LP18

Identificarea cocobacililor gram-negativi. Examenul bacteriologic al sputei

Obiective:

La sfârşitul lucrării practice studenţii vor fi capabili să:

1. descrie etapele de identificare a cocobacililor gram-negativi;

2. descrie condiţia microbiologică a etajului infraglotic al căilor respiratorii;
3. enumere cei mai frecvenţi agenţi etiologici ai pneumoniei lobare acute;
4. enumere produsele patologice recoltate în infecţiile tractului respirator inferior;
5. prezinte etapele examenului bacteriologic al unei probe de spută şi să aprecieze
semnificaţia clinică a bacteriei izolate din spută.

1. Identificarea cocobacililor gram-negativi: Genul Haemophilus

Caractere microscopice:
• cocobacili gram-negativi
• polimorfi (lunigimi variabile)
• Imobili
• Nesporulaţi
• Unele tulpini pot fi capsulate
Caractere de cultivare :
 facultativi anaerobi
 carboxifili
H. influenzae
- dependent de factorii X (hemina) şi V (NAD)
- cultivă pe agar chocolat/agar sânge cu striu de cultură de S. aureus (fenomen de satelitism)
- formează colonii S, mici, rotunde, convexe, translucide
H. parainfluenzae
- dependent doar de factorul V (NAD)
Caractere biochimice:
- permit identificarea definitivă a speciei
Caractere antigenice:
- antigenele capsulare permit diferenţierea H. influenzae în 6 tipuri antigenice, dintre care
tipul b este invaziv.
2. Condiţia microbiologică a etajului infraglotic al căilor respiratorii: PRACTIC STERIL
Infecţiile tractusului respirator inferior interesează:
 traheea şi bronşiile: traheobronşite, bronşite;
 parenchimul pulmonar: bronşiolite, pneumonii lobare acute, bronhopneumonii,
pneumonii interstiţiale, abcese pulmonare.
3. Principalii agenţi etiologici ai pneumoniilor lobare acute:
• Streptococcus pneumoniae
• Haemophilus influenzae
• Moraxella catarrhalis
• Bacili Gram-negativi (Klebsiella spp., Escherichia coli, Pseudomonas spp.)
4. Produse patologice:
a) Probe contaminate pe traiectul de eliminare: sputa; aspirat hipofaringian; lichid de
spălătură bronho-alveolară;
b) Probe necontaminate (şuntează contaminarea orofaringiană): aspirat bronho-alveolar pe
cateter protejat (prin bronhoscopie); aspirat transtraheal.
Alte produse patologice: aspirat pleural, sânge (hemoculturi), urină (detecţia antigenului
capsular al pneumococului).
SPUTA
• este recoltată după toaleta cavităţii bucale
• prin tuse spontană, profundă şi supravegheată
• Probele de spută, prelevate într-un recipient steril, cu gura largă şi capac ermetic,
sunt expediate imediat laboratorului pentru a fi examinate în cel mult o oră de la
prelevare.
• Este interzisă refrigerarea probelor!
5. Examenul bacteriologic al sputei în infecţii cu microorganisme oportuniste
a. Examen macroscopic:
- probele cu aspect spumos, apoase
-> calitativ necorespunzatoare pentru diagnostic pneumonie lobara acuta -> vor fi respinse
de la examinarea microbiologică
-> intens contaminate cu salivă, deci cu bacterii din microbiota orofaringelui
b. Decontaminarea probei de spută:
- fragmente mucopurulente - decontaminare mecanică prin spălare în 3 băi succesive de ser
fiziologic steril
c. Examen microscopic al frotiului colorat Gram.
- mărire 100 X – triaj citologic de calitate:
Scorul de calitate Q = suma algebrică a calificativelor pentru CI şi CES la care se adaugă
calificativul + 1 pentru prezenţa fibrinei
 Q ≥ 1→ produs corespunzător pentru examen microbiologic (permite diagnosticul
prezumtiv rapid)
 Q < 1→ produs necorespunzător pentru examen microbiologic.

Număr Calificative pentru Calificative pentru

celule/câmp prezenţa CI prezenţa CES
(media pe
5-10
câmpuri)
1-9 0 0
10-24 +1 -1
≥ 25 +2 -2

Scor Q = calificativ CI + calificativ CES + 1 (daca fibrina e prezenta)

II. cu mărire 1000X - numai pentru produsele cu scor Q ≥ 1 :

i. se examineză câmpuri la distanţă de cel puţin 3 diametre de CES
ii. ≥ 10 bacterii din aceeaşi categorie microscopică asociate cu ≥ 3 CI /câmp ► criteriul
asociaţiei semnificative a bacteriilor cu celulele inflamatorii;
 iii. ≥ 10 bacterii din aceeaşi categorie microscopică / câmp semnifică ≥ 106 bacterii/ml
probă (corespunzător concentraţiei de bacterii infectante din focarul de infecţie) ►
criteriul cantitativ.
d. Cultivarea probelor
- izolare semicantitativă pe agar-sânge cu striu de S. aureus (satelitism H. influenzae)
- au semnificaţie clinică de infectant izolatele predominante şi în cantitate mare
(cultura prezentă până în cadranul 3/4)
e. Identificarea bacteriei cu semnificaţie clinică de infectant
● caractere microscopice, de cultura, biochimice, antigenice si genetice
f. Antibiograma
– pe mediu agar Mueller-Hinton suplimentat cu NAD si 5% sânge defibrinat de cal
- antibiotice active asupra H. influenzae:
• aminopeniciline (ampicilina)
• aminopeniciline + inhibitori de beta-lactamaze (amoxicilina+acid clavulanic)
• cefalosporine (ceftriaxona, cefepim)
• fluorochinolone (ciprofloxacin)
- sensibilitatea tulpinii trebuie confirmata prin antibiograma deoarece exista tulpini R.
- H. influenzae – a dezvoltat rezistenţă la ampicilină (prin producere de beta-lactamaze şi
modificarea PLP)