TITUS LIVIUS

(59 a.Chr.-14 p.Chr.)

 S-a nascut in 59 a Chr.la Patavium (Padova) , int-o familie de cavaleri
- La 28 de ani se muta la Roma , se remarca in cercurile literatilor si este
apreciat de Augustus insusi cu care va lega o frumoasa prietenie
si care ii incredinteaza educarea nepotului sau , viitorul imparat Claudius
- nu a ocupat functii politice in stat , si-a consacrat toata viata scrierii
istoriei Romei

Opera:
Ab URBE CONDITA LIBRI –”De la intemeierea Romei “ –este o
istorie a Romei de la origini (venirea lui Aeneas in Italia ) , pana in
anul 9pChr. ( moartea lui Drusus ,fiul vitreg al lui Augustus ) ,care
cuprinde 142 de carti din care s-au pastrat 35.

Conceptia istorica
- Titus Livius abordeaza scrierea istoriei in maniera analistica ,
prezinta evenimentele in ordinea lor cronologica;
- Mandru de istoria poporului sau si de vremurile bune pe care le
traieste , Titus Livius isi propune ca opera sa sa fie un indreptar de
virtute pentru societatea romana si o culegere de exempla pentru
tanara generatie – historiae magistra vitae – istoria este
indrumatoarea vietii
- concepe istoria ca pe o opera oratorica prin excelenta
 Valoarea operei :
- valoare documentara: prezinta numeroase si importante date din istoria Romei
pe o perioada indelungata –sapte secole
- valoare literara – stilul este ales , cu fraze ample ,dense si mai putin simetrice
decat ale lui Cicero ,metafore ,comparatii ,multiple tipuri de caracterizari :directe
( portrete , descrieri ), dar si indirecte ( discursuri ,naratiuni)

 - Opera incepe cu legenda intemeierii Romei , legenda lui Aeneas si legenda lui
Romulus si Remus , prezentand portretul lui Romulus care isi ucide fratele si ramane
astfel „‟ singurul stapan pe putere „‟, - prezentand astfel ideea de sacrificiu necesar
creatiei , intemeierii unei cetatii.
 Tema predestinarii cetatii eterne se resimte in orice episod al istoriei liviene , cum
este si cel al Romei salvate de gastele sacre ale zeitei Iunona.
 - Intreaga opera reflecta dorinta istoricului de a inalta un imn de slava Romei si
eroilor sai care au contribuit cu fapte si virtuti la crearea celui mai mare imperiu
cunoscut de lumea antica.
 - In intreaga opera Titus Livius realizeaza numeroase portrete de eroi care au luptat si
s-au jertit pentru patrie , acestea reprezentand exemple vii de virtute si curaj avand
menirea de a reactiva vechile valori morale si de a oferi modele tinerei generatii .
 Un portret celebru este cel realizat de Titus Livius vestitului general cartaginez Hannibal
.Dupa ce descrie cum , maniat de pierdera Siciliei si Sardiniei in primul razboi punic ,
Hamilcar Barcas isi obliga fiul pe Hannibal sa jure ca va fi inamicul poporului roman , si
dupa ce trece in revista imaginea ginerelui sau Hasdrubal , la comanda suprema a statului
cartaginez , istoricul dedica pagini intregi figurii marete a lui Hannibal .
 Hannibal
 Portretul lui Hannibal
 „„ Hannibal , trimis in Spania , indata ce a ajuns acolo a atras de partea sa intreaga armata ;
vechii ostasi credeau ca s-a intors printer ei tanarul Hamilcar ; ii impresiona aceeasi vapaie si forta
din priviri , aceleasi trasaturi ale fetei si aceeasi infatisare . Apoi , el a facut ca in scurt timp amintirea
tatalui sau sa paleasca in fata calitatilor sale .Niciodata n-a existat fiinta mai apta atat pentru a asculta
, cat si pentru a porunci .
 Cand infrunta primejdiile el era cel mai cutezator dintre toti , iar in toiul lor dovedea cea mai mare
chibzuinta. Suporta la fel de bine frigul wsi arsita ; era cumpatat la mancare si bautura , multumindu-
se cu atat cat ii cerea nevoile firesti , nefiind robul placerilor ; in ceea ce priveste veghea si somnul ,
Hannibal nu tinea seama de zi sau de noapte ; dupa ce-si termina toate treburile el acorda odihnei
numai timpul ce-i mai ramanea , si nu se odihnea neaparat in asternut moale sau in tacere
desavarsita ; multi l-au vazut deseori pe Hannibal odihnindu-se pe pamant gol , acoperit doar cu o
manta osteseasca ,in mijlocul strajerilor , la posturile de veghe .
 In ce priveste vesmintele ,Hannibal nu se deosebea prin nimic de cei egali cu el in rang : numai
armele si caii il deosebeau .Era de departe cel mai bun dintre calareti si printre pedestrasi ; la batalie
pornea totdeauna cel dintai si se retragea cel din urma .Aceste insusiri atat de alese ale lui Hannibal
erau concurate de vicii la fel de mari , era fara seaman de crud , de o viclenie mai mult decat punica
; pentru el nu exista nici adevar nici vreun lucru sfant , n-avea teama de zei , nu respecta niciun
juramant , nu tinea seama de nicio credinta.
 Inzestrat cu aceste insusiri pozitive si negative , Hannibal a slujit timp de trei ani sub comanda
lui Hasdrubal ,nedispretuind nimic din ceea ce trebuia sa vada sau sa faca un viitor mare
comandant.”
 (Ab urbe condita , XXI ,4 )
 Grupa I :Cum este structurat portretul lui Hannibal ?
 Evidentiati calitatile si virtutile personajului :tantae virtutes –
ingentia vitia.
 Grupa aII-a :Care erau calitatile lui Hannibal , prin care starnea
fascinatie , respect , devotament in randul soldatilor sai ?
 Grupa a III-a : Este impartial Titus Livius in prezentarea lui
Hannibal?Explicati.
 Grupa a IV-a : Cum se realizeaza in acest fragment , dezideratul lui
Titus Livius , privind exemplaritatea istoriei si a modelului de personaj
demn de urmat.
 Grupa a V-a : Motivati faptul ca autorul vorbeste cu respect si simpatie
fata de un adversar al Romei ,facandu-l comparabil cu marile figuri
defiguri de eroi romani legendari .
 Grupa a VI-a :Comparati stilul de caracterizare a lui Titus Livius cu cel
a lui Marquez.
 Portretul lui Aureliano Buendia de Garcia MARQUEZ
 Colonelul Aureliano Buendia a organizat treizeci si doua de rascoale armate si a fost
tot de atatea ori invins . De la saptesprezece femei diferite a avut saptesprezece baieti
care au fost exterminati ,unul dupa altul ,intr-o singura noapte , atunci cel mai mare nu
impliniseinca treizeci si cinci de ani . Scapa din paisprezece atentate , din saizeci si trei
de ambuscade si din fata unui pluton de executie . Supravetiu unei doze de stricnina
turnata in cafea si care ar fi fost prea de ajuns ca sa ucida un cal .Refuza Ordinul
Meritului pe care i-l decernase presedintele Republicii . Fusese promovat la rangul de
comandant general al fortelor revolutionare , autoritatea lui extinzandu-se in toata tara ,
de la o frontiera la calalta , si devenise omul cel mai de temut de guvern , dar niciodata n-
a ingaduit sa fie fotografiat.Respinse oferta unei pensii viagere , care i se propuse dupa
razboi si trai pana la batranete din vanzarea pestisorilor de aur pe care-i producea in
atelierul sau din Macondo .Cu toate ca lupta mereu in fruntea trupelor sale , singura rana
pe care o primi si-a facut-o el insusi dupa capitularea de la Nierlandia ,care puse capat
uni razboi civil de douazeci de ani.Isi trase un glont de pistol in piept , iar proiectilul ii
iesi prin umar fara sa fi atins un centru vital. Tot ceea ce a ramas din aceasta succesiune
de evenimente a fost o strada cu numele lui in Macondo. Si totusi , asa cum declara cu
cativa ani inainte de a muri de batranete , nici macar asta nu astepta in ziua cand porni
impreuna cu cei douazeci si unu de oameni ai sai , in zorii zilei , sa intalneasca fortele
generalului Victorio Medina.
 Garcia Marquez , Un veac de singuratate.