Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor in care autorul isi transmite indirect

viziunea asupra lumii, prin intermediul actiunii si al altor personaje, folosind dialogul ca mod
fundamental de expunere, textul imbracand forma unei succesiuni de replici precedate,
completate sau intrerupte de didascalii. Textul dramatic are o structura specifica fiind
organizat pe acte, scene si tablouri.
Fragmentul selectat din opera literară “Ultima oră”, de Mihail Sebastian, aparține
genului dramatic, deoarece prezintă toate particularitățile specifice la nivel formal și de
conținut. O primă trăsătură a genului literar evidentiata in fragmentul dat, este structurarea
textului pe scene, fragmentul citat facand parte din scena XII. Conflictul dramatic din acest
fragment este reprezentat de nemultumirea unui specialist, Andronic, care si-a vazut
articolul publicat intr-un ziar de informatii, editat de Stefanescu. Fiind o opera dramatica,
actiunea este limitata in timp si spatiu: se petrece in boxa lui Stefanescu, iar pentru ca timpul
nu este clar precizat, ci doar dedus, e durata unei discutii. Actul dramatic il are in prim plan
pe Andronic care incearca sa afle de la redactorul sef, cum a ajuns articolul sau stiintific, in
ziarul de informatii al acestuia, “E un articol ce trebuia sa apara intro publicatie de
specialitate “Revista de istorie antica”. Nu imi explic cum a ajuns aici”.
O alta trasatura a genului dramatic o constituie prezenta didascaliilor, cuprinse intre
paranteze, acestea cuprind descrierea succinta a decorului , decorul servind caracterizarii
indirecte a personajelor prin mediu “Dupa ce intra in boxa”, totodata, in interiorul textului,
didascaliile precizeaza cine rosteste replica si sa surprinda elementele nonverbale care
insotesc comunicarea: gesturi, miscare scenica, atitudii; “Fara sa ridice capul din hartii”.
Deasemenea, textul dramatic este alcatuit dintr-o multime de replici, inaintea fiecarei replici
fiind mentionat numele personajului “Andronic: Ma rog ?”, iar modul principal de expunere
fiind dialogul dramatic, acesta avand rolul de a reflecta conflictul dintre personaje, devenind
un mijloc indirect de caracterizare a acestora.
In cocluzie, trasaturile prezentate mai sus justifica incadrarea textului suport in genul
dramatic.

rolul dialogului
functiile dialogului - stabileste relatia de comunicare dintre personaje, fiind mijlocul
prin care autorul isi transmite viziunea asupra unui aspect al realitatii.
aspectul evidentiat in text - nemultumirea unui specialist care si-a vazut articolul
publicat intr-un ziar de informatii.
caracterizarea indirecta a personajelor prin dialog -
Andronic este plictisit si deranjat de vizita lui stefanescu Redactorul sef se
incadreaza in tipologia omului blazat nemultumit de profesia sa, de rutina cotidiana, plictisit,
dezinteresat chiar si de revista pe care o conduce “Foarte bine ca nu cititi ziare. Nici eu nu
le-as citi, dacă as putea”.
Stefanescu este pasionat de meseria lui, cumsecade, respectuos, da dovada de tact,
tipul omului politicos, rezervat care incearca sa rezolve cu tact o situatie neplacuta.

Andronic este stanjenit ca trebuie sa ii aduca la cunostinta unui redactor sef, apeland
la un eufomism “ Eu nu am placerea [..] nici obisnuinta [...] sa citesc ziarul dumneavoastra
[...] nu citesc ziare” de aici putem deduce ca isi cauta cuvintele ca defapt nu e preocupat de
profesia lui Stefanescu si de scopul profesinoal al acestuia. Andronic da dovada de tact, e
stanjenit ca trebuie sa-si recunoasca aceasta deficienta.
Raspunsul lui Stefanescu “foarte bine” denota o indiferenta care il surprinde pe
Andronic, politicos si capabil sa-si asume sentimentul de discomfort, de a intalni un redactor
caruia ii spune deschis ca nu citeste ziare.
andronic - lipsa de interes fata de stefanescu, blazare, acelasi joc.