S1

Alexandru Piru, doctor in filozofie, a terminat de facultatea litere și filozofie din Iaș, ani mai târziu
ajungând profesor la această universitate.

Din pacate această minte luminata a constituit o problema pentru comuniști ce i-au luat dreptul de a
preda din 1948 pana în 1955.

Prima lucare a lui Alexandru Piru a apărut în  1939.

Prima lui carte a fost Viața lui G. Ibrăileanu a fost publicată în 1946.
Printre multe alte opere al acestuia se numără și ‘Istoria literaturii române de la început până azi’
despre care vom vorbii.
S2
Una dintre temele abordate de această carte este reprezentată de literatura religioasă din
Moldova, Tara Românească și din Transilvani.
Toate eforturiele în secaolul xvii -lea(17)sunt îndreptate către traducerea cărților biblice și laice
pentru a putea creea o cultura comuna celor trei principate. Pentru prima dată este stabilită
relația dintre cele trei principate prin cei trei reprezentanți culturali: Varlaam din Moldova, Ddriște
Năsturel în Tara Romanească și Simion Stefan din Transilvania.
S3
Varlaam, fiu de răzești din Balotești a fost în 1610 era egumenul mânăstirii de la Neamț. Acesta
învățase grecește și slavonește.
Acesta este trimis și în Rusia pentru a încheia un tratat de pace. La întoarcele acesta îi
povestește lui Petru Movilă cum moaștele sfântului Ioan cel Nou au mântuit Suceava. Fapt ce
arată puterea pe care religia o avea în aceea perioadă.
Varlaam a tradus -Cazaniei- și cere ajutor țarului Mihail Feodorovici pentru a o tipării.
De asemenea acesta se împortrivește mișcării calviniste susținute de Chiril Lucaris, fiind susținut
și de moldoveni ce doresc o lucrare ortodoxă. Astfel se constitu e un prim element al culturii
naționale, o religie majoritara.
S4
Varlaam prezintă în cea mai cunoscută carte a sa -Cartea romînască de învățătură dumnecelea
preste an și la praznice împărătești si la svânți mari a fost tălmăcită- a prezentat motivația lui
pentru traducere. Acesta și a dat seama că poporul nu înțelegea limba slavonă, iar școlile erau
puține, așa ca a decis ca poporului îi trebuie cărți scrise în română.
Traducerile lui Vrlaam sunt comparate cu cele ale lui Coresi. Varlaam traduce mult mai devreme
decât Coresi, iar vocabularul folosit este mult mai evoluat. Acesta scrie cu un scop, acela de a
creea o carte adresată românilor, față de Coresi.
Astfel chiar dacă acesta și a dedicat viața traducerii și tipăriri cărților în limba română pentru a
cerea o identitate culturala și a se îpotrivi curentului calvinist pentru a păstra religia cortodoxă,
cartile lui au fost răspândite la mai bine de un secol de la tipărirea lor.