esenţial preţul mărfii;
b) vînzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu poate fi luată
în considerare; c) informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu
este confirmată prin acte; d) participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, cu excepţia cazurilor cînd
interdependenţa lor nu influenţează valoarea tranzacţiei şi aceasta este acceptată în scopuri vamale conform
prevederilor alin.(5).

2.Determinati conditiile de aplicare a metodei de stabilire a valorii in vama a marfurilor in baza valorii
de tranzactie a) La determinarea acceptabilităţii valorii tranzacţiei interdependenţa cumpărătorului şi
vînzătorului, nu va constitui un motiv suficient pentru a considera valoarea tranzacţiei inacceptabilă. În acest
caz, se examinează circumstanţele vînzării şi valoarea tranzacţiei se acceptă cu condiţia ca interdependenţa să
nu influenţeze preţul. Dacă, ţinînd cont de informaţiile furnizate de declarant sau obţinute din alte surse,
autoritatea vamală are motive să considere că interdependenţa a influenţat preţul, ea comunică motivele sale
declarantului, dîndu-i acestuia posibilitatea de a argumenta valoarea tranzacţiei. La solicitarea declarantului,
motivele se comunică în scris.

b) În cazul cînd participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, valoarea tranzacţiei se acceptă şi marfa
se evaluează, dacă declarantul demonstrează că o atare valoare este foarte asemănătoare cu una dintre valorile
înregistrate aproape în acelaşi moment sau în acelaşi moment, cum ar fi:
- valoarea tranzacţiei cu mărfuri identice sau similare din aceeaşi ţară de export între persoane care nu sînt
interdependente;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor art.15;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor art.16.
c) La aplicarea criteriilor menţionate se va ţine cont de diferenţa la nivel de comerţ, de cantitate, de
componenţii enumeraţi în prezentul articol, de diferenţa de cheltuieli în tranzacţiile identice dintre persoane care
nu sînt interdependente şi cele dintre persoane interdependente.
Persoanele asociate în afaceri, în cazul în care una este agentul, distribuitorul sau concesionarul exclusiv
(indiferent de denumirea folosită) al celeilalte, sînt considerate interdependente.
Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de expediţie a mărfurilor de import nu
se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.

40
3.Argumentati cheltuielile incluse in valoarea in vama a marfurilor

La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau
de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în
valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:
- cheltuielile aferente asigurării;
- costul transportului;
- costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii;
b) cheltuielile suportate de cumpărător:
- comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii;
- costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de
mărfuri, acestea sînt considerate un tot întreg cu marfa;
- costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
c) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau indirect, de
cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea mărfii evaluate, în
măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:
- materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
- instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
- materiale cheltuite la producerea mărfii;
- lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi design, planuri şi schiţe, executate în afara ţării şi
necesare pentru producerea mărfii;
d) redevenţele şi taxele pentru licenţe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să
le achite, direct sau indirect, ca o condiţie a vînzării mărfurilor de evaluat, în cazul în care aceste redevenţe şi
drepturi de licenţă nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit;
e) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni, direct
sau indirect, vînzătorului.

41
XXX.Stabilirea valorii in vama a marfurilor importate

1.Descrieti mecanismul (metodele) de stabilire a valorii in vama a marfurilor Valoarea în vamă a mărfii
introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:

a) în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.

2.Deteminati conditiile de aplicare a metodelor de evaluare a marfurilor Valoarea în vamă a mărfurilor

importate va fi valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri când acestea sunt
vândute pentru export cu destinaţia ţării de import, ajustate conform prevederilor Articolului 8 cu condiţia:

a) să nu existe restricţii referitoare la cedarea sau utilizarea mărfurilor de către cumpărător, altele decât
restricţiile care:

i) sunt impuse sau cerute de lege sau de autorităţile ţării de import,

ii) limitează regiunea geografică în care mărfurile pot fi revândute, sau
iii) nu afectează substanţial valoarea mărfurilor,

b) ca vânzarea sau preţul să nu fie subiectul unor condiţii sau unor prestaţii a căror valoare nu poate fi
determinată pentru ceea ce se referă la mărfurile de evaluat;
c) ca nici o parte a profitului oricărei revânzări, cesiuni sau utilizări ulterioare a mărfurilor de cumpărător
să nu revină direct sau indirect vânzătorului, afară de cazul în care o ajustare corespunzătoare poate fi
operată în virtutea prevederilor Articolului 8, şi
d) ca, cumpărătorul şi vânzătorul să nu fie legaşi sau, dacă sunt legaşi, valoarea de tranzacţie să fie
acceptabilă în scopuri vamale.
e) In vânzarea între persoane legate, valoarea de tranzacţie va fi acceptată şi mărfurile vor fi evaluate
potrivit prevederilor paragrafului 1, în cazul în care importatorul va demonstra că acea valoare este
foarte apropiată de una dintre valorile de mai jos, situându-se în acelaşi moment sau aproape în acelaşi
moment:
(i) valoarea de tranzacţie , corespunzătoare vânzărilor, către cumpărători nelegaţi, de mărfuri
identice sau similare pentru export cu destinaţia aceleiaşi ţări de import;
ii) valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare aşa cum ea este determinată prin
aplicarea prevederilor Articolului 5;
iii) valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare aşa cum ea este determinată prin
aplicarea prevederilor Articolului 6.

In aplicarea criteriilor precedente, se va şine cont de diferenţele demonstrate între nivelurile comerciale, nivelurile
cantitative, elementele enumerate la Articolul 8 şi costurile suportate de vânzător cu ocazia unor vânzări în care
cumpărătorul şi acesta nu sunt legaşi şi pe care nu le suportă cu ocazia unor vânzări în care cumpărătorul şi acesta
sunt legaşi.Dacă valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată prin aplicarea prevederilor
Articolului 1 valoarea în vamă va fi valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute pentru export cu
destinaţia aceleaşi ţări de import şi exportate în acelaşi moment sau aproape în acelaşi moment cu mărfurile de
evaluat. 3.Apreciati rolul evaluarii vamale in cadrul realizarii operatiunilor de import-expor

42
1. Dreprul vamal- ramura distincta in sistemul de drept al RM – 1-2

2. Obiectul si metoda de reglementare a dreptului vamal- 3-4

3. Activitatea vamala in RM – 5

4. Organele vamale ale RM – 6-7

5. Serviciul in organele vamale – 8-9

6. Brokerul vamal – 9- 10

7. Drepturile de import si de export – 11-12

8. Politica vamala – 13

9. Originea marfurilor – 14

10. Tariful vamal de import – 15

11. Taxa vamala – 16-17

12. Regleme jurid a trecerii marf , bunu, valorilor si mijloac de transp peste frontier vamala a RM – 18

13. Declararea marfurilor – 19-20

14. Declaratia vamala in detaliu- 21

15. Procedura de trecere peste frontier vamala a marfurilor de catre persoane juridice – 22-23

16. Regimul jur al bunuril ce apartin persoanelor fizice la trecerea peste frontier vamala a RM – 24-26

17. Importul pentru circulatie libera -27

18. Perfectionarea active – 28

19. Zona economica libera – 29

20. Antrepozitul vamal – 30

21. Exportul marfurilor - 31

22. Tranzitul – 32

23. Destinatiile si regimurile vamale -33

24. Controlul vamal corporal – 34

25. Controlul vamal -35-36

26. Supravegherea vamala- 37

27. Determinarea valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa identical si valorii in vama a marfii in baza
valorii tranzactiei cu marfa similara- 38

28. Reglementarea netarifara- 39

29. Metoda de stabilire a valorii marfurilor in vama conform valorii de tranzactie- 40-41

43
30. Stabilirea valorii in vama a marfurilor importate – 42

44