Seria Stiinfele educaJiei este coordonata de Adrian Neculau ~i Constantin Cuco~

Andre de Peretti
ANDRE de PERETTI : doctor in ~tiinte umanistice, ~i-a asumat responsabilitati multiple : de
inginer, apoi de inginer-~efla Manufacturile de stat (1945- 1963), de profesor de litere Ia o clasa Jean-Andre Legrand
de matematici speciale (1951-1964); de parlamentar, ca membru a! Adunarii Uniunii franceze
(1947-1952), de formator, ca director de studii Ia Institut National d'Administration scolaire et
Jean Boniface
universitaire (1963- 1976), de cercetator, ca director de program a! unui departament de psiho-
sociologie a educatiei, Ia Institut National de Recherche Pedagogique (INRP, 1976-1982). in
ca!itate de consilier a! mai multor mini~tri ai Educatiei, a prezidat o comisie ministeriala vizind
formarea cadrelor educatiei nationale (1981 -1982) ~i a asigurat des~urarea a numeroase misiuni
in strainatate. A publicat lucrarile Organiser des formations, Hachette, Paris (1991) ~i Controverses
en education, Hachette, Paris (1993) .
JEAN-ANDRE LEGRAND: ca psihosociolog, el a contribuit, in cadrul a doua intreprinderi
nationale (BNCI - actuala BNP - ~i grupul Elf Aquitaine), Ia aplicarea unor planuri de formare a
cadrelor. in 1987, a fost ata~at pe linga Ministerul Educatiei Nationale, indeplinind, in acela~i
timp, sarcini de inalt funqionar pe linga Pre~edintele Comitetului Suprem al Educatiei ~i
TEHNICI
Economiei. in prezent. conduce o revista privind formarea continua,. Rencontre.
JEAN BONIFACE: ca jurnalist, a colaborat Ia revista pedagogica a cooperativelor ~colare,
animation & education. Este autorul lucrarii Pas de loisirs pour les petits ecoliers (Casterman,
"L' Ecole des parents", Paris).
DE COMUNICARE
Traducere de Gabriela Sandu

Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand, Jean Boniface, Techniques pour communiquer

© 1994 Hachette Livre
© 2001 by Editura POLIROM I~i pentru prezenta traducere
Editura POLIROM
I~i. B-<iul Copou nr. 4, P.O. Box 266, 6600
Bucure~ti, B-dul I.C. Bratianu nr. 6, et. 7

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale:

DE PERETTI, ANDRE
Tehnici de comunicare I Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand, Jean Boniface;
tract. de Gabriela Sandu. - l~i: Polirom, 2001
392 p., 24 em - (Collegium. Stiinte1e educatiei)
Tit. orig. (fre): Techniques pour communiquer.

ISBN : 973-683-505-7
I. Legrand, Jean-Andre
II. Boniface, Jean
III. Sandu, Gabriela (tract.)

316.77 POLl ROM

Printed in ROMANIA 2001
 CUPRINS

0 parte dintre documentele sau materialele grafice prezentate in aceasti'i lucrare provin din CONCEPTUL DE COMUNICARE ... .. ..... . ..... ... ... .. ..... .... .... ....... .. .. ....... .. .... 7
activitlitile de concepere ~i experimentare realizate impreuna cu/de catre diver~i colegi, pe care, de
cite ori a fost posibil, i-am mentionat ~i fatli de care ne exprimam intreaga gratitudine.
AUTORII PARTEA INTII
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

CAPITOLUL 1 - TEHNICILE ~I UTILIZAREA LOR ... . ...... .. .. .... .. .... .... ... .. 23
CAPITOLUL 2 - ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI .... ... . ... ...... ..... .. .. .. ... .. . 31
CAPITOLUL 3 - INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLET A .... ... .. .. .. .. .... 58
CAPITOLUL 4 - RAPORTUL CU REALUL ...... .. .... .. .. .. ..... .. .. .. ........ .... .. . .. 73
CAPITOLUL 5 - TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA ... .. .... ... . ...... ... .. .. .... 105

PARTEA A DOUA
EXERCfTII DE COMUNICARE

CAPITOLUL 1 - EXERCITII VS TEHNICI.. ................. ... _............. . ... .. ...... 137

CAPITOLUL 2 - COMUNICAREA ~~ DEZVOLTAREA PERSONALA .. .. .. ..... 140
CAPITOLUL 3 - COMUNICAREA ~~ ARTA EXPRIMARII ............... . .... .. .. . 184
CAPITOLUL 4 - COMUNICAREA ~I NEGOCIERILE .... : ........ .. ........ . .. .... . 220

PARTEA A TRElA
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

CAPITOLUL 1 - CONVERSATIE ~I COMUNICARE .. ............................... 261

CAPITOLUL 2 - VARIETATEA COMPORTAMENTEWR
CONVERSATIONALE ..... .. .. .. .. .. ................... .. ..... ... ..... . 265
CAPITOLUL 3 - DINAMICA UNEI SITUATII ,FATA IN FATA" .. ...... .. ...... . 303
CAPITOLUL 4 - ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN ....... ..... ... .. ..... . ......... 317

"
 PARTEA A PATRA
DISPOZITIVE DE SIMULARE
CAPITOLUL 1 - REALITATI ~I SIMULARI ............................. ........ ....... 331
CAPITOLUL 2 - SITUATII DE SIMULARE ............. .. ....... .. .................... . 333
CAPITOLUL 3 - JOCURI DE ROL ............................... ........ ........ ..... .... . 352
CAPITOLUL 4 - STUDII DE CAZ .......................... .. .. ............... ............. 365
CONCEPTUL DE COMUNICARE
BIBLIOGRAFIE ...... .. ....... .. .......... ... ........... ... ... .... ... ........... .......... ....... 382
INDEXUL TEHNICILOR ~I AL EXERCITIILOR . ....... ............................. 386 Lumea exterioara, natura in varietatea
LISTA DOCUMENTELOR .................................................... .......... ...... 389 ei, ca §i nenumaratii indivizi, semeni ai
no§tri, §i uneori noi in§ine, cu totii emitem
semnale, in afara sau spre propria noastra
persoana. Ni se intimpla, apoi, sa adunam,
sa primim sau sa captam aceste semnale,
pentru a le da, gratie raportarii lor Ia expe-
riente sau constructii anterioare, valoare
de semne : devenim, prin urmare, receptori
ai unor informatii pe care le-arn interceptat
din intimplare, chiar daca nu ne erau direct
destinate .
Semnale §i informatii
Transformarea semnalelor captate in semne,
care sa ne puna in garda (§i sa ne infor-
meze) in legatura cu unele posibilitati sau
pericole apropiate, presupune interpretarea
lor, prin apelul Ia un cod adecvat, testat in
prealabil.
Pentru a fi pus in jonctiune cu un cod
adecvat, semnalul a trebuit, mai intii, sa
depii§easca un anumit prag de intensitate ~i
sa poata fi distins §i selectat, in ciuda inter-
ferarii cu alte semnale, creind zgomot in
jurul lui. in plus, a trebuit ca indicatia pe
care am decis sa o consideram drept deco-
dor sa dobindeasca, in cadrul relationarii
cu acest cod, o valoare de probabilitate
suficienta pentru a ne insutlfl o oarecare
certitudine.
Cu toate acestea, e important ca impactul
semnalelor, ca §i eel al decodarii lor sa nu
provoace o surpriza sau un §OC prea
puternic, declan§ind unele procese emo-
tionale de aparare, care, Ia rindul lor, ar
diminua §ansa receptarii unei indicatii utile
pentru conduita noastra. Deoarece ne pune
in stare de alarma, stresul nu ne poate
ghida.
Informatia este furnizata de unele sem-
nale care nu sint neaparat orientate, dar
care pot fi §i dirijate. 0 informatie dirijata
in mod intentionat devine un mesaj. Acesta
presupune existenta unui destinatar sau
acceptator, §i nu doar a unui receptor sau
captator; el implica, de asemenea, exis-
tenta unui emitator sau destinator §i, in
aceea§i masura, a unui codificator, nu
numai a unei instante de decodare 1 •
Informatii §i mesaje
Orice mesaj presupune emiterea unei infor-
matii, prin semnale codificate, in directia
unei tinte determinate, eel mai adesea un
I . Toti ace~ti tenneni pot fi glisi!i in Roman Jakobson,
Essais de Linguistique gemirale, Points, Seuil,
1970, p. 32 : .Consider eli realitatea fundamen -
talli cu care se confruntli lingvistul este .inter-
locutiunea: schimbul de mesaje dintre emitlitor
~i receptor, destinator ~i destinatar, codificator
~i decodificator".
q. ~i p. 95 : .McKay ne pune in gardli in legli-
turli cu confuzia creatli intre schimb~l de mesaje
verbale ~i extragerea de informatii din lumea
fizicli, douli lucruri diferite, care au fost, in mod
abuziv, unificate sub eticheta de comunicare".
8 TEHNICI DE COMUNICARE
interlocutor, tara retur obligatoriu ; Ia fel
se intimpla in lumea vegetala §i in cea
animala. Totu§i, in cazul oamenilor aceasta
emisiune se efectueaza (a se vedea docu-
mentul 1) intr-un context de obiective §ide
roluri, conform unei codificari cuprinzind
posibile distorsiuni.
Acestea pot proveni din discordantele
de atitudine sau de conceptie (prevazute
sau nu) dintre emitator §i receptor, dar ~i
din diferentele notabile dintre registrele de
limba utilizate ; de cele mai multe ori insa
ele sint provocate de conditii imperfecte
sau de perturbari efective, care pot afecta
atit transmiterea semnalelor, cit ~i receptarea
lor.
Atitudinile interlocutorilor se pot carac-
teriza, intr-adevar, prin anumite ambi-
valente sau ezitari, traduse prin unele
ambiguitati in formularea sau interpretarea
mesajelor. De asemenea, reprezentarile pe
care interlocutorii le pot avea unii despre
altii sau despre rolurile lor, reciproc, risca
sa falsifice interpretarea mesajelor, pertur-
bindu-se claritatea sau stabilitatea identifi-
carilor. Se intimpla frecvent ca o persoana
sa anuleze, din inertie sau din nerabdare,
~ansele unei interpretari cit mai adecvate
emiterii initiate. ·
De altfel, nici un termen nu este, in
mod indiscutabil, univoc. Orice forma de
limbaj se caracterizeaza printr-o polisemie
care poate genera semnificatii enigmatice
sau eronate. Nici un mesaj nu poate fi
corect §i definitiv formulat sau receptionat,
dintr-o data: sint necesare tatonari §i modi-
ficari progresive, in vederea clarificarii,
in interiorul sistemului supraabundent de
indicatii aferente, a sensului pe care il
transmite.
in mod natural, orice mesaj, de§i con-
stituie in sine o pluralitate, este incomplet.
Din cauza inertiei, el nu-§i poate controla
caracterul incomplet, deoarece nu presu-
pune un retur de informatie de Ia destinatar
catre destinator, nici vreun schimb intre
CONCEPTUL DE COMUNICARE 9
ace~tia. Daca acest retur exista, intram in
domeniul comunicarii, prin posibilitatea
aparitiei redundantelor cerute .
ty~·t..'JS!.£t~!r~:J.::-~"1:.:>'21"i!,~.~""W-tt~~¢~~4\~~~~~t,:~;.:,'l:,
~
"'j.;;'
.;
Comunicarea
~ i"
·-~~
. ~· ·
~ij
Comunicarea presupune reversibilitatea
.'! )
:·o;
mesajelor in cadrul relatiei care reune~te
doua entitati. chiar daca mesajele nu sint
~~~
.,!1
,o.
de acela~i ordin. Ea implica crearea unui ,Q
sens, in functie de corelarile neintrerupte ~ ?~f
~
dintre facultatile noastre de percepere a :r;
semnalelor, de bogatia vocabularului ~
'-
(pentru a le decodifica), de imaginatie
(pentru a le interpreta), ca ~i de memorie,
pentru ale mentine coerente atunci cind, Ia
"'~
},·'
~
rindul nostru, devenim emitatori §i adresam i~
mesaje in retur. ~
t.~~
Acestea din urma pot fi : de tip feed-
-:E
back sau de tip retroac[iune, reformulari
conforme codurilor noastre vizind limbajul
general ~i limbajele tehnice (pe care le-arn ~
integrat deja), care constituie vocabularul ;:J
~0-4
nostru personal, sau raspunsuri personali-
zate Ia ceea ce am considerat ca se poate
stabili ca semnificatie pentru mesajele pri-
mite. In toate cazurile, comunicarea pune
intr-o relatie fluctuanta cimpuri §i dimen-
siuni multiple ale modului nostru de func-
<-:E
If:
tionare, atit Ia nivel mental §i fiziologic, cit
§i Ia nivel social ; nu exista nici o justificare
pentru ca aceste cimpuri §i dimensiuni sa
fie, uneori, complet identice sau, eel putin,
compatibile.
Rezultii, de aici, ca orice comunicare se
realizeaza printr-o serie intreaga de relatio-
nari intre memoriile, vocabularele, imagi-
natiile §i perceptiile aflate in joe. Ea se
stabile§te prin creare de sens, gratie unei
suite de verigi, care permit instituirea unor
L~
raporturi de contrast sau de opozitie intre
obiectivele, rolurile, atitudinile §i cenzurile
proprii fiecaruia §i care fac legatura cu
mediul, in functie de diversitatea proiecte-
lor (§i conform gradului de dependenta fata
de institutii).
L----------------------------------------------------~
 10 TEHNICI DE COMUNJCARE CONCEPTUL DE COMUNJCARE II

dovada in acest sens o constituie animalele

familiare omului (~i mai ales cele care au
M1 Comunicarea cu animalele
~~::< este posibila?
fost u~or de dresat: caii, ciinii, elefantii,
leii) ; a fortiori, nu putem omite experi-
$Z ~
·-,@ .s::.... mentele lui Konrad Lorenz asupra gi~telor
tUI.~ Comunicarea, se considera, ar fi un proces
{I ' v
~<!)
t::
Cl')·-
specific doar fiintei umane. Nici pe salbatice, pe cele ale lui Cyrulnik asupra
~ I=<N~..2
...... d)

~- - 0
"""' ~
departe ! Etologul Boris Cyrulnik ne pescaru~ilor ori incercarile cercetatorilor
~fJ: 0.. "0 ....
~~ atrage atentia ca in ,lumea animalelor" californieni de stabilire a unui limbaj fluie-
ir:J: <!)~ "' exista sens, chiar daca acesta nu ne este rat cu delfinii (utilizarea competentelor ce
'il:f ._,"'
ro- vizeaza astfel de limbaje flicindu-se ~i cu
:fh'1. <J>O. inca accesibil ( ... ). Chiar din momentul
<!) <!)
perceperii, ,animalul conjerii sens lucru- ajutorul pastorilor din Pirinei) ~i, nu mai
~a:l
....
rilor care fi constituie lumea" 1• in acest putin, tentativele de aplicare a educatiei
<!) · ...
- u
<!) sens, el vorbe~te despre inteligenta protestante gorilelor tinere, prin interme-
~ :::1·-
:;;:-g..§ perceptuala, ,pentru a desemna aceastii diul unor limbaje gestuale (inspirate din
u <!)
codurile de comunicare folosite de catre
activitate de selectare ~i interpretare, care
marcheazii procesul de receptare a stimu- cei cu deficiente auditive).
..... liirilor din partea celorlalte animale" 2
"'
"3
- - - --.:::..0 Animalele comunica intre ele, fiecare
specie avind propriul sau limbaj. Studiind Comunicarea cu natura
"'"'~ pescaru~ii, Cyrulnik noteaza ca ,percepJia

< rhu.l ~ ......

u.lu.lZc;j;::::JOZ
------ 1~
-
E-
pesciiru~ului nu corespunde ideii de purii
receptare de informaJii, fiindfin structuratii
A~adar, sub rezerva unui proces de invii{are
sub constringeri repetate, comunicarea om -
E-c<e ...... uF<:::::J
u.l et::"" en .....
et:: E--<..,; c;cn -
E-o
~i fn mod activ structurantii. Ea e dovada
existenfei unei veritabile semiotici, fn care
animal devine posibilii ~i chiar frecventa,
in general practicii ~i, uneori, chiar senti-

-
"-'
z semnalelor sonore ~i vizuale li se adaugii
semnale gestuale ~i spafiale" 3 .
intrucit ,ceea ce fl diferenJiazii pe om
mentala. Dar nici comunicarea cu natura
(sau cu unele obiecte, pe care Winnicott
le numea tranzitionale) nu poate fi trecuta
de celelalte vieJuitoare... este mai ales cu vederea. ,Pfriul, rful, cascada au un
marea sa aptitudine de a semiotiza, plecfnd limbaj pe care oamenii fl fnJeleg fn mod
de aici, totul se poate constitui ca semn " 4 . natural", constatii Gaston Bachelard5 .
Rezulta de aici ca fiinta umana, chiar Acest filosof a! Noului spirit ~tiinfific
dincolo d~ orice considerente antropomor- ~i a! unei ContribuJii La psihanaliza cunoa~­
fice sau antropocentrice, este capabila sa terii obiective a evocat ,eel mai excesiv"
.... comunice cu animalele, sa schimbe adica
"'
"3 -~ <Us~ dintre paradoxurile sale : ,El ar consta fn
11.)
ro<J> "(U'.!S.Q semne cu aces(ea ~i sa creeze un cod a dovedi cii glasurile apei sfnt ~or metafo-
'-------:--+.g </l"-
<UE </) 0.~
~8o comun, un limbaj operational ~i afectiv. 0
~ ~<!) ~Q.)'tj

'-':.O
rice, cii limbajul fntinderilor de apa este o
I I J realitate poeticii directa" 6 • De cele mai
~ .... 1. B. Cyrulnik, lA Naissance du sens, Hachette, multe ori, continua el, ,credem cii e posibil
<U~:: ....o.-,_
N - :::1
Paris, 1991, p. 27. q. p. 47: "lmediat ce sii stabilim, ca Jinfnd de tiirimul imagina-
~ ~p 14----l ~e unei stimullfri, animalul se sustrage, chiar
Jiei'' ,o lege a celor patru elemente, pentru
o.-- ~i in miclf masurn, constringerilor rigide ale lumii
<!)"'
0:: exterioare: se manifestlf atunci un minim de a clasa diferitele imaginaJii materiale dupii
sens, care, in unele 'cazuri, poate aplfrea ca foane
elaborat".
2 . Ibid ., p. 32. 5. Gaston Bachelard, L'Eau er les Reves, Coni,
3. Ibid., p. 29. Paris, 1942, p. 260.
4. Ibid., p. 116. 6. Ibid., p. 22.

12 TEHNICI DE COMUNICARE
felul fn care se raporteazii. respectiv fa
foe, fa aer. fa apii sau fa piimfnt" 1•
0 vorbire sau un limbaj, un suport pentru
imaginatie, pe care o structureaza §i o dife-
rentiaza in funqie de diverse elemente, o
modelare a perceptiilor noastre, iata tot
atitea atuuri pentru acceptarea unui posibil
dialog cu natura ~i cu materia (,schema a
viselor noastre nedefinite" 2) : este foarte
adevarat ca procesul de comunicare impune
nu numai un tur ~i un retur , intre doua
entitati, dar §i acest schimb neintrerupt
intre modalitatile de percepere §i de ima-
ginare, exprimate prin unele construqii
semantice. Este evident ca apa, de exem-
plu, ,grupfnd imaginile, dizofvfnd substan-
fele, ajutii imaginafia fn aCJiunea sa de
dezobiectivare, de asimifare" 3 .
Comunidirile ~i constringerile
interpersonale
Nu putem sustine cu certitudine existenta
unei predispozitii din partea noastra de a
asculta natura sau de a intra in comuniune
cu ea : prea multe sint informatiile §i mesa-
jete pe care ea le difuzeaza in jurul nostru
~i catre noi ~i prea reductioniste sint selec-
tiile noastre. Nici incercarile noastre de a
comunica cu animalele, exceptind citeva
profesii legate de cre~terea, dresarea sau de
comportamentullor, nu sint prea frecvente .
in schimb, in cea mai mare parte a timpu-
lui, este indispensabil, chiar obligatoriu,
sa putem intra in comunicare cu semenii
no~tri. in acest caz (pe linga impartii~irea
unor coduri necesare), elasticitatea naturala
a sernnificatiei sau definirea terrnenilor pe
care ii schimbam\ afluxul de conotatii
I. Ibid., p. 4.
2. Ibid., p. 154.
3. Ibid., p. 17.
4. Pierre Bourdieu el a/., Le Metier de socio/ogue,
Mouton-Bordas, Paris, 1968, p. 28: .Supunerea
posibile, fluctuatiile aleatorii ale atentiei
noastre in raport cu multiple persoane, cu
intentionalitatile lor, toate acestea obliga Ia
intarirea sau Ia multiplicarea constringeri-
lor focalizante ~i limitative din exprimarea
§i receptivitatea noastra interpersonala.
La nivel experimental, lucrarile initiate
de echipa lui Kurt Lewin, reunite sub titlul
Dinamica grupurifor, au <\_r~tat, irtr-ade-
var, ca, daca s-ar diminua constringerile
structurale (nemaiexistind nici roluri mar-
cate, nici sarcini prescrise, nici metoda
impusa, nici retea de schimburi rationali-
zate, nici obiective accentuate, nici un nivel
de schimburi convenit), raporturile dintre
diferitii membri ai unui grup ar deveni
dificile, nesigure, cu puternice oscilatii
emotionale, ori chiar evazive ~i triviale.
Imediat ce indivizii sint reuniti in mod
neprevazut, tara organizare prealabila, ei
pot resimti, intr-adevar, o mare dificultate
de a-~i stabili pozitia, caci caracterul nede-
finit al pozitiei fiecaruia in raport cu pozitia
celorlalti suscita multiple posibilitati in
legatura cu alegerea atitudinilor sale ~i cu
exprimarea capacitatilor ~i a ideilor perso-
nate. Incertitudinea fiecarui individ intra
in rezonanta, in mod necesar, cu cea a
celorlalte persoane, in timp ce, in absenta
unor norme, combinatiile, posibile ~i previ-
zibile, de acord ~i de dezacord, de aliante
sau de respingeri, de bumvointa sau de
comportamente defensive se multiplicli ver-
tiginos. Se poate dezvolta un fond de
insecuritate, de angoasli, mai ales dacli cei-
lalti indivizi par a fi ei i~i~i mai nesiguri
necondiJiofUlta faja de un organon de reguli
logice Iinde sa provoace un eject de inchidere
prematuri, cauzind dispariJia, pentru a vorbi
precum Freud; a e1asticitli!ii definirilor sau, cum
spune Carl Hempel, a disponibilitli!ii semamice
a conceptelor, care, eel pujin fn anumite faze
ale istoriei unei $1iinje sau ale derularii unei
cercetari, constituie una dintre condiJiile
invenfiei".
CONCEPTUL DE COMUNICARE 13
~i mai imprevizibili in motivatiile §i in Se poate deci considera ca o structurli
exprimarile lor sau in ceea ce prive~te definita prin impunerea unei tehnici, impli-
dominantele imaginatiel lor. cind constringeri (in termeni de norme,
valori, roluri, obligatii, metode, niveluri
§i scopuri), poate permite unor indivizi sli
Structudirile de grupuri
detina controlul asupra dinamicii de grup,
naturale potentiala, mereu subiacentli, prin evitarea
oscilarii in toate directiile a articulatiilor
Fara indoiala, absenta unei structuri
sociale4 .
constringatoare este compensata, in mod
inevitabil, de emergenta unor structurari
naturale, pe care le-a descris englezul Bion. Procesele de structurare
Nefiind situati in pozitie de lucru (working
group), indivizii se plaseaza, intr-adevar, Constringerile in functie de care, cu ajuto-
unii fata de altii in funqie de presupozitiile rul schimburilor efective de energie §i de
de baza : fie cea de dependenta afectiva §i informatie, se vor construi in jurul indivi-
practica a tuturor fata de unul singur zilor baze de securizare §i articulliri de
(dependancy group), fie cea de cuplaj, doi relatie pot fi clasate potrivit proceselor pe
cite doi sau in doua subgrupuri care se care le pun in joe. Aces tea pot fi de exterio-
opun (pairing-group), fie cea a unei succe- rizare (sau, mai exact, de proieqie §i de
siuni de confruntari §i de sustrageri (jight- clivaj) §i de interiorizare, adica de intro-
-flight-group)1. Nu este mai putin adevarat ieqie sau de cenzura.
ca oscilarea intre aceste structurari face A.stfel se explica faptul eli, intr-o situa-
imposibile orice performanta, orice echili- tie de grupare sau de reunire care ii pune
bru afectiv intre persoanele respective: in interactiune, stimulindu-i, indivizii sint
anxietatea lor reciproca poate atinge cote interesati sli-§i puna in comun, prinproiec-
periculoase. fie, reprezentlirile modurilor de a percepe
Or, a§a cum remarca Eric Berne, fiin- Ia un nivel relativ ega!, prin care pot evita
tele umane sint avide de structura (struc- izolarea sau o fli.rimitare excesiva : ei edi-
ture-hunger)2 §i au nevoie de consolidari ficli astfel o subculturii comunii, de grup,
sociale, gratie carora i§i pot reduce ,anxie- care ii reune~te, din punct de vedere informa-
tatea paranoida", caracterizata prin agre- tional, intr-un noi distinctiv. Aceasta sub-
sivitate fata de ceilalti, aceasta pentru a culturii este conditionata de cultura socialli,
putea convietui ~i Iuera impreunli, adica care guverneaza, in general, raportul dintre
pentru a parcurge, in grup, drumul spre fiinte ~i lucruri in mediul respectivului grup.
un program specific, cu scopuri comune3 .
de persecution", in Andre Levy, Textes fonda-
I. Bion, Experiences in groups, Tavis Tock Publi- mentaux de Psychologie sociale, Dunod, Paris,
cations, 1961. q. ibid., p. 146: .Activilalea 1965, pp. 546 ~i 547: .Putem sli ni-i imaginl!rn
work-group-ului este impiedicatii, deviata #. pe indivizi proiectindu-~i in exterior pulsiunile
eventual, asistala de alte activitafi psihice. avind ~i obiectele interne, care, altfel, ar fi sursa unor
in comun calitatea de puseuri emofionale anxietli!i psihotice, ~i reunindu-le in cadrul vieiii
puternice". instituliilor sociale in care se asociazli".
2. E. Berne, The Structure and Dynamic of Organi- 4. Pentru aprofundare, se pot consulta 1ucrlirile
zations and Groups, Ballantine, New York, Risques et chances de /e vie collective, Epi,
1983, p. 215. 1971; Du chc.ngemem tl l'inertie, Dunod, Paris,
3. q. Elliot Jaques, .Des systemes sociaux com me 1981; £'Administration, phenomene humain,
defense contre l'anxiete depressive et 1'anxiete Berger-Levrault, Paris - Nancy, 1968.
14 TEHNICI DE COMUN1CARE
Dar, prin activarea intre indivizii acestui
grup a influentei anumitor valori §i a pre-
siunii normelor curente, ea le poate adauga
unele particularitiiti de facilitare sau de
accentuare ori unele modificari specifice.
0 anumita coeziune va putea fi obtinuta
doar prin efortul depus de indivizi in sensu!
actualizarii referintelor comune in interio-
rul comportamentelor singulare, contribu-
ind astfel Ia reliefarea elementelor de baza
ale respectivelor valori §i norme .
Intarindu-§i relativa lor ictentitate dis-
tinctiva in raport cu mediul §i cu oamenii
din exterior, membrii grupului aflat in for-
mare ajung sa-§i interiorizeze insa ,inega-
litii[ile de situa[ie", dupa cum explicli
W.J . H. Sprott. Dincolo de particularitiitile
lor reunite, ei simt nevoia sa-§i localizeze
diferentele 1 §i originalitatile, inspirindu-se
din formele de raport reciproc existente
deja in mediul lor. Pentru aceasta, ei se
plaseazli in roluri complementare (daca nu
chiar antagonice), adaptind in felul lor, prin
introiecfie, unele modele de comportament
(potrivite rolurilor respective §i care le
justificli actele), pentru a reduce incerti-
tudinile ce planeaza asupra relatiei lor com-
plexe §i a favoriza previziuni de natura sa
calmeze. Ei pot selecta, dupa caz, unele
distinctii de statu!, care ii ajutii sa-§i dife-
rentieze diversele reprezentliri personate.
Consolidarile rolurilor introiectate in inte-
riorul grupului, corelate cu e§alonarea lor
in functie de statute §i favorizate de mode-
lele de comportament, pot stabili, in conse-
cintli, echilibrul oscilant a! inegalitiitilor §i
a! diferentelor de situatie sau de caracteris-
tici dintre indivizi, instituind posibilitatea
formarii unui nivel ,moral" al grupului.
Simultan cu repartizarea rolurilor §i cu
completarea sau afirmarea subculturii
comune se impune construirea unui dispo-
zitiv adecvat al comunicli.rilor, sub forma
I. W.J .H . Sprott, Psychologie sociale, Payot, Paris,
p. 14.
de re[ea selectivli. Aceasta introduce, prin
unele instruqiuni sau dispozitii, o discri-
minare intre comuniclirile utile §i unele
schimburi lipsite de interes sau perturba-
toare. in acest fel, se instituie o cenzurii,
care sa trieze multiplicitatea necontrolatii a
informatiilor §i a mesajelor sau interac-
tiunilor ; ea marcheaza, de asemenea, atri-
buirea selectivli. a sectoarelor §i a mijloa-
celor de aqiune incredintate indivizilor, pe
cit posibil in funqie de rolurile lor. in
sfir§it, ea se manifestli printr-un subsistem
de sanc[iuni, cu substrat pozitiv §i negativ,
care au rolul de a intli.ri baza de diferentieri
interiorizate in cadrul grupului, §i aceasta
in vederea asigurlirii unei dinamici echili-
brate a schimburilor §i a contributiilor.
Aceastli dinamica se bazeazli deci pe o
organizare a comuniclirilor §i a relatiilor
cu ajutorul unor dispozitive de subgrupliri
divers articulate.
Consolidlirile precedente au determinat
o economie a energiilor individuale. in loc
sa fie plasate, din cauza incertitudinii §i
a instabilitlitii, intr-o mi§care brownianli,
acestea pot fi, prin urmare, aplicate prin
clivaj unor sarcini exterioare, mai mult sau
mai putin distinctive, cu mijloacele §i in
functie de rolurile §i de sectoarele atribuite
fiecliruia. Pentru a evita insli o disipare a
eforturilor in exterior §i incertitudinea in
ceea ce prive§te intentiile, prin definirea
unui scop comun sau a unui nod de obiec-
tive indreptate spre lumea exterioarli. §i
Ia care se pot raporta diversele tinte §i
activitiiti individuale, se stabile§te un Joe
de convergenta a puseurilor individuale,
cu conditia ca distinctia metodelor comune
de procedurli s~ fie suficient de bine rea-
Iizatii, pentru a se evita fenomenele de
devianta, care pot ameninta coeziunea
grupului .
CONCEPTUL DE COMUNICARE 15
forme induse de echilibru : cele care permit
revelarea anumitor aspecte, ce nu ar fi
Sfera interactiunilor perceptibile intr-o situatie mai globalli, §i
§i a structurarilor estomparea altora. Am putea avansa ipoteza
eli o succesiune de situatii caracterizate prin
Prin aceste consideratii rapide se observli instructiuni variate ar permite, pe de o
modul in care grupul poate sa functioneze, parte, abordarea unor probleme precise,
prin integrarea personalitatilor individuale, diferite, iar pe de alta parte, i-ar ajuta pe
cu mobilurile lor distincte §i imaginile lor indivizi sa se descopere §i sa se dezvolte pe
originale, in reteaua sistemicli de circulatie anumite dimensiuni ale personalitlitii lor.
a energiilor, stabilitii prin intermediul elemen- Cu citva timp in urmli, Moreno amintise eli
telor ei de bazli: impregnate de subculturli, aceasta succesiune i§i are originea intr-o
serie de roluri asumate §i jucate pe
investite cu greutatea rolurilor, organizate
parcursul unui !ant de situatii §i proiecte
intr-o retea §i !ansate in urmlirirea obiecti-
velor stabilite, persoanele in cauzli i§i pot succesive.
potentializa §i actualiza energiile intr-un
mod particular, in raport cu alte grupuri .
Ansamblul elementelor de bazli §i al
Tehnici §i potentializari
articulatiilor poate fi schematizat cu ajuto-
Mai exact, in raport cu aceste elemente de
rul unei sfere a interactiunilor §i a structu-
bazli §i articulatii , fiecare tehnicli poate
rlirilor1. permite, in aceste conditii, prin specifica-
Documentul 3 (din pagina urmlitoare)
rea sa interactivli, punerea in act a anumi-
reflectli interdependenta generalizatii a tor potentialitliti, disponibile in interiorul
fiecaruia dintre elementele de bazli §i a
grupului.
fiecarui pol de structurare §i informare pe Prin constringerile distinctive pe care
care acestea ii edificli : conform celor cinci le introduce, ea poate avea ca efect cre§-
meridiane, al relatiilor (§i regulilor), al terea coeziunii grupului pe meridianul
suporturilor (§i punctelor de sprijin), al relatiilor §i asigurarea unei participliri per-
motivatiilor (§i diferentelor), al instructiu- sonale §i consensuale pentru fiecare dintre
nilor (§i dispozitivelor), a! productiilor (§i membri. Ea poate incita Ia depa§irea utili-
rezultatelor), §i conform celor trei niveluri zlirii ,limbii de Iemn" §i a indiferentei fatli
de latitudine, respectiv paralelelor de de tentativele de banalizare a discursului.
comportarnente §i de caracterizliri, ca Ia De asemenea, fiecare tehnica poate atri-
ecuatorul conduitelor, loc de interferentli a bui anumitor indivizi roluri favorizante, cu
acestora. stiluri mai mult sau mai putin obi§nuite,
Se poate considera ca, ori de cite ori, pentru procesarea datelor §i a ideilor, con-
pe unul dintre cele patru meridiane §i pe form unor modele operationale §i in functie
una dintre cele trei paralele de structurare, de referintele scoase in relief, pe meridia-
se privilegiaza unele dispozitii particulare, nul suporturilor.
de Ia un pol Ia altul, se vor efectua schim- Pe meridianul productiilor, aceasta
buri de densitate de energie, putind rezulta poate determina unele scopuri §i exigente,
poate impune aplicarea anumitor metode §i
instrumente, poate cere utilizarea anumitor
I. Yom putea gi1si, in Organiser des formations,
Hachene, Education, Paris, 1991, p. 117, o sfern
proceduri ori poate supune studiului teme
ana1o~gli, cu citeva modificl!ri. variate sau nu, prescrise sau descoperite.
 CONCEPTUL DE COMUNICARE 17
16 TEHNICI DE COMUNICARE

are ca funqie esentiala lmpiedicarea Homo faber ~i-a datorat supravie!uirea

Sfera interactiunilor ~i a structurarilor dezechilibrarii, din ineqie, a grupului ~i. dezvoltarii perseverente a uneltelor ~i a
~~
•if
..
~ ~
implicit, a degenerarii intr-o dinamica con- tehnicilor aplicate lumii materiale, pentru
obtinerea unor resurse. Homo sapiens nu se
~~:~ fuza, neregulata ~i rara ~anse de redresare.
c.z ; Prin urmare, ea poate evita situatia in care poate deta~a de homo faber : el are nevoie
;Ill.
!I .
; Mcridiane

·a! supor:u',ilor I . '\. . indivizii nu sint lncadrabili in nici una de instrumente ~ide tehnici aplicabile lumii

I ~~ punctelor
1
dintre structurarile naturale sau presupozi- umane, pentru o cit mai coerenta valorificare
f~'; de sprijin dtspoz![]velor
a energiilor individuate ~i a multiplelor
Jiile delimitate de Bion.

l
·;,·,..~
~av.; a! rcla!iilor a! mOiiva!iilor \ a!
Prin precautiile sau limitarile pe care cuno~tinte acumulate.
'II·
!Dt regulil:hnologii ji a! diFel""!elor ec~~~':J.~ce le introduc in jocul interferentelor dintre
~~< ~ttinte ~·. ~tiinte
indivizi ~i elementele de baza, ele reduc
Unele limite ~i o oportuna
sociale ' umane de fapt dificultatile care, intr-un grup, se
I
r--;:_---'-.-7-, - .. '
I produc prin implozie ~i care constau in varietate
a determina alegerea unui lider abuziv ~i
acaparator, desprins dintre membrii grupu- Cu toate acestea, prin selectiile accentuate
Finalitatea lui (Ia care s-ar raporta toti, prin abandon, ~i limitele pe care le implica, nici o tehnica
Ecuatorul
co nduitei
purerii in pentru luarea deciziilor ~i chiar pentru nu poate pretinde ca ar avea o eficacitate
practic~
exprimarea ideilor sau pentru conformarea sau chiar o acceptabilitate universala in
sentimentelor, nu rara riposte afective mai raport cu orice grup ~i in orice situa!ie.
mult sau mai putin imprevizibile), ori chiar Fiecare tehnica i~i are propriile indicatii ~i
in a dezvolta un antagonism rara sens intre contraindicatii, sfera sa de fecunditate sau
\ \ I I doua paqi ale grupului (confruntindu-se de sterilitate, propria sa forta sau defici-
j~~:!:c Litera\turii Spirituttitate /Arta /Fllosolie dupa un mod de cuplare cvasisexual) sau, entlL Chiar ~i in cea mai buna aplicare
· REPREZENTARI mai mult, in a precipita o competitie gene- a sa, nici una dintre tehnici nu poate fi
ralizata, In care luptele ~i retragerile, mai adecvata in totalitate declt pentru o frac-
\ ""0""" I CENZURI /

PROIECTII \ I CLIVAJE
mutt sau mai putin evidente, ce apar In
mod imprevizibil servesc Ia escamotarea
tiune a grupului, neputind asigura declt
lntr-o anumita masura lmiintarea catre
problemelor reale, Ia respingerea cornu- · obiectivele propuse, avind deci un spectru
nidirii profunde dintre persoane ~i Ia eschi- de a~teptari relativ Hmitat.
varea de Ia sarcinile utile sau chiar Prin urmare, ar fi intelept nu sa se caute
primordiale. sau sa se impuna o tehnica perfecta, univer-
Toate aceste riscuri de degradare a rela- sala, ci, dimpotriva, sa se incerce utilizarea
tiilor umane sint inerente, in absenta unor unei i!J.tregi game, suficient de complexe,
tehnici care sa impuha o serie de instruc- de tehnici. intr-adevlir, nuiJ1ai un uz variat
tiuni de organizare ~i reglementare. Acestea poate preveni unele riscuri de epuizare prin
in sf'rr~it, revenind la meridianul instruc- unor tipuri variate de raporturi ; poate ar putea preveni derivele, conversationale repetitie sau de satisfacere parti~Ul a indivi-
Jiunilor, aplicarea unei anumite tehnici ritma schimburile §i aplicarea mijloacelor sau obi~nuite, protejind schimburile dintre zilor ~i chiar rezultatele incompJete. Tocmai
poate favoriza aparitia unor retele selective in functie de unele durate bine definite. indivizi (nu ~tim in ce masura aceasta se nevoia de varietate, in conformitate cu Iegea
de comunicare, fie chiar ~i prin reparti- intirppla .mai curind in viata curentli decit lui Ashby (sau cu legea varietatii nece-
zarea grupului in subgrupuri in mod divers in cadrul intilnirilor dintre instructori! ) . sare1), ne-a detenn:inat sa propunem Iargul
.Tehnici de mentinere evantai de tehnici reunite in aceasta lucrare.
situate, dotate cu mijloace identice sau dife- De asemenea, ele ar putea permite deju-
a grupurilor carea opozitiilor gratuite, generate.printr-o
rite ; in plus, poate sa stabileasca modalitati
~i exigente de evaluare particulare, nea~tep­ in raporturile stabilite cti diversele elemente deviere a spiritului critic, ca ~i stoparea I . Legea lui Ashby se poate formula foarte simplu:
tate sau obi~nuite ; poate asigura coordo- de baza ~i articulatii, fiecare tehnica, in reactiilor orgolioase, repetitive. in schimb, un sistem (sau mlicar un gnip , o echipa, o clasa)
pot favoriza deciziile ~i actiunile oportune. cu 0 anumita varietatt: (sau eterogenitate) nu
narea subgrupurilor sau a indivizilor, gratie mod obligatoriu experimentatA ~i validatli,
18 TEHNICI DE COMUNICARE
in plus, pluralitatea posibilitatilor
deschise fiecarui utilizator permite unele
alegeri, deci o personalizare a propunerilor
sau a compozitiilor, in cazul unui formator
sau al unui profesor.
Totu~i. ar trebui sa incercam o diferen-
tiere a tehnicilor utilizabile in mai multe
situatii de acele tehnici care par a fi cele
mai adecvate momentelor de formare : in
acest sens, am marcat diferenta prin grupa-
rea instruqiunilor ~i a constringerilor care
le definesc sub denumirea de:! exercitii.
0 data operata aceasta delimitare, vom
gasi, in gamele de tehnici stabilite, un
ansamblu de precizari ce vizeaza reparti-
zarea indivizilor dintr-un grup in sub-
grupuri distincte, dar divers articulate. in
mod simetric, unele tehnici pot asigura,
in timpul intilnirii tuturor membrilor unui
grup , interactiuni delimitate prin proximi-
tati prestabilite.
Daca, pe de al~ parte, este important
ca unele instruqiuni sa determine replasa-
rea in cadrul realului , in acela~i timp , alte
instruqiuni trebuie sa incite Ia actionarea
de tip imaginativ, prin creativitate, cu asu-
marea unei distante fa ta de real.
in ceea ce prive~te exercitiile destinate
antrenarii indivizilor pentru o mai buna
organizare a comunicarilor lor, in functie
de necesitati, vbm putea recurge Ia o serie
de game care vizeaza comunicarea ~i dezvol-
tarea personala, ca ~i comunicarea ~i arta
exprimarii, comunicarea ~i luarea de decizii,
comunicarea in situatii de confruntare.
Referitor Ia raportul cu realul, vom avea
posibilitatea de a utiliza exercitii de dezvol-
tare a capacitatilor legate de conduita in
(• '
poate fi regularizat (Si stabilizat ,in ceea ce pri-
veste dinamica schimburilor dintre · multiplele
sale elemente) decit prin intermediul unui sub-
sistem de regularizare, compus din unul sau mai
multi formatori ~ i citiva responsabili , de o varie-
tate eel putin egalli. In absenta acestei varietliti
necesare, subsistemul va deveni reductor.
CONCEPTUL DE COMUNICARE 19
conversatie. in legatura cu recurgerea Ia dori sa ne consulte lucrarea, pentru a o explicitate de catre Belaval, cu referire Ia
imaginatie, ne vor fi utile unele exercitii de concretiza in mediul practic sau pentru a o filosofia (~i Ia "teodiceea" ) lui Leibniz ,
simulare, ca ~i valorizarea creativitatii. transforma in alte modalitati, precise, de conform careia "cea mai bunli dintre lumile
abordare a comuniciirii. Multiplicitatea aces- <<posibile,. ar fi cea a clirei varietate in uni-
tara din urma raspunde cumva conceptiei tate este cea mai mare" 1•
0 inginerie in plina
dezvoltare
Pentru a rezuma, responsabilii , institutio-
nali sau nu ; de animarea grupurilor sau de
stagiile de formare au obligatia de a asi-
gura, cu competenta, comunicari cu un bun
nivel de densitate ~i neexpuse disiparilor
sau "zgomotelor" inutile. Pe de alta parte,
le revine sarcina de a canaliza schimburile
dintre indivizi, in mod avizat, spre a putea
atinge obiectivele scontate, indiferent ca
sint de ordinul produqiilor concrete · ori
de eel al dezvoltarii sau al perfeqionarii
indivizilor.
Facilitarea sau reglementarea comuni-
carilor, ca ~i concretizarile operationale sau
imbogatirile personale presupun insa sufi-
cienta experienta (vizind unele proceduri
tehnice sau exercitii de antrenament), daca
ne propunem nu numai evitarea monoto-
niilor reductoare, dar. ~i favorizarea unor
alegeri personalizate.
intr-adevar, in absenta unei inginerii
suficient de bine dezvoltate, responsabilii
sau formatorii s-ar afla, in permanenta, in
situatia de a improviza prin tatonari, daca
nu chiar de a recurge Ia unele combinatii
mai mult sau mai putin hazardate sau de a
dovedi un elitism de suprafata. A trecut
ceva timp de cind a inceput sa se manifeste,
pe buna dreptate, o oarecare preocupare de
a pune Ia dispozipa tuturor un set de prac-
tici ~i instrumente deja testate. in ceea ce
ne prive~te , am incercat ·sa ne allituram
mi~carii care anima aceasta preocupare ~i
care raspunde unei logici de comunicare
pe marginea comunicarii. Speram eli ceea
ce va urma dupa aceasta introducere va I. Y. Belaval, Histoire de La Philosophie . t. II, La
putea servi colegilor no~tri ~i eli ei vor Pleiade. Gallimard, 1973, p. 544.
 CAPITOLUL 1

TEHNICILE ~I UTILIZAREA LOR

Sectiunea introductivii a ariitat semnificatia necesitiitii de a recurge Ia utilizarea
tehnicilor : controlul asupra riscurilor de incertitudine ~i de disipare a energiilor in raportul
dintre indivizi, pentru a se asigura o stabilizare a structurii ~i a activitiitii unui organism sau
ale unui grup.
in aceastii primii parte vom giisi fi~e privind tehnicile adecvate organiziirii unui grup in
subgrupuri, ca ~ i punerii in interactiune a indivizilor aflati in situatie de grup complet
(grupul fiind fie de dimensiuni medii, fie de mare anvergurii). Pe de altii parte, ne vom
familiariza cu unele practici vizind raportul cu realul, precum ~i cu unele tehnici de
creativitate.
Un preambul va permite, de asemenea, situarea instructiunilor a~a cum se prezintii ele:
mai intii in plan spatial sau temporal, Ia nivelul fenomenelor afective ~i emotionale, rationale,
dar ~i imaginative, sau, in sfiqit, in functie de formele de schimb pluraliste ; in al doilea
rind, din perspectiva repartitiei subgrupurilor, fie prin atribuirea de functii identice sau
diferentiate, fie prin atribuirea mijloacelor.
Sii ne amintim cii fiecare tehnicii, oricit de generalii ar fi aplicarea ei, permite, gratie
semnificatiei instructiunilor pe care le instituie, atingerea anumitor obiective, bine definite;
totu~i, nici una nu poate riispunde tuturor a~teptiirilor pe care, in mod legitim, le poate avea
un formator (sau un profesor), in vederea organiziirii de comuniciiri sau a sustinerii unor
dezvoltiiri personate.
Gamele tehnicilor de grup catalogate in aceastii prima parte au fost distribuite,
pentru o mai u~oarii reperare a lor, in patru capitole, vizind organizarea in
subgrupuri, interactiunea in situatie de grup complet, raportarea Ia real ~i, in
sfir~it, creativitatea. E posibil insii sii distingem varietatea instructiunilor care le
diferentiazii in functie de modalitiitile multiple pe care le instituie ~i care vizeazii
raporturile dintre persoanele dintr-un grup sau dintr-o echipii, ca ~i formele de
lucru adecvate anumitor obiective.
Constringerile definite de astfel de instructiuni se pot stabili in primul rind din
punct de vedere topologic:
- in ceea ce prive~te spatiul;
- din perspectiva timpului;
- Ia nivelul fenomenelor afective ~i emotionale;
- din perspectiva unor consideratii rationale ;
- in functie de caile imaginatiei ;
- conform multiplelor modalitiiti de schimb.
in al doilea rind, structural, ele se pot traduce prin repartitia :
- in subgrupuri cu functii egale sau diferentiate,
- dar ~i intre indivizi, avind roluri egale sau diferite,
- dincolo de atribuirea de mijloace, identice sau distincte.

lnstructiunile in mod ega!, invitatii catre activitati de

Vom incerca sa gasim exemple pentru
acea5tii varietate a instructiunilor, in vede-
rea organiziirii de noi exercitii ~i. implicit,
a eonsolidiirii ingineriei de formare, in functie
de necesitiiti. De altfel, uneori am reu~it sa
obtinem astfel de comportarnente.
in ceea ce prive~te spatiul
in ceea ce prive~te spatiul, atit grupurilor,
cit ~i claselor de elevi, le pot fi adresate,
apropiere sau de indepartare, de explorare
a unor locuri reale sau a unor situatii vir-
tuale, in scopul definirii ~i al diferentierii
unor exercitii de punere in contact a indivi-
zilor, care sa asigure intirnpinarea ~i pre-
zentarea reciprodi, ori pentru a-i antreria
in sensu! stabilirii de relatii sociale sau al
exprimarii ,- corporate ~i al echilibrului
personal.
in ceea ce prive~te locurile reate, se pot
intilni instructiuni de genu! : "Vom forma
un cere (sau un triunghi, un patrat etc.),
~ezati sau in picioare, inconjurind sau fiind

..;
24 GAME ALE TEHN!C!LOR DE GRUP
incojurati de un alt cere de participanti,
mi~cind sau nu piesele de mobilier ~i obiec-
tele, intorclndu-ne sau nu intr-un anume
sens, apoi indepartindu-ne sau nu". in anu-
mite cazuri, participantilor li se cere sa se
a~eze umar linga umar sau sa se deplaseze
fi xindu-se cu privirea, in cazul intilnirilor
din intimplare. De asemenea, se poate cere
o explorare tactila a vecinatatilor, pereti
sau obiecte, in tacere sau nu, dind curs
unor explicatii pe marginea sentimentelor
traite, prin prisma instruqitlnilor enuntate.
Mai mult, se poate face propunerea ca unii
dintre participanti sa arunce sau sa pri-
measca o minge, pronuntind un cuvint.
Spat.iul virtual ofera posibilitati de explo-
rare proiectiva : prin studii de caz, prin
,jocuri de intreprindere" 1, joe de rol, prin
psihodrama, jocuri de decizie, prin situatii
constind in tratarea unui incident, prin
cerinta de a stabili scenarii plasate in tari
imaginare, carora li se fixeaza coordonate
fictive, ~i. in general, prin exercitii de
simulare, capabile sa deschida perspectiva
unei utopii.
Din perspectiva timpului
Astfel de instructiuni pot direqiona schim-
burile spre evocarea trecutului ori spre
referirea Ia prezent sau Ia viitor.
intoarcerea in trecut se poate realiza
prin exercitii de bilant, aplicate unor varia-
bile de interes, de dificultate sau de e~ec ;
acest fapt poate da na~tere unor schimburi
de regularizare, in leglitura cu o eventuala
interferentli, sau unui conflict de roluri
privind membrii unei echipe. Se pot adopta
~i exercitii de schimburi profesionale :
putem gasi, de exemplu, in fi~e, tehnica
Grupului de Aprofundare Profesionala sau
I. Metoda de forrnare axatii pe studierea unor
situatii ~i probleme analoage celor ce caracteri-
zeaza viata unei intreprinderi (n.t.).
GAP (p . 92), conform careia un narator, in
analiza unui caz personal, care il preocupli,
este ajutat de imrebarile non-evaluative pe.
care membrii grupului sau sint invitati, in
mod imaginativ, prin unele instruqiuni, sa
i le adreseze. Aceasta tehnica este inspirata
de grupul Balint, condus de psihanali§ti, §i
se adreseaza grupurilor de medici sau de
infirmiere.
Raportarea Ia prezent este impusa prin
exercitii care invita participantii unui grup
sa se concentreze pe ,aici" ~i ,acum", in
ceea ce prive§te trairea lor prin raportare
reciproca, explicitindu-§i reprezentlirile
imediate despre ei in§i~i. ca ~i perceptiile
directe asupra celorlalti, semnalind emer-
genta unor fenomene legate de putere sau de
rezistenta evidenta Ia aceasta, denuntind,
eventual, presiunile conformismului pe cale
sa se instituie in grup. Instruqiunile care
delimiteaza astfel exprimarea indivizilor
definesc anumite forme de ,dinamica de
grup", mai ales aqiunea de training group
(sau T-group), pusa Ia punct §i dezvoltatli
in SUA de catre Kurt Lewin §i National
Training Laboratories, dar ~i in Franta, de
,Grupul centrat pe grup". Aceste forme
impun prezenta unor animatori sau anali§ti
extrem de bine pregatiti.
Raportarea Ia viitor poate fi stimulata
de unele instructiuni care cer imaginarea
acestuia cu referire la un organism, la o
situatie sociala, la o institutie : intr-o per-
spectiva de zece-doulizeci de ani sau cu
gindul Ia mileniul al treilea, in incercarea
de a sari peste blocajele, frictiunile sau
obstacolele prezente, in a~a fel incit sa se
poatli depista posibilitlitile de reorganizare
sau de reorientare. Astfel de instructiuni
vom intilni in cazul grupurilor sau a! tehni-
cilor de prospectiva (p. 109), ca §i in unele
proceduri de analiza a valorii, utilizate de
marile intreprinderi.
Instructiunile avind ca suport timpul §i
durata, desigur, pot fi redactate mai mult
sau mai putin concis, intr-o forma mai mult
TEHNICILE SI UTILIZAREA LOR
sau mai putin originala, nea§teptata, tinzind
spre o gama de acronie.
in legatura cu afectivitatea
0 mare varietate de instructiuni a fost
formulata cu scopul de a limita natura inter-
actiunilor ce se stabilesc intr-un grup axat
pe schimb, pe formare sau pe terapie, in
raport cu unele expresii afective, orice diser-
tatie sau incercare de intelectualizare, chiar
orice intentie de teoretizare fiind, in acest
caz, interzisli sau raminind tara raspuns.
Exprimlirile pot fide ordinullimbajului
articulat (mai ales in grupurile de diagnos-
tic), pot fi doar vocale (ca in cazul striga-
tului primar) ; pot fi gestuale, nesonore,
simbolice sau demonstrative. Mutismul, mai
mult sau mai putin deliberat, a! anima-
torului (care poate fi asociat cu tacerea
distanta a analistului, din timpul curei
, analitice) se poate constitui ca o conduita
menita sa-i provoace pe participanti Ia o
exprimare afectiva, printr-un transfer catre
ceilalti sau catre persoana lui.
De cele mai multe ori, instructiunile
pot depa§i nivelul afectiv, pentru a recurge
Ia o abordare directa a nivelului emotional.
Ele determina manifestari fizice de agresi-
vitate sau furie, de angoasa sau de teama,
pe fondul unei supraexcitari, ca in cazul
grupurilor-maraton, a! exercitiilor de bio-
energie ori al strigatului primar (tehnica
preconizata de Schultz). Respectivele
instructiuni pot duce spre dezvliluire sau
mascare, putindu-§i asocia, in acel~i timp,
riturile de intrare in transa.
Din perspectiva unor consideratii
rationale
Un numlir de norme opuse pot determina
accentuarea rationalitatii, excluzind orice
25
modulatie sentimentala §i orice transpunere
in act, reala sau mimata.
Astfel de instructiuni delimiteaza
diverse forme de lucru in echipa, unele
exercitii de grup, studii de concepte, de
teoretizare pe marginea unor practici,
analiza de texte, conduita in comunicare,
analiza institutionala, definire a unor
concepte sau a unor proiecte. Vom intilni
diverse tehnici sau exercitii care utilizeaza
un asemenea tip de instructiuni (a se vedea
in special p. 67).
Mai trebuie mentionate, referitor Ia
aceasta categorie, instruqiunile care defi-
nesc activitati de refleqie, dar ~i de pro-
duqie (de material tehnic sau pedagogic),
in interiorul atelierelor, cu impunerea unor
norme de precizie §i de calitate sau de
claritate.
Asemenea instruqiuni ne sint mai fami-
liare. Adesea insa varietatea acestora nu
este foarte bine cunoscuta sau e insuficient
dezvoltata.
Potrivit cailor imaginatiei
Ca o contrapondere Ia invitatiile catre ratio-
nalitate, se recomanda recurgerea Ia imagi-
nar, Ia fantastic, daca nu chiar Ia absurd,
prin excluderea, pentru un anumit interval
de timp, a oricarei operatii critice sau a
oricarui protest in numele principiului de
realitate.
Sint extrem de cunoscute instructiunile
bazate pe brainstonning : ,Exprimat.i prompt
tot ce va vine, fiecaruia dintre voi, in mod
spontan in minte ; formulati chiar §i <<ideile
nesabuite»; insu§iti-va ideile avansate de
catre ceilalti; nu emiteti nici o critica".
La fel, invitatia de a scrie povestiri,
pornind de Ia un material determinat (pre-
cum carti de tarot, cu personaje, animale §i
situatii) se poate sprijini pe ni~te instruct.iuni
diversificate. E Ia fel de posibil ca, pornind
de Ia imagini precise, participantilor sa
26 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
li se ceara sa elaboreze, individual, apoi
colectiv, legende adecvate (a se vedea
p. 220). Uneori, imaginatia e valorizata
prin plasarea intr-un cadru definit a unor
personaje, obiecte sau a unor interactiuni ce
urmeaza a fi inventate (de exemplu, ,Imobi-
lul", conform unei tehnici creative puse Ia
punct de Francis Debyser, Hachette, 1986).
Luind ca punct de plecare o practica de
invatare prezentata de un narator, mem-
brilor unui grup Ii se mai poate cere sa se
reuneasca intr-un grup mai; mic, pentru a
se ajuta reciproc in transpunerea, pe cale
imaginara, a diverselor dimensiuni ori a
unora dintre caracteristicile care determina
aceasta practica : prin marirea sau schim-
barea scarii de raport ; prin reducere sau
inlocuire ; prin modificare sau deformare.
Un exemplu vom gasi in leu methodolo-
gique de transposition [Joe metodologie de
transpunere] (a se vedea p. ll5).
Cu privire Ia formele de schimb
pluraliste
Se pot concepe instruqiuni care, in Ioc sa
restringa intre anumite limite ~i in anumite
direqii activitatile pe care Ie sugereaza,
dimpot'riva, incita Ia cea mai mare varie-
tate a formelor de schimb, de exprimare ~i
de analiza ; a~a se intimpla cu activitatile
interdisciplinare ~i cu cele interculturale.
Este ~i ceea ce intilnim in practica gru-
purilor aleatorii, initiata de Carl Rogers ~i
de asociatii sai. Se poate spune (sau sugera)
ca fiecare are Iibertatea de a se piasa Ia
toate nivelurile care ii convin : afectiv, emo-
tional, imaginativ, simbolic, gestual, grupal
sau institutional, singular sau interperso-
nal. Prin urmare, schimburile ~i interven-
tiile regularizatoare ale moderatorilor se
vor putea situa sau vor putea trece de Ia
un nivel Ia altul, in mod liber, in functie
de modalitatile care s-ar dovedi cele mai
favorabile.
De asemenea, anumite instruqiuni
deschise pot contribui Ia eliberarea indivi-
zilor sau a grupului de o repetitie mecanica
a unor instruqiuni implicite sau explicite,
inchise sau nesigure, aplicate sau suportate
anterior : indivizii ~i intilnirile lor sint
orientate, atunci, spre propria lor auten-
ticitate, renuntindu-se Ia rigiditatile dobin-
dite, Ia defensivele acerbe sau Ia unele
ticuri, ca ~i Ia un uzaj rigid a! ,limbii
de lemn" sau Ia ni~te limbaje sofisticate,
preluate de la experti sau de Ia formatori.
Acest tip de instructiuni deschise cores-
punde recomandarii pe care a tacut-o Paul
Fraisse, in calitate de pre~edinte al celui
de-al XXI-Iea Congres international de psi-
hologie, tinut Ia Paris in 1976 : , Viitorul
apartine celor care vor face ape! Ia sarcini
deschise, ~i nu inchise, Ia situatii ambigue,
cu solutii multiple, in care planul experi-
mental va tine cont de analizarea proceselor
de elaborare ~i de stabilirea unor solutii".
Instructiuni de organizare
in grupuri ~i subgrupuri
Se intelege de Ia sine ca pluralitatea
instructiunilor descrise mai sus poate fi
alaturata altor constringeri, care implica
repartizarea indivizi1or in grupuri ~i
subgrupuri de marimi variate ~i pe durate
modificabile, a caror varietate potentiaUl
va fi indicata in capitolul 2.
Modalitatile de structurare a raporturi-
lor dintre persoane antreneaza insa moduri
particulare dducru, de schimburi, de exer-
sare ~i de productie : in functie de repartitia
functiilor intre indivizi sau intre subgru-
puri ; conform distinctiei eventuale (sau
nediferentierii) de roluri incredintate indi~
vizilor ; in virtutea instructiunilor priviiid
durata ~i obiectivele ; prin recurgerea, sau
nu, la diverse mijloace scrise, orale, audio-
vizuale, informatice ~i. in general,
tehnologice.
TEHNICILE Sl UTILIZAREA LOR
Ar putea fi util sa analizam multiplele
moduri de lucru in grup care pot rezulta de
aici, atit inainte, cit ~i dupa consultarea
fi~elor adunate in lucrarea de fata ~i pune-
rea lor in aplicare, in vederea clarificarii
alegerilor tacute ~i adaugarii unor optiuni
complementare.
Functiile instructiunilor
Tipologia prezentata aici este ilustrata
prin citeva exemple, in vederea distingerii,
intr-un grup, a unor subgrupuri cu funqii
~i roluri egale sau diferentiate, cu sau tara
mijloace ~i suporturi grafice.
Cu functii egale
Acelea~i sarcini, acelea~i teme, acelea~i
instructiuni (obiective variabile privind
produqia ~i durata).
Cu roluri egale
in elaborare progresiva: timp de m
minute, lucru in subgrup de doua per-
soane ; apoi, timp de m' minute, lucru
in subgrup de 4 sau 6 persoane, prin
regruparea precedentelor, cu alte
instructiuni etc.
- in elaborare regresiva : subgrupurile
initiale se impart in mici grupuri, Ia
un anumit moment, cu instructiuni
specifice.
- Cu eonsultare pe Zoe : prin subgrupuri
de persoane reunite timp de n minute,
in cadrul grupului, avind o instructiune
scurta (de exemplu: phillips 6 x 6, ,6
persoane in 6 minute").
- in minieaz : fiecare persoana redac-
teaza, in 5 minute, o problema sau o
situatie traita. Aceste rninicazuri, ano-
nime, sint citite public, apoi studiate
27
rind pe rind printr-o alegere intre trei
formule : fie toti redacteaza un comen-
tariu despre un minicaz, fie unele mini-
cazuri sint impartite, urmind ca fiecare
sa scrie un comentariu pe marginea
minicazului atribuit, pentru ca apoi sa-l
transmita altcuiva, care sa-l comenteze,
Ia rindul lui etc. ; fie minicazurile sint
produse de fiecare subgrup, incredin-
tate unui alt subgrup, care le studiaza
conform uneia dintre cele doua formule
precedente, minicazurile putind face
referire Ia unele dificultati sau Ia unele
reu~ite.
- in intergrupuri : in fiecare dintre inter-
grupuri exista unul sau mai multi repre-
zentanti ai mai multor grupuri care au
lucrat separat, avind misiunea de a
comunica, in mod discret, rezultatul
schimburilor fiecarui grup.
- Cu eartona~e verzi ~i galbene : doua
subgrupuri (cu un numar ega! de parti-
cipanti) pun intrebari, de Ia individ Ia
individ, cu privire Ia ~teptarile lor
(marcate pe carton~e verzi) ~i Ia temeri
(marcate pe cartona~e galbene); carto-
na~ele sint reunite in functie de culoare,
constituind obiectul unor reflectari
aprofundate pentru intregul grup.
Cu roluri diferenfiate
- in eomunieare rotativa : subgrupurile
Iucreaza pe o durata delimitata; apoi,
un mesager pleaca din fiecare grup,
fiind inclus in altul ; urmeaza prezen-
tarea pentru o noua durata ; din nou,
un mesager se indreapta spre un alt
subgrup ~i a~a mai departe. Mesagerii
succesivi pot fi indivizi diferiti sau
pivofi mobili.
- in triade : printr-o repartitie circulara a
rolurilor, precum intervievator, inter-
vievat, observator, sau facilitator, cerce-
tator ~i secretar etc. Se pot constitui ~i
tetrade ...
 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
28
- Cu ajutorul tehnicii de fnvecinare :
fiecare i~i a lege numarul , unu" sau
,doi"; fiecare numar ,doi" i~i intero-
gheaza vecinul cu numarul ,unu" din
stinga ~i i~i transmite mesajul (a~tep­
tari ; idei ; intrebari etc.) vecinului cu
numarul ,unu" din dreapta . Apoi, toti
cei cu numarul ,unu" vor inscrie pe
ni~te panouri mesajele primite, care
urmeaza a fi reclasate.
- Prin intermediul responsabililor cu
dezbaterea - asista[i : grupul este frag-
mentat intr-un subgrup de indivizi
insarcinati cu dezbaterile, fiecare fiind
asistat de un consultant (~i, eventual, de
un observator) . Studiul se efectueaza
printr-o serie de faze de dezbatere, de
doulizeci de minute, urmate de scurte
faze de consultare intre fiecare parti-
cipant §i consultantul sau (in prezenta
observatorului, dadi exista unul). La un
moment dat, rolurile sint schimbate.
Este uti! sa se atribuie ~i roluri de secre-
tariat, pentru a se nota argumentele
emise pe parcursul diferitelor faze.
- in stil , broasca-Jestoasa" : fiecare sub-
grup comunica cu celelalte prin inter-
mediul a doi purtatori de cuvint, iar
schimbul lor de replici trebuie sa con-
stituie centrul de interes a! celorlalti
participanti, rama~i in expectativa
(asemenea ,broa§tei-testoase", care i§i
retrage capul in carapace).
Prin interpelare gestuata : un subgrup
ii interpeleaza pe membrii unui grup
prin intermediul intrebarilor care ii
distribuie, progresiv, in subgrupuri cu
functii diferentiate.
Cu mijloace §i supofturi dezvoltate
- Cu ajutorul fotolimbajului: fiecare
membru al grupului propune anumite
reproduceri fotografice sau opteaza
pentru un joe al fotografiilor, explicin-
du-§i alegerea ; i se cer Jamuriri cu privire
Ia semnificatia preferintelor sale, printr--o
referire Ia o tema sau Ia o problematica.
- Prin studii de caz : anumiti indivizi tre-
buie sa parcurga ni~te dosare aprofun-
date (elemente scrise, inregistrari;
filme sau cazuri filmate ; ambele
variante), pentru a analiza unele situatii
concrete, a degaja problemele ~i a pro-
pune solu{ii.
Cu mijloace video : unele faze de Jucru
sint filmate in circuit inchis §i utilizate
fie prin autoscopie, fie prin examinare
(critica) de catre subgrupuri antagonice,
conform unor instructiuni determinate.
Avind in vedere produc[ia : poate fi
vorba de realizarea unor fotografii, a
unor fotomontaje, a unor grafisme pe
diapozitive, a unor desene colective,
benzi desenate, a unei edi{ii de impri-
mate, a unor filme, mingi §i alte supor-
turi, pe care se plaseaza desene sau
cuvinte importante, precum reprezen-
tari de amintiri, indicatii de calitate,
dificultati, intilniri, reu§ite, proiecte de
viitor, dorinte etc.
Prin blazon.
- Prin construirea cu ajutorul unor obiecte
(cuburi, elemente ,!ego", pahare din
plastic etc.) a reprezentarii unei insti-
tutii, a evaluarii unei secvente de for-
mare sau a unei activitati, interpretate
simbolic, prin aplicarea unor . reguli
(impuse sau, alese) de plasare a
obiectelor.
Cu functii diferentiate
Cu roluri egale
- Prin observari reciproce : fiecare sub-
grup este, altemativ, realizator al unei
sarcini ~i observator al unui alt subgrup,
avind o sarcina similara sau diferita.
- Prin argumentare : doua mici grupuri
se contrazic pe o tema data, sub
TEHNICILE SI UTILIZAREA LOR
supravegherea unui grup de animatori,
in timp ce ceilalti participanti se depla-
seaza, conform instructiunii de a se
piasa in spatele unui subgrup de fiecare
data cind acesta a enuntat un argument
demn de a fi discutat sau respins (chiar
~i atunci cind se manifesta ostilitate in
raport cu acest argument sau cu teza pe
care o sustine).
Prin pozitiile pentru, contra, neutru;
un subgrup neutru prime§te, dupa con-
certari interne intre subgrupurile pentru
§i contra, in mod alternativ, un partizan
a! celui pentru ~i unul al celuilalt, pina
Ia epuizarea subgrupurilor. Fiecare dis-
pune de un minut pentru a- ~i prezenta
argumentele. Subgrupul neutru i~i comu-
nica evaluarea. Cele trei subgrupuri pot
avea sau nu un volum echivalent.
- Prin discU[ie de tip panel1 : un subgrup-
-e$antion discuta in fata grupului, iar
fiecare i~i noteaza observatiile, comuni-
cindu-le in scris unui subgrup de ani-
matori. Ace§ti reintroduc mesajele fie Ia
intervale exacte (din douazeci in doua-
zeci de minute, de exemplu), fie in
functie de oportunitatea acestora.
- Prin metoda Delphi : proiectele elabo-
rate de catre subgrupuri sint adresate
unor experti, spre avizare. Propunerile
Je sint returnate, cu misiunea de a indica
unele sinteze posibile, fara ca expertii
sa ~tie care dintre ei este consultat.
- Prin comenzi reciproce: un subgrup,
G 1, define§te, in doulizeci de minute, o
tema sau o metoda de Jucru pentru un
alt subgrup, G2, care o va studia in
patruzeci de minute, in timp ce un al
treilea subgrup, G3, observa diversele
faze de schimb ~i de studiu, comuni-
cindu-si reactiile §i propunerile unui
1. Tehnicli de anchetare care vizeazli relevarea
modificlirilor de comportament ~i a schimba-
dlor de opinie, gra{ie chestionarelor repetate Ia
intervale regulate pe acela~i e$antion, tehnicli
pusli Ia punct de Lazarsreld (n.t.).
29
al patrulea subgrup, G4, care claseaza
aceste mesaje §i asigura analiza finala
a productiilor realizate ~i a trairilor
aferente.
Cu roluri diferentiate
Prin studiul riscurilor (obstacole sau
dificulta{i) : mai intii, fiecare este inci-
tat de catre un animator sa enunte unele
riscuri (sau obstacole, dificultati) care
ameninta un proiect, o activitate sau un
studiu.
Tot ce se spune este scris pe o tabla (sau
pe un panou de carton). Se face, apoi, o
clasificare a tuturor riscurilor: indivizii
se repartizeaza in subgrupuri, care aleg
o categorie de riscuri, pentru a incerca
sa descrie caile de reducere a fiecaruia
dintre acestea, cu inscrierea lor pe o
tabla. Ulterior, se face o unificare a
solutiilor.
- Prin studii de incidente : este prezentat
un incident ; grupul se imparte in
subgrupuri cu pareri opuse in privinta
solutionatii lui. in cadrul subgrupurilor,
o serie de studii, apoi unele faze de
negociere sint arbitrate de catre sub-
grupul de animare.
- Prin chemarea fn banca acuzaJilor: un
subgrup este plasat in centrul actiunii
de chestionare din partea celorlalte sub-
grupuri, cu privire Ia un obiect, Ia o
problematica sau Ia o productie. Un
subgrup de moderatori vegheaza ca
aceasta actiune sa aiba Joe in conditii de
moderatie si bunavointa.
- Prin intermediul unui grup de aprofun-
dare projesiona[{z (GAP) : un narator
este ajutat sa exploreze o problema con-
creta care il preocupa prin intrebarile
venind din partea membrilor unui grup,
cu sprijinul unui moderator, irnpreuna
cu care se retrage, pentru a analiza reac-
tiile grupului.
30 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

- in regim de sus{inere : fiecare grup i~i imaginatia, utilizind anumite proceduri

expune rezultatele sau pozitiile in fata
unuijuriu, prin intermediul unui rapor-
tor sau al unei persoane alese.
- in complementaritate : fiecare subgrup
are responsabilitatea unei sarcini dis-
tincte, in serviciul celorlalte subgrupuri
~i sub conducerea unuia dintre membrii
sai (desemnat, tras Ia sorti sau ales).
Cu mijloace proiective
- Prin brainstorming incruci~at : fiecare
subgrup poate studia in mod rational,
prin analiza de sistem sau prin extrageri
de idei, productia imaginativa (enuntata
tara critici ~i cu stimulare) care ii este
transmisa de un alt subgrup. E posibil
~i ca respectivul subgrup sa-§i fi trans-
mis propria productie creatoare unui alt
subgrup.
- Printr-un exerci{iu de prospectiva: unele
mici grupuri trebuie sa-§i imagineze,
separat, ce ar putea deveni diverse insti-
tutii (§coala, o universitate, o intreprin-
dere etc.) intr-un viitor indepartat (peste
zece ani, in anul 2040 etc.). Indivizii
trebuie antrenati sa-~i lase Iibera
legate de creativitate. E posibil ca totul
sa se incheie prin stabilirea unui procen-
taj de 10%, reprezentind proiectiile eel
mai rapid realizabile. Se poate actiona
astfel ~i in retrospectiva.
- Prinjocul metodologic de transpunere:
un prezentator descrie o procedura sau
un demers . Mici grupuri incearca trans-
punerea acestora intr-o maniera origi-
nala, prin deformarea creativa a tuturor
elementelor, cu ajutorul imaginatiei.
- Prin incercarea de inovare : intr-o
situatie de simulare cu documente, date
cifrate, imagini sau filme care propun
scenarii diferite.
- Prin comunicarea sau evaluarea cu
expresie graficii : in subgrup, in tacere,
desenind sau colorind, conform unor
referinte cu simboluri diferite (in func-
tie de unul dintre cele patru elemente
primordiale) ~i pe teme distincte.
- Prin jocuri de fntreprindere : diverse
subgrupuri, avind organizari ~i misiuni
diferite, sint plasate intr-o situatie speci-
fica pietei, pornind de Ia un model eco-
nomic ~i social, care permite stabilirea
consecintelor pe care le au masurile
hotarite de fiecare dintre ele.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA IN SUBGRUPURI
Se intimpla frecvent ca unele persoane care constituie un auditoriu sau un grup
sa doreasca sa ramina impreuna, chiar §i atunci cind responsabilii sau formatorii
cred in oportunitatea unei organizatii formate din mici grupuri care sa lucreze
separat. Pentru a echilibra tendinta catre inertia grupala, trebuie deci ca acestea sa
dispuna de un anumit potential de tehnici susceptibile de a pregati ~i de a asigura
impartirea dorita, pe multiple cai, care sa nu fie doar de sciziparitate.
Dupa o scurta evocare a dispozitiilor impuse, care lasa, in mai mica sau mai
mare masura, libertate de alegere indivizilor, vom stabili citeva modalitati de
investigare sau de stimulare; acestea permit :
- fie aparitia unor subgrupuri mai mult sau mai putin naturale;
- fie stabilirea de consultatii prin care sa se ajunga Ia ni~te decizii de repartizare
in subgrupuri distincte;
- fie instituirea unor grupari succesive ;
- fie infiintarea de subgrupuri noi;
- fie, in sfir~it, organizarea de raporturi intre diferite subgrupuri, Ia expirarea
timpului acordat unor sarcini separate.
Diversitatea modalitatilor reamintite gratie fi~elor care urmeaza ii poate ajuta, de
asemenea, pe formatori ~i pe responsabili sa se elibereze de tentatiile manipulatoare
sau autoritare. Ea poate favoriza o alegere adecvata a gamei de structurari propuse
unor grupuri, iar aceasta poate da loc sau nu unei dezbateri constructive.
in orice caz, selectia tehnicilor reunite in acest capitol merita sa fie completata
cu unele forme noi, care ar putea fi difuzate, reu~indu -se astfel sa se consolideze
ingineria colectivului.

impartirea unui grup prin tragere Ia sorti, fiecare dintre parti-

in subgrupuri . ·
La intimplare
La invitatia unui formator, indivizii sint
repartizati :
- prin invednare, dupa locul ocupat ;
prin fragmentarea grupului §i distribui-
rea in colturi diferite ale unei sali ;
cipanti extragind cite o litera dintr-o
cutie §i acelea§i litere urmind sa se gru-
peze ; sau prin numararea participan-
tilor de Ia lla n (3, 4, 5 sau mai multi),
prin gruparea lor fie in functie de ace-
la§i numar, fie in Sl,lbansambluri de n ;
- in virtutea unor criterii explicite, a unor
roluri impuse, a eterog~nitatii etc. ;
prin dispatching (expediere) in locuri
diferite, in momentul sosirii, pentru
stagiu.
32 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Prin desemnare
Membrii fiedirui subgrup sint desemnati
dinainte, pe o lista, ori pe loc, in functie de
ni~te criterii, explicite sau nu :
- de catre un informator ;
- de echipa de formatori ;
de catre un mic' grup de participanti,
tra~?i Ia soqi sau voluntari (fiecare dintre
ei fiind invitat sa aleaga din grup, unul
cite unul, pe rind, membrii subgrupului
sau) ;
- de unele persoane din afara grupului
(invitati sau observatori) ;
- de catre responsabili institutionali .
Voluntariatul
Indivizii se dispun :
prin intrare Iibera in una dintre s1Hile
sau locurile disponibile ori prin prefe-
rinta pentru unele mijloace, utilizabile
sau nu (audiovizuale, grafice etc.);
in functie de afinitati sau de o cunoa~? ­
tere anterioara ;
prin inscrierea pe liste afi~ate (cu sau
tara mentionarea numelui unui formator
sau al unui participant care propune o
activitate) ;
prin alegerea uneia dintre temele sau
metodele propuse de catre formatori sau
de catre grup ;
Varietatea impartirii in subgruputi
Repartitia indivizilor unui grup in subgrupuri sau echipe poate fi efectuata :
LA INTIMPLARE, PRIN :
· separ.are geografica
- pe loc (printr-o distinqie arbitrarli intre
cercurile de v'eCini)
- in mi~are (prin indicirea de lcicuri variate,
cu viZa.rea fiecliruia dintre participanti)
- prin dispatching (prin lbcalizarea per-
soanelor pe masura sositii lor)
- in urma voturilor lor privind proiectele
prezentate, pe tabla sau oral, de catre
un formator ;
- prin participarea Ia un laborator de
experimentare a unor tehnici ;
- prin participarea Ia un atelier de produ-
cere: de exercitii, instrumente, notite,
fi~e tehnice, bibliografii etc.
Selectia
Participantii sint repartizati in functie de :
criterii explicite (privind originea geo-
grafica, unele discipline, funqii) ;
- teste (prin prisma rezultatelor obtinute
Ia acestea) ;
- sociograrne (dupa echilibrul dintre optiu-
nile ~i respingerile dintre indivizi) ;
- dorintele exprimate dinainte.
Indicatiile acestui prim inventar pot fi
completate prin consultarea tabelului ce
urmeaza , care este mai detaliat, sau prin
referire Ia lucrarea Organiser des forma-
tions, pp. 214 ~i urm., de unde am preluat
~?i acest tabel.
·Yom putea, de asemenea, sa ne rapor-
tam Ia fi~ele in care sint detaliate citeva
dintre tehnicile care unneaza a fi prezen-
tate, in special Ia cele de elaborare progre-
siva ~i Ia cele intergrupale.
tragere Ia sorJi
- dupli lista alfabeticli a participanplor (primii
de pe lista comunli, apoi urmlitorii etc.
sau direct cei de pe lista comunli etc.)
- prin atribuirea de numere (numlirarea, cu
voce tare, a indivizilor, urmata de subgru-
plirile tuturor numerelor identice sau ale
multiplllor etc.)
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
'"-=: prin extragere de insemn;(mici bilete, pusl voturilor - - - · - - - - - - - -
intr-o cutie, continind, Ia intimplare, o litera
sau o figurli)
Criterii de caracterizare, legate : · - prin ridicarea in picioare pentru luarea unei
- de virstli
- de sex
- de origini (de locuri, ~coli, discipline etc.)
- de niveluri (intelectuale, culturale, ftzice etc.)
- de eterogenitate
1 - - - - - - - - - - - - --- - - _ - ---1
PRIN DESEMNARE, FACUTA DE CATRE:
responsabili, profesori sau formatori
- unul singur dintre ei, prin consens
- unul singur, din proprie initiativli
- fiecare, pe rind
- fiecare, intr-o ordine oarecare
unii membri ai grupului
- desemnati de clitre responsabili
- desemnati de clitre participanti
- tra~i Ia sorti
- remarcati pentru competente
- voluntari
persoane exterioare grupului
- o persoanli din exterior, invitatli special
- o persoanli oarecare
- mai multe persoane invitate
- mai multe persoane oarecare
un amestec at categoriilor precedente
- tara o ordonare
- prin primirea propunerilor in bloc
PRIN VOLUNTARIAT, CU AJUTORUL:
afinitdfilor
- intre participanti
- in jurul animatorilor
- in jurul participantilor
- combinat
fnscrierii libere pe liste afi~ate
- vizind locuri de muncli
- vizind nume
- tara mentiuni
- mixte
alegerii unor lucrari distincte, urmiirind:
- teme diferite
- metode sau procese diverse
- mijloace diversificate (audiovizuale, gra-
fice etc.)
- mixte
33
- prin ridicarea miinii, pentru sondaj
- prin ridicarea miinii
decizii
- in scris
intrarii fn localuri destinate anumitor programe
- propuse de responsabili
- cerute de participanti
- propuse de participanti
- propuse atit de primii, cit ~ide cei din urma
PRIN STRUCTURARE PROGRESIV A.
RECURGIND LA :
o elaborare progresivii, prin grupiiri succesive
de subgmpuri (a se vedea documentul 8)
- subgrupuri de doua persoane (care se
cunosc cit mai putin posibil) se modifica ,
apoi, dupa 10-20 minute, se regrupeaza cite
doua (sau patru) persoane
- subgrupuri de doua petsoane se regrupeaza
cite trei (~ase persoane) etc.
- de trei
- de patru .
intergrupuri, constituite prin preluarea din
subgrupurile anterioare (a se vedea docu-
mentul 10)
- a unui singur individ
- a doi indivizi
- a cite unui individ din fiecare subgrup
- a cite doi indivizi din fiecare subgrup
- a cite unei fraqiuni .din fiecare subgrup
IN URMA UNEI SELECTII REALIZATE
PRIN:
teste
- intelectuale
- tehnice
- ftzice
- sportive
- vizind experienta profesionalli
sociograme
- ale optiunilor in legatura cu cooperarea
pentru indeplinirea sarcinilor
- de distan\li, privind dorintele de proximitate
sau de indeplirtare
PRIN MIXAJ GENERAL SAU PRIN HIBRIDI-
ZAREA SUCCESIV A A UNOR VARlETATI
 34 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI 35

indivizii trebuie sa raspunda prin gesturi,

Interpelarea gestuaHi
(sau microsociologie)
Este vorba despre determinarea, in
cadrul unui grup, a unor categorii distincte
de persoane, in funqie de o serie de carac-
teristici enuniate cu voce tare ~i Ia care
....~-
conform unui cod bine definit. Apoi,
grupul va fi impartit in subgrupuri, in func-
tie de categoriile delimitate.
Numarul de participanJi : de Ia doua-
sprezece Ia o suta de persoane.
Durata : o jumatate de ora-o ora.
, ------------- - ---- - - - - ---- -
Registrul privind originea
- tari? ora~e? regiuni? tirguri? (enuntate de
catre formatori sau de catre participanti)
- ~coli? colegii? Iieee? universitati? ~coli
inalte? alte institute de formare?
- copil unic Ia parinti? cu familie numeroasa?
cu familie de dimensiuni medii?
- domiciliu familial stabil in tine rete? schim-
biiri frecvente de locuinta? ~ederi in straina-
- cu/rara copii ?
- oameni ai locului? straini? naturalizati prin
casatorie ? turi~ti ?
- medii de formare sau tendinta: ~tiintifica?
literara? artistica? artizanala? administra-
tiva? psihologica? catre o Iimba straina?
matematica? informatica? istorica? econo-
mica? mijloace de comunicare publica? poli-

:"<l!\<
Interpelarea gestuala tate in tinerete? casatoriti? necasatoriti? tica? etc.
~ Formatorul a pregatit o serie de intrebari, pe care le va adresa, una cite una, grupului. Yom
-~ intilni, imediat, diverse serii de registre de interpelari posibile. Formatorul va avea posibilitatea Registrul privind locuinfa
·:Iii' de a afla daca, in interiorul grupului, exista. persoane care ar putea sugera intrebliri ce ar
!S
fz;·:~
co~p~eta seria deja preg~titli sau_chiar ar inlocu_i-o: . . .
Inamte de a-~1 formula mtrebanle, formatorul md1ca codunle pnvmd raspunsunle gestuale
. - in centrul ora~ului? Ia periferie? in zona
rurala? in zona industriala?
- cu chirie? in locuintii de serviciu? proprie-
tari?
~() ; care vor putea fi utilizate de catre membrii grupului. Putem avea in vedere, in acest sens, o - Ia bloc? in casa particulara? in domiciliu - mobilata? in stil vechi? modern? rustic?
•O'
·~. .
gama destul de simpla (cu posibilitatea de a alege in funqie de grupuri ~i de intrebari):
~<
izolat? rara domiciliu stabil? clasic?
~~
··~"'f-0:
Riispunsurile - in locuinte noi? vee hi ? renovate? qm- - domiciliu indepartat de locul de munca?
pozmve: in picioare; negative: a~ezati . struite personal ? apropiat? deplasare cu ma~ina? cu mijloace
afirmative : de transport in comun?
- Raspunsurile afirmative cu indicarea unei mari intensitati sau a unei mari frecvente :
bratul drept ridicat in aer (ca pentru a raspunde: ,foarte mutt" sau ,deseori"); Registrul privind componamentul
- Raspunsurile afirmative cu o mai mica intensitate ~i frecventa: bratul drept orizontal (ca
pentru a raspunde: ,mediu" sau ,uneori"); - nesportivi? sportivi? suporteri? sportivi - noncititori? cititori medii? cititori pasio-
- Raspunsurile evazive: bra\e incruci~ate. profesioni~ti?spectatori? gimnastica? nati? ambele categorii? romane? reviste?
- vacante de vara petrecute mai curind in tara? jurnale?
Se pot utiliza ambele coduri, pentru a grada ~i mai mutt raspunsurile.
in regiune? in strainatate? Ia mare? Ia munte? - cinefili? telefili? ascultatori radio? instru-
- In picioare, cu bratul drept ridicat: ,foarte mutt" ~i ,foarte des"; in picioare : ,mutt" memisti? cori~ti?
Ia tara? acasa? intr-o a doua re~edinta?
~i ,deseori"; a~ezati, cu bratul ridicat : ,mediu".
- A~ezati, cu bratul orizontal: ,citeodatli"; a~ezati: ,slab", ,rar". - activitati sedentare? axate pe calatorie? - fumatori ? nefumatori ? fumatori ocazio-
- Cu bratele incruci~ate: ,niciodata.". cu deplasari? pe aria departamentala? in nali? gurmanzi? consumatori obi~nuiti?
intreaga tara ? cu misiuni in strainatate ? cumpatati? ecologi~ti?
Ne-am putea imagina ~i alte coduri semnalizatoare.
Pentru orice ipoteza, va trebui sa se aiba in vedere ca ni~te panicipanfi insiircinafi cu
contabilizarea sa numere semnele gestuale, daca va fi nevoie, ~i sa le marcheze pe tabla ; ei Registrul privind e.xperienfa profesionalii
se vor oferi voluntar sau vor fi desemnati. · E posibil sa ex.iste unele caracteristici ~i, pentru - formare continua, prin: seminarii in cadrul
Poate fi interesanta. codificarea caracteristicilor intr-un mod original, prin referirea Ia unele fiecare profesie; un registru specific : intreprinderii sau al unui organism? seminar
personaje, metafore saufabliau-uri ·(de exemplu, cu permisiunea grupului, s-ar putea distinge intern? autodidacti ? voluntariat? din obliga-
- activitiifi : in ateliere? pe ~antier? in biro-
citadinii, ca fiind ~obolaniai or~elor, de rurali, ca fiind ~obolani ai cimpurilor). Interpelarea tie? prin alternanta?
uri ? in turnee ? in timpul tiber?
trebuie sa fie rapida, vioaie, sustinuta. prin buna dispozitie sau cu multa prudenta.. Trebuie sa
- responsabilitiili : de conducere? de admi- - funcfie indeplinitii : in mod izolat? in echipa
se evite, desigur, intrebarile care ar putea parea discriminatorii sau dispretuitoare. pluridisciplinara? in echipa pluricategoriala?
in sfir~it, e posibil ca respectiva gaina de interpelari sa se sprijine pe ni~te registre de nistrare? de gestiune ? de cercetare? proprii
unei specialitati tehnice? de informatica? de in echipa omogena? singur . ~i, alternativ, in
caracteristici sau de variabile vizind originea, domiciliul, comportamentele, experienta profe- echipa?
sionala, preferintele culturale, apartenenta. formare? de restaurare? de securitate? eco-
logice? - statut : flira subordonati? cu citiva subordo-
- vechime in post: recenta? medie? mare? nati? intr-o seqie?
* Istorioara populara, in versuri, din secolele XII-XIII (n.l.). reluata.?
L.._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
36 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI 37

r-- - -- - - - -- - ---- - - -- - - -- - - ---

in cazul invap!imintului, se poate avea fn vedere un regim de experienp1 pedagogicii
sau metodologica privind:
- referinfele fn legatura cu metoda : Freinet?
Piaget? Wall on? Lozanov? Decroly? Alain?
Dewey? Skinners? Rogers? La Garanderie?
- pedagogia diferenJiara: durate variate ale
cursurilor? atribuirea de responsabilitati ~i
roluri elevilor? utilizarea flexibila a timpu-
lui? pluralitate de tehnici de lucru, in grupe
~i subgrupe? decompartimentiiri ale claselor?
regrupare de clase? activitati interdiscipli-
nare? organizarea clasei in echipe? modalitil!i
interculturale de inva!iimint? pedagogie rapor-
tatii Ia obiective? cu elemente referentiale?
- ajutorul $i sprijinul: intrajutorare pedago-
'gica intre elevi? tutorat? consiliere metodo-
logica? module? formare in direqia cercetiirii
documentare? ajutor personalizat?
Registrul preferin]elor culturale
- muzica : clasica? jazz? rock? reggae? rap?
- pictura : figurativa? nonfigurativa? cia-
sica? baroca? impresionistii? expresionista?
cub is til?
- instrumentele $i procesele multiple de
eva/uare: formativa? (liste de verificari? pe
grupuri? in funqie de nivel? in funqie de
situatie? prospectiva?) prin autocorectare? prin
coevaluare? sumativa (lucrare trimestriala?
controale frecvente? examen deschis, dupa o
revizuire organizatii? QCM 1 ? )
- anima rea : schimb de mesaje intre elevi?
utilizare de mijloace audiovizuale? acompa-
niament muzical in anumite faze ale cursului?
recitiiri colective? interpretarea unor roluri?
exercitii mimice? utilizarea de metafore?
recurgerea Ia anecdote?
- activill'iJi/e extra:; co/are : calatorii cu elevii?
vizite? jurnal de institutie? emisiuni de radio
locale? competi!ii sportive? concursuri inte-
lectuale?
- Jari ale artei : Italia? Spania? Austria?
Germania? Portugalia? Ungaria? Cehia?
Brazilia? Rusia? Statele Unite? China? India?
- literaruri : clasica? moderna? straina? fic-
altul, in virtutea existentei unor modalitati
_ diverse de definire a constringerilor, de
Observatii
propunere a intrebarilor ce pot fi puse, de
influentare a rezultatelor constatate, ca ~i
1. Se intelege ca pluralitatea interpelarilor
de analizari ~i negocieri succesive.
imaginabile, detaliatii in fi~a de mai sus, nu
Pe de alta parte, aceasta tehnica ofera
este prezentatii cu intentia de a-i supra-
ocazia manifestiirii anumitor raporturi
inciirca pe animatori in aplicarea uneia
latente in interiorul grupului ~i a observarii
dintre tehnici, ci, dimpotriva, de a facilita
influentei lor asupra alegerilor. Ea permite
unele alegeri ce ies din rutina, prin crearea
fiecaruia sa-~i analizeze atitudinile fata de
unor obi§nuinte nerestrictive. in general,
problemele evocate, prin intermediul intre-
sint suficiente zece-cincisprezece inter-
barilor in numele carora se voteaza, ca ~i
pelari, bine alese ~i cu umor formulate,
fata de subgrupurile, mai mult sau mai
acestea permitind plasarea indivizilor in
putin stabile, care vor rezulta.
subgrupuri, in functie de caracteristicile
care ii unesc. Ele pot fi utilizate intr-un
singur registru sau in mai multe.
Dispozitiv
2. in ciuda aspectului lor punctual, regis-
trele prezentate de noi sint departe de a fi Numiirul de participan]i : de Ia cincispre-
exhaustive ~i suficiente, putind incita Ia zece pina Ia treizeci, pentru fiecare grup.
I cautarea altor criterii, mai originale sau
mai adaptate publicului, regiunii ~i tradi-
Pot exista observatori in plus. Dincolo
de aceasta, numararea voturilor poate fi
i tiilor acesteia, dacli exista.
3. in orice ipoteza, faptul de a permite
greoaie, iar observarea, mai dificila.
Durata : de Ia o jumatate de ora Ia doua
ore §i jumatate, inclusiv fazele de analiza,

- monumeme : castele vechi ? castele ale Rena~­
terii? din secolul al XVII-lea? al XVIII-lea?
al XIX-lea? zgirie-nori? hotel uri de lux?
Registrul privind apartenenJa
- colectivul de apartenenfa : institutori? pro-
fesori de colegiu? profesori de liceu? inspec-
tori ? intendenti ? ingineri ? administratori ?
profesori-cercetatori? jurnali~ti? cadre?
d,octori ? comercian!i ? etc.
- asociafii : amicale? culturale? centre de
vacanta? caritabile? ecologice? de ajutor
mutual ? educative? pedagogice? disciplinare?
statistice ? informatice ? societa!i savante ? de
petrecere a timpului liber? de arheologie? de
coleqionari? axate pe creativitate? de biblio-
teci ? teatrale ? corale ? orchestrate?
- cluburi sponive : vele? pl~a cu vele?
pescuit? ski? catarari? ascensiuni? fotbal?
I
tiune? de popularizare ~tiintifica? poezie?
- gasrronomie : bucatiirie traditionala? moderna?
chineza ·? japoneza? oriemala? araba?
africana? mexicana? americana? nordica?
rugby? volei? baschet? joe cu bile? natatie?
ping-pong? judo? mar~uri?
- generaJii : tineri? maturi? cvadragenari?
persoane de cincizeci de ani? inaintati ill
virsta ? virsta a treia ? pensionari ? bunici ?
- temperamente : nasculi vara? toamna? iarna?
primavara? unul dintre cele douasprezece
semne wdiacale ? unul dintre cei doisprezece
ani chineze~ti ? ·
- roluri : pre~ediniie ? inspectie ? organizare ?
analiza? animare? finantare? expertizc?
secretariat? delega!ie? reprezentare? consi
Iiere ? anchetare?
1. Questionnaire d choiX multiple (Chestionar cu
variante op!ionale) (n.t.).
aparitia unor diferente §i a unor asemanari
in interiorul unui grup, prin interogarile
succesive ~i prin raspunsurile gestuale sus-
citate de acestea, este extrem de benefic
pentru climatul respectivului grup. Existii,
astfel, mai putine enigme in ceea ce pri-
ve§te raporturile de tatonare, mai putine
riscuri legate de partinire ~i de unele
proiectii induse. Aceasta microsociologie
reduce abundenta incertitudinilor §i a indo-
ielilor reciproce, explicitind unele legaturi
care, altfel, ar ramine subiacente.
Voturile diferentiate
Principiul acestei game de tehnici con-
sista in asumarea (precauta) a unei varietati
de proceduri vizind votul. De aici decurge
o analiza a schimblirilor produse in lua-
rile de pozitie care au loc de Ia un vot Ia
care pot fi conduse in interiorul subgru-
purilor.
Obiective
1. Explorarea diferitelor consecinte pe care
le pot avea variatele proceduri de vot, cu
avantajele §i riscurile aferente, depinzind
de formularea instructiunilor §i a intreblirilor.
2. Analizarea fenomenelor specifice diver-
selor proceduri ~i inlantuirii acestora :
influentele asupra rezultatelor succesive,
stabilitatea sau fluctuatia luarilor de pozi-
tie, criteriile de alegere 'etc.
3. Analizarea raporturilor dintre subgru-
purile care se constituie (antagonismele,
complicitiitile, temerile sau tentativele de
manipulare, interferarile unor situatii ante-
rioare etc.).
 38 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
4. Eventual (~i cu prudenta) analiza
atitudinilor persoanelor, in raporturile lor
cu grupul ~i cu subgrupurile.
~~ Voturile diferentiate
~J inrr-un ansamblu de activitati legate de stagiu,
~~ participantilor li se atribuie r_es_p~~sabili_ratea legate de alegere, respingere, chiar de regret.
- de a de_termma tema une1 activitatiultenoare
~·, (condmta, prmectul de anchetii, mterpreta-
{,l!flf}_. rea de roluri, dezbaterea publica, §edinta cu
~ii#l . .
rl):, subiect deschis etc.) ori de a alege, pnn votun
~d succesive, intre mai multe 'teze sau ipoteze.
~Q'j - Aceste voturi se pot confirma, de regula,
~~ prin ridicarea miinii, dar exista o mare suplete
· de procedura:·
- in unele cazuri. se poate utiliza votul prin
pozitiile a§ezat - in picioare §i chiar prin
inscrierea optiunii pe o lista afi§ata (fiecare
marcind o steluta in dreptul temei care ii con-
vine, intr-un climat de grup extrem de viu).
- in sfir~it, se poate utiliza, in unele cazuri
sau Ia un moment dat, §i votul scris, cu ajuto-
rul unui buletin secret.
Faza preliminara
in primul rind, e necesar sa se dispuna de un
evantai de alegeri posibile.
- Animatorul poate propune un anumit numar
de teme sau teze, in funqie de preocuparile
grupului.
- La fel de bine, el poate aduna propunerile
participantilor, pentru a le afi~a pe tabla.
- in aceea§i masura, poate organiza un brain-
storming, cu scopul de a aduna mai multe
sugestii ~i idei.
in toate cazurile, se poate dispune de un set
de propuneri, ca baza pentru efectuarea vota-
rilor succesive.
Primafaza
Voturile solicitate intr-o prima faza trebuie sa
fie pur indicative ; rezultatele lor sint afi~ate
pe parcurs, neantrenind nici o decizie, adica
nici un angajament definitiv din partea partici-
pantilor. Prin urmare, ele au un caracter de
sondaj, oferind indicatii privind primele ten-
dinte ~i. in acest sens, e preferabil -sa se
5. Atragerea atentiei asupra precautiilor ce
se impun pentru a asigura clarita tea ~i fina-
litatea unei decizii prin vot.
efectueze conform unor instruqiuni diferite,
_ "Votafi de cite ori vre{i, infavoarea tuturor
temelor care vise par came rita sa fie luate in
"d , propunerilor, dupa cum obtin unanimitatea sau
consz erare.
Aceasta instruqiune poate fi reluata imediat
dupa primele rezultate afi§ate, in urma aplica-
rii ei, pentru a se veri fica stabilitatea anumitor
voturi, mai mult negindite decit sincere.
- • Vota{i acum doar de doua ori, in favoarea
a doua teme care vi se par cele rnai utile ori
cele mai atractive. "
- , Vota{i de doua ori, pentru a indica temele
pe care le respingefi categoric sau ... pe care
afi prefera sa le vedefi respinse. "
- , Vota{i o singura data, pentru tema pe care
afi regreta eel mai mutt sa a vedefi respinsa. "
- , Votafi o singura data, pentru tema care vi
se pare cea mai importanta. "
Analiza exercitiului
- etc.
Se va modifica ordinea in care diferitele teme
sint supuse vorarilor succesive, pentru ca
rezultatele sa nu fie influentate de o ordine
constanta. Nu se va omite nici posibilitatea de
a varia procedurile.
A douafaza
Dupa patru-cinci voturi, uneori dupa mai multe,
ideile se decanteaza, se profileaza unele ten-
dinte. apar unele convergente sau contradictii.
sint puse in evidenta stabilitati sau variatii
surprinzatoare. Pentru fiecare tema, se poate
face calculul alegerilor prin sondaj, al celor
legate de preferinta sau de regret, mai putin al
celor vizind respingerea.
Se pot pune Ia punct multiple formule de
·unele voturi succesive pot fi anulate.
studiu asupra alegerilor. Pot fi luate in calcul
unele regrupari, se pot cere unele clarificari,
anumite teme sau teze pot fi eliminate, printr-un
acord colectiv, pentru un plafon minim.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
Observatorii pot oferi participantilor anumite
elemente . Animatorul lasa sa se desfa§oare
citeva momente de analiza §i de negociere,
dupa care invita Ia reluarea unei serii de voturi
pe lista temelor suprimate sau reformulate cu
acordul grupului.
A treiafaza
Voturile trebuie sa se soldeze cu alegeri sau cu
decizii : se stabile§te retinerea sau eliminarea
majoritatea de voturi favorabile (diminuata,
eventual, de voturile ostile) sau o pondere
maxima (prin combinarea unor alegeri succe-
sive).
Cind apare o dificultate, cind, de exemplu, o
tema sau formularea ei esre: in acela§i timp,
pastrata formal de un grup important §i res-
pinsa de un altul ori in alte circumstante,
animatorul poate, Ia alegere sau rind pe rind,
sa propuna un nou vot, pe bazele anterioare,
modificind u§or instruqiunile sau formula-
rea temelor, sau poate sa conduca o faza de
analiza §i de negociere. Fazele de vot §i de
Cu ajutorul observatorilor, participantii pot
face, in sfiqit, analiza exercitiului, sub
indrumarea animatorului, in functie de
obiectivele urmarite, intr-un spirit de
intelegere reciproca.
Yom putea propune un expozeu asupra
problematicii votului ~i a fenomenelor de
antrenament, de inhibitie, de aproximari
succesive, de halo ~i de clarificare progre-
siva, ce vizeaza indivizii, subgrupurile ~i
grupurile.
De asemenea, va fi posibila ~i referirea
Ia o teorie a deciziilor ~i a votului, ca ~i
aluzia la efectul Condorcet, conform caruia
Decizia colectiva este subiectul a nume-
roase dificultati, printre care ~i acest efect
Condorcet, observat cindva de ilustrul om de
stat : daca mai multe alegeri trebuie racute
39
analiza - negociere se succeda in funqie de
necesitati §i de timpul avut Ia dispozitie.
Ultima faza de vor
Ultimele voturi, de preferinta pozitive, permit
retinerea, in unanimitate sau in majoritatea
consideratii necesara (ca o optiune a anima-
torului sau ca o decizie a grupului, in funqie
de momentele de care se dispune), a uneia
sau mai multor propuneri, conform nevoilor,
intr-o formulare precisa §i cu conditia rapor-
tarii rezultatelor Ia utilizarea care urmeaza sa
se fad!, ceea ce obliga, uneori, Ia votari in
cadrul subgrupurilor 1.
I. De exemplu, pemru un studiu. subgrupurile se
vor organiza plecind de Ia tezele propriilor lor
alegeri. La fel, referitor Ia grupurile carora
le sint incredintate sarcini alternative, fiecare
subgrup va putea alege tema care ii convine
pemru intilnirea sau discutia pe care trebuie
s-o sustina, iar participantii se vor imparti in
subgrupuri in funqie de tema pe care o prefera
~i pentru care au votal.
de catre diverse persoane, nu e intotdeauna
posibila ordonarea lor in ~a fel, incit optiu-
nile fiecareia sa fie respectate ; nu exista
tranzitivitate a preferintelor pentru clasa-
mentele efectuate. In acest sens, M. Girault2
propune exemplul a 15 persoane care tre-
buie sa se pronunte in Iegatura cu 3 candi-
dati (sau politicieni), A, B, C. Alegerile
individuale se prezinta conform tabelului :
A este preferat lui B ~i B este preferat
lui c de catre 2 electori.
A este preferat lui C ~i C este preferat
lui B de catre 4 electori.
B este preferat lui A ~i A este preferat
lui c de catre 3 electori.
B este preferat lui C §i C este preferat
lui A de catre 2 electori.
2. M. Girault, .Quelques modeles de decision", in
Methodologie: vers une science de l'action,
Gauthier-Villars, 1964, p. 359.
 40 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
C este preferat lui B ~i B este preferat
lui A de catre 4 electori.
Rezu!Ui di B este preferat lui A de ciHre
9 electori din 15 (majoritate absoluta), A
este preferat lui c de catre 9 electori din 15
(majoritate absoluta) ~i. din nefericire, C
este preferat lui B de catre 8 electori din 15
(majoritate absoluta).
Studiul cantitativ al alegerilor
~~~
~~? Voturile succesive nu ajung intotdeauna Ia
J.•. concluzii clare, net diferentiate. lnteresanta
.::C~ ar putea fi incercarea unor proceduri care
'' Ill ~
~:E '
':) Instructiuni de vot
iO!
~0,1 Votul I Votati de cite ori doriti, in favoarea
:a tuturor temelor care va intereseaza.
1":"1.
Votul 2 Votati de cite ori dori(i , in favoarea
tuturor temelor care va intereseaza.
Votul 3 Votati de doua ori, in favoarea a doua
teme care va intereseaza eel mai mult.
Votul4 Votati de doua ori , indicind temele pe
care le respingeti hotarit.
Votul 5 Votati o data, indicind tema pe care ati
regreta eel mai mult sao vede\i respinsa.
Pentru a stabili ponderea relativa a fiecaruia
dintre aceste voturi, le vom atribui un coefi-
cient, in funqie de instruqiunile de vot.
De exemplu:
- voturilor 1 ~i 2 : coeficientul 1 ;
- votului 3 : coeficientul 2, intrucit numarul
de voturi emis este limitat;
- voturilor 4 §i 5: coeficientul 3, deoarece,
in cazul votului 4, o respingere conteaza, iar
in cazul votului 5, regretul exprimat chiar §i
r}entru un singur vot este foarte important.
Se pot insuma voturile favorabile, cu coefici-
entul lor, se pot reimplirti voturile ostile, cu
coeficientul lor, iar totalul se poate impiif\i Ia
numlirul de voturi emise.
Se obtine o pondere preferentialli relativli
pentru fiecare temlL
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI 41
Se ~tie ca modurile de desra~urare a
scrutinului au ca obiect atenuarea nedetermi- rind, el vizeaza ameliorarea calitatilor unei
narii care rezulta din acest efect Condorcet. prezentari sau ale interrelatiilor dintr-un
Ar fi interesant sa se reia caile de reflectie Elaborarea progresiva grup, permitlnd stabilirea urmatoarelor
deschise de catre renumitul politician. obiective:
Ramlne ca un grup hotaritor, functionlnd Procesul de stabilire a comunicarii lntre
organic, sa poata resorbi nedeterrninarile. 1. Stabilirea unui proces eficace de prezen-
indivizi ~i prezentarea lor reciproca, studie-
Studiul privind eficacitatea ne determina tare aprofundatii a persoanelor In cadrul
rea de catre ei a temelor enuntate prin
lnsa sa abordam problema reuniunilor 1 • unui grup, cu evitarea tacerilor sau a mono-
instructiuni succesive se desra~oara In mai
Iogurilor caracteristice momentelor initiale
multe etape de subgrupare ~i grupare. Parti-
ale unei reuniuni.
cipantii slnt invitati sa se reuneasca, mai
sa permita compararea voturilor exprimate in lntli, cite doi sau trei, apoi sa se regrupeze 2. Crearea unei ambian{e de comunicare,
legatura cu teme diferite . succesiv In subgrupuri de dimensiuni cres- prin contacte intre toti membrii grupului.
Sa luam un exemplu : clnde, prin fuzionarea subgrupurilor ante- 3. Facilitarea unui demers de apropiere,
rioare, pe durate din ce In ce mai lungi,
Rezultate Rezultate ajutlnd membrii grupului sa se cunoasca
pina se reintilnesc intr-o ~edinta generala. intr-un mod mai personal.
obtinute pentru obtinute pentru
tema 4 tema 5 Numiirul de participan{i: variabil, de 4. Asigurareaforrru'irii de subgrupuri etero-
Ia 12 Ia 30 sau 60 de persoane, chiar mai
15 13 multe.
gene, unite In cadrul grupului.
5. Realizarea participiirii personate a fieca-
12 11 Durata : variabila (a se vedea exemplele ruia dintre membrii grupului Ia o activitate
de constituire de grupuri, in grila anexa). de refleqie colectiva, prin comunicari
5 6 lejere, In grupuri de dimensiuni din ce in
ce mai mari.
3 I
Obiective
6. Determinarea exploriirii progresive a
2
Acest proces de o mare simplitate permite unei teme, in profunzime, prin confruntarea
3
organizarea unui grup mare in subgrupuri amicala a diverselor pozitii ~i decantarea
in cazul nostru, aceasta pondere se va raporta de dimensiuni convenabile. In al doilea lor progresiva.
Ia tema 4:
15 + 12 + (5 X 2) - (3 X 3) + ( 2 X 3) = 34 I 5 :::: 7
Elaborarea progresiva
5
iar pentru tema 5 : Organizarea ini[ialii Procesul se deruleaza de Ia sine, in mai multe
13 + 11 +{6 X 2) - {I X 3) + etape, in general douli sau trei, sau, uneori,
Responsabilul, formator sau profesor, indica pinli Ia patru sau cinci. Fiecare etapli se divide
+ (3 X 3) = 42/5 :::: 8
obiectivul principal ori tema de studiat. El
Se pune astfel in eviden\li faptul ca ponderea in trei plif\i : constituirea subgrupurilor, pre-
invitli participantii sli initieze conversatii zentarea membrilor fieclirui subgrup, in fme,
relativa a temei 5 poate fi mai mare dec it cea
intre ei, pe Joe sau in diverse slili, in cadrul discutiile legate de obiectiv sau de temele
a temei 4, ceea ce nu se putea observa de Ia unor subgrupuri de mlirime crescindli, preci-
inceput. distribuite.
zind totodatli instructiunile privind obiectivul
Toate acestea nu constituie decit b probabili- §i timpul pentru fiecare etapli. Pe parcursul Constituirea subgrupurilor
tate, 0 indicatie asupra careia participantii - in prima fazli, responsabilul alege modulul
constituirii subgrupurilor initiale sau ulte-
trebuie sa reflecteze, ea neantrenind incli de incepere (douli sau trei persoane), invitind
rioare, el nu intervine deloc, avind doar rolul
decizia. respectivele persoane sli se reuneascli tiber,
de a marca, cu voce tare, timpul de regru-
pare ; trebuie sli intervinli in mod ferm, in subgrupuri de douli (sau trei) .
I. q. extrasul din Andre de Peretti, L'administra- reamintind, in acela§i tirnp, cu prudentJi, E mult mai interesant ca subgrupurile sli fie
tion, phenomene humain, Berger-Levrault, instructiunile succesive cu privire Ia obiective constituite in mod eterogen (diferente de sex,
1968, pp . 234-236. sau Ia studiu. · de origine, de funqie, de nivel ierarhic etc.),
42 GAME ALE TEHN!C!LOR DE GRUP
mai ales Ia inceput. Instructiunea initiala poate
fi deci : , Va veti asocia in mici grupuri de
doi (sau trei) indivizi, fiecare incerdnd sa
gaseasca in interiorul grupului persoana (per-
soanele) pe care nu o (le) cunoa~te deloc sau o
(le) cunoa~te eel mai putin".
- In fazele urmatoare, responsabilul, in
momentele indicate, lanseaza apelul Ia refa-
cerea subgrupurilor, conform unui coeficient
de regrupare anuntat dinainte (cu fuzionarea
a doua sau trei subgrupuri ori chiar a mai
multora). La fiecare regrupare, el aminte~te
instruqiunile de prezentare reciproca ~i de
studiu.
Primul exemplu : pentru un grup de 19
persoane
- faza initiala : 8 subgrupuri de 2 ~i un
subgrup de 3 ; durata : 10 minute ;
- faza a doua : doua subgrupuri de 6 ~i unul
de 7 ; durata : 20 minute ;
- faza a treia : intregul grup ; 40 minute,
pentru prezentarea generalizata ~i pentru
discutii.
AI doilea exemplu : pentru un grup de 25
persoane
- faza initiala : 7 subgrupuri de 3 ~i unul de
4; durata: 15 minute;
- faza a doua : 3 subgrupuri de 6 ~i unul de
7 ; durata : 25 minute ;
- faza a treia: comuna (20-40 minute).
AI treilea exemplu : pentru un grup de 32
persoane
- faza initiala : 16 subgrupuri de 2 ; durata :
7 minute;
- faza a doua : 8 subgrupuri de 4 ; durata: 15
minute;
- faza a treia : 4 subgrupuri de 8 ; durata : 30
minute;
- faza a patra, comuna : 18 minute-o ora.
~i ~a mai departe.
Constituirea de subgrupuri se realizeaza in
mod liber ~i extrem de u~or. Cu toate acestea,
e important ca principiile de desfii~urare
(orarul ~i numarul de participanti) definite Ia
inceput sa fie respectate pinii Ia sfir~it.
Trebuie sa se prevada uncle modificari , atunci
dnd, intr-o anumita etapa (din ratiuni aritme-
tice), nu este posibil sa existe acela~i numar
de participanti in toate grupurile. Pot exista
subgrupuri mai mici sau mai mari dedt o
unitate. Responsabilul (responsablii) se poate
(se pot) piasa, de asemenea, in subgrupuri
deja constituite, pentru a facilita repartitia: el
(ei) poate (pot) ramine in timpul procesului
sau se poate (se pot) retrage atunci cind sub-
grupul respectiv este suficiei;lt de mare .
Prezentarea fn cadrul subgrupurilor
- Pentru faza initiala: fiecare participant este
prezentat celuilalt (sau celorlalti) .
- Pentru fazele urmatoare: eventual, prezenta-
rea de ciitre altcineva ; a poi, rezumarea idei-
lor, cerintelor ~i intrebarilor enuntate in faza
precedenta, in mod succesiv, in micile sub-
grupuri.
Participantii se pot prezenta in calitate de
persoane, localizindu-se intr-un anum it fel. De
asemenea, ei i~i pot expune preocuparile ~i
ideile pe care le-au avut sau care s-au schimbat
in subgrupul lor, intr-o faza precedenta.
Daca numarul membrilor unui subgrup este
mai mare decit 6, e indicata asumarea anumi-
tor roluri (facilitator, purtator de cuvint, ani-
mator, raportor, secretar, observator) in cadrul
acestuia. Imediat dupa a doua sau a treia faza,
de exemplu, cite unul dintre membrii fiecarui
subgrup precedent ii poate prezenta pe ceilalti,
ace~tia din urma putind corecta, eventual,
anumite puncte ale prezentarii (primul
membru fiind prezentat, Ia rindul sau, de catre
un altul).
Trebuie evitatil intreruperea prezentarii (care
se schimbii o data cu volumul, tinzind spre
reducere, din cauza repetabilitiitii ori a impre-
siei ca aceasta devine din ce in ce mai dificila) .
Se va insista asupra nevoii de obiectivitate ~i a
atentie.i fiecaruia, pentru a se obtine o recep-
tare exactii 'a lucrurilor. in plus, anumiti parti-
cipanti pot fi insarcinati sa faca un rezumat al
discutiei, in cadrul fiecarei ~edinte, sau un
.raport privind modul in care au fost resimtite
.fuzele succesive.
Schimburile din cadrul subgrupurilor
- Pentru faza initiala : initierea discutiilor se
poate face printr-o instruqiune de tipul: ,Ce
ORGAN!ZAREA iN SUBGRUPUR!
a~tepta{ide Ia aceasta fntflnire (sau reuniune ;
sau stagiu) ? " sau , Ce probleme a{i dori sa
se studieze ? " sau , Care sfnt preocuptirile,
a~teptarile voastre fn raport cu acest fnceput
de discu{ie ? " etc.
Pe de alta parte, discutarea unei teme se poate
desfa~ura conform unei instruqiuni de studiu
date .
De exemplu: , Care sfnt opiniile (sau primele
impresii) ale voastre privind ... " sau ,PuteJi
da exemple concrete fn legarurti cu .. . " ori
,Cuno~te{i referinfe (literare, ~tiinJifice,
scrise sau filmate ... ) care ar putea clarifica
studiul ... " etc.
- Pentru fazele urmatoare : elaborarea progre-
siva a discutiei se produce conform unor
instruqiuni, diferentiate sau nu, ~i in funqie
de ceea ce s-a spus mai inainte.
Duratele sint foarte importante. Timpul alocat
trebuie sa creasca cu fiecare etapa, dar nu
neaparat in mod proportional. Totul depinde
de durata totala de care se dispune. E posibil
ca o clasa sa dezvolte procesul primelor doua
sau trei faze imr-o ora ~i sa rezerve intrunirii
generale o alta ora de curs.
Sedinta generala
in timpul unci ~edinte in plen, se pot audia
darile de seama ale ultirnelor subgrupuri consti-
tuite, privind fondul schimburilor ~i discutiilor.
Variante
Inversarea procesului
in locul unei ~edinte in plen (sau dupa
aceasta), procesul se poate desfli§ura normal,
dar se poate termina cu o faza constind
intr-un retur Ia subgrupuri de patru, trei sau
doua persoane, acestea reunind indivizi
care nu au fost in contact direct in prece-
dentele subgrupuri .
Elaborarea progresiva coordonata
Participantii sint repartizati in mai multe
grupuri, carora li se propune un subiect
43
Sinteza acestor raportari poate fi programata
inainte sau dupa confruntarea generala a reac-
tiilor sau a observatiilor vizind trairea diferi-
telor faze, mai ales in legatura cu :
- reaqiile Ia instruqiunile privind durata ;
- sentimentele participantilor atunci cind au
trecut de Ia un subgrup Ia altul ;
- dificultiitile de comunicare intilnite Ia
inceputul sau Ia sfir~itul fiecarei faze ;
- metodele utilizate pentru studierea sau infor-
marea mutuala ;
- rolurile detinute de participanti ;
- conflictele observate intre subgrupuri, in
timpul reuniunilor;
- progresele, opririle, regresele inregistrate in
urma aporturilor fieciirui subgrup in parte ;
-etc.
Observa{ie
Pentru echipa de responsabili, profesori,
formatori sau animatori, acest proces ofera
indicatii extrem de pretioase privind a~teptii­
rile, nevoile, preocuparile, conduitele diver-
~ilor participanti. ele permitind modificarea
in sens pozitiv a desfii~urarii unui curs sau a
unui stagiu, tinind cont de temperamentele
individuale ~ide fizionomia proprie unui grup
dat.
identic. In continuare, exercitiul de elabo-
rare progresiva se desfa~oara normal, in
fiecare dintre grupurile separate.
La sfir~it, diversele grupuri se intilnesc
in ~edinta plenara, pentru a-~i reuni rapoar-
tele ~i pentru a face un studiu comparativ
privind continutul ~i trairile.
Elaborarea progresiva §i comparata
privind obiective sau teme diferite
Procesul de desr~oara in acela~i mod,
insa, in cursu! ~edintei in plen, compararea
se face in ceea ce prive~te trairile, deoarece
continuturile sint diferite.
44 GAME ALE TEHN!CILOR DE GRUP
Exercifiu de evocare progresivii
in fiecare faza, participantii nu au un
subiect impus, ci i~i aleg, in fiecare sub-
grup, temele de refleqie.
Responsabilii vegheaza Ia reglementa-
rea diverselor subgrupuri, indemnindu-Ie
sa inscrie pe tabla diferitele teme evocate
(apoi cele care au fost, eventual, studiate),
inainte de fiecare regrupare. Aceasta preca-
utie are ca obiect evitarea frustrarii acelor
participanti a caror tema nu a fost aprofun-
data. Conflictele vor putea fi arbitrate.
Elaborarea regresivii
intr-o faza initiala, grupul se poate scinda
in doua sau trei subgrupuri . Apoi, dupa
un anumit timp, acestea se scindeaza in
subgrupuri mai mici ~i a~a mai departe,
printr-un proces invers fata de eel al elabo-
rarii progresive, pina Ia atingerea modu-
lului de doua sau trei persoane.
Exemplu:
fa za initiala (a patra, in cazul elaborarii
progresive): un grup de ~aisprezece;
discutie in plen, timp de douazeci de
minute sau o jumatate de ora ;
faza a doua (a treia, in elaborarea pro-
gresiva) : doua grupuri de opt; reveniri
Ia discutia anterioara, timp de cincispre-
zece sau douazeci de minute ;
- faza a tre"ia (a doua, in elaborarea
progresiva) : patru grupuri de patru ;
schimburi de propuneri, timp de zece
sau cincisprezece minute ;
faza a patra (initiala, in elaborarea pro-
gresiva) : opt grupuri de doi ; aprecieri
~i evaluare a procesului ~i a rezultatelor
lui, in ~apte sau cincisprezece minute.
Hibridizarea cu alte tipuri
de subgrupiiri
Atunci cind se dore~te, se poate intrerupe
elaborarea progresiva, incepind cu o
ORGAN!ZAREA iN SUBGRUPURI 45
anumita faza. De exemplu, dupa ce s-a Numarul de participanfi (adul[i :jilsau
ajuns Ia subgrupurile de ~ase, opt sau noua elevi) : intre cinci ~i opt responsabili cu Obiective
persoane, se poate cere ca subgrupurile dezbaterea, intre cinci ~i opt asistenti.
astfel formate sa ramina permanente sau se Durata : aproximativ 2 ore ~i 30 de
1. A permite fiecaruia, pe parcursul unui
poate incerca o hibridizare a procesului minute.
studiu, sa ia cuno~tinta de propriul sau mod
inceput cu unul diferit : de exemplu, eel al Daca numarul de participanti e mai mare,
de funqionare, gratie legaturii dintre el ~i
unei comunicari rotative (adica un mesaj se poate proceda, in funqie de caz :
consultantul sau.
pleaca, Ia un moment dat, de Ia fiecare - fie Ia dedublarea grupului in doua sub-
subgrup, pentru a se opri Ia altul, ~i a~a ansambluri, care vor Iuera separat; 2. Rezervarea de timp, in scopul intelegerii
mai departe) . De asemenea, este posibil fie Ia desemnarea unor observatori ~i, fenomenelor de '""grup ~i a dinamicii lor.
ca subgrupurile sa conlucreze sau sa se eventual, a unor secretari sau a unor 3. A pune in evidenta faptul ca a~a-zisele
confrunte in dispozitiv de tip broasca-fes- raportori, notati cu Z (a se vedea comportamente de sustinere favorizeaza
toasa (fiecare raminind in spate, dar intr-o schema de mai jos). funqionarea eficace a unui grup, marind
comunicare permanenta cu purtlitorii de z
.... --- ~ --
volumul schimburilor.
cuvint) sau in dispozitiv specific discufiei ~~ H I '
de tip panel, in jurul unui mic grup ce z/ ~ -r--, H ', Z 4. A sustine persoanele cele mai putin
/
....,
,,., ,.; I
,A .... ' \
/ '\
locvace sau cele mai timide.
reune~te emisari ai fiecarui subgrup per- I
/
/
~
' .I '\ \
manent etc. I
I H \I 'I
I HI
I I
I
I
z~ -- ~- -
1 I
-..,--,z I
I
1
1
I I I
Responsabilii I I I
\ H/
cu dezbaterea - asistati \
' '/
/ ....
I
/
I
Z'',,H ""-- ~ -
Unii dintre participanti sint invitati sa- ~i ..... -- ~ --
aleaga un coechipier pe post de consultant z
sau asistent. in mod altemativ, ei vor juca
rolul de responsabil cu dezbaterea ~i de Responsabilii cu dezbaterea - asistati .,
asistent, ca ~i pe eel de consultant sau asis-
1. Timp de zece-cincisprezece minute, cei '~
tent, pe toata durata unei discutii pe o Primafazii
implicati se intretin pe marginea temei. Asis- t~
Daca nu s-a fiicut deja acest lucru, se deter-
anumita tema, aleasa in prealabil. Se
mini! alegerea unei teme: aproximativ cinci-
tentii, plasati in retragere, nu intervin, ci JZ.
constituie astfel doua subgrupuri, conform observa interventiile celorlalti ~i incearca sa ~flili
schemei urmatoare : sprezece minute. inteleaga modul in care ace~tia i~i adminis-
i
y A douafazii treaza raporturile in cadrul grupului. ~~
,,.,--r--..... Aceasra tema este supusa unei lecturi lente : 2. Animatorul (formator, profesor etc.) opre~te '
y <' ''...Y dintre cei care au sustinut-o eel mai mult se dezbaterea ~i cere fiecaruia sa-~i consulte, ~~
I
, ' , ' \ timp de cinci minute, asistentul, in legatura ~~
I \ constituie un subgrup de responsabili cu dez-
I
I I
I baterea (prin voluntariat sau desemnare tacuta cu maniera cea mai adecvata de a se exprima ··
I
Y~ - - ,Y
I
de clitre formator). Fiecare dintre cei implicati sau privind manifestarea sa, in raport atit cu
I I
in dezbatere alege un asistent. fondul dezbaterii, cit ~i cu situatia grupului
I
I I
I
~i cu evolutia acestuia.
\'
..,. / ' >',' A treia Jazii 3. Schimbul se reia, timp de zece-cincispre-
y ', ... .... __ .JI _ _ _ , ,' y Conform indicatiei formatorului, se deruleaza zece minute, din punctul in care a fost intrerupt .
discutia dintre responsabilii cu dezbaterea, Cei implicati in dezbatere pot pne coot de
y
discutie intrerupta de o repriza de consultare sfuturile care le-au fost date, fiira sa fie totu~i
x : Responsabili cu dezbaterea (patruzeci ~i cinci de minute-o ora). necesar sa faca referiri explicite Ia acestea.
y : Asistenti
46 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
4. 0 noua consultare, de cinci minute.
5. Un schimb final, de zece minute.
6. 0 ultima consultare evaluativa, in cupluri
formate din responsabili cu dezbaterea §i asis-
tenti. timp de cinci minute.
La sfir§itul celei de-a treia faze, rolurile se
inverseaza: responsabilii cu dezbaterea asista,
iar asistentii dezbat fie cu parienerul lor initial,
fie, de preferin¢, cu un alt panener. Dezbaterea
se reia fie pe aceea§i tema, fie pe o tema noua.
A patrafaza
I
Discutii intre noii responsabili cu dezbaterea
(ex-asistenti), timp de zece-cincisprezece minute,
Tehnici intergrupale
Un grup de persoane este impartit in
subgrupuri (numite primare); un intergrup
este un subgrup secundar, care se constituie
prin extragerea unuia sau mai multor membri
dintr-o multitudine de subgrupuri primare.
Se pot piasa in subgrupuri toti membrii
anumitor, ori ai tuturor subgrupurilor. Yom
numi intergrup complet pe eel in care sint
reprezentate toate grupurile primare §i
intergrup partial - pe eel in care grupurile
primare nu sint, toate, reprezentate.
Putem avea un singur intergrup (lnsarci-
nat cu o misiune de informare ~i de coordo-
nare), mai multe sau, Ia cealalta extrema,
o formula de intergrupuri generalizate,
·conform clireia toti indivizii sint repartizati
in intergrupuri.
Grupurile primare se pot reconstitui
dupli reuniunile intergrupale.
Obiective
Obiectivul principal a! acestui dispozitiv
constli in cre~terea nivelului de intercomu-
nicare dintre douli subgrupuri instituite in
intrerupte de o consultare de cinci minute
(intre patruzeci §i cinci de minute §i 0 ora, in
total; a se vedea a doua faza).
A cincea faza
Grupul, complet, se dedica schimbului, in mod
liber, timp de treizeci de minute, cu ajutorul
observatorilor sau al unor secretari §i raper-
tori, daca ace§tia au fost avuti in vedere.
Varianta
Grupul s-a impaqit, mai intii, in responsabili
cu dezbaterea §i asistenti. Apoi, primii au ales
o tema de discutie.
cadrul unui grup, ca §i a supletei inregis-
trate in inaintarea activitatii subgrupurilor.
El asigura o economie a timpilor destinati
reunirii lucrarilor efectuate de catre sub-
grupurile primare, deoarece prin interme-
diul intergrupurilor persoanele din diverse
subgrupuri se pun Ia curent intr-un mod
direct §i rapid in legatura cu orientarile
lucrarilor lor §i cu trairea lor personala, in
interiorul subgrupurilor respective.
Prin urmare, intergrupurile pot permite
renuntarea Ia o §edinta in plen, adesea difi-
cila ~i nesatisflicatoare Ia nivelul informarii
reciproce a persoanelor. Prin eliberarea de
intregul aparat aferent §i de duratele lungi
inerente unei astfel de §edinte. intergrupu-
rile indeplirteazli presiunea pe care rapor-
torul, profesorul, animatorul sau unele
personalitliti o pot exercita asupra activitlitii
§i, implicit, a progresului subgrupurilor
primare.
In schimb, ele introduc diferente in ceea
ce prive~te evidentierea unor- concluzii
comune in ansamblul grupurilor: E posibil
totu~i sa se aiba in vedere rapoarte scrise
sau chiar o §edintli in plen, Ia sfir~itul reuniu-
nilor, care ar putea servi Ia elaborarea de
bilanturi sau Ia efectuarea unor operatii de
evaluare.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
Tehnici intergrupale
~ t~\
In momentu_l do_rit: form~torul (sau ~rofesorul)
poate cere mstttuirea dispozitivulm mtergru-
pal, precizind consemnul (unelement al fieca-
ru1 subgrup pnmar, doua-tre1. .. sau, eel mult,
JUmatate) .
Plasarea in intergrupuri a membrilor subgru-
purilor se poate face fie printr-o repanizare
• • x f. . . fi .
mttmp 1"toare, 1e prm vo 1untanat, 1e pnn
desemnarea, orala sau scrisa, a persoanelor
(stagiari, elevi ... ), fie printr-o decizie auto-
noma a subgrupurilor, cu aplicarea instruc-
tiunii expuse de catre formatori . Diferitelor
intergrupuri li se vor putea afecta anumite sali
sau amplasamente, in care sa se organizeze
dupa cum doresc. Ele i§i pot asocia unii facili-
tatori, secretari. in general, ele funqioneaza
suplu, fara roluri diferite, putindu-li-se cere
sau nu dari de seama, scrise sau orale.
Durata de desfa§urare aferenta intergrupurilor
poate fi cuprinsa intre zece minute §i o ora-doua
(sau chiar mai mult). Formatorii panicipa Ia
activitatea intergrupurilor, dar ei pot constitui
§i un intergrup specific.
Exemple
1. Sa presupunem organizarea initiala a unui
grup de §aizeci de panicipanti in §ase sub-
grupuri de cite zece persoane . intr-o a doua
etapa, se poate trece Ia o organizare a zece
intergrupuri de cite §ase indivizi ori a cinci
intergrupuri de doisprezece ori, in sfir§it, a
doua intergrupuri de cite treizeci. in acest caz,
subgrupul initial, de zece persoane, va trebui
sa-§i repartizeze membrii, unul cite unul, cite
doi sau cite cinci, in diversele intergrupuri
prevazute.
2. Daca presupunem existenta a treizeci de parti-
cipanti, repartizati, mai intii, in cinci subgru-
puri de cite §ase, se vor putea constitui, de
asemenea, §ase intergrupuri de cite cinci ori
Comunicarea rotativa
Aceastli tehnicli are ca obiect stabilirea
unei comunicliri regulate intre mai multe
subgrupuri, care functioneaza in paralel,
47
• """'"
t~ei intergrupuri de cit~ zece ori doua de cite ti~
cmc1sprezece. Sint pos1bile unele combinatii ~~
intermediare, cind subgrupurile sau intergru- tz}
purile nu sint egale sau cind, in intergrupuri, IJII~
reprezentarea subgrupurilor primare nu este ~··
egala. "b~
M d r x . . ·
o a Uufl ~~ vanante
~;
. .
. . .. • ."0
. · .'
In once moment, se poate stab1ll lucrul m ,{Q;,
paralel al unor grupuri primare (eventual i:.:·:.~·
partial reconstituite) §i al unuia sau al unui
numilr de doua intergrupuri complete sau
paqiale, insarcinate cu coordonarea.
Se poate prevedea constltUlrea unor inter-
grupuri omogene, pomind de Ia ni§te grupuri
primare, eterogene, conform unuia sau mai
multor criterii, definite in funqie de obiec-
tive, sau invers.
Se poate opta pentru conservarea unor inter-
grupuri stabile, pe parcursul unui stagiu de
formare, daca §i grupurile primare sint sta-
bile ; se estimeaza posibilitatea aparitiei unor
grupuri secundare, in funqie de compozitia
unora sau a altora §ide obiectivele stagiului.
E posibila §i sustinerea, in urma unei orga-
nizari in subgrupuri, apoi in intergrupuri, a
unei reunilini in plen, adoptind un dispozitiv
precum eel al broa~tei-[estoase sau al discu-
[iei de tip panel, cu provocarea sau expri-
marea spontana a participantilor, in funqie
de motivatia lor, stimulata de intergrupuri.
Concluzii
Multiplele dispozitlve de intergrupuri facili-
teaza generalizarea comuniclrilor, introducind
o anumita suplete in avansarea lucrarilor.
Organizarea lor are §ansa de a fi fost preva-
zuta dinainte, gratie unor instructiuni simple,
date grupurilor de baza in timp uti!.
pe parcursul unei activitliti de reflectare
sau de elaborare.
Exercitiul se deruleazli in mai multe
faze, de durate egale. La sfir~itul fieclirei
faze, cite o persoanli din fiecare subgrup se
indreaptli spre un alt subgrup, urmind un
 48 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI 49

plan precis, in a~a fel lncit fiecare
participant sa-~i schimbe o singura data
subgrupul. In acest timp insa unul sau doi
secretari-pivoti nu se mi~di deloc, pentru a
asigura o oarecare permanenta in interiorul
fiecarui subgrup.
Nurniirul de participanJi : este extrem
de variabil. In schema teoretica, fi ecare
subgrup cuprinde atitia membri cite sub-
grupuri sint : patru subgrupuri de cite patru
persoane ; zece subgrupu,ri de cite zece
persoane. Este posibil sa existe ~i ~ase
grupuri de cite patru persoane, ceea ce
deterrnina intreruperea rotatiei dupa doua
sau trei mi~cari . in toate cazurile, se poate
opri succesiunea mi~carilor sau se poate
merge pina Ia capatul lor logic. In sfir~it,
daca subgrupurile sint egale, pivotul poate
cuprinde mai multe persoane.
Durata : de Ia patruzeci de minute Ia
doua ore sau mai mutt, cu faze de zece
Obiective
1. Asigurarea coeziunii unui grup ~i
rentei unui studiu.
2. Facilitarea relatiilor dintre subgrupuri,
In cadrul unui grup, prin evitarea inchiderii
lor in mici ,feude".
3. Favorizarea comunicarii dintre persoane,
in interiorul grupului, printr-o simbolistica
de deschidere.
4. Initierea unei forme dinamice de subgru-
pare, prin conjugarea stabilitatii
reinnoirea .
5. Obtinerea unor ~anse de mai buna comu-
nicare, prin reinnoirea aleatorie a unui
subgrup (o anumita persoana incomoda pe
o alta, dar a plecat; cineva e perceput
pozitiv de altcineva ~i acesta din urrna
de rota tie expusa dinainte. Deplasarea de Ia un
subgrup Ia altul se face in sensu! acelor de
a coe- ceasornic (sau in sens invers) ori un subgrup
oarecare trimite un mesager altui subgrup.
in fiecare subgrup, secretarul il prime§te pe
noul sosit, informindu-1 in Iegatura cu ceea ce
s-a racut §i cerindu-i informapi despre activi-
tatea subgrupului din care vine.
Discutia (sau studiul) se reia, apoi, in cadrul
subgrupurilor, timp de zece-cincisprezece
minute.
A treia faze'i
Un al doilea membru al fiecarui subgrup con-
cu
tacteaza un subgrup diferit de eel in care a fost
primit primul mesager.
A patrafaza
Una! treilea membru a! fiecarui subgrup con-
tacteaza un subgrup diferit de cele care i-au
primit pe primii doi mesageri §i a§a mai
departe ...
(sau litere) subgrupurilor, anuntindu-se clar
transferurile de persoane.
De exemplu : in cazul precedent, referitor Ia
cinci subgrupuri de cite §ase persoane, Ia sfir-
§itul primei faze, un participant trece de Ia
primul Ia al doilea subgrup, de Ia a! doilea Ia
al treilea §i a§a mai.departe ... La sfir§itul ce lei
de-a doua faze, cite un participant trece de Ia
primulla a! cincilea subgrup, de Ia a! cincilea
Ia al patrulea etc. La sfir§itul fazei a treia, un
participant trece de Ia primul Ia al treilea sub-
grup, de Ia al doilea Ia a! patrulea etc. La
sfir§itul celei de-a patra faze, un participant
trece de Ia primul Ia al patrulea subgrup, de
Ia al doilea Ia al cincilea, de Ia al treilea Ia
primul etc.
Aceste deplasliri vor fi rezumate in schema
care urmeaza. Adesea, e de dorit ca animatorul
sa indice, pentru fiecare mi§care, oral sau
scriind pe tabla (sau prin mesaje adresate sub-
grupurilor), sensu! deplasarii §i/sau subgrupul
in care trebuie sa ajunga fiecare.

pina Ia douazeci de minute, iar, Ia limita,
cu atitea faze cite subgrupuri exista .
Pentru unele studii, e uti! sa se prelun-
geasca considerabil aceste durate, plna Ia o
ora ~i jumatate, Ia nevoie, pentru fiecare faza.
Comunicarea rotativa
f:,.
,,.,: Fi. d .
f".y;l• aza e orgamzare
ff~~ Formatorul sau animatorul indica obiectul
·zl discutiei 1• Participantii formeaza, de exemplu,
'llldcinci subgrupuri, relativ egale §i cuprinzind
§ eel mult §ase persoane, regrupate fie Ia intim-
plare, fie conform unei specializari (pro-
'"l fesionale, in functie de sex, de virsta, ae
t categorie etc.).
Modificarile privind numarul, compozitia
subgrupurilor §i timpii vor fi precizate Ia
inceput, in cadrul grupului.
Fiecare subgrup desemneaza unul sau mai
multi secretari-pivoti, care vor avea un rol
I. De exemplu, o prezentare a persoanelor, eva-
luarea unui stagiu, un subiect de actualitate,
corectarea unei teme, un studiu de text etc.
tocmai a venit).
6. Dezvoltarea facultatii de intimpinare ~i
celei de adaptare.
stabil §i vor ramine aceia§i pe tot parcursul
exercitiului. (Acesta/ace§tia va/vor putea fi
desemnati in prealabil.) Se poate stabili, de
asemenea, lista mesagerilor .care vor parasi
succesiv subgrupul, dar e Ia fel de posibil sli
se acorde indivizilor libertatea de a alege dacli
rlimin sau se deplaseaza.
Prima Jaza de studiu
(intre zece §i treizeci de minute)
Cele cinci subgrupuri discutli pe marginea
obiectivului indicat de clitre animator.
A douafaza (intre zece §i treizeci de minute)
Conform indicatiilor formatorului sau anima-
torului, din fiecare subgrup iese cite un parti-
cipant, pentru a trece intr-altul, dupa o schema
~
Daca mi§carile s-au produs pina Ia capat,
fiecare subgrup §i-a trimis deci cite un
a membru in fiecare dintre celelalte subgrupuri
§i a primit de Ia fiecare dintre acestea cite un
participant , in momente diferite.
in fiecare subgrup, secretarul/-ii pivot/-ti asi-
gura permanen{a, ceilalti participanti repre-
zentind temporarul.
Comentarii
Aceasta tehnica se efectueaza, in general, pe
un fond de buna dispozitie, ce asigurli o oare-
care eficacitate. Gratie ei, se evitli inchiderile
in grupuscule izolate.
Totu§i, pentru ca un subgrup sa nu prirneascli, - In sfi~itul fuzei I
in momente diferite, rnesageri ai aceluia§i sub- - In sfi~irul fuzei a 11-n
grup de origine, e bine · sa se dea indicatii In sfir~itul fuzei a Ill-a
precise privind deplasarea. Se pot atribui nwnere !a sfi~itul fuzei a IV-a
Varianta
Dispozitiv de re/aJie de a culege sau de a transmite infomatii
sau de informare succesiva privind anumite aspecte, precise §i delimitate,
Intr-un grup de doulizeci §i cinci-treizeci de despre ceea ce constituie obiectul activitlitii
participanti, implirtiti in trei, patru sau mai grupului . Fiecare dintre aceste aspecte delimi-
multe subgrupuri, paralele sau diferentiate, tate poate fi asumat de catre o persoana (ani-
care au acelea§i obiective, poate aparea nevoia mator, expert, intervievator, responsabil cu
50 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
primirea sau cu formarea etc.). Aceste
persoane intervin in interiorul subgrupurilor,
pe parcursul activitiiiii lor, ele fiind cele care
se mi~cii, prin rotatie, de Ia un subgrup Ia
altul, conform unui plan ~i unui orar bine
determinate.
Desf(4urare
Intr-o anumitii faza a activitiiiii lor, subgru-
purile (sau numai doua dintre ele) primesc,
pentru un timp dat, de exemplu zece pina Ia
cincizeci de minute, vizita unei persoane insar-
cinate sa furnizeze sau sa culeaga informatii.
Fiecare vizitator intervine intr-un domeniu
precis ~i diferit. El prezinti1, de exemplu, un
experiment sau o cercetare Ia care a parti-
cipat.
Pentru o rotatie armonioasa, numi1rul persoane-
lor care intervin trebuie sa fie ega! cu numarul
de subgrupuri, iar interventiile lor succesive,
prin rotatie de Ia un subgrup Ia altul, trebuie
sa aiba, in mod riguros, aceea~i durata.
De exemplu, patru interventii succesive a patru
persoane diferite, in interiorul a patru sub-
grupuri, acopera, in mod global, patruzeci
de minute, daca fiecare se limiteaza Ia zece
minute. Ordinea interventiei lor este, evident,
diferiti1 de Ia un subgrup Ia altul. Formatorul sau
un animator trebuie sa anunte vizitele, dupa
care diferitele subgrupuri i~i reiau activitatea.
Emisiune ,in direct"
a unui intergrup
Membrii mai multor grupuri paralele
sint invitati sa pregateasdi o emisiune, rea-
lizata de fiecare grup pentru celelalte.
Fiecare grup, dupa ce ~i -a pregatit
comunicarea, dispune de zece minute de
antena pentru a comunica, in modul eel
mai sugestiv posibil (prin pantomima,
scheciuri, joe radiofonic, interviu etc.),
ceea ce dore~te sa impa~easca in legatura
cu evolutia generala sau cu o situatie deose-
bit de interesanta din activitatea lui sau din
cea a seminarului.
Obiective
1. Fumizarea sau culegerea, in timp uti!, a
unor informatii care intereseaza grupul in
ansamblu, beneficiind de avantajele de cornu-
nicare pe care le ofera grupurile mici.
2. Relansarea interesului reprezentat de un
anumit studiu prin intermediul unor cazuri sau
informatii fragmentate ~i personalizate.
lndicaJii de utilizare
Acest dispozitiv, extrem de eficace, poate fi
utilizat, de exemplu, pentru:
- furnizarea, de catre expefli, a unor infor-
matii subgrupurilor ;
- reamintirea orienti1rilor generale ~i atragerea
atentiei asupra modului in care ele pot sa se
concretizeze intr-o aqiune precisa, in curs de
elaborare;
- analizarea a~tepti1rilor sau a tendintelor care
se manifesta intr-un grup, in legatura cu anu -
mite aspecte ;
- evaluarea unei activitati sau a unui stagiu pe
sectoare;
- determinarea, impreuna cu un grup de
formatori sau de stagiari, a liniilor de forta ale
unui stagiu ;
- etc.
Obiective
1. Antrenarea in comunicarea de experiente
atit grupurilor mici, cit ~i a celor mari.
2. Exersarea comuniclirii de experiente trliite
altar persoane, care nu au participat la ele.
3. Stimularea creativitatii in comunicare.
- in variantele de mai jos, se au in
vedere exprimarea ~i clarificarea moti-
vatiilor.
Accesorii : nu sint prevazute ; este
admis tot ceea ce gasesc participantii.
Se pot procura totu~i magnetoscoape ~i
casete sau tablouri.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
Numere : 16, 24 pina Ia 72, 96,
repartizati in subgrupuri de 8 pina la 12
rnernbri.
Emisiune ,in direct" a unui intergrup
Grupurile i~i pregatesc emisiunea in incaperi
separate, timp de o jumatate de ora .
Toate grupurile, reunite din nou, se succeda
pe scena, fie intr-o parte, fie in centrul salii.
Se procedeazi1, colectiv, Ia evaluarea mesajelor
in ansamblu, a inteligibilitatii ~i a originaliti1Iii
lor etc.
Variance
Se adauga mi~carile urmatoare :
In cadrul grupului mare, se voteaza, cu mina
ridicata, mesajul care intrune~te acordul fieca-
rui membru in parte.
Cei care au votat pentru acelea~i mesaje se
reunesc in intergrupuri ; eventual, daca depa-
~esc numarul de zece, sint divizati in doua sau
trei intergrupuri. Fiecare intergrup are obli-
gatia de a stabili o scurta motivatie a alegerii
sale, neomitind punctele slabe, motivatie
exprimata de ci1tre un delegat.
Comunicarea dintre
grupuri sau echipe
Se intirnpla frecvent ca unele grupuri sa
aiba retineri de a cornunica intre ele. in
acest sens, existli o intreaga garna de posi-
bilitliti : schimburile se pot derula cu func-
tii egale sau diferentiate, cu concursul unor
facilitatori sau nu, in grupari noi sau nu,
conform unor suporturi de exernplificare
multiple (identice sau nu), cu implicarea
unor responsabilitliti egale sau ierarhizate.
Numarul de participanfi : de Ia doua Ia
treizeci de grupuri.
51
Total global : o ora ~i jurnatate (pentru
trei subgrupuri); doua ore (daca sint rnai
rnult de trei grupuri) ; trei ore (pentru
variantele de rnai sus).
t~Wt~
Precizilri t~~
~~
- E nece_s~r sa s_e puna_ in evideniiJele_I_Uentele ;-~~
de creauvttate m reahzarea emtsturut. Daca :2 · .
grupurile sint numeroase (6, 7 sau 8), se ~1
reduce timpul de emisie pina Ia ~apte · sau f;2'~
cinci minute. ~
" :>
- Cu cit grupurile sint mai numeroase, cu atit ~~
evaluarea gl_obala (a patra mi~care) va fi mai S,f
redusa : o JUmatate de ora pentru un grup ~~i
mare este suficienti1. '#'
- E important ca emisiunea sa vizeze o comu-
nicare sugestiva, ~i nu una exhaustiva.
- Daca se adauga variantele de mai sus , se
intare~te climatul de emulatie intergrupala.
Acesta antreneaza, uneori , daca unul sau mai
multe grupuri nu primesc nici un vot prefe-
rential, un blocaj dificil de surmontat ~i de
explicitat.
Durata : intre o jurnatate de ora ~i trei
ore.
Obiective
1. Furnizarea unor proceduri variate,
pentru a se asigura relatiile dintre grupuri
~i membrii acestora.
2. Prezentarea procedurilor pe o tabla cu
suficienta vizibilitate, care sa perrnita
alegeri succesive.
 52 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Comunicarea dintre grupuri sau echipe
~;; Comunicarea dintre grupurile
~,:i: cu functii egale ..
;Z:: Desta~urarea se efectueaza in urma alegeru
:Ill uneia dintre formele definite mai jos, hotarita
':E . de catre formatori sau de catre reprezentantii
,:::) de grupuri . Am clasat aceste forme dupa
:(,) ' modul in care reu~esc sa atribuie grupurilor
0 1 anumite funqii, egale sau diferentiate, con-
·C·· form reorganizarilor sau alegerilor de supor-
. :, turi specifice ~i in funqie de modul in care
tin Ia distanta sau reunesc, intr-o adunare,
grupurile.
in micile grupuri noi
Reunirea schimburilor sau a lucrarilor reali-
zate in cadrul grupurilor se face in interiorul
unor noi grupuri mici, in care se aduna membri
ai unor grupuri diverse. Aceste reuniri pot fi
organizate prin repartitie sistematica sau, mai
simplu, Ia intimplare.
• Intergrupuri (a se vedea pagina 46)
Reunirea in intergrupuri presupune o punere
in comun generalizatli, in parti egale, intre
grupuri. Fiecare intergrup cuprinde unul, doi
sau trei membri din fiecare grup .
Aceasta noua reparritie a indivizilor se poate
face intimplator, dupa dorinta fiecaruia, sau
conform listei redactate de un responsabil.
Intergrupurile se schimba u~or.
Cu facilitator
Fadi facilitator
Conform unui chestionar redactat de respon-
sabili
• Grupuri de consultare Ia intimplare
Indivizii se reunesc pentru a se consulta reci-
proc, in afara grupurilor lor.
La invitatia unora
Prin localizarea in locuri stabilite de catre
responsabili
Prin reunirea intr-un hoi sau intr-o sala mare,
in picioare sau a~ezati
in subgrupuri separaJe
Grupurile ramin in formatiunea lor de lucru,
dar comunica intre ele cu ajutorul unor
suporturi variate (scrise, orale, auditive,
vizuale, a~diovizuale, mixte .. .), in formele
urmatoare ·
• Studiu de mesaje scrise, redactate de unul
sau mai multe grupuri ~i circulind de Ia un
grup Ia altul
Prin comunicare organizatli, coliform unor orare
definite, dar tara comentarii
Prin comunicare, cu inscrierea, in fiecare grup,
de comentarii Ia mesaje
Prin transmisiune dependentli de vointa fie-
caruia
• Primire de mesaje orale, exprimate printr-un
purtator de cuvint al unui grup
Primit intr-un grup
Primit in multe alte grupuri
Primit succesiv in toate grupurile, cu reci-
procitate fata de ceilalti purtatori de cuvint
• Ascultarea de emisiuni radio, apartinind fie-
clirui grup (a se vedea documentul 12)
Fiecare grup a realizat, cu ajutorul magnetofo-
nului, o emisiune de cinci-zece minute, desti-
natli celorlalte grupuri, primind, in schimb,
emisiunile acestora, pe casete.
Fiecare grup a delegat un purtlitor de cuvint
care sa participe Ia o emisiune colectiva, adre-
sata, in direct, tuturor grupurilor, prin difuzor.
Se asigura derularea celor douli forme descrise.
• Exarnen-discupe pe marginea unor panouri
de expunere
Un grup (sau fiecare grup) a pregatit con-
cluziile sau propunerile care au rezultat din
activitatea lui, sub formli de panouri, cu foto-
grafii, colaje, titluri, obiecte etc.
Vizita neghidata
Membrii celorla1te grupuri se mi~cl!. in jurul
panourilor, luind contact cu mesajele conti-
nute, in mod direct ~i personal expuse.
Vizira ghidata
Membrii celorlalte grupuri sint insl!.rcinati de
unul sau mai multi membri ai grupu1ui
expozant sa emitli comentarii sau sli rl!.spundl!.
Ia intrebari.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
• Receptarea de mesaje audiovizuale
Grupurile comunica prin intermediul unor
filme ~i al altor mijloace video.
Activitatea unui grup este difuzatli in circuit
inchis, in direct, catre alte grupuri .
inregistrarile pe casete sint schimbate succesiv
intre grupuri.
U n grup se exprima, in direct, clitre alte
grupuri, apoi un alt grup continua in acela~i
sens §i a§a mai departe.
• Mixtura de suporturi
Fiecare grup comunica cu celelalte, prin
intermediul unui suport diferit, care poate fi
scris, oral, auditiv, vizual sau audiovizual.
in plen
Grupurile sint reunite in ansamblu ori in sub-
ansambluri. Unificarea lor se face sub forma
de rapoarte sau dari de seama, mesaje scurte
sau interviuri rapide.
• Audierea rapoartelor de grup in adunarea
generala
Raportorii grupurilor fac, pe rind, o dare de
seama asupra lucrarilor efectuate. Aceasta este
o forma clasicll ; ea poate deveni greoaie dacll
exista mai mult de trei rapoarte.
Darile de seama ale raportorilor se fac in
momente diferite ale reuniunii in plen, sepa-
rate prin unele perioade de schimburi, de
pauze, de activitati sau de divertismente
variate.
Fiecare grup dispune, in mod specific, pentru
prezentarea dl!.rii de seaml!., de o re1,1niune in
plen.
• Remarcele observatorului fiecl!.rui grup
Fiecare observator impl!.rtli~e§te din evenimen-
tele care au marcat demersul grupului sl!.u,
dupa care se sustine o discutie generala.
Dupl!. expozeul fiecarui observator, grupul
puncteaza anumite aspecte in prezenta celor-
lalti participanti.
Fiecare observator conduce analiza grupului
sau privind demersul flicut.
• Reunire prin ,percutari" (a se vedea p . 63)
Un responsabil sau un facilitator cere, in mod
succesiv, fiecarui grup un prim mesaj scurt,
53
percutant (intre unu ~i trei minute), dupa care
reia, de mai multe ori, aceasta cerere.
,Percutare" cu discutie, dupa fiecare serie de
mesaje scurte ale grupurilor.
,Percutare" continua, tara pauza, intre mesa-
jele scurte ~i tara discutie.
"Percutare" continua, urmata insa de o
discutie.
• Dispunere de tip broascii-Jestoasa (a se
vedea documentul 19)
Doi raportori sau facilitatori, din partea fie -
carui grup, discutli cu ceilalti raportori sau
facilitatori. Fiecare cuplu de raportor- facili-
tator ~i -a adunat in jurul sau in spatele lui
intregul grup, cu care comunica in orice
moment.
Se mentine dispunerea in forma de broascii-
-Jestoasa, grupurile comunicind in orice
moment cu raportorul sau cu animatorul.
Schimburi ale cuplurilor raportor- facilitator,
intrerupte de concertari precise, pe parcurs,
cu grupurile aferente.
Rind pe rind, un membru al unui grup inlo-
cuie~te pe unul dintre purtatorii de cuvint.
• Interviuri ale unor purtatori de cuvint sau
ale unor observatori
Un responsabil sau un facilitator intcrogheaza,
pe rind,·in cadrul unui interviu, pe purtatorii
de cuvint ~i/sau pe observatori.
Interviu at tuturor purtatorilor de cuvint
Interviu a! tuturor observatorilor
Interviuri simultane ale fiecl!.rui cuplu format
din purtator de cuvint §i observator
lnterviul unora
• Sondajul ansamblului de grupuri privind
anumite intrebari
Un responsabil, profesor sau facilitator, pune
intrebl!.ri centrale sau de evaluare rapida gru-
purilor reunite.
Grupurile rl!.spund ·pe rind.
Grupurile rl!.spund atunci cind vor.
in locul intrebl!.rilor, responsabilul poate
propune inceputuri de fraze ce urmeaza a fi
completate (,ActivitaJea noastra a ... ";
"Rezultatele noastre sfnt ... " etc.)
54 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
intrebarile adresate au putut fi redactate, sub
forma de propunere, de catre fiecare grup
pentru sine ~i pentru celelalte.
La fel, pentru frazele de completat.
• Evaluarea prin conversatii simultane, de
~apteminute (grupuri amestecate)
Fiecare discuta cu vecinul sau din dreapta,
apoi cu eel din stinga 1 •
Fiecare i~i interogheaza vecinul din dreapta in
legatura cu ceea ce i-a ad us activitatea de grup
~i cu ceea ce a~teapta in continuare, fiind
intervievat, Ia rindul sau, de catre vecinul din
stinga.
Fiecare i~i intervieveaza vecinul din dreapta,
apoi explica ce a inteles vecinului din stinga,
dupa care redacteaza o nota de evaluare. Aceste
note sint comunicate celor interesati sau sint
citite in prezenta grupurilor ~i discutate.
Acela~i scenariu ca mai sus, plus o evaluare
globala, in interiorul fiecarui grup , in legatura
cu ceea ce s-a spus ~i s-a realizat.
Comunicarea cu functii diferentiate
Gama de sus[inere a punctelor de vedere
Studiile elaborate pe parcursul activitatii fie-
carui grup sim prezentate ~i sustinute in fata
adunarii celorlalte grupuri.
• Unul dintre grupuri indeplirie~te funqia spe-
cial izata de juriu in raport cu celelalte, care
expun rezultatele schimburilor sau lucrarilor lor.
Sustinerea se face in mod succesiv, pentru
fiecare grup, intr-o singura ~edin¢ generala.
Sustinerea se face in simultaneitate, prin ini-
tierea unei controverse intre grupuri, arbitrata
de catre juriu.
Sustinerea, in fata juriului, se face printr-o
suita de ~edinte in plen, consacrate, fiecare,
cite unui singur grup, in prezenta celorlalte.
• Grupurile functioneaza ca un mare juriu,
pentru fiecare dintre ele, pe rind.
Fiecare grup i§i expune punctul de vedere, dar
iese in timpul deliberarii celorlalte grupuri
relative Ia evaluarea punctului sau de vedere.
I. Cf. Hostie, Les Serninaires de forma/ion aux
relations de groupe, Epi, 1975, p. 70.
Rapoartele grupurilor sint studiate inainte de
reuniunea plenara ~i. pe parcursul acesteia,
ele fac obiectul unor intrebari adresate mem-
brilor grupurilor in cauza.
Expozeul, discutia ~i chestionarea fiecarui
grup se produc, toate, in plen.
• Juriul este compus din cite un reprezentant
a! fiecarui grup.
Fiecare grup i~i expune activitatea sau punc!Ul
de vedere in fata juriului ~i in prezen13 celor-
lalte grupuri. Juriul reaqioneaza direct.
Fiecare reprezentant expune, in fa\3 tuturor
membrilor grupurilor, activitatea grupului sau
~i discuta cu ceilalti membri ai juriului, dupa
care juriul interpeleaza fiecare grup, pentru
completari; in stir§it, juriul se retrage pentru
deliberare, urmind sa se pronunte intr-o
~edinta finala.
Juriul a primit, separat. fiecare grup, dupa
care delibereaza singur §i, in cele din urma,
reune§te in plen toate grupurile.
• Juriul este mixt (§i paritar) : cite un repre-
zentant al fiecarui grup, plus unele perso-
nalitati din exterior.
Juriul viziteaza fiecare grup. Dupa deliberare,
i§i expune evaluarile in cadrul unei reuniuni
generale a grupurilor.
Fiecarc reprezentant expune, numai in ime-
riorul juriului, activitatea grupului sau. Juriul
in vita fiecare grup. fn plen, sa-~i completeze
susJinerea, fnainre de deliberare.
Sustinerea se face succesiv, pentru fiecare grup,
in fata celorlalte.
Gama de reacfii
in Joe sa prezinte rezwnate obiective sau sinteze
referitoare Ia schimburile efectuate in cadrul
grupurilor, unii indivizi propun centrarea pe
anumite reactii sau interogatii subiective in
legatura cu anumite idei originale, sugerate de
schimburi, in fata aqunlirii grupurilor.
• 0 comisie de responsabili de reacpi, desem-
nati dinainte, se pronun¢, subiectiv, relativ Ia
activitaiea fieclirui grup Ia care fiecare dintre
ei a asistat.
Ace~tia discuta in prezenta tuturor grupurilor.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
- - --- -- --- -- --- -- --- - - - -- -
Ei se exprima pe rind, dupa care urmeaza o
discutie a intregii adunari.
Responsabilii de reaqii discuta din nou. apoi
asculta adunarea grupurilor §i i§i reiau
evocarile.
• 0 comisie de interpelatori suscita reaqii in
plen, readucind in centrul atentiei activitatea
grupurilor.
Interpelarea se face fll.ra adresa, iar reaqiile
apartin indivizilor.
Grupurile sint interpelate ca atare.
Interpelarea este cind fll.ra adresa, cind foca-
lizata pe cite un grup.
Interpelatorii provin din fiecare grup, funqio -
nind in numele grupului de provenienta.
• lndivizii se exprima cum §i cind vor, in
cadrul adunarii grupurilor.
Fiecarui grup ii este acordat un anumit timp.
Exprimarea este complet Iibera.
Gama de discuJii fn regim panel
Acest tip de discutie este 0 forma destul de
cunoscuta. Funqionarea sa este descrisa in
documentul 18. Panelul este un mic grup-
-e§antion. care poate fi compus din experti,
raportori, animatori sau facilitatori provenind
din diversele "'arupuri.
• Discutie purtata de un panel de experti. pe
margmea temelor stud1ate de catre grupun
Panelul discuta rara intrerupere, in mijlocul
adunarii.
Panelul discuta in reprize de cite douazeci de
minute, apoi asculta interventiile, orale §i scrise,
ale membrilor adunarii, dupa care i§i reia
schimburile.
Panelul face schimburi in interiorul sau, dar
codnti~~~ sa primeasca mesaje scrise din partea
a un"' 11.
• Discutia unui panel de raportori ai grupu-
rilor (id.)
. din voluntari
F1ecare raportor face o scuna expunere, dupa
care are Joe o discutie generala.
Dupa fiecare raport, se initiaza o discutie a -- din reprezentanti
intregii adunliri .
Unul dintre raportori face o dare de searna,
discutata apoi de catre ceilalti raportori, in
futa adunarii.
--------------------- - ----
55
• Discutia panelului de animatori sau fucilita-
tori ai grupurilor (id.)
Panelul discuta asupra formei de lucru.
Pa 1 1 · d. · d ~ d
ne u sustme o JSCU\le e on , cu puncta-
rea obstacolelor intilnite.
. _
Panelul d1scuta m legatura cu sensu! de urmat.
• Schimb in interiorul unui panel de autoritati
sau de responsabili
Raportorii i§i prezinta darile de seama in fata
panelului §i a adunarii, dupa care panelul
discuta in legatura cu ceea ce s-a spus.
in interiorul panelului are loc un schimb;
apoi raportorii fac expuneri , iar panelul incepe
discutia.
La fel, plus imerventii ale adunarii generale.
Gama de interviuri
. .1e des•a§urate
"" ··m· d.IVIZI
· · sau
1nterv1un cu anum1{1
cu mici grupuri pot permite exprimarea a ceea
ce unii au retinut din lucrarile a diverse gru-
p~ri. Aces~e in_terviuri pot fi ascultate in mod
direct sau m diverse alte modun.
• Ascultarea unor interviuri individuale luate
anumitor membri ai grupurilor
Interviuri individuale ale anumitor membri ai
.
_grupunlor, -mreg1strate
. pe magnetoscop
Interviuri individuale ale anumitor membri ai
grupun.1or, ascu 1tate separat, 1a cerere
• Observarea colectiva directa a unui mic
grup, cu ajutorul unei camere video
. . .
M1cul grup poate fi colilpus dm voluntan.
Micul grup poate fi compus din reprezentanti
ai fieclirui grup.
Micul grup poate f.i tras Ia sorti.
• Observarea, in multiple feluri, a unui mic
grup, pnn • mterme
· d'JU1 camere1· VI'deo
. . .
Observarea vanata a unu1 m1c grup compus
. . . .
Observarea d1fenta a unu1 m1c grup compus
Observarea diferita a unui mic grup tras Ia
softi
Observarea diferita a unui mic grup compus
din voluntari, apoi din reprezentanti
 ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI 57
56 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

--------------------------1
• Observarea - cu reaqie in direct (in circuit
interior) a unui grup, Ia intimplare, voluntar
sau reprezentativ, ~i a reaqiilor imediate ale
acestuia
Reaqii ale voluntarilor Ia discutia dintre volun-
tari sau membri reprezentativi, Ia intimplare
Trombinoscopul
Pe masura ce sosesc Ia o intilnire
(reuniune, seminar, colocviu sau stagiu),
indivizii sint fotografiati sau filmati.
Fotografiile se reunesc pe un panou, iar
inregistrarea video este proiectata intr-un
anumit moment al intilnirii.
Numarul de participanfi : intre opt §i
cincizeci de persoane (sau chiar mai multe).
Materialul necesar: un aparat de foto-
grafiat instantaneu (Polaroid) sau o camera
video, ca §i un panou de afi§aj sau un
televizor; eventual, un set de reproduceri
§i ilustratii sau unul de citate.
Durata : o jumatate de ora pentru lua-
rea de irnagini ~i o alta pentru prezentarea
Reaqii ale unor reprezentanti Ia discutia dintre
voluntari sau dintre persoane trase Ia sorti
Reaqiile unor voluntari cu privire Ia discutia
membrilor reprezentativi sau a unor indivizi
tra~i Ia soqi
cu ajutorul panoului sau a! proieqiei tele-
vizate.
Obiective
1. intimpinarea persoanelor intr-o maniera
inedita.
2. Culegerea primelor impresii sau a decla-
ratiilor participantilor.
3. Facilitarea cunoa§terii reciproce dintre
indivizi.
4. Inducerea unei coeziuni de grup intre
persoane.
S. Stabilirea unei suprafete de reperare a
pozitiilor de debut individuale.
----- - ------ - -- - -- - - - - -- - -,
Observa[ii
l. Printre intrebarile adresate in timpul inre-
gistrarii imaginilor se poate nota, in forma
imperativa sau mai moderata, intre altele:
- Ce va propuneti sa faceti ca participant Ia
aceasta intilnire?
- Ce sperante aveati cind v-ati hotarit sa
veniti?
- Care sint a~teptarile voastre in legatura cu
aceasta intilnire?
- Ce obiective aveti?
- Ce a~teptati din partea animatorilor? Dar a
panicipantilor?
- Exista vreo tema sau vreun exercitiu pe care
nu ati dori sa le intilniti aici?
- Ce placere sperati sa gasiti Ia aceasta
intilnire?
- Ce imagine v-ar placea sa furnizati despre
voi in~ iva?
- Ce calitati sperati. sa valorizati in timpul
schimburilor?
- Numiti trei calitati pe care v-ar placea sa le
valorizati pe parcursul acestei intilniri.
- Care sint impresiile voastre imediate?
- Ce amintiri va evoca intilnirea aceasta?
- Cum v-ar placea sa va adresati participan-
tilor? etc.
2. Psihologului american Carl Rogers ii placea
foarte mult sa faca fotografii. in timpul unui
seminar (sau workshop) tinut Ia Madrid ~i Ia
Escurial, el a tinut sa fotografieze personal pe
cei o suta ~aptezeci de participanti ~i , facili-
tatori". europeni ~i americani, prezentindu-se,
modest, celor care nu il cuno~teau : ,Sint Carl
Rogers". Aceasta se intimpla in 1977 .

Trombinoscopul

t Irnediat dupa sosirea participantilor, o echipa
!0~ de anirnatori ii fotografiaza sau ii filmeaza
ori executa ambele operatii.
·Dj Fotografiile sint afi~ate pe un panou,. cu
· - inscrierea numelor dedesubt, iar fiecare
,, adauga o fraza sau citeva indicatii despre el
insu~i, Ia a Iegere sau ca raspuns Ia ni~te intre-
bari adresate in cadrul unui interviu, sau, in
sfir~it, opteaza pentru un citat, extras dintr-o
serie mai ampUl, care sa figureze ca o deviza
personal a.
Filrnarea debuteaza cu una sau mai multe
intrebari, formulate identic sau diferit pentru
fiecare persoana.
Faza a doua
Panoul cu fotografii este prezentat intr-un
moment bine ales, in futa grupului, in paralel
citindu-se frazele redactate de fiecare ; partici-
pantilor li se pun intrebari din partea anirna-
torilor sau a celorlalti participanti. Fiecare
explica, eventual, ilustratia alaturata fotogra-
fiei sau citatul-deviza ales.
Filrnul interviurilor individu.ale este proiectat
daca lipse~te panoul sau ca o completare Ia
acesta; se alege bine rnornentul, pentru a se
putea puncta intilnirea, pentru a se indica evo-
lutiile a~teptarilor ~i pentru a se provoca
schimburi sau o evaluare a etapelor parcurse.
 INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
Numiirul de participanfi : de Ia opt Ia
§aizeci sau mai multi.
Durata : intre o jumatate de ora §i doua
CAPITOLUL 3 ore.
Obiective
INTERACTIUNEA IN SITUATIE 1. Stabilirea unui contact real intre vecini
COMPLETA care ar avea tendinta de a comunica doar
frontal, pentru a face mai comunicativ §i
mai putin opozitiv (din cauza inertiei)
cercul de persoane reunite.
Pentru a se adresa unui auditoriu, o echipa de responsabili sao de formatori
trebuie sa asigure o regolarizare a interactionilor dintre participanti, ca §i a celor
Tehnici ale vecinatatii
dintre ace§tia §i ea insa§i.
intr-adevar, este important ca, pe tot parcorsol reoniunii, activitatile care vor fi in timpul unei prime faze (de cinci minute),
abordate sa fie adaptate in functie de a§teptarile efective ale onora sao altora. Pe de formatorul prezinta instruqiunile : participantii
alta parte, trebuie sa se aiba in vedere consoltarea, intr-on mod cit mai echitabil §i se numara, succesiv, unu - doi, formatorul
mai sostinut, a fiecaruia in raport co ceilalti. indicind ordinea ~i mi~carea simpla de succe-
siune ~i rectificind cifra anuntata, daca apare
Va trebui deci ca in tot acest ansamblo de tehnici sa gasim onele dispozitive de vreo inadvertenta (din neatentie).
consultare §i sondaj imediat, vizind toti membrii. Aceste dispozitive pot permite, in Intr-o a doua faza, fiecare numar doi este
functie de caz : invitat sa-l intervieveze pe numarul unu din
- o prezentare reciproca a persoanelor ; dreapta sa ; interviurile se des~oara conform
- o explicitare a modorilor lor de prezentare sao a nevoilor lor ; unei instruqiuni de prezentare, de exprimare
- o serie de pareri in legatura cu o tema de studiat (sau co on concept) ; a a~teptarilor, de explicitare a dificultlitilor, de
- stabilirea unei complementaritati sao a onei compatibilitati intre poncte de formulare a punctelor de vedere, de evaluare a
unei activitati anterioare etc., deja enuntate.
vedere diferite §i opuse ; Durata poate fi de zece pina Ia treizeci de
- structurari progresive ale onor pozitii. minute.
Specificitatea acestor tehnici rezida in posibilitatea de a fi utilizate in cadrol onor lmr-o a treia faza, fiecare numar doi este
reuniuni in plen, fara ca, pentru aceasta, onii sa fie obligati sa ia·sa din sala de chemat, Ia indicatia formatorului, sa transmita
schimburi comune. Utilizarea lor presupune o gestionare exacta a timpului : prin mesajele culese de Ia numarul unu din dreapta
folosirea unor scurte momente pentru reflectiile individuale sao ale unor grupuri sa catre numarul unu din stinga sa. Durata
mici, deja constituite, §i a unor momente de durata mai lunga pentru schimburile variaza de Ia cinci Ia cincisprezece minute.
generate. In cea de-a patra faza, mesajele transmise sint,
Prea putin conteaza ca sala in care se gase§te asistenta (grupul) este pe on singur pe rind, transcrise pe o tabla, in spatii pe care
formatorul le-a delimitat in prealabil (sau in
nivel sao co mai multe gradenuri, ca e mai curind lata decit lunga, ca scaunele sint scris, pe pla~e). Durata poate fi cuprinsa intre
fixate pe sol sao mobile : aplicarea acestor tehnici e oricind posibila, cu eventuale cinci §i zece minute.
modificari, daca responsabilii au deliberat in legatura co necesitatea lor. in sfir§it, analiza mesajelor se poate face circu-
lar, in jurul tablei sau al pl~elor, printr-o
discutie colectiva ; aceasta poate fi in legatura
Tehnica vecinatatiJ cite onol sao cite doi, in contigoitate. cu organizarea gindita a intregului ansamblu,
Persoanele_avind numiirul doi intervin dopa cu studiul contrastelor revelate sau cu obiecti-
cele co nomarul unu. Mesajele provenind vele ce urmeaza sa se profileze din continutul
Ne vom ocopa acunf de modul de utili- respectivului grupaj de mesaje ori cu procesul
zare a acestor tehnici, eficace §i suple. de Ia acestea vor fi retransmise celorlalte
care tocmai s-a produs.
intr-o prima faza, participantii sint invitati co numarul unu,. care le vor transcrie pe
Durata : intre cincisprezece minute §i o ora.
sa se numere, in ordine, in sens circular, tabla. --------------------------
59
2. Degajarea, intr-un mod organizat, a unui
ansamblu al a§teptarilor, nevoilor, proble-
melor sau punctelor de vedere apartinind
participantilor, ansamblu suficient de bogat
pentru a asigura o explorare in profunzirne.
3. Crearea, in cadrul grupului, a unei asi-
metrii intre roluri, care sa antreneze o
dinamica de relatie.
4. Exersarea, eventual in multiple roluri,
vizind ascultarea, chestionarea §i transmi-
terea.
Comentarii
A~a cum se observa, aceasta tehnica contine
o articulatie de roluri multiple. Numerele doi
sint, mai intii, intervievatori, apoi transmita-
tori ai informatiilor primite; cei cu numarul
unu sint, pe rind, intervievati, receptori ~i.
in sfir~it, transcriptori.
Asimetria creata poate sa provoace, uneori,
frustrare numerelor doi : pentru echilibrare,
e suficient ca formatorul sa le dea ocazia de
a-~i explica punctele de vedere personale.
De regula, bogatia opiniilor adunate acopera
destul de bine punctele de vedere ale grupului
In ansamblu, iar comunicarile laterale, reali-
zate intre vecini, creeaza o ambianta de
cooper are.
Numaratoarea aleatorie previne orice rise de
manipulare din partea formatorului sau a unui
membru al grupului.
Este de Ia sine inteles ca, pentru fiecare faza,
memorarea poate fi facilitata prin luarea de
notite.
Variante
• in locul numlirlirii prin unu §i doi, mai ales
daca grupul este mare, se poate numara de Ia
unu Ia cinci : in acest caz, numlirul trei va
avea rolul de intervievator in raport cu micul
grup constituit din vecinii sai cu numlirul
unu, doi, patru §i cinci. Transcrierea pe tablli
a rezultatelor acestui interviu poate fi asigurata
de catre un voluntar din acest mic grup ;
rezultatele pot fi comunicate §i oral, in
reuniunea plenarli.
60 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
• E posibila ~i numararea de Ia unu Ia $Gpte:
in acest caz, tot numarul trei asigura rolul de
intervievator at numerelor unu, doi, patru ~i
cinci , numarul $GSe jucind rolul de secretar
(apoi transcriptor), iar numarul $Gpte - rolul
de observator al comunicarii, pe durata inter-
viului. in acest caz, este posibil ca, in timp cc
numerele $GSe transcriu elementele grupajului
de mesaje, observatorii sa explice ce au gindit
pe parcursul opcratiilor.
Dispozitivul Phillips 6 x 6
saupm
Aceasta tehnica (Phillips 6 x 6 sau p
persoane, timp de m minute) pennite frac-
tionarea rapida a unui grup mare in
subgrupuri eterogene, pentru consultarea
privind unele dispozitii sau pentru discu-
tarea pe scurt a unui subiect dat.
Ulterior, in ~edinta generala, purtatorii
de cuvint ai acestor subgrupuri comunica,
in mod succint, opiniile sau propunerile
emise in fiecare dintre ele.
Nunu'irul de participanji : cite ~ase per-
soane in fiecare subgrup (pentru grupuri
de aproximativ treizeci pina Ia o suta cinci-
zeci de persoane, in total).
Durata : patru minute de organizare,
~ase minute in subgrupuri, doua minute
pentru darea de seama a purtatorului de
cuvint al fiedirui subgrup, in total - o
jumatate de ora pentru ~aizeci de persoane.
Acest dispozitiv se poate extinde ~i Ia
grupuri mai mari.
• Se poate depa~i cifra ~apte, dar cu obligatia
de a defini rolurile care urmcaza a fi atribuite
numerelor superioare lui ~apte : pot exista, de
exemplu, doi observatori ~i doi secretari-tran-
scriptori; pot exista, de asemenea, mesageri,
care vor face o prima dare de seama, scurta,
privind schimburile care se vor fi cfectuat in
micul grup. Nu e rccomandabil sa existe mai
multdc patru sau, Ia rigoare, cinci intervievati.
Adesea, exista interesul de a reitera
aceasta tehnica, a~a cum vom arata imediat.
Obiective
1. Anularea incertitudinilor reciproce ale
indivizilor ~i a inertiilor grupale.
2. Abordarea mai multor aspecte ale unei
intrebari, intr-un timp limitat, prin par-
ticiparea naturala a reflectiilor spontane
schimbate intre subgrupuri.
3. Facilitarea exprimarii ~i a comunicarii
intre mai mult de cincisprezece persoane in
acela~i timp.
4. Favorizarea unui mod de a lua decizii
reprezentativ pentru diversele tendinte care
apar in interiorul unui ansamblu, intr-un
interval minim de timp.
5. Favorizarea confruntarii perceptiilor
individuale ~i a creativitatii, proprii activi-
tatii in grup, .cu asumarea complementa-
ritatii acestor perceptii.
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
Dispozitivul Phillips 6 x 6 sau pm
Organizarea exerci{iului
Animatorul explica, in mod concis, oportuni-
tatea, sensu! ~i modul de desfli~urare a exerci-
tiului, dupa care expune sau reaminte~te, cu
mulra claritate, subiectul care a fost stabilit ~i
care, in funqie de obiective ~i de fazele sta-
giului, poate viza:
- repartizarea pozitiilor pentru persoanele
unui grup mare, prin raportarea Ia un studiu
sau Ia o discutie aflate in desfli~urare ;
- organizarea programului de lucru al unui
grup;
- alegerea unor teme de studiu ;
- liniile de forta ale unei probleme ;
- bilantul unui stagiu sau al unei activitati mai
limitate etc.
Acest dispozitiv poate fi utilizat atit pentru a
suscita unele intrebari in urma unui expozeu,
cit ~i pentru a relansa o discutie care stagneaza
etc. (a se vedea introducerea generala, p. 15).
Discu[iile din interiorul micilor grupuri
Participantii se constituie, pe toe ~i repede, in
subgrupuri de cite ~ase, care pot fi eterogene ...
Fiecare subgrup nume~te sau nu un coordona-
tor, care sa controleze repartitia timpilor de
interventie, sa permita exprimarea fiecarui
membru al subgrupului ~i. de asemenea, sa
numeasca un purtator de cuvint.
Ttmp de ~ase minute, intre subgrupuri se produc
schimburi, prin care participantii i~i pot
exprima tiber sentimentele sau ideile privind
tema propusa. Spectacolul intregului grup, cu
diversele sale subgrupuri in plina activitate,
este extrem de dinarnic.
Prezentarea rapoartelor
La apelul animatorului (care poate interveni
atunci cind ramine un minut}, subgrupurile se
aduna pentru ~edinta generala. Purtatorii de
cuvint pot ramine in subgrupurile lor sau pot
fi invitati sa se reuneascll in jurul unei mese
de discutie, restul participantilor instalindu-se
in semicerc, iil jurul lor (a se vedea
dispozitivul de discufie-pane[).
Fiecare pl!rtator de ·cuvirit ex'plka succint
_____________________ _ _ _
_,....:_ a!xirdate in subgrupul s~u. interv'enind
purtctele
61
U)
cit mai putin posibil in organizarea expunerii ,.
sale. El reia elementele cele mai semnifi- 1-
cative din ccea ce s-a spus. Cind fiecare · z
purrator de cuvint $i-a incheiat expunerea, Ill
animatorul intreaba dacli vreo persoana a :E
subgrupului respectiv are ceva de rectificat :::»
sau de adaugat. ()
Sinteza darilor de seamii :,·g
In functie de modul in care a fost utilizat ~' .
exercitiul, sinteza se poate face sub diverse
forme.
• Discu{ia purtatorilor de cuvint
In aceasra varianra, purtlitorii de cuvint discuta
intre ei, valorizind elementele de care toata
lumea dispune in ace! moment, avind in
vedere, dadi e nevoie, solutiile posibile.
Pe parcursul acestei discutii, ceilalti partici-
panti pot transmite mesaje scrise diferitilor
purratori de cuvint.
Intreaga asistenta tine cont de elaborarea
finala, fixara de catre purratorii de cuvint, cu
luarea in considerare a opiniei majoritatii.
Discutia poate fi condusa conform modelului
de dispoziti v propus in documentul 19, eel
de tip ,broasca-testoasa".
• Sinteza realizata de animator
In alte cazuri, animatorul se va limita sa
faca un rezumat sau o clasificare a diferitelor
propuneri sau refleqii.
Dadi exercitiul a· fost adoptat in urma unui
expozeu, aceasta metoda permite vorbitorului
sa rlispunda in mod ordonat, dupll un ragaz
de meditatie, diferitelor intrebllri §i dileme
ridicate de clltre auditoriu.
Variante
• Dispozitivul 6 x 6 poate fi transformat in
dispozitiv pm
Timp de m minute, p persoane dintr-un grup
mare lucreazll in subgrupuri. De exemplu,
4 - 15 insearnna eli vom cere unui grup sll
se scindeze in subgrupuri de cite patru
persoane, pentru o durara de studiu de cite
cincisprezece minute. Totu$i. trebuie sa men-
tionam : cu cit anumite subgrupuri lucreaza
 62 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
mai mult timp, cu atit mai mult se indepi:ineaza
unele de altele, in defavoarea uniti:itii grupului
mare; de asemenea, cu atit mai dificile devin
reunirile. Este preferabil deci cap §i m si:i nu
fie prea mari.
• 6 x 6 sau pm reiterat
Dupa o primi:i consultare a grupului mare (in
formi:i 6 x 6 sau pm) ~i in strinsa dependentl\
de informatiile sau propunerile culese §i inter-
pretate, adesea este oponun §i eficace sa se
provoace o a doua consultare in forma 6 x 6
sau in noi pm-uri.
Astfel, Ia inceputul unui seminar de formare a
optzeci de profesori, pentru a-i determina si:i
se prezinte §i si:i initieze cunoa§terea reciproci:i,
formatorii cer panicipantilor sa caute, in
Tehnica turului de masa
~~
~~ Nu trebuie confundat turul de masa cu votul.
8
~Zf Turul de masa face parte din studiul pro-
~-~ blemei, fiind un mijloc prin care grupul se
I:&;informeazi:i rapid despre starea dintr-un
I
~ anum it moment a opiniilor din interiorul sau,
~ ~ pentru a putea demara studierea problemei.
~~
!' Prin vot, se pune punct studiului unei pro-
1 despre ,pozitia pe care se situeaza" toti cei-
-~~f bleme. Se afirma ca nu se poate consacra mai
.!£ll mult timp cautarii celei mai bune solutii §i ca
trebuie luatl\ o decizie.
in turul de masa, obligatia fiecaruia consti:i in
a-i informa pe ceilalti, pe scurt, dar complet,
in legatura cu opinia sa momentana referitor
Ia intrebarea pusa. A informa, §i nu a con-
vinge, deoarece discupa se va relua ulterior.
Momentana, §i nu definitiva, studiul proble-
mei fiind in curs. Prin urmare, aceasti:i infor-
mare trebuie sli fie completi:i, indicind toate
nuantele, eziti:irile, incertitudinile §i chiar
contradictiile §i sentimentele.
in ceea ce prive§te· votul, fiecare adopti:i o
pozitie definitivli §i fara nuantl\, renunpnd Ia
indoielile, Ia ezirarile, Ia contradictiile sale.
Participantii pun punct meditatiei a,supra pro-
blemei, pentru a se lansa in actiune.
formula 6 x 6, modaliti:iti originale ~i multiple
de prezentari posibile.
Dupa ce primesc diversele sugestii, inscrise
de fiecare punator de cuvint pe ni-~te plan~e.
formatorii cer acelora§i mici grupuri de cite
§ase sa-~i defineasca alegerea pe care ar face -o
in legatura cu respectivele modalitl\ti de
prezentare (propuse de ele sau de alte mici
grupuri).
Dupa faza de punere in comun, formatorii cer
pregatirea ~i reunirea instruqiunilor de pre-
zentare alese de catre fiecare grup, acordind
un interval de treizeci de minute (deci mici
grupuri de 6 x 30) . La sfir~itul prezentarilor
reciproce, micile grupuri constati:i ca au facut
acest lucru intr-un mod original.
in turul de masa, se presupune :
1. ca discutia poate duce Ia emergenta unei
solutii mai bune decit celelalte;
2. ca dorinta principala a tuturor participan-
tilor este sa fie elaborata cea mai buna solutie ;
3. ca, in consecintJ., daca fiecare este informat
lalti, aceasta il va ajuta sa continue sa
reflecteze. · percutante .
in legatura cu votul, se presupune :
1. ca este inutil (sau imposibil) sa se continue
discutia ; ca trebuie sa se ia 0 decizie §i sa se
aqioneze;
2. ca, in virtutea hotaririi, fiecare §tie ce
ginde§te §i de ce ginde§te astfel §i ca, in conse-
cintl\, normal ar fi . sa nu-§i schimbe parerea.
(Unii gindesc chiar ca a-ti schimba opinia este
o dovada de_ slabiciune, un indiciu ca sint
influentabili ! ) ;
3. ca, prin urmare, solutia care corespunde
gindirii unui numar cit mai mare de persoane
este, in mod necesar, cea mai buna . (Trebuie
notat ca punctul 3 ar putea fi adevarat daca §i
2 ar fi ; insa 2 este presupus a fi in general
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
tills : cea mai mare parte a oamenilor se in~ala,
eel mai adesea, in legatura cu ceea ce gindesc
§i cu motivul pentru care gindesc a§a.)
Astfel definit, turul de masa, ca instrument
de lucru, alimenteaza §i imbogate§te refleqia
grupului, unificind zonele de incenitudini
asupra carora trebuie sa aqioneze.
Din contra, votul, fiind un instrument de deci-
zie, elimina incertitudinile, simplifica pozitiile
§i cristalizeaza opozitiile.
Existl\ totu§i o trasatura comuna celor doua
proceduri : in ambele cazuri, comentariile ~i
reaqiile Ia luarile de cuvint ale fiecaruia sint
interzise.
in ambele cazuri, toata lumea a§teapti:i ca
discutia sa se incheie, pentru a interveni in
legatura cu o alta modalitate de decizie.
Reunirea prin metoda
, percutarii"
Atunci cind mai multe subgrupuri au
lucrat Ia distanta unele fatii de altele, se
incearca stabilirea comunicarii dintre ele,
prin intermediul unei serii de mesaje scurte,
Obiective
1. Incitarea fiecarui subgrup Ia redactarea
unor mesaje precise, destinate celorlalte
subgrupuri.
2. Facilitarea reunirii, cu evitarea constrin-
gerii prin raporturi prea strinse.
3. Favorizarea unor propuneri concise,
venind din partea subgrupurilor.
4. Asigurarea unui anumit echilibru in
exprimarea fiecarui subgrup.
5. Dobindirea controlului asupra duratelor.
63
Observafie
Plecind de Ia postulatele urmatoare :
1. indivizii ~tiu ce gindesc;
2. ei §tiu de ce gindesc astfel ;
3. omul putemic nu i~i schimba parerea;
4. discutiile sint, in general, sterile ; e sufi-
cient sa se voteze ~i sa se retina solutiile majo-
ritare, este sigur ca se poate atinge gradul
maxim de imobilitate sociala.
intr-adevar, aceste postulate sugereaza fuptul
ca niciodati:i problemele de fond nu sint dezba-
tute, nici studiate : toati:i energia care ar putea
fi consacratl\ acestui studiu este deviatl\ spre
cautarea sau constituirea unei majoriti:iti con-
servatoare.
in Franta. asistam Ia acest proces de foane
mult timp, atit pe palierul sting, cit ~i pe eel
drept.
(Cj. Patrice Ranjard)
Desfa~urarea
Dupa lucrarile efectuate separat, subgru-
purile sint reunite in aceealli sala. Punerea
in comun se face sub forma unor rapoarte
sau dari de · seama, exprimate de fiecare
grup, cu luarea in considerare a trei sau
patru mesaje scurte (sau chiar interviuri
rapide).
Un responsabil sau un facilitator cere
un prim mesaj scurt, percutant (intre unu
!li trei minute), din partea fied:irui subgrup,
in mod succesiv. Ulterior, el va reitera, de
mai multe ori, aceasta cerinta.
Sint posibile doua proceduri :
"percutare", urmata de o discutie, dupa
fiecare serie (sau rafalil) de mesaje
scurte venind dinspre subgrupuri ;
"percutare" continua, tara. pauza intre
seriile de mesaje scurte, urmata de o
discutie finala . .

64 GAME ALE TEHN!C!LOR DE GRUP
Discutia de tip panel
Principiul acestei tehnici consta in
utilizarea unui grup restrins de indivizi
competenti ~i/sau reprezentativi, constitu-
ind panelul (panel = e~antion), in vederea
studierii unei probleme, in timp ce un audi-
toriu constituit intervine prin mesaje scrise.
DiscuJia de tip panel desemneaza exer-
citiul in ansamblu, iar panelul - grupul
restrins in cadrul caruia se angajeaza
discutia .
Numiirul de parti'cipan[i : ~ase persoane
pentru panel ; un auditoriu de marime
variabila; un animator ~i un ,injector" de
mesaje.
Durata : intre o ora ~i jumatate ~i trei
ore.
Discutia de tip panel
~.. Faza de organizare
·.,;1:: Cinci sau ~ase persoane, alese pentru compe-
;Z , tenta, pentru reprezentativitatea lor sau
· ~~,~; pentru or ice altii ratiune, constituie panelul,
·: :e.'; care se instaleaza in jurul unei mese. sub
t'f ~.-1
*"1J conducerea unui animator.
fJ~ Ceilalti participanti se plaseaza in semicerc,
*0&in jurul panelului, pentru a forma auditoriul.
~ Dimensiunile acestui auditoriu sint variabile,
· dar limitate de conditiile materiale de ascul-
tare §i de interventie, care. cu ajutorul unor
instalatii tehnice, ar putea fi ameliorate.
Membrii auditoriului primesc mici bucati de
hirtie (eventual de culori diferite: o culoare
pentru intrebari, o alta pentru exprimarea
sentimentelor, o a treia pentru informatii
suplimentare etc.), care le servesc pentru
adresarea de mesaje. · fumiza informatii suplimentare, a-§i manifesta
Linga animator se gase§te ,injectorul" de
mesaje, insarcinat in mod precis cu injecta-
rea mesajelor auditoriului in interiorul
panelului, in momente exacte (dupa fiecare
Obiective
l. Organizarea unei retele de comunicare
in interiorul unui grup mare, asigurind
numarul maxim de interventii ~i implicarea
tuturor participantilor.
2. Substituirea discursurilor sau monologu-
rilor persoanelor cu o discutie mai putin
formala, chiar mai dramatizata, permitind
studierea unei teme prin schimbul de infor-
matii contrastante sau prin elaborarea unor
idei noi, cu regularizarea constantli a comu-
nicarilor.
3. Sprijinirea fiecaruia in a-~i sustine mai
bine punctul de vedere, in raport cu
punctele de vedere ale celorlalti, mai mult
sau mai putin distincte, exprimate in cadrul
panelului sau a! auditoriului.
.4. Provocarea aparitiei aspectelor emotio-
nale ale unei problematici.
jumatate de orli, de exemplu, sau Ia initiativa
respectivului, in funqie de oportunitatile ivite
in dezbatere).
Animatorul ii prezintii pe membrii panelului
sau ii lasa sa se prezinte singuri, pe rind.
expunind pe scurt, impreunli cu ei, scopul §i
tema discutiei.
Faza de discu[ie in cadrul panelului
Membrii panelului demareaza discutia prin
prezentarea punctelor de vedere privind tema
respectiva, efectuind schimburi sau opunin-
du-se.
Membrii auditoriului pot trimite mesaje scrise,
in orice moment, utilizind hirtiile care le-au
fost distribuite, pentru a pune intrebari, pentru
a-§i comunica impresiile, a emite sugestii, a
dezacordul etc.
Injectorul de mesaJe claseaza aceste hirtii,
pentru a le injecta in iil.teriorul panelului, in
rilomente fixate sau iil funqie de oportllnitate.
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
E preferabil ca mesajele sa nu fie comunicate
pe masura ce sosesc, pentru a nu bloca desta-
§Urarea discutiei ; se va rezerva un timp mai
indelungat pentru lectura, pentru a se evita
manifestarea eventualelor sentimente de frus-
trare in cadrul auditoriului. Totu§i, atunci cind
o interventie pare a fi deosebit de importantii,
injectorul de mesaje 0 poate transmite anima-
torului, care va aqiona in consecinta.
Dupa fiecare lectura, panelul reia discutia,
incercind sau nu sa raspunda di feritelor inter-
ventii, timp in care auditoriul continua sa
trimita mesaje.
La sfir§it, animatorul incearca sa facli o sinteza
a aspectelor atinse ~i a preocuparilor, impre-
una cu membrii panelului.
Faza de discu[ie generalizariJ.
Discutia se poate generaliza ulterior, pe
parcursul unei §edinte in plen, membrii audi-
toriului intervenind atunci direct, pe cale orala,
asemenea membrilor panelului, sub condu-
cerea animatorului .
Este posibil sa se rezerve un timp de observare,
pentru a vedea cum a fost perceput exercitiul
de catre cele doua grupuri ~i pentru a reflecta
!a unele aspecte metodologice.
Experienta aratii ca membrii grupului de ascul-
tatori au tendinta de a produce mesaje agre-
sive, scrise sau orale, vizindu-i pe membrii
panelului. Animatorul va trebui sa analizeze
frecvent aceastii situatie de intemperanta §i de
revan§a contra cenzurii impuse de structura
discutiei de tip panel. El va avea posibilitatea
de a distinge tensiunile reale de conflictele
superficiale.
Variante
Panel pe o temii improvizatiJ.
Aceastii discutie se desfli§oara normal, insa
tema de meditatie este aleasa de catre partici-
,Broasca-testoasa"
Originalitatea acestei tehnici rezida in
tipul de dispozitiv, axat pe rapoarte ~i pe
discutie, in cadrul ~edintei generale, in care
fiecare subgrup rlimine, compact, in preajma
65
panti Ia inceputul reuniunii, in toe sa fie
predeterminatii.
Panelul este constituit din voluntari sau din
persoane ce par a avea o oarecare competenta
in domeniu.
Panel cu animarori pe post de marrori
Acest tip de discutie este precedatii de o discu-
tie pe subgrupuri, in care participantii abor-
deaza tema propusa, sub conducerea unui
animator. Constituirea acestor subgrupuri se
poate face in mod eterogen (conform dife-
rentelor de sex, de origine, de funqie, de nivel
ierarhic etc.). ceea ce antreneaza o confruntare
a unor puncte de vedere, adesea extrem de
productiva.
Subgrupurile se reunesc apoi pentru discutia
de tip panel. Fiecare animator explica, in cadrul
panelului, modul in care a perceput discutia,
Ia nivelul continutului §i al formei, in inte-
riorul subgrupului , ca posesor al unei oarecare
experiente. Dincolo de rolul de animator-mar-
tor, aceastii discutie se deruleaza in conditii
normale.
Tehnica invocatii permite favorizarea schimbu-
rilor in grupuri eterogene, observarea modului
de funqionare a unor grupuri cu structura §i
statut diferite (in trecerea spre discutia de tip
panel) ~i reflectarea asupra evolutiei sau a
distorsiunilor inregistrate de fiecare animator-
-manor in raport cu discutia subgrupurilor.
Cu toate acestea, experienta aratii ca deseori
are toe un fenomen de oboseala in rindul audi-
toriului, in timpul discutiei-panel, daca ani-
matorii subgrupurilor se limiteaza Ia un rol
de raportori. in general, subgrupurile au ca
obiectiv explorarea diversitiitii situatiilor sau
a punctelor de vedere. Discutia de tip panel
care urmeaza trebuie sa-§i fixeze un obiectiv
precis, vizind orientarea lucrarilor ulterioare
sau pregatirea unor decizii, de exemplu.
unuia sau a doi purtlitari de cuvint. Purta-
. torul de cuvint - sau unul dintre ei (daca
sint doi) - este determinat sli-~i cedeze locul
altei persoane a subgrupului respectiv, care
sa exprime o opinie personala. De asemenea,
el poate intra in comunicare cu membrii
subgrupului sau , in anumite momente
 66 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA 67

dificile (asemenea broa§tei-testoase, care,
in caz de pericol sau de dificultate, i§i
retrage capul in carapace).
Numiirul de participanfi : de Ia doua Ia
§ase subgrupuri, de Ia §ase Ia douasprezece
persoane, aproximativ (cu cite doi raportori
pentru fiecare subgrup).
Formatorul sau animatorul sint asistati.
eventual, de un analist a! convergentelor §i
de unul al divergentelor observate intre
pozitiile §i opiniile subgrupurilor.
Durata : variabila, dar, in general, con-
siderabila ; toate cele trei faze ocupa eel
putin o jumatate de zi.
Obiective
decit audierea unor rapoarte succesive, ----- - ------ ---- ----------
urmata de discutii vagi. Subgrup I
2. Provocarea §i sustinerea unui demers de
colaborare §i, eventual, de negociere in
fiecare subgrup, cu favo rizarea mobilitatii
purtatorilor de cuvint §i a consultiirii de
catre ace§tia a colegilor lor.
3. Asigurarea, prin proxtmttatea subgru- MASA ·
pului aferent, a unui climat de securitate . :RAPORTlJRILOR
pentru purtatorul de cuvint.
4. Mentinerea unui interes treaz in raport
cu prezentarile sau opiniile sustinute de
Analizo convergentei U~
catre celelalte subgrupuri.

5. Favorizarea, prin aceasta tehnica, a unui

proces de aprofundare a comportamentului
Animmori 1J ~
Analiza divergentei ____ 1J
f001
Subgrup III

1. Reunirea lucrarilor efectuate de sub-
grupuri, care sa fie mult mai antrenanta
..! ,Broasca-testoasii"
o ;.
f,...! Faza discu{iei in cadrul subgrupurilor
;·J:;.j Timpul: imre o jumatate de ora ~i doua-trei
rz· ore.
,; ::. Participantii sint impartiti in doua sau mai
:::) multe (de la trei pina la ~ase) subgrupuri de
~o discutie.
~v ,
~0. ' Aceste subgrupuri efectueaza un studiu
~Q ; separat privind o tema comuna, definindu - ~i
'•f.:~ pozitia de ansamblu. Ele desemneaza, din
rindurile lor, unul sau doi purratori de cuvint,
democratic .
Dacli exista doi purtatori de cuvint, eel care
nu este momentan ocupat prime~te sugestiile
~i observatiile pe care subgrupulle elaboreaza,
discret, pe parcursul schimburilor sau al dari-
lor de seama.
in caz de incertitudine sau ambiguitate pri-
vind o anumita pozitie minoritara, purtatorul
(purtatorii) de cuvint desemnat (desemnati)
poate (pot) face sa intervina, in locul lui (lor),
un alt membru al subgrupului.
Faza de sinteza
Formatorul sau un analist al convergentelor
atrage atentia asupra punctelor de acord la
care ajung subgrupurile. Un analist al diver-
gentelor intervine atunci pentru a evidentia
unele opozitii, aparute in momente diferite ~i
care trebuie sa fie rewlvate.
Tehnici de argumentare
in funqie de o tema data sau de o anumita
teza, doua subgrupuri (sau numai doua per-
soane) se vor infrunta intr-o §edin(ii generala.
Ceilalti participanti trebuie sa ramina
Purti'itorii de cuvlnt ~i grupurile l~i reiau
negocierile.
Schimbul avanseazi'i lent, cu momeme de ten-
siune ~i de conflict, dar intr-un mod sigur,
asemenea broa~te i- testoase care se luase Ia
intrecere cu iepurele.
- una sau doua persoane contra ;
- un moderator (care sa asigure succe-
siunea luarilor de cuvint) ;
Deplasliti
0

DD
cu puncte de vedere complementare. rezervati §i sa se deplaseze, pentru a se
Atit formatorul, cit ~i analistul observa pro-
cesul de derulare a schimburilor, regularizind opri in spatele unuia sau altuia dintre
0 • • 0
Faza de aplicare a procedurii de tip
• broasci:i-[estoasa" interventiile. subgrupuri (sau a! uneia sau alteia dintre 0 • • 0
Dupa aceasta faza de discutie, subgrupurile E posibil sa se inceapa cu unele elemente de persoane), in functie de importanta pe care
0
se reunesc, pentru a forma dispozitivul gen raportari scurte, din partea fiecarui subgrup, o acorda argumentelor succesive expri-
"broasci:i-testoasa" (a se vedea schema de in sensu! circular a! mesei, dar esenpala rlimine mate, indiferent de propriile lor sentimente Pentru Contra
mai jos). discutia care se initiaza ulterior intre purtli-
Punatorii de cuvint se plaseaza unul cite unul torii de cuvint, sub conducerea formatorului.
fata de acestea.
•
Moderator
sau doi cite doi, in a~a fel incit sa poata ·
participa top Ia discupe, dar sa se poata adresa Tot atunci, fiecare subgrup il poate chema pe
unul dintre purtlitorii lui de cuvint ~i il poate
Dispozitivul •
Animator
0 0
~i subgrupurilor aferente, care se instaleaza
in spatele lor, in imediata apropiere. inlocui, daca este cazul. Numiirul de participanJi : Observatori
- una sau doua -persoane pentru ; sau asistenti
----------------:------------
 68 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA 69

de Ia zece Ia patruzeci de asisten[i,
rezervati ~i mobili (in picioare);
observatori (de Ia unul Ia patru).
Durata : intre o jumatate de ora ~i o
ora, in total, sau intre zece ~i cincisprezece
minute, pentru faze succesive de argumen-
tare, urmate de reprize de observatii ~i
analiza.
~
Obiective
1. Antrenarea in spiritul obiectivitatii ~i al
tolerantei in raport cu ascultarea unei
dezbateri.
2. Formarea abilitatii ~i a stapinirii
emotionale in procesul schimburilor.
3. Exersarea privind precizia ~i eficacitatea
argumentarii.
4. Explorarea contradictiilor unei teme sau
ale unui proiect.
ncita0a reaqioneze i~od tran~an~entr:-
se putea progresa in schimbul de argumente,
hiar ~i in probleme Ia care reaqia lor se pro-
uce efect!v.
La inceputul exercitiului, formatorul (sau ani-
matorul) poate deci, daca e necesar, sa inter-
vina, pentru a cere unui participant sau altuia
sa explice de ce se deplaseaza in ace! moment
sau de ce piistreaza distanta.
Toate acestea permit conturarea obiectivelor
~i des~urarea exercitiului, incitind Ia o obser-
vare mai atenta a fazelor care urmeaza.
Variante - - - - - - - - - -
_ Se poate hotiiri ca ni~te secretari sa tina o
evidenta a schimburilor dintre responsabilii
cu dezbaterea ~i a mi~carilor observatonlor,
cu scopul de a le imparta~i Ia un anumit
moment al discutiei .
_ Unul dintre cele doua locuri ale fiecarei
echipe poate fi liber ~ i oricare observator il
poate ocupa, pentru a lua parte Ia infruntare,
pentru o duratii de timp limitatii (cinci minute).

impartirea opiniilor 3. Antrenarea in audierea unor persoane

Tehnici de argumentare aflate in situatie conflictuala.
~t~
~~~ Alegerea tezei sau a temei lnslruqiuni Aceasta tehnica este recomandata de 4. Exersarea in elaborarea unor strategii de
~~1 Participantii trebuie sa precizeze o teza sau. o • La inceput, asistentii ramin intr-un loc neutru. fiecare data cind exista o tema in raport cu critica ~i aparare.
~z,: tema care a produs deJa sau nu controverse m • Ulterior, imediat ce se produc schimburile care participantii unui grup se pot imparti
lUI; interiorul grupului: de exemplu, clasele ete- 5. Pregatirea pentru integrarea atit a ele-
de argumente, fiecare asistent trebuie sa incerce, in trei subgrupuri de opinie, aproape egale,
·~ ; rogene, experimentarea in biologie, riscul de atunci cind un subgrup exprima un argument mentului afectiv, cit §i a celui rational,
circumscrise unei propozitii, unei teze sau
~:;.·: deces, ajutorul oferit lumii a treia, durata conform sau opus ideilor sale, sa se plaseze in pentru a obtine o mai buna eficacitate.
unei orientiiri descinzind din respectiva tema .
~r programului de lucru, pedagogia diferentiatii , spatele acestuia, doar daca argumentul i se
3)<sustinerea, orientarea etc. Subgrupul neutrilor va functiona ca un
pare ca meritii a fi luat in considerare de catre
juriu, in fata caruia, dupa un oarecare timp
:tQ _ Formatorul sau animatorul explica principiile celalalt subgrup, pemru a fi respins sau aprobat.
de pregatire, subgrupul eel or pentru ~i sub-
Analiza exercitiului
iU'·: tehnicii in chestiune, cerind unui participant
La incheierea schimbului de argumente, for- grupul celor contra trimit, in mod succesiv
sau doi sa pledeze pentru o teza, iar altuia matorul (sau animatorul) le cere responsabili- Printre fenomenele care apar eel mai des,
(sau altor doi)- contra ace lei teze. De aseme- ~i alternant, pe fiecare dintre membrii lor
lor cu dezbaterea sa-~i comunice impresiile. putem nota:
nea, el cere unui participant sa joace rolul de ca reprezentanti, pentru ale apara punctele
Dupa aceea, observatorii i~i expun concluziile, - preocuparea de a convinge juriul lasa
moderator (pe care, in ultima instan¢, il indiclnd seria argumentelor pentru ~i cea a
de vedere.
poate juca el insu~i), iar altora - sa joace loc, adesea, nevoii de a argumenta contra
argumentelor contra care au fost formulate. Numarul de participan[i : in jur de grupului advers ;
rolul de observatori. Participantii i~i exprima, in sfir~it, impresia cine isprezece-treizeci . cu cit o persoana este mai atinsa din
Organizarea schimburilor de pina atunci, dupa care se initiaza o discutie
Durata : intre o ora ~i jumatate ~i trei ore. punct de vedere afectiv, cu atit mai mult
generala, in vederea realizarii unei sinteze.
Dupa deplasarea fiecaruia dintre cele doua are tendinta sa-~i justifice pozitia prin
subgrupuri sau dintre cei doi indivizi aflati in Obstacole de evitat argumente aparent rationale ;
roluri antagonice catre 0 masa poate incepe Pentru formator sau animator una dintre difi- Obiective daca discutia devine prea pasionatii, fie-
dezbaterea. cultiitile posibile este incercarea de a evita ca care dintre grupuri incearca sa-~i conso-
Moderatorul supravegheaza egala distribuire · asistentii sa ramina mult prea pasivi sau ca Aceasta tehnica poate corespunde unuia lideze propria pozitie ;
a dreptului Ia cuvint intre cele douli grupuri ace~tia sa reaqioneze negativ, pe motiv eli un dintre obiectivele urmatoare :
(de exemplu, atunci cind un argument a fost argument care le treze~te interesul nu li se atunci cind grupurilor li se cere sa-~i
expus, moderatorul poate cere ca urmatoarea pare tratat satistacator. Acest lucru este vizibil 1. Degajarea §i evaluarea tuturor argu- schimbe rolurile, se constatii, de cele
intervenpe sa apaqina grupului antagonist, atunci clnd un participant parase~te locul de mentelor posibile, in vederea sustinerii sau mai multe ori, ca argumentele alese sint
inainte de prezentlirile unui alt argument). desra~urare, mi~care neconforma cu instruc- invalidarii unei teze. identice cu cele din situatia precedenta,
In acest timp, asistentii (adicli toti ceilalti tiunea data. dar inversate, ceea ce demonstreazii marea
2. Atragerea tuturor membrilor unui grup,
participanti) trebuie sa ramina obligatoriu in Uneori, se pot vedea asistenti care ramin in dificultate de a-i asculta pe ceilalti
chiar ~i a celor pe care o anumitii tema ii
picioare, tara sa vorbeasca, fiind gata sa se mod abuziv intr-un loc neutru, ca pentru a se atunci cind sintem noi in~ine implicati.
deplaseze conform instruqiunilor. eschiva de Ia orice luare de pozitie. Trebuie lasa indiferenti, prin incredintarea unui rol
formal (de membri ai juriului).
 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
70
I impartirea opiniilor
·(;i Faza de alegere a temei
.{~f Un anumit subiect poate sa antreneze o divi-
~Z . zare aparenta a opiniilor in cadrul unui grup.
;i&( Daca nu se intimpla acest lucru, animatorul
·. :E' propune sau cere participantilor sa ofere un
:::::» oarecare numar de teme care sa-i intereseze
() ~i care sa constituie obiectul unor controverse
·0 sau discutii de genu! : energia nucleara, noii
:0 filosofi, suprimarea pedepsei cu moanea, remu-
nerarea activi tatii casnice a femeii, crearea
unei armate profesioniste, seleqia, sistemul
de notare, examenele, autoritatea etc.
Cind lista atinge cam douazeci de subiecte,
animatorul cere sa se voteze pentru fiecare
tema in parte :
- cine este pentru ;
- cine este impotriva;
- cine nu are o opinie sau vreo preferinta.
Se va putea opta pentru una dintre temele
care ii impart pe participanti in trei sub-
grupuri, aproximativ egale (cinci - pentru,
~ase - contra , ~apte -neutri, de exemplu),
dad. respectiva tema intereseaza pe toata
lumea.
Faza de pregatire a argumentarii
I se vor consacra cincisprezece minute.
Fiecare dintre subgrupurile penrru ~i contra
i~i pregate~te formularea argumentelor sale
succesive ~i strategia de prezentare in fata
juriului (compus din neutri). Aceasta prezen-
tare va trebui sa fie astfel conceputa, incit
fiecare membru al subgrupurilor sa poata
expune o argumentatie intr-un minut sau
chiar mai putin. La rindul sau, juriul i§i
pregate§te dispozitiile necesare cintaririi
argumentelor.
Faza pledoariilor
Participantii se reunesc in a~a fel, incit
subgrupurile pentru ~i contra sa se afle fata
in fatii, de o parte §i de alta a juriului (a se
vedea schema urmatoare) .
Pentru a lua cuvintul, un membru a! unui
subgrup se a§aza aproape de j uriu (in pozitia
A) ; dupa ce i§i sustine expozeul (eel mult un
minut), el i§i reocupa locul, in subgrupul sau.
JURIU
• • • ·I
• •
•
• •A =t~
;:::J
0::
f-
zw • 0z
c.. • • u
• nice ce ar putea propune (pozitiv) fiecaruia
• •
Atunci , un membru al celuilalt subgrup poate
sa ia cuvinrul ~i a§a mai departe.
Unul dintre membrii juriului supravegheaza
timpii de imerventie.
Ceilalti observa ~i iau notite in legatura cu
argumentele.
Faza de deliberare
Cind toate argumemele au fost expuse, urmeaza
deliberarea juriului, in timp ce subgrupurile,
Ia rindul lor, evalueaza modul in care s-au
des!a§urat schimburile.
Faza de concluzionare
Juriul i~i prezinta concluziile, care sint dezba-
tute de catre un avocat al fiecarei parti sau de
intregu I grup.
Varianta I
Dupa aproximativ patruzeci de minute de
prezentare a argumentelor (cite douazeci de
minute pentru fiecare subgrup), animatorul
poate, !ara sa fi anuntat in prealabil, sa ceara
membrilor fiecarui subgrup sa inverseze rolu-
rile §i sa prezinte argurnentele din puncrul de
vedere opus celui initial.
Juriul va analiza pertinenta argumentelor
enuntate intr-o astfel de situatie nea~teptata.
Varianta 2
Dupa fiecare expunere de argurnente, tacuta
de cite un membru al unui subgrup, se
introduce, obligatoriu, un minut de pauzii,
spre a permite subgrupului advers sa-§i aleaga
reprezentantul care sa contrazica, sa critice
sau sa instituie un alt registru de argumentare.
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
Discutia intrerupHi
Aceasta tehnica a fost conceputa de
Patrice Ranjard . Principiul ei este de a
intrerupe schimburile unui rnic grup aflat
in plina activitate, in rnomente precise, §i
de a invita pe fiecare participant sa anali-
zeze ceea ce observa referitor Ia pozitia
fiecaruia dintre partenerii sai sau sa cornu-
dintre ei.
Numiirul de participanJi : intre patru §i
§apte persoane.
Discutia intrerupta
Responsabilul (sau animatorul) reaminte~te
constringerile, vizind intreruperea sau reflec-
tia, Ia care echipa (sau micul grup) va trebui
sa se supuna :
,Schimburile noastre vor rrebui sii se fntre-
rupii dupii jiecare reprizii de douiizeci (sau
treizeci) de minute. in timpul jieciirei pauze,
fiecare va fncerca sii defineascii fn scris modul
fn care f~i reprezintii pozi{ia tuturor celorlal{i,
exacr fn punctul fn care a ajuns discu{ia (sau
analiza datelor ~i a informa{iilor). Aceste
reprezentiiri vor fi trecute fn revistii
pe rfnd".
Varianta I
Alte instruqiuni pot viza furnizarea, in scris,
a unei sugestii pozitive, a unui argument ori a
unei informatii utile, care ar putea ameliora
pozitia fiecaruia dintre parteneri.
• Prima fazii
Schimb §i discutie asupra temei sau a pro-
blemei studiate (intre douazeci §i treizeci de
minute) .
• A doua jazii
Notarea reaqiei fiecaruia fata de ceilalti parti-
cipanti, in funqie de perceptia pe care o are
despre pozitia adoptatii de ei in discutie (§i nu
71
Durata : intre o ora §i jurnatate §i trei
ore.
Obiective
1. Relativizarea, de catre fiecare partiCI-
pant, a propriei sale pozitii, prin plasarea,
in anurnite rnornente, intr-o situatie de
cornprehensiune fata de pozitiile celorlalti .
2. Evitarea, gratie ritrnicitatii intrerupe-
rilor, a derivelor conversationale §i trivi-
ale, a caror inertie constituie un permanent
pericol Ia adresa schirnburilor.
~,<;,
,,· ~ ,
... .... ..., . !'
m legatura cu problema) sau esumarea apor- ~· .·
tului pe care 1-ar putea avea fiecare (cinci- ~~~··
-zece minute). l..t.
t~ '
• A treia fazii \'I
Fiecare individ cite§te ceea ce a scris despre b !·
ceilalti (cinci-zece minute). h'O·
• A patra faza ,gi
Schimburile se reiau pentru douazeci-treizeci ·"''1
de minute, fiind urmate de o noua intre-
rupere.
• A cincea ~i a ~asea jazii
Identice cu fazele a doua §i a treia. Si a§a mai
departe ...
Varianta 2
Independent de varianta vizind natura
instruqiunii, dispozitivului i se poate alatura
o mica echipa de secretariat, care sa adune
redactarile fiecaruia, sa le trieze §i sa le
citeasca. Aceastii echipa poate, de asemenea,
sa puna intrebari, eventual fiecaruia dintre
autorii interventiilor.
Varianra 3
Pe linga participanti, poate exista un mic
grup de observatori, care ar explica, ca o
completare la defmirile pozitiilor elaborate de
72 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

--------------- -- -- -- -----
ditre fiecare in parte, propriile lor perceptii,
sau ar propune un ajutor pentru fiecare.
Varianra 4
E posibilli ~i explicarea, in momentele de
pauzli, a facilitatii sau a dificultatii resimtite
de fiecare in a-~i reprezenta pozitia unora sau
altora dintre parteneri.
Observafie
Aceasta tehnica determina acordarea de atentie
atit fiecaruia dintre membrii unei echipe, cit ~i
propriei persoane. Este de Ia sine inteles ca o
echipa va fi interesata, mai intii, sa se CAPITOLUL 4
antreneze pe teme variate, inainte de a aborda
studiile care ii revin .

RAPORTUL CU REALUL

Trei sint pericolele care pindesc schimburile dintre indivizi : vivacitatea excesiva
(sau logoreea) unora, care inhiba exprimarea celorlalti membri ai unui grup;
irealismul dezbaterilor, care impinge spre consideratii straine de realitatea concreta,
impiedicind atingerea unor concluzii stabile; absenta unui cadru adecvat sau a unor
instructiuni care sa ordoneze sau sa canalizeze schimburile, provocind degenerarea
acestora in conversatii interminabile !?i confuze.
Pentru a preintimpina toate aceste pericole, vom prezenta imediat unele modali-
tati-suport !?i citeva exemple de instructiuni care sa permita prelucrarea opiniilor
fiedirei persoane (sau ale fiedirui subgrup), dar §i ancorarea acestora in planul
concret al practicilor sau al experientelor individuale (~i colective), ca §i, in fine,
condensarea, intr-un cadru exact ~i intr-o maniera concisa (dadi nu chiar lapidara),
a diverselor consideratii ivite pe parcursul abordarii unei problematici oarecare.
in tehnicile propuse, jocul dintre frazele orale ~i cele scrise sau transpuse grafic,
ca !?i dintre suporturile metaforice §i multiplele instructiuni poate contribui Ia
animarea modului de desfli§urare a procedurilor, garantind totodata un efect de
reinnoire. Toate acestea pot servi unor uzaje directe, imediate, dar §i unei utilizari
specifice activitatilor de culegere a informatiilor, din cadrul unor cercetari. in
aceea~i masura, se pot sustine unele demersuri de dezvoltare sau de aprofundare
individuala.

Tehnica blazonului 0 scurta descriere

Aceasta tehnicli, destul de simplii, se intr-adevlir, indivizilor sau subgrupurilor

sprijinli pe un suport metaforic: blazonul,
a clirui conotatie rezidli in nobletea persoa-
nelor sau a grupurilor care, intr-un cadru
special instituit, sint incitate sa se prezinte
~i sa se defineascli in functie de anumite
caracteristici (sau instructiuni) trecute, pre-
zente sau in formare.
li se propune sa completeze compartimen-
tele unor steme cu desene, figurative sau
nu, ori cu propozitii apte sa semnifice ele-
mente importante ale reprezentlirii de sine
sau ale apartenentei colective. Ulterior, bla-
zoanele astfel obtinute vor face obiectul
unei prezentari §i al unei comparliri reci-
proce, insotite de explicatii §i dialoguri
multiple.
 74 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Numarul de participanfi poate fi cuprins
intre ~as e ~i optzeci de persoane sau mai
mult, in subgrupuri de cinci-~apte persoane.
Durata de elaborare a blazoanelor ~i de
schimburi pe marginea lor variaza in func-
tie de sarcinile primite, de marimea grupu-
lui complet ~i de calitatea schimburilor :
de Ia o ora Ia trei, chiar mai mutt.
Obiective posibile
(personate §i colective)
1. Sa se faca mai densa ~i mai concisa
prezentarea unui individ ~i a aspiratiilor sale
sau a unui subgrup fata de alte persoane.
2. Sa se propuna fiecarei persoane (adulte,
dar, Ia fel de bine, tinere sau de virsta mica)
realizarea unui efort de gindire valorizanta
asupra ei inse~i, cu implicarea simbolis-
mului inerent, de mindrie, a! blazonului.
3. Sa antreneze fiecare participant sa reflec-
teze, impreuna cu altii, asupra relatiei cu el
Tehnica blazonului
C')
Cll Faza de orientare ·
~ Formatorul enuntJi ~i comenteaza unul dintre
··(U ~ obiectivele sarcinii care va trebui sa fie reali-
':f zata. El trebuie sa faciliteze un schimb sumar
~::i) ' privind semnificatiile posibile ale acestora,
(,)~ pentru ca, mai tirziu, dupa perioada de expe-
'()~ rimentare, sa impuna evaluarea reala. El
.'PJ invita apoi grupul sa se scindeze, eventual,
'·"' ...; in subgrupuri (de doua pinll Ia ~apte per-
soane), care pot avea aceea~i marime sau
marimi diferite.
Tot forrnatorul distribuie materialul necesar,
pe cit posibil, pe foi mari de hirtie, eventual
~i hirtie de desenat, creioane colorate ~i chiar
cutii de vopsele, dupa care indica, pe tabla,
instructiunile, propuse ~i cuantificate , care
sa incite Ia efectuarea de cautari ~i alegeri
menite sa duca Ia completarea diverselor
insu~i ~ia transparentei fata de ceilalti sau
,--------------------- - ------
a vointei sale existentiale, prin care sa- ~i
exercite capacitatea concurentiala.
4. Sa sporeasca claritatea conceptiilor colec-
tive (profesionale sau sociale), ca ~i autenti-
citatea perceptiilor reciproce ale indivizilor
in cadrul unui grup (de adulti, dar ~i de
tineri), autenticitate evaluabila gratie cen-
tralizarii tuturor formularilor.
5. Sa ajute pe indivizii unui subgrup sau ai
unui grup ca, racind unele alegeri, sa ia
mai bine cuno~tinta, Ia nivel colectiv, de
diversele lor conceptii profesionale sau de
o obligatie de indeplinit sau , in fine, de
structura lor culturala subiacenta (sau chiar
de personalitatea lor de baza).
6. Sa faca posibila o comunicare iJUercultu-
rala intre subgrupuri ~i tari de etnii diferite,
prin prezentarea ~i intelegerea semnifica-
tiei blazoanelor respective ~i a proieqiilor
ascunse (aceasta tehnica a fost utilizata cu
sprijinul unor funqionari internationali) .
compartimente ale stemelor. Sub semnul unei
alternante utile, acestea pot viza : evocari
personate sau culturale, caracterizari pozitive
sau lacune ~i dificultati; contexte (experimen-
tale, temporale ~i istorice, spatiale) vizind
intentii, dorinte sau realizari; constringeri sau
alerte ; valori sau optiuni libere.
in sfir~it, forrnatorul precizeaza modalitatea
de a umple compartimentele, prin desene sau
figuratii ori prin cuvinte ~i fraze.
Faza de realizare a blazoanelor
Dureaza intre douazeci de minute ~i o ora.
personale toare.
in functie de obiective, fiecare i~i realizeaza,
individual, sterna. Se poate §i ca, in interiorul
fiecarui subgrup , indivizii sa colaboreze direct
Ia conceperea ~i confeqionarea unui blazon
comun.
'-- -
RAPORTUL CU REALUL 75
Faza de comunicare Faza de evaluare
in cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii Ideile sau semimentele traite pe parcursul
fuze lor de realizare ~ide comunicare sim expli-
i~i prezinta stemele. Ei i~i pot explica indicatiile
sau desenele, pot pune sau li se pot pune citate, dind na~tere Ia refleqii : asupra imagi-
intrebari sau pot, in fine, coopera Ia elaborarea nilor despre sine, a proiectelor existentiale,
unui blazon al grupului sau al subgrupului lor. individuate sau colective, a caracteristicilor
Dad! exista mai multe blazoane de subgrup , unei apartenente social e. a disonantelor stereo-
tipale, a posibilitatilor de recunoa~tere de sine
fiecare subgrup i~i expune blazonul intr-o
sau a celuilalt , asupra imbogatirilor presupuse
galerie a grupului. Schimbul, explicatiile ~i
de intilnirile interculturale sau a unor simple
comentariile se realizeaza fie prin intermediul
unei vizite comemate a ,galeriei", fie prin incercari de reprezentare a unei profesii (de
exemplu, cea de profesor de un grad oarecare)
prezentarea fiecarui blazon, cu ajutorul unui
~evalet , in fata imregului grup, tie, mai frecvent,
sau a unui organism (de exemplu, o univer-
sitate sau un colegiu) .
primr-un studiu comparat al fiecarui compar-
timem (sau diviziuni) al diverselor blazoane, Formatorul mentine, cu umor, un climat destins,
de buna dispozitie, punind sub semnul intre-
studiu ce poate fi incredintat. pentru fiecare
compartiment in pane, unor subgrupuri barii imerpretarile mai mult sau mai putin
(voluntare sau desemnate) sau unor indivizi. aberame . daca este cazul.
I Deviza pentru institutia in care ! Doua principii privind -- Un precept pemru conducerea
funqionez (~coala. colegiu. 1 organizarea timpului unei clase
uni versitate) I -~
sugestu pentruI 4
obstacole
3 exemple
de subgrupe
3
precautii
4 calita1i 4 defecte petr~e.rea . sau _ . diferentiate
unet ztle dtficulrap
3 amintiri 3 personaje 3 motive
pentru a spera
3 refei:inte
pracuce
II 3 exemple 3 roluri ce pot
de regrupare fi incredintate
doua dorin1e Ia alegere elevilor
Doua masuri pentru
~ ~~uratelor ~~.v
Varietati de instruqiuni utilizabile pentru a determina exprimarea concisa, consecutiva unor
alegeri, a unor conceptii, evocari, caracterizari, dificultati sau lipsuri, a unor multiple contexte,
a unor intentii sau realizari, valori, constringeri sau preveniri.
Definitie, deviza. citate, aforisme, desen, butada, titlu al unei carti, al
unei fabule, formula, slogan. interpelare, acrostih, sigle
Amintiri de Ia virste diferite Referinre (persoane, autori, actori,
(pozitive : cu satisfaqie ; negative : muzicieni, interpreti, filosofi, sa-
cu frustrare sau regrete), din locuri vanti), opere, reviste, filme, manu-
~i momente diferite (vacante, familie, mente de arta : reputatie, personaje
profesie, asociatii, viata sociala). romane~ti, eseuri, tratate.
Reminiscente ( spontane sau cliutate). Bibliografii succinte, etimologii.
I
Evocari Asociere de idei, situatii asemana- Teorii evocate. coduri de referinta : Evocari
stereotipuri, conformitati sau confor- culturale
Sinonime, analogii, contraste, per- mism ; extrase.
ceptii de sine. E~mioane (paaems), legi enuntate.
Anecdote (pozitive, negative); Modele.
moduri de a vedea, probleme, Axiome.
hobby-uri. Principii.
,L_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _l _ _ ______ __ _
-
76 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP RAPORTUL CU REALUL 77

r -------- -~ --- --- - --- ---

Puncte forte, avdntaje ; articulari ;
logici ; coerente.
Caracteristici. atribute, conditii.
Origini geografice, profesionale ;
operdtii.
Calitati (pe care vi le recuno~teti,
care vii sim recunoscute, pe care vi
Caracte- le-ati dori recunoscute).
rizari Structuri, retele . Principii, lucruri
pozitive de Ta.cut ; faze ; roluri.
Tipologie, clasamente, ierarhizare,
ordonare.
Date statistice, posibilitati. procen-
taje, amestecuri, indicarori, com-
plementarirAti, ~anse. teme, nivel.
Imagini, plante,
flori, arbori . ani -
male. minerale,
Potentializare, obiecte. pierre
context, pretioase.
mijloace,
experiente,
experimentiiri
Context (pozitive, negative), initiative,
expe- locuri, materiale, ipoteze.
rimerual Inovatii, miisuri noi, metodologii,
progresari, evaluiiri, schimbari,
dezvoltiiri de bugete previzionale,
rezerve, paneluri.
Feluri in care vii vad ceilalti. Materii ; discipline (vizate, prefe- Acte, activitati. aqiuni, ocazii, arte,
momeme preferate, fom1atii, rdte. alese sau respinse), cazuri metode, tehnici, insrrumente, su-
obiceiuri, zvonuri. concrete : resurse ; bran~e ; dome- porturi, sarcini, mijloace. obiecte.
nii; profesii; meserii. Roluri (incredintate sau de
Obieqii: lucruri de evitat; handi - Tari : zone ; sectoare ; depana- incredintat).
capuri. meme; puncte izolate. Practici, tehnologie, produqii.
Dificultiiti : riscuri; obstacole: Loc.aliziiri Zona de atraqii. poli; paradigme; pregatiri. Realizari
puncte slabe. practice delimitiiri. Proceduri, procese, executii, ope- concrere
Opozitii; grupuri de presiune: blo- Registre, structuri, retele, exemple, rdtii, strdtegii, transgresari.
caje ; reaqii. medii (sociale, culturale). Transferuri, transpuneri, tranzitii,
Inconvenieme ; greutati : efecte Resurse locale, frontiere. moditiciiri, extinderi.
indirecte ; derive. I
Elemente
Complexitati. defectoase Constringeri. norme, obligatii, Alene, puncte-cheie, precautii ,
Lacune, deficiente, lipsuri, abateri. legaturi. raporturi, imeraqiuni. criterii, flash-uri, prioritiiti.
comradiqii, ignordnte,.erori, injus- lanturi, subordonari, incitari, tutele. prescriptii, limitari.
titii. exagerari, comratimpuri. Consrrin- Respingeri. refuzuri, interdiqii. Averris-
Coreqie. !ipsa de peninenta, ame - geri alarme, time, piscuri, puncte de meme
nin\iiri. incoerente, fragilitate. sprijin, pirghi i.
Incertitudini.
Neintelegeri. perplexitati, ezitari . Evaluari, imerpretAri. imerese, Zona Iibera, la alegere, ad libitum,
imerogatii. motivatii, valori esentiale, tipul ginduri nespuse, glume (umor) ,
Marje, rezistente. dominant, societatea doritii, fina- insolit, provociiri, deceptii .
Aparari, regrete, conflicte, Valori litii!i , tem1eni etici, limite, idea- defulare, calambururi. Libenate
comrarietiiti. luri, ideologii. aspiratii, remedieri,
compensiiri.
Totemuri, emble-
me, analogii,
figuri. miwlogie,
meta fore. Obiective.
simboluri. scopuri, Faza de teoretizare Comentarii
propuneri, Acest exercitiu, concret, simplu, il poate con- Grupurile de adulti pot deveni extrem de inte-
decizii, duce pe formator la unele complet.iiri teoretice : resate, dobindind chiar unele elemente profi-
etape, stadii, privind conceptul de congruentJi, rezistentele tabile din schimburile pe care le efecrueazii.
tinte, piste, programe, programari . lntenJii individuale ~i culturale din calea afirmarii Astfel, aceasta tehnica se dovede$te extrem de.
Motive, mobiluri, impulsuri, efecte ~i scopuri
pozitive, valorile de demnitate $i de accepta- valorizanta. A$a cum noteazli un profesor :
scontate, consecinte, deschideri ;
bilitate, istoria blazoanelor $i a armoariilor "Fiecare in parte $i toti impreuna se simt ni~te
intenpi.
(care nu sint specifice numai aristocratiei 1), oameni de o anumitli valoare, capabili de un
Scopuri, planuri, planificare, deter-
privind simbolismul in viata colectiva $i indi- lucru bun. Critica, autocritica, mai ales, inter-
minari, problematici, orient.iiri, ela-
nuri, paliere, elucidliri. viduala, importanta de a avea un proiect vin imediat dupa separare. Fiecare se strlidu-
existential, o civilizatie centratli pe acceptarea ie~te atunci sa atenueze impresia fuvorabila

Date marcante, evenimente epo-
cale : personaje istorice, perioade,
fupte nationale sau internationale,
date economice $i/sau sociale, .-
mediu inconjurator, cadre : epoca,
Context
secol; muzicieni, interpreti, per-
istoric
sonalitati marcante sau Ia moda,
cine~ti, staruri. figuri; celebrari,
ani versari, fupte eroice.
A~teptiiri, dorinte. vise, gusturi
familiale, profesionale, culturale,
nationale, intrebari problematice,
propuneri, ipoteze, fictiuni, atitu-
dini, pozitii, credinte, anticipari,
Aria
previziuni nea$teptate.
proiactivii
Sporturi (preferate, practicate), ori-
ginalitii!i, motivatii, ginduri nemiir-
turisite, trasaturi ascunse, conceptii
metafizice.
diferentelor, privind, in fine, personalitatea
de baza etc.
Realizarea blazoanelor a fost utilizata cu
succes in activitliti de cercetare, in scopul
conturarii unor tipologii profesionale 2 •
I. q. Michel Pastoureau, Traite d 'htfraldique,
Grands manuels Picard, ed. a 2-a, 1993.
creata (aceasta se intimpla, eel pu~in, in grupul
special din care am flicut parte. Sa fie oare Ia
fel printre tineri? Voi face o asemenea expe-
rientJi). Concluzia este eli aceastli tehnicli dli
na~tere unui climat favorabil acceptarii de sine
~i a celuilalt".
2. Pascal Galvani, Autotransformation etfonction
de formateur, Chronique sociale, Lyon, 1991.
 78 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP RAPORTUL CU REALUL 79

Variante • Structuri geometrice (patrate, pemagoane, • AdministraJie: cautare de informatii, !ant

hexagoane, octogoane, stele, cercuri etc.) birocratic, procedura. barem, demersuri,
;~; 1. in Joe sa-~i realizeze propriul blazon, o buna circulatie intre indivizi (daca fiecare a • Scheme §i grafice intervale de timp, recurs, documente necesare,
~l fiecare individ (sau subgrup) este invitat sa completat compartimentele cite unei mingi)
z''
IU '
propuna citeva eiemente pentru fiecare com-
partiment al blazonului unui coechipier
sau intre subgrupuri (care detin in comun o
singura minge). Formatorul va avea grijl\ sa
Registrul arhitectural
costuri, inspeqii, coduri , regiementare, docu-
mentare etc.
• Planul unei case sau a/ unui imobil (cf. • Contabilitare: registru de operatiuni, foi
:S (individ sau subgrup) cu care este cuplat, ~i completeze el insu~i una, pe care sa o puna in Francis Debyser, L'/mmeuble, Hachette, Paris, contabile, extras de cont, raport financiar,
::) invers. Tatonarile, chestionarea care rezulta circulatie, impreuna cu ceielaite, evitind, prin 1986): bilanturi, cont de exploatare, cont de profituri
() de aici, descoperirile care apar sint receptate luarea Ia cuno~tinta a continuturiior acestora, - incaperi (pivnite, poduri, garaj, bucat.i'irie, bai, §i pierderi; expertize, citate de raport ale
0 cu buna dispozitie. blocarea mi~carii, a ,paselor". sufragerii, dormitoare, camere de zi, generatoare Curtii de conturi etc.
Q Aceasta varianta poate preceda formula de Mingile pot fi desenate pe foi mari sau de de caidurl\, §emineuri, fundatii, grad ina ere.); • Legislativ: propunerc de raport (redactare,
mai sus sau ii poate urma. marime medie. lndivizii sau subgrupurile pot - locuitori (repartitie , profesii, relati i, opinii, discutie generaia; amendamente scrise, pe aii-
2. in locul utilizarii suportului constituit de inscrie pe marginile mingilor neconcepute de zvonuri etc.) ; neate, adoptare), texte (expunere de motive,
blazon, se poate recurge Ia aite suporturi ei unele refleqii sau intrebari. Yom prezenta - destinatie: iocuire, activitati profesionale, referinte, titluri §i parti, anexe).
metaforice. maijos tre i exempie de astfei de mingi, care ii institutie de formare etc.
pot incita atit pe adulti, cit ~i pe eievi sl\ SUPORTURI DINAMICE
Cei mai obi~nuit este mingea. Suprafata sa • Planul privind solul sau planul de faJadii :
reflecteze Ia o activitate, Ia o metoda sau Ia o Registrul geografic
poate fi impartita in cite compartimente se vizind o biserica, o uzina, un imobil public,
disciplina. • Parcursuri rutiere (rute, imerseqii, bifurcatii,
dore§te. Simbolismul utilizarii sale ii asigura un monument ceiebru, un arc de triumf
etape depa§ite, panouri, coduri, magazine, harti,
• Planul de utilizare a unei zone : planul de
pianuri, statii de benzina, avertismente etc .).
contur, plan rural sau urban
• Ciiliitorii pedestre (piste, marcaje, opriri,
"''"
• Perspectiva in pian indepartat, topografie ,
"> 0. sanitari, telefoane, priveli§ti , aprovizionarc cu
:"::::-~. 0 schita de gri'idina, peisaj, frontispiciu
-,v : : : ; '+. (>~
hrana, puncte pitore~ti, indicatii geoiogice,
~if-~~ '}. ~
'?. %-•
• Tabele de evidenta a lucrarilor curiozitati , botanica etc.) .
0' Cy
9'~ ~
~
G"'
"' Registrul vegetal • ltinerare culturale (circuite, monumente;
• Arbori (ri'idacini, teren, trunchi, ramuri, personaje; istorii ; anecdote ; citate ; opere
frunze, flori, fructe, spatiere etc.): stejari, esentiaie, bibliografie).
araucaria, ferigi arborescente, palmierui-evan- • Trasee dificile, iabirinturi, speologie (cobo-
Dorinte
tai, vita-de-vie, meri. rire. pe§tera, cursuri de apa).
• Fructe (vedere global a sau in seqiune, Registrul simbolic
compartimente, coaja protectoare, simburi,
seminte, seva) : citrice, rodii, nuci de cocos, • Jmagini: Mandala, Tai-ghi-tou, arborele
struguri, nuci, migdaie etc. sefirotilor, curbele fractale, grafurile inter-
,.·.- Alte suporturi metaforice active.
• Flori (petale, pistil, tulpina etc.): margarete,
liO. orhidee, trandafiri, floarea-soarelui, camelii • Opere cinematografice: scenarii, manu-
':~ ! Pentru a se evita saturarea prin utilizarea suportului. Sa ne reamintim ca simboiurile scrise, personaje, aqiune, situatii, locuri,
etc .
.~f blazonului, se poate recurge Ia o varietate de sint inerente comunicarii din interiorul gru- secvente (prima ~i ultima, de exemplu, dialo-
J:Z!alte suporturi metaforice, care sa serveascl\ purilor1. Registrul vie{ii practice guri, citeva planuri etc.).
,:111~ de cadru (sau tipar) unei meditatii conjugate SUPORTURI STATICE • Po~tii : pachete (expediere, destinatar, • Opere deficJiune: povestiri, personaje sim-
=~ cu o investigare ~i cu o serie de comparatii. continut, valoare declarati'i, coduri, ~tampila bolice, ariimale emblematice, operatii magice,
Registrul simplificat
ft)~ in formele lor sugestive, in compartimentele biroului de expediere, timbrare etc.), texte locuri misterioase, transfigurari.
• Tablou impresionist (in culori) telegrafice, mandate cu mesaje etc.
Jt)~ prevazute, se va putea piasa invitatia de a
"-i:l raspunde Ia unele interogatii, de a face unele • Afi~ de publicitate • Siiniitate: ordonante (prescriptii, masuri, Registrul operator sau mecanic
evocari , determinllri sau ilustrari, care vor fi • Compozitie realizati'i printr-un colaj de ilus- orare, doze, precautii, dieteticl\, regim, ope- .· • Bicicleta
redactate (sau desenate) intr-un mod concis ratii de prevl\zut, medicarnente specifice etc.), Ghidonul : ceea ce, rna ghideazl\ pentru ...
tratii (decupate din reviste)
examene medicale (exploriiri de efectuat, rezulta-
(§i global), implicind anumite alegeri (indivi- Lanterna : ceea ce vreau sl\ luminez.
tele in procente, compararea cu normele etc.),
duaie sau interpersonale), dar care vor trebui Roata din fa\ii: pe ce imi sprijin aqiunea;
I. Cf. Max Pages, La Vie affective des groupes, radiografie (osatura, tegumente, nervi, sis-
sa sustina un proces simbolic, asociat naturii Dunod, Paris, 1968 ~i, ultima editie, 1984. teme sangvine, mu~chi etc.) . pedalele : pe ce imi exercit efortul ; lantul :
80 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
relcele prin care imi transmit efortul ; roata
din spate: ceca ce rna propulseaza; cadrul :
aqiunii mele ;
Saua: pe ce imi mentin echilibrul ;
Portbagajul: rezervele mele (de tehnica, de
instrumente, de resurse etc.) ;
Soneria : avertismentele mele ; frinele : pentru
a regia ritmurile ; pampa : cum sa rna
,reincarc"etc.
• Proiectorul
De unde sa iau energia? ce dispozitive sa a leg
(din ceea ce doresc sa arlit)? ce dispozitiv de
largire? pe ce proiectez? etc.
• Avionul
Cab ina de pilotaj, cu radar, altimetru, rna net a
de baleiaj, celelalte manete, indicatoare; aripile,
velatura care imi sustine aqiunea, obloanele
de ascensiune sau de coborire ; frinele (~i
precautiile) ; cirma de direqie, de adincirne;
carlinga, cabina, culoarele, scaunele, centura
de siguranta. semnalele, hublourile, trenurilc
de aterizare ; buncarele, compartimentele
e ce rna sprij in cadrul meu
p a - echiltbrez .. ·-......._
saum -....~
ceea ce rna
face sli avansez ...
releele ...
Tehnica minicazurilor
In cadrul unor subgrupuri, participantii
expun, in scris, repede ~i tara a semna,
unele situatii cu care s-au intilnit in viata
lor ~colara sau profesionala, a~a cum le vin
pentru bagaje, rezervoarele, lista opcratiunilor
de verificare etc.
• Ambarca{iuni
Catargele, pinzele, deriva sau chila, bara sau
cirma, ansamblul de suprastructuri, compasui,
haqile, cabinelc, postul emitator, receptorii,
motorul, evidentiatoarele, baliza de pcricol.
• Alte materiale
Cargoul, trenul, ma~ina de gaurit; presa de
imprimat, rna~ ina de ~tantat ; rna~ ina de scris ;
computerul ; magnetoscopul sau magnetofo-
nul ; diverse casete; aparatul de fotografiat.
Registrul sportiv
• Schi: bete. schiuri, ochelari, salopeta,
lustruire, piste, pante de urcare, plimbari.
• Balansoar: scaun, stilpi de sus tin~;~, lan-
turi, elanuri, cadente.
• Obstacole : pista, marcare, viteza, bataie,
prag, suprafata de ate rizare, bara de nivel,
prajina etc.
• Ca clemente de referinta : mingea ~i
bicicleta.
ceea ce rna
ghideaza . .
pe ce
rna sprijin .. .
asupra carora
irni exercit efortul. ..
in mime, fie ca sint pozitive, fie ca sint
negative.
Numiirul de participanJi (elevi, stagiari
etc.): un grup de zece pina Ia cincizeci de
persoane, impartite in subgrupuri de cinci
pina Ia opt persoane.
RAPORTUL CU REALUL
Obiective
1. Determinarea participantilor, elevi sau
adulti, sa expuna, concis ~i concret, situa-
tiile profesionale cu care se confrunta in
mod real .
Tehnica minicazurilor
Constituirea subgrupurilor
Animatorul, formatorul, profesorul etc.
prezinta exercitiul ~i cer participantilor sa se
constituie in subgrupuri.
Producerea de minicazuri
in fiecare subgrup, animatorul aminte~te obiectul
exercitiului, invitind apoi Ia alegerea ~i Ia ela-
borarea, in scris, a unui caz concret, care sa
cuprinda ni§te modele interesame, demne de a
fi propuse participantilor. De exemplu : un
incident profesional ; o situatie flira ie~ire ;
o dificultate sesizatii chiar de Ia inceput sau
intr-un moment precis al evolutiei sale, ori din
punctul de vedere al unei persoane oarecare etc.
Lectura minicazurilor produse
Animatorul aduna toate foile ~i cere unuia sau
mai multora dintre participanti sa citeasca, in
continuare, minicazurile elaborate . Partici-
pantii pot schimba, spontan, impresii asupra
diversitiitii situatiilor produse. Important e ca
toate sa fie luate in considerare, in mod ega!,
ca fapte trliite.
Alegerea unor minicazuri destinate
aprofundarii
in continuarea acestei faze de analizli globalli,
se procedeazli Ia alegerea unuia sau a mai
multor minicazuri ce urmeazli a fi aprofundate.
Alegerea poate fi flicutli de animator, prin
tragere Ia soqi ori in functie de uncle criterii,
legate de generalitate, de dificultate sau chiar
in numele unui obiectiv adoptat de clitre grup
sau subgrup.
Alegerea unui comportament
individual (decizia)
Animatorul cere fiecarui membru al sub-
grupului, dupa o noua lecturli a minicazului
81
2. Degajarea unei panorame a diverselor
preocupari.
3. Evideniierea comportamentelor spon-
tane fata de o situatie. Oferirea de ajutor in
scopui con~tier,tizarii acestora .
4. Favorizarea mobilita\ii atitudinilor ~i a
comportamentelor.
lcb.
respec<iv, a~a cum e formulat el, sa indice, - ~
pe o foaie nesemnata, tipul de comportament .~ .
pe care l-ar adopta in situatia cvocatii: ,Ce ~ Z­
ati fuce in aceasta situatie? ". in ace! moment, ;.111~
sim posibile unele ezitari, manifestate sub 'i". 2'"
diverse forme : cereri de precizliri suplimen- ;,:::D;.
tare privind situatia, perspectiva din care ;0,
trebuie evaluate lucrurile etc. Animatorul .-.0.~
precizeazli, in cea mai mare parte a timpului , ;·~J
ca participantilor le revine, in mod indi vi- ... ,.
dual, sa delibereze, Ia nevoie prin avansarea
unor ipoteze explicite, cu conditia ca ele sa
se preteze Ia situatia continuta de respectivul
minicaz. itedactarea optiunilor comporta-
memale nu trebuie sa ia mai mult de citeva
minute.
Confruntarea comportamentelor
~ia atitudinilor
Faile sint irnediat adunate ~i citite, flira nomi-
nalizare. Pe marginea evantaiului de com-
portamente evocate se angajeazli o discutie
ce vizeazli diversele interpretii.ri ale situatiei,
consecintele fieclirui comportament, avanta-
jele ~i inconvenientele, persoanelc ciirora,
in virtutea functiilor detinute, li s-a atribuit
posibilitatea de a lua o initiativa etc. La un
nivel mai profund, atitudinile subiacente
comportamentelor evocate fac, in egalli
miisurli, obiectul discutiei. In mlisura in care
anonimatul este respectat, aceste confruntiiri
pot oferi fieciiruia anumite posibilitiiti de
evolutie.
Daca in interiorul subgrupului a fost desem-
nat un observator, el va putea concluziona
in leglitura cu modul in care s-a desta~urat
~edinta, cum a fost ea perceputii ~ice teme au
aparut in discutie.
 82 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Varianre
I . Derularea minicazului poate fi condusa
numai paqial, in subgrupuri. Fiedirui subgrup
i se poate cere sa aleaga unul sau doua mini-
cazuri, pe care sa le prezinte grupului mare.
2. in loc sa i se acorde libertatea de a Iuera
doar asup ra minicazurilor pe care le-a produs,
fiecarui subgrup i se pot furniza, inainte sau
dupa analiza raspunsurilor stabilite pemru aces-
tea, minicazurile produse de un alt subgrup,
propunindu-i-se sa redacteze raspunsuri fie
individuate, fie colective (ca rezultat al unei
discutii) , pentru unul sau pentru toate cazurile
prezentate. Rezultatele comparative ale ras-
punsu rilor individuate sau colective vor fi,
eventual, transmise de la un subgrup la altul,
Cartoanele verzi
§i galbene
Este o tehnica de exprimare-explorare a
a~teptarilor ~i a temerilor in raport cu o
situatie, o problema, un rol, un stagiu etc.
Cartoanele verzi §i galbene
,....
~ Doua grupuri , A ~i B, cu un numar egal 1 de
participanti, sim repartizate de catre formator
1- la intimplare sau prin localizarea de o parte
z Primafaza
ILl ~ide alta a unei alei sau a unei linii.
:E Acesta precizeaza di fiecare membru al grupu-
::::) lui A ll va chestiona pe un membru a! grupu-
() lui B, apoi ultimul il va imeroga pe primul,
,0 conform, de exemplu, instructiunii urma-
;·9.:~ to are : , Luati, fiecare dintre voi, ni~te
''··· cartoane verzi ~i ni~te cartoane galbene ~i
asociati-va cite doi (unA ~i un B), timp de o
jumatate de ora, pentru a va interoga reci-
proc, eel care interogheaza trebuind sa inscrie
I. Daca participantii sint in numar impar, unul
dintre ei i~i poate asuma un rol de observator,
de secretar sau de asistent a! formatorului ,
cu conditia ca un formato r sa intre in jocul
interogiirii reciproce.
pentru a fi anal izate in timpul unei intllniri
in plen.
3. Dupa faza de alegere a minicazurilor, parti-
cipantii pot fi distribuiti in triade sau in dispo-
zitive cvadripartite, fiind invitati sa discute
unele dintre minicazuri , cu notarea punctelor
de acord sau de dezacord.
4. Fiecare membru al unui grup preia un mini-
caz redactat de un altul, pe marginea caruia
scrie un comentariu. Ulte rior, alege un alt
minicaz, deja comentat, la care i~i adauga
propriul comentariu (sau comentariu al
comentariului) ~i a~a mai departe, pina clnd
elaboreaza trei comentarii (sau mai multe).
Fiecare i~i reia atunci minicazul personal
~i cite~te comentariile, dupa care urmeaza o
discutie generala.
A~teptarile sint inscrise pe cartoane
verzi, iar temerile - pe cartoane galbene.
Numarul de participanji : intre ~apte ~i
cincizeci .
Durata : intre o ora ~i doua-trei ore.
Material : cartoane verzi ~i galbene .
raspunsurile pe respectivele cartoane (verzi -
pentru a:peptari; galbene - pemru 1emeri)".
A interogheaza pe B timp de un sfert de ora.
imrebarea I : Ce sperati in \egatura cu acest
stagiu (cu acest curs, cu meseria, cu con-
cursu!, sau cu mutarea dumneavoastra etc.)?
fntrebarea 2 : De ce vii temeti in legatura cu
acest stagiu (sau cu acest curs, cu meseria, cu
concursul, cu mutarea dumneavoastra etc.)?
A noteaza raspunsurile lui B, pe cartoane verzi
pentru intrebarea 1, pe cartoane galbene
pentru intrebarea 2.
E preferabil sa se scrie cu un creion moale ~i
gros ~i sa nu se ezite sa se schimbe cartonul
pentru fiecare a~teptare sau remere.
A douafazii
B interogheaza pe A timp de un sfert de ora,
conform acelora~i modalitliti .
RAPORT UL CU REALUL
A treiafaza
Se afi~eaza toate cartoanele verzi intr-un loc
~i toate cartoanele galbene in alt loc.
A patrafaza
in cadrul unei intllniri generate, se desfii~oara
un travaliu colectiv, privind marile a~teptari ~i
marile temeri prezente in imeriorul grupului.
Variante
1. Fiecare membru al grupului A chestioneaza
un membru al grupului B numai in legatura cu
Tria dele
Tehnica triadelor este o forma de lucru
utilizata in toate grupurile mici, cu roluri
antagonice.
Participantii sint plasati sau se asociaza
ei in~i~i in subgrupuri de trei, sau triade , in
interiorul carora sint, pe rind , imervieva-
tor, intervievat ~i observator.
Numarul de participanji: variabil, in
functie de disponibilitatile practice vizind
reprezentarea ~i urmarirea subgrupurilor de
trei.
Durata : in jur de doua ore.
Obiective
1. Sa ofere participantilor securitatea
caracteristica unui grup mic.
Triadele
Participantii se repartizeaza (prin desemnare,
tragere Ia soqi sau alegere reciprocal in triade,
adica in subgrupuri de trei, pentru a fi, pe
rind, intervievator, intervievat, observator.
Dacli numarul participantilor nu e un multiplu
de trei, se pot institui unul sau doua dispo-
zitive cvadripartite (subgrupuri de patru),
cuprinzind ur: intervievator, un intervievat, doi
observatori. In acest caz, rotatia nu este com-
pletli. sau timpii .sint redu~i. s.e va av_ea grij~
totu~t sa se astgure eel putm doua rolun
-- -- -- - -------------------
83
a~teptlirile, lasindu-se interogat de acesta in
ceea ce prive ~te temerile sale, dupa care se
adreseaza unui alt B, ale carui temeri le
noteaza , raspunzindu-i, Ia rindul sau. referitor
Ia propriile-i a~teptari.
2. Schimburile se pot face prin cupluri de cite
doi A, confruntati cu doi B, fiecare membru
al cuplului jucind cele doua roluri, de inter-
vievator ~i de secretar, sau doar unul dintre
ele.
2 . Sa permita tuturor membrilor unui grup
sa conduca o conversatie ~i sa observe
o alta, in timpul aceleia~i ~edinte de
doua ore.
3. Sa dea fiecaruia posibilitatea de a fi
consultat, in mod direct, in legatura cu
percep!iile sau cu parerile sale in raport cu
o tema.
4. Sa arate ca, intr-un dialog, exista intot-
deauna un al treilea, cum spune Sartre (in
cazul de fata, pentru mai multa claritate, el
este reprezentat de catre observator) .
5. Sa permita explorarea unor at itudini per-
sonale, raportate Ia o tema, Ia o problema.
6. Sa-i perfeqioneze pe participanti in ceea
ce prive~te tehnicile de ascultare, de obser-
vare ~i de dialog.
.... ·,,,
,.,.,,_
'·ClO
diferite pentru fiecare participant. Vor putea .\~
exista doi observatori Ia fiecare interviu ori ~-1;,
doi intervievatori, in unele cazuri. iz
Subiectul interviului - in raport cu o tema ~
sau cu o problematica - poate fi stabilit !J t
dinainte sau lasat la alegerea grupului, a fie-;::,;.
carei triade, a intervievatorului, a intervie- :.1r
vatului sau a observatorului. ·R
Desfii~urarea se face in trei faze, continind, :'P.
fiecare, cite un interviu (de aproximativ o 'j
jumatate de ora), un raport de observare (de
84 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
- - - ---- --- -- ---- - -- - -- - -- --
clteva minute) a comportamcntului intervieva-
torului ~i a intervievatului ~i. in sfir~it, un
interval de analiza a comportamentului ~i a
consecintelor acestora asupra desfii~urarii
interviului sau a conversatiei (intre zece ~i
douazeci de minute).
Dupa fiecare faza, panicipantii i~i schimba
rolul prin permutare circulara.
imr-o a patra faza, in cadrul unei ~edinte gene-
rale, se face compararea diferitelor conversatii
~i o analiza comparativa a comportamentelor,
atitudinilor ~i continuturilor obtinute in mai
multe triade sau in toate, dad! grupul mare nu e
prea numeros. Analiza se aplica, de asemenea -
dar intr-un mod diferentiat, de data aceasta -,
multiple! or asumari ale aceluia~i ro! 1•
Variante
1. Interviurile pot fi inregistrate pe magne-
tofon, fiind apoi analizate in cadrul fiecarei
triade. Un schimb a! benzilor magnetice
permite, dacii e cazul, efectuarea unui studiu
comparativ.
2. Exercitiul poate incepe printr-unjoc de rol:
in fiecare dintre subgrupurile de trei persoane,
constituite in prealabil, li se distribuie parti-
cipantilor cite un rol, de preferinii\ in scris.
Aceste roluri sint diferite in fiecare triada,
dar acelea~i roluri pot fi distribuite in toate
triadele. Ele sint suficient de dense pentru a
alimenta un interviu de douazeci-treizeci de
minute ~i suficient de comprimate pentru a
Permutarea completa a unei triade : participantii (A, B ~i C)
prima faza a 11-a faza
A intervievator observator
B intervievat intervievator
c observator intervievat
Permutarea completa a unui dispozitiv cvadripartit : doi participanti joaca de doua ori
acela~i
rol, in special de observator sau de cointervievator
prima faza a 11-a faza a III-a faza
A intervievator observator intervievat
B intervievat intervievator observator
c observator intervievator observator sau cointervievator
D observator observator intervievator
I. A se vedea fi~a cu privire Ia analiza comportamentelor conversationale.
putea fi asimilate in timpul disponibil. Astfel,
intervievatul ~tie ce are de spus, dar o face mai
mult sau mai putin complet, in funqie de
comportamentul intervievatorului.
Pemru aceasta varianta, trebuie sa se dispuna
de trei roluri de clteva pagini. La inceputul
exercitiului se vor acorda cincisprezece pinii Ia
treizeci de minute de srudiu individual asupra
rolurilor ~i. !a nevoie, un timp de revizuire !a
inceputul fiecarui interviu.
Comunicarea rezultatelor observarii ~i o prima
analiza se pot face in cadrul unor grupuri mici.
3. Aceasta tehnica poate servi unui demers
pedagogic global, vizind observarea atitudinilor
unui intervievator pe parcursul unei conversatii
~i a interaqiunilor acestuia ~i ale intervieva-
tului. Ea poate constitui un antrenament in
legatura cu metoda conversatiei nondirective.
Dincolo de intrebarea initiala care define~te
cimpul permisiv, intervievatorul nu mai pune
alte intrebari, incercind doar sa reformuleze
sau sa puna in discutie, din timp in timp, ceea
ce a spus intervievatul, pentru a-lincuraja sa- ~i
aprofundeze explorarea personala. Judecatile
de valoare ~i structurarile sint excluse. Inter-
vievatorul se straduiqte sa pastreze un ton
relativ neutru ~i binevoitor, care sa nu fie nici
interogativ, nici afirmativ, nici negativ. Con-
versatia nondircctiva, utilizara in mod curent
in demersurile de cercetare, poate fi folosita
simultan cu alte tehnici, pentru a face o eva-
luare sau bilantul unui stagiu, de exemplu.
i~i schimba de fiecare data rolurile
a III-a faza
intervievat
observator
intervievator
a IV-a faza
observator
observator sau
cointervievator
intervievator
intervievat
RAPORTUL CU REALUL 85
Cele §apte schimbari Obiective
• Dezvoltarea coerenta a facultatilor
Membrilor unui grup de lucru li se cere
legate de imaginatie ~i de realism.
sa defineasca, in mod concis, forme de
• Formarea in scopul obtinerii conciziei
schimbari dezirabile sau realizabile, in vede-
~i a deciziilor ordonate.
rea facilitarii discutiei sau activitatii in curs.
Cele ~apte schimbari .,
Formatorul da instruqiunile de pornire, oral - reperarea a ceea ce lipse~te din ansamblul .::
sau in scris. Actul scrierii este individual. . listelor; 4;,
1. Imaginati-va ~apte schimbari pe care donti - analizarea distantelor sau a paralelismelor _; z ;
sa le introduceti intr-o procedura, intr-o dintre schimbarile propuse de unii, in raport ~~~~ ·;
organizatie, intr-o institutie, intr-un text sau cu altii, cu luarea in considerare a fiecarei ~J
material tiparit, intr-un instrument etc., pe Iiste. ~-:
parcursul schimburilor noastre . • in sensu! pregatirii aqiunii ~"Q;
Aceasta instruqiune trebuie prezentata. prin
precizarea faptului ca se tmpune 0 tmagmare
Pentru fiecare lista, trebuie subliniata schim-
barea (sau cele doua schimbari) care se situ- :.)
'g1
nerestncuva, ca sub efectul unet baghete magtce. ~""
eaza eel mai sus, atit pe coloana din stinga,
Schimbarile trebuie sa fie notate. cit ~i pe cea din dreapta, adica schimbarea
2. Pe o foaie, ordonati de sus in jos schim- (-arile) cea (cele) mai importanta (-e) ~i cea
barile, de !a cea pe care o considerati cea mai (cele) mai realizabila (-e).
importanta (sau interesantil) pina Ia cea mai E necesara, apoi, interogarea , individuala
putin importanra (sau interesanta). sau in cadrul unor ateliere, in legatura cu
3. Pe o alta foaie, faceti aceea~i ordonare, insa conditiile (materiale, psihologice, institutio-
de !a cea pe care o considerati cea mai reali- nale etc.) ale aplicarii acestor schimbari :
zabila pina !a cea mai putin realizabila.
- Ce obstacole stau in calea realizarii lor?
4. Pe un panou se transcriu, pentru fiecare Ce rise uri se asuma?
participant, cele doua liste astfel ordonate,
- Prin ce mijloace se pot aplica?
plasate una linga alta. Se afi~eaza listele (pro-
punindu-se, pentru transcrierea pe panou, un - Ce demersuri trebuie intreprinse, in cite
mod uniform de prezentare, care sa faciliteze etape?
lectura colectiva). - Ce efecte sint scontate ? etc.
Se dau cele patru instructiuni, una dupa alta, Variante
verificindu-se daca fiecare a raspuns Ia prece-
denta, inainte de a trece Ia urmatoarea. 1. Solicitarea unor schimbari care pun accent
pe raportarea Ia trecut.
Exploatarea exerciJiului : fazli colectivi:i
2. Cererea unor schimbari de comportamente
• in sensu! analizei (sau conduite) personate.
Dupa ce fiecare ~i-a prezentat lista ~i ierar- 3. Cererea, adresara fiecaruia, de a numi
hizarile, schimbul colectiv se poate orienta in doua schimbliri dintre cele mai u~or de reali-
directii variate : zat, conform opiniei individuale. Acestea sint
- fixarea tipologiei schimblirilor propuse de inscrise pe tabla. Fiecare are dreptul de a
fiecare ~i de catre grup, in ansamblu; merge sa sublineze, pentru evidentiere, doua
- testarea creativitatii sau a dependentei fieca- . propuneri de schimbare, diferite de- ale sale.
ruia ~i a grupului in raport cu modurile de gin- in final, sint studiate propunerile cu eel mai
dire ~i de functionare curente dintr-o institutie ; accentuat marcaj.
 86 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP RAPORTUL CU REAL\JL 87

Numar de persoane : lntre doi ~i zece

Analiza unor nevoi
§i probleme
Inainte de a demara cercetarea unor date
privind nevoile poteniiale sau problemele
unei persoane, ale unui grup, ale unei cate-
gorii de persoane sau ale unui organism,
e necesara explorarea naturii indicatiilor
pertinente, ln vederea sintetizarii lor, prin
consultarea simultana a unei largi varietaii
de tinte posibile, expuse pe o tabla .
Analiza unor nevoi ~i probleme
0 aminte~te faptul ca notiunea de nevoie se
M Aceasta tehnica de pregatire poate fi pusa de operationalizare a posibilitatilor latente din
1- Ia punct de catre un animator, de catre un interiorul unui cimp" §i sa sugereze, cu voce
Z formator sau chiar de catre o persoana care tare, terrneni susceptibili de a deveni time,
Ill joaca acest rol. apoi obstacole, care slnt inscri~i. pe doua
:E coloane, pe tabla.
::;) Primafazr'i
() Formatorul sau animatorul incearca o sche-
0 matizare a institutiei sau a categoriei de indi-
Q vizi care ar urrna sa faca obiectul unei analize
privind nevoile sau problemele ce ii repre-
zinta.
A doua faza
Forrnatorul sau animarorul ii invita pe par-
ticipanti sa aprecieze natura nevoilor ~i a
problernelor care vor declan~a procesul de
investigare :
- nevoi sau probleme ;
- de forrnare ;
- de organizare ;
- de prospectare ;
- de gestionare ;
- nedefinite.
A treia fazii
Formatorul sau anirnatorul expune proble-
rnatica aferenta unei analize a nevoilor ~i a
problernelor sau distribuie aceasta proble-
rnatidi (prezentata irnediat) ~i. dupa o lectura
individuala sau in echipa restrinsa, o supune
discutiei.
A patrafaza
Forrnatorul sau anirnatorul ii invita pe parti-
cipanti sa consulte , rnatricea de detectare ~i
participanti.
Timp : lntre una ~i doua ore (sau mai
mult).
Obiective
1. Sa se perfeqioneze proiectul unei cerce-
tari de date.
2. Sa se largeasca aria tintelor unet
investigaiii.
A cincea faza
Fiecare participant este invitat sa rnearga Ia
tabla, pemru a sublinia sau a taia unul dintre
terrnenii inscri~i. dupa cum dore~te sa-~i inten-
sifice sau sa-~i suprime imeresul pemru
analiza ce urmeaza a fi demarata ; in ace!
moment, se poate realiza o elucidare asupra
op\iunilor.
A ~aseafaza
Matricea este consultata din nou, in legatura
cu activitatile sau cu produsele de efectuat,
tinindu-se com de tintele ~i obstacolele preva-
zute. Ca ~i rnai inaime, dupa o prima nurnire,
cu voce tare, a termenului , acesta se subliniaza
sau se bareaza.
A ~aptea faza
Participantii i~i exprirna gradul de consirntire ;
pentru intarirea unui acord, se efectueaza citeva
rectificari , dupa care se redacteaza o fi~a ope-
ratorie.
Variante
Ele vor rezulta :
I._ fie din sirnplificarea rnatricei cornplexe,
redusa Ia unele elernente, utile pentru o echipa
data;
2. fie dintr-o e~alonare a complexitatii prin
parcurgerea, patrat cu patrat, a tuturor
elementelor ;
Problematica
in Critica raJiunii dialectice,Sartre afirma :
,in dezvoltarea sa plenara, nevoia este
transcendenta ~i negativitate (negare a
negaiiei ln timp ce se produce ca !ipsa ce
tinde sa se autoanuleze), deci depa~ire ­
-catre (pro-iect rudimentar)" 1 .
Aceasta abordare dialectica ne
poate defini sub un dublu aspect:
- pozitiv (este vorba de a~teptari sau aspi-
ratii, de dorinie sau elanuri, de tendinie
sau de nevoi intime care ar trebui satis-
racute sau domolite) .
- negativ (ln care caz se poate vorbi
despre ceea ce e defectuos, de lacune
sau de lipsuri, de slabiciuni sau de jene,
de ignorante sau de griji, de obstacole
~i de contraindicatii negative, care
trebuie sa fie compensate) .
Aceea~i notiune poate fi dispusa pe un
plan dublu : eel a! afectivitatii, cu caracte-
risticile legate de atraciie, gust, mobiluri,
pulsiuni sau de pretentii ~i depa~ire, ~i pe
eel a! obiectivitatii, unde functioneaza ter-
rnenii legati de constringeri ~ide necesitati,
de exigente §i de obi§nuinte, de probleme
§i de teritorii . Aceste doua planuri (repera-
bile etimologic : vechiul cuvint saxon
sunnea desemneaza grija, iar franceza a dat
besogne) tin de resortul unor acte de inves-
tigare, care pot fi distincte, chiar daca,
I. 1. P. Sartre, Critique de Ia raison dia/ectique,
Gallimard, Paris, 1960, pp. 105-106. q . ~i p. 166 :
,Nevoia poate concentra totul : este primul
rapon totalizant al acestei fiin1e materiale, omul,
impreunii cu ansamblul material din care face
pane".
3. fie din dispunerea unei progresii de rna trice
inglobate, din ce in ce mai detaliate.
dupa Sartre, ,nevoia, negativitatea, depa-
~irea, proiectul, transcendenfa formeaza o
totalitate sintetica, fn care fiecare dintre
momentele desemnate le confine pe ware
celelalre" 2
In orice ipoteza, cercetarea acestor
nevoi, ln cazul unor persoane sau a! unor
organisme, se poate lmparti lntre actele de
detectare, de explorare sau de examinare ~i
cele de clarificare, de clasare, de evaluare ,
dar ~i de interpretare, de stabilire a unor
referinte ~i. !a un nivel mai general, de
analizare ~i de formulare a unor proiecte.
Plura!itatea actelor vizlnd prospectarea
nevoilor ~i sistematizarea lor, conjugata cu
multiplicitatca tipurilor de nevoi, ln forme
pozitive sau negative, ca ~i cu planurile
afectivitatii, respectiv cu eel a! obiectivi-
tatii, ar trebui sa-i constringa, in mod natu-
ral, pe cercetatori ~i pe anchetatori sa
caute, pe de o parte, obiectivele pe care le
vizeaza ln mod real ~i, pe de alta parte,
actele ~i procedurile adecvate Ia care ar
trebui sa recurga pentru a - ~i atinge scopu-
rile, lntruclt mai importanta e ,fnsu~irea
modului de rezolvare a problemei care
consta fn punerea problemei", a~a cum
sugereaza J. L. Lemoigne 3 .
in scopul decantarii optiunilor pina Ia
nuantele cele mai utile §i a! cre§terii gradu-
lui de rationalitate a! problematicii §i a!
operatiilor succesive, propunem parcurge-
rea, sub forma unui tabel alfabetic, printr-o
trecere in reyista rapida sau selectiva, a
unei matrice continind o varietate de posi-
bilitati explorabile sau problematizabile,
extrem de apropiate sau mai lndepartate.
2. Ibid. , p. 107.
3. Citat de catre Lugan, La Sysuimatique sociale,
PUF, Paris, 1993, p. 101.
 RAPORTUL C U REALUL 89
88 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP

~ puncte de vedere - - - •alega -;-alegitimae atista •moliciune- - - - - -

0 astfel de matrice poate fi consultata, studiile de piata ;
• referinte • repere • a miirgini • a mari • narcisisme • negativitiiti
Ia fel de bine, pentru a explicita, a extinde analiza unor nevoi;
• reprezentiiri • rezonante • a masura • a modela • neincrederi • neindeminiiri
sau a relativiza, a localiza sau a generaliza, analiza ~i studiul unor probleme ;
• scopuri • sensibilitiiti • a modifica • a monta • nelini~ti • nemultumiri
a transfera, a elabora activitati ~i proceduri cercetarea ; • solicitiiri • sperante • a negocia • a netezi • obieqii • oboseli
vizind: sondajul. • susceptibilitiiti • a normaliza • a notifica • obscuritati • obsesii
• tendinte • tentatii • trasaturi
• a omogeniza • obstacole • obstinatii
• urgente • uzaje • a operationaliza • ofense • ofuscari
Matricea de detectare §i operationalizare a posibilitiitilor • valori • vanitati • veleitiiti
• a optimiza • a ordonanta • opozitii • ostilitiiti
t~,
~T;
latente in interiorul unui cimp • virtuti • vocatii • vointe • a organiza • perplexitiiti • piedici
..:J (in procesele de explicare, localizare, relativizare, extindere, Plan obiectiv • a orienta . • plingeri • prejudeciiti
l----==~==------1• a permuta • a plarufica • pnmeJdll
~ clasificare, transferare, generalizare)
l;Ai• • abilitiiti • abordari • a prescurta • a prospecta • refuzuri • respingeri
·jlirl • activitati • adevaruri • a pune in eviden\ii • rezistente • rigiditati • ru~ ini
'•J i' Tinte atribuibile Activitiiti ~i proceduri Obstacole
• afaceri • alimentiiri • a raporta • a recenza • slabiciuni • spaime
J:) I I
sau posibilitiiti accesibile disponibile ~ contraindicapi
• artefacte • articulari • a rectifica • a redresa • stingacii • subterfugii
~u' Plan afectiv 1. Acpuni Plan afectiv • ascendente • atentii • a reduce • a releva • suferinte • suficiente
:g ·: • acorduri • afinitiiti • ajutoare
:· • arniniiri • antecedente
• a accelera • a actualiza
• a actual iza • a ada pta
• abandoniiri • afronturi
• agresiuni • alarmiiri
• atributii • avantaje
• bagaje • baze • bazine de
• a renova • a repara
• a revizui
• superstitii • suspiciuni
• temeri • terori • tertipuri
• apariiri • apeluri • apetente • a ajusta • a amalgama • arneteli • antipatii atraqie • beneficii • bilanturi • a schematiza • a sesiza • trepidari
• aspiratii • a~teptiiri • atraqii • a amenaja • a amesteca • ascunzi~uri • autodisuadiiri • bunuri • a sinteriza • a situa • uzurpari
• autenticitate • a analiza • a aplica • banalitiiti • bizarerii • caracteristici • cereri • a structura • a studia • vicii • vicisitudini • viclenii
• beneficii • bucurii • a aprofunda • a apropia • bintuiri • blocaje • comportarnente • conditii • a teoretiza • a testa • violente
• calitiiti • caractere • cereri • a argumenta • a armoniza • brusciiri • bul versiiri • constringeri • controale • a transpune • a trata • a tria Plan obiectiv
• ci~tiguri • competente • a articula • a atenua • capcane • carente • en tern • a uni ·• a uniforrniza
• consideratii • conveniente • a banal iza • a bifa • cenzuri • certuri • date • deterrninanti • a urzi
• cuno~tinte • curiozitiiti • a cadrila • a calibra • chinuri • ciocniri • diferente • disponibilitiiti • a valida • a ventila
• decizii • deschideri • a califica • a cataloga • contradiqii • contrarietati • elemente • evenimente • a verifica • a vi7uali-,o
• deterrninari • dispozitii • a categorisi • a cerceta • cri tici • cui pabiliziiri • exigenta
• dorinte • dorinte profunde • a cintiiri • a clarifica • decalaje • deficite • facilitiiti • fapte • fenomene
• efecte • etica • excitiiri • a clasi fica • a compara • depresiuni • descurajiiri • fixiiri • forme • forte • adecvari • alene
• facultiiti • fantezii • fericire •. a conceptualiza • devieri • dezordini • frontiere • funqii • fundaluri • aproximiiri
• figuri • finalitiiti • a corela • a cuantifica • dificultiiti • disjunqii • fundarnente • balante • bifurcatii
• garantii • ghiduri • grabii • a defalca • a descompune • disonante • dispret • game • garanpi • genuri • brainstonning-uri
• gratii • grij i • gusturi • a detecta • a dezvii.lui • dubii • du~manii • gesturi • grade • bucle
• ideologii • imagini • a dezvolta • a dialectaliza • emotii • exagerari ale • idei • identificiiri • calculari • cartografii
• inspiratii • interogatii • a disputa o partida integritiitii • excese • ezitari • imperative • impuneri • chestionari • cimpuri
• invidii • istorie • a elucida • a e~ntiona • fanatisme • flecareli • indicatori • interactiuni • conotatii • cotatii
• inclinatii • intrebari • a evalua • a exarnina • fragilitati • frine • frustrari • interrelatii • interventii • echilibru
• judecap • a explica • a explicita • gafe • gelozii • goluri • invarianti • ipoteze • facilitiiri • fezabilitate
• legaturi • legaturi • libido • a explora • graba • griji • grosolanii • jocuri • justificiiri • frecvente
• licente • limite • a finaliza • a fi~a • ignoranta • incertitudini • legaturi • legende • lexicuri • grile
• marturii • mentalitati • a formaliza • incoerente • indigniiri • limbaje • homeostazie
• merite • mobiluri • motivatii • a generaliza • a grada • ineptii • insatisfactii • manifestiiri • mase • inginerie • interviuri
• motive • a grupa • insulte • interdiqii • mecanisme • mediu • ipoteze
• naturi • necesitiiti • nevoi • a hibridiza • ipocrizii • iritiiri inconjurator • mesaje • lecturi • localiziiri • logici
• norme • a ierarhiza • a integra • imbufniiri • incurcaturi • rnijloace • rnisiuni • rni~cari • loturi
• obsesii • opinii • oportunitii\i • a interpreta • a interveni • infruntiiri • ingroziri • rnize • momente critice • nomenclaturi • nuante
• originalitiiti • a investiga • jena • niveluri • noduri • notatii • obi~nuinte
• pasiuni • perspective • a incruci~a • a inscrie • lacune • la~itate • lentoare • noutiip • nuclee • panorame
• placeri • pofte • preferinte • a jalona • a judeca • leziiri • lipsuri • obiective • obi~nuinte • probabilitiip • probiiri
• pretentii • pulsiuni • ajustifica • ajuxtapune • malitii • marasme • rnituri L obligatii • ocazii • 6cupatii •- proceduri
------- - --------
------- -- ------- --- ---------
 90 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
r----- -
0 opera\ii
-----
• pirghii • pofte • poten\ialuri
• practici • precautii
• priceperi • probleme
• procese • propuneri
• puncte de sprijin
• randamente • regularitati
• rela\ii • reperaje • resorturi
• resurse • rezerve • rezultate
• roluri
• sarcini • schimburi • situatii
• sprijin • stari • stimulari
• structuri • suporruri
• ~anse
• teme • temeiuri • te ritorii
• teze • treburi
• time
• unelte • uneltiri • utilizari
• valori • vinzari
• zone
Obstacole,
dificuWiti sau rise
Aceasta tehnica se sprijina pe un inven-
tar imaginar a! pluralitaiii obstacolelor sau
a dificultatilor care ar putea afecta fie o
activitate, fie cursu! unui eveniment, fie
o decizie ce trebuie luata, un proiect...
Inventarul este cit mai dezvoltat. Obstaco-
lele, dificultatile sau riscurile sint, apoi,
studiate, in vederea discutarii realitatii lor
~i a anularii sau reducerii puterii lor rezi-
duale, prin adoptarea unor masuri sau pre-
cautii adecvate. Sub forma sa de tehnica a
riscului, aceasta procedura a fost expusa
de ditre Norman R.F. Maier, cu scopul de
·a ·antrena in situatii noi ~i de a discuta
realitatea sau aspectul fantasmatic al teme-
rifor pe care acestea le inspira.
RAPORTUL CU REALUL 91
-recursivitate
•
- - - - - - - - •-intirzieri
- - - - - - --
Obstacole, dificultati sau rise
• satisfaqii • semnificatii • jargoane
• solutii • sondaje • legaturi • !itigii • luari in Prezentare categoriilor care vor permite ordonarea ~
• specificari deridere • lupte multiplicitatii haotice expuse. Clnd se cade ...
Formatorul (-ii) invita participantii sa formu-
• taxonomii • tipologii • ma~ti • mediocritati leze clar activitatea, decizia sau situatia, reala
de acord asupra categoriilor, formatorul le z
• varieri • varietati • minciuni • momeli cere participantilor sa se imparta in diverse Ill
sau ipotetica, ce urmeaza a fi supusa atentiei.
• momente critice • monotonii subgrupuri, cu misiunea de a studia una sau :S
Toate acestea pot prezenta, desigur. ~i unele
• nein!elegeri • neutralizari mai multe dintre acestea. ::;)
avantaje, dar, in cazul de fata, numai riscurile
• no man's land ()
vor fi luate in considerare . Faza de analiza pe caregorii
• obieqii • obligatii 0
• obscuritati • ocoli~uri Faza de exprimare a remerilor Fiecare subgrup i~i fixeaza atentia asupra
Q
• omisiuni • opacitati remerilor care ar putea intra in categoria care
in cadrul intilnirii generale, formatorul stimu-
• opozitii • oscilatii ii revine, studiind consistenta fiecareia in
leaza crearea unui climat permisiv, in care
• perturba!ii • piedici parte ~i incercind sa gaseasca suita de dificul-
participantii sa-~i poata exprima temerile
• prejudicii tati, obstacole sau riscuri care i s-ar putea
privind unele obstacole, dificultati ~i chiar
• reduqii • rigiditati atribui. Formatorul se deplaseaza de Ia un
riscuri . subgrup Ia altul, incurajindu-le.
• riscuri • rivalitati
• saruratii • scurgeri Se scriu pe tabla toate temerile evocate, prin
intermediul termenilor afercnti sau intr-a Faza de recapirulare
• sistematizari • slabiciuni
• stupiditati forma compacta. Lucrarile subgrupurilor slnt puse in comun,
• trivialitati • tulburari Participantii sint invitati sa exprime glume sau fie prin rapoarte orale, fie prin intermediul
• uitari • uzuri fantezii (cain cazul unui brainsTOrming). dupa unor panouri. Fiecare subgrup expune obsta-
• viduri • vigilen\e care sint provocati sa se destainuie, pina cind colele, dificultatile sau riscurile care par a fi
• vulgarita\i cele mai consistente, indicindu-le pe cele care
se aduna o importanta cantitate de temeri,
• zvonuri ar parea mai curind inhibante. Dupa o discu-
avlnd ca efect un moment de epuizare.
tie, grupul trage concluzii. Subgrupurile au
Faza de caregorisire a remerilor posibilitatea sa-~i reevalueze propriile rezul-
Clnd participantii ~i -au incheiat exteriorizarea tate sau pe cele ale altar subgrupuri, pina
temerilor, a obstacolelor ~i a riscurilor, formato- Ia obtinerea unui consens. Formatorul pas-
Numarul de participanfi : intre ~apte ~i rul ii invitii sa examineze lista inscrisa pe tabla, treaza, constant, o atitudine nondirectiva in
cincizeci, intr-un grup, sau mai multe sub- cerlnd totodata cooperarea pentru stabilirea rap on cu procesele ce se deru!eaza.
grupuri (de doua pina !a ~ase persoane) .
Durata : intre o ora ~i ~ase ore. Variante
sa fie aparata de un avocar, in fiecare sub-
Faza de analiza
grup .
Obiective Ghida!i de catre formator, participantii anali -
zeaza fiecare rise ln parte, exprimindu -~i, pe Faza de reduc[ie
rind, opiniile privind realitatea ~i fundamentul
1. Dezvoltarea capacitatii de discernamint Reducerea, cit mai rapid posibil, a obsta-
acestora.
a indivizilor, necesara pentru a distinge colelor, a dificultatilor sau riscurilor este un
in cazul ln care participantii au tendinta sa obiectiv a! grupului, putlndu-se face in toate
dificultatile sau riscurile nefondate .
minimalizeze realitatea fiecarei temeri sau a subgrupurile reunite sau in fiecare subgrup
2. Reducerea sau eliminarea influentei fiecarui rise, formatorul lncearca sa o sustina ; (pe lista acestuia, a altui subgrup sau pe
obstacolelor intilnite, prin efectul elibe- se lncurajeaza astfel o atitudine mai Iibera §i listele reunite).
rator a! evocarii lor. schimbarea de pozitie numai dupa ce se vor fi Formatorii sau facilitatorii vor conduce
tacut cele mai necesare aprofundari. discutia, lasindu-i insa pe cei interesati sa
3. Favorizarea atitudinilor obiective in argumenteze ei i~i~i §i sa propuna propriile
Acest lucru se poate realiza §i ln subgrupuri,
relatiile cu ceilalti. fiecare dintre acestea raportlndu-se Ia lista lor solutii. Ei vor putea ajuta Ia clasificarea
4. Marirea increderii indivizilor in ei in~i~i. stabilita ln comun ori chiar Ia una produsa po:i:itiilor, propunind cite un vot pentru
fiecare dintre riscuri, trebuind sa se arate
de un subgrup sau alruL in absenta forma-
S. Exersarea unor comportamente favora- torului, realitatea riscului evocat trebuie mai curind reticenti decit deschi~i ln kgatura
bile schimbarii. -------- -- --- -- -- ~~- - -----
 92 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
cu eliminarea vreunei temeri sau a vreunui
rise. Raminind nondirectivi, ei vor veghea
totu~i ca interaqiunile din cadrul grupului sa
nu provoace presiuni excesive, susceptibile de
a stimula incapatinarea celor care ezitii.
Cind grupul reu~e~te sa-~i modifice atitudinea
fap de o temere sau fata de un rise, acestea
sint ~terse de pe listii.
Prelungirea posibilii a exerci{iului
Nu este sigur ca grupul va reu~i sa trateze
toate temerile, fondate sau nu, pe parcursul
unei singure sesiuni . In acest sens, se poate
programa o alta intilnire, care va permite ana-
liza schimbarilor de atitudini. in acela~i
context, unele riscuri, considerate evidente,
ar putea sa nu mai aiba fundament, parind
chiar ridicole.
Evolutia unui singur participant are influenta
asupra celorlalti, putind ajuta grupul in ansamblu
sa evolueze. Se poate deci modifica structura
subgrupurilor : de exemplu, determinindu-le
sa comunice intre ele, prin ni~te emisari a
caror prezenta poate schimba, intr-un anumit
moment a! activitatii, componenta ~i echilibrul
subgrupurilor. Astfe!, tehnica riscului se con-
tope~te cu tehnica numitii a comuniciirii rorarive.
Grupul d.e aprofundare
profesionala
Activitatea formatorului implica efor-
turi continue de modificare §i perfectio-
nare, eforturi cu atit mai dificile, cu cit
responsabilitatea asumata il conduce Ia o
anumita izolare ; de cele mai multe ori,
aqiunea il antreneaza tara voia lui. Perfec-
tionarea, aprofundarea presupun, in acest
caz, schimburi cu alti formatori, pe
parcursul carora e important ca fiecare sa
poata obtine, in conditii de echilibru, o
tensiune interogativa care sa-l ajute sa-§i
extinda cimpul de reflectie §i perspicacita-
tea, putind descoperi astfel noi instrumente
de formare. Totu§i, un astfel de travaliu
interogativ trebuie sa ramina centrat pe
Pentru un formator, poate fi uti! sa se raponeze
Ia afirmatiile lui Norman Maier, din Principes
de relations humaines :
• ,Manifestarea temerilor fn interiorul unui
grup poatefi mai inreresanta decit exprimarea
lor de ciitre un individ izolat, deoarece situa{ia
grupului asigura o oarecare siguran{a de
exprimare, gra{ie ciireia fiecare subgrup se
simte pu{in mai bine caracterizat. Mai mult,
exprimarea unui individ ii elibereazii pe tofi
ceilalfi, pinii intr-atir, incft efectele cathar-
sis-ului sfnt cumulative. Foarte curind, apare
un moment in care toate remerile au fast
deja exteriorizate, membrii considerfndu-le
nesemnificative pe cele deja expuse. Atunci
cfnd toate remerile au fast exprimare, grupul
este dispus sa examineze celiilalt aspect al
problemei .. . " ;
• ,La fnceput, to{i membrii se striiduiesc sii-:ji
exprime absolut toate temerile. La sfir:jit, grupul
este unit gra{ie eliminarii acestora. fmre aceste
douii faze, membrii sfnt in dezacord referitor la
subiectul riscurilor ce trebuie eliminate .. . " ;
• ,Pentru a reduce temerile, trebuie eliberatii
nevoia de exprimare, acesta fiind punctul
central al tehnicii riscu/ui .. . ".
activitatea profesionala a formatorului, evi-
tindu-se cautarea sau oferirea, in cadrul
grupului, a unui erzat de terapie personala
sau a unei reglari de conturi, cu diverse
mize.
0 prezentare rapida
GAP 1 (Grupul de Aprofundare Personala)
se prezinta ca un instrument de lucru cu un
obiectiv delimitat, gratie anumitor reguli
formale §i neformale §i cu instructiuni vizind
roluri bine stabilite.
1. Aceasta scurtii prezentare e stabilita dupa docu-
mentul ,Recueil methodologique des actions de
formation", realizat ln iulie I 984, Ia Marseille-
-Luminy, Cooperation et Deve/oppement, edit.
BLACT.
RAPORTUL CU REALUL
GAP se reune§te de rnai multe ori pe
parcursul stagiului. Fiecare §edinta corn-
porta unul sau mai multe studii ale unor
terne profesionale. Un moderator, desemnat
dinainte, invita un narator sa ia cuvintul.
Prima fazii
Enuntul initial este formulat, in citeva minute,
de catre narator, care incepe sa expuna
o problema profesionala ce il preocupa,
rnarturisindu-§i pe indelete incertitudinea
§i prezentind instrumentele pe care le-a
folosit.
A douafazii
Dupa zece minute, rnoderatorul il opre§te
pe narator, invitind grupul sa-i adreseze
acestuia o serie de intrebari, care sa nu
depa§easca treizeci de minute. Naratorul
nu este obligat sa raspunda Ia fiecare intre-
bare, putind doar sa asigure inlantuirea
evenimentelor.
A treia fazii
Cind setul de intrebari pare a fi suficient,
moderatorul propune participantilor redac-
tarea rapida a asociatiilor lor de idei, critici
§i propuneri (intr-un timp de eel mult zece
minute), fiecare trebuind sa scrie pe 0 foaie,
intr-un timp scurt §i tara sa se semneze :
1. o idee (imagine, situatie) Ia care se gin-
de§te, prin asociere cu situatia evocata
de catre narator ;
2. o autocritica;
3. o propunere.
A patrafaza
Mesajele scrise sint adunate §i inrninate
moderatorului, care, impreuna cu narato-
rul, va face o lectura a acestora, in afara
93
grupului. In acest tirnp, ceilalti participanti
initiaza schimburi intre ei, indicind ce au
retinut ca element uti! pina in faza respectiva.
A cincea fazii
Este posibil un schimb final.
Introducere in resorturile
acestei tehnici
Perfectionarea, aprofundarea unei respon-
sabilitati profesionale presupun schimburi
cu alti indivizi de aceea§ i categorie
forrnativa.
Important e ca aceasta interogare reci-
proca sa nu devina o punere in discutie a
propriei persoane sau a celorlalti, urmata
de declan§area unui proces cu caracter
depresiv ~i culpabilizant.
Este de Ia sine inteles ca schimburile
realizate intr-un grup, cu prezenta perma-
nenta a unui psiholog sau a unui psih-
analist, ofera unele garantii de securitate .
Tocrnai principiul prezentei unui astfel de
expert a putut da formei de schimburi din
interiorul unui grup, instituite de Michael
Balint, o indiscutabilli eficacitate in raport
cu unele categorii profesionale medicale.
De cite ori este posibila realizarea unor
grupuri Balint, in avantajul profesorilor
sau a! responsabililor administrativi, exista
certitudinea realizlirii unor conditii de
eficacitate garantata, a§a cum s-a putut
experimenta, mai ales de citiva ani incoace.
Cu toate acestea, respectiva formula
este, in mod inevitabil, costisitoare, aplica-
rea ei rliminind deci limitata. Prin urmare,
a devenit necesara cautarea unei noi for-
mule, care sa poata avea o extindere mai
mare, cu oferirea unor garantii similare
celor oferite de grupul Balint.
Conceptia acestei noi formule, inscri-
indu-se in descendenta lui Balint, este
94 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
inspirata tot din orientarea rogeriana a
grupurilor de intilnire, ca §i de intregul
curent terapeutic a! instruirii autogene 1
pentru analiza tranzactionala, care tinde sa
diminueze importanta expertilor, cu accen-
tuarea contributiilor lor in momentele
esentiale .
GAP se prezi.nta deci ca un instrument
de lucru cu obiectiv delimitat de ni§te reguli
formale §i reformale §i de ni§te instruqiuni
legate de rol inspirate din referintele de
mai sus. EI a fost experimental de un numar
mare de grupuri de profesori §i formatori,
uneori sub numele de grup de reasigurare,
conform unei sintagme apartinind profe-
sorului Le Men.
Precautii
Sa trecem din nou in revista, pentru a le
explica mai clar, diferitele precautii care
caracterizeaza GAP-ul, in funqie de refe-
rintele lor.
Prima precqujie
Obiectivul este delimitat, neputindu-se
adopta din exterior, nici impune prin pre-
siunea grupului unele metode de com-
portament. E vorba, in primul rind, de
stabilirea unor schimburi vizind atitudinile
practicate in activitatea profesionaHL intr-o
astfel de delimitare a obiectivului, ne
putem inspira din ceea ce spunea Michael
Balint2 in legatura cu medicii : ,Singurul
lucru esen[ial e ca medicul sa nufie pertur-
bat fn exercitarea activita[ii sale, sa fie
incurajat, in orice situa[ie, sa continue
ceea ce a fnceput, dindu-i-se libertatea de
a vorbi despre munca lui zilnica".
I. in text : training auto gene (metoda de relaxare
bazata pe sugestie) (n.t.).
2 . Michaei Balint, Le Mediein, son mcilade er Ia
maladie, Payot, Paris, 1968, p. 319.
A doua precaufie
Limitarea Ia problemele profesionale are
drept corolar grija de a evita cautarea sau
oferirea, in cadrul grupurilor, prin diverse
ocoli§uri, a unei forme deghizate de terapie
personala. Mai important e ca fiecare sa
fie ajutat sa aprofundeze modul in care, in
raporturile sale personale, i§i poate ,utiliza
personalitatea, convingerile, cuno~rin[ele,
modurile sale predilecte de reac[ie etc.",
tot ceea ce se poate rezuma prin termenul
contratransfer.
Pe aceasta tema, Balint precizeaza 4 :
,lnterpretarile transferurilor ~i ale contra-
transferurilor medicului au fast limitate de
noi, in mod deliberat ~i indiscutabil. Se
poateface o idee aproximativa despre scopul
pe care il urmarim prin evocarea distinc[iei
fundamentale dintre formare ~i terapie.
Aceasta diferen[a corespunde destul de mult
celei care exista intre faptul de a atinge
transferul manifest, evident, ~i eel de a
parveni la transferul latent, ascuns, at fie-
carui medic, luat individual. Primul poate
aparea in mod clar fn ansamblul grupului;
de altfel, el intra fn efmpul preocuparilor
acestuia, deoarece ultimul trebuie sa i se
adapteze la fiecare intflnire, critiefndu-l,
lasfndu-se injluenjat de el, respingfndu-l etc.,
dar numai medicul i~i cunoa~te contra-
transferul personal, de care, probabil, nu
i~i dii seama fntotdeauna. A modijica acest
contratransfer ar necesita un studiu mai
aprofundat asupra personalita[ii medicului,
care ar echivala cu o forma de terapie".
Delimitarea obiectivului in termeni de
aprofundare, §i nu sub forma de terapie
este deci clara in cazul grupului Balint,
aplicindu-se §i mai mult in cazul GAP-ului :
nu se pune problema anchetarii personalitatii
profunde a fiecarui participant, nici cea a
situarii acesteia in stare de dependenta
3. Ibid., p. 325.
4. Ibid ., p. 331.
RAPORTUL CU REALUL
sau a punerii ei sub semnul intrebarii.
Interpretarile, judecatile, agresiunile care
abunda in conversatiile §i intilnirile obi§-
nuite trebuie sa fie controlate : in !ipsa unui
control exercitat prin prezenta unui psiho-
log sau a unui analist, aceasta delimitare se
obtine, in GAP, prin aplicarea regulilor
formale ale procedurii, care vizeaza amor-
tizarea comportamentelor de proieqie §i
evaluare, ca §i reducerea presiunii de agre-
sivitate in interiorul grupului.
A treia precaufie
Mentinerea procedurii este asigurata de
rolul de moderator, jucat, pe rind, de catre
fiecare participant. Chiar daca intervine
putin, acest rol instituie, in cadrul grupu-
lui, o regularizare naturala, contra fluctua-
tiilor emotionale, el constituindu-se drept
garantul unei supleti §i al unui bun-simt
conforrne cu regulile neformale care situ-
eaza, contractual, GAP-ul.
Faptul de a juca un astfel de rol de
regularizare cu destula deta§are areca efect
utilitar demistificarea, desacralizarea acti-
vitatii pe care, intr-o situatie analoaga, ar
desra§ura-o un psihosociolog.
A patra precaufie
Totu§i, ~ste esential ca un psihosociolog
sau, in absenta acestuia, un formator expe-
rimental in materie de GAP sa faca prima
initiere in rolul de moderator, reunind noi
participanti Ia o astfel de activitate de
forrnare .
A cincea precaufie
Dupa semnalul de incepere, dat pentru a
verifica, in comun, Jimitele rolului de
moderator §i natura sa practica, notele in
aten[ia moderatorului il pot ajuta pe fiecare
participant sa se pregateasca §i sa-§i asume
95
rara probleme acest rol. Sa ne amintim, in
legatura cu atitudinile, citeva remarce ale
lui Carl Rogers 1 , din cartea sa privind
grupurile aleatorii :
,Pe parcursul intregului JWStnt program -
fn stilul de animare pe care il intilnim la
cea mai mare parte a animatorilor no~tri,
ca ~i in ~edin[ele teoretice - se regase~te o
filosofie a animarii, centrata pe persoana.
Aceasra concepfie subliniazafaptul ca, atft
pentru grup, eft ~i pentru animator, cre~te ­
rea este maximala atunci efnd acesta din
urma ia parte la activitatea grupului mai
curfnd ca persoana, decir ca un soi de
experr.
[... ] Toate acestea echivaleaza cu a spune
ca spiritul care caracterizeaza programul
lui La Jolla nu are nimic rigid sau imper-
sonal; diferen[ele dintre echipa anima-
toare ~i participan[i sfnt reduse la
minimum. Ceea ce tocmai am spus poate fl.
fn[eles grqit, sfnt con~tient de aceasta.
[ ... ] Atft eft e omene~re posibil, echipa
evita sa faca vreo confirmare, prin apli-
carea unei etichete celor care au urmat
sragiul de formare . Nu exista dip lome, cer-
tificate sau vreo garanJie scrisa care sa
ateste cii participanrul respectiv esre, fn
prezent, expert. Echipa spera - este con-
vinsii - cii eel care a ajuns la capatul
programului este pu[in mai calificat decft
era la sosire, putfnd sa anime un grup
oarecare. Acesta este, fntr-adevar, scopul
final. Aceste grupuri locale pot fi clase,
organizaJii de cadre, grupuri de familii sau
grupuri considerate aleatorii. lnten[ia echi-
pei lui La Jolla nu e, cu toate aces tea, de a
face din participanfi mae~tri ai grupurilor
aleatorii".
Moderatorul este, in mod obi~nuit, un
membru a! grupului.
I. Carl Rogers, Les Groupes de rencontre (trad. fr.
D. Le Bon, cu o prefata de A. de Peretti),
Dunod, Paris, 1973, p . 150.
2 . Ibid., p. 151.-
96 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
A ~asea precauJie
Din timp in timp (o data sau de doua ori
pe an), va fi uti! ca fiecare participant sa
fie invitat Ia o intilnire, de reglare, cu un
specialist psihosociolog (sau cu un forma-
tor experimental), care va vorbi des pre pro-
blemele pe care le-a intilnit ca moderator
sau ca participant a! unui GAP. El va putea
cere acestui specialist sa asiste Ia una dintre
~edintele Ia care este moderator, pentru a
trage ni~te concluzii.
Acest tip de explorare se poate face in
cadrul GAP-ului, a~a cum s-a constituit
acesta de obicei, sau in cadrul unor reuni-
uni de componenta diferita, adica prin
regruparea unor persoane de profesie sau
de activitate analoaga sau nu, provenind
din GAP-uri diferite.
in atentia moderatorului
Rolul moderatorului presupune indeplinirea
mai multor sarcini .
Aspectul obi~nuit al procedurii
Asigurarea derularii activitatii GAP-ului
conform procedurii temporale propuse.
Moderatorul urmare~te succesiunea
temporala a celor patru faze ale procedurii,
in limitele de timp indicate :
- prima faza, citeva minute ;
- a doua faza, 0 jumatate de ora-o ora ;
a treia faza, intre cinci ~i zece minute ;
a patra faza, intre dnci ~i zece minute.
,Moderato cantabile"
Cu fiecare etapa a desfli~urarii, modera-
torului ii revin noi obligatii : el trebuie sa
evite ca procedura sa devina tensionata §i
ca intrebarile adresate sa nu se transforme
in interogatoriu, in proieqie 2 unor
judecati de valoare sau in critica, pc cit de
camuflata, pe atit de evidenta.
Pentru a-§i indeplini aceasta sarcina, e!
va trebui sa aiba in vedere ca succesiunea
intrebarilor sa nu fie prea rapida, aseme-
nea ... rafalelor de mitraliera. In consecinta,
el va interveni pentru ca acest lucru sa nu se
intimple ~i pentru ca naratorul sa dispuna,
intre doua intrebari, de un scurt timp de
refleqie, chiar daca nu raspunde Ia toate.
In acest sens, moderatorul va aminti, din
cind in clnd, faptul ca naratorul nu este
obligat sa raspunda, dar ca se poate raporta
Ia intrebari, completindu - ~i Iini~tit rela-
tarea.
Susfinerea chestioniirii
pe un fond de bunii dispoziJie
Pe de alta parte, moderatorul trebuie sa
intercepteze in mod sub til toate exprimarile
de opinie sau de judecati care ar putea lua
o intorsatura interogativa. El face aceasta
cu vivacitate ~i buna dispozitie.
inainte de a-~i asuma rolul, fiecare
moderator ar trebui sa caute modul eel mai
simplu, convenit impreuna cu participantii
sau cu eel care 11 reprezinta, de a reaminti
regula vizind respectul fata de narator. El
poate Iua, de exemplu, forma expresiei de
sorginte engl~zeasca objection votre
honneur, urmata de o invitatie de a refor-
mula ; el poate ridica, de asemenea, pro-
blema regulilor neformale ale GAP-ului,
poate arata un carton pe care scrie
,permiteJi - reluaJi" ori poate utiliza un
obiect, un instrument sonor de tipul clopo-
telului, soneriei sau, pur §i simplu, o
bricheta etc.
Este evident ca nu se pune problema
ca moderatorul sa se opuna preocuparilor
diferitilor participanti' ci sa le modereze
pornirile impulsive, permitind o interogare
deschisa, temperata.
RAPORTUL CU REALUL 97
El trebuie sa fie atent Ia modul de a De regula, moderatorul i~i poate
adresa intrebarile, care pot viza orice indeplini strict obligatiile , ri'iminind
domeniu, cu conditia sa nu cantina vreun rezervat in ceea ce prive~te chestionarea.
sens secundar, de tipul unei critici sau a! Din timp in timp insa poate adresa el insu§i
unei judecati deghizate. unele intrebari .
Reguli formale de procedura
GAP-ul se reune~te de mai multe ori, cu o Dupa fiecare intrebare, fireasca sau nea~teptata, C"')
periodicitate hotarita de comun acord (in mod C')
naratorul poate raspunde sau nu, trebuind
aleatoriu, o data pe luna, o data !a cincispre- insa sa asigure cominuitatea discutiei, mai ....
zece zile sau chiar saptaminal). Grupul ramine curind prin raportarea Ia intrebari sau prin
·w
z
cit se poate de constant in ceea ce prive~te completarea lor, dec it prin raspunsuri.
componen{a, pentru o perioada destul de tunga :2
(de exemplu, intre ~ase luni ~i unul sau doi A treia fazii ·::l.
ani) sau pe parcursul unui singur seminar. Cind chestionarea pare a fi s~ficienta, mode- :·g.
Fiecare ~edinta compona unul sau mai multe ratoru! le propune participantilor GAP redac- Q
studii asupra unor probleme profesionale (fie- tarea rap ida a unor asociatii de idei. critici ~i .·,: ·:
care avind patru faze). Un moderaror, desem- propuneri (durata: cinci-zece minute), cerin-
nat dinaime de catre grup, invita un 1wraror du-le sa scrie, pe o singura foaie sau pe trei
sa vorbeascii. foi distincte, nesemnate :
Primafazii - o idee. o imagine sau o situa{ie, chiar
Enuntul initial, scurt, este racut in citeva nea~tcptate, insol ite, Ia care sint pe cale sa se
minute de catre narator, care incepe sa expuna gindeasca, prin asociere cu situatia evocata
o problema profesionala legata chiar de exerci- de catre narator ;
tiul responsabilitatii sale (tara raport cu viata - o awocritica : .. Dacii a~ fi fast fn locul
sa privata). El vorbe~te direct. tara notite. tau, a~· fi avUl urmatoarea dificultate ..
incercind sa nu se plaseze intr-o pozitie avanta-
joasa ~i exprimindu-~i deschis incenitudinea - o propunere sau ni~te sugestii : ,Daca
in legatura cu el insu~i, comrarietatea cauzata eram fn locul tau, iatii ce a~ fi [ncercat sa
fac ... ".
de respectiva situatie ~i chiar neputinJa, redes-
coperitii, dar nu exagerata, prin intermediul A patra Jazii
problemei in discutie .
Mesajele scrise sint adunate ~i inminate
A douafazii moderatorului, care se retrage cu naratorul,
Dupa eel mult cinci minute, moderatorul il pentru a face lectura acestora, sub semnul
opre~te pe narator, invitind grupul sa-i adre- unei relatii de facilitare. in acest timp, ceilalti
seze acesruia o serie de intrebari (durata : intre membri ai grupuhii initiaza schimburi intre
douazeci de minute ~i o ora). Aceasta proce-
ei in legarura cu situatia evocata, comuni-
dura este adoptata pentru a se evita monotonia
cindu - ~i impresiile personate.
~i pentru a preintimpina tentatia culpabilizarii
(a culpel).
Cind lecrura e incheiata, naratorul spune daca
dore~te
sau nu un schimb final cu subgrupul,
Fiecare intrebare trebuie sa fie deta~ata de nefiind obligat sa-~i exprime pozitia sau sa
orice fond de repro~, de eval~are sau de inter- ·· intocmeasca o dare de seama.
pretare. Moderatorurintrerupe cteci, cu umor,
dar tara intirziere, orice intrebare care implica Dupa ce schimbul final s-a incheiat ~i, even-
o judecata de valoare, exprimarea vreunei rual, dupa o pauza, poate fi abordat un al
opinii sau orice remarca in acest sens. El doilea studiu asupra unei probleme profe-
insu~i trebuie sa fie rezervat ~i sa nu adreseze sionale, Ia invitatia moderatorului, daca se
intrebari de cit, eventual, foarte rar. dispune de timp suficient.
r
98 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Nota
Din cind in cind , in interiorul grupului se
organizeaza cite o reuniune. Fiecare partici-
pant i~i prezinta propriile achizitii datorate
evocarii respectivelor probleme ~i in legatura
cu modul de funqionare a GAP-ului. Se dis-
cuta despre rolul de moderator.
_ Regulile neformale ale GAP-ului
:g·DreptuL La contrarietat.e ~i La neputinJa
1- Cu totii am fost, sintem ori vom fi, Ia un
:z moment dat, incurca!i sau contrariati de 0
'W· problema sau de 0 situatie.
i lll( N . . d . x . _ .
! IIIIi ~ u serve~te 1a mm1c ec1 sa-l repro~am cmva
•:3 aparenta sa neputintiJ., a~a cum e inutila nere-
; ( ) cunoa~terea propriei neputinte temporare.
18· 1
Cel care i~i propune sa fie .. ~mecher" nu este
· . deloc eel mai .. ~mecher".
A ajura prin intrebari
intrebarile , naive, insolite sau logice, pot
contribui Ia panoramarea neputintelor resim-
tite de catre cineva sau de catre toti (deci ~i
de catre noi in§ine) .
Fan1 judecaJi, fara compLicitate
E adevarat, ajutam prin intrebari, dar nu ne
aflam aici pentru a supune pe cineva unui
rechizitoriu sau pentru a judeca.
Suportul oferit naratorului
in timpul redactarii mesajelor de catre par-
ticipanti, moderatorul poate preintimpina
eventualele reactii din partea naratorului,
avind, apoi, drept misiune facilitarea citirii
lor de catre acesta din urma, pe care il
va ajuta sa recepteze corect continutul res-
pectivelor mesaje, pastrind un climat de
libertate, de naturalete a exprimarii. De
asemenea, el va fi Ia dispozitia naratorului,
pentru a discuta din nou in legatura cu
mesajele (anonime).
Naratorilor nu li se adreseaza nici o intrebare,
cu exceptia cazului in care unul dintre ei arata
ca ar dori o chestionare suplimentara.
A-ti scruta limitele, intr-un climat de
cooperare, nu echivaleaza oare cu a-ti acorda
~ansa de a te autodepa~i?
Pr~n urmare, daca persoanacare intreaba este
~gnata sau agasata, ~rebm: sa se cal~eze
mamt.e de a:~~ adresa l~tre~anle, necrmcmd.
dar mc1 flatmd sau mtnnd m compl!cnate cu
interlocutorul.
Fara exagerare
Orice chestionare trebuie sa se realizeze tara
nici un exces .
,Tot ceea ce e exagerat e nesemnificativ"
(Talleyrand) . Acela§i lucru este valabil ~i
pentru oricare dintre naratori, care trebuie
sa-§i aminteasca ca dificultatile invinse devin
aliatii cei mai siguri.
Sint necesare unele momente de refleqie ;
trebuie sa lasam lucrurile sa se deruleze
natural.
Propuneri pentru naratori
Fiecare narator trebuie sa aiba posibilitatea
de a aprofunda problemele care 1-au traca-
sat sau care il tracaseaza inca, intr-un eli-
mat de sustinere efectiva.
Probleme strict profesionale
E important deci ca naratorul sa aleaga
o situatie dificila, care, Ia prima vedere,
sa nu fie nici prea superficiala, nici prea
profunda, cu exceptia cazului in care se
simte, jntr-adevar, _in sigurama in interiorul
RAPORTUL CU REALUL
grupului, postura care sa-i permita sa
expuna o problema acuta. Este evident ca,
de fata cu cei de acela§i rang, se impune
evocarea unor chestiuni §i dificultati de
ordin profesional.
Libertate §i atitudine nondefensivii
in timpul chestionarii, naratorul, sustinut
de catre moderator, trebuie sa-§i aminteasca
faptul ca nu e obligat sa raspunda Ia intre-
barile puse, ci, dimpotriva, ca poate opta
pentru aprofundarea acestora, printr-o
refleqie asumata. El poate spune ceea ce
ginde§te in momentul respectiv, fapt care
nu constituie intotdeauna un raspuns direct.
El nu are nevoie sa se apere in fata nimanui
§i, prin urmare, nici in fata sa.
Stare de relaxare
Pentru narator, poate fi uti! sa se plaseze,
progresiv, intr-o situatie de relaxare, in care
in legatura cu GAP-ul ~i cu aplicatiile sale
Aceasta fi~a 1 de aplicatie nu are nici o preten1ie
de contribu!ie originaHi. E vorba de un rezumat
(sau, eel putin, o tentativa) al criticilor ~i propu-
nerilor ce au ·rezultat din aceasta experienta
~i. in sfir§it, de o incercare (rara indoiala,
modesta) de luare in considerare a acestora ...
Obiectiv : observarea §i autoobservarea in
timpul unui curs.
Problema : realizarea acestui obiectiv.
Mijloacele (sau instrumentele?) :
1. observarea unei clase pe viu ;
2. minicurs filmat ~i proiectat de pe o pozitie
critica §i autocritica ;
3. o grila de observare, cuprinzind mai multe
rubrici.
I . Extrasli din Actele Stagiului de Pregatire a
Formatorilor, CEPEC international (Centrul
European de Presa ~i Expansiune a Comu-
nicarii) (n .t.) .
99
sa asculte intrebarile, continuind firul
relatarii pe marginea ecourilor acestora. El
trebuie sa urmareasca in primul rind sa
devina el insu§i, inlaturind treptat toate
ma§tile care il impiedica sa observe latura
pozitiva (pentru el) a unei dificultati sau a
unei stari neplacute.
El poate considera intrebarile ni§te
semnale vazute printr-un retrovizor, ce ii
permit sa-§i defineasca mai bine conduita
pe care trebuie sa o adopte.
Simful umorului
GAP-ul nu trebuie sa furnizeze momente
de crispare, de autoculpabilizare sau de
proclamare a unor gre$eli, ci de exersare
sub semnul umorului, prin practicarea unei
luciditati din ce in ce mai ascutite, care sa
se exprime prin bonomie in raport cu sine
§i cu ceilalti.
~!f~~f'
Critici ~i propuneri (in raport cu cele de mai ;~­
sus) .~
2. Elevul trebuie sa evalueze un minicurs in ~Zi
raport cu un sisteli1 de evaluare aplicat. flill
2 ~i 3. Testarea procedurii (procedurilor) lSi
t;:»,
asupra formatorului.
2 §i 3. Elaborarea unei grile mai simple de
catre elevi ; suprimarea caracterului de evalu-
are aplicat grilei (modificarea acestui caracter
ar fi suficienta, probabil).
1, 2 §i 3. Precizarea obiectivelor evaluarii ;
evaluare sub forma de chestionar anonim §i
Iectura in grup sau mutuala.
2. Utilizarea mai substantiala a magneto-
scopului.
3. Delimitarea mai accentuata a caracterelor
supuse observatiei.
3. Suprimarea grilei de observare; citeva indi-
catii pentru fiecare rubrica ar fi suficiente.
 GAME ALE TEHN!CILOR DE GRUP
100
------- - -------------- -- --
I ~i 3. Formarea integratorilor/formatorilor in
spiritul tehnic ii conversa~iei.
3. Metoda de autoevaluare conduce Ia un blocaj ;
trebuie completata cu o de zbatere.
3. Defini~iile elementelor cuprinse in grila sint
bine precizate?
Rejleqii pe marginea criticilor ~·i propunerilor
I. Trebuie sa se arate :
- necesitatea obse rvarii ~i a autoobservarii ;
- limita numarului de caractere observabile.
2. E necesar sa se delimiteze:
- principalele caractere ale unei observa~ii ;
punerea de acord privind defini~iile acestora.
cu ilustrarea, discutarea lor ~i depistarea sen-
surilor ascunse ale cuvintelor.
Trebuie sa se realizeze un document de lucru
pe marginea constatarilo r (fi~a, grilii.. .).
3. Documentul de lucru trebuie supus testarii .
cu concursul formato rului, care se va auto-
observa cu ajutorul magnetoscopului ~ i care
va fi evaluat de ciitre stagiari , in mod
nenominal.
Studiu de caz conform tehnicii GAP
ID
,('I) Prima jaza
1-i Expunerea, de ciitre fiecare participant, a
ffi: unei probleme.
·:E ' , Un profesor de matematica nu are Ia inde-
~ mina ni~te clemente concrete, prin care sa
·()' trezeasca interesul copiilor (doar zece din
i;Q'~ patruzeci ~i cinci sint interesati). Ce s-ar
~C,t- putea face pentru ca majoritatea sa fie intere-
,"\:,.C. sara ? Cum se poate anima clasa ? "
A douajazii
intrebari din partea celorlalti participanti (~i
riispunsuri date de eel care ~i-a expus pro-
blema).
1. intrebare: Ce intelegeti prin ,a anima"?
Riispuns : A trezi interesul.
i. : Vreti ca o clasa sa fie animata sau sa
asculte?
R. : Sa ascu1te sau sa participe.
- Trebuie inversate rolurile.
- Trebuie suprimat magnetoscopul ; este nece-
sara o critica asupra rezultatelor, prin intoarce-
rea, eventual, Ia punctu I 2.
4. Se impune aplicarea ins trumentului de
observarc !a realitate. in timpul unui stagiu.
confrumindu-se evaluarile, pastrindu-se, in
limitele posibilitatilor. caracterul anonim al
acestora, pe parcursul conversatiei.
intrebare
Plecind de !a principiul conform caruia forma-
torn! ENS 1 , CPR.. i~i pastreaza privilegiul
de a-i nota pe stagiari, nu risca el oare un
blocaj in faza a patra?
Obsen•afie
Instrumemele necesare atingerii obiectivelor
1, 2, 3 urmeaza sa fie experimentate.
I. Ecole Nationale Superieure (Scoala Na!ionala
Superioara) (n.t.).
2. f. : Ati utilizat anumite instrumente?
R. : Da, dar nu am inregistrat vreo reu~ita.
De exemplu, am folosit reviste, insa elevii
manifesta un soi de dispret fata de matematica.
Am propus mici exercitii, dar, chiar cind sint
facile, unii copii nici nu-§i dau osteneala sa se
gindeasca Ia ele.
3. i. : in viziunea elevilor, matematica are
vreo finalitate?
R. : Fara indoiala, nu.
i. : E o clasa de baieti sau de fete?
4.
R. : Mixta.
i. : Lipsa omogenitatii face, probabil, lucru-
rile mai dificile. Exista o diferenta de moti-
vatie intre baieti ~i fete.
5. i. : Predati Ia clase care au examen?
R.: Da.
i. :Si nu exista diferente intre clasele cu
examen §i cele tara examen?
RAPORTUL CU REALUL
R. : Cele cu examen sint mai motivate, insa
tara nici un rezultat.
6. i. : Ce obiective urmariti? Sa obtineti
rezultate sau sa formati gustul pentru mate-
matidi?
R. : in orice caz, sintem obligati sa furnizam
o metodologie precisa pentru rezolvarea de
probleme, ~i acesta este, poate, un defect.
7. i.: Ati vorbit despre clemente concrete.
Or, instrumentele ce pot fi utilizate depind de
o situatie concreta. Nu ii revine oare profe-
sorului datoria de a le crea?
R. : Ba da, dar elevii nu accepta prea U§or
o situatie de animare foarte diferita de cursu!
centrat pe discursul profesoral.
8. i. : Eo problema personala 1 !ocala 1
natio-
nala? Aveti contacte cu ceilalti profesori? Si
ei se confrunta cu acelea~i probleme?
R. : Nu, nu exista colaborare .
9. f. : La orele de limba , Ia incepv.tul anului,
facem o leqie sau o prima leqie in care explicam
motivele ~i modul de invatare a respectivei
materii . Faceti acela~i lucru ~i Ia matematica?
R.: Nu.
10. f. : Ati folosit , putin mai inainte, termenul
,nullard" 1 • Nu e oare o eticheta in fata careia
unii elevi se declara invin~i?
R. : Unii nu incearca nici macar sa vada daca
pot in~elege .
11. f. : Ati discutat cu consilieri IJedagogici
sau cu inspectori?
R. : Nu, nu exista vreo coordonare in acest
sens.
I. Fara valoare, tara nici o competenta (n.t.) .
Gamele de abordare a unei
culturi de institutie
0 scurta descriere
0 interventie oarecare pe linga o institutie
nu se poate limita Ia ni§te stereotipuri cu
efect reductionist asupra valorilor, a normelor
101
12. i. : Fiecare notiune noua este introdusa cu
un obiectiv precis 1 De exemplu, pentru inva-
tarea integ ralelor, se poate a rata uti! izarea lor
in fizica .
R. : E dificil, daca elevul nu a studiat deja
programa de fizicil..
A rreiajaza
Fiecare i~i noteaza reaqiile fa\ii de problema:
idei ~i propuneri .
A parra jaza, simulran
!. Avansarea de propuneri
2 . Discutie in grup
• Pe adulti nu-i inte reseaza chiar totul. De ce
i-ar interesa pe elevi?
• Scoala produce ,nulitati in matematica" :
- referiri Ia limbaj ;
- demers deductiv, ~i nu inductiv : nici o situa~ie
de descoperire concreta .
A cincea jaza : sinteza propunerilor
- precizarea obiectivelor ;
- largirea cimpului de activitiiti;
- colaborarea cu profesorii de limbil. (lectura
enun~urilor);
- integrarca istoriei matematicii ;
- imroducerea de instrumente (microcompu-
tere etc.);
- demers experimental (,matematica failibila");
- reflectie asupra statutului erorii ;
- acceptarea faptului ca nu toti elevii pot atinge
acela~i nivel;
- activitate de grup interdisciplinar.
§i a spiritului care ii asigura functionarea ~i
care se regase~te in activitatile ei specifice.
E indispensabil sa existe o cunoa~tere
semnificativa privind ,cultura" sa psiho-
sociologica, favorizatli de unele abordari
selective, adaptabile specificitatii acesteia
§i implicind alegeri ale unor caracteristici
ce urmeaza a fi explorate sau ale unor poli
de structurare ce necesita o clarificare.
 102 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP RAPORTUL CU REALUL 103

2. Stabilirea unui raport intre variabilele ------- - ------------------

Obiective posibile
1. Efectuarea alegerii privind caracteristicile
sau variabilele culturale care pot fi degajate
nu dupa o prima impresie, ci abia dupa
analiza unei pluralitati de topici posibile.
desprinse ~i diver~ii poli de sr.ructurare
detectabili in interiorul institutiei.
3. Favorizarea pregatirii unui protocol de
investigare limitata !a clteva elemente
tipice, care pot constitui specificul culturii
explorate.
afirmate. Medierile acceptate. Observatiile form ulate. Nevo ile inve mari ate. Capacitatile
a~teptate. Modul de ascultare practicaL lnter- dorite. Calitatile admise. Tabelurile sinoptice
ventiile suscitate. Principiile explicitate. Legile at1ate in uz. Imaginile aparente . Programele
de aqiune evocate. Efectele scontate. prezentate. Software-urile uti lizate.
Punctele-cheie puse in evidenta. Ipotezele
Sfera caracteristicilor ce unneaza a fi detectate (~i puse in rezonanfa)
fntr-o cultura de institutie (fntreprin dere sau institu[ie publica)

Gamele de abordare a unei culturi de institutie

....C") I. Faza de detectare a ~nor
caracteristici unei reuniuni . Abilitatea de formalizare .
Produse
. lnformatie
_.......,____
-~ In mod indi vidual sau in echipa , indivizii Capacitatea de problematizare. Gustul simpli-
ficarii. Forta argumentlirii dialectice . Gindirea Cuno~t int e pe
Z . consul til o sferii a caracteristicilor de detectat domenii
·w, (a se vedea figura), manifestindu-~i dispozitia inductiva. Gindirea deductiva. Spiritul de Sistem
sintezi'i. Simtul demonstratiei. Utilizarea de bportunitfili Prioritati
·J : de a alege citeva dintre ele, dupa o discutie ce trebu1e
~. privind opiniile pe care ~i le-au racut deja imagini sau de metafore. SimT;Ul critic. Pragma- bbiecte valorificate
tismul. Fler pentru oportunitati. Simtul con- afirmative
U despre institutia respectiva.
0 :2. Faza de pregiitire a unui protocol tactului. Aptitudinea de a institui un climat de Specificul Perspectiva
·a incredere. Perspicacitatea. Suplqea. Finetea pe piata
· de in vestigare rapidii modului de a intelege. Calitatea intimpinarii.
Indivizii elaboreaza, in echipa, cu referire Ia Capacitatea de adaptare. Spiritul nondefensiv.
caracteristicile alese, unele modalitati de inte- Creativitatea. Sim(ul prioritatilor. Nivelul de
rogare sau anumite planuri de observare ~i de
adunare de date , pe care le vor aplica, cu o
atentie fata de contexte. Capacitatea de a pro-
gresa. Spiritul de ordine. Simtul organizatoric.
Rol•til
multiplicare ulterioara a diverselor lor variante. SimT;UI novator. Gustul pentru previziune. Sim-
Ei vor putea completa consideratiile asupra
caracteristicilor, ca ~i intrebarile sau observa-
tul sistematizarii. Originaiitatea. Forta logica.
Dinamismul. Calitatea de negociator. Simtul
masurii. Combativitatea . Stapinirea domeniu-
(
Resurse ,.__ _ Ima!!inea
ti ile aferente, prin consultarea unor referen- imreprinderii. t-·--t Srrategi i
lui informatic. sau a msmutiei
tiale de abilitati (tabelul I) sau de practici
(tabelul 2) . Tabelul 2
Referen[ialele vizfnd praClicile
3. Dupa faza adunarii ~i structurarii datelor,
o fazii de restituire poate permite stabilirea Puncte de sprijin. Obiective definite. Tinte
unui raport de ,rezonanta" intre diversele vizate. Parametri in vigoare. Referinte curente.
Micile texte aflate in circulatie. Bibliografiile
caracteristici, in vederea realizarii unei schite
a culturii institutiei vizate : aceasta poate fiuzuale. Citatele evocate. Tehnicile prelucrate.
realizata in forma de graf sau ca un contur Suporturile declarate. Instrumentele puse in evi-
ovoidal (in care rubricile sint inlocuite cu denta. Metodele recomandate. Exigentele for-
datele colectate) . mulate. Procedurile comunicate. Formele de
evaluare utilizate. Docimologia recunoscutli. ubintelesuri
Tabelul 1 Operatiunile scoase in evidenta. Activitlitile Probleme ce
ReferenJialul principalelor abilitii[i subliniate. Functiile distinse. Articularile. Anec- trebuie rezolvate Axiome.
apreciate fntr-o institu[ie dotele difuzate. Imaginile admise. Povestirile
Flexibilitatea comportamentelor. Intuitia. de tip saga privind. institu(ia. Analogiile (~i
Imaginatia. Spiritul deschis. Aptitudinea de metaforele) utilizate. Dificultlitile recunoscute.
a detecta. Gustul explorarii. Capacitatea de Faliile semnalate. Obieqiile stabilite. Anti-
elucidare. lnteresul pentru explicitare. Simtul nomiile constatabile. Planurile principalelor Procedee
consulfuii. Competenta in conversatie. Atitudi- expuneri. Problemele recunoscute. Varietatea
nea Ia un interviu. Fermitatea in conducerea .. de legaturi cuprinse in organigrama. Stilurile
-- -- -- - -- - --- ~ -----:---- ~ -----
 104 GAME ALE TEHNJC!LOR DE GRUP

Var ianta
~ · Abordarea studiului asupra figurii de echilibru - pertinenta sau compatibilitate ;
P a! polilor structurarii , realitate specifica unei - eficacitate sau adaptabilitate, recunoscute CAPITOLUL 5
Z institutii, se poate face prin observarea gra- sau explicitate de diver~ii membri (~i actori)
LIJ fului de mai jos, incercindu-se precizarea ai institutiei refe ritor !a polii cei mai vizibili
:e· gradelor de : sau !a cei care prezinta cea mai mare semni-
fica\ie in raport cu interven\iile particulare.
:::; - claritate sau clarificare; TEHNICI VIZIND CREATIVITATEA
() - acceptare sau toleranta ;
0
Q Graful polilor de structurare ce urmeaza a fi densifi.caji
fn cadrul unei instituJii Daca referirea metodica Ia real §i Ia problemele din teren este necesar a, Ia fel de
impor tant este, de asemenea, daca nu sa se evadeze din acest cadru , eel putin sa se
Capacitiiti Prcviziuni o..........._
poata lua o oarecare distanta sau un recul, pentru a se putea distinge mai bine
~ observabile ~ ~ expi!Cltc ~
problemele §i pentru a se gasi solutiile practice.
Scopurile lnccni rudini in acest sens, in activitatea de formare sau in pregatirea unor aqiuni se pot
Detenninari
propu<;c rccunoscutc utiliza unele moduri de exprimare mai putin rationalizate sau mai putin obi§nuite

~ lpoteze
explicati ve
/ ~ Propozi\ii /
elaborate
(prin intermediul unor grafisme sau asociatii libere), se poate recurge Ia unele
suporturi vizuale sau materiale (uneori figurati ve, precum fotografiile) sau chiar Ia

1 unele proceduri de prospectare sau de transformare imaginara.

Potentialul de creativitate al acestor tehnici poate facilita exprimarea diver§ilor

I
Alene. Suponun de SitU3\ll de Ml)loace de Activitil\1

\ 11 comportament
\ 1
expen_mentare ~~
de Inv a{are\
aq1une . org.unzare.

1 credne \ /
Sarc1m
lnova\ll
membri ai unui grup, ca o compensare fata de tendintele catre rutina. Cu ajutorul
lor, dintr-o anumita practica, a§a cum este ea expusa, se pot extrage idei §i modalitati

"T' PrOiecr-Cadru
pentru

Puncte de )nstitulii\
1
Acton .
inrervcnicnti

si rolur i\
D1spoz1t1Vc
de rclalii ~i

c~1Unicarc\
Planlfican .
dclegari .

r~onsabili\
novatoare, care sa nu fie doar mimetice, ci asimilate in mod original. De asemenea,
acest tip de tehnici il poate ajuta pe fiecare sa ia cuno§tinta de mecanismele reductioniste
care li prejudiciaza gindirea §i detcrminarile, ca §i de constringerile superflue pe
care le adauga involuntar unor instructiuni sau unor proiecte date. Ele fac apel §i Ia
o oarecare doza de umor, in virtutea faptului ca ne dctu r neaza, in mod oportun, de
ve dere Temc Rep rezen ti\ ri Evaluari Proccduri

tt Ia reactiile defensive, prea comune, in favoarea diferitului , a noului, a insolitului.

tt • tt tt • tt
tt .
Valo ri ~ lmagini ~ Sanqiuni ol( lngineric
Starute ~

Nevoi tt
Consultatii
tt
Credibilitate
tt
Cos.turi
tt
Prioritati
Exprimarea grafidi Obiective
1. incurajarea unei exprimari mai facile
Aceasta tehnica i§i propune explorarea
comunicarilor sau provocarea unei activi- (sau mai dificile! ), diferite, pentru indi-
tiiti de evaluare intr-un grup, gratie unor vizii aflati in grup.
suporturi grafice . 2. Facilitarea schimburilor, cu punctul de pie-
in acest scop , participantii realizeaza care in produqiile individuale sau colective.
desene individuate sau/§i colective, urmind 3. Favorizarea unor aspecte semnificative
diferite instruqiuni. de evaluare a unei trairi sau a unei activitati
Numarul de participanfi : variabil, de efectuate, prin utilizarea unui instrument
Ia opt Ia cincizeci, in subgrupuri de doi neobi§nuit de comunicare.
pina Ia cinci. 4. Evidentierea varietiitii relatiilor dintre
Durata : treizeci de minute-aproxima- membrii diferitelor subgrupuri .
tiv doua ore. 5. Schimbarea climatuh.i1 unui grup, prin .
ruperea de inertia schimburilor verbale .
 106 GAME A LE TEHNICILOR DE GRUP
:t_;-/,·
Exprimarea grafidi
-~; Organizarea
... Formatorul repartizeaza participantii in
'z·· subgrupuri de doi pina Ia cinci membri (Ia
1&1 ' intimplare sau conform unor criterii).
<:::&;. El incredinteaza fiecarui subgrup ni~te foi
i:) mari, creioane de mai multe culori ~i etichete
(,) (sau pioneze) , dupa care explica natura exer-
0 citiului, precizind instruqiunile.
~ - Activitatea grafidi
Nu se vorbe~te, sub ni~i un pretext.
Exprimarea sau eval uarea se face prin ele-
mente gra fice (figurative sau nu).
Alegerea culorilor ~i ordinea succesiunii gra-
fismelor nu sint impuse.
Uneori, se poate adauga urmatoarea instruc-
tiune : in fiecare subgrup, fie care, pe rind,
trebuie sa traga o linie sau sa coloreze cu o
singura nuanta.
Exploatarea exercitiului
Primele faze de unijicare
• Ansamblul produqiilor se poate reuni sau nu.
• La nivel individual, fiecare participant este
invitat, in cadrul intregului grup sau in sub-
grupuri, sa explice ce a simtit in timpul exer-
citiului: fata de grup, fata de un anumit
membru sau, in sfir~it, in raport cu ceea ce a
vrut sa exprime ca element existential sau
evaluativ in desenele respective.
• Formatorul sau profesorul poate explica
sau nu ceea ce a observat in legatura cu
comportamentele proprii fiecarui subgrup.
• Se poate reveni Ia nivelul subgrupurilor,
pentru a reflecta Ia semnificatia concreta a
desenelor obtinute, prin reexaminarea aces-
tara .. . Ele sint, intr-adevar, expresia comu-
nicarilor dintre membrii fiecarui subgrup,
dovada gradului lor de coeziune ~ide implicare.
Fiecare subgrup poate elabora un mesaj desti-
nat tuturor (sau formatorului).
Filzele ulterioare.de comunicare $i de rejlec[ie
in cadrul subgrupurilor sau a! intilnirii
generate, se pot studia :
• in mod obiectiv :
- importanta desenului in raport cu foaia, cu
folosirea diferitelor culori ;
- forma de reprezentare, figurativa (in funqie
de epoca ~i de loc) sau nu.
• In mod subiectiv : diferitele grade de partici-
pare a fiecaruia, ceea ce, in mod global, se
percepe ca fiind evaluarea subiectiva a vietii ~i
activitatii grupului, dominantele pozitive sau
negative, continue sau discontinue ale grafis-
melor etc.
Variante
Animatorul poate orienta instruqiunile in
funqie atit de un obiectiv de comunicare, cit
~i de unul de evaluare.
El poate cere ca desenul sa aiba Teferinta Ia
anumite clemente : , VeJi exprima mi$Carea
miirii" sau , Ve[i indica escaladarea dificilii
a unui munte" sau , VeJi simboliza prezenJa
focului" sau, in fine : , Ve{i detalia adieri de
vinr sau mi~ciiri ale aerului".
Focalizind asupra grupului: , VeJi schemmiza
via[a grupului ~i ambianJa acestuia" sau:
, Ve[i simbo/iza munca implinitii".
Cerind evocarea unei situatii imaginare :
,DesenaJi o viitoare insliluJie FOlarii"; ,o
casii cu o ambianJa reconjonantii"; , un birou
in care munca e pliicUiii"; ,un ·metier cu
randamem foane bun" etc.
in tot acest timp, activitatea in subgrupuri poate
fi acompaniata de o muzica de fond sau de ·
scurte secvente muzicale, in consonanta cu
instruqiunea in cauza sau cu ambian{a.
Avertismente
Formatorul sau animatorul va trebui sa men-
tina o atitudine rezervatli ~i o anumita doza
de umor, pentru a reduce riscul unor analize
extrem de aspre.
Trebuie sa se evite trartsformarea acestui exer-
ci{iu de comunicare intr-un test proiectiv, urma-
rindu-se, in schimb, pastrarea fondului sau
sugestiv, rara decriptarea simbolismelor
indfviduale incluse in produqiile aferente.
Criticarea, din punct de vedere estetic, a gra-
fismelor astfel obtinute (printre care, adesea,
se gasesc ~i creatii interesante) devine un act
gratuit.
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
Tehnica galaxiilor
in legiiturii cu o problema data sau cu
un cuvfnt, membrilor unui grup li se cere
sa exprime spontan unele idei, fntre care
se vor stabili unele elemente de legiirurii.
Toate aceste asociaJii vor fi comunicate pe
miisurii ce participanJii vor lua cuvfmul.
Pleclnd de Ia reperarea asocierilor de
cuvinte-cheie, care au puncte comune sau
se opun, in frazele exprimate se vor putea
degaja :
reaqiile afective ale grupului;
Tehnica galaxiilor
0 galaxie este formata dintr-o grupare de
cuvinte-cheie, care au fost exprimate in depen-
denta de un cuvint-cheie considerat central,
a~a-numitul nucleu a! galaxiei. Acesta a obti-
nut o inalta cota statistica, exprimind o idee
esentiala a grupului.
Determinarea, impreunii cu grupul,
a nucleelor galaxiei
Schema de analiza
Se pune problema determinarii :
- galaxiilor care exprima elanul spontan al
grupului, subiectivitatea sa , ace! Eu-care-
-vrea-sii-triiiascii ;
- galaxiilor care se opun acestui Eu, ecra-
nindu-l;
Tehnici de brainstorming
Origine
Inventat in 1939 de ciitre Alex F. Osborn
brainstorming-ul este frecvent utilizat in
domeniile tehnice, comerciale ~i publici-
tare; intr-un mod mai general, el poate fi
aplicat oriunde se cauta descoperirea unor
idei noi.
107
- intrebarile pe care ~i le pune acesta ;
liniile de aqiune pe care ~i le traseaza
in mod spontan.
Obiective
1. Utilizarea capacitatilor imaginative ale
membrilor unui grup.
2. Explicarea unor atitudini latente fata de
o problema data.
3. Asocierea explorarii intuitive ~i a rapor-
turilor de rationalitate.
..·.,
;*'' ·••
- galaxiilor care exprima reaqii centrate pe .~g·(
aqiune (de _exempl~, concentrare, atac, -~~
tlicere, munca dtscreta ... ) ; ~,z-:
- galaxiilor exprimind reaqiile afective . ij,jr·;
intrebarile cele mai profunde se vor na~te din ~::E~
miezul galaxiilor de opozitie. Tot in jurul ~~!
acestora se vor manifesta reaqiile afective ~Ci) ~
eel~ mai puternice ~i liniile de aqiune posi- . ,gi
btla. ~,~
Celelalte cuvinte-cheie aderente
Ia acest nuclcu central
Trebuie sa se tina cont de frazele formulate
de catre participanti, determinindu-se princi-
palele intrebiiri pe care grupul, dacii vrea sa
avanseze, trebuie sa le elucideze.
0 scurta descriere
Brainstorming-ul (literal : ,furtuna in
creier") este o metoda colectiva de ciiutare
a unor idei noi, prin care participantii
expun, intr-un mod cit mai rapid ~i cit mai
putin critic posibil, toate ideile inspirate de
o problema.
Numiirul de participanJi : grupul optim,
intre ~ase ~i douasprezece persoane (even-
tual, mai multe).

!08 GAME ALE TEHNICILOR DE GRU P
Durata : de la patruzeci de minute pina
la doua ore sau mai mult.
Obiective
1. Analizarea problemei avansate, sub o
infinitate de aspecte ; producerea cit mai
multor idei.
2. Preluarea ideilor in starea lor incipienta,
a~a cum se formeaza, inainte de a fi canali-
zate de gindirea logica ."
3. Explorarea potentialului intuitiv, asocia-
tiv ~i conceptual al unui grup de persoane .
4. Reperarea obstacolelor din calea creati-
vitatii, a elementelor apriorice, a obi~nuin ­
telor, constrlngerilor, inchiderilor.
Organizarea
Nenumarate slnt conditiile care contribuie la
cre~terea productivitatii brainstonning-ului.
Tehnici de brainstorming
; Prima faza : analiza problemei
·.F· Participantii incearca sa analizeze problema,
:z ~ descom~uni?d -o in atitea part_i, as?ecte sau
; 112 fatete, cite smt necesare. E1 el!mma elemen-
'!aJr tele constringatoare, care nu ofera posibili-
i~.: tatea unor modificari.
l()~ Animatorul poate participa ~i el Ia aceasta
!O:l analiza, adres.ind intrebari intr-un mod cit
[El; mai deschis §i avind grija sa se abordeze mai
~~ multe subiecte simultan.
A doua faza : cautarea colectiva de idei
Prima instruc[iune
Toate ideile sugerate de problema trebuie sa
fie exprimate prin fraze simple sau prin cuvinte
scurte ~i exacte. Cu alte cuvinte: ,Spunefi
tot ce va trece prin cap".
A doua instrucfiune
Trebuie sa se evite orice atitudine critica care
ar putea conduce Ia formularea unci judecati
------------ - -------------
f
l
i TEHNICI V!ZfND CREATJVITATEA
Momentul eel mai favorabil, in care
participantii sint extrem de destin~i ~i
disponibili, este, de cele mai multe ori,
dimineata.
Spatiile trebuie sa fie lini~tite ~i con-
fortabile, pentru a favoriza concentrarea :
o mare suplete In aranjarea lor stimuleaza
mobilitatea celor prezenti, largind gama de
posibilitati.
Echipamentul material pus la dispozitia
participantilor trebuie sa fie variat ~i u~or
de manevrat : table, foi mari pentru scrierea
ideilor pe masura ce sint exprimate, even-
tual un magnetofon sau un magnetoscop.
Grupul de brainstorming are o functio-
nare optima atunci clnd in componenta sa
intra intre ~ase ~i douasprezece persoane ;
daca numarullor e mai mare, se recomanda
constituirea unuia sau a mai multor grupuri
paralele.
Eterogenitatea grupului (diferente de
virsta, de sex, de competen\i"i, de nivel
ierarhic etc.) favorizeaza asociatiile de idei,
imbogatind intregul proces.
sau Ia o selectare a ideilor: ,Nu judecafi, nu
alegeJi".
A treia instruqiune
Nu ezitati sa vii inspirati din ideile celorlalti.
pentru a le dezvolta, a le transforma sau a
ajunge Ia ni~te idei noi ; produqia grupului e
mai importantii decit cea a indivizilor. , Utili-
za!i ~i transforma[i ideile celorlalfi".
A patra instrucfiune
Nu trebuie sa se caute idei de calitate, ci sa se
pastreze, inainte de toate, obiectivul cantitatii,
cu acumularea tuturor ideilor, inclusiv a celor
mai ciudate : ,Dafi ma.ximul de idei posibile,
chiar ~i pe cele nebune~ti".
Dupa enuntarea acestor instruqiuni, se impune
fixarea cu exactitate a duratei exercitiului : de
Ia zece minute pina Ia doua ore, in funqie de
natura problemei ~i de numarul de persoane
prezente.
A treia fazii: recoltarea
~iexploatarea ideilor
1 . Clasarea ideilor
Participanti i incearca, cu ajutorul animatoru-
lui, sa claseze ideile pe categorii , pe ordine ,
ansambluri semantice sau tcmatice .
2. Selectarea ideilor
Pe marginea clasamentului, participantii ope-
reaza o seleqie pe doua niveluri: mai intii
ideile bune, apoi cele stralucite.
A1egerea ideilor bune se poate face conform
unui anumit numar de criterii: posibilitati
de aplicare, compatibilitate cu alte idei deja
adoptate, inscrierea intr-un anumit cadru de
referinta etc.
Selectarea ideilor stralucite se poate realiza
printr-o metoda de comparare pe perechi,
pri nt r-o evaluare dependenta de unele critcrii
ce vizeaza calitati cerute sau in funqie de o
apreciere operationala, privind eficacitatea pc
termen scurt, mediu ~i lung.
Semnificatia ansamblului produs
~i meditatia asupra acestuia
La sfir§itul ~edintei, animarorul poate ajuta
grupul sa degajeze semnificatiile, supozitiilc
~i simbolismele cuprinse in ansamblul ideilor
exprimatc, dupa care, intr-o a doua etapa,
Tehnici de prospectiva
Unor grupuri mici li se propune sa-~i
imagineze ce ar putea deveni o institutie, o
activitate sau o situatie care ii privesc, intr-un
viitor mai indepartat sau mai apropiat. Li
se cere apoi sa confrunte diferitele lor
prospective cu problemele prezente.
0 scurta descriere
Aceasta tehnica a fost deseori aplicata, mai
ales pentru a studia devenirea unei mari
universitati, pentru a cauta noi forme de
!09
poate facilita emergenta unci expresii sau a
unei refleqii, dincolo de obstacolele ~i stimu-
larilc intilnite pe parcursul producerii de idei.
Organizarea grupului de-a lungul
celor trei faze
Grupul se poate organiza in mai multe fcluri .
Primul exemplu: acela~i grup, acela~i
animator, pe tot parcursul celor trei faze.
Al doilea exemplu: doua subgrupuri, G I ~i
G2, ~i un animator.
- Prima faza: G I analizeaza problema, G2 il
supune observarii pe G I .
-A doua faza: G I produce idei , G2 il observa
pe Gl.
- A treia faza : G2 aduna ~i selecteaza ideile
lui Gl.
AI rreilea exemplu: doua subgrupuri, doi
animatori .
- Prima faza: G 1 analizeaza problema cu
animatorul A I. G2 analizeaza problema cu
animarorul A2.
- A doua faza: G I produce idei lmpreuna cu
animarorul A 1, G2 face acela~i lucru cu A2.
- A treia faza : G 1 ad una ~i selecteaza ideile
lui G2 cu animarorul A2 , G2 aduna ~i selec-
tcaza ideile lui G 1 cu A 1.
turism social, pentru a analiza posibilita-
tile unor organisme internationale, pentru
a gasi noi deschideri in metodologie ~i
pedagogie.
Numii.rul de participanfi: variabil, intre
zece ~i o suta.
Durata : intre o ora ~i trei ore, pentru
activitatea in grupuri mici ; o ora pina Ia
trei ore, pentru ~edintele in plen.
Obiective
1. Obtinerea unei deta§ari in raport cu grijile
imediate §i cu blocajele provocate de acestea.
 110 GAME ALE TEHN!CILOR DE GRUP TEHNIC1 VIZiND CREATIY1TATEA 111

2. Facilitatea reflectarii asupra prezentului, 5. Reliefarea efectelor legate de cenzura,

Faza Fdin[ei generale Faza specifica micilor grupuri
prin proiectarea dificultatilor ~i a mizelor care constituie obstacole In calea evolutiilor
real e. sau a adaptarilor. 0 prima ~edinta in plen permite unificarea Micile grupuri se pot reuni din nou, conform
orientarilor imaginare ale prospectivei studi- unei instruqiuni de aplicare imediata: ,Din
3. Favorizarea unui proces prin care imagi- 6. Relnnoirea raporturilor interpersonale ate, prin intermediul unor rapoarte, scrise sau tot ceea ce s-a elaborat, indicaJi acum ce ar fi
natia sa fie In slujba unor solutii de viitor. prin medierea unor imagini asupra viitorului . orale, al unor panouri de prezemare. Printre posibil de realizat pfnii peste doi ani" sau
ideile ~i imaginile produse, forma~orul propune chiar: ,Din toate aspiraJiile ~i visele expri-
4. Con~tientizarea, de ciitre indivizi, a pro- 7. Stimularea apariliei unor demersuri noi relevarea eel or convergente. Dupa acest moment, mate, reliefafi cam 5% din cele care par sii fie
priilor lor aspiratii ~i a cailor de realizare, sau a unor solulii practice privind un anu- grupul discuta despre aspiratiile care tinct sa fntr-adeviir aplicabile".
In cooperare, a acestora. mit organism. se contureze gratie aces tor convergente ~i care
Faza de ~edinJii fn plen
pot sugera unele posibilitati de aqiune, deli-
berate in comun sau in cadrul subgrupurilor. 0 a doua ~edinta de acest fel poate permite
Sedinta se desfll~oara sub semnul preocupllrii compatibilizarea proiectelor pe termen scurt.
Tehnici de prospectiva De asemenea, formatorul poate invita grupu-
·.~~ de a da un continut pract-ic propunerilor, chiar
celor mai simple, care se preteaza eel mai bine rile sa reflecteze Ia exercitiu in ansamblu ~i
~ -. Faza de prezentare conceptii de tip science-fiction, chiar de Ia
Ia aceasta; ea difera de analiza critica, ce se sa-~i analizeze pozitiile in raport cu constr1n-
·-~·· Formatorul explica sensu! demersului pros- inceputul schimburilor initiate intre ei. poate efectua in urma unui brainstorming. gerile impuse de situatia lor prezenta.
:ffi pectiv ~ida indicatii practice micilor grupuri. Faza de explorare prospectivii
::!5 Acestea (intre cinci ~i opt persoane) sim com-
. puse din indivizi apaJ1inind aceluia~i ansamblu. Poate dura intre o ora ~i jumatate ~i trei ore .
8·
·:o·
Ei sim invitati sa studieze, in prospectiva. ce in cadrul micilor grupuri, participantii se sti-
vor deveni peste zec~, cincisprezece, doua- muleaza reciproc pemru a se avima cit mai
Variante Indivizilor le este destul de greu sa-§i folo-
seasca imagina!ia, sa viseze, sa se vada
·,a· zec1, tre1zec1 de am, m anul 2~30_ etc. aces: mult in propriul imaginar. Sint excluse criti- Formatorul poate provoca imaginatia crea- in viitor, chiar In ciuda atltor schimbari
·,_. ;. ansamblu, orgamsm, spa\IU, a~ezammt, aceasta cile. ironiile, obiectiile sau evaluarile negative, toare cu ajutorul unor multiple documente tehnologice ~i culturale care s-au produs in
· institutie, metodologie, conceptie, dominanta de genu! : ,Este imposibil, e absurd! ". Pot fi referitoare Ia institutia, la organismul, la ultimii douazeci-treizeci de ani.
~.a . m.d. Instruqiunile pot fide genu!: ,Cum aplicate cele patru reguli ale brainstorming-ului Formatorul trebuie sa insiste, sa lncu-
metodologia sau concep!ia ce urmeaza a fi
vafuncfiona universitatea voastra/a~ezi:imfn­ (cit mai multe idei sau imagini, fllra cenzura, rajeze, sa propuna scenarii nea~teptate, sa
supuse prospectarii (monografii; elemente
tul vostru peste doui:izeci de ani ? " ; , Cum chiar ideile , trasnite" ; se recomanda chiar dea dovada de umor.
statistice ; studii de proiectare asupra viito-
va fi organizat un centru de documentare ~i plagierea ideilor celorlalti ; nici o critica sau
rului ; scenarii contrastante ; interviuri de La sfir~itul activitatii, multe dintre
informare fn anul 2030 ? " ; , Care vor fi reticenta).
speciali~ti etc.) . obstacole slnt In general depa~ite, demis-
relaJiile dintre piirinJi ~i dasciili. dintre profe-
De fiecare data cind o persoana emite o idee, De asemenea, el poate experimenta unele tificate. Sint conturate noi cai, iar unele
sori ~i discipoli peste zece ani ? " ; ,Descrie[i
e esential ca, timp de citeva momeme, sa fie conflicte interpersonale sau intercategoriale
formele de examen (bacalaureat sau licenJii) tehnici legate de creativitate (mai ales rna-
ajutata, prin apelul Ia imaginatie, in loc sa fie i~i gasesc solutionarea, caci e foarte adeva-
care vor fi adoptate fn secolul XXI" ; ,,Ima- trice de asocialii forlate sau bisocialii ').
criticata. Se recomanda utilizarea diverselor rat ca dificultatile prezente nu pot fi supor-
ginaJi-vii activitiiJile interdisciplinare, spri- in loc sa trateze problema unui ansam-
tehnici vizind creativitatea (amplificarea sau tate ~i depa§ite dedt prin raportare Ia vii tor.
jinite pe informatica, peste o jumi:itate de blu caruia li apaf!in participantii, forma-
secol" ; , Cum va fi pedagogia anului reducerea unor date ; dezvoltarea unor asociatii torn[ poate propune studierea unor solulii
2030?" ; ,Gi:isiJi noi soluJii, necesare rezol- nea~teptate, fortate; practicarea unor identifi-
originate pentru o criza ce atinge o tara
vi:irii conjlictelor sociale peste doui:izeci de cari de rol sau de situatie ; rasturnarea tuturor Tehnica fotolimbajului
ani" etc. constringerilor in posibilitllti infinite etc.) . imaginara sau una reala (Ministerul lndus-
triei ~i Cercetarii din Franla a produs ni~te
Fiecare instruqiune (~i perspectiva sa) poate Formatorul sau unii animatori pot adresa mesaje in anii '60, o echipa de formatori a
fi stabilita de catre formator sau elaborata scrise, prin care sa incite Ia visare ~i indraz- filme in care slnt descrise tari imaginare,
pentru a stirnula inovatia). intreprins o lncercare de a Iuera cu grupuri
impreuna cu participantii. Pot exista variatii neala. Acestea trebuie sa circule in interiorul variate, mai ales de adolescenti, utilizind un
in formularea unei instructiuni; in functie de grupurilor, din cind in cind, pentru a stimula
material proiectiv constituit prin alegerea
diversele grupuri mici, carora li se pot da imaginatia participantilor, pentru a le stirni
chiar instruqiuni diferite. curiozitatea ~i orgollul de indivizi capabili de Comentarii unor fotografii 2 testate pentru proprietatea
La sfir~itul acestei faze, formatorul trebuie sa prospectare, pe un fond de buna dispozitie.
insiste ca participantii sa faca un efort de - Formatorul vegheaia Ia mentinerea unui astfel Experienta arata ca apelulla o sincronizare
imaginatie ~i sa nu ezite sa exprime pllrerile cele de climat, care sa faciliteze slabirea rezisten- cu un timp viitor nu e prea u~or de realizat. 2. Pentru un studiu mai aprofundat, a se vedea
lucrarea lui Alain Baptiste ~i a lui Claire Belisle,
mai fanteziste, an_tici~arile cele mai exagerate, telor ~i eliminarea rutinei. Phmomethodes, Du Chalet, Paris, 1978. Aceasta
1. Termen popularizat de catre Arthur Koestler. editura publica ~i coleqii de fotografii seleqionate.
 112 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
lor de a determina reaqii ~i ginduri.
Ulterior, tehnica in discutie s-a raspindit,
in primul rind in formarea adultilor.
0 scurta descriere
Membrii unui grup sint invita(i, conform
unor instruqiuni specifice sau pe baza unei
teme date, sa aleaga una sau mai multe
fotografii dintr-un lot de cincizeci pina Ia o
suta, eventual de acela~i format (sau poate
chiar mai mare), fixate 'pe ni~te mese (sau,
daca e cazul, a~ezate direct pe sol). Partici-
pantii prezinta, pe rind, fotografiile pe care
le-au ales, explicindu-~i optiunile ~i schim-
bind impresii ~i explicatii in raport cu
fiecare alegere in parte (alegere intemeiata
pe o exprimare personala, ghidata de ima-
ginatia creatoare) .
Numarul de participanfi: intre ~ase ~i
treizeci de persoane (sau mai multe, daca
se constituie subgrupuri), adulti sau tineri.
Durata : intre o ora ~i trei ore (sau chiar
mai multe zile).
Obiective
Crearea unui grup, abordarea unui subiect,
realizarea sintezei unei activitati, confrun-
tarea prin intermediul unor suporturi mate-
riale . Mai exact:
'4li~
~
Tehnica fotolimbajului
~
Faza de organizare
i~ Formatorul expune metoda de Jucru : nu e
,
~z:~ vorba de un test, ci de un material care favo- concept. evencment ~stone sau nu, m legatura
rizeazli _comunicarea §i aprofundlirile atit in cu g_~upul, cu stagcul, cu o anumita faza a
I
" ~ pia~ ratiOnal, cit §i in plan afectiv. El prezintli stu.dc_c~or etc.
~~ apot materialul . fotog:afic, descrie modul Prcvc~c. toate fot_ogr~fiil~. _una cite una. Nu va
~JIJ de desra§urare §I exphcli instruqiunea care grabqc, alege{c-o m lmc~te pe cea care va
.
~0.~ define§te faza alegerilor individuate.
tD; Respecuva · · .
mstructmne poate fi de genu! :
• ,.Alege{i una sau mai multe fotografii care sii"~~pcerrc_mcaf11 sa_ gaslfl tree fotografl_i pri_n c~re
t . x . .
expnmu eel mat bme ceea ce simJifi sau · sinteJi".
--------------------------
l. facilitarea, printr-un suport estetic,
concret, a exprimarii fiecaruia in interiorul
unui grup;
2. sustinerea posibilitatilor de a lua cuvin-
tul prin intermediul imaginilor ;
3. permiterea explicarii rezonantelor per-
sonale Ia o tema, prefatind explorarea
rationala;
4. intensificarea con~tiintei individuale ~i
colective privind originile ~i reprezentarile
relative Ia un domeniu ;
5. oferirea unei modalitati de luare de con-
tact ~i de comunicare favorabile constituirii
unui grup sau unei echipe ;
6. acordarea unor posibilitati de a efectua
sinteza, revigorarea evaluarii unei faze de
studiu sau de confruntare in cadrul unui
grup;
7. constituirea unui material de reevaluare,
care sa permita reglarea relatiilor in inte-
riorul unui grup ;
8. favorizarea ascultarii ~i a acceptarii fie-
carei persoane in cadrul grupului ;
9. stimularea creativitatii ~i sensibilizarea
fata de simbolurile vizuale ;
10. studierea caracteristicilor (~i a cli~eelor)
unui univers socio-cultural.
o anumita te~. ipo~eza •. teorie, cu_ un anumit
.
gindi{i in legatura cu ... activitatea voastra cu
place sau vii displace eel mai mutt (sau pe
ambele)".
• • . • • .. .
..,. a c, m acest moment ~~ accc cme
'
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
• ,.Care sint fotografiile care, dupa piirerea
voastra, exprimii eel nwi bine grupul ? "
• , Ve{i ciiuta, in tot ceea ce vii stii Ia dispo-
zi{ie, douii sau trei fotografii care sii ilustreze
problemele puse astiizi in cadrul studiului
nostru (sau care sii desemneze orientiirile ce
s-au profilar)" etc.
Faza alegerilor individuale
I se vor consacra intre ~apte ~i treizeci de
minute.
Diversele fotografii sint dispuse pe una sau
mai rnulte rnese, suficient de distantate, pentru
a fi U§or de observat.
Fiecare participant face, in lini~te, turul expo-
zitiei de fotografii, a§teptind sa fie impre-
sionat, provocat de una dimre ele. El alege
apoi una sau rnai multe, respectind instruc-
tiuni le, tot flira sa vorbeasca .
Cind alegerilc individuale par sa se fi efectuat
(dupa §apte, zcce, treizeci de minute ... ), for-
matorul invita pe fiecare sa ia fotografia sau
fotografiile alese. Daca aceea§i fotografie este
tintita de mai multe persoane, ca va trece din
mina in rnina, cit mai repede posibil.
Faza reunirii
Grupul (sau fiecare subgrup) se reune§te in
cere, fiecare rnernbru prezentlndu-§i fotogratia
(fotografiile), pe marginea careia (carora) cei-
lalti participanti i§i comunica impresiile,
Variante
Variantele, diferite de cele provenind din dis-
tribuirea grupului in subgrupuri, se definesc
in raport cu materialul fotografic cu ajutorul
cliruia se efectueaza activitatea. Materialul
este constituit, de obicei, din ni~te dosare
specifice fotolimbajului, existente in comert,
cuprinzind intre patruzeci ~i opt §i nouazeci §i
opt de fotografii (de format 16 x x 23,5 sau
25 x 32), realizate de mari fotografi ~i regru-
pate conform anumitor teme (omul §i proiectul
sau ; relatiile umane ; banii ; mizeria ; publi-
citatea; rasismul; natura; valorile unei cul-
turi ; valorile mai rnultor culturi ; situatiile de
grup; rolurile sociale etc.) .
113
punindu-i intrebari in legatura cu motivele sau
cu semnificatia alegerii . Nu trebuie sa existe
nici critica, nici interpretare in aceasta faza.
Formatorul faciliteaza schimburile, asculta,
acorda dreptul Ia cuvint, intervine personal,
reaminte~te instruqiunea, previne tentativele
de interpretare sau de comentare agres iva.
ajuta Ia reformularea impresiilor care nu sint
explicite, face prezentarea propriei sale alegeri
de fotografii, propune sugestii pentru apro-
fundarea limbajului fotogratic ~i a codurilor
acestuia etc.
Faza de evaluare sau de simezii
Daca e vorba de un singur grup, formatorul
invitli participantii sa analizeze trairea fazelor
precedente §i sa formuleze, in cornun, conclu-
ziile care se degaja cu privire Ia tema explorata
sau de supus explorarii ori privind grupul
insu§i.
Daca exista activitati ale unor subgrupuri, fie-
care dintre aces tea procedeaza Ia alegerea unui
anumit numar de fotografii, ce urmeaza a fi
extrase din alegerile individuale pentru a fi
prezentate celorlalte subgrupuri, cu scopul de
a reliefa unele convergente (§i divergente)
caracteristice subgrupului respectiv. Ya exista
deci, Ia reuniunea generala, o noua faza de
cumulare a alegerilor efectuate de subgrupuri,
urmata de o faza de confruntare sau de apro-
fundare (eventual, cu ni§tc grile), in legatura
cu tema in discutie sau cu grupul.
Prima variantii '.&::;
Materialul ~oate fi constituit dintr-un dosar 11
de fotografii, alese de catre formator sau de-~
catre echipa de formatori, din coleqii proprii, ~W i
din reviste ilustrate, din reproduceri... ~·
JBi
Pe parcurs, va exista o faza de schimburi
privind motivele persongle care au guvernat, ~~{
in raport cu tema sau cu grupul , alegerea i\ii
respectivului dosar.
A doua variantii
~
J
Aceasta poate consta intr-a triere efectuata de
catre participanti, in legatura cu un ansamblu
-------- - ----
 114 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
--------------------------]
de documente (originate sau extrase din
reviste) aduse de formator. La sfir~itul activi-
tatii , vor exista momente de refleqte pnvmd
motivele ~i modalitatile efectuarii acestei
trieri, prin care se va stabili un dosar comun,
pe marginea caruia se va putea organiz.a o
intilnire a persoanelor implicate. Se va putea
adauga o instruc;iune de redactare a unei
legende (pentru fiecare fotografie inc! usa in
dosar).
Comentarii
Aceasta tehnica este extrem de productiva,
cu conditia sa ramina in perimetrul unor
schimburi §i a! unui dialog direct, susiinut
cu umor §i buna dispoziiie, tara tendinp
de a interpreta sau de a exercita presiuni
asupra persoanelor prezente.
Medierea imaginilor fotografice favo-
rizeaza, intr-adevar, unitatea interioara a
fiecarui participant. Sentimente, emotii,
amintiri, impresii, ginduri multiple sint
Fotolimbajul
U)
Exemplu legat de aceasta metoda, care facili-
'It teaz.a elaborarea unor proiectc de formare
...z individuate ~i colective:
.Ul Extras dintr-o Lista de instrucfiuni 1 :
:::e · - Alegeti una pina Ia trei fotografii, maxi-
;,=~ mum, pentru a explica persoanelor din grup
~·~ ce a~teptati cu prioritate de Ia aceasta activi-
\flltate de formare pentru care sinteti aici.
...J - Alegeti fotografiile ce exprima modul in
care intelegeti sa participati, mai mult sau
mai putin activ, Ia aceastl:i aqiune.
1. Ata~atll unei colectii de fotografii a editurii
Chalet, Paris.
I. Structura (germ., n.t.) .
2. Cf lucrarea coordonatll de Andre Lichnerowicz,
Fran<;oise Perroux ~i Gilbert Gadoffre, Analogie
- .
A rreia varianta
E posibilii ~i alegerea uno r serii de fotografii
lipite, eventual, pe un canon de format unic,
aduse de fiecare dintre participanti sau de volun-
tari , provenind din coleqii personate sau din
diverse reviste ilustrate, ~tiintifice sau nu.
Se va putea da o explicatie asupra semnificatiei
alegerilor care au condus pe fiecare (sau pe unii)
sa asamblez.e ~i sa aduca aceste serii de fotogra-
fii, in vederea realiz.arii unui dosar al grupului .
reunite graiie formei, gestalt 1-ului sensibil
a! imaginii §i limbajului sau. Ele asigura
prin care se pot folosi experimentarile altor
un exercitiu a! metaforei, care permite rew-
persoane.
narea realului in interiorul eului §i rezo-
narile acestuia in miezul realului. Apelulla
analogie susiine, pe de alta parte, comu-
nicarea interpersonala §i pe cea grupala,
care au nevoie de imagini §i simboluri .
Acest ape! este eseniial, in sfir§it, pentru
elaborarea operatorie a celor mai abstracte
conceptii §tiiniifice, a§a cum semnala deja
Maxwell Ia sfir§itul secolului trecut §i a§a
cum aflffila cercetatorii 2 §i savantii modemi.
- Ave!i Ia dispozitie patruzeci ~i opt de fotografii.
Alegeti eel mult cinci, care sa corespunda
imaginilor pe care le aveti despre formare.
-· Alegeti una, doua, trei fotografii, maximum,
care sa exprime proiectul dumneavoastra per-
sonal de formare.
- Alegeti una sau doul:i fotografii care exprima
eel mai bine rezultatulla care ati dori sa ajun-
geti prin aceasta activitate de formare.
- Pentru a evalua timpul de formare pe care
tocmai l-am parcurs impreuna, vl:i propun sa
alegeti o fotografie ce expriml:i, in opinia dum-
neavoastra, eel mai interesant aspect a! for-
marii ~i una legata -de ceea ce v-a lips it.
et Connaissance, Maloine, Paris, t. 1, 1980,
t. 2, 1981.
TEHNICI YIZIND CREATIYITATEA
- Alegeti trei fotografii care exprima eel mai
bine sensu! pe care il acordati formarii per-
manente a adultilor.
- Alegeti o fotografie care sa vizualiz.ez.e
stereotipul eel mai raspindit, dupa opinia
dumneavoastra, privind formarea.
Joc metodologic
de transpunere (JMT)
Este o tehnica legata de creaovnate,
Reguli formale de procedura
0 ~edinta de Joe metodologic de transpunere
(JMT) comporta una sau doua prezentari de
metode aplicate unui domeniu profesional, pe
care prezentatorulle estimeaza a fi suficient de
probante, adica prez.entind o oarecare ~ansl:i de
reu~ita. Aceste studii se efectueaza in patru faze.
Primafaza
Dureaza intre zece ~i treizeci de minute.
Prezentatorul, care poate face parte din grup
sau poate fi din exterior, descrie tipul de metoda
pe care l-a utilizat, tara a fi intrerupt, folosind
imaginile, graficele, notele, informatil!e, inre-
gistrarile care i se par utile, subliniind
punctele-cheie ale metodei sale, precautiile pe
care ~i le-a asumat ~i natura satisfactiei sale,
mai mult sau mai putin mari. El indica
momentul in care considera eli va putea
raspunde unor intrebari .
A douafaza
Dureaza intre cinci ~i cincisprezece minute.
La invitatia monitorului, fiecare participant
joaca acest rot ; grupul adreseaza intrebari
scurte prezentatorului, cerindu-i precizarea
elementelor metodei expuse.
115
Aceste diferile instruCJiuni pol fi reformulme
fn junqie de conlextul precis al fiecarui grup :
lac ~i durata, obiective ~i mijloace ale
formarii.
Obiective
1. Facilitarea ascultarii atente a unei
practici expuse de o persoana.
2. Stimularea fiecarui individ in a-§i ima-
gina o exploatare pariiala (sau derivata) a
unei proceduri determinate.
3. Susiinerea inovaiiilor.
4. Perfeqionarea ingineriei de formare §i
de instruire.
Desigur, nu se admire nici o critica, iar monito- ~
rul restabile~te, eventual, ordinea. El intrerupe ;~
destul de repede aceasta faza, pentru a pre- ·.z .
veni pierderile de timp prin discutii inutile . ·w
A 1reia faza '::E
Acopera intre treizeci ~i ~aizeci de minute . :;:)
La invitatia monitorului, participantii se aduna g
in grupuri de doua-trei persoane. Grupurile Q
trebuie sa fie reinnoite de Ia un studiu Ia ;.
altul, de Ia o ~edintl:i Ia alta .
Pe rind, in fiecare cuplu sau subgrup, cite un
participant este ajutat de catre companionul
(companionii) sau (sai) Ia transpunerea meto-
dei propuse de prezentator.
Pentru acest sprijin, el este provocat de inter-
locutorul (interlocutorii) sl:iu (sai) sa ras-
punda Ia citeva intrebl:iri :
- Exista vreun aspect care sa va fi frapat in
ceea ce a fost prezentat?
- Aveti vreo idee in legl:iturl:i cu toate acestea?
- Daca ar trebui sa aplicati metoda prezentata
in proportie de 5% in activitatea dumnea-
voastrl:i, ce ati face?
- Dar in proportie de 50%, de 100%, de
200%?
- In definitiv, ce utilizare ii puteti da?
116 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Propuneri pentru prezentatori
• Posibilitiifi de transpunere
Fiecare prezentator trebuie slHi aminteasca
faptul ca metoda pe care o expune poate
servi unor efecte de transpuneri multiple.
E important ca el sa se exprime In mod
didactic, efectulnd analize prin care sa
reliefeze unele elemente constitutive ale
metodei sale ~i unele sinteze In care sa
transpara tendintele majore.
• 0 varietate de prezentiiri
~ide suporturi imagistice
Prezentatorul va trebui sa utilizeze, pe cit
posibil, imagini frapante, grafice (fotocopii,
reproduceri sau retroproieqii), note infor-
mative dactilografiate, rapoarte de evaluare
(lntocmite de catre multiplii utilizatori ai
metodei sale), lnregistrari sonore, magne-
toscopice, ale unor momente semnificative
din desra~urarea metodei sale , tabele de
puncte-cheie care dau accentele caracteris-
tice metodei, anecdote referitoare Ia clima-
tul In care a fost aplicata, materialele sau
instrumentele utilizate pentru a - ~i jalona
evolutia , fi~e subliniind precautiile care i
s-au parut a fi, gratie experientei, necesare
proiectului sau, efectulnd, In sfir~it, elu-
cidarea personala a satisfactiei pe care a
incercat-o experimentindu- ~i metoda.
in absenta unor suporturi, el i~i va
descrie metoda in toate articulatiile ei.
• Evitarea impactului negativ
al falsei modestii
Nuantind exprimarea satisfactiei resimtite,
prezentatorul va evita · sa anuleze, prin
justificari, scuze sau autocritici defensive,
valoarea stimulatoare a metodei sale.
Instructiuni pentru monitor
Monitorul supravegheaza desra~urarea
JMT-ului.
• Modul de primire ~i ascultare
El cere prezentatorului sa- ~i expuna metoda
in prima faza, acordlndu-i tot timpul uti!
(pe care 1-a putut evalua, impreuna cu
acesta, 1naintea ~edintei).
• 0 demarare dinamicii
Monitorul declan~eaza a doua faza, invitlnd
participantii sa ceara lamuririle necesare,
pentru a 1ntelege atlt spiritul metodei, cit ~i
detaliile concrete. El se opune hotarit criti-
cilor, discutiilor, digresiunilor, mereu cu
umor, reamintind regulile neformale, macar
In forma lor prescurtata.
• Susfinerea activitiiJilor
de transpunere fn grupurile mici
Monitorul face trecerea Ia a treia faza .
Participantii se distribuie in mici grupuri
de eel mult doua persoane. Monitorul are
grija ca fiecare mic grup sa aiba la dispo-
zitie un memento de transpunere ~ i reamin-
te~te obiectivele : sa se foloseasca ceva din
metoda prezentata ~i sa se vizeze o aplicare
practidi. Pentru aceasta a treia faza, el
propune un orar de baza.
• Canalizarea spre o concluzie
Monitorul poate verifica stadiul de avansare
a micilor grupuri. La epuizarea timpului
convenit sau ulterior, el propune reunirea
pentru cea de-a patra faza, in care fiecare
grup mic i~i comunica transpunerile
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
efectuate. Dacli se stabile~te un schimb cu
prezentatorul, el poate conduce desra~u­
rarea, elucidind, eventual, tensiunile care
ar putea aparea.
Elernente de transpunere
Acestea sint incitarile clasice in activitatea
bazata pe creativitate.
Ele rezida in stimularea transpunerii diver-
selor elemente sau articulatii, desprinse din
metodologia propusii, prin una dintre urma-
toarele operatii :
1. scrierea rapid a a unor asociatii de idei,
sugerate de diversele clemente ale metodolo-
giei;
2. marirea sau reducerea proportiilor proprii
elementelor sau partilor;
3. miirirea sau reducerea dimensiunilor;
4. comprimarea metodologiei Ia schema cea
mai sumara;
5. prezentarea sub forma de naratiune roman-
tara a metodologiei propuse ;
6 . extinderea metodologiei Ia alte sectoare de
activitate ~i Ia alte persoane;
7 . inversarea calificiirii domeniilor sau ale
persoanelor avute in vedere ;
8. prezentarea metodei opuse sau simetrice in
raport cu cea propusa, cu extragerea negatiei
Anuntul de midi publicitate
Aceasta tehnica 1 poate fi utilizata cu un
public adult (profesori, plirinti ai elevilor,
directorul institutiei. .. ), in cadrul zilelor
de formare privind comunicarea/animarea,
I. Fi~liredactatli de M. Aguillon, in Communica·
lion-Animation (pentru elevi, profesori , for-
matori), impreunii cu Andre de Peretti, CNDP
1987, pp . 107-!09.
117
• 0 eventualii tranziJie
Daca se prevede prezentarea unei a doua
metode ~i daca orarul ii permite, monitorul
trebuie sa asigure tranzitia ~i sa - ~i reln-
ceapa aqiunea sau sa predea comanda unui
alt monitor.
.....
sau a simetriei din toate propozitiile delimi- ~
tabile;
9. inlocuirea unora dintre elementele metodo-
...z
logiei prin altele, extrase din diverse domenii Ill
(dintr-o paletii de domenii aferente respec-
::)
:e
tivei metodologii sau din spatii conexe);
()
10. analizarea metodologiei prin prisma unor
0
dispozitive sau simbolisme, cu reliefarea unuia Q
dintre cele patru clemente: Pamint. Aer,
Apa, Foe ~i transpunerea in dispozi tivc sau
simbolisme care pun in joe un alt element;
11. realizarea bisociatiilor (Koestler), in modul
consacrat deja in domeniul creativitiitii , in
special prin intermediul unor tabele de cle-
mente cu dublii intrare ;
12. recurgerea Ia observarea atenta a unor
figuri inductoare (de tipul tai-ghi-tou sau
altele);
13 . identificarea fiecaruia cu una dintre for-
mele sau cu unul dintte procesele metodei,
ce urmeazii a fi exprimate prin mimica,
pantomimii sau jocuri de rol.
ca un element de reflectie privind media-
torul de cornunicare ~i ca o evaluare inter-
rnediara a aqiunilor de formare.
Participan]i : orice fel de public.
Durata: o jurnatate de ora.
Dispozitivul
in aceea~i sa!a, participantii lucreaza
individual.
 118 GAME ALE TEHN1CILOR DE GRUP
E necesar sa se aiba in vedere furnizarea
de foi albe, mari, pentru afi~are, de cre-
ioane (cite unul pentru fiecare participant),
a unei foi de jurnal (mica publicitate
dintr-un cotidian, de exemplu) .
Obiective
• Exprimarea, lntr-o forma concisa,
incluzlnd o autoprezentare (~i. pe cit
posibil, cu umor), a a~teptarilor sau
nevoilor de Ia un moment dat (in cazul
de fata. Ia jumatatea unui stagiu de for-
mare), urmata de evaluare.
Anuntul de midi publicitate
~ Primafaza
1- - Distribuirea cite unei foi ~i a unui creion
z· fiecarui participant.
}LI - Emiterea comenzii: sub forma unui anunt
::5_de mica publicitate ~i imitind stilul publicitar
:;o (n Ve[i comunica ce sim;iJi nevoia, exact fn acest
~g moment al stagiului nostru, sa fntrebaJi").
Q - Citirea textului unui anunt de mica publi-
citate, extras dintr-un jurnal.
A doua faza
- Redact.area, de catre fiecare participant, a Animatorii reiau aceasta evaluare, pentru a
cite unui anunt ~i prezentarea lor pe o foaie · reconsidera, eventual :
mare.
A treiafaza
- Realizarea unui afi~ cu anunturi de mica secvente (daca se impune perfectionarea sau
publicitate.
A patra fazii
- Lecturli ~i analiza in grup.
- Reactii.
- Animatorii pot cere un tablou a! tuturor
anunturilor ~i o clasare semanticli, cu rolul
• Crearea unei situatii de comunicare
particulare :
- in care mesajul include o prezentare a
emitatorului (implicit, a unui cadru de
referinta), realizata de el insu~i;
- in care receptorul virtual, dar multi-
plu, in cazul in care raspunde, se inscrie
dintr-odata in sistemul de referinta al
emitatorului ;
- care provoaca Ia meditatii asupra feno-
menelor de perceptie (filtrari, alterari,
interpretari, neintelegeri sau acorduri) .
de a reliefa cimpurile lexicale ~i, implicit,
notiunile dominante ale grupului : sliiri psiho-
logice, nevoi, a~teptari presante.
Nu trebuie omise cuvintele juxtapuse, cele
asociate .. . , divergentele sau concordantele.
- Meditatie colectiva asupra tehnicii ~i a pro-
cesului de formare atlat in desta§urare (obiec-
tive neatinse, in raport cu ceea ce s-a fl!cut §i
cu ceea ce urmeaza sa se faca).
A cincea faza
- programul de perspectiva ;
- modul de prezentare a obiectivelor fieclirei
schimbarea acestuia), a firului conduclitor ce
le asigurli succesiunea.
Variantii pedagogicii
- Exprimarea a§teptlirilor in raport cu
instruirea, cu relatiile ..
- Tehnica de prezentare ~ide punere in relatie.
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
Cuburile
Aceasta situatie de joe ~i de simulare
predominant nonverbala permite :
- explorarea anumitor dimensiuni psiho-
logice individuale, interindividuale ~i
socioculturale ;
- reflectarea pe marginea procesului de
creativitate ~i a inhibitiilor acestuia;
- asumarea ~i analizarea unor situatii de
conflict ~i de negociere.
Tehnica in discutie a fost elaborata de
Patrice Ranjard . In Joe sa 0 limitam Ia
exercitii cu dominanta nonverbala, am
extins-o ~i Ia activitati bazate pe discutie ~i
evaluare.
Materialul ~i modalitatile
- Intre cincizeci ~i optzeci de mici cuburi
din lemn (cu latura de trei centimetri) .
Se pot utiliza ~i alte mici obiecte din
lemn, din plastic sau din metal (de
exemplu, pahare din plastic).
- 0 masa rotunda sau hexagonala (sau
orice alt fel de masa), care sa permita
participantilor sa se situeze Ia o distanta
egala fata de centru ~i sa se lnvlrta in
jurul ei, daca doresc.
- in jurul mesei, intre cinci §i opt parti-
cipanti ; de preferinta - ~as e.
- Observarea exercitiului este, totodata,
indispensabi!a §i extrem de interesanta.
Nu exista deci riscul de a nu avea
observatori.
- De Ia zece-doisprezece participanti in
sus, e mai interesant, daca se dispune
de timp, sa se practice un dublu joe :
o jumatate a grupului observa cealalta
jumatate.
- Se poate opta intre a distribui zece pina
Ia douasprezece cuburi sau obiecte pentru
fiecare dintre participanti §i a le piasa
in centru, rara a le imparti. Alegerea
119
depinde de obiectivul fixat pentru
fiecare grup (a se vedea mai departe).
Instructiuni ~i reguli
Acestea trebuie redactate ~i afi~ate.
• Prima regula
, Cu aceste cuburi, trebuie sa realiza[i
ceva care sa satisfaca fnrregul grup.
Momentul fncheierii e eel horarfr de
grup."
• A doua regula
,Nu se a~aza decft cfre un singur cub."
• A treia regula
, Orice participant se poate opune la
a~ezarea unui cub, fiirii afi obligat sa -~i
justifice rejuzul, spunfnd, pur ~i simplu,
nu."
Observatii
Duratele supuse observarii : pentru faza
construirii, lntre zece ~i patruzeci de minute;
eel mai adesea, lntre douazeci ~i treizeci de
minute. Timpul de analiza poate fi insa
mult mai lung : lntre o ora ~i doua ore ~i
jumatate.
Regula : ,Nu se a~aza decft cfte un
cub" este aproape intotdeauna transgresata,
iar animatorul trebuie sa vegheze Ia respec-
tarea ei. Fara a avea un ritm mult prea lent,
e necesar ca dupa a~ezarea fiecarui cub sa
existe timp pentru a spune nu.
ParticipanJii adreseaza, aproape intot-
deauna, intrebiiri al caror raspuns e continut
de cele trei instruqiuni-reguli. Nu sinteti
obligati sa raspundeti. dar trebuie sa faceti
trimiterea Ia regulile afi~ate : ce e scris •. e
scris, ce nu e scris, nu e scris! ·
Pe parcursul jocului, e posibil sa
aparii : interdiqia de a vorbi ; interdictia
de a justifica un refuz; obligatia de a uti-
Iiza toate cuburile; obligatia implicita de a
juca pe rind, cu posibilitatea lntoarcerii ;

120 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
permisiunea de a muta cuburile celorlalti ;
eventual, atribuirea unei semnificatii fieca-
rui cub sau obiect etc. 0 analiza ultima a
acestor regul i suplimentare se va dovedi
lntotdeauna extrem de utila .
Un punct delicat ar fi : se poate spune
nu pentru un cub deja plasat de un anumit
timp? Regula : , Orice participant se poate
opune a~ezarii unui cub fara a trebui sa -~i
justifice refuzul, spunfnd, simplu, nu"
contrazice aceasta situ~tie, lnsa instruqiu-
nea : , Cu aceste cub uri trebuie sa realizaJi
ceva care sa satisfaca fntregul grup.
Momentul fncheierii este hotarft de grup"
constituie o premisa a satisfacerii tuturor
membrilor. Daca, totu~i. se pune aceasta
intrebare, animatorul nu poate raspunde
declt reamintind regulile ~i instruqiunile.
Solutia ramlne sa fie descoperita de catre
grup, ceea ce contribuie Ia lmbogatirea
exercitiului.
Analiza
La sfir§it, li se cere mai lntli participantilor,
apoi observatorilor sa-~i exprimc impre-
siile, dupa care se inceardi., In comun, o
analiza mai mult sau mai putin organizata.
Trebuie distinse doua niveluri de exploa-
tare : constructia realizata §i dinamica
grupului In timpul accstei realizari.
Construcfia realizatii
Verbalizarile grupului relativ la aceasta
constructie arata, aproape lntotdeauna, ca
ea are o valoare simbolica, fiind un fel de
imagine a grupului, restrlnsa sau dis-
persata, armonioasa sau distorsionata,
stabila sau schimbatoare .. . Frecvent, unele
sectoare ale constructiei sint descrise ca
reprezentind anumite aspecte ale grupului.
De exemplu, unele cuburi sau grupaje de
cuburi izolate reprezinta existenta unor
pozitii aparte in interiorul grupului . Un
turn poate reprezenta un lider.
Uneori, anumite episoade din trecutul
vietii grupului ~i - au putut gasi o expresie
in timpul construirii. Doua turnuri se lnalta,
apoi scad in ini!ltime, pentru a lasa pe un
al treilea sa le domine : ulterior, aceste
variatii slnt interprctate ca exprimind anu-
mite lupte din trecut ale liderului de grup.
Un grup de cuburi e construit independent
de masa construqiei, apoi este, in mod
progresiv, unit cu aceasta : uiterior, grupul
poate percepe aici expresia raporturilor din
trecut §i a celor actuale dintre cele doua
subgrupuri .
Dinamica grupului in timpul
exercifiului
Trebuie avute In vedere eel putin doua
aspecte : comportamentele in raport cu
respectivele cuburi ~i cu instruqiunile ~i
interaqiunile din timpul fazei de construire.
Comportamentele fafa de cuburi
§i reacfiile La instrucfiuni
in cultura noastra, a propune unor adulti sa
realizeze ceva cu ni~te cuburi din Iemn
echivaleaza cu a le propune un joe pentru
copii. Reactiile Ia o astfel de propunere
variaza, cu siguranta, de Ia individ la indi-
vid, dar mai ales In functie de mediile
socioprofesionale.
• La nivel individual, comportamentele
se situeaza intre urmatoarele doua extreme :
- un participant l§i insu§e§te cuburile §i
incepe sa se Joace cu aces tea flira a mai
auzi nimic din ceea ce se intimpla in
jurul lui (mai ales instruqiunile). Se
joaca singur, intr-o brusca §i amuzanta
mi§care de regresiune catre copilarie ;
un alt participant este oripilat de aceasta
incitare !a regres (sa se joace cu ni~te
TEHNICI YIZiND CREATIVITATEA
cuburi, ca un copil ' ) ~i nu lndrazne§te
nici macar sa le atinga, de teama sa nu
lnceapa sa se comporte infantil.
• La nivel colectiv, in general legat de
mediul socioprofesional a! grupului, se pot
intllni urmatoarele extreme :
- grupurile care se tern de improvizatie,
de a avansa rara sa ~tie catre ce, de
a aqiona rara plan, rara o regula, In
necunoscut, sub semnul fanteziei, al
creatiei . Acestea blocheaza orice tenta-
tiva individuala de a a§eza un prim cub,
cerind o discutie prealabila referitor Ia
ceea ce se va construi.
Unii se tern atit de mult, lnclt se hota-
rasc sa realizeze un desen plat §i figu-
rativ!
Cu un grup in care aceasta teama este
previzibila, este preferabila o distribuire
individuala a cuburilor. A le a§eza gru-
pat, In mijloc, inseamna a intensifica
tendinta de a discuta In mod intermi-
nabil, inainte de prima initiativa de a lc
atinge;
- grupurile care nu-~i acorda nici un timp
pentru a reflecta Ia instructiuni, lansln-
du-se Ia intlmplare imr-o realizare care
va evolua treptat.
• Referitor !a instructiunile ~i regulile
jocului - acelea§i variatii : un numar destul
de mare de persoane reclama precizari rela-
tiv la reguli ; uneori, s-ar putea spune ca
devin, dintr-o data, incapabile sa inteleaga
instructiunile, ca §i cum perspectiva de a se
juca cu aceste cuburi (de a regresa) le-ar
bloca inteligenta. in unele medii sociopro-
fesionale, intregul grup este inhibat astfel.
Altii, dimpotriva, sint incintati ca au ocazia
de a se abandona jocului §i nu se sinchisesc
deloc de instructiuni.
121
Interacfiunea din timpul realizii.rii
Esential ramlne modul In care e utilizata
regula : , Orice participant se poate opune
a~ezarii unui cub, fara a fi obligat sa-~i
justifice refuzul, spunfnd, simplu, nu".
in fond, aici este vorba - de§i se evita
cu grija pronuntarea cuvlntului - de un
drept de veto, arbitrar §i absolut, al fieca-
ruia cu privire Ia actele celorlalti. Fieca-
ruia 1i slnt provocate, astfel, fantasmele de
atotputernicie.
in general, acest drept de veto este putin
folosit. Daca ar recurge Ia el, cea mai mare
parte a persoanelor s-ar simti mai agresive
declt slnt pregatite sa suporte, ele preferind
sa-§i reprime spiritul critic §i opiniile vizind
construqia In curs : orice ar face ceilalti,
gasesc di e bine ~i astfel nu au nevoie sa
spuna nu, putlnd chiar sa-§i pastreze iluzia
ca nu ar ezita sa se opuna daca s-ar ivi
ocazia sau daca ar simti nevoia sa o faca.
Pentru persoanele mai libere in raport
cu propria lor agresivitate, nu-ul poate fi
utilizat rara intentie agresiva fata de per-
soana careia ii este adresat, numai ca efect
al impresiilor estetice sau In funqie de
un anumit proiect asupra construqiei : de
exemplu, daca respectivele cuburi sint de
diverse culori, cineva se poate opune unora
dintre juxtapunerile coloristice sau cineva
nu dore§te cuburi izolate ori nu vrea ca
acestea sa depa§easca o anumita inaltime.
insa, in mod evident, nu-ul poate servi,
In egala masura, reglarii unor conturi per-
sonate, trecute sau prezente : i se spune nu
mai mult persoanei decit cubului sau, ceea
ce, adesea, declan§eaza nu-uri represive
din partea victimei sau a aliatilor sai din
interiorul grupului.
Forma prezentata aici poate fi simpli-
ficata, a§a cum vom vedea in variantele
care urmeaza.
 122 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Adaptarea Ia unele cazuri particulare
CD Toate modalitatile, instruqiunile ~i regulile
"'f
indicate mai sus pot fi, evident, adaptate unor
1- obiective particulare. Nu vom da decit un
z analizei asupra nelini~tilor traite in raport cu
Li.l exemplu, lasindu-i fiecaruia libertatea pro-
::: priei sale creativita;i, pentru a inventa in
:::> funqie · de problemele sale specifice, de
() formare.
0 Pentru grup, scopul stagiului era de a se
·Q · pregati pemru reuniunile de negociere intre
doua categorii de persoane, A ~i B. in cadrul
fiecarui grup se constituiau deci doua sub-
grupuri, dintre care unul reprezenta persoa-
nele A, iar celalalt- persoanele B, dupa care
se prezentau urmatoarele reguli :
ObieC£iv
,Cu aceSie cuburi, va rrebui sii realiza{i ... "
(a se vedea, mai sus, prima instruqiune).
Primafazii
Dureaza cinci minute. Membrii A se consulta
intre ei in legatura cu unele caracteristici ale
construqiei ce urmeaza a fi realizata.
A douafaza
Aceasta este nonverbala : interdiqia de a
vorbi.
Regula
I. Cite un cub (a se vedea a doua regula).
2. Orice participant se poate opime .. . (a se
vedea a treia regula).
Nu s-a specificat ca membrii B nu trebuie sa
se consulte, insa unii au racut-o, altii nu.
Memento al unui exercitiu
de creativitate
. Exista nenumarate lucrari in Jimba
franceza care permit initierea in anumite
practici de creativitate, ca ~i imbogatirea
celor deja adoptate. La sfir~itul caqii de
fata.vom propune 0 lista bibliografica, care
Jocul a fost abordat in mod diferit de catre
patru grupuri de cite ~apte persoane ~i. de
fiecare data, aceasta a permis aprofundarea
viitoarele reuniuni de negociere.
Varianre
I. Se pot utiliza, ca obiecte, mici materiale de
construqie, de orice natura , destinate copiilor
(mai ales jocurile de tip Lego etc.) .
2. in loc sa se dea instruqiuni, se poate indica
obligatia, pentru grup, de a-§i defini propriile
reguli, care ar putea viza:
- numarul de obiecte care pot fi a~ezate simul-
tan (unul, mai multe sau toate, in funqie de
dorin;ele individuale) ;
- ordinea de a~ezare a obieCtelor (pe rind,
rara ordine, conform dorintei fiecaruia, in
mod inegal, prin negociere .. .);
- libertatea fiecarui participant de a-~i exer-
cita dreptul de veto in legatura cu o singura
a§ezare de obiect, hotarita de catre alt parti-
cipant;
- posibilitatea de exprimare Iibera ori obli-
gatia de a tacea ;
- posibilitatea de a acorda (sau nu) o semnifi-
ca;ie unui obiect sau unui ansamblu de obiecte
deja plasate .
3. Primre instruqiunile legate de realizarea
propusa, se poate cere utilizarea unor cuburi
sau obiecte pentru a sintetiza unele conceptii
~i idei, pentru a analiza noi forme de orga-
nisme sau pentru a efectua evaluarea unui mod
de funqionare sau a unei secvente de formare.
cuprinde atit mamlale practice, cit ~i lucrari
teoretice de referinta.
Pentru formatori, ni s-a parut util sa
prezentam un memento care sa perrnita
rememorarea rapida a pluralitiitii exerci-
tiilor, intre care e posil)l!a alegerea, pentru
varierea modalitiitilor de antrenament sau
pentru a insera, in desfli~urarea altor tipuri
de formare, dteva elemente- pitore~ti, care
sa stimuleze imaginatia ~i atentia.
TEHN!Cl YIZiND CREATIY!TATEA
0 incercare de clasificare
Am clasificat aceste exercitii in dteva
categorii operationale, in funqie de accen-
tul pe care-1 pune imaginatia :
asupra luarii in considerare a anumitor
efecte de inertie ;
asupra vitezei de evocare a unor ima-
gini, uzaje sau idei;
asupra unei strategii voluntare, de depa-
§ire sau de ruptura, in raport cu rutina
§i cu locurile comune ;
- asupra aptitudinii de a sesiza similitudini ;
asupra capacitatilor combinatorii ;
asupra fortei de epurare §i de rafinare a
structurilor sau a funqiilor atribuite
lucrurilor existente sau obiectelor ;
asupra abilitatii unei persoane de a se
folosi de constrlngerile inductive;
asupra unor referenti afectivi, vizind
stimularea in direqia elaborarii de
istorii sau pove§ti.
Clarificarea teoretica
Cele treizeci de piitrate
Desenati, pe tabla, un patrat mare, pe care il
impartiti in patru, apoi in 16 , intrebind apoi
grupul cite patrate sim in desen.
Unii vor raspunde: §aisprezece; altii : §apte-
sprezece (adaugind patratul-cadru); altii vor
vedea, foarte curind, combinatii de mici patrate
§i vor spune: douazeci §i unu, apoi douazeci
§i §ase. Putini vor fi cei care vor adauga cele
patru piitrate obtinute din combinarea celor
noua piitrate mici ~i dind un total de treizeci
--------------------------
!23
Prin urmare, se poate lua in considerare
urmatorul clasament :
- exercitii de clarificare teoretica privind
creativitatea;
- exercitii de ingeniozitate practica;
- exercitii de debanalizare;
- exercitii de cautare a unor similitudini ;
- exercitii de combinari insolite ;
- exercitii de epurare §i rafinare ;
- exercitii privind constr!ngerile induc-
tive;
- exercitii privind referentii afectivi §i
inventiile romane§ti.
Exercitii de clarificare teoretidi
privind creativitatea
E important ca indivizilor sa 1i se atraga
atentia in legatura cu procesele inertiale,
care risca sa le blocheze imaginatia.
S·'CJ!.J':'.
(~aisprezece cu cite un piitrat;
noua, cu cite t~i
patru patrate; patru, cu cite noua patrate; '··;-..
unul, de §aisprezece patrate). ~;
Comentarii teoretice Ill
Avem tendinta de a ne restringe capacitiitile r::S.;
perceptive ~i pe cele combinatorii. Exisra, :.~;
intotdeauna, mult mai multe posibilitati decit ~;
cele pe care le recunoa§tem (prin inchidere ~ ·~
brusdi, prin inertia senzatiilor §i a atentiei gi;
~--
noastre). Trebuie sa riiminem sensibili Ia ceea
ce e potential in noi, in celalalt sau in anumite
contexte, prin incercarea unor multiple
combinatii.
Alfabetul cu trei linii
incepeti prin a enunta urmatoarea instruc-
tiune: ,Trebuie sa desenaii, individual, prin
trei segmente de dreapta (nu douii, nici patru),
diferite litere ale alfabetului. Aveii trei minute
(sau patru, sau cinci...)". ·-
in momentul stabilit, cereti fieciiruia sa cornu-
nice numarul de litere desenate, invitindu-l la
124 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
tabla pe eel care a spus numarul eel mai mare,
pentru a le arata tuturor ce a desenat. Trebuie
sa faceti , eventual, o contestare, necesara in
general cind se acorda libertate de inventie .
Puteti face observatia ca ati spus : ,Iitere de
alfabet", ~i nu ,caractere tipografice", ceea
ce ar autoriza deci libertatea inventiva, pe care
panicipantii nu s-au crezut indreptati!i sa ~i -o
asume . In cea mai mare parte a timpului,
trebuie sa atrage!i atentia ca literele desenate
pe tabla sint majuscule, prin contagiunea cu
un A, in mod natural, initial: or, pentru
minuscule. exista multe posibilitati . De aseme-
nea, se poate mentiona ca literele grece~ti (pi,
lambda, alja etc.) sint excluse. In mare,
instruqiunea voastra se poate rezuma Ia :
,DesenaJi, prin trei segmente de dreapta,
citeva litere tipograjice, din alfabewl !min,
majuscule".
Comentarii teoretice
in egala masura, exista tendinta restringerii
capacitatilor de imaginatie ~i de creatie, prin
adaugarea Ia constringerile care ne sint impuse
sau propuse a unor constringeri suplimentare,
inhibante sau de supraincarcare (ca, de exemplu,
in interpretarea programelor. .. ) .
Cele noua §i cele douasprezece puncte
echidistantc
Acest exerc itiu cste, de cele mai multe ori,
cunoscut, dar solutia sa este, in egala masura,
uitata.
Desenati noua puncte echidistante, acordind zece
minute pentru gasirea mijlocului de a !ega
aceste puncte prin patru segmente de dreapta,
trasate tara a ridica stiloul de pe hirtie. Cele
patru solutii nu sint posibile decit dacli se
cunoa§te ie§irea din patratul in care, in mod
natural, se situeaza respectivele puncte.
4 Distantarea
I
I
--~'
3 accentuind segmentele intermediare ale unui
"'J
Comentarii teoretice
La fel, avem tendinta de a ne restringe
capacita!ile de solutionare a unor probleme,
inchizindu-ne intr-un cadru care reduce
contextul real al posibilitatilor.
Desenati apoi douasprezece puncte echidis-
tante, acordind cinci minute pentru unirea lor
prin cinci segmente de dreapta, intr-o mi~care
neintrerupta. Solu!iile cele mai evidente ple-
deaza pentru raminerea in interiorul drept-
unghiului in care se situeaza cele douasprezece
puncte.
~ - - I
,(- s~,
----·-3
Comentariu reoreric
Avem, in egala masura, tendin!a de a repeta
solutiile obtinute intr-un alt context, pentru
probleme analoage. suferind un efect de inertie
(sau de halo). Uneori, este necesarli men!i-
nerea in acela~i cadru.
,Cadavrele delicioase" 1
Este vorba despre tehnica suprarealisra bine
cunoscuta, care se aplica in grupuri de patru
sau cinci persoane .
0 foaie este impl!.rtita in patru sau cinci sec-
toare : unul pentru a scrie un subiect ; unul
pentru un verb tranzitiv ; unul pentru un com-
plement direct; unul pentru un complement
circumstan!ial de loc ; unul pentru un adverb·
de timp. Pe rind, fiecare trebuie sa plaseze pe
aceea§i Iinie cuvintele corespunzatoare fiedi-
rui sector, cuvintele precedente fiind acoperite
prin plierea hirtiei, ceea ce provoaca surprize,
mai ales daca fiecare incearca sa varieze cuvin-
tele pe care Ie plaseaza rind cu rind. La sfir§it,
hirtia este destacuta, iar frazele sint perfeqio-
nate, prin acordarea genurilor §i a timpurilor.
Comentariu teoretic
Avem tendinta de a ne banaliza evocarile,
enunt, in Joe sa cauram alti termeni, nea§tep-
tati sau insoliti, cu potential imagistic.
I. in text: ,Cadavres exquis" (de Ia le cadavre
exquis a bu le vin nouveau, una dintre primele
fraze generate de suprareali~ti, care au practi-
cal mult acest joe) (n.t.).
T E HNICI VIZi ND CREATIVITATEA
Problema lui Tartaglia
Aceasta problema este, uneori, atribuita lui
Tartaglia (matematician italian din secolul al
XVI-lea).
,Doi solda[i poseda : unul- doua pfini, celil-
lalt - trei piini. Un alt soldat ii imilnqte: el
nu are nici o piine, dar are cinci monede de
our, pe care le va do celorla/Ji doi dacii impart
cu el cele cinci piini, in mod ega/ pemru
jiecare dintre ei. Cum vor trebui impar{ite
monedele?"
Exercitii de ingeniozitate practica
E important ca indi vizii sa se exerseze in a
produce, in scris, timp de clteva minute,
maximul de idei. de propuneri. de situatii, de
lucruri diverse, in vederea dezvoltarii capa-
citatilor vizind fluiditatea, flexibilitatea ~i
originalitatea, in legatura cu unul sau mai
multe clemente cuprinse in listele de mai jos.
Ce se poate face cu :
o cutie de conserve, o caramida, o radiera ,
o §urubelnita , o foaie de hirtie. o cutie din
carton, un ziar. o cutie de chibrituri, un pian.
un cui, un top de hirtie, o ramura de maslin.
un ciine. un magar, ni§te sticle goale din plastic,
un vechi caste!, un autoturism. o racheta, un
pensionar etc.
Comentariu
Dupa reunirea produqiilor individuale, se poate
atrage atentia asupra pluralitatii registrelor uti-
lizate (cu un uzaj static sau dinamic, practic
sau estetic, moderat sau agresiv, literal sau
figurat, natural sau artificial, senzual sau inte-
lectual, banal sau inedit etc.).
Cum te poti lipsi de :
pantofi, scaune, ceas, hirtie, publicitate, pat,
pallirie, centuri, autoturisme, .telefon, televi-
ziune, radio, de§teptator, agenda, minitel,
electricitate, frigider, aspirator, pantaloni,
masa etc.
Comentariu
Se pot face constatari privind multitudinea
soluJiilor de inlocuire, calitatile civilizatiilor
vechi §i multe alte lucruri. - epic, solemn, polemic, admirativ, emotional,
!25
Comentariu
Solutia, ce pare evidenta, de ada doua monede
unuia §i trei celuilalt, este inadecvata. Cele
cinci piini trebuie impaqite in trei, fiecare
ob!inind cinci sferturi : soldatul care avea doua
piini nu i-a dat celui de-al treilea declt un
sfert ; celal alt a trebuit sa-idea patru sferturi,
deci de patru ori mai mul t, meritind , prin
urmare, patru mo nede.
~\,
Modelarc §i strivire ~
E vorba de propunerea ca , pornind de Ia ni§te :~
obiecte sau situatii, sa se efectueze uncle ..z·,
operatii de augmentare, diminuare, inversare, '. Ill;
suprimare sau adaugare de clemente, modifi- •. 1~
care de fo rme sau de materii, deco rare, sen- ·;:r
zuali zare , articulare, transferal unor domenii ~():
de folosinta , multiplicare sau reducere a can- t,P~
titatilor, distorsionare a calitatilor, alterare a~
propoqiilor etc. asupra emitatilor sau obiecte- ,:;.<{
lor urmatoare: umbrela , scrumiera, brichera,
stilou. mapa , chiuveta, masa, fereastra,
instrument de desracut conserve, pubela,
oglinda, pantaloni, sac, papu§a , masa in
familie, vacanta , relatia profesor - ~coalli,
calculator, telefon, ma§ina de tuns iarba,
primarie, inchisori etc.
Comentariu
Se poate observa evocarea unor real itati deja
existente sau probabile in acela~i timp cu
exersarea unor activitiiti de transformare §i
adaptare.
Se propune tratarea unuia sau a mai multor
evenimente : accident, pierderea unui pachet
de tigari, vesela sparta, plecare in concediu,
masa in doi , decesul unei rude blitrine, ince-
perea anului §Colar, e§ec sau reu§ita Ia un
exarnen §colar, recoltarea fructelor, prepararea
dulceturilor etc., in mod succesiv, in mai
multe registre : liric, comic, tragic, scandalizat,
 126 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP TEHN!Cl VIZIND CREATIVITATEA 127

--------------------------l
inspaimintat, pasti~ind stilul corsican, belgian,
bntamc, german, nahan etc.
Comentariu
Se poate sublinia interesul de a dispune de 0
varietate de stiluri, pentru adaptarea !a plura-
litatea contextelor posibile.
Mai scump, mai putin scump
Se cere sa se enumere consecintele variatiilor
foarte mari (duble, inzecite etc .) de cost
privind unele bunuri sau servicii, precum:
Exercitii de debanalizare
~ Dcosebit de utila este orientarea indivizilor
catre o preocupare metodica, vizind dega-
~ jarea actelor ~i a fiintelor de inveli~urile de
W elememe comune, care le acopera in mod
·:5 obi~nuit.
:;) · Scopul ~i mijloacele originale pentru :
U a invata engleza, a nu fi bolnav, a te face
0 cunoscut, a ci~tiga bani, a-ti organiza secre-
Q tariatul, a traversa un riu, a cumpara un ziar, Comentariu
a obtine increderea cuiva, a privi !a televizor, ·
a tine o cuvintare sau a ruga ceva pe cineva,
a te barbieri, a vorbi unor tineri etc.
Comentariu
Se vor putea evoca imrebarile privind cali-
tatea vietii ~i ecologia.
Transgresarea sau subminarea formelor
actuale ale :
familiei, prieteniei, literaturii, ierarhiei, ega- statistician, librar, pictor, arhitect etc.) ~i
litatii , competitiei, natiunii, statului, rasei, pentru a explica modul in care vede lucrurile
diplomatiei, Crucii Ro~ii, justitiei, organiza- respectiva persoana, care sint principalele
rii internationale, religiei, conflictelor, sindi-
catelor, societatilor anonime, puterilor etc.
Comeritariu
Scopul rezida in reacordarea de sens ~i vigoare Aceasta imaginare de situatie pregate~te
unor forme sau manifestari importante, dar terenul pentru utilizarea empatiei in relatia cu
incremenite.
Micufii McLuhan 1
E vorba de reflectarea asupra incidentelor pe
care le-au avut asupra societatii sau a vietii
I. McLuhan (Herbert Marshall), sociolog cana-
dian, conform caruia mijloacele de comunicare
detergenti, ape, alcool, carti, construqii,
credne, tmpozne asupra soctetattlor, TVA,
chirii, caliitorii cu trcnul, benzina, combus-
ti~illichid, salarii, opere de ana, cacao, cafea,
1 personajelor descrise de Balzac, Zola, Proust,
pune etc.
Comemariu
Va exista posibilitatea analizarii faptelor
economice cunoscute ~i distingerii efectelor
indirecte sau a incidentelor sistematice asupra
unor masuri adoptate sau previzionale .
umane anumite inventii sau tehnici, precum:
focul , scrierea, ceasul, fotografia, tipografia,
fonograful, cinematograful, presa, ma~ina de
scris, microcalculatoarele, informatica, cuce-
rirea spatiala, aviatia, electricitatea, motoarele
pe baza de benzina, de vapori, electrice;
atomul, sticla, anestezia, telefonul, cimentul,
plastifierea etc .
E posibila delimitarea epocilor tehnologice ~i
a treptelor de evolutie, marcate de dezvoltarea
unei inventii.
in locul altuia
Se cere imrarea in pielea unei alte persoane
sau intr-un rol obi~nuit, pentru a le percepe in
mod diferit (elev, profesor in virsta, cap de
familie, fost pretendent, tinara fata, avocat,
patru calitati ale ei ~i defectele ei specifice.
Comentariu
celalalt.
De ce ~ctioniim
Ne vom putea interoga asupra propriilor moti-
vatii de a aqiona ~i asupr:a naturii culturale a
audiovizuala moderne pun in discutie supre-
matia scrisului (Galaxia Gutenberg, 1962) (n.t.).
acestor motivatii, ca ~i asupra evolutiei lor :
prin compararea psihologiei generatiilor acto-
ale - in raport cu puterea sau cu viata econo-
mica - cu cele de altlidara; prin opuner€a
Gide, Mauriac celor create de Same, Marguerite
Duras, Marguerite Yourcenar; privind inaime
sau dupa 1968, 1981 sau 1993; prin reintoar-
cere catre Grecia, Roma, Rena~tere etc.
Comentariu
Putem progresa in intelegerea influentelor care
ne determina sa aqionam in calitate de cera-
teni, consumatori, critici etc.
Exercitii de ciiutare a similitudinilor
De cele mai multe ori, gindim cu ajutorul
comparatiilor sau cautam anumiti invarianti
in obiecte, forme sau relatii. Chiar !a nivel
~tiintific, sintem obligati sa recurgem !a analo-
gie, a~a cum o demonstreaza cele doua volume
de documente ale seminarului de la College
de France, publicate de Malouin, sub titlul
Analogie ~i cunoa~tere. E foarte adevarat ca
procesul de asimilare este extrem de fructuos,
iar cautarea similarului ne lini~tqte la intil-
nirea cu celalalt, cu ceea ce e diferit. Prin
urmare, se impune exersarea in detectarea
similitudinilor, chiar ~i dincolo de asemanarile
imediate.
Compararea
in cinci-cincisprezece minute, ne vom striidui
sa formulam unele comparatii, pentru a
descrie: copiii ie~ind de la ~coala, o atmo-
sfera familiala conflictua\a, ploaia peste un
peisaj montan, Victoria din Samotrace 1, un
responsabil autoritar, fiecare anotimp, multi-
mea dintr-un vagon de metrou, dorinta de
exprimare, muzica lui Mozart, cartierele mar-
gina~e ale Braziliei, chipul unui boxer,
Guemica de Picasso, ibi~ii roz etc.
I. Una dimre remarcabilele capodopere ale artei
grece~ti tirzii (n.t.).
Noi modalitiiti de organizare
a momentelor festive
Se poate propune conceperea unor meniuri
ne~teptate : vizind ordinea felurilor de mincare.
fripturile, gustlirile, vesela, sticlaria, fetele de
masa, ~ervetelele, modul de iluminare, decora-
rile, scaunele, dispunerea persoanelor, lumina-
rile, pateurile, bauturile, speech-uri!e in direct
sau inregistrate, muzica, cimecele, mai ales
cele de aniversare, ma~tile, florile inedite (ca
forma, ca substantJ., imr-un buchet insolit etc.),
unele picturi (culori nea~teptate , suporturi ~i
suprafete deosebite, aplicari de pensula
neobi~nuite etc.).
Comenrariu
Surpriza face parte din sarbatoare.
•·. ~.s .
.;(i)
Comentariu
' 1ft
Daca e posibil, comparatiile exagerate vor fi ;-.:;. ':
dezbatute ~i ameliorate. Se va putea analiza :;_z .
talentul unor autori, precum Valery, Giono, fail;
Claude!, de a utiliza comparatii sau metafore.fl~
:::i')
Schema 'O;
E vorba de figurarea, intr-o jumatate de ora, '()
in mod individual sau in mici grupuri, a unui ;Q
fenomen ca o discutie in grup, o holograma,
ciclul ~colar, seleqia, comunicarea intre doi
interlocutori, imaginatia, demersul de cerce-
tare, un vals, alergarea, pedagogia, principiul
navigatiei cu pinze, construirea unei fraze,
funqionarea motorului cu explozie, educa-
rea, formarea, cre§terea etc.
Comentariu
Schemele vor fi analizate ~i, Ia sfir~it, sinte-
tizate.
Cercetarea analogicii
Instruqiunile de genu!: ,Ce este ca ... ?" sau
,,La ce nu'i trif!lite cu gindul... ? " sau , Cu ce
se poate asemana ... ? " sint aplicate imediat
anumitor obiecte fizice (canapea, camera video,
aspirator, lingura, po§eta de dama, elicopter,
oglinda, valiza cu rotile, ochelari etc.}, unor
roluri sociale (profesor, inginer, arhitect,
 128 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
---- -- - - - ---- - ----------- -
aparator a! pacii, primar, deputat, senator,
~ef etc.) sau unor locuri (tribunal, motel, cate-
drala, uzina, ferma, pia;a, magazin mare,
salon de coafura ~ . a . ) .
Comentariu
in discutia privind analogiile exprimate, va
trebui ca acestea sa fie delimitate cu grija de
simplele asocieri de imagini sau idei, chiar
daca acestea din urma au fost utile in formu-
larea primelor. Se va putea discuta in legatura
cu efectele prod use de o analogie : nuantare
sentimentala. posibilitati euristice, catharsis .
Vor putea fi diutate analogiile frecvent utili-
zare in unele ~tiin;e (cfmpul, in electricitate ;
iradierea, in radioactivitate; undele, in tele -
comunicatii; jor{ele. in mecanica etc.) .
Rclatiile analogice
Se poate demara cercetarea unor puncte,
caracteristici ~i principii comune. pentru reali-
tati sau obiecte a parent fa.ra vreun raport uncle
cu celelalte, alese de pe ni~te liste ca aceasta :
parchet, flaut, dulap. diqionar. foarfece, pai.
lighean, vatrai, pu~ca, rochie, kiwi , ing ra~a­
mint, placaj. reactor, margaretil. , cu;it, cama$ii
de corp, gaura neagra, cometil., enzima. arama,
caracatita. calculator, prajina, trambulina,
Exercitii de combinari insolite
~~-; Plecind de Ia ni$te referenti dati sau in per-
~~'. specriva anumitor sarcini, este important sa
;z: se stimuleze imaginatia, prin elaborarea cu
~Ill\ ajutorul unor operatii combinatorii a unor
i.:::E~ cuvinte, ginduri, obiecte, clasifidiri sau cali-
.. ,, _. .
' ::)' ta\I nO!.
iJ ~
:;~ Cuvinte noi
:'Q '· Insrruqmnea ar putea fi : ,Pentru a desemna,
;',:~~· a califica sau a evalua o solu[ie sau o reali-
tate, o forma[ie sau o produc[ie, sfnte{i invi-
ta[i sa inventa[i, plecfnd de la al(e cuvinte
sau de la metafore, unele adjective, substan-
tive, verbe sau adverbe noi''. Formatorul va
avea grija, bineinteles, sa precizeze instruc-
tiunile, alegind obiectivul propus $i natura
gramaticala a termenilor preconizati, fie c3
sint abstraqi, fie ca sint concre;i. Se va putea
banca, bcton, nasrure, sala de cinema. os de
iepure, carbon etc.
Comentariu
inscriind pe tabla ideile analogice propuse de
catre participanti, pot fi desprinse cele care
marcheaza apropieri nea$teptate sau care dau
sugestii concrete . Se poate discuta in legatura
cu dificulta;ile de a extrage criterii pentru ni$lC
definitii tipologice ~i de caracterizare.
ldentificarea corporalii
Ci!iva in$i sint invitati sa exprime, panto-
mimic, modul de funqionare sau de utilizare a
unui obiect ori principiul unei noi calitii;i .
concrete, aplicabile unor obiecte. Acestea pot
fi alese din listele precedente, dintr-o lista
elaboratli printr-o aqiune de brainstorming
intre participanti sau chiar dintre cele care
urmeaza : scaun, te lefon mobil, masa, ascen-
sor, perforator, resort, srilou, mapa, biblio-
teca, hamac, ~osete, ceas etc.
Comentariu
Astfel de identificari au putut servi Ia inventa-
rierea unor obiectc noi sau Ia perfeqionarea
structurii $i a modului de funqionare a unor
obiecte deja existente.
recurge Ia unelejocuri de cuvinte, calambururi
sau ortografii alternative (panoplie ~i paneau-
-pli, chaleureu.x ~i chat I'heureux, milieu ~i
mi-lieu etc.) 1 •
C .
omentanu
Se va atrage atentia asupra vinuozitatii crea-
toare a anumitor autori (Rabelais, Queneau
~i Hugo, cu Nrimade~h. insemnind J'ai rime
d di2 etc.). Tinerilor le place sa foloseasca
termeni putin utilizati sau sa practice le verlan 3 •
in textul original. Ca posibil exemplu : ghici-
l.
toare ~i ·(s-a) ghicit oare ? , plugu~or ~i plug
U$Or, stampe ~i stam pe etc. (n.t.) .
2 . ,Am rima pentru za.r" (n.t.).
-3. Argou_.codificat, in care se inversea.za silabele
cuvimelor (n.t.).
TEHNICI YIZiND CREATIVITATEA
Dezvoltarea sociala $i cea tchnologica impun
crearea frecventii a unor termeni noi (a$a s-a
putut construi swgflation, plecind de Ia feno-
menele, opuse, dar conjugate, de stagnation
(stagnare] ~i inflation [inflatie]).
Ginduri sau exprcsii noi
Dupa distribuirea unui ansamblu de ginduri
sau expresii variate, formatorul cere ca fiecare
participant sa desparta in mai multe segmente
anumite ginduri sau expresii ale alegerii lui,
din care sa fabrice unele noi, prin combinarea
rapida a doua sau a mai multora dintre frag-
mentele astfel obtinute . in acest sens, se poate
invoca un poem de Prevert, construit in acela$i
mod : "Un remorqueur de famille nombreuse
et un pere de haute mer" 1 •
Se va putea intocmi o lista de expresii $i citate
sau proverbe, prin utilizarea unor diqionare
de specialitate.
Comentariu
Arta metaforei, ca $i poezia pot recurge Ia
astfel de hibridizari. prin care unele idei sau
fenomene, indepartate unele de altele, pot fi
alaturate astfel incit sa apara semnificatii noi.
Noi obiecte
Pornind de Ia trei sau patru obiecte ce definesc
unele uzaje distincte, se pune problema inven-
tarii unui instrument care ar putea asigura,
prin el insu$i, utilizarile in discutie sau una
dintre ele, intr-un mod inedit. Exercitiul poate
fi racut in grup; obiectele pot fi luate dintr-o
listii preexistentil. sau elaborata in mod creativ
de catre grup.
Acestea ar putea fi : ceainic, carnian, incuie-
toare, bicicleta, fier de calcat, sticla, fa\il. de
masa, storcator de fructe, brichetil., post de radio,
microcalculator, balansoar, brici, eprubeta,
stilou, carnet, pulverizator, scobitoare, pieptene,
sughit, bascheti; cirlig (de undita), aparat de
ceruit parchetul, ma$ina de tuns, scara etc.
Comemariu
Se ~tie eli numeroase unelte sau aparate au fost
concepute in acest fel. Discutiile pe marginea
I. , Un remorcher al unei familii numeroase ~i un
tara de apii adincii" (n.t.) .
129
unor astfel de ,miniconcursuri Lepine" 2 ajuta
Ia intelegerea uzajelor ~i a limitelor proprii
obiectelor care le sint consacrate.
Noi clasificliri
Se cere construirea unor tabele morfologice
sau a unor taxinomii care sa regrupeze imagi-
nativ toate tipurile reale sau imposibile (ori
insolite) de locuri, lucrari, instrumente, sisteme
sociale etc. (de exemplu, locuri de destindere,
hoteluri . rute, dar $i : reviste, ciiqi diverse,
romane, consrruqii oficiale, partituri muzicale,
opere de arta sau : instrumente muzicale,
unelte diverse, aparate de incalzit, telefon,
instrumente de scris sau : societati politice,
sisteme economice, confesiuni religioase,
modalitati fiscale etc.) . intr-o prima faza, par-
ticipantii pot enunta, fa.ra o ordine exactil.,
diversele tipuri . Intr-o a doua faza, dupa elimi-
narea ideilor fanteziste (admise Ia inceput),
vor putea fi desprinse unele criterii de separare
~i de clasificare, pentru a se obtine un tablou
sugestiv sau o taxinomie cu o complexitate
din ce in ce mai mare.
Comenrariu
Acest exercitiu poate servi Ia largirea perspec-
tivelor asupra anumitor date practice sau soci-
ale $i Ia intelegerea interesului ~i a limitelor
oricarei clasificari sau ale oricarei etichetari,
ale oricarei liste de criterii.
Noi calitati
Participantii sint invitati sa descopere ce cali-
tiiti ar putea ~i ar trebui sa aiba unele realitati
concrete, precum : un sistem de remunerare,
un vehicul de transport in comun, o banca, un
barem de notare, o sala de baie, un liceu sau o
universitate, un ascensor, o pubela, o colivie etc.
Dupa enuntarea calitatilor se va putea schita
combinatia care rezultii.
Comentariu
E necesar ca participantii sa fie invitati sli
exprime simbolic, sa mimeze raporturile lor
cu aceste calitati, cu ce reprezinta ele.
2. Concours Lepine (fr.): initiat de catre Louis
Lepine. administrator francez (Lyon, Paris), in
1902, tiind destinat recompensarii crea!iilor
apar1inind artizanilor sau invematoril<ir (n.t.).
 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
130
Exercitii de epurare §i de rafinare
:> ;·
~·. E important sa se incerce detectarea funqiilor
....~ ~i a constringerilor utile, inutile sau impli-
~Z cite cuprinse intr-o realitate, intr-o activitate,
Ul intr-un material , intr-un obiect, intr-o moti-
:E vatie, intr-un comportament..
· ~ Punctul de vedere al lui Sirius
.g~ Din punctul de vedere al maqienilor, prin
Q asumarea unui recul, a unei oarecare inaltimi
sau a unei anumite distante culrurale, cum
s-ar putea vedea modul de funqionare, reali-
tatea: unui ora~, a unui birou de po~ta, a
oficiilor religioase, a unei librarii, a unui
autobuz, a unei curse de cai, a unei universi-
tati, a unui palat de justitie, a Bursei, a unci
cazarmi, a unui comisariat de politic, a unci
primarii, a unui laborator, a unei uzine de
construqii de automobile, a unui port, a unei
gari, a unu i aeroport etc. ?
Comentariu
Important este sa se elimine progresiv bana-
litiitile, punindu-se accent pe remarcile origi-
nate sau nea~teptate, referitoare Ia una sau
mai multe realitati (trase Ia sorti sau alese) .
De ce actionam in prezent
E necesara compararea mobilurilor ~i a con-
stringerilor prezentului cu cele din timpurile
parintilor, ale bunicilor no~tri, din secolul
al XVIII-lea, din Rena~tere sau din Evul
Mediu etc., raportat Ia personajele sau roma-
nele ce descriu epocile respective, Ia activita-
tile noastre profesionale, farniliale, culturale,
festive, ~colare, legate de caUitorie ~i de
transport, Ia activitiitile economice, scriito-
rice~ti, privind somnul, sanatatea ...
· Comentariu
Ar fi uti! sa se evoce, din nou, conditiile de
viata ~i de destin ale generatiilor anterioare, - o tampa (intr-un salon, intr-un dormitor, pe
in vederea diminuarii -lamentarilor nejusti- un culoar, intr-o saUl. de operatii, Ia tarli...);
ficate sau a ignorantei in raport cu evolutiile--- - o vesta.(in ora~, Ia tara, Ia birou, incliHitorie,
realizate. _ ·
Noile tehnologii
Se ia ca subiect de refleqie studiul privind
consecintele asupra simturilor, a nevoilor - omasa (pentru lucru, pentru copii, de sufra-
individuate ~i a vietii sociale, pe care le au gerie, pentru jocuri de carti, pentru salon ... ).
--------------------------
aplicarca sau punerea in valoare a anumitor
realitati: autostrazi, TGV, elitroliaj, walkman,
materii compozite ~i plastice, ski, fotocopie,
telecopie, cristale semi! ichide, platforme spati-
ale, ONU, satcliti, fotografie instantanee etc.,
prin comparare cu alte consecinte istorice (focul,
roata, scrierea, ceasul, tipografia, fotografia,
cimentul, telefonul, radioul, aviatia etc .).
Comentariu
Ar fi bine venita con~t ientizarea conditiona-
rilor ~i a posibilitiililor antrenate de difuzarea
de materiale sau materii noi.
Defectologia
Obiectivul consta in decelarea multiplelor
defecte, insuficien\e, imperfeqiuni, slabiciuni,
greutati, excese care pot apare a in legatura cu
diverse obiecte ce sint studiate in comun:
stilouri, piepteni, foarfece, pahare, cafetiere,
dopuri , furculite, cutite, !inguri, ce~ti, chifle,
chitare, claviaturi, cazi, agende, dictionare,
rezervoare de apa etc.
Comentariu
Sintem atit de obi~nuiti cu utilizarea obiectelor
familiare, incit nu le mai distingem defectele
sau deficientele.
Functiilc comparatc
E interesant sa sc studieze difcrentele de
funqii care pot aparea in raport cu o lucrare
sau cu un obiect, definite prin acela~i termen,
dar utilizate in diverse contexte. De exemplu:
- un edificiu (public, profesional, de locuin¢
privata, de cult, de ingrijiri medicate, de gara,
de invatamint...);
- o publicatie (Ia coafor, intr-un centru de
documentare, intr-un cabinet medical, in libra-
ric, acasa ... );
acasa, Ia teatru, in sporturi. .. );
- un radio (in rna§ ina, intr-un tren, pe strada,
Ia birou, intr-o camera, pe vapor. .. );
TEHNICI VIZIND CREATIVITATEA
Comentariu
Discutiile privind aceste comparatii permit
rafinarea uzajului anumitor obiecte ~i a moti-
vatiilor noastre.
Inertiile inutile
E necesar sa ne reconsideram unele dintre
comportarnentele de zi cu zi, pentru ale elibera
de ni~te constringeri inutile: corespondenta,
aranjamentele noastre, orarele, lecturile, ideo-
logiile, conduitele farniliale. relatiile ierarhice.
obligatiile asociative , angajamentele civice,
timpul tiber, vizionarile TV etc.
Exercitii privind constringerile de inductie
Impunerea unor forme, verbale sau vizuale,
areca scop exersarea capacitiitii de a utiliza in
mod pozitiv unele constringeri ~i de a evoca,
cu o fluenta considerabila, idei sau lucruri .
Cuvintele inductoare
0 persoana cite~te o lista de cuvinte altei per-
soane, care trebuie sa exprime, cu voce tare,
cite un cuvint indus pentru fiecare cuvint
inductor; prima persoana noteaza, in mod
confidential, cuvintul indus §i timpul acordat
pentru raspunsul Ia cuvintul inductor. Cind
intreaga listii a fost cititii, se reincepe cu ace-
lea~i cuvinte, iar in final se observa daca
respectivele cuvinte induse au ramas acelea~i
~i dacli timpii de raspuns sint identici cu cei de
Ia prima lectura .
Lista propusa: cale, a reveni, joe, sageata,
fileu, alura, sfat, retur, maestru, ecou, revers,
pat, for¢, expozitie, mediu, conditie, demers,
cuplu, dispozi\ie, linie, a asigura, canon, specie,
fiu, a ci§tiga, a putea, revistii, a rupe, a retine,
mina, abatere, sarcina, civil, lovitura, depozi-
tie, revolutie, manopera, incredere, delicatete,
a incalca libertatea, onoare, raport.
Comentariu
Aceastii procedura, a cuvintelor inductoare,
a fost instituita de Carl Jung Ia inceputul seco-
lului. in timpul experimentului, s-a dovedit
ca fiecare persoana prelungea timpul afectat
raspunsului, inregistrindu-se §i o oarecare
131
Comentariu
Privindu-ne inertiile de aproape, sintem in
masura sa le evaluam, pentru a le supune unor
simp.lificari, unor regrupari, cu ajutorul unor
instrumente adecvate, a! unor masuri de reor-
ganizare. in industrie, productivitatea depinde
intr-o asemenea masura de importanta acor-
data economiei mijloacelor ~i de vigilenta
permanenra, incit face posibila conrracararea
dificultatilor, mereu renascute, ~i a efectelor
indirecte.
~t;;
instabilitatc a cuvintelor induse Ia patru sau .'J2 ·
cinci cuvinte inductoare care, in profunzime, :Hi. .
in mod specific pentru fiecare, atingeau anu- :·-m;
mite complexe . Jt:
Obiectele inductoare ~
imr-o prima faza, se alege, in grup, un obiect '~~
dintr-o lista variata; intr-o a doua faza, se ~'
pune pro~lema emiterii unor _propozitii de
tatonare, m scopul perfeq10nam obiectulUI · ·
·B,
ales; prin referiri Ia calitatile altor obiecte
ale listei.
Lista propusa: ciocan pneumatic, motocicletii,
radiator, carabina, clema, camera video ,
trambulina, ferastruica, violonccl, schiuri,
microcalculator, orga, cle~te, ceainic, retea
de inalta fidel itate, trapez, fier de calcat,
imprimanta, cirma, magnetofon, ferastrau
electric, electrod, arc de boltii, rezervor de
apa, ardezii, stropitoare, barometru, robot
de bucatarie, pompa etc.
Comentariu
Acest exercitiu permite o analiza detaliatii a
aranjarii mai multor obiecte ~i imaginarea
unor combinatii ne~teptate ale acestora.
Enumerarile stimulate
In acest exercitiu, important e ca fiecare par-
ticipant sa enunte, oral sau in scris, foarte
repede, eel mai mare numar de termeni
referitori Ia o categoric (sau mai multe) de

GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
132
~
---------- - - - -- - ---------­
lemente existente, care a fost ceruta, in felul
rmator:
- Dali maximul de nume de pasari, de specii
diverse ...
- Dali numarul maxim de nume de patrupedc
sau de reptile, de insecte, de arbori, de pi ante,
de fructe , de legume etc.
- Dali eel mai mare numar de cuvinte apar-
Iinind limbajului concret, utilizat metaforic,
in teoriile ~tiiniifice (precum cfmp, nucleu,
raza . .) , cu precizie.
Comentariu
Apar dificultati in enumerarea unor termeni
vizind realitati extrem de bine cunoscute!
Forma constrinsa
Fiecare trebuie sa se straduiasca sa constru-
iasca fraze sau strofe, supunindu-se unor con-
stringeri formate . De exemplu : ,Trebuie sa
trata[i aceasta temii (un concept, un anotimp,
un incident ... ) neutilizind decft cuvinte mono··
silabice sau neutilizfnd nici un cuvfnt care se
termina printr-un e (sau un t, un s, un x, un
m, n ... ) sau evitfnd aparitia unor a-uri (sau a
alwr vocale) ori utilizfnd un cuvfnt, din doua,
care sa se termine fn -ion" etc.
Comentariu
Acest exercitiu pregate~te intelegerea constrin-
gerilor de ordin poetic (numar de silabe, rime,
aliteratii, regularitate strofica ... ), aratind cum
se poate obtine un plus de creativitate, gratie
unci constringeri.
Formele inductoare
Participantii sim invitati sa deseneze, cite doi
sau trei, o figura, abstracta sau concreta, in
mod repetitiv sau nu, dar neutilizind decit
forme definite in cele ce urmeaza ~i pe care le
pot reproduce Ia dimensiunile dorite (sau Ia
scara) ~i in orice sens .
60LOOZ T G X = II •• /\ TIWC
Foaia cu aceste forme poate fi afi~ata sau dis-
tribuita in fotocopii .
Comentariu
Atit bazele de pornire, solutiile alese, constrin-
gerile reciproce, cit ~i analiza asupra desenelor
realizate vor face obiectul unor discutii.
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
Exercitii privind referentii afectivi
E important sa cxiste o buna asumare a
propriei afectivitati. oferind posibilitatea unor
evocari care sa nu fie exprimate intr-o limba
de lemn sau in cercuri inchise.
Eroii no~tri
Fiecarui participant i se cere sa caute, in amin-
tirile sale, persoane reale sau imaginare care
1-au impresionat : in copilarie, in tinere{e, Ia
maturitate. Indivizii vor putea apoi sa dialo-
gheze pe acest subiect, grupindu-se cite doi,
trei sau patru. In anumite cazuri, lise poate cere
sa nu vo rbeasca despre persoane din familie:
Comentariu
0 astfel de aqiune nu e intotdeauna atit de
facila pe cit se crede, ~i ne putem pune pro-
blema retinerilor afective ~i a efectelor de
estompare care exista in profunzime.
Evenimentele-§oc
Fiecaruia i se cere ca, in mod individual, sa
aminteasca un evenimem sau o situatie, din
trecutul indepartat sau foane apropiat, care
!-a marcat, jalonindu-i existenta sau exercitind
asupra lui o aqiune formatoare, u~or atenuata
acum sau inca eficiema.
Comemariu
Se poate analiza daca anumite evenimente .
u~or de evocat, nu ascund in ele altele.
Parabola
Se pune problema inventarii, in cadrul unor
mici grupuri sau in mod individual, a unor
naratiuni sub forma de fabu!a, de poveste, de
mit, de aventura extraordinara, cu referire Ia
teme pregnante ale activitatii sociale, cultu-
rale, politice, tehnologice, artistice .. .
De exemplu : ,Responsabilitatea este asemii-
niitoare cu ... " ; ,Lumea modernii este ase-
menea unui caravanserai unde ... " ; ,Despre
reforma fn administraJie se poate vorbi ca
despre ... " ; , Unele animale au hotarit sa
reformeze modul de evaluare. Un viezure a
fost desemnat deci pentru ... " ; , Un pe~te ~~
un ied dorira sa comunice : ei.. . "; , Prometeu
mi-a spus ... "; ,Tapiseria educa[iei este
133
~i inventiile romane~ti
:.,..·
precum cea a Penelope! ... " ; ,Raspunzfndu-i ; ~·
Sfi:n>:ului. Oed~f i-a adres~t, Ia rfndu-i:, fnrr:- ;J.;.:~
ban pnvuui... ; , 0 clasa este ca o.. . ; .,In ··z ,:
pe~tera lui Alibaba exista un col] pentru Ul
comori culiUrale. Se pUieau vedea ... " ; :E.
,,Albinele se hotarfra sa schimbe stilul de ~
viap'i in stup. Pentru aceasta, ele ... " ; ,/n[e- .:()
leptul indian evoca pentru noi echilibrul .0 .
dimre scopuri $i mijloace. Trebuie, spunea · ·a~
el,
Comentariu
Nimic nu e mai elocvent, din punctul de
vedere al comunicarii, decit forma verbala
a parabolei. Se vor putea com para fabulele
diferitelor tari , pove~ti din 0 mie $i una de
nop[i sau, in Europa. marile mituri sau aven-
turi descrise de importanti romancieri.
Tarot-urile
Prin intermediul unut JOC ,tarot", al unui
simplu joe de carti sau a! unuia de fotografii
prezentind multiple personaje, animate ~i
situatii. fiecare grup mic (sau fiecare indi-
vid), alegind citeva carti, improvizeaza o isto-
rioara ilustrata de respectivele caqi. Aceste
mici istorii sim, ulterior, prczemate, pentru
ca peninenta imaginilor servind drept ilus-
tratii sa poata fi supusa unei analize. Istoria
se poate scrie, eventual, sub forma de poem
ori i se pot adauga ni~te desene care sa com-
pleteze ilustrarea deja fllcuta.
Comentariu
Un astfel de exercitiu creeaza obi~nuinta de a
stabili legaturi, printr-o logica deschisa §i
creatoare, intre personaje ~i situatii privite din
perspectiva unei eventuale compatibilitll.ti.
Dirijarea visului provocat
Inspirata dintr-o metoda terapeutica pusa Ia
punct de catre Robert Desoille, · aceasta
tehnica trebuie sa fie aplicatll. cu prudentll. ~i
discernll.mint. Asumata in grup, ea este mai
corect folosita datorita capacitll.tii membrilor
grupului de a se sustine reciproc $i de a
compensa posibilele momente de anxietate.
134 GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Animatorul propune o situa!ie ca punct de
plecare : ,SinteJi impreuna ... pe acaperi~urile
Parisului, pe a paji~te narmanda, intr-a vale,
pe un deal, pe o mare ambarca[iune cu pfnze,
fn port, intr-a anti camera, pe un aerapart etc.
(se dau cfteva detalii). inchideJi achii ~i descrie[i
ceea ce a{i purea vedea ca intr-un vis, jiecare
intervenind peruru a camp/eta sau a dez va/ta
ceea ce au spus ceila/Ji ".
La un moment dat. animatorul da ni~te instruc-
tiuni vizind o mi~care ascendema, vizind fie
un catarg , fie un arbore, fie un perete, prin
decolare, cu ascensorul, cu scara sau printr-un
zbor simulat. Indivizii descriu peisajul, figu-
rile pe care le percep, situatiile pe care le
intilnesc. Animatorul observa reaqia fiecaruia
Ia aceste evocari §i. imediat ce se ive§te
momentul , ii invita pc participanti sa se
opreasca sau sa se odihneasca pe o terasa
spatioasa, pe o creanga. pe o costi~a de deal,
intr-un spa1iu ae rian, lini§ti t, pe o platforma
confonabila, pe un nor pufos etc. Cind totul
pare sa se fi stabilizat, el poate relua instruc-
tiunea legata de urcare sau poate propune,
printr-o instruqiune inversa, coborire'a, cu
aceea§i prudenill, cu supravegherea reaqiilor
produse de evocari §i intercalind momente de
odihna §i relaxare. Dupa un anumit interval,
el poate propune poposirea intr-un loc agrea- PARTEA A DOUA
bil. cerind o concentrare a atentiei generale:
se pot initia discu1ii pe marginea celor traite §i
a calitiilii creative a descrierilor.
Camentariu EXERCITII DE COMUNICARE
Indi vizii fac experienta capacitatilor lor onirice
§i de imrajutorare imaginativa intr-o situa1ie
aflata sub semnul securizarii : urcu§urile §i
coboririle visate ar putea provoca ame1eli sau
angoase neplacute, chiar grave, daca nu ar
exista instruqiuni lini§titoare de supraveghere.
Deseori, pot aplirea unele figuri mitologice
sau unele arhetipuri ale imaginarului colectiv,
care trebuie controlate .
 Tcrmenul ,formatie", a~a cum il intrebuintam pentru educarca, instruirea ~i
perfectionarea fiintelor umane, ne solidarizcaza cu germanii, adepti ai conceptului global de
Bildung. 0 astfcl de relatie cu ceca cc csteformii arc conotatii de ordin plastic ~i tangente cu
lumea artelor, in general. in schimb, tcrmenul ,cxcrcitiu", discriminator, ne apropie de englezi
~i de americani. Cunoscuta lor rctinere anglo-saxonii ii determina, intr-adevar, sa nu discute
CAPITOLUL 1
decit despre trainings, desprc antrcnamentele legate de 0 disciplina ~i de 0 maiestrie, cu
precautia semantica a formci lor participative, care le caracterizeaza intretinerea ~i reinnoirea
neintrerupta, dar §i cu o conotatie marcata vizind lumea sportului ~i a dezvoltarii fizice.
0 serioasa oscilare intre toate aceste curente ne poate convinge, in mod categoric, sa le EXERCITII VS TEHNICI
reunim, intr-un perfect acord, sub semnul cartezianismului prin excelenta . intr-adevar,
mctodic, progresiv, acesta ne caracterizeaza eel mai bine, chiar dacii, aproape intotdeauna,
ii uitam primul principiu, care ne recomanda ,sii evitiim cu multii grijii precipitarea §i
piirtinirea" 1• Prin caracteristicile lor fragmentare, discrete, dispersate, exercifiile pe care le
Apelul Ia exercitii distincte §i discrete, partiale sau aproximative, simple, dar instructive, propunem in cele ce urmeazii se disting, de fapt, de tehnici, mai globale ~i a ciiror
ne .poate conduce insa, dincolo de neriibdarilc ~i globaliziirile noastre, Ia ,divizarea Jieciireia prezentare a fiicut obiectul primei piiqi a acestei lucriiri.
dintre dificultiifile" unci instruiri sau ale unci achizitii de cuno~tinte, conform celui de-al Ele se demarcheazii ~i mai mult insii prin faptul cii unele constringeri constitutive,
doilea principiu metodic: ,in atitea Jragmente cit e posibil §i cit ar Ji necesar pentru a le procedurile care Ie determinii nu sint destinate sii fie reutilizatc in mod direct, prin
rezolva mai bine" 2 • transfer, gratie stagiarilor care Ie practicii, a~a cum, in mod invers, se prevede
in legatura cu aspectul specific al fiecarui exercitiu rczolvat, ne este posibil, in acest caz, formal in legaturii cu tehnicile.
atit noua, cit ~i celorlalti, conform celui de-al treilea principiu, sa ne directionam achizitio-
narile, ,incepind cu cele mai simple §i cu cele mai accesibile, pentru a accede, pufin cite pufin, Intr-adeviir, stagiarii, profesori sau formatori, sint antrcnati in folosirea acestor
gradat, pinii Ia cunoa§terea celor mai complicate" 3 • exercitii, pentru a se putea servi ulterior de ele in propriile activitati de inviitamint,
Aceste principii de inaintare lenta ~i de articularc pragmaticii a operatiilor intelectuale §i de formare sau de animare. in schimb, ceca ce se a~teaptii de Ia exercitiile despre
practice necesare in comunicare justificii, daca mai e nevoie, succesiunea fi§elor tehnice, care vorbim este efectul interior pe care il declan~eazii in fiecare persoanii care Ie
cuprinzind ·exercitii incluse in prezenta lucrare. Fiecare dintre ele ofera responsabilului cu adopta, punct in care training-ul se intilne~te cu formarea.
formarea un cadru ~i anumite instructiuni, pe care le poate adopta, modifica (sau nu) ori pe Respectivul efect poate fi, incepind din acest moment, delimitat in cadrul (sau
care le poate lua ca referinta, ca punct de plecare pentru o noua structura de exercitiu. registrul) dezvoltiirii persoanei, in eel al exprimiirii sale (verbale sau nonverbale), ca
in orice ipoteza, multiplicitatea lor, dincolo de aparenta lor modestii, are ca obiect, in ~i in eel al raporturilor de comunicare mai mult sau mai pufin conflictuale, prin
!ipsa unci adeviirate complctitudini, aplicarea, cu o oarecare aproximare simbolica, a celui negociere ~i decizie, cu celiilalt.
de-al pat rulea principiu (intr-un mod atit de nefericit uitat in obi§nuintele noastre), care ne
recomandii ,sa facem mereu calcule atit de depline §i estimiiri atit de extinse [incit sa fim
siguri) ca nu omitem nimic".
Alte doua consideratii, pe care le-arn evocat deja ~i care pentru noi constituie ni§te Dezvoltarea . personaHi - a unor abilitati de pregatire, de clasifi-
referinte, ne trimit, de asemenea, Ia acest principiu.
care, ca ~i de interpretare a faptelor sau
Multitudinea exercitiilor prezentate poate, intr-adevar, sa permita formatorilor ~i persoa-
nelor aflate in formare sa facii uncle alegeri, fiind autorizata o personalizare responsabila a La sfir~itul unui exercitiU, efectul a actelor ce ar fi trebuit sa fte dez-
strategiilor de formare. Ea poate, pe de alta parte, garanta ~i o bine venita varietate, deci a~teptat poate viza o mai buna corriunicare voltate;
prospetime, indispensabila complexitatii specifice lumii cunoa§terii §i fanteziilor comunicarii. a persoanei cu ea insa~i. - a unor aptitudini de intelegere ~i intim-
Ordinea urmata aici va oscila, in mod justificat, intre exercitii ale caror instructiuni de in acest caz, o intreaga varietate de pinare a celuilalt, ca ~i de adaptare
rezolvare sint cele mai simple sau cele mai directe §i exercitii care, prin simularea pe care o atentionari ~i de con~tientizari poate fi lentil, evolutiva a perceptiilor sociale,
propun, implica un grad mai inalt de complexitate, de sistematicitate. stimulata, din aproape in aproape, exercitiu pentru a li se asigura o flexibilitate
Important va fi insii sa se distingii citeva mari orientiiri, interesante prin aplicarea lor,
cu exercitiu. Poate fi vorba atunci de cre~ ­ oportuna;
prin diferentele existente intre procedurile lor §i tehnicile propriu-zise, ca §i prin deosebirile
dintre ele, dupii cum vizeazii fie experienta subiectiva a persoanei, fie capacitiitile ei de terea stiipinirii de sine sau de dezvaluirea : . - a unor valori mai mult sau mai putin
exprimare, fie, in fine, raporturile sociale. - anumitor tendinte, individuate sau nar- implicite, care sa fie situate cu mai
cisiace, care trebuie controlate ; multii claritat~ ~i folosite intr-un mod
- a unor motivatii, mai ales profesionale, mai responsabil.
ce se impun a fi clarificate ;
l. Rene Descartes, .Discours de Ia methode", in Oeuvres et Lettres, La Pleiade, Gallimard, Paris, 1949,
p. 103. - a unor reactii specifice Ia anumite situa- Pe parcursul acestei varietiiti de exercitii
2. Ibid. tii sau incidente, care e important sa fie posibile, -ceea ce se vizeaza este dezvoltarea
3. Ibid. descoperite sau modificate ; personalitiitii : prin dezvaluirea atitudinilor
 138 EXERCITII DE COMUNJCARE
latente ~i prin antrenarea unor capacitati
diverse, se are in vedere o comunicare mai
clara in legatura cu posibilitatile existente.
Toate acestea vor putea favoriza clarificarea
~i nuantarea conduitelor ulterioare.
Controlul asupra
exprimarii
i
A~acum am spus deja in introducerea
prezentei lucrari, activitatile de comunicare
cu celalalt implica punerea in joe a unor
semnale sonore sau gestuale corespunza-
toare unor coduri, intr-un mediu ce defi-
ne§te un numar de posibilitati de fixare a
unor obiective delimitate de roluri exacte,
in scopul producerii unor mesaje speciale
~i a unor informatii destinate a fi primite,
descifrate §i tratate metodic.
Comunicarea dintre persoane (§i gru-
puri) presupune, in plus, reversibilitatea
activitatilor privind emisia §i receptia, un
tur - retur, prin efectuarea unei serii de
acordari succesive intre memoriile respec-
tive §i atitudinile profunde sau proiectele
particulare.
Prin conexiunile pe care le realizeaza,
I schimburile de informatii ~i de impulsuri
I sau de energie. permit indivizilor sa urma-
!· reasca anurnite obiective ~i sa efectueze
sarcini bine definite. Aceste schimburi pot
fi distorsionate prin unele rezistente ~i
tabuuri, daca nu chiar prin absenta de
metoda in exprimarea sernnalelor §i utili-
zarea codurilor, sau prin reactii de aparare
specifice unui anurnit gen de personalitate,
care ii deturneaza pe indivizi de Ia rapor-
turile lor productive.
Obiectivele fixate, in mod distinct, pentru
toate aceste exercitii vor putea consta, prin
urmare, in sensibilizarea fiedirei persoane,
in cadrul seminarului, fata de precautiile
necesare exprirnarii Ia adresa celuilalt :
EXERCITII VS TEHNJCJ 139
- prin atentia acordata distorsiunilor ce revenirea persistenta Ia unele atitudini In fata situatiilor conflictuale, indivizii
pot aparea in transmiterea informatiilor anterioare, care devin antagonice. trebuie sa fie antrenati, printr-o anumita
sa.u a mesajelor; Problemele ce rezulta din conflictele varietate de exercitii, sa-~i dezvolte
- evitindu-se increderea intr-o interpre- dintre persoane sau grupuri pot fi rezolvate, capacitatea de a sesiza unele fapte, dar ~i
tare imediata a unui cuvint sau a unui mai mult sau mai putin corect, conform de a intra in raporturi de comunicare care
semnal primit, rara o verificare a semni- unor consensuri obtinute in mod neasteptat sa nu sacrifice nici un punct de vedere. Ei
ficatiilor lor, prin adoptarea unei masuri sau in virtutea unor concesii mai mult sau trebuie sa fie incitati sa adopte metode de
vizind reexprimarea ; mai putin pertinente, consimtite intre indi- consultare reciproca, obi~nuindu-se sa con-
vizi. Abandonarea punctelor de vedere, in ducli, in mod avizat, negocieri productive,
- ameliorindu-se perceptiile sociale,
printr-o acomodare realizata in contac- !ipsa unei argumentatii convenabile si a unei pentru a -~i perfeqiona capacitatile de a
tul apropiat cu interlocutorii ; consultari prudente a fiecarei persoane vizate, Iuera in grup 1• Se impune ca ei sa fi adop-
se poate produce din mai multe motive: tat deja unele masuri de precautie, de
- detectindu-se influenta pe care o au
- in virtutea puterii de afirmare ~i de ,reJinere" sau ,pudoare", conform terme-
asupra sinelui mediul ~i stilurile afe-
autoapreciere, mai mult sau mai putin nilor lui Michael Serres, din Tiers-Instruit,
rente rolului impus ;
hotaritoare, a anumitor indivizi ; privind partinirile, nerabdarea sau rezisten~
- prin reducerea mecanismelor de aparare
- mai simplu, din cauza prestigiului aces- tele lor (daca nu chiar ,zonele lor oarbe"
in raport cu ceialalt ~i a implicatiilor
tara, a statutului lor ; de percepere sau inertiile de reprezentare).
acestora; - din cauza unei neutralizari reciproce a La fel, e important ca ei sa fi incercat sa- ~i
- urmarindu-se varierea formelor de expri- opiniilor ~i parerilor, obtinuta in urma controleze tentatiile legate de reaqiona-
mare adoptate, fie eli sint verbale, sonore, unor proceduri expeditive; litate sau de evitare.
gestuale sau grafice, oricare ar fi supor- - ca efect a! unei explorari incomplete a Pe parcursul exercitiilor alese, sint puse
turile ~i tehnologiile utilizate; datelor utilizabile ; deci in lumina, sub semnul unei perfectio-
- cautindu-se informatiile complementare in sfir~it (~i mai ales) din cauza unei !ipse nari progresive, capacitatile vizind schim-
datelor de care se poate dispune, in mod de metoda ~i de imaginatie creatoare. burile productive ~i o sinteza metodica.
organizat.
Yom prezenta deci un ansamblu de
diverse exercitii-e~antion, legate de multi-
plele obiective enuntate, in atentia fonnato-
rilor ~i a stagiarilor acestora.
Comunicari §i negocieri
Raporturile sociale §i luarile de decizii
pe care le implica cornporta, in mod necesar,
unele riscuri, constind in opozitii, infrun-
tari sau divergente de opinii intre indivizi
sau grupuri. Motivele sau cauzele acestora
pot fi multiple :
..:. ciocniri de interese contradictorii ;
- disonante culturale sau de limbaj, care
impiedica intelegerea reciproca ;
- aprecieri diferite ale unei situatii date ; I. Cf. Organiser des formations, Hachette, Educa-
- opinii divergente privind uzajul anu- tion, Paris, 1991, p. 297: ,Regles fondamen-
mitor obiecte sau instrumente ; tales du travail en groupe".
 COMUN!CAREA Sl DEZVOLTAREA PERSONAL:&. !41

Cuvintul e de aur ;,.:-;fr·

•CD
Primafaza celorlalti cinci un minut de tlicere (sau de ;:u,;,
CAPITOLUL 2 La incepurul unei reuniuni de treizeci de minute, reflectie). ~~i
fiecare participant, desemnat printr-un cod A doua Jaza ~Z\
:UI\
(initialele sale sau literele A, B, C), prime~te
Dupa cele treizeci de minute ale reuniunii, ··:&:·
un carnet de bonuri de inrerven[ie verba/a,
COMUNICAREA ~I DEZVOLTAREA fiecare subgrup mediteaza asupra propriilor · :i)~
fiecare bon autorizind cite un minut de expri-
;()r
PERSONAL A
trliiri, analizind strategiile de interven1ie ale
mare, care nu poate fi fragmental. Observa-
fiecaruia cu ajutorul observatorilor $i plecind ~
torul (sau observatorii) supravegheaza, cu un de Ia citirea bonurilor, clasate in funqie de ~:
cronometru, respectarea duratelor de inter- numarul de ordine al interventiilor. Se poate 'i:;J:>
ventie, marcindu-le printr-un destul, imediat desena pe tabla un tabel sau o schema a inter-
Caracteristica generala a exercitiilor din acest capitol consta in antrenarea vizind ce a(u) primit un bon, pe care scrie (scriu) ven\iilor, pentru fiecare subgrup in parte. La
gasirea unor modalitati de interventie controlata, in diverse situatii de comunicare, numarul de ordine corespunzator interventiei, sfir~it, toate tabelele pot fi reunite ~i supuse
de studiu sau de explorare de sine, in relatia cu celalalt. din seria de treizeci de interventii acordate discutiei, intr-o adunare generala a grupului .
Pentru stagiari, este intr-adevar uti! sa-~i masoare timpul de interventie sau sa -~i fiecarui subgrup, dupa care noteaza aprecie-
Adesea, caracterul stimulant al acestui exer-
aprecieze tendinta de a reactiona, de a interpreta in mod subiectiv situatii sau fapte. rile privind oportunitatea sau pertinenta ~i
Ci\iu treze~te, participantilor dorinta de a
in egala masura, e profitabil ca ei sa ia cuno~tinta de propriile lor modalitati de instru- clarita tea fiecarei interventii, precum ~i ati-
reincepe o partidil dupa prima incercare. Se
ire, de clasificare, de pregatire a unui proces de invatare sau de motivare profesio- tudinile .
poate ceda o singura data acestei dorinte, dar
nala, dar vizind ~i perceptia, imaginatia sau identificarea propriei lor personalitati. Scurgerea minurului regulamentar este semna- jocul risca sa devina, rapid. o intrecere in
Echilibrul personal cere, de asemenea, exercitii care sa antreneze in vederea lata printr-un destul. detrimentul antrenamentului.
obtinerii congruentei (sau a securizarii psihice), a receptivitatii fata de celalalt, a Carnetele de bonuri trebuie sa fie pregatite A treiafaza
empatiei (sau a comprehensiunii in raport cu ceilalti). in acest sens, va fi oportun sa dinainte ~i marcate apoi cu codul fiecarui par-
se reflecteze, impreuna cu ceilalti indivizi, in legatura cu valorile spre care tind ticipant . Se poate utiliza modelul alarurat sau 0 a doua reuniune, cu acelea~i reguli, dar cu
oricare altul. o alta tema (sau o alta instruqiune) este con-
referintele individuale.
dusa in cadrul unui intergrup 1 constituit din
Fi~ele tehnice prezentate aici ofera o oarecare varietate, care va putea fi amplifi- Reuniunea se desfii~oara pe o tema definita ~i subgrupurile initiate, adica prin formarea, cu
cata prin alte exercitii, provenind din resursele bibliografice indicate. conform unei instruqiuni precise . Nu exista ajutorul participantilor, a unor seqiuni dife-
vreun facilitator sau vreun animator desemnat rite sau prin amestecarea in noile subgrupuri
in prealabil, fiecare persoana raspunzind de a unor vechi factori de interven1ie cu fo~ti
Obiective propriul credit ~i utilizindu-$i bonurile de
lnterventiile regulate interventii a~a cum vrea (conform strategiei
observatori din precedentele intilniri, printr-o
schimbare de roluri (fo~tii participanti vor
sau ,cuvintul e de aur" 1. Observarea diversitatii comportamen- sale implicite sau explicite). trebui, in acest caz, sa preia rolul de
telor verbale dintr-un subgrup. Acest exercitiu comportli citeva reguli comple- observatori).
I Indivizii sint repartizati in subgrupuri 2. Constatarea influentei atitudinilor indi-
mentare:
0 posibila sinteza
I· 1. fiecare participant are posibilitatea de a
de cite ~ase, care vor funqiona separat. viduate ~i a raporturilor interpersonale asupra La sfir~itul celei de-a doua reuniuni, in
Fiecare subgrup dispune de treizeci de minute renunta Ia utilizarea unuia dintre bonurile sale,
determinarii unei strategii de interventie ~i fiecare subgrup se face inca o analiza, urmatli
pentru a defini o problema, pentru a se pentru a-l ceda unui alt membru al subgrupului,
calificarea acesteia. de o discutie finala, in cadrul unei reuniuni
mlirind astfel durata interventiei acestuia;
pune de acord in legatura cu o afirmatie general e. Formatorii (sau profesorii) pot face
3. Exersarea fiecaruia in a lua in conside- 2. membrii subgrupului se pot pune de acord ca
sau chiar pentru a lua o hotarire. Fiecare atunci o expunere pe marginea regularizarii
rare impactul timpului de exprimare ver- fiecare sa introducli unul sau douli bonuri intr-un individuate a interventiilor ~i in legaturli cu
participant dispune de un credit de timp de bala in cadrul unui schimb. vas, pentru a asigura o discutie Iibera, intr-un natura strategiilor posibile.
cinci minute pentru interventiile sale. Sub- - interval de ~ase pinli Ia doulisprezece minute ;
grupurile sint urmarite, in mod separat, de 4. Masurarea volumului de interventii
susceptibile de a fi emise intr-un timp dat 3. fiecare poate utiliza, de asemenea, un bon I. A se vedea, in partea intii, documentul
unul sau mai multi observatori. Pot urma flirli sa vorbeascli, impunind in acest fel
(un minut). privind dispozitivele intergrupale, p. 46.
una sau mai multe reuniuni, dar cu o
componenta diferita a subgrupurilor 1 • 5. Con~tientizarea, de catre fiecare partici-
pant, a interesului suscitat in interiorul sub-
grupului de unele interventii, in virtutea
I. . Sursa : Serviciul de comunicare ~i de formare. caracterului lor, functional sau nu.
 142 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI DEZVOLTAREA PERSONAL.\ 143

.1
t:~·'L"l;
Model de carnet cu bonuri de interventie verbalii
Exercitiu de procedudi fiecare partiCipant a motivatiilor sale
subliminale, a tendintelor de a-~i proiecta
~=~ Cele cinci bonuri ale plan~ei vor fi decupate, codificate pentru un anumit partictpant ~i
aplicata unui incident prejudecatile ~i de a exploata in mod
-~ introduse intr-un plic, care i se inmineaza. De fiecare data cind dore~te sa se exprime, acesta subiectiv elementele de informare.
·;z ;; transmtte bonul corespondent observatorulut, care mscne numarul m ordmea celor tretzect de Aceasta tehnica a devenit clasica in
;Jii~ interventii acordate fieciirui subgrup, i~i noteaza aprecierea privind oportunitatea ~i claritatea formarea responsabililor cu securitatea.
:2 ?interventiei, precum ~i atitudinea pe care o observa Ia participant. (Ea a fost generalizata, pentru orice tip de Pregatirea
::J· formare, de catre doctorul Paul Pigors de
":(;) .
. : Cod: ................ . Cod: ................. . Ia MIT, Institutul de Tehnologie din Formatorul prezinta un incident critic, care
,of
{Q 1 N umar • d e OTid·me : ............ .. . .. ........ . Numiir de ordine: Massachusetts). Principiul sau consta in sa ii poata diviza pe participanti in eel putin
;;,;;,_t Prima interven{ie de un minut A patra interven{ie de un minut prezentarea, intr-o forma succinta, a unui doua subgrupuri in ceea ce prive~te solu-
Pentru observator Pentru observator incident critic, real sau imaginat, astfel tiile ce se cer.
incit participantii sa se imparta in grupuri Incidentul, real sau imaginar, trebuie sa
Oportunitatea interven{iei: da 0, nu 0 Oportunitatea interven{iei : da 0, nu 0
antagonice din perspectiva solutiei ce se fie expus intr-o forma destul de concen-
Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, impune a fi gasita.
des tins, dezinvolt ...... ...... ... ....... ......... . destins, dezinvolt ·............................ ..... . trata, pentru a lua un aspect critic ~i pentru
Nurniirul de participanji : eel putin zece. a putea fi citit repede. El trebuie sa-i im-
Primireafiicutli de subgrup: imeres, atentie, Primirea fiicutii de subgrup : interes, atentie, Durata : aproximativ doua ore. plice in mod intens pe participanti. in acest
indiferentJ., opozitie ... ............. ........... . indiferenta, opozitie ........................ . ... . sens, este insotit de intrebari precum : , Ce
aJi face fn locul lui ... ? " sau ,Ce parere
Obiective avefi despre atitudinea lui ... ? ".
Cod: .............................. . Cod: .... ... .. ... ..... .... ......... . Animatorul trebuie sa adune dinainte
1. Antrenarea participantilor in analiza ~i elementele de informare necesare (legi,
Numlir de ordine : ......... ... ... . Numar de ordine : . .. .. ..... .... . ... ..... .. . rezolvarea rapida a problemelor cotidiene. decrete, organigrame, bilanturi, extrase de
A doua interven{ie de un minut A cincea interven[ie de un minut
2. Accentuarea puterii de discernamint in presa, prospecte, planuri, grafice, fotogra-
Pentru observator Pentru observator fii etc.), pentru a putea fi in masura sa
raport cu punctele critice ale unei situatii.
Oportunitatea intervenfiei : da 0, nu 0 Oportunitatea interven[iei : da 0, nu 0 raspunda ulterior intrebarilor pe care le-ar
Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, 3. Imbogatirea grupului prin evocarea unor
putea adresa participantii.
des tins, dezinvolt .. ........ . destins, dezinvolt . . . . . . . . . . . . . . . ...... .. ... , experiente individuate.
Fiecare participant va trebui sa primeasca
4. Clarificarea proceselor individuate ale o foaie continind enuntarea incidentului in
Primireafiicutii de subgrup: interes, atentie, Primirea fiicuta de subgrup : !meres, atentie, deciziei, prin con~tientizarea, de catre forma neprelucrata.
indiferentJ., opozitie ........................... . . indiferenta, opozitie .... .. ..... ... ....... .. ..... . .

Douii ·exemple de incidente

Cod: . .. . .. .................. .... .. .
Numlir de ordine : ......... ... ............ . . Intr-o institutie universitara, intr-o sala de curs
A trela intervenfie de un minut (de chimie, de exemplu), se inregistreaza un
inceput de incendiu, care ameninta sa ia
Pentru observator amploare.
Oportunitatea intervenfiei : da 0, nu 0 - Ce trebuie sa facli profesorul, elevii sau
Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, studenJii, personalul de laborator ?
des tins, dezinvolt ...... ... .... ...... ·.: .......... . - Ce trebuie sa facii persoanele din condu-
cere, din administra[ie, agen[ii de ordine, por-
Primireafacuta de subgrup: interes, atentie, tarul ?
indiferenta, opozitie ... ..... .. .................. .
N.B. - Care sfnt textele, regulamentele, ra[io-
namentele?
In curtea unei institutii de invatamint s-au
incaierat doi elevi. Amindoi sint raniti, dar
nu cedeaza. Ceilalti elevi privesc incidentul
de Ia distanta.
Ce crede[i eli e de facut ?
N.B. - 0 procedurli axatli pe incidente critice
poate consta $i in a cere fiecarui participant
sa redacteze pe scurt o situa[ie di.ficilt'i, intfl-
nita de el (se regt'ise~te aici procesul tehnic
al a~a-ziselor minicazuri).
 144 EXERCITII DE COMUNICARE
Procedura aplicata unui incident (in 9 faze)
=~~·!.f.t
,·p .::
;U»·:
1. Prezentarea incidentului
l~\: (douiJ.-trei minute)
_z Dupa ce a explicat grupului obiectivele ~i
:ur procedura exerciriului, formatorul evoca inci-
:5 dentul respectiv, dupa care distribuie tuturor
--~ participantilor enunrul sau, pentru a facilita
U · fiecaruia o cunoa~terc aprofundata .
.g·. 2. Analiza incidentului (cinci-zece minute)
\, Daca enunrul este insuficient pentru intelege-
rea incidentului, participantii au posibilitatea
de a pune intrebari formatorului (de genu! :
cind? unde? cum? cine? ce? de ce? etc.).
Formatorul se limiteaza Ia a raspunde intre-
blirilor, fara sa incerce judecati de valoare
asupra lor, avind grija ca Ia fel sa se intimple
~i in cazul participantilor. El poate, eventual ,
sa imparta anumite documente.
3. Sinteza (cinci minute)
Unul dintre participanti este invitat sa faca,
pentru intregul grup, sinteza informatiilor
culese in faza precedenta.
4 . Delimitarea problemei (zece-cincisprezece
minute)
Participantii incearca sa i~i dea seama care
este problema fundamentala, ceca ce nu e
intotdeauna u~or.
Cu ajutorul informatiilor deja culese, forma-
torul ajuta grupul sa-~i faca 0 imagine destul
de ampla asupra incidentului .
i rol prin care sa se mimeze realizarea diferi-
5. Decizia individuali:i (cinci minute)
\. Fiecare participant i~i cite~te decizia. Atunci
cind toate deciziile individuale sint cunos-
cute, formatorul le cere participantilor sa
voteze pentru acelea pe care le considera
cele mai bune. Pot exista mai multe decizii
care sa intruneasca un numar mare de voturi.
in caz de unanimitate, animatorul trece direct
Ia faza 8 .
6. Lucri:iri desfii~urate in subgrupuri
(zece minute)
Fiecare subgrup format in mod liber in inte-
riorul grupului analizeaza motivatiile ~i
desemneaza un purtator de cuvint.
--------- - ------- - --------
7 . Discu{ie generalii
(zece-cincisprezece minute)
Tori participantii se reunesc intr-o ~edinta
generala. Purtatorii de cuvint exprima, in mod
succesiv, prin expuneri contradictorii, conclu-
ziile subgrupului lor, ceea ce face loc unei
dezbateri generale. Formatorul ii ajuta pe
participanti sa integreze diferitele puncte de
vedere, pemru a putea ajunge Ia un consens.
8. Evaluarea (zece-cincisprezece minute)
intre participanti se produc schimburi de puncte
de vedere in legatura cu invatamintele extrase
din incident, in incercarea de a vedea cum se
poate rezolva o problema in viata reala ~i ce
masuri preventive sint necesare pentru evitarea
unor situatii de confuzie, de ezitare sau de
precipitare similare celor expuse.
9. Discu{ia finalii (zece minute)
in fine, panicipantii discutii cu formatorul despre
tehnica utilizata , intrebindu-se daca obiecti-
vele urmarite au fost intr-adevar atinse.
Variante
• Pentru faza 6, subgruparea poate fi stabilita
nu atit prin vot, cit prin clas ificarea raporturi-
lor individuale (in funqie de tipurile de deci-
zie), realizatii de formator sau de catre grup.
• Pentru faza 7, Mucchielli 1 vorbe~te despre
reuniunea in formula grupului mare, pentru
sustinerea de pledoarii, propunind jocuri de
telor decizii propuse.
• Pentru fuza 9, animatorul poate fuce o incercare
de conceptualizare. M. Mucchielli propune
orientarea refleqiei in patru direqii :
- privire in urmi:i, asupra conditiilor ~i a con-
textului in care s-a produs incidentul ;
- privire de sus, asupra principiilor opera-
tionale ce trebuie generalizate ;
- privire in jur, asupra solutiilor analoage;
!. La Dynamique des groupes, Entreprise
modeme d'Editions, !967.
COMUNICAREA SI DEZYOLTAREA PERSONAL!\
- privire fiwinte, asupra necesitatii de a ne
modifica atitudinile personale, daca se dore~te
reglarea adecvata ~i eficace a unor astfel de
cazuri .
Observa[ii
E important ca incidentul critic propus sa fie
ales cu grija ~i ca animatorul sa fi adunat sufi-
cieme informatii pentru a putea sa ajute
Lectia situaHi
intr-o progresie
Prin alegerea unor tactici adecvate 1,
profesorul este antrenat in aplicarea §i reali-
zarea unei strategii deja desavir§ite in faza
de pregatire a unui curs : motivind elevul,
transformindu-1 intr-o persoana activa, res-
ponsabila de propria formare, care va fi in
masura sa colaboreze cu camarazii §i cu
indrumatorul sau. Un astfel de elev nu va
pune probleme de ordin disciplinar, decit
cu foarte rare exceptii.
Pregatirea unei lectii: lectia situata intr-o progresie
Exercitiile sim efectuate impreuna cu forma-
torii, in cadrul seminarului.
PrimafaziJ.
Stagiarul stabile~te un plan, pe care il rapor-
teaza Ia alte proiecte de curs, discutindu-1 cu
unul dintre formatori.
A douafazii
Stagiarul i~i prezinta planul ~i pozitia strate-
gica grupului constituit din ceilalti stagiari.
A treia fazii
Discutia este sustinuta, in seminar, in prezenta
formatorilor ~i vizeaza : cautarea unor modalitati
!. Cu punctul de plecare intr-un numar de docu-
mente elaborate de un grup de formatori
elvetieni.
145
participantii, ferindu-se sa ii oblige sa adopte,
in mod pasiv sau conflictual, ideile sale.
Aceasta metoda poate fi utilizata pentru
reinnoirea celei vizind studiile de caz sau alte
tipuri de simulare a formarii. Ea poate servi
atit pentru furnizarea, cit ~i pentru prezentarea
anumitor aspecte ale ~tiintelor aqiunii ~i
educatiei.
Obiectivele vizind capacitiitile
ce trebuie exersate
Stagiarul este capabil :
1. sa situeze rolul leqiei respective in
ansamblul strategiei sale educa{ionale ;
2. sa stabileasca un plan de leqie ;
3. sa aleaga metodele didactice adecvate,
precum §i suporturile didactice necesare ;
4. sa abandoneze planul prevazut, in spe-
cial pentru a urma unele sugestii fructuoase
ale elevilor.
de demarare a leqiei ~i de reluari utile, de
precizari privind obiectivele, calitatea Iega-
turii cu lectiile precedente ~i urmatoare;
atentionarile ~i punctele-cheie ce trebuie
explicate elevilor ; elaborarea unei scheme
metodologice, care sa desemneze cuno~tin­
tele ce trebuie evocate pentru a se explicita
contextele didactice ~i pedagogice ale unei
lectii ; importanta notarii instruqiunilor refe-
ritoare Ia sarcinile ce s-ar putea da elevilor
(a se vedea documentul 65) ; reamintirea
necesitatii de a exista o anumita calitate a
comunicarii reciproce dintre profesor ~i
elevi, care sa mareasca ~ansele de intelegere.
 146 EXERC1Tll DE COMUN1CARE
0 sursa de informare :
bibliografia
Acest exercitm trebuie sa permita,
gratie unor vizite ~i unor lucrari, dezvol-
tarea, In cazul stagiarilor, a calitatii ~i a
varietatii referintelor lor teoretice ~i practice.
E importanta stimularea capacitatii sta-
giarilor de a discerne ~i de a experimenta,
In scopuri utilitare :
bibliografia adecvat,a (premisa a instru-
irii), criticile ~i comentariile capabile
Pregatirea unei lectii : despre corecta utilizare a bibliografiei
M Pregatirea unei lectii : introducerea unei materii noi
:~ Se efectueaza prin parcurgerea diferitelor
... faze indicate in cele ce urmeaza sau a unora
Z dintre acestea .
ur
.::!:1 Prima jazii
:;:) Se organizeaza vizite comentate in biblio-
u·· teci, centre de documentare etc.
0 ' A doua jazii
Q tural), destinat elevilor.
· Se indica spre Jectura trei capitole din manu-
ale, in legatura cu acela~i subiect (pe cit
posibil, limitat), cerindu-se realizarea unei
critici ulterioare:
- pentru uz personal ;
i·
- pentru utilizarea in clasa.
A treiajaza
Se organizeaza o act1v1tate comparativa pe
marginea aceluia~i subiect, din doua surse
diferite:
- un manual;
- plecind de Ia lucrari mai elaborate.
sa faciliteze comunicarea Ia nivelul
elevilor;
- o bibliografie concreta, permitlndu-se
contactul vizual, tactil (nu doar furni -
zarea unei liste de titluri);
- bibliografia institutionala, pentru asi-
gurarea cunoa~terii mijloacelor de inva-
tamlnt oficiale (bro~uri, fi~e ... ) ;
- o bibliografie de breasla, care sa faca
posibila cunoa~terea documentelor ela-
borate de colegi.
Prin acest exercitiu se reliefeaza dificultatile
de utilizare a anumitor lucrari in raport cu
altele.
A patra fazii
Se redacteaza , plecind de Ia diferite surse. un
document de popularizare (clar, precis, struc-
A cincea jaza
Se prezinta trei documente (de orice tip) . cu
cerinta de a Je folosi, in mod judicios, pentru
un subiect ales.
A ~asea jazii ·
Se organizeaza periodic schimburi de docu-
mente intre stagiari ; se selecteaza unele dintre
ele, cu motivarea alegerii.
A ~aptea jaza
Diverse exercitii care sa incite candidatii Ia
utilizarea documentelor iconografice, a sche-
melor etc.
COMUN1CAREA $1 DEZVOLTAREA PERSONALA
Introducerea
unei materii noi
Acest exercitiu are In vedere plasarea
stagiarilor in diverse situatii, caracterizate
de introducerea unor concepte sau date, ~i
extragerea indicatiilor metodologice generale.
Obiective
1. Exersarea capacitaP,i stagiarilor de a atrage
atentia elevilor, de a le suscita interesul.
Exercitiile pot fi prezentate in orice ordine.
• Un stagiar cite~te un text privind capacitatea
de a introduce corect o materie nouii. Apoi,
pe grupuri , stagiarii incearca :
- sa reproduca expozeul ;
- sa exprime ce au simtit pe parcursul susti-
nerii acestuia ;
- sa evoce alte posibilitati de introducere a
subiectului stabilit.
• Timp de x minute, citiva stagiari vor pre-
zenta colegilor introducerea unei Jeqii vizind
o materie noua.
• Prezentarea inceputului unui film video pe
marginea practicii pedagogice, in scopul :
- descrierii cu precizie, cu voce tare, a activi-
tatilor indrumatorului ~i elevilor, a interactiu-
nilor, ~a cum sint percepute de catre stagiari ;
147
2. Dezvoltarea capacitatii de a-i activa pe
elevi.
3. Exersarea capacitatii de a trezi interesul
prin diverse cai :
- printr-un expozeu ;
- prin avansarea unei probleme (institui-
rea unui dezechilibru) ;
- prin prezentarea ~i studierea unui docu-
ment;
- printr-o activitate de cercetare.
-'~~r
- compararii diverselor tipuri de interventie J,D;
profesorala ~i descoperirii structurii filmului -H~­
(stil transmisiv, incitativ, adaptativ) ; ~Z~
- ~alificarii, eventual ier~rhizarii, stilurilor. }~-~
• In perspecuva unu1 vutor curs, pe tema ~~
Introducerea unei materii noi : ~CJJ
- un grup de stagiari va observa trei leqii tO~
diferite (stabilite de ni~te indrumatori care ·a.;
vor fi de acord sa le accepte), urmind sa se :-;&;
consemneze rezultatul obse-rvatiilor (se are in
vedere posibilitatea inregistrarii, filmarii etc.);
- un grup de stagiari va consulta capitolul
consacrat respectivei teme in diverse lucrari de
pedagogic, dupa care va prezenta un rezumat;
- un grup de stagiari va imagina trei intro-
duceri posibile Ia studiul unei materii noi, Ia
alegere, ~i le va prezenta celorlalti stagiari ;
- apoi, in timpul cursului de metodologie, se
va avea in vedere o faza de exploatare.
 148 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA ~I DEZVOLTAREA PERSONAL.\ 149

Formula rea 2. sa stabileasca o distinqie neta intre Prin fixarea unor instructiuni precise in Dificultatea va avea un ritm progresiv :
instructiunile generale ~i cele ocazionale ; Jegatura cu ceea ce va fi supus controlului, prima sarcina trebuie sa poata fi rezolvata
instructiunilor
3. sa adapteze formularea acestora (voca- se diminueaza partea de subiectivitate de toti elevii.
bular, stil) Ia nivelul elevilor; (privind compozitia in Iimba franceza, de Indrumatorul va concepe probleme de
Acest tip de exercitii trebuie sa exemplu). tipul papu~ilor ruse~ti : pentru a rezolva a
sensibilizeze stagiarii fata de importanta de Indrumatorul va varia tipul de LS doua problema trebuie ca, mai intii, sa o fi
4. sa asigure coerenta ~i gradarea lor ;
a da instructiuni mobilizatoare ~i de a le (memorizare, analiza, deduqie, redactare, rezo!vat pe prima etc.
verifica interpretarea impreuna cu elevii. 5. sa defineasca momentul eel mai favorabil utilizarea unor cuno~tinte, transfer, abstrac- El va trebui sa-§i supuna proba apre-
a! cursului pentru indicarea acestora ; tizare, descoperire .. . ) §iva evalua diferitele cierii unui coleg.
capacitati ale elevilor, printr-o comunicare Vor fi favorizate LS-urile comune mai
Obiective 6. sa completeze instruqiunile cu exemple;
directa cu ei. multor clase.
Stagiarul trebuie sa fie capabil : 7. sa le puna in evidentJi.
1. sa dea e levilor instruqiuni adecvate in Pregatirea unei lectii : elaborarea unor lucrari scrise '"iii~.;
raport cu obiectivele ~i cu demersul ; ~ill
Derularea exercitiului se face printr-o alter- - 0 lucrare cu intrebari vizind doar detalii. ~~i t.~~,. ~

nare a lucrari lor centrate pe diverse capacitati, - 0 incercare intr-un domeniu neexperi- ~.,;:~
pe care dorim sa le testam in mod diferentiat mentat. tZ;.
- Un franc francez echivaleaza cu 0 ,3 franci ~~J
:~·~· Pregatirea unei Iectii : formularea instructiunilor ~i tran~ant Ia elevi, cu critica privind unele

JriJ probleme sau intrebari , din care sa se poatii

extrage o morallL elvetieni . Cam citi franci elvetieni costa o ~~
~.; Pornind de Ia unset de instruqiuni, mai mult - Exersarea stagiarilor in sensu! transpunerii
haina de blana de 350 F ? ~~
J~ sau mai putin adaptate, stagiarii sint invitati, unor instruqiuni analizate literal in instruc-
Exerci{ii de pregatire a unor lucrari scrise, - Versiunea latina pentru : carlirnida, furt de ~D~
;-j
;~ in grupuri mici, sli le reformuleze, apoi sa
discute: _intr-o intilnire generalli, noile lor
_ ., formulan.
tiuni explicitate grafic.
- Stabilirea unui schimb privind planificarea
controalelor succesive care ar putea fi propuse
care sa permita verijicarea :
- achizitiei de notiuni (memorizarea);
bani publici, prorogare.
- Se cere unor elevi de unsprezece ani , care f~ <
iS\
"0! elevilor. - rationamentului formulat ; au studiat doua sisteme politice, sa raspunda
:'Ut - Antrenarea in conceperea de instruqiuni, - capacitatii de cercetare, de exploatare ~i de Ia intrebarea: ,Ce diferenta exista intre cele
~-0, prin redactarea individuala a unor instruc- - Provocarea stagiarilor Ia o discutie in lega-
tura cu distinqia sectoarelor particulare de informare; douli sisteme? ".
' a·~ tiuni adecvate unei sarcini determinate, aleasa
instruqiuni (nivel, activitate materiala, spatiu, - gradului de. realizare a obiectivelor propuse, Redactarea, in cadrul unui grup de lucru, a
#',..[;; de intregul grup sau de catre fiecare, instruc-
timp, calcul, tratare de date, evocari etc.). verificare urmata de discutii in plen. unor ji~e practice, prin care sa se defineasca
tiuni care, ulterior, vor fi dezblitute in plen.
- Propunerea, fikuta anumitor grupuri mici, precautiile necesare pregatirii ~i impunerii
- Antrenarea in gradarea numarului de Studii de lucriiri neconven{ionale
de exercitii de simplificare a unor instruqiuni de lucrliri §i teme scrise elevilor. Aceste fi~e
instruqiuni necesare pentru o activitate data. (de tip nonlimitativ, intflnite in practica) :
redactate de alte grupuri mici. ar trebui sa cuprinda indicatii privind moda-
I.: - Care e data mortii lui Ludovic al XIV-lea?
Ce eveniment important a inceput doulizeci ~i
litiitile de evaluare (~ i . eventual, baremurile)
aces tor lucrliri .
cinci de ani mai tirziu ?
·i
Se poate lua ca model ceea ce urmeaza.
:r Elaborarea de lucrari Obiective pentru conceperea - De redactat un chestionar cu optsprezece
Aceastii fi~a este conceputii in trei plirti.
,,I scrise unor lucrari scrise
intrebari.

I
j! Este vorba de incitarea stagiarilor, prin
Fiecare lucrare scrisa (LS) va trebui
sa fie elaborata in dependenta directa de 2 3
'I intermediul unor Iucrari ~i prin studiul asu- inainte in timpul Dupa
modalitatile de instruire adoptate ~i de
pra altora, aberante, de a defini, pentru
obiective, pentru ca prin ea sa se poata
elevii lor, unele lucrari scrise care sa fie in
concordanta cu procesul de invatare.
controla ceea ce s-a realizat deja, intr-un
fel similar exercitiilor.
[PfeilarnrearE: ··1 I Redactarea TE . ] !Corectare ~i notarel
Subiectul unei LS va fi stabilit impreuna
cu elevii.
 !50 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA $1 DEZVOLTAREA PERSONALA !51

1. Generalitii!i Pregatirea unei lecfii : comunicarea prin intermediul intrebarilor ,:!j:.~'.;

Stagiarul trebuie sa se straduiasca :
- sa comunice dadi LS-urile vor fi sau nu anuntate;
adresate elevilor i!i'
lib;.:
Trebuie sa facem observatia ca acesre moda- a tuturor tipurilor de intrebari, in vederea ;,·p~
- sa repartizeze LS-urile pe durata intregului trimestru (planificare);
- sa fixeze din timp data de sustinere a acestora, in funqie ~i de cele fixate de colegii sai.
lita!i pot fi centrale asupra unui individ sau a utilizarii lor ulterioare. ·z:
unui grup de candidati. 6. Determinarea candidatilor sa retlecteze, ·&~~ ;
El se va abline sa impuna LS-uri punitive. 1. Prin utilizarea unci secvente de invatamint indirect afectiv, Ia problema in discutie : , Ce ':S ,
2. Procesul de achizi[ie
filmate se poate cere observarea ~i analizarea senrimente fi provoc elevului atunci cfnd fi !:»;
intrebarilor ~i raspunsurilor, urmate de lucru pun o fntrebare ? ". ·:U.';
(Obiectiv atins) in grup, prin discutie metodologica, axata pe 7 ~ Impunerea pregatirii unci leqii sau a unci .-.g
observarea efectuata asupra unui profesor
necunoscut.
parti de leqie, cu obhgatia de a redacta com- .hb
plet intrebarile ~i eel putin unul dintre ras-
2. Candidatii pot fi pu~i intr-o situatie de punsurile posibile.
frustrare asemanatoare cu cea in care se pot
8. Realizarea unui exercitiu practic in grup.
gasi elevii . Formatorul adreseaza intrebari
Stabilirea unui subiect, a unci teme sau a
vagi, imprecise. Este vorba aici de un joe de
unci notiuni de studiat in clasa. Degajarea
note rol, avind ca scop sensibilizarea candidatilor
mecanismelor necesare ~i determinarea
clasament '1 Ia problema pusa.
momentului incepind cu care trebuie sa inter-
3. Observatorul (indrumator metodologic, de vina sistemul intrebarilor ~i raspunsurilor.
exemplu) puncteaza intrebarile puse de candi-
9. Practicarea, in cadrul seminarului de
datul atlat in procesul didactic, dupa care cate-
metodologie, a unui joe de rol ce implica
3. Exersarea in formularea de intrebari gorisqte aceste intrebari in funqie de anumiti
Comunicarea prin operatorii. parametri (continut, forma etc.). recurgerea Ia intrebari ~i raspunsuri.
intermediul intrebarilor 4. Aceea~i situatie ca mai sus, dar cu utilizarea 10. Pornind de Ia un chestionar scris in prea-
unci inregistrari sonore, care sa trezeasca inte- labil, necunoscut candidatilor, se stimuleaza
adresate elevilor resul pentru respectiva problema. activitatea, dupa care se constata divergentele
Observatii privind citeva ~i convergentele.
5. Adresarea unor intrebari in mod strucurat
Este vorba de sensibilizarea stagiarilor, dificultati de ordin general este un lucru care se invata. Trebuie sa se 11. Exersarea privind reformularea imreba-
pentru a-§i formula corect intrebarile . Ei cunoasca schemele de intrebari posibile (acestea rilor puse de un animator sau de unul dintre
Formatorii pot avea dificultati de gestionare panicipanti .
trebuie sa inteleaga ca dificultatile prezente sint de mai multe tipuri : alternative, inchise,
a raporturilor cu fiecare candidat in parte . deschise, progresiv deschise, necesitind o 12. Dupa ce a fost pusa o intrebare, se imagi-
in formularea intrebarilor se vor repercuta ·
Se pune problema posibilitatii de a actiona dezvoltare etc.). Exersarea de catre candidati neaza evantaiul intrebarilor posibile.
intr-o incapacitate de intelegere a acestora
in afara seminariilor de metodologie, in
~i. implicit, in ni~te raspunsuri schematice,
vagi, consecinta a sterilitatii intrebarilor. orele prevazute special pentru aceasta.
Formatorii au putine mijloace de a ela- Emiterea de ,mesaje-eu" carte, Rogers observa di abordarea preco-
;j bora strategii de remediere . Va trebui deci nizata contribuie Ia respectarea ,dreptului
·iI ca ei sa lucreze impreuna !a conceperea piirintelui de aft el fnsu~i ~i. totodatii, a
Obiective in vederea elaborarii ~i conducerii exer-
acestora. dreptului copilului de aft el fnsu# 1".
II 1. Sensibilizarea fata de observarea proce-
Am putea sa ne referim ~i Ia modul de citiilor care vizeaza dezvoltarea congruen-
Printre modurile eficiente de a te con-
organizare a ~edintelor de lucru ale forma- tei, un alt tip de abordare poate fi furnizat
frunta cu un copil, Thomas Gordon distinge
!!
I;
selor intrebari - raspunsuri - invatare.
torilor, care se desfl'i~oara pe durata mai de teoriile ~i practicile lui Thomas Gordon,
,mesajele-tu" ~i ,mesajele-eu". Primele
q
I, 2. M.anifestarea empatica a profesorului multor zile, pentru a ne raporta Ia o activi- fost asistent a! lui Carl Rogers. ,Metoda
favorizeaza, de cele mai multe ori involun-
:·I fata de dificultatile de intelegere resimtite tate concreta, direct utilizabila impreuna sa de formare neprejudiciatii in rela[iile tar, comportamentele devalorizante, mora-
-i de elevi. cu candidatii? umane" a fost flicuta publica mai ales prin lizatoare ~i ineficace in raport cu copilul
I lucrarile sale, Parents efficaces ~i Devenir
enseignant efficace: enseigner et etre
soi-meme, traduse ~i publicate in Quebec, 68. Parents e!ficaces, Ed. du Jour, Quebec, 1977,
incepind cu 1977. in legaturli cu prima coperta a IV -a.
 !52 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI DEZVOLTAREA PERSONALA. !53

(sau cu orice aWi persoana, chiar cu un
adult in toata firea). in schimb, ,mesa-
jele-eu, ,riscii mutt mai pu[in sa provoace
rezistenJa sau revolta", caci ,a comunica
fn mod sincer unui interlocutor efectele
pe care le are comportamentul lui asupra
voastrii este mutt mai pu[in periculos decft
a-i sugera cii este riiutiicios sau riiuvoitor
pentru cii ac[ioneazii astfel" 1• Perceperea
formularilor personale, prin care s-ar evita
apelul (comod) Ia formule nerecomandabile Formularea de mesaje J'"
(,sfnt jenat... nu fmi place"), care au fost Primafaza trei registre, a! lui tu (sau voi), a! lui se (sau ~
utilizate, uneori in mod abuziv de catre Formatorul exprima oportunitatea de a nu el) ~i a! lui eu (sau. noi). F,J
unii, in timpul unor seminarii de formare. interveni in mod automat, prin punerea in A patra faza 11'-
discutie a celuilalt. ci mai curind prin impli- ~esajele elaborate_ sint re~nite, in plen sau ~
carea personala, a~a cum se recomanda in m subgrupun, punmdu-se m diSCUtle gradul ~~;
instruirile pentru analiza tranzaqionala : evitind ~.
Formularea de mesaje lor de conformare in rapon cu registrele alese.

unui mesaj este un fenomen cathartic : pentru

emitator, ih masura in care el se situeaza,
metodic, in· concordanta cu el insu~i, tara
a- ~i cauta vreun alibi, tara a ceda tendintei
de a proiecta ceva asupra altuia, ~ i pentru
receptor, care se plaseaza, tara ocoli~uri,
tara moralizare, tara ipocrizie, fata in fata
cu el insu~i. · cincizeci de persoane.
Printre exercitiile prezentate de Thomas
Gordon, am ales emiterea de ,. mesaje-eu "2 .
Prin aceasta, stagiarii aflati in formare sint
invitati, pe parcursul unei prime faze, sa
transforme unele ,mesaje-tu" care le sint
prezentate in ,mesaje-eu". Cheia fumizata
la final de exercitiu, in decursul unei a doua
faze, permite o comparatie intre raspunsu-
rile stagiarilor ~i redactarile-tip . in timpul
unei a treia faze se pot initia o discutie
privind exprimarea personalizata, coerenta,
cu un efect interior de congruenta, ~i o
analiza a efectelor acesteia asupra dialogu-
lui. Aceasta faza permite schitarea varietatii
Dupa un studiu privind varietatea unor
formulari de mesaje, ca raspuns Ia diverse
situatii, indivizii sint invitati sa- ~i redacteze
formularile conform varietatii invocate.
Numiirul de participan[i : intre cinci ~i
Materialul necesar: foi de situatii, cu
sau tara mesaje (1 §i 2).
Obiective
1. Pregatirea intrarii in dialog, direct sau
indirect, cu unele persoane.
2. Oferirea posibilitatii de a alege intre mai
multe forme de interpelare a celuilalt, cu
exprimare neutra sau implicare personala.
3. Prevenirea tentatiilor legate de ratio-
nalitate sau de culpabilizarea celuilalt.
pozitiile dominatoare, dar facilitind schim-
burile, pe cit posibil nondireqionale, intre
subieqi.
A douafazil
Foile I (documentul 69), care contin mesaje
de raspuns !a siruatii schematizate, sint stu-
diate de catre participanti . Ace~tia sint apoi
invitati sa - ~i exprime sentimentele ~i sa faca
observatii privind diversele raspunsuri, de Ia
categorisirea celui mai activ, culpabilizam sau
tolerant ori a celui cu cea mai evidenta impli-
care personala a locutorului. pina !a eel mai
putin implicant . Ulterior, sint srudiate efectele
produse de diversele mesaje.
A treiafaza
Singuri sau in cupluri (daca nu chiar in mici
grupuri), participantii trebuie sa redacteze, in
raport cu o serie de situatii (foaia 2, documen-
tul 70), unele mesaje corespunzatoare celor
ObservaJii
{>,.,1
11
Mesajele se pot diferentia, de asemenea, in 1 " ' '
funqie de cele trei registre, prin acordarea
unor caracteristici :
- de judecata ;
- de conformare ;
- de indrumare;
- de interogare ;
- de diversiune.
Variama
Fiecarui participant i se cere, pentru fiecare
situatie ~i pentru fiecare registru, sa indice
mesajul pe care ar dori sa-l comunice. Cind
toate situatiile au fost explorate, fiecare i~i
contabilizeaza alegerile, corespunzatoare
caracteristicilor evocate. Cite doi sau in mici
grupuri, participantii discura in legatura cu
tendintele lor personale, vizind caracteris-
ticile pe care le aleg in mod preferential ~if
sau cele pe care le adopta rar.

i
I
l
j
I

1. Ibid., p. 164.
2. Ibid., pp. 409-411.
 r

154 EXERCIT!l DE COMUNICARE COMUNICAREA S1 DEZVOLTAREA PERSONALii. 155

------ - - ---- - ---------------

I Foaia de situatie cu mesaje (1) - Luati Joe mai repede, - Trebuie sane - Mi-ar placea sa nu fiu
comportam civilizat. intrerupt.
~ Registrul ,tu" Registrul ,se" Registrul ,eu"
va rog .
- Ce e eel mai - Ar trebui sa rna opresc?
tD Situatii - Ar fi ma i bine sa
(sau ,voi") (sau ,el") (sau ,noi") ajungeti Ia timp. neplacut? - Revenind Ia oile
~
z· 1. Un elev il - Ar rrebui sii-\i fie - Nu love~ti pe cineva - Sim ~ocar sa vad un i
I
- Ali intirziat; de ce 7 - Mai bine mai tirziu
- Ne deranjati I decit niciodara.
noastre .. .
Ill lov~re sau il ru~ine . mai mic decit tine ! baiat mare lovindu-1 pe
:E bruscheaza pe - Ei bine, opre~te-te I - Trebuie sa te unul mai mic. 6. Unii parinti ai - Sinteti nedrepti. - Nu se recomanda - Sint dezolat de turnura
:::» unul dintre - Ai putea sa-ti ceri calmezi! - E necesar sa intervin? elevilor (sau ai - Ali face mai bine sa criticarea deciziilor pe care o iau discutiile
~ colegii lui mai scuze . .. - Nu se face asta. - A~ vrea sa-ti ceri scuze. stagiarilor) ii con- ne ascultati. unor persoane cu aici.
0 mici. - Cum iti consideri - E~ti mindru de tine? - Ma intreb ce inseamna testa cu vehementa. - Nu veti ci~riga nimic responsabilitare. - A~ vrea sa schimbati
0" gesrul? - Aceasra poare aduce roate aces rea. pe unii profesori. dadi veti continua a~a. - Ar fi bine sa tonul.
,. - Du-mi, re rog, geanta mari neplaceri. - N-am nimerit rocmai schimbati tonul. - Am putea sa vorbim mai
- Sinteti convin~i de
in clasa. bine! justetea atitudinii - Cu invective nu vom calm.
2. Un mic grup - Simeti prea zgomo- - Nu e corect sa ii - Nu sint deloc incimar de dvs . ? reu~i sa progresam - Ne e permis sa nu
face muir zgomor, tO§i! deranjezi pe altii . galagia voasrra. - Ne puteti spune, deloc. reaqionarn?
deranjind cele- - Ati putea sa va - Un pic de lini~re ! - A~ vrea sa nu fiu deran- poate, ~i altceva, decit - Care sint adevaratele - Frumoasa recompensa I
lalte grupuri. domoliti putin ... - Ar fi mai bine sa ne jar de zgomorul vostru. sane faceti repro~uri. motive ale acestui
- Ar trebui sa va dati intelegem. - Mi -ar placea sa fie mai conflict?
seama ce galagie faceti. - Ce se petrece ? putina agitatie. - Toate aceste certuri
- Ce va insuflete§te a§a - Nu se mai intelege - Ma intreb ce se petrece. insipide nu folosesc
de tare? nimic I - A~tept momentul in care Ia nimic.
- Ati purea sa rna fiecare grup sa poara Iuera 7. Ni~te stagiari - Va opuneti rara sa - E mai u~or sa critici - Nu am inteles reticentele
ascultati? in lini~te. resping o tehnica ~ti!i despre ce e dec it sa aqionezi. voastre excesive.
3 . Cineva (tinar - Nu ti-e ru~ine sa - Nu e normal sa se - Gasesc ca e necuviincios propusa pentru vorba .. . - Trebuie sa incercam. - Va ce r sa incepe!i.
sau adult) se vorbe~ti astfel ? vorbeasca grosolan . sa te exprimi astfel. experimentare de - incercati aceasta - indepartind - Vad foarte bine ca
exprima intr-un - Ai purea sa te exprimi - Oricind se pot - ~ vrea sa aud un altfel catre unii tehnica, vom discuta prejudecatile, nu ezitati! Acest Jucru nu
mod grosolan. mai atent. rectifica cuvintele de limbaj. formatori. dupa aceea. putem decit ci~tiga. va poate impiedica sa
- Ai putea sa-ti ceri nepotrivite. - Te sratuiesc sa-ti - Aveti interes sa expe- - Ce va face eel mai incercati , crede!i-ma.
scuze ... - E mai bine sa taci, conrrolezi cuvimele. rimentati noi tehnici. muir sa ezitati? - Ce impresie va creez
- De ce tii sa vorbe~ti decit sa fii vulgar. - Ar rrebui sa rna supar - Ce va sperie 7 - Nu se moare din propunindu-va aceasra
grosolan? - E chiar imposibila o sau sa rna indignez? - Cred ca unii dintre asta I tehnica 7
- Bine, spunecne ce nu exprimare mai - N-am auzit nimic . voi ar dori sa inceapa. - Va admir..
e in ordine. delicara? 8. Unii profesori - Nu prea sinte!i siguri - E greu de luptat cu - Ma surprind temerile
- E in regula, miine ezita sa aplice ~i de voi in~iva. obi~nuintele ... provocate de transferul
va fi mai bine. Ia orele lor o - Nu ezita!i : elevii va - E necesar ca indo- acestei practici.
I· 4. Ni~te stagiari
au inaintat un
- Raportul vostru este
insuficient.
- Un raport prea
superficial nu e deloc
- Regret ca trebuie sa
citesc un text neterminat.
practica pe care au vor ajuta. ielile sa fie puse
experimentat-o cu - Va trebui sa puneti in deoparte.
- Va cer sa incercati
gindindu-va Ia propria
paranteza ezirarile ~i sa - Inovatiile sint intot- noastra experimentare.
j raport cu adevarat - Va trebui sa-l refaceti satistacator. - A~tept o alta redactare. interes in timpul
deauna bine venire. - Insist sa incercati sa va
superficial. ~i sa-l terminati. - Trebuie reluate toate - imi place sa cred ca veti seminarului de incepeti sa inovati.
- De ce va e teama mai - Elevii sa fie oare depa~i!i indoielile.
- Trebuie sa colaborati acestea. reu~i sa va organizati mai formare.
! mai mul t penrru a face o - Corect e sa facem bine. mult? cei care ne obliga Ia - Ce a~ putea face pentru
lucrare corecra. bine ceea ce facem. - Ce-ar trebui sa cred - Yeti face ce doriti ! rutina 7 a vli ajuta?
I i - De ce nu ati avut - Ce s-a intimplat? despre o asrfel de - intotdeauna ezitati? - Va voi accepta
hotarirea.
timp? - Va fi mai bine data lucrare?
f,
I
- Promisiunile voastre viitoare. - Nu am nimic de spus.
sint vorbe-n vim !
Ii 5 . Un student - Nu va stinjene~te - Nu e bine sa te faci - Depling dezinvolrura
I
ajunge cu intirzi- faprul ca deranjati atita astfel remarcat. unora.
ere ~i deranjeaza Iume? - Sa trecem peste asta. - Va cer putina lini~te.
intregul amfi tearru.
------ ------------- --------
 !56
.1
~i
""'i
. .
Situatn
~;:
f#.'• 1. Un elev trebuie sa
~ Iii' dea explicatii pentru o
:Ji' absen\ii nemotivara sau
;o·, nejustificata.
;()·- - - - - - + - - - - - - - - + - - - - - - - + - - - - - - - !
iO' 2. Doi elevi se insultii.
:a :
'"~:-:''\
3. Un elev riimine blocat,
neputind riispunde Ia o
intrebare care i se
adreseazii.
4. Secretara dumneavoastrii
a uitat sii vii informeze in
legiiturii cu o comunicare
importanta.
5. Un coleg vii "interpeleazii
insistent ~i, considerati
dumneavoastrii, pe
nedrept.
6. Un superior ierarhic a
uitat de o cerere de conce-
diu (pentru un eveniment
i familial, pentru o inmor-
mintare) pe care i-o
l inaintaseti.
i 7. Un elev (sau un subor-
I
I donat) va adreseazii 0 intre-
I bare care va surprinde.
·i
8. Pe stradii, o persoana va
bruscheaza.
EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI DEZVOL1i\REA PERSONALX.. !57
2. Antrenarea in sensu! sesizarii ~i
Foaia de situatie cu mesaje (2)
Joe de asocieri
exprimarii lor imediate, in scurtul moment
Registrul ,tu"
(sau ,vOI'")
Registrul ,se"
(sau ,eI")
Registrul ,eu"
(sau ,nm'")
ale unor imagini al producerii in cimpul imaginar.
3. Dobindirea unei anumite viteze a aso-
Acest joe de asociatii verbale poate fi
sau nu premisa conceperii unui text. cierilor, altfel spus dezvoltarea atit a fluidi-
Numiirul de participanfi : intre ~ase ~i tatii imaginilor, cit ~i a celei verbale.
douasprezece persoane.
4. Utilizarea asociatiilor individuate pentru
Durata : trei ore.
crearea unor asociatii colective, ~i invers.
Obiective 5. Antrenarea in sensu! gruparii unor ima-
gini, printr-un efort colectiv, vizind
L Disocierea unor imagini ~i idei abstracte. convergenta fatii de o tema.
Joe _de asocieri ale unor imagini
- o floare in leagiinul ei verde ;
Primafazii
inceperea prin surprinderea, cu ajutorul lim- - un spate curbat.
bajului, de catre fiecare participant, a defiliirii A treiajazii
de imagini care apar in mod spontan in minte. intocmirea inventarului tuturor imaginilor,
Se exclude orice idee abstracta . centrate pe fiecare element inductor.
A douajazii A patra jazii
in~iruirea unei serii de imagini care vor deveni in jurul fieciirui grup de imagini, crearea
surse pentru asociatii individuate, ce vor fi colectivii a unui text, in versuri sau in proza.
notate de fiecare. Aceasta fazii poate fi elaboratii in mod
Exemple: individual.
- strazi ~erpuitoare ;
- fumul atingind acoperi~urile ;
Exercitiu de explorare personala a motivatiilor profesionale
Trebuie sa alegeti o meserie. Ce vi s-ar plirea 6. te poti simp admirat;
mai important pentru viitoarea dumneavoastra 7. spatiul de Iucru este agreabil ;
slujbli?
Ati putea spune :
8. faci parte dintr-o echipa;
,A~ alege mai curfnd aceastii activitate pentru
9. nu existli riscul ~omajului;
10. poti fi exact a~a cum iti dore~ti ;
ca ... " 11. superiorul este onest in relatiile
I. se fac servicii oamenilor ; angajapi;
2. trebuie sa se giiseascli intotdeauna solutii ; 12. imi place ambianta de lucru (locurile,
3. salariile se mliresc u~or ; oamenii, mentalitatea);
4. modul de h:i.ctu poate fi schiinbat; 13. cind te intorci seara acasa, ai sentimentul
____ ____
5. existli libertate de mi~care ; _,____
___...;.. _______________ _
unei zile im'plinite ;
 158 EXERCITll DE COMUNICARE COMUNICAREA SI DEZVOLTAREA PERSONALA !59

14. am autoritate asupra altora; 29 . nu faci mereu acela~i lucru; Empatia

I 5. se apreciaza sugestii1e ~i idei1e noi ; 30. pot spune: ,l-am ajutat pe ceilalti"; Situa{ia Cind toti ~i-au exprimat opiniile, tabelul M
16. imreprinderea respectiva 1anseaza frecvem 31. ceea ce se face aco!o arnelioreaza traiul Unii vor ridica problema cunoa§terii limitate . obtinut va arlita in mod clar gradul de empatie .'~
noutati; oarnenilor ; ~i de transparentii a fiecaru ia. .....
Este necesar deci sa se scoatii exercitiul dimr-o
17. calitatea muncii poate fi judecatii dupli 32. se fac multe lucruri dife rite ; astfel de zona criticli. Se pun in evidentii rezultatele semnificative, -: ~
rezultate;
33. e~ti pus in valoare; dupa cum urmeaza : :5
18. exista un superior care inspira sigurantli; Prezenrare - un participant a primit toate cliqile ; :
34. poti avea bune contacte cu colegii de
Se distribuie fiecarui participant lista caqilor - un participant a primit aceea~i carte, oferita ~
19. va exista intotdeauna activitate; munca; de toti ceilalti, in timp ce el nu a ales-o; 'O
~i 0 grila, precizindu-se ca fiecare trebuie sa
20. poti face lucrurile sa arate mai putin urite 35 . imi permite sli am genu! de viata care imi aleaga doua caqi, oferind tot atitea fiecliruia - un partiCipant nu a pnmit o carte pe care, ·Q
sau chiar mult mai frurnoase ; place; totu~i , a ales-o.
dintre membrii grupului.
21. mie imi revin deciziile; 36. nu se discutii pe seama celorlalti; Se discutii apoi pe marginea acestor rezul-
Se acorda un timp de zece-cincisprezece tate, in cadrul unei reuniuni de abordare a
22. salariile cresc o data cu preturile; 37 . trebuie organizatli activitatea celorlalti; minute, dupa care se string optiunile. diferitelor perceptii .
23. ideile personale pot fi u~or puse in 38. nu-mi face altcineva munca; Desfii~urare Concluzie
discutie;
39 . se plate~te suficient pemru a avea un trai Pentru a facilita recapitularea, fiecare comu-
24. obligatiile vizeaza consilierea ~i coordo- Acest exercitiu este o aplicare concreta a
decent; nica titlurile caqilor pe care le-a ales, titluri
narea activ itiitii celorlalti ; perceptiei celuilalt Ia ni velul grupului, favori-
40. te poti simti stlipin pe munca ta; care se marcheaza in tabel printr-un punct ; zind progresele in ceea ce prive~te cunoa~­
25. existli arnenajari convenabile ~i diverse
41. se pot face sau manipula obiecte destinate titlurile alese pentru ceilalti se marcheaza terea acestui altcineva , gratie fenomenului
facilitati; perceptiei.
pllicerii estetice; printr-o cruce.
26. nu te impiedica nimeni sa ai propriul stil
42 . poti oricind avea un alt post, in aceea~i Propunerea a doua liste de carti
de viatii ;
intreprindere ;
27. iti poti face prieteni printre colegii de Prima listii (furnizata de ANPE 1) clar, de partea Vestului , in detrimentul
43. e~ti incadrat de un superior corect ;
munca; agentilor secreti din Est , care devin deseori
I. Besan~on J., La Guerre d'lsrael,
28. importanta activitiitii este recunoscuta de 44. rezultatele eforturilor sint vizibile; victime .
,I.:histoire immediate", Seuil.
catre ceilalti ; 45 . se pot !ansa idei noi. 5. Kyle R. , Greve des coups fourres , NRF 2 ,
Este un reportaj istoric, care analizeaza fapte
recente. Fara sa furnizeze neaparat toate ele- Serie noire, Gallimard .
mentele, autorul incearca sa aprofundeze fapte Roman siruat in cadrul vietii cotidiene. Roman
imediate. politist, bazat pe infruntarea marilor sisteme :
Exercitiu de empatie Numiirul de participanJi : un grup de
2. Gignoux C., Les Grandes Etudes histori- adevarul, onestitatea. Morala trebuie salvata.
zece-douasprezece persoane.
ques, Fayard. 6. Musil R., Les Desarrois del 'eleve Torless,
Durata : in jurul unei ore ~i jumatate.
I. Obiective Este o lucrare de meditatie de tip istoric asupra Seuil.
1··· . metodelor de cercetare utilizate ~i asupra auto- Este vorba despre viata unui tinlir aflat in
~: :j
·: ,.
1. Evidentierea gradului de empatie ~i de
Material rilor importanti. regim de pensiune Ia o ~coala din Germania,
cu toate dilemele specifice adolescentei,
I transparenta a fiecaruia. Pentru fiecare participant :
3. Green G., Pouvez-vouz nous preter votre
mari, et d'autres scenes de la vie sexuelle, vazutii <;;a o perioada dificila (datoritli proble-
2. Con~tientizarea diferitelor perceptii: melor ce incep sa se puna) , cu descoperirea
·I - de sine,
o lista de carti ce ar putea fi, eventual, Robert Laffont.
primelor sentimente.
actualizata, racindu-se 0 alegere printre Roman de tip umoristic, cu incursiuni in viata
:! 1 - asupra celuilalt,
- a celuilalt asupra ta
cartile editate ~i tinindu-se cont de sexuala a oarnenilor, incurclituri etc. Lucrare 7. Parturier F., L :Amant de cinq jours.
!l' .Il preocuparile stagiarilor. Se vor putea destinatii arneliorlirii sanatatii. Roman in care un cuplu acceptli sa traiasca
, I ~i analizarea factorilor care influenteaza tiber timp de cinci zile ; ca urmare, femeia
·I utiliza reviste sau note de lectura ; 4. Kenny P., Raid 59, Fleuve Noir .
li '!I
. perceptia altuia. - o grila de apreciere. Roman de spionaj, avind ca fundal conflictul
i~i alege uri' amant. Se povestesc aventurile lor.
La sfir~it, ea se reintoarce in propriul climin,
Est - Vest. Simpatiile autorului sint, in mod
I reluindu-~i viata. flira consecinte vizibile.

I. Agence nationale pour I' emploi (agentia natio-

nala pentru locurile de munca) (n .t.). 2. Nouvel Roman Franpis (n.t.) .
 160 EXERCITII DE COMUNICARE
8. Sarraute Nathalie, Le Planetarium.
Roman modem, bazat pe dificultatea raportu-
rilor umane.
9. Van Vogt, La Maison etemelle.
Scriitor de science-fiction. Omul este o mica
ma~ina, care traie~te intr-o casa eterna. Se
descopera, una cite una, puterile acestei ,mici
ma~ini"' care face lucruri ,omene~ti" rara
a fi intr-adevar om. 0 atmosfera specifica
science-fiction-ului.
A doua listii de ciir[i
l. De Cezanne d Matisse. Chefs-d'ceuvre de
la Fondation Barnes, Gallimard-Electa/RMN,
1993.
Publicatii cu ocazia prezentarii Barnes Ia muzeul
d'Orsay: acest ,fals catalog de expozitie este
o adevarata carte de arta ". Ea reveleaza rolul
important al coleqionarilor in istoria artei.
2. La Grande Muraille, urmata deLe Forum
des aveugles a lui Ismail Kadare, Fayard, 1993.
Doua povestiri alegorice, referitoare Ia tragi-
comedia conditiei umane. Pe un ton care tri-
mite uneori Ia De~ertul tiitarilor 1 sint evocate
existenta ~i consecintele tiraniei.
3. Cinvenrion du monde de Olivier Rolin,
Seuil, 1993.
Autorul a adunat vreo cinci sute de cotidiane,
in treizeci ~i una de limbi ; punctul lor comun
este data aparitiei, 21 martie 1989. Else refera
Ia acest echinoqiu de primavara printr-o ava-
lan§a de cuvinte, atit in ,limbajul omnibuze-
lor", cit §i in stilul ,cenaclurilor literare".
4. Et ne cherchez pas d savoir de Marc Bez,
Rivages, 1993.
Lucy este o copie a diavolului . I se incredin-
teaza contracte pe care le executa in avantajul
sau in detrimentul clientilor sai. Canea cuprinde
povestea unui astfel de contract, a carui rezol-
vare este dificila. Pe parcursul povestirii, auto-
rul abordeaza subiecte interzise r avansind
i in acela§i sens, se mai poate utiliza Le Monde
I•
i 1 I . Povesti re a scriitorului italian Dine Buzzati
(n. l.).
judecati Ia adresa unei Americi prea putin
stralucitoare.
5. ,Repenser Israel". dir. Ilan Greilsarnmer,
Autrement, 1993 .
Cartea invitii Ia o meditatie senina.
6. Ld-bas, un scenariu original a! lui Luis
Bufiuel ~i Jean-Claude Carriere dupa romanul
lui Joris-Karl Huysmans, Archipel, 1993.
Luis Bufiuel descopera in 1920 acest roman
a! lui Huysmans, in care este vorba despre
Gilles de Rais §i despre ritualurile satanice. In
!975, el scrie, in colaborare cu Jean-Claude
Carriere, o adaptare a acestui roman, renun-
tind Ia turnarea lui. , Erau vremuri caracte-
rizate de scandal uri" , spune Carriere.
Cine-cluburile gasesc in respectiva lucrare un
document important referitor Ia acest cineast,
care §i-a inceput cariera printre suprareali~ti.
7. La Canrique des cantiques. tradusa §i
adaptata de Yann Le Pichon, Le Mercure de
France, 1993.
Autorul a curatat acest text asemenea unei
fresce, redindu-i toata prospetimea, §i i-a
adaugat o meditatie in care sint amestecati, nu
tara motiv, Rimbaud ~i Iisus Hristos.
8. Enfanrs de l'ombre, Sors Chalandon,
Marva!, 1993.
Copii Ia lucru, fotografiati de Marie Dorigny
§i despre care vorbe§te Sors Chalandon, intr .. o
cutremuratoare evocare ...
9. L'Enjant meduse de Sylvie Germain,
Gallimard, 1993.
Un roman extrem de actual, care evoca dispa-
ritiile de copii. Autoarea e de parere ca ome-
nescul §i animalicul din noi se intrepatrund,
ca, ascunse undeva in strlifundurile noastre,
dorinta. spaima, rliul, bucuria, ura constituie
tesatura vietii noastre.
Aceste lucrari, ca §i comentariile pe marginea
lor sint cuprinse in revista Lire, nr. 216,
septembrie 1993.
des Livres sau paginile de bibliografie ale a! tor
cotidiane.
COMUNICAREA SI DEZYOLTAREA PERSONAL'\
Studii de situatii
Acest proces consta in a propune
participan{ilor situa(ii concrete (putind fi
schematizate sau simplificate in scop peda-
gogic) : se cere fiecaruia sa aleaga,
dintr-un evantai de comportamente, stan-
dardizate intr-un mod semnificativ, pe acela
pe care 1-ar adopta.
Numarul de participan]i: variabil, in
grup mare sau in mai multe grupuri mici .
Durata : variabila, de Ia o jumiitate de
ora Ia doua ore.
Obiective
1. Dezvoltarea capacitatii de a evoca in
mod concret diverse circumstante, fa{ii de
care se impune o anumita atitudine.
2. Formarea abilitatii de a explora o situa-
tie, prin ana lizarea diverselor posibilitati
legate de comportamentele individuale.
3. Sensibilizarea Ia diverse aspecte ale unei
responsabilitati, ale unei profesii, ale unui
rol, pe parcursul unui stagiu de formare.
Exemple de situatii
SituaJia 1
Este vorba despre un tip de formare instituit
de Ministerul Educatiei Nationale din Franta,
1 - ·· CE2 6 MAFPEN d"10
ca urmare a e~ ~aru - - ·
Grenoble a hotant formarea tuturor profeso-
. . . .
nlor de clasa a §asea, prm rota{1e, tlmp de
. . _ .
P~tru am ._ In ce rna pnv:~te, a~ f~st ~esponsa-
bllul unu1 grup de douazecl § 1 cmct de per-
soane, desemnat de rectorat pe o duratli de
§apte z1·1e (o data- tre1· , d.m nou tret· ·m nmem
· b ne
· a.
§i in sfir§it una in martie).
' '
Pnntre stagiari se afla Fr~n~oise, _in vi~sta de
cmc1zec1 de am, membra a unet ech1pe de
patru persoane care obi§nuiesc sa lucreze
---- --- - - -----------------
161
4. Facilitatea descoperirii, de catre fiecare
individ , a tendintelor sale obi~nuite, in
scopul indepartarii inertiei.
Organizarea grupului
Participantii pot Iuera individual, dar pot sa
ramina ~i in formula de grup mare, pentru
a ini(ia schimburi . De asemenea, se pot
impaqi in subgrupuri, care pot fi omogene
sau eterogene (in raport cu di fe rentele de
virsta, de sex, de origine, de formatie, de
rol, de funqie, de nivel ierarhic, de profesie).
Organizarea grupului poate fi modifi-
cata pe parcursul desra~urarii exercitiului,
conform nevoilor de moment ~i dorintelor
exprimate de participanti.
Prezentarea situatiei
Formatorul explica succint natura exerci-
(iului, supunind analizei participantilor (In
mod individual, in subgrup sau in plen)
una sau mai multe situatii, corespunzind
mai multor comportamente-standard, in
raport cu care le cere sa- ~i exprime prefe-
rintele, personale sau apartinind fiecarui
subgrup in parte.
. i,l;l
impreuna. Inca de Ia inceput, Simone .~
declara: "N~ urr;:ez nici?.da~a vreun stagiu, ~·
nu a!~ta_la nzmzc . Cole~n sal, d_e ase~enea, g
part1c1pa Ia putme stagn, dar smt mat des - ~ -,,!
chi§i . Fran~oise, prea putin Ia curent cu ideile --~
. . d d .-. d . x d x !i
actua1e pnvm mo a1ltatl 1e e a mvata, a era ~""'~
d"fi It t - t t · 1 · I. .il..,.,
cu 1 1cu a e 1a con1mu u1 s agtu ut. n .Ill;~~(
timpullucrarilor desra§urate in mici grupuri, &
ea nu intelege ce trebuie sa facli §i o spune. '·f!s-!
. . ~?,
a fll - a cumsepoatecaFran~mseJ
Intrebareameaeste: d bT
s _ mte1eag. • ara s se esta 1 1z~ze prea ta_re,
ca ceea ce 1se propune o poate aJuta sa devma
ma1 eficientli? Cum poate fi motivatii sil. evo-
lueze, sa se formeze, cum i se poate obtine
adeziunea pentru stagiu?
 EXERCITII DE COMUNICARE
COMUNICAREA SI DEZYOLTAREA PERSONAL!\ 163
!62
- - - - - - - - - - - - - -,Nu-e - - - -- - ---- - ,--- - - -- -- - -------- - ---------
fnJelepc sa iei deciz;ii singur, fn probleme
SituaJia 2 care fi vizeaza ~i pe alJii. impiirtii~esc fntoc- A B c
Pe parcursul unui stagiu. doua secretare de deauna dificulrii{ile ~·i profesorilor, Jiicfndu-i sa 1. in orice moment, politica 1. Orice problema legata de l. Toata libertatea de
institutie (sau alti membri administrativi, chiar fn]eleaga toc~i ca decizia finalii fmi apar[ine." este stabilita de monitor. politica face obiectul discutiei decizie apaqine grupu-
profesori) discuta: ,Sfnt placit pencru a conduce. Dacii fi las pe 2. Tehnicile §i etapele activi- intregului grup, incurajat ~i lui, in intregime, sau
..in general, eu, spune prima, cfnd mise cere ceilal{i sa ia deciziile pe care ar fi rrebuic sii le tatii sint hotarite doar de moni - sprijinit de monitor. indivizilor, tara
ceva ce pare a fi fmpotriva oriciirui regulament iau eu fnsumi, simc cii nu-mi fac dacoria." tor; se stabile§te cite un punct 2. Perspectiva activitlitii este participarea
sau dificil de acceptal, riispund imedial «llU » . o data, etapele viitoare rami- stabilita in faza initiaUi a discutiei, monitorului.
)ncredin]ez cea mai mare parte a problemelor
Apoi. fi cer direccorului adjuncl sa examineze nind mereu. in mare parte, cind sint schitate etapele generale 2. Monitorul furnizeaza
membrilor echipei mele, liisfndu-i sii le rezolve.
fmrebarea, fncercfnd sii in[eleg dacii acesca neclare. necesare atingerii scopului. Daca e
Sfnt, fntr-un fel, un catalizacor ~i nu Jac alt- diverse m!lteriale; daca
dore~le sau considerii cii e ucil sii riispundii cazul, monitorul sugereaza doua i se cere, poate furniza
ceva decfc sa le reflect gfndurile ~i sencimen- 3. De obicei, monitorul
a.firmativ, dupa care dis cUI cu el fn aces/ sens ". sau trei tehnici. dintre care grupul informatii suplimentare.
tele, pentru a deveni mai con~rien{i de ele." atribuie fiecarui membru
..in cazul meu, e invers; replica cealaltli, spun sarcinile de indeplinit §i poate sa aleaga. in rest, el nu ia parte la
de Ia fnceput uda", ?i apoi vorbesc cu direc- , Consider cii dificulta{ile trebuie sii fie rezol-
camarazii de echipa. 3. Membrii sint liberi sa lucreze cu discutie.
vate imediat. Nu poe pierde timp cu ~edin]ele .
toarea fn a~ a fel, fncfl sii-i las ei posibilitacea
Cineva rrebuie sii ia iniJiativele aici ~i numai 4. Monitorul se comporta dife - un camarad. la alegere . Decizia 3. Rare comentarii pri -
de a spune «11U", dacii e cazul." privind sarcinile apartine grupului. vind activitatile grupu-
eu sfnt fn miisurii sii fac acesr lucru." rit in ceea ce prive~te elogiile
Acestea sint doua maniere de a Iuera. §i criticile Ia adresa activitatii 4. Monitorul este obiecciv sau lui §i doar la cerere ;
Fiecare dintre aceste afirmatii reflectli un punct
Ce ginditi despre ele? fiecarui membru, dar nu realist in elogiile §i criticile sale, nici o tentativa de a
de vedere diferit cu privire Ia imaginea de bun participa sau de a inter-
conducator. in sprijinul fiecarcia dintre ele participa efectiv, cu exceptia incercind, in principiu, sa fie un
Sicua[ia 3 demonstratiilo r. El are mai memb ru obi~nuit al grupului, tara a veni in desfa~urarea
Un elev vi se confeseaza : , Cu dumneavoastra se pot aduce argumente privind fie o larga curind o atitudine amicala sau trebui totu§i sa indeplineasca o cotli evenimentelor.
lucrez bine, dar Ia . . . (materia unui alt pro-
experientl\, fie existenta unor cazuri specifice,
neutra, decit vizibil ostila. prea mare din activitate.
fesor, de franceza, de exemplu) nu mii descurc fie anumite poziti i teoretice, care vor parea,
deloc ~i nu cred cii mii voi descurca vreodata.
cu to ate acestea, contradictorii, imediat ce le
De alifel, profesorul nici nu mii place, iar
vom supune unei confruntliri. Tocmai astfel
de contradiqii pun. in lumina optiunile in fata
cursurile lui sfnc coral insipide".
carora se gase§te orice responsabil.
Ce raspundeti?
1. il aparati pe profesorul neagreat, intr-un Sirua[ia 5
mod discret. Dupa un inceput de reuniune Ia care jucati Demararea studiului de situatii ·.·.;: .. ·
2. Vorbiti despre materia dumneavoastra. rolul de animator, in urma emiterii unei pareri
3. ii cereti elevului sa va explice de ce e de catre un participant, ce mod de interven!ie Prima fazii A ctncea fi"
.
aza .
It)
~·
interesat de cursurile dumneavoastra. ali adopta pentru a reinsufleti discutia? Participantii i§i formuleaza alegerile individuate . Participantii sint invitati. in subgrupuri sau t- ·
4. ii faceti morala . 1. De ce spuneti ca .. . ? in plen, sa reflecteze Ia modul in care s-a ·Z·.•
5. Insistati sa aflati cit mai multe. 2. Cine nu implirtli§e§te aceastli opinie §i de ce? A douafazii
desta§urat exercitiul, abordind mai ales 111(
6. Analiza\i situatia. 3. Ce ati face in locul lui?
7. Rezumati cu mult calm ceea ce tocmai vi 4. N-am putea sa . .. ?
Se efectueaza o alegere in cadrul subgrupu- problema distorsiunilor, incercind adica sa :11'
rilor. inteleaga de ce §i in ce mod au investit tot ~.a1
s-a spus. 5. E, intr-adevar, ... ? felul de clemente personale, inexistente in ~~;;
8. Va hazardati sa interpretati !ipsa de atraqie 6. Care sint inconvenientele? Dar avantajele? A treia fazii
pe care o resimte elevul in raport cu celalalt
· 7. Cine ar vrea sa . . . ? Participantii i§i compara alegerile privind
configuratia situatiei. tO:,
profesor: se simte mult prea ata§at de acesta 8. Al!ii ar putea gindi eli...? comportamentele tipice puse in discutie, in A $asea fazii t.Gl
(sau a§teaptli prea mult de Ia el); il identifica 9 . De fapt, dumneavoastra credeti eli ... ? plen, incercind sa analizeze, cu ajutorul for- Refleqie generala asupra comportamentelor.
cu unul dintre parintii sai.. matorului , consecintele care pot rezulta de in fine, animatorul poate largi cadrul de
9. it sflituiti pe elev sa incerce sa comunice cu Situa{ia 6 aici, cintlirind avantajele ~i inconvenientele . dezbatere, expunind categoriile specifice de
respecti vul profesor. Kurt Lewin, intr-un studiu intitulat comportamente (a se vedea documentul 76,
10. ii propuneti sa vorbiti chiar dumneavoastra Psychologie dynamique 1 , prezintli trei metode A patra fazii
· privind comportamentele ca raspuns Ia o
cu celalalt profesor. contrastive de a conduce, care pot produce Dupa ce au fost studiate mai multe situatii, se situatie, dupa un model al lui Porter) sau
trei tipuri de atmosfera in cadrul grupului. incearca, individual, in cupluri sau in cadrul atitudinile prezente intr-o relatie (a se vedea
Situa{ia 4
Cum se poate alege o metoda de conducere subgrupurilor, analizarea tendintelor perso- documentul 77).
nale de a adopta mai curind anumite compor-
,Atunci cfnd am luat o decizie, amfiicut tot ce 1. Kurt Lewin, Psychologie dynamique, PUF, tamente, decit altele.
am putut pentru a fi acceptata de profesori ." Paris, !958 .

--------------------------
 CO M UNICAREA Sl DEZYOLTAREA PERSONAL;;, 165
EXERCIT!l DE COMUNICARE
164
lnfluenta atitudinii Iiderului asupra comportamentului grupului
Catcgoriile de comportamcnte-raspuns Ia o situatie
Kurt Lewin (1890- 1947). psiholog din §Coala sentimentul de frustrare, generator de I""
.....
Se poate incerca situarea prin prisma cclei Ancheta
U). de Ia Berlin, emigrat in SUA, este fondatorul agresivitate latenta, care se §i poate mani- \t-~
' "" , mai mari frecvente pe care o poate inregistra
1- , apelul Ia o categorie 1 : fie Ia nivel de grup.
- asupra problemei
Acest elev locuie§te departe de §COali:i?
psihologiei dinamice. El a ajuns Ia concluzia
ca intre subiect §i mediul inconjurator se stabi-
festa. in unele cazuri . z!
- cl imatul democratic permite descarcarea .: Iii .
Z fie Ia nivelul uneia sau a! fiecarei persoane in - asupra imerlocurorului le§te un sistem de foqe in echilibru, constitu-
~ parte, dupa care se poate reflecta asupra Aveti motive personate sa va nelini§tili in privinta agresivitiitii pe parcursul activitiiti i. Grupul ;:5;_
ind un cimp dinamic sau o structura care poate democratic este eel mai productiv ~i eel mai ~=t
G motivelor care conduc Ia un comportament accstui elev? explica aqiunea individuala : atunci cind putin agresiv dintre toate. fQj.
.::'.) dominant, in special Ia ni velul atitudini lor. - asupra altar persoane
- climatul indiferent este eel care provoaca ~'
echilibrul este distrus, se creeaza o anumita
00 s·1tuat1e
. Ave\i §i al!i elevi care ajung, in mod sistcmatic, tensiune pemru individ, iar comportamentul
cea mai multii agresivitate : abandonarea ele- ~~
Q . ,Sfnt preocupat de Japtul cii nu reu~esc sii-1 cu intirziere? sau tinde sa-§i recapete acest echilibru.
vilor de catre monitor cauzeaza o anumita · ·
· .;: conving pe acest elev sii ajungii Ia timp fn - asupra rela[iei dintre interlocutori in !939, Lewin §i colaboratorii sai , Lippitt ~i
De ce imi spune!i acest lucru §i in acest frustrare, generatoare a unei puternice reaqii
clasii ." White, au studiat, in acest sens, problema agresive.
moment? autoritatii in cluburile de copii, prin instituirea
Comportamente Yom arata modul in care, in unele experiente
lnterpretare a trei climate sociale : autoritar, democratic ~i
efectuate, copiii au fost plasati, succesiv, in
Decizii indiferent , caro ra le-au definit, nuantat,
- explicativii toate cele trei situatii, cu monitori diferiti
- ordin Dumneavoastra in§iva a\i fost, altadata, caracteristicile.
pentru fiecare atitudine. Rezultatele se refera
Va cer sa-l pedepsiti pe acest elev Ia prima sanqionat pentru nepunctualitate. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: Ia toate cluburile de copii.
lui intirziere. - directivii - climatul aucorirar provoaca doua reaqii: fie
- amenin[are Sinteti. probabil, iritrigat de intirzierile acestui apatie, fie explozii de furie colectiva. Apare
Daca nu reu§iti sa-l faceti sa fie punctual , va elev pentru ca ele dovedesc \ipsa dumnea-
voi aplica sanqiuni. voastra de autoritate.
- sfat - proiectivii
in locul dumneavoastra, a§ vorbi cu parin!ii lui . Interpretarea subiectiva Observatiile rezulta d in perceptia perso-
Preocuparea dumneavoastra provine, ffira
indoiala, din teama ca aceste intirzieri sa nu nal a. Pentru a observa ceva, trebuie sa
Suport
se extinda §i in cazul celorlal!i elevi.
a faptelor putem vedea, simti, auzi, gusta.
- ajutor Inferentele sint ni~te decizii privind
Contati pe mine, voi discuta eu cu acest elev. - cooperanta
Nu reu§ili sa-l influenlali pe acest elev : nu Ne propunem sa aratam ca, pornind de semnificatiile observatiilor noastre.
- informa[ie sintcti. lara indoiaUi . nici dumneavoastra !a clemente disparate sau incomplete, fie- Aceste doua moduri de a gindi sint
Acest elev i~ i va schimba curind domiciliul. care interpreteaza faptele in ideea obtinerii
in~i v a prea convins. indispensabile bunei noastre functionari,
- identificare unui ansamblu coerent, foarte probabil in dar, cind apar confuzii intre ele, se pertur-
Ca §i dumneavoastra, nici mie nu-mi plac cei Reverberare (comprehensiune)
funqie de un anumit tip de cultura 1• beaza intreaga judecata.
care intirzie. - fn oglindii
- sprijin Nu reu~iti sa-l ajutati pe acest elev sa ajunga Numiirul de participanfi : un grup de
Nu va mai faceti griji. Ia timp §i va preocupa acest lucru . zece-cincisprezece persoane.
- subiectivii DuraJa: intre o jumatate de ora ~i o ora. Instructiuni
Evaluare Va simt implicat personal in problema com-
- pozitiva portamentului acestui elev. Cititi cu atentie istorioarele care urmeaza,
Este bine sa va asumati rolul pina Ia capat.
- fn ecou Observare ~i inferenta tinind cant cli tot ceea ce cuprind este exact.
- dubitativa intirzierile acestui elev va preocupa. Pe alocuri insa ele sint in mod deliberat
Este, credeti, uti! sa va nelini~titi din cauza
nepunctualitatii unui elev? Diversiune 0 judecata sanatoasa presupune 0 distinctie inexplicite. Nu incercati sa le invatati pe de
clara intre doua genuri de idei pe care le rost, deoarece le puteti reciti oricind.
- negativii - informativii
Nu ati procedat corect lasind nepedepsite Peste citeva zile trebuie redactate buletinele putem avea despre- Iumea exterioara. in Cititi apoi afirmatiile numerotate §i
intirzierile acestui elev. §colare. general, Ie numim observatii ~i inferente. hotariti daca vreuna dintre ele vi se pare
- evazivii exactii, falsa sau discutabiHi.
I. Aceastii categorisire este inspirata de lucrarile Nu trebuie sane facem griji pentru atita lucru. inconjurind litera A, dovediti ca sinteti
lui Elias Porter (a se vedea, in partea a treia, I. Sursa : Analize cinematografice, acompaniind
- de respingere un scurt metraj cu continut pedagogic, intitulat sigur ca afirmatia este in mod evident
exercitiile de fonnare vizind conversatia, pentru Existii subiecte de conversatie mai importante .
precizari teoretice ~i completari pra:ctice . Mejiez-vous des apparences. adeviirata.
 166 EXERCllll DE COMUNICARE
inconjurind litera F, dovediti ca sinteti
sigur ca e fn mod evident falsa.
inconjurind semnul de intrebare, aratati
ca aveti indoieli cu privire Ia oricare parte
a afirmatiei.
Istorioara 1
~- Paul Dupont a fast ucis. Poli[ia a arestat
.j.:" ~ase suspeCJi, toJi criminali cunoscu[i. Se ~tie
. Z · cii to[i se aflau fn apropierea locului fn care
Ill Dupont a murit, cam la ora la care s-a
. :::E produs evenimentul. To[i aveau moti1•e
::;) ~ serioase de a-i dori moartea.
·u· $i totu~i, unul dintre suspeCJi, Robert Dax, a
0 fost definitiv eliminat.
Q I . A F ? - Se ~tie ca Robert Dax se gasea in
.. preajma locului in care a fost ucis Paul
Dupont.
2. A F ? - Se ~tie ca toti cei ~ase suspeqi
erau prin apropiere.
3. A F ? - Doar Robert Dax a fost eliminat.
Parcurgeti afirmatiile in ordine §i nu
reveniti asupra raspunsului precedent .
Nu recititi afirmatiile dupa ce ati dat
toate raspunsurile.
Aceste schimbari sau reconsiderari ar
altera exercitiul.
4 . A F ? - Toti cei ~ase suspeqi se gaseau in
preajma scenei mortii lui Dupont, injurul orei
Ia care s-a produs evenimentul.
5. A F ? - Politia nu ~tie cine 1-a ucis pe
Dupont.
6. A F ? - $tim ca toti cei ~ase suspeqi se
gaseau aproape de locul in care s-a comis
crima .
7. A F ? - Uciga~ullu i Dupont nu a marrurisit
de buna voie.
8. A F ? - Robert Dax nu a fost eliminat de
pe lisra.
9. A F ? - $tim ca cei ~ase suspeqi se gaseau
in apropiere de locul crimei.
COMUN!CAREA SI DEZYOLTAREA PERSONALX..
167
Istorioara 3
Proiectul lui Jacques Martial
Jacques Martial, director de cercetiiri Ia o
.b
5. A F ? - Doar trei dintre colaboratorii lui :;~
societate de produse alimentare, iniJiazii un
Martial au permisiunea de a face cheltuieli ~
program de dezvoltare prioritarii a unui nou tara sa-l consulte. ··111
procedeu. Trei dintre colaboratorii siii primesc
permisiunea de a cheltui fiecare pina Ia cinci- 6. A F ? - Directorul de cercetari il trimite :S
zeci de mii de franci, fiira a fi nevoie sa-l pe unul dintrc cei mai buni colaboratori Ia ::;)
consulte. Martial trimite pe unu/ dinrre cei
uzina din Aquitaine . ()
mai buni colaboratori. Lamber1, Ia uzina din 7. A F ? - Trei persoane au permisiunea de 0
Aquitaine. cu insarcinarea de a aplica in mod a cheltui, fiecare, cincizeci de mii de franci ·Q
independent nou/ procedeu. in aceea~i siiptii- tara sa-l consulte pe Martial.
mfnii. Lambert descoperii un nou unghi de 8. A F ? - Martial are o opinie foarte buna
abordare a problemei, extrem de promiJaror. despre Lambert.
I. A F ? - Martial trimite pe unul dintre cei 9. A F ? - Nu e vorba decit de patru per-
mai buni colaboratori Ia uzina din Aquitaine. soane in aceasta istorioara.
2. A F ? -Martial supraestimeaza competenta 10. A F ? -Martial este directorul de cerce-
lui Lambert. tari al unei societati de produse alimentare.
3. A F ? - Lambert nu reu~e~te sa gaseasca 11. A F ? - in timp ce Martial acorda, Ia trei
nimic nou . dimre cei mai buni colaboratori ai sai , permi-
siunea de a cheltui fiecare plna Ia cincizeci
4. A F ? - Lambert nu are permisiunea de a
de mi i de franci, nu ni se spune foarte clar
face chelruieli tara a-1 consulta pe Martial.
daca Lambert este unul dintre ace~tia .

Istorioara 2 Desfa~urare cecuri). E foarte important ca Ia sfir§itul

. ~·, La po~tii, un funCJionar tocmai f~i aprinsese
o Jigara, cind a aparut o persoana care a
~-" cerut o sumii de bani. Dirigintele oficiului a
~ ~~~ - deschis casa de bani, al ciirei con[inut afost
· :::E:< rapid luat de ciitre respectiva persoana, care
'Q ' a dispiirut imediat. Un agent de poli[ie a
~(); reu~it sa-l aresteze.
:~0.' I. A F ? - Presupusul hot nu a cerut bani.
f'q! 2. A F ? - Hotul era barbat.
3. A F ? - Persoana care a. deschis casa de
bani era dirigintele.
4. A F ? - Dirigintele a adunat continurul
casei de bani ~i a disparut.
5. A F ? - Cineva a deschis casa de bani .
6. A F ? - Dupli ce persoana care a cerut
bani a strins continutul casei, a displirut.
7. A F ? - De~i casa continea bani, nu ni se
spune ce suma.
8. A F ? - Hotul a cerut bani dirigintelui.
9. A F ? - Dupa ce funqionarul a aprins o
tigara, a aparut o persoana.
10. A F ? - Hotul a deschis casa.
11. A F ? - Pretinsul hot nu a luat banii.
12. A F ? - Hotul nu a cerut bani dirigintelui .
13. A F ? - Dirigintele a deschis casa de bani .
14. A F ? - Persoana in cauzli a ie~it din
oficiu, luind continutul casei de bani.
15. A F ? - lstorioara abordeazli o serie de
evenimente in care sint mentionate doar patru
persoane : dirigintele, o persoanli care a cerut
bani, funqionarul, un agent de politie.
16. A F? - Istorioara cuprinde urmatoarele
evenimente: cineva a cerut bani, o casa a fost
deschisli, continutul acesteia a fost luat, un
individ a disparut.
I se cere unui stagiar sa citeasca prima
povestire §i sa formuleze ni§te raspunsuri
posibile. Pentru fiecare raspuns inexact, i
se cere o justificare, pentru a se evidentia
interpretarea subiacenta. Se verifica daca
toata lumea a dat acela§i raspuns, pentru ca
interpretarea sa poata fi subliniata, even-
tual, mai curind de un alt stagiar, decit de
animator. ·
Pentru fiecare caz in parte, imediat ce
majoritatea stagiarilor au inteles interpre-
tarea situatiei, se accelereaza raspunsurile
Ia intrebari.
Istorioara 2 este un caz real (un traficant
de droguri, arestat intr-un oficiu po§tal in
timp ce retragea ni§te bani, in carnete de
exercitiului sa se spuna ca e vorba de un
caz real, ca replica Ia obieqia generala,
conform careia ar fi o siruatie creata penrru
nevoile demonstratiei racute de animator.
Chiar in absenta unei astfel de obiectii, e
bine sa se insiste asupra veridicitatii fapte-
lor, inainte de prezentarea concluziei.
Concluzie
E necesar sa se puna punct subiectivitatii,
asimilarii cu Ul!_ele scheme cunoscute,
nevoii de a stabili un raport intre doua
informatii consecutive, care, in realitate,
nu intretin nici un raport, pentru a obtine
un tot coerent, dar .. . inexact.
 EXERC!Tll DE COMUN!CARE
!68
Exercitiul
semnaturilor
Participantul este determinat sa-§i exprime
sau sa-§i proiecteze diferitele modalitaii de
a se identifica, de a-§i indica, prin semna-
tura, marca personala, in functie de situa-
1 fiecare participant.
tiile In care se gase§te .
Semnaturile
,..
-CIO Prima faza
. ~ ·' Animatoru l li invita pe participanti sa ia foile
z· respective ~i sa faca pregatirile preliminare.
U.l
J A douafaza
·::;· Animatorul cere fiecaruia sa inceapa sa scrie
·(); diferitele sale semnaturi sau marci distinc-
0 . tive, in funqie de o diversitate de siruatii (eel
,J l · mult treizeci de minute).
A rreiafaza
Fiecare comunica unei alte persoane din grup
semnificatia modalitatilor sale de a semna
(eel mult treizeci de minute).
Antrenarea pentru
Ii'i atingerea congruentei
Conceptul de congruenta desemneaza
realizarea unui acord interior In psihicul
unui individ (acord care sa fie vizibil atit
pentru sine, cit §i pentru ceilalti), iar exer-
citiile care pot sustine §i facilita aceasta
~ . realizare vor viza cind o elucidare colec-
tiva §i personala a acestui concept, cind
cautarea unor suporturi susceptibile de a
accentua o con§tiintli de sine pozitiva, cind
I'
·I' unele schirnburi aprofundate, cind evoca-
I rea unor zone de fragilitate, cind dezvol-
'I
tarea unei sensibilitati organice.
I. Sursa: Madeleine Roy, Quebec.
E necesar sa i se acorde sprijin, pentru
a-§i con§tientiza propria fluiditate sau rigi-
ditate, In functie de roluri .
Material
Cite o foaie mare §i cite o carioca pentru
ObservaJii
Se tree in revista diferitele moduri de a
semna:
- semnaturi stercotipizate, regulate sau nu,
lizibile sau nu, complete sau nu, fanteziste
(desene) etc. ;
- grosimea trasaturii de creion;
- marimea spatiului utilizat pe foaie;
- sentimentele incercate in timpul exercitiului.
Numarul de participanfi : de Ia citiva
pina Ia cincizeci (In mici grupuri).
Durata : de Ia o zi pina Ia mai multe
zile.
Obiective
1. Obtinerea unei mai bune reflectii
interioare.
2. Gasirea unor motive de confirmare a
propriei imagini.
3. Atingerea echilibrului intre raportul cu
sine, cu un partener sau cu un mic grup.
COMUNICAREA SI DEZYOI.TAREA PERSONALA 169
Sensu! conceptului de congruenta
Dupa ce a reamintit obiectivele exercitiilor,
forrnatorul propune o explorare a pozitiei acestui
crispare, descurajare, refuz
rigiditate, tulburare, vid interior.
interior, f:·
}~::
concept, in comparatie cu altele. Se initiaza discutii in legatura cu ace§ti ~Z~
Primafaza termeni ~i cu riscurile implicate de ei. (U.I ·
Aceste concepte pot fi degajate prin exprima- A treiafaza ES
rea sentimentelor spontane ale participantilor {Q
Dupa discutiile privind diver§ii termeni, ~'(,)·
privind termenul In discutie sau prin unele
pozitivi §i negativi, numiti prin sinonime sau ~Ci)
asociatii de idei libere. In egala masura, se
poate !ncerca cautarea unor legaturi cu termeni
prin conotatii, prin clarificarea conceptului ·:c
sau in contrast cu semnificatia sa teoretica ~i ;~"-•
folositi frecvent de ciitre psihologi (in special
de Carl Rogers}, precum: acord, autenticitate.
practica, formatorul poate propune fiecarui
participant sa-~i forrnuleze propria definitie
buna-credin\11, bun-simt. bunastare, bunavoin\11.
privind congruenta .
caldura, claritate, comunicare, incredere, con-
~tiinta organica, cuviinta. echilibru percep- A patrafaza
tual, !ncredere in sine, fluiditate interioara,
armonie, umor, limpezime, luciditate, atitu-
Ulterior, definitiile rezultate sint supuse unei
discutii . Pentru a incheia, se poate elabora
dine nondefensiva, prezenta de spirit, poziti-
un conceprogram, care articuleaza conceptul
vitate, influenta. retinere, tact, transparenta.
unitate interioara, decenta.
de congruenta de alte concepte principale
selectate. De exemplu, dupa ce diver~ii ter-
A douafaza meni au fast inscri~i in tabel, fiecare partici-
pant trebuie sa-i sublinieze pe cei considerati
Utilizarea adjectivului pentru definirea unei
poqiuni limitate, precise, permit!nd o anum ita utili, capabili sa articuleze congruenfa, mar-
continuitate, aminte§te faptul ca exercitiul con- cindu-i printr-o bara pe cei considerati a nu
gruentei trebuie sa evite orice perfeqionism : prezenta nici un interes, ori poate marca prin
se pune problema de a obtine exact ceea ce stelute utilitatea unuia sau altuia dintre con-
trebuie din calitatea interioara cautata, care. cepte, ca ~i proximitatea grafica fata de ter-
in terrneni negativi, se opune riscurilor de menul central. Terrnenii cei mai subliniati (§i
inchidere, inhibitie, inconstanta, umilire, mai putin barati) sau cei marcati prin cele
ipocrizie, neincredere, fragmentare, opacitate, mai multe stelute s!nt retinuti, pentru a servi
perturbare, blocaj, con§tiinta nefericita, Ia articularea congruentei.
Evocarea unor momente pozitive §i a unor imagini tonice
Forrnatorul ii invita pe participanti sa redac- - Amintiri legate de momente vesele ~i exal-
tezc personal (sub forma de minicazuri sau de tante, traite cindva sau de curind, fiecare f
blazon ori prin interrnediul unor fotografii, in trebuind sa explice de se afla inca sub influ- ~,
functie de tehnica fotolimbajului) unele evo- enta lor. ~'
rill~
cari de natura sa-i reconforteze §i sa le aduca . . . ..
.
Hun · · Pa · · .. fi bl" · , fa a - Exemple de cuvmte, s!labe, reflequ, pro- .
Uflfl: rt!C!pantn pot .1 .0 ~ga\I _sa C. verbe citate S ectacole Ca i filme SaU
redactl\n pentru toate rubnc!le mscnse ma1 . '. . ' ~ • rt : . ,
jos sau pot alege liber, dupa caz ; pot face pic~r~ (§I loc~:I) care ~e-au stnnulat §I ne
redactari succesive privind instruqiunile fur- ~ai sumuleaza_m mod direct sau care ne plac t"i <.'!
nizate 0 data cu fiecare etapa de catre forrnator m mod deosebit. r
~
ori, in sfir§it acesta din urma poate alege o - Evocarea anumitor persoane din anturajul
singura rubrica. nostru ori dintre personalitatile sau autorii
--- -- ------- ---- - -- - ----- -
 170 EXERC!Tll DE COMUNICARE
care ne-au dat un plus de incredere in noi
in~ine ~i de care ne amintim cu placere.
- Indicarea activitatilor ~i a situatiilor in raport
cu care ne simtim eel mai bine ~i eficienti (§i,
eventual, cautarea criteriilor care ne permit sa
ne simtim in largul nostru).
- Imagini pozitive despre noi in~ine, pe care
ne-ar placea sa le regasim in consideratia pe
care nc-o acorda ceilalti.
- Amintirea unor fapte sau acte in legatura cu
care sau in cursu! carora ,ne-am simtil in mod
deosebit in acord cu noi in~ine.
Exercitii de exprimare corporaHi
-~ Formatorul propune participantilor sa prega-
Cl)
...zteasca personal (intr-o prima faza), apoi sa
perfeqioneze, colaborind cite doi sau trei (in
Ill a doua faza) :
:! • o fraza extrem de personala, pe care ar
:). putea (§i o vor rosti) in fata fiecarei persoane
(,) prezente ;
!;0 • o descriere vizind sprijinul sau comu-
.q.nicarea care i-ar face mai putin defensivi,
intarindu-i ;
• o descriere centrata pe sprijin. pe care le-ar
pliicea sii o propunii celorlalti, pemru a ~ti
daca le-ar conveni .
• redactarea unei maxime sau evocarea unei
situatii, reale sau filmate (sau a unui citat),
in acord cu momentul :
- pentru a-§i recapata increderea inaintea
unei probe,
- pentru a relativiza unele preocupari sau o
vicisitudine,
- pentru a compensa unele pulsiuni agresive,
- pentru a se alerta in legatura cu necesitatea
de asumare a unor precautii practice,
- pentru a exprima mai multa buna dispozitie,
- pentru a-§i decontracta spatele §i umerii
.j cind scriu un text ;
'I
- Exprimarea unor momeme precise, in care
am simtit cea mai mare placere (sau fericire),
in urma audierii in comun a mai multor
fragmente muzicale.
- Indicarea citorva preferinte indubitabile, cu
referire Ia lecturi, sponuri, auditii, specta-
cole, activitati ludice, instrumente muzicale,
voiaje etc.
Exercitiile se pot incheia prin redactarea per-
sonata a unei fi~e de pozitivitate, cuprinzind
citeva indicatii pentru intarirea de sine, care
s-au desprins pe parcurs.
• un memento de citeva exercitii, necesare
pentru a-§i recapata insufletirea, echilibrul,
pentru a-~i simti intregul organism, pentru
atingerea unei detente to nice, a decontractarii,
lini~tirii, a unei atentii treze etc.
Se poate face referire sau nu, cu moderatie ~i
doar daca domeniul formarii le-a adoptat §i
le-a experimentat, Ia diverse exercitii propuse
de Gerda Alexander - Eutonie, de Gordon
(Parents ouEnseignancs efficaces), de diver~i
autori, influentati de antrenamentul sportiv,
de yoga ori, in general, de catre forma tori!
specializati in analiza tranzar{ionalii ~i
sofrologie;
• trierea, ce poate fi facuta personal, in lega-
tura cu un Q_evaluare vizind perceptia inte-
rioara (sau un rol de indeplinit) : cj. Recueil
d'/nstruments et de processus d'eva/uation
formative, INRP, vol. 2.
0 a treia faza va putea viza insumarea elemen-
telor redactate §i discutarea sau valorificarea
acestora;
• o experienta intr-o tacere profunda, in pre-
zenta uneia sau a doua persoane, cu o discutie
in mici ·grupuri in legatura cu capacitatea de
a suporta tacerea ~i de a dispune de ea sau
privi!ld nelini§tea noastra crispata.
COMUNICAREA Sl DEZYOUAREA PERSONAL.,\,.
Explorarea zonelor de fragilitate
Formatorul le cere participantilor sa se imparta
in mici grupuri de cite doi sau trei ~i ,sa se
ajute reciproc in sensu! explicitarii calme a
unor momente negative sau a unor imagini
delicate despre ei in~i~i pe care le au". Acestea
ar putea fi (§i se aleg din) :
- evocarea anumitor persoane care i-au supus
unor incercari, cindva sau mai recent;
- amintirea unuia sau a mai multor momente de
vexare sau de umilire pe care le-au suportat;
- di.utarea unor tipuri de situatii care le sint
dezagreabile sau ii descumpanesc ;
- investigarea formelor de conflict pe care le
suporta eel mai greu ;
- explorarea zonelor de susceptibilitate sau
de vanitate extrema §i, in primul rind, a celor
de fragilitate;
- imaginea negativa (in negru) des pre ei in~i~i.
a§a cum se tern ca ar fi perceputa de ccilalti (~i
care poate fi descrisa pornind de Ia o foto-
grafie personala) ;
- o refleqie asupra zonelor personate de expri-
mare somatica, prin care se traduc corporal
perplexitatile.
Uncle dintre aceste explorari pot primi drept
suport ni~te fotografii (fotolimbaj) sau blazo-
nul. De asemenea, elc pot face ape! Ia telmicile
legate de cuvimele inducware, puse Ia punct
de Carl Jung.
Exercitii de sensibilizare organidi
Aceste exercitii presupun o pregatire solida in
cazul formatorului. Ele pot fi insa practicate
~i intr-un mod simplu §i moderat, vizindu-se :
• perceperea pr~priului corp in spatiu, luind
ca reper axa vemcala, cu 0 instruqiune privind
necesitatea de a resimti grcutatea: in talpi, in
gambe, apoi in bazin, in coloana vertebrala,
in zona cervical a §i cap;
• supletea intinderilor: degetelor miinilor
bratelor, corpului, gambelor; ' '
-- - --------- - - -- - -- - --- - - -
171
Uneia dintre persoanele prezente i se cite§te, -~­
pe un ton ega!, de catre un forma tor sau , f.;
partener o lista de circa patruze:;i de termeni, z
variati §i lara legatura imre ei. Se crono- Ill
metreaza timpul corespunzator fiecarui ras- :!
puns implicat, notindu-se eel aferent _fiecarui :)
cuvint inductor, ca §i cuvintul indus. In gene- :(,)
ral, pentru cea mai mare parte a termenilor, '0
imervalul afectat raspunsului e de citeva ·Q
secunde, cu exceptia a patru sau cinci cuvinte
pentru care se ajunge !a douazeci, treizeci,
cincizec_i de secunde sau mai mult. Fonna-
torul sau partenerul reincep lectura aceleia§i
liste, in acelea§i conditii ; de regula, Ia fie-
care cuvint inductor se !nregistreaza aceea§i
ezitare care s-a produs Ia prima lectura §i,
deseori, se poate constata cii, ulterior, cuvin-
tul indus nu mai coincide cu eel notat prima
data . Ace~ti termeni generatori de raspunsuri
instabile indica o zona de fragilitate sau,
in limbajul lui Jung, semnaleaza vecinatatea
unui complex 1•
Lista de cuvinte inductoare poatc fi alcatuita
§i de grupul atlat in formare, fiecare membru
propunind citiva tenneni : unii depreciativi
sau defeti~ti, ceilalti desemnind fie situatii
de punere in dificultate, fie situatii ingrate.
I. Cf. C.G. Jung, L'Honune d Ia decouverte de
son {une, Ed. duMont Blanc, Geneve, 1944.
- in pozitiile : a~ezat, intins sau in picioare ;
• echilibrul tuturor partilor corpului, in ~.Pl­
pozitia culcat, cu ochii inchi~i. cu resimtirea ~~
u_nei res~ira\ii ~ini~tite, exact. sub ~iafragm,~.
~~ cu o Circulatie nonnala a smgelUJ ;
~ vizualizarea, cu ochii inchi§i, a celor mai :·,''
Importante funqii : respiratorie, digestiva, ·J
cerebrala , musculara... ~~
• _o prezentare de sine in fata unui grup,J '
P_nntr-un gest pregatit, cit se poate de intens
§I annomos ;

172 EXERCITII DE COMUNICARE
--------------------------
• imaginarea aetivitiitilor vitale, interpretate
in funqie de dinamismul eelor patru elemente
(aer, apii, foe, parnint);
• finetea taetilii in raport eu diverse obieete,
in direqia atingerii unei pronuntate eon~tiinte
organiee;
• o gimnastieii oeulara, eu mi~earea lenta a
oehilor, eapul raminind fix, printr-o rotatie de
sus in jos, de Ia stinga Ia dreapta.
,Fereastra lui Johari"
Schimbul de impresii reciproce ale fieca-
ruia asupra celorlalti (feedback) este unul
dintre conceptele cele mai importante ale
formarii privind relatiile umane. Tocmai
gratie acestui schimb, acestui feedback,
aflam cum ne vad ceilalti. ~i invers. Feed-
back-ul este un schimb de informatii, ver-
bale sau nonverbale, lntre doua persoane
sau lntre o persoana ~i un grup, privind
efectele pe care unele le au asupra
sentimentelor ~i perceptiilor celorlalte, Ia
momentul respectiv. in aceea~i masura,
feedback-ul rezida in impresiile celorlalti,
exprimate eel mai adesea in termen.i de senti-
ment ~i de perceptie, privind efectele pro-
duse de comportamentul nostru asupra lor.
ji La origine, termenul feedback a fost
imprumutat din electricitate ~i electronica
de catre Lewin, care 1-a aplicat proceselor
de grup. in constructia rachetelor, de exem-
plu, fiecare exemplar poseda un sistem
intern care transmite mesaje unui organ de
directie, ce se gase~te pe sol. Clnd racheta
se indeparteaza de traiectoria sa, sint trans-
mise unele mesaje organului de directie,
care face ajustarile necesare, replasind
j racheta pe traiectoria sa. in cadrul formal ii
privind relatiile umane, grupul actioneaza
.l Ia fel, ca un organ de corectie si de directie
pentru participanti, care, pe parcursul aces-
tui proces de feedback, slnt mentinuti pe
traiectoria lor In ceea ce prive~te obiecti-
vele lor personate de formare.
COMUNICAREA SI DEZVOLTA REA PERSONALA 173
Aceasta schema este formatii din doua secrete, poate din teama ca, daca grupul
Si alte exereitii au fost perfeetate ~i publieate, coloane ~i doua linii, care, intersectindu-se, mi-ar cunoa~te sentimentele, perceptiile,
mai ales in Statcle Unite, de ditre Jones ~i alcatuiesc patru patrate. opiniile in ceea ee-l prive~te sau referitoare
Pfeiffer, iar in Franta de eiitre Gerard de Cele doua coloane verticale reprezinta Ia anumiti indivizi, ar putea sa-mi devina
Angeli ~i Jean Hebrard (in Formation aux eul, cele doua coloane orizontale - grupul
ostil, sa rna respinga intr-un fel. In conse-
relations humaines, volumele I. 2 §i 3, Ed. de sau pe ceilalfi. Prima coloana din stlnga
cinta, prefer sa pastrez doar pentru mine
L'Entreprise, Strasbourg , 1976).
reprezintii lucrurile pe care le cunosc despre aceasta informatie. Poate ca nu gasesc sufi-
Printre variatele exercitii propuse, il vom mine insumi ; a doua coloana contine
cienta receptivitate sau destul sprij in in
intilni pe eel numit , fercastra lui Johari ".
lucrurile pe care nu le ~tiu despre mine.
cadrul grupului, pentru a i-o imparta~i.
Prima linie vizeaza lucrurile pe care le ~tiu
Altfel spus, mi-e teama sa nu fiu judecat
ceilalti despre mine, a doua linie - lucruri
negativ de catre ceilalti. Cu toate acestea,
pe care grupul le ignora in legatura cu
Acest schimb reciproc de informatii daca pastrez aceste lucruri secrete, nu am
mine. Informatiile cuprinse in fiecare
poate fi ilustrat prin schema ,ferestrei lui nici o ~ansa sa aflu cum reaqioneaza cei-
dintre aceste linii ~i coloane nu sint statis-
Johari" 1 • Acest concept a fost inventat de tice $.i nici statice, intre diferitele patrate lalti. Aceasta inseamna ca , daca nu-mi
doi psihologi, Joseph Luft §i Harry initiindu-se un anumit schimb, pe masura asum unele riscuri, nu voi ~ti niciodata
Ingham, In cadrul activita~ii lor privind ce in interiorul grupului se intensifica daca opiniile mele slnt sau nu fondate. De
procesele de grup. Schema este un fel de increderea ~i schimbul personal. Aceasta asemenea, e Ia fel de posibil sa pastrez
fereastra ce permite comunicarea lntre noi mi~care va avea ca ~feet modificarea aceste informatii !?i pentru a rna proteja de
§i ceilal\i, In ceea ce prive~te informatiile dimensiunilor ~i a formei fieciirui patrat ceilalti sau pentru a mentine un oarecare
pe care le furnizam sau pe care le primim, din interiorul ferestrei. control §i o oarecare putere asupra lor.
referitoare Ia noi in§ine sau Ia ceilalti. Primul patrat, numit partea vizibila, Ultimul patrat, adica necunoscutul,
- - - - -- - - -- - - - - - . contine lucrurile pe care le cunosc despre cuprinde lucrurile pe care nici eu, nici
-Eu mine insumi ~i pe care §i grupul le grupul nu le ~tim despre mine insumi ; este
incerc sa aflu cunoa!?te. Este o zona caracterizata de un partea nevazuta a aisbergului, ceea ce e
cum ma viid ceilalti_.
schimb liber de informatii intre mine dincolo de COH§tiinta. E, poate, propria mea
Lucrurilc pe care Lucrurile pe care insumi §i ceilalti. Comportamentul, gindu- motivatie interna, dinamica mea personala,
It )tiu despre nu le )tiu despre rile mele sint, in aceasta zona, publice ;
de care nu pot fi con~tien~ : experientele
Lucrurile
•• LUMINA 1 ~ZONA
oricine poate avea acces Ia ele. Pe masura afective pe care le-arn avut in copilarie sau
pe care ZILE I 1 iNTUNECATA
ce lncrederea fata de o alta persoana cre~te,
cetlaljt potentialitiiti pe care · nu le-arn descoperit
le~riu
despre
c
0~
I respectiva zona se va mari, probabil, direct Inca. In termeni psihanalitici, este ceea ce
mine >~'~ proportional cu gradul meu de deschidere am putea numi incon~tientul.
Lucruriie ~--v/'--- fata de aceasta.
pe care \ ~
in mod natural, fiecare isi cunoaste
ceilalti -11'<" Cea de-a doua zona, numitii zona oarbii,
fereastra ideala. Unul dintre obiectivele ce
le nu contine aspecte referitoare Ia persoana mea
le wnosc pot fi fixate in interiorul unui grup, de
despre \ FA~A - care sint cunoscute doar de ceilalti. Acestea
mine ASCUNSA I ._----·----_·..:..::~ exemplu, este de a reduce zona oarba, de a
pot fi obisnuinte, maniere, modalitiiti de a
reactiona fata de ceilalti, de care nu sint face adicli linia verticala sli se deplaseze
INCONSTIENTUt
intotdeauna constient. intr-o zi, de exem- spre dreapta. Cum se poate ajunge aici?
plu, intr-un grup, cineva mi-a semnalat Singura modalitate este de a solicita din
faptul ca atunci cind mi se cerea parerea in partea celorlalti un feedback relativ la
legatudi cu o chestiune personala, cu o modul in care ne percep, la impresiile si
problema dezbatutii in grup, intotdeauna intrebarile pe care le au in legatura cu noi.
tuseam inainte de a raspunde. Prin urmare, e necesara dezvoltarea unei
I. Dupa Gerard de Angeli, Jean Hebrard, Forma- Cea de-a treia zona, numita faJa atitudini receptive, pentru a-i incuraja pe
tion aux relations humaines. vol. I, Editions de ascunsa, contine informatii pe care le tin ceilalti sa impartii cu noi aceste informatii.
I'Entreprise, Strasbourg, 1976 .
 EXERClTII DE COMUNICARE
COMUNI CAREA SI DEZYOLTA REA PE RSONA LA 175
174

Patru variante ale ,ferestrei lui Johari"

- inceardi sa aile
~
'@ LUMINA ZONA
it·fi'UN ECAT A Am indicat, mai jos, patru tipuri extreme , ca repere fa \ii de care oricine se va putea situa : ,..
cum il vad ceilalti- 0.
.§
ZI LEI
1 - persoana transparenta
·co
<foi.

--1
LUMIN A ZO NA
-;; 2 - anchetatorul
ZILEI i NTUNECATA
-;: '·Z
0 3 - elefantul imr-un magazin de portelanuri :;Ill
1l
;"'
4 - broasca-testoasa :e::;)
~
0
c
.,""' ..
1_ Persoana transparema 2_ Anchetatorul
.. ()
0
a
tI
<J
FAT A ,··,
.$! LUM INA ZOM I LUM INA
ASC UN SA NEC UNOSC UTUL!
ZILEI iNTUNECATA I ZILF.l

L ~~I--~-;-N'_S_A____ J
I

Se poate nota ca , atunci cind se reduc

dimensiunile zonei oarbe §i ale fe[ei
Un alt scop pe care ni-l putem fixa, ascunse, prin furnizarea §i primirea unui
pornind tot de Ia schema ,ferestrei lui feedback, se maresc, in acela§i timp,
Johari", este de a reduce fafa ascunsa, dimensiunile par[ii vizibile.
adica de a determina coborirea accentuata Desigur, fiecare poate pune accentul FATA
ASCU ~SA
I
____lN ECU~O SCU~
I F.'lA
ASCUNS A NECU NOSCU TUU
a liniei orizontale. Cum se poate obtine mai mult pe reducerea zonei oarbe sau pe
aceasta? Pentru ca fata ascunsa contine cea a fe[ei ascunse. Putem avea, intr-ade-
informatiile pe care le pastrez secrete, ii 3. Eletimtul intr-un magazin 4 . Broasca-testoasa
pot reduce suprafata, imparta§indu-le parti-
cipantilor reactiile personale pe care le-arn
var, tendinta de a cere celorlalti mai multe
informatii decit dam . Acest dezechilibru
intre cele doua mi§cari poate avea conse-
de poqelanuri
..
avut fata de ceea ce se petrece in cadrul
grupului sau in mine insumi. Prin acest
proces, grupul poate §ti unde rna situez,
cinte asupra comportamentului fiecarui
membru al grupului §i a reaqiilor pe care
L U MINA
ZILEI
ZONA
iNTUN ECAT A
t LUMINA
ZILE I
ZONA
iNTUNECAT ..i.

neavind nevoie sa-mi ghiceasca sau sa-mi ceilalti le au fata de el. in consecinta, in
interpreteze comportamentul. Cu cit rna funqie de forma par[ii vizibile, se poate
dezvalui mai mult celorlalti, cu atit linia stabili existenta unor diferite tipuri de per-
I orizontala coboara mai mult. sonaje in cadrul grupului.
,'I
d
lI: ~r !
FATA FATA
ASCUNSA NECUNOSCUTUL ASC UNS A NECUNOSCUTUL

- Prima fereastra reprezima ceea ce am numit
persoana transparenta.
Dimensiunile corespunzatoare partii vizibile
sint foarte importante, sugerind faptul caper-
soana ascunde foarte putine lucruri in relatiile
-cu ceilalti. in consecin\ii, ceilalti fac mai
putine imerpretari (§i, eventual, interpretari
negative) sau au o mai mica tendinta de a se
proiecta asupra comportamentu1ui respectivei
persoane. Intentiile §i opiniile acesteia sim
clare pentru toata lumea. imrebarea legitimli
pe care ne-o putem pune este : sli fie aceasta
fereastra ideala? Rlispunsul trebuie sli-1 dea
fiecare, in funqie de obiectivele sale personate,
de situa\iile §i de persoanele pe care le imil-
ne§te. Trebuie sli notlirn totu§i eli, in relatiile
noastre cele mai intime, dacli ne descoperim
mai mult in fata celorlalti §i dacli le comu-
niclim mai mutt ce impresii avem despre ei ,
jocurile de manipulare §i de putere vor fi,
probabil, mai putin prezente.
 176 EXERCITII DE COMUNICARE
- ln eel de-al doilea tip de fereastra, anche-
rarorul, cea mai mare importanta o are fa fa
ascunsa. Esre vorba de o persoana care are
mai ales tendinta de a chestiona, de a solicita
multiple informatii de Ia ceilalti . neimpana~in ­
du-~i impresiile, pe care le pastreaza secrete
in fata ascunsa. Interventiile sale in grup vor
fi de tipul : .. Ce gfndi[i despre aceasra ? " ;
.,Cum a{i fi procedar daca a{i fi fosr in /ocul
meu ? " ; .. Care e poz1jia dumneavoasrrii faJii
de ceea ce rocmai v-am spus ? " ; .. Ce impresi i
avefi despre grup ? ". El vrea sa ~tie cum se
situeaza ceilal!i, inainte de a lua el in su~i
atitudine. De aceea, sageata simbolizind ce-
rin!a de feedback este lunga, in timp ce cea
care reprezinra emiterea de feedback esre scurra.
Se va intimpla, probabil, ca in timpul unor
discutii cineva sa spuna : ,lncercaJi mereu sa
afiaJi ce gfndesc ceilal[i, dar dumneavoasmi
nu vii spune{i niciodarii opinia". Acest sri!
poate provoca reaqii de iritare. de neincredere
~i de disrantare fa!ii de persoana in cauza.
- Cel de-al treilea tip, elefanrul fntr-un maga-
zin de porfelanuri, se caracterizeaza printr-o
zona oarbii extrem de importanta. Aceasta
inseamna ca persoana, in interaqiunile sale
cu ceilalti, are mai ales tendin!a de a spune
ce crede despre ceilal!i, despre grup, de a-~i
exprima opiniile in legatura cu subiectele in
discutie, nepreocupindu-se sa ceara, in com-
pensatie, informatii de Ia ceilalti, ceea ce il
face sa para insensibil Ia ceea ce pot gindi
II
!'
ceilalti sau ca nu asculta ce ii spun ceilalti
participanti. Acest lucru se intimpla pentru ca
;i'.'
e posibil ca respectiva persoana sa nu ~tie
,.
• >I'
foarte bine sa asculte, dar ~i pentru ca ea
raspunde Ia feedback -ul celorlalti in a~a fel,
incit ace§tia nu se simt incurajati sa continue ;
se poate intimpla, de exemplu, ca persoana
in discutie sa se infurie sau sa ameninte cu
plecarea, ceea ce limiteazafeedback-ul pe care
i 1-ar putea oferi ceilalti.
in consecin\ii, ea nu are nici o §ansa sa afle
care e impactul personal asupra celorlalti .
Neputind utiliza aceasta informatie pentru a-~i
schimba comportamentul, cea mai mare parte
a reaqiilor §i a comentariilor sale par a nu
avea nici un raport cu ceea ce respectiva per-
soana spune in cadrul grupului, fiind evazive
sau distorsionate. Din moment ce nu solicita
~i nu prime§te informatiile corective venind
dinspre grup, ea nu are nici un punct de refe-
rinta pentru a-~i modifica componamentul,
aparind, pe drept cuvint, ca un elefant intr-un
magazin de portelanuri.
-AI patrulea ~i ultimul tip, broasca-Jesroasii,
reprezinta persoana care ~tie destul de putine
lucruri despre ea insa~i §i despre care ~i grupul
~tie destul de pu!ine . Este pcrsoana care face
figura de observator in cadrul grupului, de
tacut, ~i care cere ~i ofera foarte pu!ine infor-
ma!ii. Cele doua sage!i, simbolizind cele douil.
comportamente, sint deci foarte scurte. ln
cadrul grupului respectiva persoana apare
drept misterioasa , deoarece e dificil de situat,
nici o atitudine fata de ceilal!i nefiind trans-
parenta. Atunci cind este intrebata in legatura
cu !ipsa sa de participare, persoana poate ras-
punde ceva de genu! : .,Aflu mai mulre ascul-
tfnd". Acest tip de persoana, neparticipind
activ la discutie, prime~te foane pu!ine infor-
matii din partea grupului in ccea ceo privqte,
pentru ca ea nu le ofera celorlalti ocazia de a
reaqiona . Participantul activ va afla mult mai
mult dintr-o astfel de situatie a grupului, decit
observatorul. Acesta din urma e numit broasca-
-!estoasa pemru ca , din cauza carapacei, nu se
poate exterioriza, impiedicindu-i, in ace la§i
timp, pe ceilal!i sa patrunda in intimitatea ei.
intr-o situatie de grup, men!inerea unei astfel
de carapace necesita o foane mare doza de
energie pentru a contracara curiozitatea grupu-
lui, energie care este folosita, in acest caz,
pentru a mentine sistemul inchis, nu pentru
autoexplorare ~i. mai ales, pentru deschiderea
catre ceilalti.
Scopul feedback-u!ui reciproc este de a per-
mite deplasarea informatiilor continute infafa
ascunsa §i in zona oarbO. catre partea vizibila,
existind, in acela§i timp, posibilitatea aparitiei
unor noi informatii dinspre zona necunoscu-
tului. 0 persoana poate avea o subita intuitie
asupra relatiei existente intre situatia de grup
§i unele evenimente pe care ea le-a trait in
trecut.
Pentru formatorul care suscita ~i faciliteaza
acest proces intre participanti. dificultatea
rezida, pe de o parte, in a pregati pe fiecare
COMUN1CAREA ~I
pentru a oferi feedback-u! ~i a fi receptiv Ia
acesta ~i. pede alta parte, in a facilita dialogul
dintre persoanele implicate, ghidind exprima-
rea celui care dafeedback-u!, in sensu! preci-
zarii a ceea ce acesta dore~re sa comunice, ~i
incurajindu-1 pe eel care prime~tefeedback-u!
sa puna intrebari ~i sa exploreze mai mult
impresiile ex primate de interlocutor. Unii con-
sidera ca aceasta atitudine, de cerere ~i de
exprimare de feedback, nu poate fi insu~ita
Emotiile §i nelini§tile
Si alte exercitii vizind congruenta §i
comprehensiunea de sine pot fi, in egala
masura, imprumutate din literatura inspi-
rata de Eric Berne, care a dezvoltat teoria
~i practicile legate de analiza tranzactio-
nala. Un mare numar din aceste exercitii
vom gasi in lucrarea lui Claudie Ramont,
Grandir: education et analyse transaction-
neUe, La Meridienne, Paris, 1989.
Trei stari
Eric Berne ~i emulii sai au cautat ca1
adecvate ~i instrumente conceptuale de
referinta, care sa ofere indivizilor posi-
bilitliti de autorefleqie ~ide autonomizare.
Se ~tie eli articulatiile semnalate in inte-
riorul psihicului uman de analiza tranzac-
tionala, in termeni de sfere sau de stari,
sint in numar de trei. in starea de parinte,
desemnatli de Berne, ceea ce revine in scenli
este complexul insistent al prescriptiilor
~i interdictiilor de origine parentala (~ta.
mama ~i alti educatori), puternic memo-
rizate §i amalgamate. Evocarile de atitudine
pe care le inspira au rolul de a echilibra
(daca nude a reprima) izbucnirea pulsiuni-
lor ~i emotiilor, in individ reaparind copilul
care a fost ~i pe care il poarta neintrerupt
in el. Intre cele doua stari, ceea ce stabi-
le~te echilibrul este un complex de procese
DEZVOLTAREA PERSONALA 177
numai prin practica, ci ca necesita ~i o anum ita
filosofie, adica un ansamblu de valori care
trebuie sa fie mai intii invatate. Conform
acestei filosofii de baza, individul trebuie sa
se accepte pe sine ~i pe ceilalti. Atunci cind
gradul de acceptare ~i de toleranta cre~te, ten-
dinta de a dafeedback-uri care sa se constituie
in judecati de valoare, critici eminamenre
negative sau reglari de conturi scade.
~i de operatii, de metoda ~i de cfntiirire
(meditatie) 1 ; astfel, se instituie un arbitraj
in jocul dintre parintele ~i copilul launtric,
amintind de constringerile sau de medierea
~i a§teptlirile mediului interpersonal ~i social
(sau chiar material): este starea de adult,
manifestatli printr-o vigilenta acti vii in raport
cu prezentul §i cu viitorul ce se profileaza.
Scenarii ~i tranzactii
intrebarile pe care problematica lui Berne
le pune fiecarei persoane (in virtutea unei
metacogniJii sau a unei introspeqii reflec-
tate) vizeaza starea spre care avem predi-
lectie, intr-o situatie data, atitudinile ~i
raspunsurile noastre fata de celalalt :
pentru a configura un scenariu, unjoc, prin
intermediul tranzacJiilor. Acestea se efec-
tueaza in functie de modul in care una
dintre cele trei stari ale unui interlocutor
intra intr-un raport cu una dintre cele trei
stari ale celuilalt : parinte, in cazul unuia,
fata in fata cu un copil, in cazul celuilalt
sau, mai bine, adult cu adult, ca ~i multe
alte combinatii posibile. Ceea ce se impune
e evitarea unei situatii de blocare, incer-
cindu-se stabilirea unor raporturi intre stari
de acela~i tip, fapt ce presupune o analiza
de clarificare a propriilor tendinte de a
urma anumite scenarii (de dominare sau
de supunere, de exemplu), in raport cu
I. in text : .pesee (pensee)" (n .t.).
 178 EXERCITII DE COMUNICARE
personaje sau circumstante determinate.
Toate acestea presupun, de asemenea, o
armonizare, in interiorul propriei persoane,
a celor trei stiiri (care nu coincid, desigur,
cu cele enuntate de Auguste Comte).
. Emotii ~i nelini~ti
- ~· Fiecare fraza dintr-un dialog poate dezvalui,
t- in atitudinile noastre, stari diferite; fiecare
z .gest este semnificativ ~i, in plus, un gest
IU poate exprima o stare a eului diferita de cea
:::E care transpare din cuvint.
:::) ~ Doriti sa va exersati?
.8:: in legiiturii cu situa[iile de mai jos, precizaJi
. Q dacii reaC{ia este :
· · - o reaqie P (parinte) sau
- o reaqie A (adult) sau
- o reaqie C (copil).
ln fiecare exemplu , existii o reaqie P, una A
~i una C.
Daca ati raspuns corect, inseamna ca ati racut
primul pas (insa, vai ! , destul de mic) privind
analiza tranzaqionala .
Un funCJionar at serviciului de facturare a
ratiicit o scrisoare importanta.
,Nu este prima data cind se intimpla
aceasta."
II
t\i
, Cautati to ate persoanele carora le-a putut
trece prin mina zilele acestea. Poate v-ar
ll'
'~ '
putea ajuta doamna Martin."
, Va prive~te, nu e treaba mea."
0 ~ina a riimas in pana.
,lncercati sa 0 puneti in mi~care chiar in
aceastll diminea\ll."
,Drace ! Ma~ina asta e mereu in panlL Imi
vine sa o arunc in aer ! "
,Cei care folosesc aceastll ma~ina ·sint prea
neglijenti. Ar trebui sa fie mai atenti."
Domnul Julien, ~eful- serviciului de piese
demontate, este nemulJumit de raspunsul dat
de secretara sa la o nota din panea servi-
ciului de repara[ii.
Pentru ilustrarea teoretica ~i practica
a analizei tranzactionale, propunem, mai
departe, un exercitiu extras din lucrarea
Grandir, education et analyse transaction-
neUe.
, Va asigur, domnule Julien, am citit de trei
ori aceastii nota . Mi-ar placea sa precizati care
e adevarata problema ce ni s-a pus."
,De ce sa raspund Ia aceastii nota? Cu sigu-
ran\ll, domnul X habar n-are despre ce e vorba."
in timpul mesei de prfnz, circulii zvonul cii
domnul Y va fi transferal. lata reac[iile cole-
gilor sai :
,Asta-i buna! A~ vrea sa ~tiu ce a mai racut
acest incurca-lume ... "
, Ce s-o fi intimplat, de fapt? "
,Bietul Georges, n-are parte decit de neca-
zuri: ~i cu familia, ~i cu banii ~i . acum, ~i Ia
serviciu."
Domnul Jacques, ~ef de serviciu, a avansat
o sugestie celor din conducere. care a fast
respinsa. Secretara lui fi spune :
, Va lnteleg, cred ca o aspirina ~i putina rela-
xare va vor face bine."
,Ce trist! Cum se poate proceda oare cu o
astfel de conducere ? "
,Regret ce vi s-a intimplat. Va pot ajuta cu
ceva?"
0 secretara, cu un decolteu foarte adinc ~i cu
o justa strimta, atrage urmiitoarele comentarii :
,Ia te uitii ... ce priveli~te ! "
,Astfel de tinute ar trebui interzise in birouri."
,Ce urmare~te, de vine Ia serviciu intr-o astfel
de tinutli?"
Doamna Dubois tocmai a obfinut o promovare
ne~teptata. ReacJiile colegilor sai :
,lntr-adevar, doamna Dubois are nevoie de
asta : i~i cre~te destul de greu cei patru copii."
,Nu e de mirare, de multll vreme perie in
stinga ~i-n dreapta ."
,Care sint motivele acestei decizii?"
COMUNICAREA Sl DEZYOLTAREA PERSONAL..\
Exercitiu de perceptie
evolutiva
Pe parcursul unui dialog dintre doi
indivizi, care i§i exprima impresiile pro-
duse de un tablou sau de o serie de tablouri,
perceptiile fiecaruia slnt supuse schim-
barii: parerile exprimate se modi fica, deta-
lii neglijate l§i fac aparitia; cu alte cuvinte,
se contureaza un alt mod de lntelegere.
Numiirul de participan{i : de Ia cinci Ia
douazeci de persoane.
Durata : intre patruzeci de minute §i
doua ore .
Materialul: aparat de proieqie, ecran,
draperii pentru obscurizare .
Perceptia evolutiva
Se poate face ape!, ca material incitativ, Ia o
serie de diapozitive 1 • ln ceea ce ne prive~te ,
am utilizat cu predileqie doua serii de tablo-
uri ale unor mari pictori, ca ~i unele fotografii
surprinzlltoare :
I. Un Andre Lhote, un C. Segonzac, un
M . Chagall, un C. Villon, un F. Leger, Las
Meninas de Velasquez.
2. La Cime de Kyno (catedrala Notre-Dame
de Toutes-Graces, piata d'Assy); le Voyage
imaginaire : un soir de jete de Herve
Telemaque; L'ojfre d'Amin Dada: le silence
de l'Angleterre, 1975; Coraux de Ia Mer
Rouge ; le voyage imaginaire : /'ocean des
iles ; Plainscape de Erro, 1970 ; Pay sage avec
saint Fran{:ois de Paul en priere de Emmanuel
Maignan, Roma, 1642.
E important ca operele alese sa fie sugestive,
contrastante, cerind un efort de intelegere ~i
de analiza.
I. Acest exerci1iu a fost pus Ia punct de Madeleine
Roy, profesoar:i ~i cercetlltoare din Quebec. Ca
diapozitiv, ea folosea o pictura surprinzlitoare,
rea1izatll de o clientli aflatll in tratament, cerind
fiecarui spectator sa reaqioneze cu voce tare,
punctind evolu1ia perceptiilor asupra respecti-
vului tablou.
179
Obiective
1. A-i face pe indivizi mai con§tienti de
simplificarea excesiva a primelor lor per-
ceptii (vizuale §i auditive) §i a primele lor
consideratii.
2. Exersarea participantilor in direqia
obtinerii unei atentii constante fata de o
activitate prin care perceptiile lor pot fi
accentuate.
3. Dezvoltarea unei metodologii vizlnd per-
ceperea §i intelegerea progresiva, in vede-
rea ameliorarii comunicarilor.
4. Exersarea in intelegerea empatica .
Prima faza ~=~·
...
Inainte de prima proieqie, formatorul explica ;,e·
:····t,;
fuptul ca fiecare este invitat sa exprime cu ~
voce tare ceea ce vede, ce il frapeaza, ceea ce Jill~
simte ~i ceea ce crede ca intelege din sensu!, f:::Ei
din mesajul fiecarei picturi care se proiec- ~!) i
teaza in fa{a grupului. Fiecare formulare per- ~1()_;
sonata trebuie sa fie acceptata, eventual pusa \Q
in discutie, dar in nici un caz negata sau .'Q
1
~.·t{ ',
respinsa. """•.,
A douafazii
Se proiecteaza un diapozitiv. Sint exprimate
observatii ~i pareri, fucilitate ~i provocate de
catre formator, daca e cazul, dar necomentate
de acesta. Proieqia este prelungitll un anumit
timp (de Ia zece Ia treizeci de minute).
Formatorul constata convergentele §i diver-
gentele de perceptie §i de impresie, dupa care
trece in revistll descoperirile de detalii sau de
structuri, apoi evolutiile ce transpar din expre-
siile participantilor sau din dialogurile lor.
El le lasa libertatea de a- ~i exprima sau nu
interesul pentru tabloul in discutie, punind
chiar intrebllri de genu! : , V-ar pliicea sa deJi-
neJi acest tablou ? in biroul dumneavoastra ?
in sufragerie ? in camera dumneavoastra ? "
 !80 EXERCITII DE COMUNICARE
sau ,Crede[i ca prietenilor dumneavoastra
le-ar placea acest tablou ? " , Cine ar cum-
para astfel de lucrare ? " . in general, sint
exprimate pareri diferite.
A treiafaza
La un moment dat, in timpul proieqiei ace-
luia~i diapozitiv, facilitatorul ii interogheaza
pe membrii grupului in legatura cu viziunea
momentana asupra tabloului: ,S-a modificat
intensitatea ? E mai clar ? Mai sumbru 7
Ave[i sentimentul ca raponul dumneavoastra
cu tabloul s-a modificat ? Vii sim{i!i arras sau
respins de acest tablou ? Ce gfndi!i despre
primele dumneavoastra impresii ? Ce gfnduri
:fi ce sentimente crede[i ca a vrut sa comunice
autorul ? ".
A patrafaza
Sint proiectate multe alte diapozitive, care sa
suscite reaqii. descoperiri, intrebari ~i dialo-
guri. Formatorul a continuat sa le suscite, sa
le confrunte, sale sintetizeze, printr-un dialog
conceptual §i afectiv cu participantii .
A cincea faza
La finalul proieqiilor, formatorul invitli grupul
sa - ~i reuneasca observatiile, constatarile §i
sentimentele pe care le-a exprimat.
in ceea ee-l prive§te, el subliniaza aspectele
teoretice ce pot fi inferate pornind de Ia
experimentarea efectuatli . El reaminte§te mai
-~ Concluzie
111 comunicare, e necesar, in primul rind,
sa relativizam primele noastre perceptii ~i
impresii subiective in raport cu interlocu-
'! j torul - persoana sau grup. in a! doilea rind,
·K·i
tre:buie sa avem in vedere faptul ell fiecare
i prin titlul semnificativ a! uneia dintre
mesaj formulat de interlocutor va fi, in mod
sigur, provizoriu, aproximativ ~i partial,
dar ~i ell, in contrapartida, receptia-per-
ceptia pe care o vom avea in legatura cu
fiecare mesaj va fi, de asemenea, imper- Variante
fecta, incompleta, insuficienta. in a! treilea
rind, dacii sintem atenti, structurarea pro- Se poate organiza un exercitiu analog,
gresiva a unei intelegeri empatice a cu ajutorul unor inregistrari muzicale
ales faptul ca operatiile de intelegere implica
interaqiuni sociale, care imbogatesc percep-
tiile §i interpretlirile, nuantindu-le, dici tocmai
,prin dialog. prin schimb, prin fndoiala, con-
flict, argumentare, suscitate de exemple - fn
cazul de faJa, prin diapozitive - fncep sa se
armonizeze percepJiile intuitive ale unora :fi
ale altora, evolufnd spre o fn[elegere comunii"
(Britt-Mari Barth, L'Apprentissage de
I 'abstraction, Retz, Paris, 1991 ).
De asemenea, formatorul poate ream inti faptul
eli, in general, perceptiilor noastre spontane li
se diminueaza precizia ~i completitudinea, din
cauza unei tendinte spre simplificare, care ne
determina sa grabim incremenirea formelor
percepute. Este ceea ce Andre de Peretti 1 a
numit ,efect de inchidere prematura" a for--
melor sau ,efectul Bufiuel", din perspectiva
inchiderilor fantasmatice ale u~ilor din filmul
L'Ange exterminateur.
Experienta traitli in legatura cu modificarile
progresive, in perceperea unor tablouri diverse
~i in impresiile sau intelegerile succesive, incitli
Ia extragerea principiilor valabile in orice
proces de comunicare stabilit fie cu un artist,
prin intermediul operei sale, fie cu o persoana
oarecare, gratie exprimarii, limbajului sau.
I. Cf Du changement a I 'inertie: dialectique de
Ia personne et des sys1emes sociau.x, Dunod,
Paris, 1981 .
celuilalt, cu inevitabile oscilatii cognitive
~i afective, se va putea efectua daca e con-
trolata nerabdarea, daca fiecare avanseaza
printr-un efort de empatie ~i daca "timpului
i se acorda timp". "StiiruinJii fntru azur"
ne cerea Paul Valery, caruia astrofizicianul
Hubert Reeves i-a raspuns in mod direct,
cartile sale.
COMUNlCAREA Sl DEZVOLTAREA PERSONALA
apartinind unor autori ~i unor stiluri
diferite §i mai mult sau mai putin surprin-
zatoare (muzica clasica, baroca, romantica,
jazz, blues, rock etc.).
Exercitii de reperare
a valorilor
Participantilor li se propune sa aleaga,
in mod individual, de pe o lista ~ase ter-
meni care evoca valorile cele mai impor-
tante, permitindu-le sa se situeze in cadrul
unei diagrame metaforice (sau mandala 1)
~i sa initieze un schimb de aprofundare.
Reperarea valorilor
Primafazii
Formatorul propune prima instructiune, expu-
nind o lista de termeni : ,Ave[i un sfert de ora
(sau mai mult) pentru a alege din lista care
v-a fast distribuita ~ase termeni care, pentru
fiecare dintre voi, evoca eel mai bine valoriZe
carora le acorda[i cea mai mare importan[ii,
din perspectiva vie[ii voastre personale :fi a
echilibrului societa[ii (fn unele cazuri, «din
perspectiva for[ei organiza[iei voastre»}".
Lista de termeni
Adevar, Apanenen{ii, Autonomie, Avint,
Bunastare, Bunatate, Civism, Competen{ii,
Constrlngeri, Cultura, Curaj, Demnitate,
Dezinteres, Dezvoltare, Discernamint, Disci-
plina, Echilibru, Echitate, Egalitate, Etica,
Exactitate, Fermitate, Fervoare, Fidelitate,
Fraternitate, Frumusete, Generozitate,
I . Termenul mandala desemneau diagrame de
constructii, eel mai adesea nuantate. in lucrarea
L'art du rantrisme a lui Philip Rawson (trad. fr.
Louis Frederic ~i Jean Cathelin, Arts et Metiers
graphiques, Paris, 1973), tennenul (p. 219) este
definit ca o ,jorma de diagrama utilizartl penlru
a concenrra $i a localiza energia psihictl".
in mod asemanator, ibid., pp . 183-184: ,Man-
dala in sine, ca un complex diagramaric,
181
Numiirul de participanfi : de Ia o
persoana Ia patruzeci de persoane.
Durata: intre o ora §i trei ore (sau mai
mult).
Obiective
I. Determinarea fiecarui participant sa-§i
exprime valorile dominante.
2. Favorizarea masurarii dependentei fie -
carui participant de valorile declarate in
cadrul grupului sau, dimpotriva, a autono-
miei in raport cu acestea.
3. Con§tientizarea domeniului, ingust sau
larg, in care se situeaza respectivele valori.
Imaginatie, Imagine de sine, Initiativa,
Inventivitate tehnologica, indrazneala, Jus-
tete, Justitie, Laicitate, Libertate, Loialitate,
Mindrie, Morala, Noblete. Onoare, Ordine,
Originalitate, Ospitalitate, Perseveren{ii, Pro- ·
gres, Prudenta, Reciprocitate, Recuno~tinta,
Regularitate, Respect, Responsabilitate,
Rigoare §tiintifica, Sobrietate, Solidaritate,
Spirit cuprinzator, Spiritualitate, Stiinta,
Vigoare.
A doua faza (o jumiitate de ora)
in cadrul unor mici grupuri sau in plen, fie-
care participant indica cei ~ase termeni ale~i,
care sint inscri~i intr-un tabel. Apoi, fiecare
expune motivele alegerii, indica termenii care
lipsesc de pe listli ~i care, din punctul lui de
vedere, ar fi meritat sa figureze in ea. Grupul
compara alegerile tacute.
slructural in jurul unui puncl cenlral, focali -
zeaztl energiile pe care le confine asupra
Sushummei centrale a celui ce mediteaztl. in
aces/ timp, diferitele figuri care apar crisra-
lizeaztl fragmenre ale experienfei psihice $i ale
semnijicafiei". Sa nortlm ctl, in ideologia tan-
rrictl, Sushumma desemneaztl ,canalul coloanei
vertebrale a corpului subril".
 l
182 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAR EA .SI DEZVOLTAREA PERSONAL<\ 183
- --- --------- - -------- - -- -
A treia fazii (o jumiitate de ora) turile dintre cei patru poli: Apartenenta - Exercitiu de ierarhizare Obiective
Constringere - Initiativa - Imagine de sine.
Formatorul distribuie triplul patrat (sau maruiala a intereselor
valorilor), cerind fiecaruia sa-l studieze cu Sagetile simple indica genealogia valorilor, iar 1. Ajutarea fiecarui participant sa-§i
multa atentie, dupa care sa incerce sa situeze cele duble marcheaza tensiunile de echilibru exploreze zonele de interes personale.
termenii pe care i-a ales ~i sa-i sublinieze. , Ce metastabil dintre polii de valorizare sau dintre Mai multor membri, a§ezati in jurul
veciniitii{i apar in jurul termenilor pe care valori. unei mese, Ii se propun douasprezece obiecte 2. Provocarea unui studiu privind influ-
i-a{i ales ? Alegerile voastre acoperii in mare de interes. Pe un tabel agatat in fata grupu- entele grupului asupra fiecaruia dintre
A patra fazii (o JUmatate de ora)
pane cimpul mandalei sau doar o por[iune ? lui sint inscrise patru coloane de cite trei membrii sai.
in fine. ce vii inspirii mandala ? Dacii a{i Fazele anterioare pot fi urmate de un schimb
general, centrat pe o dezbatere in jurul citorva repere. 3. Antrenarea in sensu! autonomiei in
avea de construir una. ce a[i face ? "
texte alese. raport cu celalalt.
Triplul piitrat sau Mantfala valorilor
Diagrama sau mandala este construita, aici,
lerarhizarea intereselor 1
incepind cu primul patrat, realizat prin !ega- ~:
Este vorba de inscrierea pe o singura Iista, Rezultatele identice sint reexaminate rapid. ~i
DREPTATE Loialitate ~ Echitate ~GA~TA~E Curaj ~ ~Exactitate/1
ADEV ..\R ·unii sub altii, in ordinea descrescatoare a Se stabile~te o ordine. . ~1
imeresului, a urmatorilor termeni : Rezul tatul care apare pe foaia 2 este no tat ~i .liz >
Spmt
longevitate arta boga1ie prietenie pastrat de catre animator. . 1.1&1~
RespeiJct ""-<».:-_,
~
"'{> / ~ ""-/,:;h ,...,.~" l;;Jcneros dragoste securitate sanatate inielepciune 4. Se acopera tabelul ierarhizarii colective, f! l
~.:-., <J~ Sobr!etate
~
'"<·
~
..0."<:-' independen!ii placere ~tiin!ii putere cerindu-i-se fiecarui participant o scara per- ~j
sonala (foaia 3). :U

c::::,.,~D'"' "rn • ii ""'=~'~"{. ",~ Se da semnalul de incepere. Se noteaza timpii i~

I. Dupa cinci minute de meditatie individuala,

~~/~~. /t ~ >
participantii i~i marcheaza alegerea (pe foaia 1) .
2. Pastrind foaia I in fata lor, discuta intre
de inminare a foii 3.

r
lj!t•':

I ~/il ' 'If<rr~~f/'ttT···< ··~.

Prudenta g
ei despre diferitii itemi, pentru stabilirea ~i Rezultate
apararea clasamentului lor (intr-un interval de - Pentru fiecare indi vid, se compara :
zece minute). Foile 1-3 : variabilitatea, influentabilitatea ·

+U-'~m+U;dm<e~C~o;""''l1
3. Dupa ce i-au dar animatorului foaia I, parti- sau rezistenta

.
ORD>NE Morn"< > E<;,, cipantii procedeaza Ia vot, pentru a aprecia in Foile 2-3: gradul de supunere fata de grup

~%,~, ~n ll~~t~!t oc;,L, ~/

comun fiecare item ~i pentru a elabora, pe
tabla, o ierarhizare comuna (a majoritatii Faile 1-2 : adecvarea Ia normele grupului (eel
I mai apropiat este eel mai expus influentei,
simple).

1 t/ . . .- - ~t /.
,jl!:
'!I'' eel mai putin apropiat e eel mai frustrat).
'( "~t
Procedura rapida - cinci minute :

::~~~~~~~~e
« ctw.te ......- - Se compara media foilor 1 cu rezultatul foii 3.
!~
Y
- foarte important : I
CompetcinJta ' Spirit - important : 2 Aceastii experienfa permite fieciiruia sa -~i
Bunatat~;g•~me - comun: 3 miisoare propria dependenfa faJa de grup

1
./A.partenen{._ dezimeresatT llJ
- neglijabil: 4. sau, dimpotrivii, autonomia.
ct>"' ""'4;., Genet;>zttate
I . -;,.~·<[? __ ~...-.,'b Suma se inscrie imediat pe tabla. Fenomenul nu trebuie analiza! ca o calitate
0~ %./<' ·~ ~ sau ca un defect individual, ci ca fiind
~
ii i I .

···:!·; Noble1e / "' .l / Imaginatie esen[ialmente legat de situa[ia din interiorul

1. Sursa : Georges Rousseau. unui grup la un moment dat.
!I.:
FRUMUSETE. Recuno~tin\3 It( ,. Delicatete~F~:~~~ Vigoare It( • Spiritualitate CULTURA

·~
 COMUN!CAREA Sl ARTA EXPRIMARll 185

tuturor membrilor din B sa paraseasca sala, Transrniterea celor doua pove~ti poate fi
cu exceptia unuia (Bl), caruia un membru A inregistrata pe rnagnetofon, pentru o mai buna
va trebui sa-i citeasca povestea compusa de relevare a de forrnarilor pe care acestea le
grupul sau . suporta.
CAPITOLUL 3 Ulterior, animatorul introduce un alt membru 3. Studiul distorsiunilor
din B (82), cu urmatoarea instruqiune: ,Bl
Anirnatorul evoca, din nou, ceea ce s-a spus
vii va transmite un mesaj, pe care if vefi trans-
sau reia benzile inregistrate, cerindu-le partici-
mite, Ia rindul dumneavoastrii, altcuiva. fi
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII putefi pune intrebiiri lui Bl, dar nu avefi
pantilor sa imrerupa expunerea sau derularea
benzii de fiecare data cind apare o distorsiune
dreptul sii luafi notife ".
relevanta. Grupul discuta cu anirnatorul despre
Astfel, povestea primului grup trece prin fil- cauzele respectivei deformari .
trul de opt relee succesive a! celui de-al doilea
A~a cum am amintit in introducerea acestei lucrari, destul de multe fenomene In general, grupul este foarte surprins §i amu-
grup .
risca sa perturbeze transmiterea informatiilor ~i, mai ales, comunicarea dintre zat de amploarea distorsiunilor observate sau
Apoi, eel de-al doilea grup i§i transmite poves- inregistrate. Deseori, se poate obtine o poveste
indivizi. tea prin filtrul constituit din cei opt membri ai
in absenta unor metode adecvate ~i a unor precautii de ordin practic, fiecare se care, dupa ce a trecut prin toate releele, nu mai
prirnului grup . are nici o legarura cu cea conceputa initial.
poate inchide in lumea sa, nemailuind in considerare lumea celuilalt sau deformind
fara sa vrea mesajele pe care le prime~te. Din timp in timp, fiecaruia ii revine
sarcina sa-~i verifice atitudinea fata de alte persoane, prin suspendarea ajutorului
oferit de modalitatile verbale ~i prin concentrarea atentiei asupra mecanismelor de Comentarii defectuos . Continutul zvonurilor ar
proiectare ~i de identificare sau de aparare care il indeparteaza de acestea. depinde de climatul afectiv al organizatiei
Exprimarea presupune o transpunere in situatie, in functie de o reJea de relafii: 0 experienta asemanatoare a fost utilizata (speranta sau teama fata de un evenirnent
aceasta trebuie sa fie clarificata ~i adaptata, tot a~a cum formularea mesajelor ca de Allport §i Portman, In studierea zvonu- a§teptat).
raspuns Ia mesajele primite trebuie sa fie ajustata prin aproximari succesive ~i rilor. In cartea lui Miller, Langage et Atunci cind se utilizeaza nu un mesaj,
variata prin toate modalitatile de semnificare posibile. in plus, e~antionarea tehni- communication [Limbaj :ji comunicare], a§a cum au racut Allport ~i Portman, ci o
vom gasi o descriere a acestei experiente, poveste creata de grup, starea afectiva a
cilor ramine partiala : va trebui sa fie ameliorata.
ca §i unele concluzii privind zvonurile. acestuia intervine nu numai prin transfor-
Se poate nota, In mod special: marile succesive aplicate, dar §i In conti-
Zvonurile Obiective • o scurtare a mesajului; nutul pove~tii elaborate. Aceasta experienta
• transformari constlnd In : se poate utiliza nu numai pentru a demon-
Doua subgrupuri inventeaza o poveste, 1. Studierea fenomenelor de reducere ~i de - nivelare §i omitere de detalii, stra influenta afectivitatii asupra continu-
distorsionare a unui mesaj transmis prin
li
,til
plecind de Ia un numar deterrninat de
intermediul mai multor relee succesive.
- accentuarea unui detaliu, tului mesajului transmis, dar §i pentru a
l\1! cuvinte (alese de catre participanti), ~i ~ i-o - asimilarea subiectului in funqie de analiza, impreuna cu grupul, continutul
unele motive personale, afectiv al mesajului pe care el insu~i 1-a
Ji transmit prin mai multe relee. 2. Stabilirea legilor care guvemeaza aparitia
- proiectarea unor stereotipuri, avind conceput §i 1-a transforrnat.
Numiirul de pafticipanJi : eel putin zece. ~i propagarea de zvonuri intr-o organizatie.
(: ca obiectiv completarea lacunelor de in Iegatura cu aceasta tema, facem
Durata : variabUa. memorie. trimitere Ia un film realizat in cadrul servi-
Ardoino remarca ~i faptul ca, intr-o orga- ciului de cercetare al ORTF de catre Enrico
Zvonurile ni?.ati,e, zvonurile apare atunci cind cana- Fulchinioni, director al serviciului Cinema
:i,
· • 'I
·: Exercitiul se des ~oara in trei faze succesive. cele douazeci :fi patru de cuvinte alese in sub- Iele oficiale de comunicare functioneaza de pe linga UNESCO.
:t grupul vostru, compunind fmpreunii o poveste
1. Elaborarea mesajelor de cinci sau :jase fraze, care sa includa, obli-
Animatorul imparte grupul in doua, dind gatoriu, aceste, douiizeci :ji patru de cuvinte.
indicatiile necesare. De exemplu, dintr-un Avefi Ia dispoziJie intre douazeci :ji treizeci de
grup de §aisprezece persoane, animatorul va minute".
forma doua subgrupuri , A §i B, de cite opt
persoane, §i va fixa instructiunea urmatoare : 2 . Transmiterea mesajelor
~ ,Fiecare dintre dumneavoastrii va scrie trei Imediat ce cele doua subgrupuri, A ~i B, au
cuvinte, Ia intfmplare. dupa care vefi reuni terminat de scris povestea lor, animatorul cere
--------------------------
 186 EXERCITII DE COMUNICARE
~;~ Aceasta experienta se poate realiza ~i cu un
Varianta 1
:~ singur grup, propunindu-i-se primului parti-
JZJ;
cipant o imagine care va putea servi ca baza
~.ur
":::E:
Varianta 2
;::::»
·()" Ca suport a! mesajului transmis intre partici-
o.· panti. se poate utiliza 0 imagine aleasa pentru
~· simplitatea ~i. totodata, pentru ambiguitatea
-~· sa 1 .
Pot fi adoptate doua proceduri :
I. Se prezintii desenul care face obiectul mesa-
jului primului participant timp de doua minute,
cerindu-i-se, apoi, participantului urmator sa
1! descrie ca pe o scena !a care ar fi asistat .
Fiecare dintre membrii grupului va proceda
!a fel.
in final, se com para ceea ce a fost descris cu
realitatea.
2. Desenul este lasat Ia dispozitia primului
participant atit cit ii este necesar pentru a-!
descrie urmatorului, el trebuind totu~i sa
ramina singurul care a vazut desenul.
Prezentam aici un exemplu de imagine pe
care am utilizat-o deseori ~i care este extrasa
dintr-o publicatie de mare tiraj.
lnteresul reprezentat de aceasta variantii con-
sta in faptul eli incita primul povestitor Ia o
puternica implicare personala, inducind, in
consecinta, o importanta. doza de afectivitate
~ I:
in toata aceasta experienta.
,,I•
''·I
1. Sursa : Georges Rousseau.
·H
'\:
!
:\'
:1:
:1::
A chestiona, a relata,
;j
il: a transcrie, a raporta
)•'I
! ,j
E important sa se ia contact cu dificul-
tatile de inserare intr-un ,!ant de informatii".
De asemenea, trebuie sa se descopere
diversele cauze de deformare : exprimare
inadecvata (cred ceva ~i spun altceva), o
~
intelegere defectuoasa, deformare prin
interpretare, proiectare, omitere etc.
a pove~tii ce va fi, ulterior, transmisa din om
in om. in final, confruntarea imaginii indue-
ware ~i a pove~tii relatate de ultimul parti-
cipant este, adesea, extrem de elocventii.
Obiective
1. Analizarea complexitatii comunicarilor
~i a transmiterii acestora.
2. Exersarea in sensu! unei redactari sin-
tetice pe marginea schimburilor dintr-o
conversatie.
3. Studierea cauzelor materiale sau psiho-
logice ale deformarii informatiilor primite
§i retransmise .
COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMARII 187
Telefonul arab
- Grupul este dispus astfel incit sa formeze A treiafaza
!,,,
;:~~~~·
Fiecare numar_I cite~te cu voce tare interviul ~4.~
0 bucla inchisa, participantii fiind in numar
impar (daca nu, vor fi completati de un ani- pe care !-a obtmut; dupa fiecare raport, nu- f'z f
mator) .
marul 3 poate indica deformarile, adaosurile ~LLI}
- Cei prezenti se numara de Ia I !a 3. sau omisiunile. ' ~'·
Primafaza A patra fazii ·.::),
Fiecare participant cu numarul 2 il intervieveaza 0 discutie pe marginea exercitiului, cu sem- :~g:
pe eel cu numarul 3: in acest timp, numarul I nalarea tipurilor de erori, a corespondentelor :a!
continua intervievarea numarului 3 din cealalta
acestora cu activitatea profesionala (telefon, ',..~,,
triada (sau i se cere sa scrie, in zece rinduri, consemnari etc.).
un raport legat de obiectul interviului).
A doua faza
Fiecarui numar 2 i se cere sa dicteze numa-
rului I interviul realizat cu numarul 3.
Varianta sau contraproba
Prima, a doua ~i a treia faza pentru a semnala deformarile, adaosurile sau
- neschimbate omisiunile.
A patrafaza A ~aptea faza
Fiecarui numar 1 i se cere sa-i incredinteze 0 discutie privind exercitiul : importanta §i
spre lectura numarului 2 textul pe care 1-a avantajul scrisului, a feedback-ului etc.
scris, dupa care numarul I i~i reia textul.
Precau[ii necesare: relevarea diferentelor:
A cincea fazii evitarea judecarii unei persoane sau a alteia;
Numarul 2 ii dicteaza numarului 3 ce a retinut sintetizarea numai a tipurilor de erori care
in urma lecturii sale. sint intr-adevar generate.
A ~aseafazii - Se va insista, de asemenea, asupra inciden·
Numarul 3 cite~te cu voce tare ceea ce a telor unor astfel de deformari in activitatile
scris, iar numarul 1 poate, eventual, interveni profesionale.
Reproducerea Obiective
unui desen 1. Acest exercitiu 1 are ca scop demon-
strarea dificultatilor comunicarii.
Este vorba de transmiterea catre un grup,
prin unul dintre membrii sai, a informa- 2. El incita Ia intelegerea utilitatii
tiilor pe care le detine numai el. feedback-u!ui sau a comunicarii-retur in
comunicare.
1. A fost inspirat de psihologul Leavitt, in demersul
s~u vizind experimentarea dificult~tilor de
comunicare.
 188 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII 189

;;:·~ Reproducerea unui desen

'ii' I ~
~\· se cere unui participant sa determine un data aceasta, participantii pot pune intrebari
?:\:---------- -A
-~~: grup sa reproduca un desen care i se inmi-
' --<\ neaza ~i pe care il vede numai el. Cornu-
~=- nicarea treb~i~ sa fie exclusiv. verballL. Nu
emitatorului, permitindu-i astfel sa-~i inte-
leaga mai bine mesajul. ~w _ ______ _ 0

~
~ · este perm1s mc1 un gest . La sfir~Itul exerci!IU-
·: ::» lui , emitatorul trebuie sa fie izolat de grup.
,U . Experienta se desfa~oara in trei faze.
Jg~ Prima fazii
gi';:~ Un emi\litor A este insarcinat sa le ceara I

rx
participantilor reproducerea desenului de mai I

jos. Emitatorul e singurul care comunica, '

grupul neputind sa-i puna nici 0 intrebare.
Exercitiul dureaza aproximativ douazeci de
minute.
La capatul acestei experiente, desenele parti-
cipantilor sint confruntate cu originalul .
Diferenta existenta intre acesta ~i reproduceri
permite masurarea calitatii comunicarii .
0 discutie poate favoriza aprecierea naturii
neintelegerilor ~i, mai ales, a dificultatilor
de codificare.
2 compusa din piese sau cuvinte care i-au
i Leavitt in experientele sale. Alaturam alte
Exercitiul dureaza in jur de douazeci de
minute.
La sfir~it, desenele participantilor sint con-
fruntate cu originalul. Tot atunci, distanta
existenta intre original ~i reproducere permite
masurarea calitatii comunicarii.
Cel de-al doilea exercitiu pune in evidenta mai
ales problemele de ascultare, puternic pertur-
bata de nelini~tea participantilor, nelini~te
·generata de dbrinta de a reu~i.
Aceste doua desene sint cele utilizate de catre
j~
J ocul de puzzle
Exercitiul 1 consta in a determina mem-
brii unor subgrupuri de lucru sa realizeze
aceea~i figura (sau puzzle) ori aceea~i fraza
fost incredintate. Asamblarea pieselor sau
a cuvintelor poate fi realizata de fiecare
- noua elevi (emitiitorul este un elev);
- trei elevi ~i ~ase adulti (emitatorul este
un adult, apoi un elev).
Durata : sint necesare doua ore.
E de dorit ca cele trei subgrupuri sa
functioneze in siili diferite .
Materialul : Cu un grup de douazeci ~i

~~ I doua desene, folosite de alti psihologi 1 •

participant, daca respectivul reu~e~te sa
§apte de stagiari, e necesar sa se aiba in
vedere trei seturi de douazeci ~i §apte de
i~ l
Fiecare are posibilitatea sa-~i pregateasca
suporturile preferate. Este, totu~i. importanta exploateze in mod uti! informatiile care li plicuri, corespunzind, fiecare , unui joe de
i
jl
selectarea unor desene care sa permita masu- sint furnizate. piese cu trei modele definite.
\'
rarea ratei de reu~ita a grupurilor, ca, de
exemplu, in cazul lui Leavitt :
I.
• numar de dreptunghiuri : Descriere Obiective
.Il'.
~ i A douafazii - de dimensiuni corecte ;
~:;I' Un emitator Beste insarcinat, Ia rindullui, sa - bine orientate ;
Numiirul de participanfi : grupul se com-
pune, de exemplu, din douazeci ~i ~apte
1. Constatarea faptului cii transmiterea unei
· 11 ceara reproducerea desenului de mai jos. De - dispuse corect in paginli... informatii complexe pe cale orala ~i tradu-
de persoane - treisprezece profesori, doi cerea sa sub forma unei constructii sint
parinti ai elevilor ~i doisprezece elevi de bogate in dezvaluiri privind dificultiitile de
anul ill. Subgrupurile sint constituite astfel : comunicare, in ansamblu.
1. Surse: Analize cinematografice, pentru dese-
noua adulti (emitatorul este un adult);
nul din stinga, EDF [Eiectricite de France] 2. Favorizarea verificarii blocajelor §i a
·', (Serviciul Cercetare), pentru eel din dreapta. rezistenteior care rezultii din competitia,
1. Sursa : Oficiul Central pe·mru Cooperarea
Scolarll. comtienta sau latenta, a participantilor.
 190 EXERCITII DE COMUNICARE
<·-"~;· Puzzle
,= · in fiecare subgrup, animatorul prezinta
~ exercitiul, anuntind apoi instruqiunile cores-
~f punzatoare diferitelor faze.
;·Iii ' Prima faza
·. :5 Animatorul cere fiecarui subgrup sa desem-
:~ neze un emitator ~i un observator, adult sau
O elev, in funqie de natura subgrupurilor. Acest
Q emitator se instaleazii, fiind ascuns de un
, ~.. ecran, in fata unei mese pe care se gase~te
figura ce urmeaza sa fie reconstituita de catre
receptori. El nu trebuie sa dezvl!.luie forma
ce trebuie obtinuta. Piesele necesare acestei
operatii le sint inminate receptorilor intr-un
plic. In aceasta prima fazii, ei nu pot comu-
nica intre ei, urmind doar instruqiunile
emiti[torului. Dupa ce emitarorul indica locul
tuturor pieselor care constituie figura de
reprodus, se poate trece Ia faza urmatoare.
Fiecare receptor se deplaseaza. pentru a
vedea realizarea celorlalti stagiari, ca ~i
modelul ce trebuia obtinut.
A douafaza
Alt emiti[tor, alt observator, alta figura de
reconstituit. Instruqiunile sint aproape ace-
lea~i ca in prima faza ; cind un receptor nu a
in1eles o instruqiune, comunica aceasta batind
in masa sa.
A rreiafaza
,,;i
Alt emiti[tor, alt observator, alta figura de
reconstituit. De data aceasta, receptorii ii pot
! cere, oral, emiti[torului sa explice din nou, sa
.. ,
I reformuleze, sa precizeze .. .
1 I ~i
!l,lll
; I!!
: il
I{
il!!
:~
•.1
A parrafaza
La nivelul subgrupului se initiaza o discutie,
sub conducerea animatorului, care ii solicita
~i pe cei trei observatori.
A cincea fazii
0 reintoarcere Ia grupul mare, pentru a se
compara modurile de funqionare a celor trei
subgrupuri.
Precau[ii necesare
Mai ales in faza 1, animatorul trebuie sa
supravegheze seriozitatea participantilor; nu
rareori se intimpla ca receptorii sa incalce
instruqiuneaprivind tacerea.
Partea de joe face exercitiul agreabil, dar este
necesar sa se respecte regulile.
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
,Patratele divizate"
in acest exercitiu 1 nonverbal, un numar
de indivizi sint antrenati in a coopera
pentru rezolvarea unei probleme colective,
reprezentata prin figuri geometrice.
Obiective
1. Analizarea anumitor aspecte ale coope-
rarii din interiorul unui grup, in timpul
rezolvarii unei probleme .
2. Sensibilizarea participantilor fata de
comportamentele care pot favoriza sau
bloca rezolvarea unei probleme colective.
Patratele divizate
Rezolvarea unei probleme colective
Animatorul formeaza grupuri de cite cinci par-
ticipanti , plus observatorul-judeciitor, caruia
ii inmineaza un exemplar al foii de instruc-
[iuni.
Ulte rior, el cere fiecarui grup sa-~i impartii
plicurile, care trebuie sa riimina inchise pina
Ia semnalul de incepere a exercitiului.
In cagrul fieca rui grup, animatorul dacite un
exemplar a! foii de instruqiuni participantilor.
El cite~te cu voce tare aceste instruqiuni,
intrebind daca e nevoie de explicatii com-
plementare, avind posibilitatea de a chestiona
grupurile pentru a le verifica gradul de
intelegere.
I . Conceput de Henri Ostrowesky.
19 1
Numiirul de participanfi : un numar
variabil de grupuri, cuprinzind cite ~ase
membri (5 participanti ~i un observator-
-judecator) .
Durata : patruzeci ~i cinci de minute.
Materialul
- un lot de piitrate divizate ;
- cite o copie, pentru fiecare grup, a foii
de instruqiuni pentru participanti ;
- cite o copie, pentru fiecare observator,
a foii de instruqiuni adresate observa-
torilor-judecatori.
~-
......
Gt
Urmeazii semnalul de incepere a exercitiului. ;~:
E recomandabil ca animatorul sa treacii prin (~
fata fiecarei mese, pentru a asigura respec- !Ill-!
tarea instruqiunilor. ,<J-,
Cind toate grupurile ~i-au efectuat sarcina,
•o·
i( f
animatorul declan~eaza faza de analiza. ~O ;
Observatorii i~i comunica constatarile, in jQ ~
timp ce animatorul Jncurajeaza grupurile sa !/ .
transpuna aceasta experieniii in situatii profe-
sionale sau de alta natura.
in cadrul fiecarui grup, el cere adunarea puncte-
lor care au aparut pe parcursul analizei ~i
care par a fi esentiah; pentru rezolvarea unei
probleme, prin cooperarea intregului grup.
 192 EXERCIT!l DE COMUN1CARE
,.•:,;,:.:
·~· Fiecare dintre dumneavoastra se afla in
,. ·.5!: posesia unui plic continind piese din carton,
t;;care sa permita confeqionarea unor patrate.
;iii{La semnalul animatorului, se demareaza
<:if exercitiul, sarcina grupului dumneavoastra
o~ constind in construirea_ a cinci_ patr~te ~e
~(), dtmenstum_ egale. Acttvttatea e mchetata ~n
~:b'· momentul m care fiecare participant are m
:C:r· futa sa un patrat perfect, de aceea~i dimen-
';!''Js> siune cu cele care se gasesc in fata celorlalti
membri ai grupului.
lnstruCJiuni de bazii
I. Nu aveti dreptul sa vorbiti.
2. Nu puteti cere una sau mai multe piese
ce1orlalti membri ai grupului.
3. Nu se admire sa utilizati nici un mijloc
pentru a va insu~i 0 parte din piesele altor
participanti.
4. Puteti. in mod optional, sa oferiti din
piesele dumneavoastra celorlalti membri.
lnstructiunile
lnstruqiuni pentru observatorii-judeciitori
Sarcina dumneavoastra este dubla :
- pe de o parte, observati ;
- pe de alta parte, judecati.
• in calitate de judeciiror
Trebuie sa fiti sigur ca fiecare participant
cunoa~te regulile urmatoare :
I . nici o comunicare verbala ;
2. nici o comunicare de tip nonverbal (semnale
emise prin mi~cari ale capului, clipiri din ochi,
desemnarea unei piese cu degerul etc.);
3. participantii pot oferi direct piese celorlalti
membri ai grupului, dar nu au dreptul sa ia
piese apartinind altora;
4 . participantii nu au dreptul sa-~i plaseze
piesele in mijlocul mesei, pentru ca ccilalti sa
le poata lua;
5. unui membru ii este permis sa dea toate
piesele puzzle-ului sau, chiar daca a construit
deja un patrat.
COMUNICAREA .)1 ARTA EXPRIMARl!
-- -- - - -- - - ----- -- - -- - -----
• in calitate de observator
Trebuie sa notati elementelc urmatoare :
1. pe cei care vor intr-adevar sa ofere o parte
din piesele lor ;
2. pe cei care, terminindu-~i patratul, se retrag
din activitatea pe care grupul trebuie sa o
efectueze;
3. pe cei care ,{in" Ia piesele lor, nedorind sa
dea nici una ;
4. cite persoane sint angajate in mod activ in
asamblarea colectiva a pieselor?
5. care e nivelul de anx ictate ~i de frustrare?
6. exista un moment-cheie, incepind cu care
grupul coopereaza ?
7. exista membri care incearca sa tri~eze (vor-
bind, desemnind anumite piese cu ajutorul
degetului, al capului etc.), pentru a-§i ajuta
colegii de grup sa rezolve problema?
Fiecare grup trebuie sa dispuna de un set de
cinci plicuri .
Plicul nr. 1 contine: I, H, E.
193
Plicul nr. 2 contine: A, A, A, C.
Plicul nr. 3 contine: A, J.
Plicul nr. 4 contine: D, F.
Plicul nr. 5 contine: G, B, F, C.
Puncte susceptibile sa aparii fn timpul
analizei exerciJiului
I. Fiecare persoana trebuie sa inteleaga pro-
blema in totalitate.
2. Fiecare persoana trebuie sa inteleaga modul
in care poate comribui Ia rezolvarea problemei.
3. Fiecare persoana trebuie sa aiba cuno~tinta
de comributiile potentiate ale celorlalti pani-
cipanti.
4. E necesar sa se inteleaga problemele celor-
lalte persoane, pentru a le putea ajuta sa - ~i
aduca contributia maxima.
5. Grupurile care acorda atentie marita pro-
priilor procese de rezolvare a problemelor au
mai multe §anse sa fie eficiente, decit cele
care nu fac acest lucru.

... - !~ £n] ______ ,...

A Jocul construirii Obiective

D F
unei vile
1. intelegerea faptului eli transmiterea unei
informatii complexe, pe cale scrisa sau orala,
B E Jocul consta in realizarea, de catre fie -
c c §i traducerea ei sub forma unei construqii,
care dintre membrii grupului de lucru, a

I A
F unei figurine compuse dintr-un anumit
numar de piese incredintate, conform unor
scheme etc. sint doua procese elocvente
relativ Ia dificultatile de comunicare.
2. Experimentarea rezistentei in fata orga-
directive transmise sub forma de mesaje,
II• <11( - - - - ---)lo-
7,5 em
<11( -------)lo-
7,5 em
<ll( -------)lo-
7.5em scrise sau orale.
nizarii in mici grupuri sau intr-un grup mai
mare, in vederea stocarii unor informatii .

,!.
I

ii
G
•:u
'E
,,....
Numilrul de participanfi : intre cinci §i
noua sau chiar pina Ia douazeci §i §apte (in
subgrupuri de cite trei).
3. Oferirea posibilitatii de a deduce, din
respectiva situatie, unele principii meto-

i!
'"'
I
'f Durata : intre patruzeci §i cinci de
dologice, in scopul cercetarii indicatiilor
§i a informatiilor necesare unor sarcini
l I H. J
minute §i 0 ora §i jumatate. determinate.
!':
A A

<ll( -------)lo-
7,5em
 194 EXERCITII DE COMUNICARE
1:. Vila in stil elvetian
'·~-; lnstruqiunile jocului, enuntate de catre
:F.' animator sau de catre formator, sint
z urmatoarele :
"'- l. toate informatiile verificate - necesare ~i
.:::5 · suficiente pentru realizarea sarcinii - sint Ia
'::) dispozitia grupului, in respectiva sala: e
u·· vorba de regruparea unor piese de puzzle'
0 pentru a obtine imaginea unei vile ;
~.' 2. nu exista nici o restriqie de comunicare;
3. animatorul inmineaza f}ecaruia dintre gru-
puri sau dintre jucatori un plic, pregatit dina-
inte, continind cele noua piese ale puzzle-ului
(ale figurinei). Plicurile contin ~i una, doua
sau trei informatii (in funqie de numarul
participantilor), pe mici foi -mesaje.
Prezentam, in continuare, diversele infor-
matii care trebuie sa fie repartizate, evitin-
du-se situatia in care o persoana sau un grup
detine un set de informatii desemnat prin
aceea~i litera (de Ia A Ia E).
- A 1 : se cere construirea figurii, cu ajutorul
pieselor respective (a se vedea maijos) . Cind
acest lucru se realizeaza, se obtine intreaga
parte de jos a figurii de ansamblu, in marime
naturala;
- A2 : toatii partea de jos a figurii de construit
se compune din patru piese : doua triunghiuri
identice ~i doua trapeze. Reunite, aceste patru
piese formeaza un mare dreptunghi, cu o
excrescenta triunghiulara pe partea stinga ~i
in inaltime.
~
- 8 1 : cele trei trapeze mai mari sint dispuse
unele deasupra celorlalte, pe lungime.
A; I - 8 2 : eel mai lung dintre trapeze se gase~te
I:'; intre cele doua trapeze de marime medie.
, I
'!
i i
---------------------------
- C I : pentagonul e dispuS astfe[ incit Sageata
constituita de cele doua linii oblice indica
nord-estul.
- C 2 : pentagonul e dispus astfel incit una
dintre cele trei laturi egale ale sale sa se spri-
jine pe linia oblica a trapezului marc.
- 0 1 : linia care delimiteaza baza figurii este
constituita din doua segmente (adica din doua
laturi de piese) egale intre ele. Linia care
delimiteaza partea de sus a figurii, Ia fel.
- 0 2 : doua piese de puzzle constituie, fiecare,
jumatatea lucarnei ~i o parte din panta afe-
rentii ; aceste doua piese sint de o marime
considerabila, totalizind impreuna noua laturi
(cinci, respectiv patru) .
- 0 3 : linia care delimiteaza inaltimea figurii
~i cea care delimiteaza partea de jos sint para-
lele, a doua fiind dublul celei dintii.
- 0 4 : partea din fa\il a acoperi~ului formeaza
o strea~ina, mai proeminenta ~i mai joasa in
dreapta decit in stinga.
- E 1 : partea din fata-dreapta e constituita
dintr-un triunghi.
- E2 : cea din stinga - dintr-un trapez.
- E 3 : informatiile pe care le detin participantii
nu sint utilizabile decit regrupate, cite doua
sau cite trei.
Apoi, animatorul noteaza pe o tabla unele
observatii privind ceea ce se petrece in grupul
mare sau in subgrupuri. Fiecare dintre jucatori
cite~te, individual sau in cadrul subgrupului
sau, mesajele primite. Unii incep sa mane-
vreze piesele, in timp ce ceilalti se ocupa, in
mod progresiv, sa adune informatii ~i sa pro-
fite, pe termen mai lung sau mai scurt, de
observatiile emise de catre animator, care
descrie ceea ce se intimpla in sala.
folosiJi aceasta regulii : «Nimeni nu-~i poate
COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMAR!l
-- - - -- - - - - -- - - - -----------
Comentarii
- Participantii au tendinta de a se grabi sa
manipuleze piesele, inainte chiar de a fi prim it
cele treisprezece informatii indispensabile sau
dupli ce vor fi primit doar o parte din ele.
- Indivizii sau subgrupurile au, deseori, atitu-
dini de neincredere unii fata de altii, alocind
mai mult sau mai putin timp pentru a se
consulta ~i a-~i transmite informatiile.
Vila, in realitate
lata, mai jos, in atentia animatorului sau a
formatorului , in marime naturala, puzzle-ul
in discutie. E mai bine ca acesta sa nu fie
cunoscut de catre grupuri.
, Reexprimarile"
"Vreau sa vii propun o mica experienJa
de laborator, pe care o veJi putea fncerca
spre a testa calitatea propriei dumnea-
voastra fn[elegeri. Cu proxima ocazie cfnd
veJi avea o discufie cu sofia, cu prietenul
dumneavoastra ori cu un mic grup de prie-
teni, stopaJi-o $i, cu titlu de experiment,
exprima punctul de vedere decit dupa ce va
fi expus, inca o data, ideile ~i sentimentele
interlocutorului, cu exactitate ~i spre satis-
factia acestuia>>. Aceasta ar presupune, pur
195
-De cele mai multc ori, lipse~te dorinta de a-i
ajuta pe cei care inca nu au realizat corect
figura.
- Individul sau grupul care detine informatia
cea mai importantli (A l, care vizeaza baza
construqiei, Ia adevlirata sa dimensiune) nu
rcu~e~te intotdeauna sa se foloseascli primul
de ea.
in pregatirea materialului, formatorul
va avea grija sa decupeze (pe carton, hirtie,
lemn sau materiale plastice) atitea ansam-
bluri de cite noua piese cite i~i propune sa
reconstruiasca, in funqie ~i de marimea
grupului.
$i simplu, ca fnainte de prezentarea pro-
priei opinii sa se asimileze cadrul de refe-
rinJii at interlocutorului, pentru a-i fnJelege
gfndurile $i sentimentele fn asemenea
masura, fncft sa poata fi rezumate fn
numele lui."
0 scurta descriere
Inspirat din frazele de mai sus, apartinind
lui Carl R. Rogers, acest exercitiu a fost
conceput ca o prelungire a practicilor
vizind comportamente axate pe fnJelegere,
aplicate de catre eel citat ~i de catre Elias
 EXERCIT11 DE COMUN1CARE
196
Porter. Ace~ tia eviden~iaza importan(a, In
cadrul unor schimburi, a unei verificari
constlnd In reformularea mesajelor primite,
lnainte de a emite, eventual, mesaje de
raspuns , prin aceasta creindu-se reale con-
ditii de ascultare.
Numarul de participan[i : variabil
(patru-cinci persoane, eel pu(in ; mai multe
grupuri de cite patru pina Ia opt membri ;
pina la o suta de persoane).
Durata : lntre o ora ~i o ora ~i jumatate.
Obiective
1. Atragerea aten(iei asupra dificultatilor
de comunicare, mai ales In ceea ce prive~te
ascultarea celorlalti, ~i asupra necesitatii
de a nu brusca un proces de schimb sau o
informatie.
2. Exersarea indivizilor In reformularea, In
multiple feluri, a glndirii exprimate de o
persoana (apoi, de mai multe persoane),
printr-o restituire fidela.
3. A stimula reexprimarea nu numai a idei-
lor, dar ~i a sentimentelor care transpar In
atitudinile ce inso(esc dialogul.
4. Antrenarea In sensu! unei rezumari coe-
til rente a mesajelor cuprinse Intr-a conver-
satie sau intr-o discutie oarecare.
;\il
'fi·1.1
rj· Prezentarea exercitiului
I! Animatorul indica o tema de lucru generala,
,rt In relatie directa cu problemele personale
1!:
;II!:
;~
~~~'~
::
·~I
sau profesionale ale participantilor, dupa
care explica in ce consta exercitiul, preci-
zind instruc(iunile privind reexprimarea .
Instructiune vizind reexprimarea : ,De
cfte ori vefi avea posibilitatea ~i chiar
de fiecare datil cind o persoana va vorbi,
cineva dintre voi va reformula mesajele
emise. Cel care va reformula fl va intreba
pe emi[ator daca e de acord cu modul de
reexprimare a mesajului sau . Daca e de
acord, vor puteafi emise ~i alte mesaje. in
caz contrar, emiJatorul ini{ial va reexprima
el insu~i ceea ce dorise sa spuna ; se va
face o noua reformulare a mesajului s[m,
dupa care vafi, din nou, consultat. in cazul
in care el nu va fi nici acum de acord,
se va repeta procesul, pina La obfinerea
confirmarii".
Schimbul de idei va lua deci forma unui
!ant de mesaje (M), de reformulari (R) §i
de exprimari ale acordului (A) sau ale
dezacordului (D) .
Daca e sa reprezentam acest !ant, obti-
nem ceva de genu! : un prim mesaj M 1,
urmat de o reformulare R 1 ~i de un acord
A 1 ; un a! doilea mesaj M 2 , care nu a fast
reformulat; un a! treilea mesaj M 3 , urmat
de o reformulare R3 apoi de un dezacord
D3 ; in acest caz, emi(atorul va reexprima
M sub forma M' 3 , urmat de R' 3 §i de
3
A' 3 etc.
Mt - RI - At
Mz
M3- R3- D3- M'3- R' 3- A' 3
etc.
COMUNICAREA SI AR'IA EXPRIMARII
Reexprimarea
Anirnatorul se ocupa, daca este cazul, de
repartizarea participantilor in subgrupuri, in
general de cite patru pina Ia opt persoane. in
ceea ce prive~te subgrupurile cuprinzind rnai
rnult de §apte persoane, e necesara desernnarea
unui conducator ~i a unui observator in fiecare
dintre ele.
Participantii abordeaza terna de discutie, incer-
cind sa urmeze, pe cit posibil, instruqiunea ~i
indicatiile date de catre animator. Acesta poate
fi prezent sau nu, dar nu trebuie sa intervina
sub nici o forma . Conducatorul grupului are
obligatia de a facilita schirnburile §i de a
reaminti instruqiunea.
DiscuJie Iibera
Dupa un anurnit tirnp (treizeci-patruzeci ~i
cinci de minute), anirnatorul ii poate invita pe
participanti sa-§i studieze, in mod neconditio-
nat, tern a de lucru, tara a rnai tine com de
instruqiunea vizind reexprirnarea .
$edinJa plenara
Observatorii explica rnodul in care s-a desta-
~urat exercitiul in grupurile lor, dupa care toti
cei prezenti incearca sa concluzioneze in
Variante
Exerci[iu de reexprimare, aplicar
unor fragmente de conversa[ie
Dupa §edinta plenara, animatorul poate propune
participantilor sa incerce reforrnularea unor
fragrnente de conversatie (extrase, eventual,
dintr-o reuniune), inregistrate sau dactilogra-
fiate.
Din ace! moment, el va incita pe fiecare in
parte sa studieze, in cadrul grupului, dife-
rentele dintre reforrnulari §i mesajul initial.
De asernenea, el va putea propune jalonarea
unei game de reforrnulari, incepind cu reluarea
unui singur element sau a unui singur cuvint
central a! emitatorului, pina Ia adoptarea unui
cornportament de intelegere sau de tip oglinda,
cu reexprimarea totala a rnesajului §i a atitu-
dinilor, treclnd prin forme intermediare, de
rezurnare partiala sau completa.
197
.. J .
ro·
legatur1! cu ceea ce s-a parcurs : ,S-au facut ~p~
desrule reformulari ? Exista suficiente acor- ~:;
duri reale ? Cu ce dificulta[i ne-am confrun- ~S;
tar ? Ce constatari putem face ? Ce purem f~:
desprinde din toate acestea ? ". in unele cazuri, f;:
subgrupurile pot irnpune instruqiunea de ~­
reexprirnare obligatorie dupa fiecare rnesaj 1
mdiVtdual. .
;'b8·
in fine, anirnatorul poate face 0 expunere pe cct
rnarginea problernelor legate de ascultare §i •·--~ --­
de ernitere a rnesajului.
De asernenea , pentru indicatiile teoretice se
pot consulta diqionarul privind cornunica-
rile, publicat sub direqia lui Abraham Moles,
§i cartea semnata de Dora ~i Millet, Les
Communications, sau cea apartinind lui Andre
de Peretti (ect. Epi), Liberre er relations
humaines.
Evenruala reluare a exerciJiului
de reexprimare
Animatorul poate propune participantilor un
al doilea exercitiu de reexprirnare, in care sa
se tina cont de observatiile facute in cadrul
~edintei generale.
Acest exercitiu poate fi, in mod uti!, asociat cu
eel vizind comportamentele conversationale .
Exerci[iu de reexprimare,
bazat pe o insrruc[iune globata
Conducatorul are misiunea de a cere o re-
exprimare globala a ceea ce s-a spus, fie o
data Ia cinci minute, de exemplu, fie
forrnularea a cinci sau zece mesaje de
dupa
clitre
participanti.
Exerci[iu de reexprimare prin juxtapunere
Animatorul distribuie sarcini diferite privind
reexprirnarea mai multor subgrupuri, unele
avind obligatia de a reformula din clnd in
cind mesajele emise in interiorul lor, altele
lucrind asupra unor fragrnente de conversatie
(sau a unor secvente de reuniune), inregis-
trate sau dactilografiate.
 198 EXERCITII DE COMUNICARE
Comentarii
Acest exercitiu de reexprimare este extrem
de interesant, dar trebuie sa fie aplicat cu
multa suplete de catre animator.
E necesar sa se evite culpabilizarea par-
ticipantilor, care, deseori, se confrunta cu
dificultatea de a asculta, cu retinerea de a
reexprirna sau a reformula gindirea celorlalti
sau cu dificultatea de a se face intele§i. in
acest sens, se impune reamintirea ambigui-
tatilor, posibile sau inerente, ale unui mesaj.
Se recomanda incercarea de a le induce
participantilor un sentiment de securitate,
aratindu-li-se progresele previzibile §i inci-
tindu-i sa reia singuri exercitiul, servindu-se
de secvente dactilografiate sau inregistrate.
Emisiunea realizata
cu ajutorul magnetofonului
Exercitiul are ca obiect realizarea, in
subgrupuri, a unei emisiuni de zece-cinci-
spr.ezece minute, inregistrata pe banda
magnetica, destinata altor subgrupuri par-
ticipante Ia acela§i stagiu sau altor echipe
paralele, §i vizind, de exemplu, vizite, rea-
lizari, aqiuni susceptibile de a fi reproduse
sau adaptate ori analize aplicate unor
i' situatii concrete.
.jl.
.il
,..,·1:
L
Prezentare
q 2. Pregatirea pentru o forma particulara de
~· i
Desra§urarea exerci!iului poate fi centrata,
~;, in functie de obiectivul urmarit, fie asupra
~
)I
continutului §i a utilizarii documentului
Jl produs, fie asupra functionarii interne a
~:
'I'
grupului, a articularii §i a evolutiei rolurilor
in cadrul acestuia ori asupra ambelor
aspecte.
l·
Realizarea unei emisiuni se poate face
fie sub forma unei dari de seama, fie sub
cea a unui fragment de raport privind o
activitate de grup (ancheta sau studiu pe
teren), un evenirnent (reportaj) sau o aqiune
Ia care au participat persoanele care produc
emisiunea. Se mai poate pune accentul §i pe
reprezentarea §i analizarea unei situatii etc.
Numiirul de participanfi: variabil. Un
subgrup extrem de restrins, de doua sau
trei persoane, poate realiza o emisiune, cu
conditia de a insera documente sonore,
fragmente de conversatii sau de interviuri,
ceea ce presupune o pregatire destul de
indelungata §i existenta unui material pre-
inregistrat substantial.
in cazul unui stagiu scurt, un subgrup
de §ase pina Ia zece persoane este, in gene-
ral, suficient. Mai multe subgrupuri pot
funqiona in paralel (realizind mai multe
emisiuni) sau prinjuxtapunere. Un subgrup
poate face ape! Ia participanti externi, daca,
din punct de vedere material, e posibil §i
daca se dore§te acest lucru.
Durata : realizarea unei emisiuni de
cincisprezece minute necesita intre trei §i
§ase ore, pentru un subgrup de §ase pina Ia
noua persoane. in plus, trebuie prevazuti
timpii necesari pentru comunicarea obser-
vatiilor §i prezentarea emisiunii in fata
publicului.
Obiective
1. Antrenarea privind exercitiile de sinteza.
exprimare §i reflectarea Ia problemele
legate de forma §i continut pe care aceasta
le implica.
3. Prezentarea §i analizarea unei anumite
realizari, a unei actiuni sau a unei situatii,
prin elaborarea unui document.
4. Incitarea catre observarea sarcinii
efectuate in cadrul unui grup.
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
Pregatirea materiala
Fiecare subgrup va dispune de eel putin
un magnetofon, cu microfonul §i benzile
aferente. in cazul in care se dispune de al
doilea magnetofon, cu microfon, aceasta
ve permite inregistrarea, totala sau partiala,
a principalelor faze ale exercitiului, inde-
pendent de emisiunea in sine, pe o alta
banda.
Realizarea unei emisiuni
. .
Realizarea unei emisiuni inregistrate pe
magnetofon cuprinde patru faze principale, pe
care le prezenilim subgrupurilor interesate .
Primafazii
incepe prin desemnarea observatorilor. Este o
faza de explorare ~i de alegere a temei emi-
siunii: obiectiv, orientare generaUi, in funqie
de publicul caruia ii este destinata, determi-
narea punctelor forte (in jur de treizeci de
minute).
A douafazii
Este faza organizarii temei ~i a grupului (de Ia
treizeci Ia cincizeci de minute) : alegerea ele-
mentelor de informare in jurul carora se vor
articula refleqiile ~i comentariile; definirea
formei emisiunii (interviu, interviu de grup,
marturii, eventuala inseqie a unor scurte
jocuri de rol, secventa de reportaj, mas a
rotunda etc.) ; stabilirea unei scheme de lucru
~i a unui orar; fixarea rolurilor necesare ~i
distribuirea acestora (a se vedea infra),
Rolurile privind functionarea
interna a subgrupurilor
Observarea
Realizarea, intr-un timp limitat, a unei
emisiuni inregistrate pe magnetofon este o
sarcina care permite analizarea relatiilor
din interiorul subgrupului §i care dezvaluie
199
Pe cit posibil, fiecare subgrup va avea
Ia dispozitie o sala separata, pentru a nu le
deranja pe celelalte, mai ales pe parcursul
ascultarilor succesive ale inregistrarii pe
cale de a se efectua.
Daca se opteaza pentru utilizarea docu-
mentelor sonore preinregistrate, va trebui
prevazut materialul necesar lecturarii
acestor documente, in vederea introducerii
lor in emisiune.
~
mventarul, eventual, al documentelor deJa ;o
realizate ~i utilizate de catre grup. ;;.~
A treia fazii ~-~.~:
,z
Este faza de producere, in timpul careia se ':111·
incepe inregistrarea emisiunii prin secven1e ':Ei
extrem de scurte, de zece-treizeci de secunde, ~:::)~
care sint ascultate inainte de inregistrarea, ;-o'
in continuare, a unor secven1e din ce in ce 10·
mai lungi . Aceasili faza dureaza intre o ora ~i ,g •
doua ore. ···•
A patrafazii
Dureaza intre treizeci de minute ~i o ora.
Este faza de analiza in cadrul subgrupurilor :
analiza procesului de elaborare (cu ajutorul
unuia sau al mai multor observatori) ~i cea a
secven1elor produse. Analiza intregii emi-
siuni poate fi propusa grupului mare, dar,
uneori, daca mai multe subgrupuri lucreaza
in paralel, e dificil sa se evite tendinta fieca-
ruia de a-~i justifica mai intii propria pro-
duqie, in detrimentul celorlalte .
capacitatea de organizare §i coeziunea
interna a respectivului subgrup. E nece-
sar ca subgrupul sa incredinteze unuia
sau mai multora dintre membrii sai
misiunea de a efectua o observare atenta
§i nepartinitoare a acestor aspecte. Rolul
sau rolurile de observator vor fi atribuite
inca de Ia inceputul primei faze a exer-
citiului.
 200 EXERCITII DE COMUNICARE
Articularea rolurilor
Yom putea remarca faptul ca, datorita telmicii
inregistrarii, se pot atribui noi roluri (ope-
rator, asistent tehnic), ca anumite roluri
sint legate de forma aleasa pentru respec-
tiva emisiune (prezentator, intervievator,
animator etc.) sau de competenta privind
tema aleasa (roluri vizind funqii indepli-
nite in viata profesionala sau participarea
Ia evenimentele abordate, de exemplu). In
sfir~it, rolurile ierarhice sint alte roluri
posibile, care intervin atunci cind subgru-
pul este compus dintr-o echipa (academica,
de conducere a unei institutii, de exemplu),
care reune~te persoane de niveluri ierarhice
diferite . Aparitia unor roluri tehnice
neobi~nuite declan~eaza o anumita efer-
vescenta in cadrul grupului, permitind ana-
lizarea articularii de ansamblu a rolurilor,
pe parcursul unor modificari inevitabile.
Rolurile tehnice
Producerea unei emisiuni inregistrate nece-
sita prezenta anumitor persoane :
- un operator, care sa raspunda de
funqionarea magnetofonului, reglind ~i
controllnd nivelurile de inregistrare ~i
punindu-se la dispozitia grupului pentru
diferitele manevre care se impun ;
l!i
!• - un secretar care sa controleze duratele
~l fiecarei secvente ~i timpul global a!
f emisiunii ;
- animatorul spectacolului, prezentatorul
~·
l" sau intervievatorul, care, de asemenea,
j'
pot cere unei persoane sa {ina micro-
fonul la o distanta mica de eel care
vorbe§te. Aceasta asigura buna calitate
a inregistrarii §i previne ezitarile.
1:
Toate aceste roluri tehnice, care vizeazli,
de regula, inlesnirea modului de desfli§u-
rare a emisiunii, pot, uneori, sa perturbeze
funqionarea grupului, pot reprezenta o
preluare de putere sau, pur §i simplu, pot
fi percepute astfel. De acest lucru va trebui
sa se tina cont in faza observarii.
Rolul conduciitorului emisiunii
Limitarea temporala necesita, eel mai
adesea, un rol de conducator a! emisiunii.
in funqie de continut, acest rol poate fi
definit ca unul de realizator, de animator a!
spectacolului, de intervievator sau de pre-
zentator etc. Cel care conduce emisiunea
are datoria de a prezenta persoanele care
intervin, de a supraveghea derularea nor-
mala a interventiilor prevazute, de a asigura
momentele de tranzitie, pentru a da conti-
nuitate ~i. totodata, ritm intregii emisiuni.
Este un rol dificil ~i. in general, indis-
pensabil.
Procedura de inregistrare
0 data stabilit continutul principalelor
interventii, distribuite rolurile §i conceputa
schema de ansamblu, in general, exista
tendinta de a-i lasa pe participanti sa se
exprime in mod spontan .
E necesar sa se treaca, destul de repede,
Ia inregistrarea pe portiuni succesive, cu
durate din ce in ce mai lungi.
Inregistrarile pot fi reascultate oricind
~i reflicute in intregime sau incepind cu un
anumit moment, determinat in funqie de
remarcele flicute in cadrul grupului.
Va trebui sa se evite preocuparea exce-
siva privind eventualele imperfectiuni care
se pot produce. Tacerile, ezitarile, zgomo-
tele intempestive pot fi eliminate ulterior,
cu conditia ca microfonul sa fie instalat
Ia aproximativ treizeci de centimetri de
persoanele care vorbesc.
Daca participantii sint suficient de abili
§i daca se dispune de un magnetofon, ei pot
fi incitati sa realizeze un montaj.
COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMAR!l
Desfa~urarea emisiunilor
Citeva dintre emisiunile realizate in aceste
conditii oarecum precare prezinta un inte-
res general incontestabil, chiar §i pentru
alte grupuri. E bine ca acdora care au
participat Ia respectiva emisiune sa Ii se
ceara acordul privind utilizarea ei viitoare,
in special in cadrul activitatilor de formare
§i, eventual, dupa o serie de ameliorari de
ordin tehnic.
,Bula papaHi"
Ideea exercitiului 1 s-a nascut din urma-
toarea refleqie: ,Si daca grupul de per-
soane aici de fafa n-ar fi, de fapt, decft
produsul hazardului ? Si daca a comunica
fntre ele, a produce ceva fmpreuna, aici §i
acum, nu ar fnsemna, fn cele din urmii,
decft a reu§i organizarea acestui hazard ? ".
Prin acest exercitiu, fiecare i§i imagi-
neaza cuvintele rostite de unul sau mai
multe personaje, prezentat(e) printr-un
desen intr-o situatie de comunicare ; aceste
cuvinte sint transcrise intr-unul sau mai
multe spatii destinate replicilor, dupa care
tot grupul realizeaza, printr-un colaj, o
banda desenata, careia ii stabile§te mai intii
linia directoare.
Numiirul de participan{i : unul sau mai
multe grupuri, de opt sau zece participanti,
fiecare grup dispunind de cite o sala.
Durata : patruzeci §i cinci de minute
pina Ia o ora.
I. Fi$3 redactatii de M. Aguillon.
201
Materialul
Se vor pregati fotocopii ale imaginilor extrase
din culegerea publicata de INRP 2 sau din
ni§te benzi desenate ale caror replici au
fost ocultate, de exemplu Cabu ; trebuie sa
se aiba in vedere ca aceste imagini sa pre-
zinte situatii ce se pot preta Ia o interpretare
multipla.
E necesar sa se prevada cite una pentru
fiecare participant, distribuita Ia intimplare ;
se pot prevedea citeva in plus, fie pentru a
permite unele schimburi, fie pentru a-i auto-
riza pe cei interesati sa mai completeze una.
Trebuie sa existe §i o posibilitate de
afi~are.
Obiective
1. Favorizarea exprimarii de catre fiecare
participant a unei opinii, a unei impresii, a
unei interogatii etc. :
- intr-o faza de evaluare intermediara sau
finala sau in una de declan§are a unei
secvente de formare ;
- injurul unui context situational sugerat,
in acela§i timp, prin imagine, prin refe-
rinta profesionalli §i prin tema stagiului.
2. Constringerea grupului, prin incercarea
de relationare a tuturor imaginilor, deci a
tuturor producpilor individuale, de a ajunge
Ia un acord in ceea ce prive§te stabilirea
unui raport, elaborarea unei trame, a unei
pove§ti comune, care sa reveleze lucrurile
ascunse ale grupului.
2 . Andre de Peretti, Recueil des instruments et de
processus d'evaluation formative, .INRP, 1981,
pp . 962-989.
 202 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMARII 203

r,
,Bula papala"
(Qi Prima faza
i~ Dureaza in jur de cinci minute :
',2~ - prezentarea exercitiului;
;gp - distribuirea imaginilor ;
' Ill!
~ill; : instruqiune: ,Pleclnd de Ia cuvintele
- urmatoarele forme de instruire :
~:t~ urmatoare: animatie, ascultare, concertare,
·U . intelegere/neintelegere, stereotipuri, prejude-
·o. cati, intimpinare, comunicare .. . ~ide Ia trai-
:.p,·rea dumneavoastra, completati spatiile pentru
Observa{ie: ar fi interesam fie sa se
inregistreze povestirea elaborata de catre
purtatorul de cuvint, fie sa i se ceara acestuia
transcrierea ei imediata.
Varianta pedagogicii
- Exercitiu de transcriere a unor mesaje orale,
tinindu-se cont de contextele ~i referentii situa-
tiilor de comunicare.
- Exercitiu de elaborare in echipa a unei
Formatorul ii propune grupului un scop :
Sensibilizarea
I . cea care ii va permite sa atinga obiectivul
J
: g.
cunoa~terea caracteristicilor esentiale ale stilu- (activitate de achizitie) ; :~,
lui romantic. in acest sens, el prezinta o fi~a 2. cea care ii va permite sa verifice daca ~fr
de activitati, cerind fiecaruia sa indice daca, obiectivul este atins (activitate de evaluare); ~~ -
in ceea ee-l prive~te, urmase vreuna dintre . . . . •W·
3. cea pe care aungerea obJecnvuiUJ o va face ·'::!.
posibila (activitate de exploatare). ~.
()
Obiectiv ~0
:·.-.,:f".a
,sa cunoasca trasaturile stilului romantic" ~'

· replici ale imaginilor distribuite ". povestiri, pleclnd de Ia unele imagini (stapi-
- constituirea arbitrara a unor grupuri de opt nirea tehnicilor de BD 1 ~i/sau roman-foro : +
pina Ia zece persoane, in funqie de compo-
nenta actuala a grupului mare.
linearitate, flash back , simultaneitatea tinor
aqiuni in locuri diferite, importanta narato-
Activitate de achizitie Activitate de evaluare L. Activitate de exploatare

rului etc.).
A doua faza
Redactarea individuala, cu accent pe elemen- Comentariu privind efectul de reduC{ie zero
tul spontan. - Exercitiul de zece cuvinte sau zece obiecte
A treiafazii enumerate - minipedagogie - demonstreaza Fi~a activitatilor propuse
faptul ca piedicile din calea comunicarii con-
Descoperire ~i schimb in cadrul unui grup. ~ ·,~o
due Ia dorinta de a utiliza intregul material
.r"/ «&- ·,v ~ c,1>"'
~
Cautarea unui fir conducator ~i organizarea propus, in timp ce alegerea, Ia inceputul acti- -v" ~1> . "'IT .
imaginilor, apoi afi~area variantelor fiecarui vitatii, este Iibera. Sa asculte, luindu - ~i notite.) -1!'~ ""'(,<$> -il' ':>c.,<.'"'
grup. o emisiune radiofonica ".);-' ~ o .~<.."' , ·,v
Aici se impune luarea in considerare a tuturor s"!>'I> r:,v« "o'' "o'ti
A patrafaza elementelor, deoarece se pune problema efec- despre romamismul german. 1 ;._,v• A~"' J'b-'>«"'
Comunicarea privind versiunile. tuarii unei opere colective, care sa nu elimine,
Ia sfir~it, nici una dintre produqiile individu- --~/ ,o~"~><::'-v'~>-'. ,:,'-o'. '>'IT -J "'"' <.

Fiecare purtator de cuvint expune firul con-

ate, ci, dimpotriva, sale integreze in totalitate
;_,,c.,:x>"'"'
" \,.<..v
ducator al istoriei elaborate. '- -~~'-"
,j,
~i sa le valorizeze, chiar daca produqiile sint ,cui' ~'-'ti '!1;'-
il A cincea faza de calitati inegale. ;?/ -v~ ,_ru~ .;_,,"' '~
1-"' ru'<. i;;.c.," ~.

l
~.
Refleqie asupra versiunilor. '&>c.,'-"' ~$,:"~><: ,s.'~><::> •,ru<..'ti
c;'l>,v ,_ru">'<-': '-"'~'\.o"'""
Refleqie asupra tehnicii. I. Banda desenatli (n.tr.) . Sa citeasca o opera completa
c,O A::::."'
,-:,' despre care se §tie ca
~ -v<::> '>o'- apartine romantismului.
-~ru ru'ti o'<.."'
• 'I
v ~'IT~ «<;
·,S.V - ~"'
i i "~'!.>"
'<.
n!,
Sensibilizarea Obiective ,ru . c.,"'
,o'li ~"
..
,
I

1. Provocarea unor reflectii in legatura cu

Sa distinga, prin opozitie,
intre un text clasic §i un text 5'1/ ,:,~ru ,o~'lf ,ru·
Se are in vedere 1 ca, plecind de Ia o
etapele de pregatire a unui proces de inva- romantic cu acela§i subiect 'IT"()-<::>,ru-?ru ~ru~
alegere sau de Ia un clasament pe marginea
tamint, respectindu-se succesiunea (sau
.(o declaratie de dragoste). "~ru ~" ,oc;
S'IT ~~ ·~
J

unei liste de activitati, sa se abordeze notiu-

i· nea de stategie didactica. interactiunea) celor trei faze, de achizitie, ~ru -~"'
de evaluare ~i de exploatare. \{0' ,ru"~

I. Exercitiu (vizind unele tehnici de sensibilizare) 2. Aprofundarea strategiilor de comunicare

propus de catre Philippe Meirieu. didactica.
 204 EXERCITI! DE COMUNICARE COMUNICAREA $! ARTA EXPRIMARII 205

-- - - --- - - - -------- - - -- ----

----------- - 10-
( Sa ilustreze un text romantic
prin desene, forografii, colaje
care corespund inspiratiei texrului.
-11-
- - bazindu-se pe competentele dobindite,
pentru a permite, retroactiv, experimen-
Obiective
sa fo\oseasca \a ca\cu\atoru\
personal -prograrnul i~titulat
tarea unor strategii ;
1. Stimularea, gratie timpului rectus acordat,
sprijinindu-se pe capacitatile existente, a spiritului inventiv a! participantilor.
Literatura franceza '1/ll-
D~sco-perirea
pentru a propune maniere originale de

-
rornantisrnu\ui"
a le utiliza (prin aplicarea unui mod 2. Antrenarea in observarea raporturilor
particular de funqionare). dintre persoane .

Sa asiste Ia un Strategia subiectului este de o impor- 3. Con~tientizarea necesitatii intrajutorarii,

- 13- tanta incontestabila, dar trebuie sa fie pentru ca exercitiul sa poata fi efectuat.
Sa explice in zece rinduri - 14- depa§ita.
trasiHurile stilului romantic. Sa expuna unui grup de Numarul participanfilor: grupul este
-~ colegi motivele preferintei pemru
un text romantic prin raportare
divizat in cinci echipe, fiecare fiind com-
pusa din patru pina Ia opt membri.
Ia un text clasic. Improvizari succesive Durata: cea totala este de aproximativ
o ora-o ora §i cincisprezece minute ; exer-
Comentariu
Acest exerctpu consta in a impune citiul e structurat in cinci paqi, fiecare aco-
Exista o situatie de instruire arunci cind se permite dobindirea unei competente sau a unei
membrilor unei echipe obligatia ca, intr-un perind in jur de zece minute . Intre aceste
capacirati . Yom numi strategie activitatea originala pe care o desra§oara subiectul pemru a
interval de timp foarte scurt, sa conceapa etape sint prevazute citeva minute, in care
efectua aceasta achizitie.
povestiri, mici istorii, utilizind un suport echipele sa-~i poata prezenta reciproc ceea
oarecare. ce au conceput.
capacitate --------~

Improvizarea ·'·•
capacitate~-------­ Echipele se retrag in spa[ii diferite, astfel incit o mica istorie, dupa ce, in prealabil, membrii ~/
noua sa poata Iuera Ia adapost de orice eventuala au cazut de acord in legatura cu tema sugerata fop;.'.
indiscretie. de respectiva auditie. Apoi, sint desemnati :·t!ii~
.. asimilare" ~--- cf J. Piaget -----l~ ,acomodare" • Prima echipii cei care, pe rind, vor face public ceea ce ,z·
§i-au imaginat. Pe<Jtru aceasta ultima etapa 'Lit.
Aceasta trebuie sa compuna un poem pe o sim necesari eel putin trei membri.

~ ~
I
I trebui respectat.
in atentia formatorului
¥:
EI va unnari evidentierea a trei consecinte :
• Un proces de invatfunint nu se poate
\.
!I ~ desfii~ura decit decit dacli se pune accentul
pe subiect, pe capacitatile, pe s trategia
acestuia. Nimic nu poate fi dobindit:
tara o raportare Ia subiect ;
ignorindu- i-se sau neutralizindu- i-se
i: I
strategia.
• Prin unnare, actiunea didactica
t trebuie sa se straduiasca :
sa repereze capacitatile prealabile ale
subiectilor ( evaluarea de tip diagnostic) ;
- sa asigure varierea strategiilor didac-
tice, astfel incit subiectii sa-§i poata
utiliza propria strategic de instruire ; sa
observe comportamentele §i rezultatele
subiectilor, pentm a decela criteriile de
pertinenta in raport cu o propunere sau
alta (evaluare formativa).
Pentru aceasta, se cere instituirea dispo-
zitivelor care sa pennita vehicularea infor-
matiei necesare.
• Respectul absolut fa)li de strategia pre-
ferentiala a subiectului ar putea conduce
insa Ia inchistare ; trebuie deci ca acesta
sa-§i imbogateasca repertoriul metodologic :
~.
tema data, intr-un interval de zece minute.
Versurile vor putea fi libere, dar subiectul va • A treia echipii }i
Este vorba despre elaborarea unei istorii in ftl
Animatorul trebuie, in prealabil, sa scrie pe episoade. in fata intregului grup, animatorul ~~
ni§te fi§e anumite teme care sa se prereze Ia o propune o istorie, relatind doar un prim episod
dezvoltare de acest tip, in timp ce echipa, §i oprindu-se in momentul in care povestirea
inainte de a incepe, trage Ia sor1i una dintre devine misterioasa, plina de suspans. Echipa
aceste fi§e. va trebui sa gaseasca o urmare pentru aceasta
prima parte. Pentru aceasta, ea va scrie in
Pentru realizarea acestui exercitiu, se aleg rime comun un text care sa constituie continuarea
facile. logica a povestirii. Este vorba deci de un
• A doua echipii foileton. Dupa zece minute, echipa poves-
te§te in fata tuturor episodul respectiv.
Acesteia i se ofera posibilitatea de a asculta un
E posibil §i ca istoria sa fie povestita tara sa
scun pasaj muzical, ales de pe un disc, inre-
gistrat in cadrul unei emisiuni radiofonice sau existe vreun text care sa serveasca drept ca
constind intr-o simulare a unei aqiuni, reali- suport autorilor acestor interventii.
zata de o alta echipa §i inregistrata pe magne- • A patra echipii
tofon. Echipa in discutie asculta pasajul sonor Aceasta trebuie sii inventeze o istorie, pe care
§i, pe marginea acestuia, trebuie sa imagineze o va scrie pe o foaie. Istoria trebuie sa fie,
------- - --- - -- - --- - - - ---- -
 EXERCITII DE COMUNICARE
206
- - -- -- - - ---- - ----- - ---- - --
evident, plina de clemente neprevazute, de
peripetii. Cind cele zece minute acordate s-au
scurs, echipa inmineaza textul examinatorului,
care il pastreaza, urmind sa-i citeasca echipei
urmatoare ultima fraza a acestuia. Echipa
urmatoare va trebui sa se serveasca de aceasta
fraza pentru a elabora urmarea, in confor-
mitate cu ceea ce a retinut sau a perceput din
pasajul povestit.
• A cincea echipii
Aceasta va Iuera cu magnetofonul. Membrii
echipei vor trebui sa se succeada, pentru a citi
un scurr pasaj dintr-un text oarecare, pasaj
care nu va depa~i patru sau cinci rinduri.
Pentru fiecare membru, eel mai important lucru
este sa- ~i preschimbe vocea, imaginindu-~i un
mod de a vorbi diferit de eel obi~nuit.
Membrii se succeda intr-o ordine prestabilita,
prin numerotare.
Cele cinci echipe revin fntr-un spa{iu comun
atunci cind prima faza, de zece minute, este
incheiata .
• Prima echipii f~i citqte poemul, pe care il
poate insoti, eventual, de elemente mimice sau
de orice alt fel de suport suplimentar. Poemul,
in versuri libere, este recitat de unul sau, de
preferinta, de catre mai multi membri. E posi-
bil ca, pentru a realiza acest episod, unii dintre
participanti sa se deghizeze, dindu-i astfel un
aspect mai percutant.
ili • Cea de-a doua echipii poveste~te istoria pe
~
care a compus-o plecind de Ia fundalul sonor.
Lucrurile se desta~oara astfel : in timp ce se
asculta muzica sau simularea muzicalli care
au inspirat textul, membrii echipei povestesc
scenariul conceput tuturor celor prezenti. in
anumite momente, fondul sonor va putea fi
intrerupt, pentru a se obtine anumite efecte.
• Cea de-a treia echipii poveste~te episodul
care constituie continuarea Ia ceea ce s-a spus,
avind grija, de asemenea, sa se opreasca lntr-un
moment nea~teptat, astfel incit sa solicite Ia
maximum irnaginatia creatoare a echipei care
va urma.
• A patra echipa ~i-a fncredinJat ft.~a animatoru-
lui, care o pastreaza pina Ia sfir~itul exercitiului.
It,·· ·
Pentru moment, echipa nu trebuie sa
intreprinda nimic .
• A cincea echipii ascultii, Ia rfndul ei, tot
ceea ce spun primele echipe, dar nu actioneaza
in nici un fel .
in mod succesiv, cele cinci echipe fac un schimb
de activitate, in a§a fel incit, Ia sfir§itul exer-
citiului - cam dupa o ora - , impreuna, sa
realizeze un poem, sa compuna o istorie por-
nind de Ia un fond sonor, sa elaboreze o istorie
in episoade, sa scrie urmarea ultimei fraze
dintr-o istorie redactata de o alta echipa ~i sa
participe Ia o inregistrare.
La capatul exercitiului, se asculta istoria con-
stituita din diversele secvente pe care echipele
Ie-au scris luind ca punct de plecare ultima
fraza a unei secvente precedente. De cele mai
multe ori, rezultatul e o istorie abracada-
branta, care declan§eaza mutt amuzament in
rindurile asistentei.
in ace! moment, se asculta, de asemenea, toate
inregistrarile, fiecare echipa trebuind sa incerce
sa recunoasca vocea membrilor care au inter-
venit in ultimele cinci inregistrari succesive.
Acest exercitiu necesitil. multa creativitate din
partea participantilor, cil.rora li se cere ca,
intr-un timp foarte scurt, sil. producil. extrem
de mutt.
De asemenea, pot fi analizate reaqiile din
interiorul echipei . Se poate considera ca
aceastil. echipil. se aflil. intr-o situatie dificila,
chiar critica, deoarece e constrinsa ca, tara a
fi fosr prevenita, sa indeplineasa o sarcina
cronometrata. Se pot vedea profilindu-se atunci
lideri naturali, unele tensiuni sau, dimpotriva,
o accentuata buna dispozitie, pe un fond de
cooperare entuziastil..
De altfel, acest exercitiu este, in general,
extrem de amuzant, iar membrii executa cu
multil. plil.cere diferitele activitati care le sint
propuse, in ciuda constringerilor presupuse
de durata limitatil. §i a agitatiei inevitabile care
decurge de aici.
La finalul evaluarii care urmeaza exercitiului,
animatorul atrage atentia asupra faptului eli,
in conditii bine determinate, un grup poate fi
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
provocat sa efectueze, foarte repede §i intr-un
mod extrem de variat, sarcini care, Ia inceput,
pareau imposibil de realizat.
Este pus in evidenta §i factorul , timp", care
joaca aici un rol stimulant, ca §i intelegerea
Comunicarile nonverbale
In prezent, sint practicate numeroase
exercitii de comunicare nonverbali'i, mai
ales pentru stimularea creativiti:itii. Exer-
citiul de fata poate fi utilizat mai ales Ia
inceputul unui stagiu, pentru a facilita con-
tactul dintre participanti .
Pentru tinerii profesori, lucrurile nu sint
intotdeauna u~oare.
0 scurta descriere
Participantii sint invitati sa se mi~te in inte-
riorul unei camere ~i sa exprime, pe rind,
ce fac de obicei atunci cind intilnesc pe
Comunicarea nonverbala
Animatorul explica panicipantilor natura
exercitiului, dindu-le diverse indicatii pentru
fiecare faza 1 •
Primafaza
Sugestie : deplasati-va §i incercati sa adunati
maximul de informatii despre cei care va
inconjoara, observind :
- atitudinea ;
- deplasarile ;
- modul de a-§i tine miinile ;
- forma fetei ;
- vestimentatia ;
- parul;
- trasaturile ;
- etc.
1. Extrase din canea lui Louis Timbal-Duclaux,
La Crt!ativite dans L'entreprise, Retz, Paris,
207
din cadrul echipei , ce constituie un factor de
succes, ori, din contra, tensiunile, §icanele,
care au condus Ia rezultate mai putin satis-
fil.catoare.
cineva, rara sa vorbeasca sau vorbind cit
mai putin posibil.
Numiirul de participanJi : variab il .
Durata: variabila.
Obiective
1. Con~tientizarea existentei celorlalti,
gratie observatiei, schimbului de priviri ~i
simtului tactil.
2. Exprimarea retinerii de a intra intr-un
raport direct, rara cuvinte.
3. Dezvoltarea unor atitudini autentice.
4. Regasirea unor moduri de exprimare mai
libere ~i mai complete.
A douafaza
Atunci cind intilnim pe cineva,
ochi.
A treiafaza
Atunci cind intilnim pe cineva, ii
mina.
A patrafaza
Depa~iti conventiile sociale ~i atingeti-va.
Atingeti hainele celorlalti, incercati sa aveti
cit mai multe contacte cu cei care va inconjoara.
Reglementare
Pentru a obliga pe fiecare participant sa se
angajeze in mod direct, se poate scinda
grupul in serii de cite doi.
1990, in care Guy Aznar descrie exercitii de
creativitate realizate impreuna cu echipa sa .

208 EXERCITII DE COMUNICARE
,.., Variante
.0 Acest exerCI\IU poate fi abordat in doua
"" moduri diferite, in funqic de obiectivele
.1- urmarite.
z • Obiectiv cemrat pe creativitatea grupului:
Ill cu ajutorul acestui exerci;iu, grupul incearca,
:E inaime de toate, sa suspende roate condi;io-
;:l narile, pemru a gasi ulterior noi modalitali
U de a aborda o anumita problema.
·
•
~g. Obiectiv cemrat pe dezvoltarea personala :
dupa aceasta experienta, unii participanti
doresc sa exprime ceea ce au simlit (de
exemplu, dificultatea de a suporta anumite
priviri). Grupul poate, in acest caz, sa ii ajute
sa analizeze respectiva dificultate.
Exerci[ii de exprimare corpora/a
• Poate fi executa! ~i un exerci;iu analog celui
de mai sus, folosind ca mijloc de exprimare
corporala ~i indicind ca instruqiune urma-
toarele : , Trebuie sii exprima[i ceea ce sim[i{i
fa[ii de ceilal[i parricipan{i numai prin inter-
mediul unor atirudini corporale".
• Un at doilea exemplu, clasic, de amrenare
in sensu! creativita;ii poate fi prezentat dupa
cum urmeaza. Unor participanli voluntari li
se cere sa apeleze Ia cite un subgrup constituit
din alte persoane, pentru a realiza impreuna
cu accsrea un ansamblu sculptural : fiecare
Exprimarea grafidi
Exercitiul consista in explorarea comu-
nicarilor sau in efectuarea unei evaluari
in cadrul unui grup, gratie unor mijloace
grafice.
in acest sens, participantii au de realizat
desene individuale ~i/sau colec tive, con-
form unor instructiuni variate.
);
Numiirul de participan[i: variabil, de
la opt la cincizeci, in subgrupuri de doi
pina Ia cinci.
Durata : de Ia treizeci de minute pina Ia
aproximativ doua ore.
l burile verbale.
.. i
sculptor modeleaza, in mod inventiv, relatia
stabilitil intre corpuri $i mi$cari sau intre unele
dintre aceste persoane, pemru a obtine un
ansamblu ori un grup semnificativ din punct
de vedere estetic. El poatc, de exemplu, sa
ia brarut unei persoane pentru a-1 a~eza pe
umarul alteia, cu scopul de a contura o forma,
de a fasona un obiect, in a~a fel incit sa ime-
greze fiecare element intr-un ansamblu, figu-
rativ sau nu, a~a cum 1-ar putea concepe un
sculptor adevarat.
Cind fiecare individ ~i-a incheiat lucrul, este
intrebat de catre animator ce a vrut sa faca ~i
ce a simtit. La fel, fiecare membru at sub-
grupului este intrebat ce a sim;it in aceasta
ipostaza, de element at unui grup ,sculptat"
(~i deci manipulat).
Aceasta punere in comun ~i discu;ia care
urmeaza se pot face pe subgrupuri sau in
cadrul unei reuniuni generate .
Dupa o prima experien!a, morivele figurative
sau nonfigurative pot fi alese in interiorul
subgrupurilor sau at grupului ~i realizate de
aceia~i sculptori sau de altii. in aceasta faza
a exerci;iului, se pune, eventual, problema
respectarii unui anum it numar de constringeri
explicitc, cain cazul unui artist care ar avea de
executat o comanda.
Obiective
1. Favorizarea unei exprimari mai facile,
diferite, a indivizilor.
2. Facilitarea schimburilor, pornind de Ia
realizarile individuale sau colective.
3. Favorizarea unor aspecte semnificative
de evaluare a unei trairi sau a unei activitati
efectuate, prin folosirea unui instrument de
comunicare neobi§nuit.
4. Reliefarea varietatii relatiilor dintre
membrii unor subgrupuri diferite.
5. Deschiderea climatului unui grup, prin
anularea inertiei care caracterizeaza schim-
COMUN!CAREA SI ARTA EXPRIMARII
Exprimarea grafica
Organizare
Formatorul repartizeaza participantii in sub-
grupuri de cite doi pina Ia cinci (Ia intimplare
sau in funqie de unele criterii), inminind fie-
carui subgrup foi mari, creioane colorate ~i
hirtie adeziva sau pioneze.
in continuare, el explica natura exercitiului,
prezentind instruqiunile.
Activitatea graficii
Participan;ii sint invitati sa se exprime grafic,
conform urmatoarelor instruqiuni :
- sa nu vorbeasa, sub nici un pretext ;
- sa se exprime sau sa faca evaluarea prin
mijloace grafice (in mod figurativ sau nu);
- alegerea culorilor ~i ordinea in succesiunea
elementelor grafice nu sint impuse.
U neori, se poate adauga urmatoare instruc-
tiune : in fiecare subgrup, fiecare trebuie sa
traseze o singura linie sau sa foloseasca o
singura culoare o datil.
Desfii$urarea exerci{iului
• Primele faze de punere in comun :
- real izarile pot fi sau nu reunite;
- Ia nivelul indivizilor, fiecare participant, in
cadrul unei ~edin;e generate sau in interiorul
subgrupurilor, trebuie sa expliciteze ce a simtit
pe parcursul exercitiului fata de grup, fata de
un membru, in raport cu ceea ce a vrut sa
exprime, ca elemente existentiale sau evalua-
tive, in respectivul desen;
- formatorul sau profesorul pot explica sau nu
ceea ce au observat in comportamentele din
interiorul fiecarui subgrup ;
- se poate reveni Ia nivelul subgrupurilor, pentru
a se reflecta Ia semnificatia concretli a desene-
lor obtinute, printr-o reexaminare a acestora .. .
intr-adevar, ele reflectli bogatia comunicarilor
dintre membrii fiecarui subgrup, ca ~i gradul
de coeziune ~i de implicare a acestora.
• Fazele ulterioare, de comunicare ~ide reflectie.
in cadrul subgrupului sau al intilnirii in plen,
se poate studia :
obiectiv:
- propoqia desenului in raport cu foaia, folo-
sirea diferitelor culori ;
209
- forma de prezentare figurativa (in funqie C)
ro
de epoca ~ide toe) sau nonfigurativa; ~-
subiectiv: '~ :
- diferitele grade de participare a fiecaruia ; 1~·,
- ceea ce este perceput ca evaluare sugestiva ; :15·
a vie!ii ~i activitatii grupului, dominantele ~
pozitive sau negative, continue sau discon- .(.)·:
tinue ale elememelor.grafice etc. ·0 ·
Variante
::0
Atit pentru un obiectiv de comunicare, cit ~i
pentru unul de evaluare, animarorul poate
orienta instruqiunile :
I. cerind ca desenul sa aiba un anum it raport
cu elementele - , ve{i exprima mi!jcarea
miirii" ; sau , ve{i indica escaladarea unui
munte" ; sau , ve{i simboliza prezen{a focu-
lui"; sau, in sfir~it, ,ve{i reda adieri de vfnr
sau mi!jctiri ale aerului";
2. focalizind asupra grupului - ,. ve{i sche-
matiza via{a grupului !ji ambian{a acestuia" ;
sau , vefi simboliza munca fmplinirii";
3. cerind evocarea unei situatii imaginare -
,desenaJi o viitoare institu{ie !fColarii" ; sau
,desenaJi o casii cu un ambient agreabil" ;
sau ,desena{i un birou fn care munca este
pliicutii" ; sau ,desenafi un atelier cu randa-
ment bun" etc. ;
4: acompaniind activitatea persoanelor in
cadrul subgrupurilor cu o muzica de fond
sau cu secvente muzicale alese in consonanta
cu instructiunile sau cu ambianta.
Avertismente
I. Formatorul sau animatorul va trebui sa
asigure ~i sa ceara o rezerva de umor, pentru
a reduce riscul unor analize acerbe.
2. E necesar sa se evite transformarea acestui
exercitiu de comunicare intr-un test proiectiv,
pastrindu-i-se potentialul sugestiv fiira a se
decripta simbolismele incluse ig productiile
individuate.
Este inutil sa se critice aspectul estetic sau
inestetic al elementelor grafice obtinute (cu
atit mai mutt, cu cit, deseori, se produc
creatii interesante).
 210 EXERCITII DE COMUNICARE
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII 211

,Casa fericiHi" cite un projesor. El este eel care va indica

echipei (clasei) sale ce activitate urmeaza Trei tipuri de comportament 1>;.i+.

sa se efectueze, conform unor instruqiuni ''0 ·

Este vorba despre experimentarea a
diferite tipuri de comportament proprii unui
profesor §i despre observarea consecintelor
acestora, mai ales asupra ambiantei din
interiorul grupului (a! clasei) §i asupra cali-
tatii rezultatelor obtinute 1 .
Obiective
1. Provocarea aparitiei atitudinilor impli-
cite ale participantilor, aflati !ntr-un climat
indus de comportamentele unuia dintre ei.
2. Con§tientizarea varietatii comportamen-
telor posibile In cadrul !nvatamintului.
Numiirul de participan[i : s!nt necesare
eel putin douazeci de persoane, in vederea
constituirii a trei grupuri de lucru . in
fiecare dintre aceste grupuri este desemnat
,Casa fericita"
'-~ ~ Prinw. faza
, ~.: Este consacrata instruqiunilor generale.
~~; A doua faza • _ • _
' :;-11,1' Este o faza de lucru m echtpe (m JUr de
:J: 2-~ o ora).
pe care le vom prezenta mai t!rziu .
Materialul
Pentru fiecare echipa de lucru (de patru
p!na Ia §ase persoane) :
- doua foi pentru desen, de format 70 x
50 em;
- o cutie cu douasprezece gua§e (In fie-
care cutie - acelea§i culori) ;
- un sui de h!rtie adeziva ;
- un creion cu radiera ;
- o rigla de treizeci de centimetri ;
- un magnetofon (eventual);
- pentru fiecare profesor, o ,definitie de
comportament ".
E necesar sa se dispuna de trei sali
de reuniune pentru grupurile de lucru §i,
eventual, de o sala de regrupare.
Variante
in locul unei case cu o ambianta extrem de
placuta, se poate prezenta o insrruqiune vizind :
- o institutie ~colara in care se invata cu
plllcere;
Comportamenru/ profesorului nr. 1
Vi se cere sa adoptati o atitudine autoritara,
adica tot ceea ce spuneti trebuie sa fie pe un
ton dur, care nu admite comentarii - un ton
cazon -, exprimind severitatea ~efului.
Distribuiti mijloacele de lucru, rezervindu-va
dreptul de a desemna obiectivul global, a~a
cum il concepeti.
Numai dumneavoastra hotariti totul, de dum-
neavoastra depinde victoria grupului, pe
fondul unei ambiante de competitie .
Dumneavoastra stabiliti disciplina ~i etapele
activitatii fiecaruia ~i momentul fiecarei sar-
cini, membrii grupului neputind prevedea cc
se cere, lucrind din aproape in aproape ~i in
mod indiv idual.
Nu va implicati in activitate, doar emiteti ordine.
Aveti propriul plan de realizare, care constituie
puterea: dumneavoastra ~i pe care nu il comu-
nicati altora. impaqiti ordine in stinga ~i in
dreapta, pas cu pas .
Decideti personal in legatura cu ce are de facut
fiecare, nelasind pe nimeni sa faca ce ar dori.
Dati grupului urmatoarea instruqiune : ,tre-
buie sa se facii un desen colectiv, pe tema: o
/ocuin[a fn care e placut sa locuie~ti; fiecare
trebuie sa rna asculte, nu se admite nici o
intrebare, eu sint eel care conduce".
Dupa aproximativ patruzeci de minute, grupul
Nu emiteti niciodata judecati Ia adresa ~+
subieqilor, considerati individual, ci privind ~
grupul in intregime. Exemplu de exprimare ~H.•
c~itica: :·?aca vo~ ~ont~nua astfel, nu vom ~~
a1unge mcwdata mcaten . t:iil'.
Sinteti prezent afectiv, participati realmente ~ :::,;
din cind in cind, fara a pierde din vedere ~()
evolutia intregului grup. ·.0
Puneti Ia dispozitia participantilor intregul i·O'
material. Ajutati-i sa hotllrasca ce vor sa rea-
lizeze in mod precis, cautind impreuna modul
in care se poate executa desenul colecti v, pe
tema: o locuin[a fn care e placut sa traie~ti.
Dupa aproximariv patruzeci de minute, grupul
trebuie prevenit ca ie~iti pentru citeva
momeme, fara a spune motivul...
Comportamentul profesorului nr. 3
Vi se cere sa adoptati o atitudine de indife-
ren[a: prezentind grupului, in linii mari,
activitatea de efectuat, il anuntati ca nu
cunoa~te!i nimic in legatura cu aceasta, ca nu
aveti competenta necesara pentru a-1 ajuta.
Nu se recomanda, sub nici o forma, ie~irea
din sala in timpul activita!ii.
Yeti lasa participantii sa lucreze in lini~te .
Nu veti raspunde Ia imrebarile lor decit in
mod evaziv, in funqie de semimemul pe care
il ave!i privind utilitatea vreunui raspuns.

~
trebuie prevenit ca ie~iti pentru citeva momente, Nu participa!i in nici un fel. Distribuiti mate-
b j A treia faza
t(ll'
- un atelier in care se lucreaza cu entuziasm ; fara a spune motivul. .. rialele ~i atit; nu incercati sa imerveniti in
fo: :j Este faza de reunire a rezultatelor grupului. - un birou cu un ambient deosebit ; ceea ce se petrece intre membrii grupului.
ll' i ·at Este uti! sa se desemneze observatori, care
··- pot circula intre echipe, pentru a compara
- un ghi~eu unde se face o primire amabila.
Comportamentul profesorului nr. 2
Vise cere sa adoptati o atitudine democratica, Spuneti doar, de mai multe ori, daca e necesar:
lj De asemenea, poate fi propus un exercitiu adica tonul dumneavoastra trebuie sa fie bine- , Trebuie sa realizati un desen colectiv, pe
II
.I
consecintele diferitelor comportamente ale
profesorilor .
analog, in scopul fabricarii unui obiect deter- voitor ~i incurajator. Va identificati cu grupul, tema : o locuin[a in care e placut sa traie~ti".
I'!! : minat. Acesta poate fi realizat cu material de spunind noi inca de Ia initierea schimburilor. Va instalati apoi intr-un colt, Ia o oarecare
Activitatea ceruta grupurilor tip /ego sau din hirtie, carton, plastilina etc. distanta de grup, pentru a citi, de exemplu,
'. Explicati grupului, in linii mari, activitatea ce
Ji! Fiecarui grup i se cere sa realizeze un desen Un exemplu de acest tip se va putea gasi in unjurnal. Ramineti politicos, dar indiferent,
i:i colectiv, reprezentind o locuinta cu o ambi- documentul care urmeaza, in care sint descrise
urmeaza a fi efectuata.
Animati discutia grupului, in a~a fel incit
declinindu-va in continuare competenta.
anta extrem de placuta. cele trei tipuri de comportamente ale unor ani-
acesta sa-~i stabileasca singur fazele ~i repar- Dupa aproximativ patruzeci de minute,
Fiecare profesor va prezenta aceasta sarcina matori insarcinati cu realizarea unui dodeca- grupul trebuie prevenit ca ie~iti putin, tara a
titia activitatii. Puteti propune citeva idei ~i
l:i in funqie de instructiunile care i s-au dat. edru. spune motivul...
procedee.

r·, I. Exercitiu propus de catre Jacques Richer.

li
r
r
 212 EXERCIT!l DE COMUNICARE
Dodecaedrul
Daca sesiunea dumneavoastra prevede
eel putin optsprezece participanti ~i eel
mult douazeci ~i cinci, ii veti putea dispune
in trei subgrupuri de cite cinci sau ~ase
persoane, plus citiva observatori, dintre cei
care nu sint afiliati Ia grupurile de lucru.
Se recomanda ca ace~tia din urma sa nu fie
foarte multi.
Exercitiul 1 cere, p~ de alta parte, un
personal de cadre important : trei monitori
~i trei observatori-psihologi . in plus, e
necesar sa se dispuna de trei sali, de un
arbitru din afara ~i de material.
Obiective
lata obiectivul prezentat grupului, inainte
de inceperea exercitiului :
, Vom efectua un exerci;iu legat de acti-
,, vitatea fn grupuri mici $ide condi;iile aces-
teia. Vor fi trase la sor[i trei mici grupuri
de cfte cinci. membri. Fiecare dintre ele va
merge fn cfte o sala, desemnata, de aseme-
nea, prin tragere la sor;i. Cele trei grupuri
vor efectua aceea~i activitate - pur manu-
ala - , dar nu vor exista nici competi;ie,
II:
~I
nici orar. Fiecare grup va Luera cu unul
dintre monitori, care va expune sardna ce
:.11.II'· urmeaza a fi fndeplinita ".
,:· , Un observator-psiholog, dublat de un
•fl
I
participant-observator, va [ine sub obser-
va[ie fiecare sata, fn vederea unei confrun-
!Jt:; tari ulterioare a rezultatelor."
c Obiectivul real, neanuntat, consta in
compararea comportamentelor indivizilor,
;ii!.
!J: in cadrul unor grupuri supuse unor ambi-
ante diferite, prin care sa se evidentieze
relatia dintre comportamente ~i climatul
grupului de lucru.
I. Variantli. datoratli. lui Roger Mucchielli, op.cil.
l '
i! I
Rolul monitorilor
Cele trei grupuri, care, ca ~i siilile, vor fi
efectiv trase Ia sorti. vor fi supuse unor
climate diferite, create de catre fiecare
dintre monitorii responsabili. Ace§tia tre-
buie sa fie capabili sii-§i joace corect rolul.
Repartizarea rolurilor va fi lasara Ia ale-
gerea lor ; ei vor prelua rolul ce le va
corespunde eel mai bine.
Rolul monitorului grupului nr. 1
Monitor autoritar §i dur, care vorbe§te pe
un ton de cazarma. El i§i ia rolul de §ef in
serios, creind un climat de lucru individual
in spiritul disciplinei ~i a! ordinii.
Dupa distribuirea mijloacelor de lucru,
monitorul va explica prima etapa a acti-
vitatii, fiira a furniza explicatii §i in ceea
ce prive§te scopul final, dar supraveghind
modul de executare al fiecaruia. Activitatea
este strict individuala. Cuvintele monito-
rului pot fi: ,E bine!" sau ,Nu e bine!"
sau ,Trebuie refacut '", adresindu-se intot-
deauna indivizilor, §i niciodatii grupului in
total irate, nespunind niciodata noi. El nu
trebuie sa se implice efectiv. 0 data depa-
~ita prima etapa, dupa o verificare, moni-
torul trebuie sa dea startul pentru cea de a
doua, aqionind in acela!ii fel, pe etape,
pinii Ia sfir!iit (referitor Ia delimitarea in
etape cf infra).
Rolul monitorului grupului nr. 2
Este un monitor democratic !ii cooperant,
extrem de binevoitor !ii incurajator. El spune
noi chiar de la inceput, explicind grupului
ce e de fiicut, in linii mari. Apoi, adoptind
un stil nondirectiv, el incearca sa anime o
discutie a intregului grup, pentru ca acesta
sii-!ii fixeze singur fazele activitatii. El nu
trebuie sa emitii niciodatii judecati la adresa
unor subiecti, ci doar privind grupul in
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
ansamblu ~i. eel mai adesea, dacii e posibil,
incluzindu-se (exemplu de critica: ,Dacii
vom continua astfel, nu vom ajunge practic
niciiieri"). Prezenta sa trebuie sa fie efec-
tiva, el participind in mod direct, din cind
in cind, fiira sa piardii din vedere evolutia
intregului grup. Prezentarea pe care o face
activiriitii trebuie sa fie deosebitii (cf.
infra) .
Rolul monitorului grupului nr. 3
Monitor indiferent, prezentind doar in linii
mari activitatea in fata grupului (cf. infra);
el afirma ca nu cunoa§te nimic in direqia
respectivii, eli ii va lasa pe cei prezenti
sa actioneze in deplina libertate, interzi-
cindu-le doar sa paraseasca incaperea in
timpul desfii§urarii lucrului; in general, ii
va lasa in pace, cu singura conditie ca !ii ei
sa procedeze la fel in ceea ee-l prive~te.
Totu~i, le va riispunde la unele intrebari,
daca ei vor considera eli aceasta ii poate
ajuta.
Acestea fiind spuse, monitorul va incepe
sa- ~i citeascii ziarul, intr-un colt al siilii.
Fata de participantii care vor veni ulterior
sa-i adreseze intrebari, elva manifesta poli-
tete §i intelegere, dar se va declara in conti-
nuare incompetent, lasindu-i sa procedeze
a~a cum doresc.
Sarcinile grupului
Se pune problema construirii de ditre grup
a cinci dodecaedre regulate. Un dodeca-
edru regulat presupune un volum cu douii-
sprezece fete, fiecare dintre acestea fiind
un pentagon regulat. in cazul dodecaedru-
lui pe care voni incerca sa-l construim,
pentagoanele vor avea latura de cinci centi-
metri. Cu aceste dimensiuni, ne putem
a~tepta !a un obiect finit, cam cit o minge
mai mare. Dodecaedrul va fi confectionat
din carton.
213
Materialul
Pentru un grup (urmind a fi dispuse pe o
masii, cind echipele sint gata) :
- douasprezece sau treisprezece foi din
carton u~or, avind in jur de 40 x40 em ;
trei perechi de foarfece ;
cinci echere ;
doua suluri de hirtie adeziva ;
cinci compasuri simple ;
cinci raportoare simple ;
o cutie cu mici etichete colorate (cite
o culoare pentru fiecare grup, pentru
reperarea productiilor specifice);
- cinci creioane ;
- doua radiere.
(Nu sint necesare decit trei perechi de
foarfece .)
Construirea rationaHi
a dodecaedrului
Aceasta cuprinde cinci etape :
1. Realizarea, in centrul foii, a unui
poligon regulat, cu latura de 5 em .
':Jr;,<$:
Pentru aceasta, se poate folosi compa-
sul : figura fiind inscrisa intr-un cere cu
diametrul de 8,5 em, se traseazii o -coarda
de 5 em, se ia cu compasul o distantii.
de 5 em ~i, din cele doua extremitati ale
corzii, se traseata noile puncte de inter-
sectie ~i a~a mai departe.
De asemenea, se poate face un nod plat,
dintr-o fi~ie de hirtie destul de lungii, lata
 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII 215
214

de 4,75 em, obtinindu-se un model care va 5. Montarea §i lipirea eel or doua jumatati
servi apoi Ia desenarea tuturor celorlalte obtinute, pentru a constitui dodecaedrul.
pentagoane.
Aplicarea exercitiului
1. Dupa citirea atenta a prirnei parti a acestui
exercitiu, pot fi prevazute §i explicate tipu-
rile de comportamente care vor putea fi
observate pe parcursul acestei experiente
in fiecare dintre cele trei grupuri, presu-
punind ca participantii se vor implica in
mod serios in ceea ce li s-a propus.
4.75 em
2. Este evident eli, daca participantii
2. Pe fiecare laturii a primului penta- sint la curent cu obiectivele reale §i §tiu, de
gon, luat ca figurii de bazii, se construiesc exemplu, ce se incearca a se demonstra sau
cinci pentagoane identice. ca surpriza (a se vedea documentul privind
,incidentele") face parte din experientlJ. ...
comportamentele nu vor mai fi acelea§i.
Cu toate acestea, procesul se va desfa§ura
nu va scapa de sub incidenta legilor privind
dinamica grupurilor ; un singur nou para-
metru va fi introdus in ecuatie : cunoa§terea
totala a scopurilor respectivei demonstratii
de catre toti participantii.
in aceasta eventualitate, incercati sa
3. Prin decuparea acestei figuri §i prevedeti comportamentele grupurilor.
efectuarea, mai intii, a unei plieri, apoi a 3. Ce deduqii generale puteti face In
unei lipiri intre laturi, se obtine un semi- legatura cu reaqiile pe care, de regula,
dodecaedru, avind forma unui fel de cuveta le corelam cu triisiiturile de caracter ale
geometrica. subiectilor participanti Ia realizarea unei
\·
~
4. Aceea§i constructie, pe o alta foaie, a sarcini colective, sub controlul unui
celeilalte jumatati a dodecaedrului. instructor sau al unui monitor?
Grupul nr. 3
Explicati ca se pune problema construirii, cu
ajutorul intregului material aflat Ia dispozitie,
a cinci dodecaedre, carora le veti da definitia
geometrica . Detaliati definit iile (pentagonul.. _
celc douasprezece pentagoane ce Iimitcaza
volumul dodecaedrului), liisindu-i apoi pe par-
ticipanti sa se descurce singuri . Nu explicati
maniera de a realiza pentagonul, nici semi-
dodecaedrul. Dati, in schimb, ca instruqiune,
respectarea marimii larurii pentagonului : 5 em.
N.B . - in nici unul dintre grupuri, timpul
acordat nu e limitat.
.. lncidentele"
in cadrul experientei complete, se beneficiaza
de prezenta unuia sau a doi supraveghetori
exteriori, a caror interventie prilejuie~te
observatii interesante privind moralul ~i reac-
tiile grupului.
Desigur, aqiunea acestora trebuie sa constituie
o adevaratii surpriza. Dacii membrii grupului
au cuno~tinta de existenta lor, reaqiile sint
diferite.
Pot fi organizate doua genuri de intruziuni-
-incidente, a caror desra~urare o prezentam in
continuare (pentru expcrientll. vom alege,
practic, una dintre celc doua) :
- ,Necunoscutul care vine sa se informeze"
Spre mijlocul activitatii (in mod normal, dupa
patru'zeci de minute de lucru neintrerupt),
monitorul anuntll ca va Iipsi citeva momente
~i iese.
Putin dupa aceea, apare un personaj necu-
noscut grupului, declarind ell e un coleg al
monitorului §i intrebind unde este domnul X ...
- ,Femeia de serviciu care deranjcaza"
Aceastii varianta de intruziune intervine in
absenta monitorului (intruziune organizatii, ca
~i precedenta), existind insa intentia clara de
restabilire a ordinii. Venind cu marura ~i fiira§,
cea insarcinata cu menajul incearca sa adune
riima~itele §i, fiiclnd aceasta, deranjeaza ele-
mentele deja strucrurate de grup, ca ~i instru-
mentele de lucru, fiira comentarii, dar intr-o
maniera hotarita.
Observatorii
Imobili ~i discreti, intr-un colt al inciiperii,
observatorii (unul sau doi, a~a cum am vazut)
au ca misiune sa se sustraga atentiei grupului
~i sa noteze toate reaqiile acesruia, atit in
prezenta, cit ~i in absenta monitorului .
Aspectele ce trebuie sa fie notate :
- climatul general §i reaqiile grupale ;
- atitudinile fata. de monitor ;
- atirudinile participantilor unii fata de altii;
- reaqiile fatll de intrus ;
- atitudinea in rap?rt cu sarcina.
Desfii~urarea experien{ei
Dupa efecruarea cxperientci, in cadrul intil-
nirii grupului mare, observatorii i~i citesc
raportul privind ceea ce s-a petrecut, din
perspectiva dinamicii grupurilor respective.
Ulterior, este initiatii <i dezbatere Iibera, pe
parcursul careia participantii sint invitati sa
nu se mai imp lice personal in respectiva expe-
rienta (toate acestea sint mult mai dificile decit
va inchipuiti, necesitind o pauza de douazeci-
-treizeci de minute intre activitatea propriu-

li
' II
WI
Grupul nr. 1
Instructiuni vizind activitatea pe grupuri

U.sati ca etapele sa se deruleze una dupa

prezentati dimensiunile ~i desenul general al
unui pentagon regulat ~i lasati grupul sa aleaga
modul in care sa-l realizeze cu exactitate, dupa
(monitorul). Dupa care, ca atras de elementele
vizibile ale activitatii, se apropie de grup, il
interogheaza in legarura cu ceea ce face, criti-
clnd, ironic, ceea ce vede .. .
-zisa ~i reuniunea de sinteza, pentru a se disipa
emotiile). De asemenea, se incearca analizarea
reaqiilor grupurilor in functie de climatele
create (ca fiind induse de aceste climate).
lt!J
•I alta. Nu vorbiti despre dodecaedru inainte ca -ce, in prealabil, ati evocat cele doua moduri
,1 :\i figura sa fi fost terminatll. Executantii nu posibile (coMtructia geometrica, cu ajutorul
ill!: trebuie sa ~tie, in fiecare etapa, spre ce se cercului, §i cea empirica, prin innodarea hlrtiei).
fndreapta. Ei trebuie doar sa se supunll direc- Lasati grupul sa se orgar{izeze efectiv pentru
tivelor. activitate. Dacll participantii doresc sa alcatu-
,, Grupul nr. ias~a un Ian! de l~c~. lasati-_i sao faca. Veri~-
2 catJ doar d1mensmrule latunlor pentagonulm,
'
-.j Vorbiti despre dodecaedru chiar de Ia inceput. aceasta fiind singura exigentll comuna, strictii
Creati conditiile imaginarii figurii in spatiu; (ca §i numarul total de cinci volume).
L --------------------------
r
l':

216 EXERCITII DE COMUNICARE
,Papu§a de cirpa"
Este vorba despre punerea indivizilor
in relatie cu propriul lor corp, intr-o situa-
tie colectiva 1 •
Numarul de participanii : maximum
doisprezece Ia un animator. Animatorul sau
animatorii trebuie sa manifeste o atentie
distributiva . E de dorit prezenta a doi
animatori, unul plasindu-se intr-o pozitie
care sa-i permita observarea intregului
grup, celalalt fiind disponibil pentru a par-
ticipa ~i a interveni atunci cind crede de
cuviinta. Cei doi i~i pot schimba rolurile
pe parcursul exercitiului.
Durata : extrem de variabila. Faza de
exercitiu efectiv nu poate fi decit in mod
exceptional mai scurta de patruzeci ~i cinci
de minute, aceasta depinzind mult de obi~­
nuinta pe care o au participantii in raport
cu activitatea corporala. Din contra, faza
de verbalizare poate dura o ora sau doua,
in funqie de importanta schimburilor ~i
n~- ~ de competenta animatorului. Sint necesare
,Papu§a de cirpa"
Cltl
·!.'::· Exerci~iul comporta doua modalitati : una prin
f~, care fiecare se lasa manipulat de altcineva ~i
~~~ alta prin care fiecare intervine asupra corpu-
c.Z
- 'J lui celuilalt. Ordinea acestor doua momente
~ este lasata Ia dispozitia participan~ilor.
Ji J InstrucJiuni
i~.ij Animatorul le cere participantilor sa incerce
lj sa se simtli in largul lor (scotindu-§i, even-
[h tual, incaltamintea ~i ~osetele, desflicindu-~i
centurile) sau, ~i mai bine, sa abordeze o
)ii
l"
t:'
il;\·
tinutii lejera (pantaloni de dans, un body etc.),
dupa care ii invitii sa se mi~te prin sala,
relaxindu-~i umerii, bratele, inchizind ochii
I"
i §i intinzindu-se, Ia un moment dat, pe spate,
.,·'I intr-un loc care le convine. Cu ochii inchi~i.
;;.! ei trebuie sa incerce o relaxare cu efecte
',!
1. Exercitiu propus de ditre Jacques Richer.
Jtl:
eel putin doua ore pentru a propune acest
exercitiu unui grup de zece pina Ia doua-
sprezece persoane.
Obiective
1. Perceperea modului in care ne punem
corpul Ia dispozitia celuilalt (localizarea
rezistentelor, a tensiunilor) ; estimarea gra-
dului de incredere pe care i-o acordam
efectiv.
2. Con~tientizarea distantei dintre intentia
pe care o avem atunci cind manipulam pe
cineva ~i ceea ce simte in realitate respec-
tiva persoana (modul in care este primita
interventia noastra), ca ~i a stinjenelii pe
care o resimtim fata de unele persoane.
Materialul
0 sala confortabila, cu mocheta sau covor
de douazeci pina Ia douazeci ~i cinci de
metri patrati, pentru eel putin opt per-
soane ; o buna izolare fonica.
tonice imediate, o con~tientizare a propriei lor
prezente, dincolo de orice activitate motrice.
Animatorul conduce oral exerci~iul. Dupa un
anumit timp, cind crede eli e cazul, el anuntli
ca fiecare poate fie sa ramina destins, Ia dispo-
zitia celor care vor veni sa-l manipuleze, fie sa
deschida ochii ~i sa se ridice pentru a merge
linga un alt participant, asupra caruia sa inter-
vina a~a cum crede de cuviin\li.
Manipularea vizeaza membrele (ridicarea ~i
coborirea unei gampe, indoirea unui genunchi,
rasucirea pe o parte ... ). Poate fi uti! sa se
procedeze Ia o demonstratie flicutli de un ani-
mator, inainte de initierea aqiunii impreuna
cu participantii, dar incercind sa se evite indu-
cerea unor manipulari stereotipe. Cel care este
COMUNICAREA $! ARTA EXPRIMARII
--- -- - - ----- - - --- -- --- - ---
manipulat trebuie sa tina neaparat ochii
inchi~i. sa nu exprime nimic, sa se comporte
ca o papu~a de cirpa, fiind disponibil, receptiv
Ia aqiunile celuilalt. Cel care aqioneaza ~ine
ochii deschi~i ~i riimine tiicut. Dupa ce a efectuat
seria de mi~cari, participantul respectiv se
poate rea~eza pe spate, a~teptind, Ia rindu-i,
sa fie manipulat. Fiecare participant i~i orga-
nizeaza singur diversele momente ale expe-
rientei, stind intins, fiind disponibil pentru
ceilalti, tinind ochii inchi~i , ori manipulindu-i,
cu ochii deschi~i. pe cei care ii stau Ia
dispozitie.
Exercitiul este intrerupt de catre animatori
atunci cind ace~tia estimeaza ca fiecare a putut
sa ~i-1 asume suficiem, din dubla perspectiva,
dar nici prea devreme, nici prea tirziu, aceasta
Observatii curente
• Rezistentele subieqilor manipulati :
ace~tia nu ii lasa pe ceilalti sa faca ce
trebuie. Ori se opun, ori anticipeaza
mi~carea pe care i~i imagineaza ca cei-
lalti vor sa le-o impuna.
• Nevoia de identificare a celor care i-au
manipulat, cu exprimarea diferentelor
dintre gradele de satisfaqie.
• Mirarea provocata de lumea senzatiilor.
• Analiza privind trairile trebuie sa fie,
in permanenta, controlata de catre ani-
matori, in funqie de compet~nta lor.
Participarea animatorilor
Primul lor rol este de a da instructiunile,
de a ghida inceputul mi~carii ~i a! relaxarii
prin abordarea unui ton calm, a unei atitu-
dini lejere, ~i de a tine totul sub observatie
prin mentinerea unei atentii constante, a
contactului continuu.
217
fiind o problema interpretabila din punct de
vedere clinic.
Exprimarea celor resim;ite sau verbalizarea
Aceastii faza este absolut indispensabila. in
funqie de orarul disponibil, e mai bine sa
se scurteze faza de manipulare decit sa se
suprime cea de exprimare.
Animatorul ii invita pe to~i participantii sa se
reuneasca intr-un cere, asezati pe jos, cu o dis-
tanta mica intre ei, dupa care deschide discutia
privind ceea ce s-a resim~it mai intii in postura
de manipulat, apoi in cea de manipulator.
Schimbul este condus de catre animator,
imr-un mod nondirectiv, §i se cemreaza asupra
persoanelor, in a~a fel incit sa fie facilitate
exprimarea fiecaruia si comunicarea generala.
Ei trebuie sa intervina insa §i ca partici-
panti, fie ca manipulatori, fie ca manipu-
lati, ~i aceasta pentru a evita mai intii o
ierarhizare a conduitelor ~i apoi, mai ales,
pentru a permite anumitor participanti sa
intervina, sa manipuleze un animator, adica
pe cineva care, pentru ei, e incarnarea auto-
ritatii. In acest caz, s-a intimplat ca, une-
ori, sa se observe importanta verbalizarii
pentru evolutia unei persoane.
De asemenea, se creeaza posibilitatea
de a interveni astipra unui participant, in
perspectiva unei relatii de sprijin, care nu
va fi neaparat verbala. Experienta noastra
ne permite sa afirmam ca, deseori, manipu-
larea exercitata de noi i-a ajutat pe unii
participanti in sensu! con~tientizarii modu-
lui lor de a fi ~i a problematicii personate
privind relatia de autoritate. Este motivul
pentru care ne pronuntam hotarit impotriva
minimalizarii importantei pe care o poate
avea functia de animare. Ceea ce li se cere
neaparat animatorilor este sa fie suficient
de formati pentru a nu se in~ela in Iegatura
cu ceea ce simt atunci cind intervin in
desta~urarea exercitiului.
218 EXERCITII DE COMUNICARE
, Cei doi nevazatori"
Este vorba de con§tientizarea pe cale
fizica a reactiilor la constringerile sociale 1 •
Obiective
1. Con§tientizarea modului in care dam sau
primim impulsul pentru o mi§care.
2. Con§tientizarea rolului pe care il avem,
dincolo de intentia con§tienta.
Numii.rul de participanJi : intre doispre-
zece §i cincisprezece, eel mult. Animatorul
trebuie sa aiba o atentie distributiva, avind
in vedere modul de structurare a activitatii,
pe perechi sau in trio .
Durata : extrem de variabila, in functie
de investitiile participantilor in raport cu
activitatea. Totu§i, faza de "'ctiune §i cea de
verbalizare nu se pot desra§ura in mai putin
de o ora §i jumatate-doua ore.
Materialul
- 0 sala cu mocheta sau cu un covor
foarte mare, ciue sa atenueze zgomotul
produs de caderea bastoanelor.
- Bastoane (unulla doua persoane). Ni§te
cozi de matura, rupte in doua sau trei
segmente, pot fi extrem de utile. Se
poate utiliza un set de bastoane de
diverse lungimi (40 em, 60 em, 1 m,
chiar 1,20 m) .
Instructiuni
Un animator descrie situatia. Cel mai bine
e ca demonstratia sa fie scurta, dar clara,
realizata cu ajutorul unui partener. Trebuie
1. Exercitiu propus de Jacques Richer.
sa se insiste asupra regulii privind obligatia
de a tine ochii inchi§i, conditie esentiala
pentru buna desfa§urare a exercitiului.
Nerespectarea acestei reguli echivaleaza cu
refuzul de a participa.
Participa toti stagiarii, §i numai anima-
torii tin ochii deschi§i, pentru a fi atenti la
fiecare in parte §i pentru a asigura respec-
tarea exercitiului. Daca cineva nu vrea sub
nici 0 forma sa participe, atunci trebuie sa
paraseasca sala. Refuzul sau de a inchide
ochii este, ipso facto, un motiv de exclu-
dere din activitatea grupului.
Deseori, acest exercitiu nu e realizabil
daca in prealabil nu exista relaxarea, con-
centrarea asupra propriei persoane ; prin
urmare relatia cu celalalt este posibila gra-
tie existentei, mai intii, a relatiei cu sine.
Dupa un anumit interval de timp, ani-
matorul poate propune schimbarea parte-
nerului, deschizind astfel o perspectiva
celor care simt aceasta nevoie.
Exprimarea celor resimtite
Este o faza indispensabila a exercitiului.
Orice actiune trebuie sa fie exprimata, pentru
a fi cu adevarat formatoare. Animatorul
conduce intr-un mod nondirectiv, adica
facilitind exprirnarea fiecaruia §i comunica-
rea generala. El trebuie sa aiba in vedere ca
tot ceea ce a fost trait in diversele ipostaze
(a conduce sau a fi condus, a fi interme-
diarul intr-un trio cu baston sau cu contact
direct al palmelor) sa fie exprimat de eel
putin citiva participanti, fapt care, adesea,
antreneaza expri~parea tuturor, §i mai ales
a celor pen~ru care aceasta e profitabila.
Observatii curente
• Contradictia dintre comportamentul real
§i rolul prescris. Cel care voia sa se
lase condus se descopera impunindu-§i
COMUNICAREA Sl ARTA EXPRIMARII
propria mi§care altcuiva §i respingind
impulsurile pe care le prime§te §i, invers,
ceea ce provoaca o profunda reflectie
asupra problematicii personale vizind
relatia de autoritate.
• Placerea sau neplacerea resimtite,
dincolo de conformarea fata de rol. De
exemplu : ,M-am liisat condus, ~a cum
s-a convenit {fapt confirmat de par-
tenerj, dar mi-a fiicut pliicere". Sau,
Cei doi nevazatori
Se pune accent pe rolul care consta in a con-
duce sau a fi condus intr-o mi~care, cu ochii
inchi~i, comunicind prin intermediul unui
baston. Bastonul nu este tinut, ci e pur §i
simplu mentinut in adincitura fieclirei palme,
prin presiunea de contact necesarli ~i suficientli
pentru a putea percepe dacli celiHalt pierde sau
nu contactul.
Mai intii panicipli douli persoane, apoi trei
~i, eventual, ceea ce se intimplli rar, mai mult
de trei.
Panenerii care au constituit perechi i§i stabi-
lesc rolurile intre ei : cine conduce, cine se
Iasli condus ?
intr-un prim interval, jocul se des~oarli verbal.
intr-un a! doilea interval - nonverbal. Aceastli
instructiune va fi propusli, pe parcursul aqiu-
nii, de clitre animator.
- Animatorul are misiunea de a observa, Ilisind
fiecare pereche sa evolueze §i veghind Ia res-
pectarea instructiunilor initiale (ochi inchi§i,
schimbare de rol) §i, in functie de ceea ce
percepe, introducind noi instruqiuni. De
exemplu : "Nu se va mai spune cine va con-
duce # cine se va liisa condus, aceasta se va
exprima cu ajutorul bastonului".
- Cllderile bastonului trlideazli dificultatile de
a stabili un contact just. Animatorul are grija
ca acestea sa fie acceptate, flirli a perturba
derularea actiunii.
- Atunci cind estimeazli eli durata exercitiului
in doi a fost suficientli, animatorul propune
219
dimpotriva : , Ce bine era cfnd mii.
liisam condus [ceea ce ~i partenerul
confi.rmii] - Fiiceam ceea ce doream ".
Aceasta calitate a trairii nu e niciodata
independenta de relatia interpersonala.
• Nerabdarea conducatorului, care dore§te
sa-§i manipuleze partenerul sau intreaga
retea, in timp ce reu§ita mi§carii de-
pinde de intelegerea mesajului senzo-
rial-motor.
l•
'C2;.
dispunerea in trei . in aceasta situatie, parte- ~~
nerul din mijloc trebuie sa facli in ~a fe i, ~'i
incit mesajul pe care il prime~te de Ia eel ~~
care conduce sa ajunga Ia a! treilea. ~
Fiecare participant i~i schimbli Iocul, asumin- ~::11
du-~i diferitei~ pozitii ale Iantuiui de comuni- rZ~
care §I de aqJUne astfel reahzat. ~~
- Dupa o prima secventa cu bastoanele, este i,O~
posibilli propunerea contactului direct, de Ia ~.
palma Ia palma. Perceperea posibilitlitilor
participantilor depinde de animatie. In acest
caz, contactul senzorial se poate transforma
rapid in relatie senzualli.
Acest exercitiu se poate face in tlicere sau
poate fi acompaniat de o muzicli lenta (mi$Ca-
rea se face cu ochii inchi§i) . Este preferabil
sa se fuca, totu~i, in tlicere. Muzica trebuie
aleasli §i utilizatli in sensu! facilitarii mi§clirii,
atunci cind inhibitia este foarte putemicli,
dar se impune precautie fatli de inductia pe
care o poate genera. Muzica este un mediator
a carui putere afectiva este incontestabilli,
trebuind, prin urmare, sa fie corelatli cu
obiectivele urmlirite. De exemplu, se va putea
utiliza Canonul pe trei voci ~i un bas de
Pachelbel, dar aici nu e vorba de o exprirnare
corporalli pe fond muzical. Dacli participantii
sint intr-adevlir prea inhibati §i nu reu§esc sa
se adapteze, .-aceasta se intimpla pentru eli
animatorul gre§e§te insistind. EI trebuie sa
§tie sa se adapteze Ia realitatea psihologica a
grupului.
 COMUNICAREA SI NEGOCIERILE 221

Obiective 3. Dezvoltarea, in grupuri mici, a aptitudinii

de a accepta unele concesii ~i de a ajunge
1. Con~tientizarea diferentelor existente in Ia compromisuri tara compromitere.
CAPITOLUL 4 perceperea §i interpretarea aceleia~i scene, 4. Antrenarea unor echipe in sensu! evitarii
reprezentata printr-un desen sau printr-o solutiilor reduqioniste, banale, in procesu l
fotografie. de reunire a consideratilor privind o situa-
COMUNICAREA ~I NEGOCIERILE 2. Exersarea fiecarui participant in a lua o tie reprezentata sau evocata.
anumita distanta fata de o perceptie sau 5. Atragerea atentiei asupra necesitatii asimi-
formulare, mai ales privind unele detalii larii unor precautii preliminare, in timpul
sau intelegerea de ansamblu a unui primelor consultari pe marginea unei ima-
Schimburile nu se produc intotdeauna sub semnul unei reciprocitiiti perfecte.
document. gini sau a unui text.
Uneori, e necesar sa se argumenteze §i sa se dezbata dacii trebuie sa se ajunga sau
nu Ia o decizie colectiva.
Totu§i, cu cit fiecare poate reflecta mai mult, in mod izolat, redactindu-§i Interpretarea unor imagini
propunerile individuale, cu atit mai dificil ii este ulterior sa accepte perceptiile Formatorul prezima importan!a exercitiului din diverselor faze, participantii sint invitati de ·: .
celorlalti §i sa coopereze Ia o elaborare colectiva de text sau de optiune, existind
riscul de a omite o informatie adecvata, formulata de ciitre o persoana.
perspectiva pregatirii unei activitati in cadrul
unei echipe performame, sublini ind ca, in
clitre formator sa descrie ~i sa analizeze senti-
mentele, problemele ~i dificultatile pe care ~­
:·t
in consecinta, se impune con§tientizarea : diferitele faze ale exercitiului, vor fi necesare le-au resimtit pina in ace! moment. ~
diferitelor principii care pot ghida conduitele; eforturile tuturor. Prezentind, in cominuare, Prin aceasta analiza se poate determina o lista ~ld
intereselor opuse, in functie de rolurile profesionale sau sociale detinute de aceste faze, el distribuie fiecaruia (sau proiec- de precautii metodologice (iar pentru fiecare J. ;
unii sau de altii ;
teaza pe un ecran) o imagine (sau un docu-
ment) de referintli.
participant- una de avertismente personale), lr:J,;
contradictiilor §i a dublelor constringeri inerente unei situatii ; necesare in studierea unui document ~i in!() ,
ata§amentului narcisst fata de formularea unor puncte de vedere; Primafaza sintetizarea consideratiilor pe care acesta le c;
poate suscita, precum §i o serie de conditii ~~:)
naturii modalitiifilor de apiirare pe care fiecare tinde sa le puna in joe; Dureaza intre zece ~i douazeci de minute :
fiecare participant este invitat sa redacteze una psihologice pertinente, proprii adoptarii unei
tulburarilor afective, inerente unei luari de pozitie colective §i care e necesar decizii in echipa.
sau mai multe fraze rezumind o istorie pentru
sa fie anihilate. care imaginea de referinta ar putea constitui o Comentarii
Mentionam eli exercitiile prezentate in acest capitol pot fi completate prin utiliza- ilustratie. Acest exerciiiu poate permite fiecarui partici-
rea unor dispozitive de simulare diverse, prezentate in cea de-a patra parte a
A douafaza pant, cu ajutorul discret a! formatorilor, sa-~i
Iucrarii de fata. con~tientizeze inertiile .personale ~i a~amen­
Dureaza intre douazeci ~i treizeci de minute :
participantii sint invitati sa se imparta in gru- tul, mai mult sau mai putin obi~nuit, fatli de
puri de patru- ~ase persoane, stabilite dinainte detalii sau modalitati proprii de descriere.
Interpretarea formuHirile anterioare), soldindu-se, prin De asemenea, el favorizeazli elaborarea unei
urmare, cu unele compromisuri decizionale. sau constituite pe loc (cf. documentul 4) .
metode vizind alegerile necesare pentru a
unor imagini Fiecare mic grup va trebui sa redacteze, in
ajunge Ia o solutie satistaclitoare, pentru a
Numarul de participanfi : de Ia cinci Ia comun, o noua istorioara, care ar putea fi
ilustrata de imaginea de referintli. clarifica o situatie sau a echilibra unele inter-
1 patruzeci. prerari sau schematizliri. E important sli se
in acest exercitiu , membrii unui grup
Durata : intre o ora ~i trei ore, in func- A treiafaza mentinli un climat de buna dispozitie, chiar
sint invitati sa redacteze, mai intii individual,
tie de numarul de participanti. Dureaza douazeci-treizeci de minute : diver- de umor, pentru ca exercitiul sli nu devinli
apoi in cadrul unei serii de subgrupuri,
sele grupuri participante primesc instruqiunea stresant pentru participanti.
ni§te legende sau istorioare corespunzli-
de a se consulta ~i a negocia, pentru a pro- Variante
toare unei imagini unice, fotografie sau Materialul duce, in comun, o singura scuna istorie sau o
desen complex, care le este prezentatii. legendli care ar putea fi ilustrata de imaginea I. in locul unei singure imagini, e posibil sa
Aceste formuUiri colective obliga Ia unele Reprezentari sau ilustrari relativ complexe de referintli. se propunli un mic set de trei pina Ia cinci
discutii, cu luarea in. considerare a dife- imagini, relativ diferite, obligind Ia o incer-
sau ambigue, intr-un numar suficient. A patrafaza care de corelare.
ritelor perceptii (care au fost intarite prin in anumite cazuri, s-au utilizat plan~e Dureazli in jur de treizeci de minute : daca 2 . in locul une i imagini figurative, se poate
din testul Thematic Aperception Test al lui
I . Exercitiu conceput de Andre Levy. Murray. .....;_ ____ __________________ _ _
acest fapt nu s-a produs deja, pe parcursul
..;.,..._
propune o compozitie nonfigurativa.
222 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI NEGOCIERILE 223

istorii succesive (dupa modelul papu~ilor

3. Imaginea poate fi inlocuit.li prin ni~te
elemente de banda desenat.li, in care spatiile
destinate replicilor sint goale (sau au fost
~terse) ~i rezuma o situatie sau o mica istorie.
4. Desenele pot fi inlocuite prin unul sau mai
multe texte, chiar printr-o list.li de personaje
sau de roluri, pe marginea carora se va cere
elaborarea, in funqie de diferitele faze, a unor
,Supravietuirea
pe uscat"
Vom prezenta douasprezece intrebari
privind diferitele aspecte ale supravietuirii
umane intr-un loc izolat. Pentru fiecare
dintre aceste intrebari, trebuie sa alegeti,
in mod individual, varianta care vise pare
a fi cea mai apropiata de solutia propusa.
lncercati sa va imaginati in situatia
ruse~ti).
5. Atit desenele, cit ~i textele pot fi inlocuite
printr-un dosar cuprinzind diverse documente.
Se cere extragerea, in mod succesiv, fie a unor
articole de jurnal (sau de rev ism profesionala),
fie a unor texte radiofunice, fie a unor scenarii de
filme, fie a unei sinteze adresate unei autorimti.
Obiective
1. Demonstrarea modului de stabilire a
consensului intr-un grup de lucru.
2. Explicarea conceptului de sinergie.
Numiirul de participanJi : intre cinci lli
douasprezece persoane. Rezultatele siner-
gice sint mai frecvente in micile grupuri de
cinci pina Ia l/apte persoane .
Durata : intre o ora lli o ora lli jumatate.
permitind implicarea fiecaruia in discutie
~i integrarea ideilor ~i sugestiilor propuse
de toti membrii grupului in solutia finala .
Aceasta va trebui sa reprezinte, practic,
unanimitatea grupului .
Desigur, este mult mai utila aceasta
modalitate de lucru : ea cere eforturi con-
stante din partea fiecaruia, pentru a se res-
pecta regulile jocului ~i, de asemenea, mult
mai mult timp . Totul/i, experienta aratli di o
astfel de metoda genereaza solutii mult mai
bune decit alte tipuri de abordare, precum
votul majoritatii, persuasiunea sau com-
promisul.
in cautarea unui consens, fiecare dintre
membrii grupului va trebui :
1. Sa-:ji defineasca poziJia eft mai bine
posibil, inainte de reunirea grupului (~tiut
fiind eli aceasta pozitie este incompleta
,Supravietuirea pe uscat"
~i eli i se vor alatura sugestiile altor
participanti) ;
2. sa se simta responsabil de a-:ji exprima
propria opinie, in a~a fel incit grupul sa
poatli profita de sugestiile tuturor.
3. Sa-:ji asume responsabilitatea de a
asculta opiniile ~i sugestiile celorlalti parti-
cipanti, fiind pregatit sa- ~i modifice pozitia
in funqie de argumentele logice care vor fi
expuse.
4. Sa accepte confruntarea, atunci cind
e cazul, a propriei pozitii cu pozitiile
celorlalti participanti. Se ~tie eli doar prin
analizarea diferentelor pot aparea solutii
creative. Nu trebuie deci sa se utilizeze
tehnicile destinate evitlirii conflictelor, pre-
cum voturile, compromisurile sau aban-
donarea discutiei in scopul de a mentine
pacea.
·.o~

descrisa, amintindu-va eli sinteti singur lli
ca aveti un echipament extrem de sumar
(cu o singura exceptie, care a fost indicata).
Acolo unde va gasiti este toamna : zilele
sint calde ~i uscate, dar noptile sint reci.
Dupa ce veti raspunde individual Ia
fiecare dintre aceste intrebari, va vom cere
sa le -reluati, dar, de data aceasta, in mici
grupuri. Grupul dumneavoastra va trebui
sa decida atunci, in functie de consensul
obtinut, care e cea mai bunli varianta pentru
fiecare situatie. In nici un caz nu trebuie
sa va schimbati deciziile individuale in
urma unei discutii in cadrul grupului. Atit
raspunsurile individuale, cit lli rlispunsul
grupului vor fi, ulterior; notate, conform
unui rlispuns-tip, care va va fi propus de
Catre Un grup de expeqi I .
I . Drepturi rezervate.
Foaia de decizii pe care trebuie sa o completeze fiecare participant ' lftl
~~'
1. V-aJi indepiirtat de grupul prietenilor dumneavoastra ~i Raspuns Raspunsul l~%
Materialul necesar ;:~{
iatii-vii, acum, riitiicit, singur, fntr-o piidure neumblatii. Nu aveJi individual grupului ~~f
nici miicar un minim echipament pentru a vii semnala pre- '"Z•
• 0 copie a foii de decizii, ce trebuie ~w ;
zenfa . Cel mai bun mijloc de a va avertiza prietenii este de:
completata de fiecare participant ; . - a chema in ajutor cit mai convingator posibil, pe un ton ~~ \
• Un instrument de scris pentru fiecare; grav; ~:):
• Cite o copie a foii de raspunsuri ale - a striga cit de tare puteti ; ;,(,)_
:"OJ
expertilor in supravietuire pentru fiecare ; - a fluiera cit mai ascutit ~i cit mai tare posibil.
• Cite o copie a foii de instruqiuni. 2. Vii aflaJi intr-o zonii plinii de ~erpi. Cea mai bunii modali-
rat
..
~ ~
tate de a vii proteja este de :
- a face cit mai mult zgomot cu picioarele ;
- a merge incet, tara zgomot ;
Modul de dispunere a incaperii
- a va deplasa noaptea.
0 sala suficient de mare, pentru ca fiecare 3. SfnteJi riitiicit fntr-o regiune siilbaticii ~i vii este foame. Cel
mai bun mod de a recuno~te plantele comestibile consta fn :
grup sa se poata reuni in intregime, plus
- a minca tot ce maninca pasarile ;
mici sali aUiturate, in care subgrupurile vor
- a minca toate plantele, cu exceptia celor care au bobite de
putea Iuera in mod izolat.
un ro~u stacojiu;
- a pune pe buza inferioara un mic fragment din respectiva
planm, timp de cinci minute ; dadi nu se intimpla nimic, se
Instructiuni poate minca.
4. Vremea devine caldii ~i uscatii. Avefi cu dumneavoastrii
Decizia adoptata prin consens este o metoda aproape un litru de apii. Trebuie :
destinatli grupurilor de lucru care au de - sa utilizati rational apa, sa nu beti decit o cana pe zi ;
studiat o problema sau de hotlirit ceva,
224 EXERCITII DE COMUNICARE
- sa nu beti din ea inainte de a va opri pentru innoptare ; in
ace! moment, veti putea bea cit veti avea nevoie;
- sa beti atit cit va trebuie, pentru a va stinge setea .
5. Nu mai avefi apii ~i vii estefoarte sete. Ajungefi, in sfir~it,
lingii un piriu, pentru a descoperi, de fapt, ca e secat camp let.
Cea mai bunii ~ansa de a giisi apii o aveJi daca :
- sapati oriunde in albia piriului ;
- sapati pe sub plantele ~i radacinile de arbori de pe malurile
piriului;
- sapati in albia piriului ~i intr-o adincitura a reliefului .
6. incercafi sa piiriisifi aceastii zona de~erticii, cabo rind de-a
lungul albiei, unde s-ar putea giisi apii. S-a fiicur noapte. iar
eel mai bun toe de oprire este:
- aproape de apa, pe chei ;
- undeva Ia inaltime, pe un povirni~ ;
- Ia jumatatea pantei .
7. V-aJi indepiirtat de locul fn care v-afi insralat, pentru a
face o mica plimbare o data cu venirea nopJii. intunericul
cuprinde rapid fntreaga piidure ~i. la fntoarcerea ciitre punctul
de plecare, intensitatea luminii produse de lanterna dumnea-
voastrii fncepe sa scadii. in acest caz. trebuie :
- sa va indreptati cit mai repede posibil spre locul instalarii,
cu speranta eli lanterna va functiona macar pina veti regasi
drumul de intoarcere ;
- sa incercati sa incalziti bateriile Ia subsuoara, pentru a le
reactiva, remontindu-le apoi in lanterna;
- sa aprindeti lanterna in reprize de citeva secunde, pentru a
recunoa~te drumul, ~i sa avansati incet.
8. Din cauza unui viscol, sinteJi blocat in micul dumnea-
voastrii cart. Pentru a putea dormi, aJi liisat rqoul aprins.
Acest lucru poate fi periculos dacii flaciira este :
- galbenii; ·
- albastra;
- ro§ie.
9. Avefi de infruntat un riu cu un curent extrem de puternic, cu
o albie plinii de pietre mari ~i cu apii tulbure. Dupii ce ati
ales, cu multii atentie, locul de traversare, trebuie:
- sa traversati, tinindu-va cu grija cizmele §i rucsacul;
- sa va scoateti cizmele §i sa aruncati rucsacul pe celalalt
mal;
- sa va aruncati rucsacul pe celalalt mal, dar sa traversati cu
cizmele in picioare:.
10. Atunci efnd traversati un riu cu un curent foarte puternic
# apa vii ajunge la centurii, trebuie sa vii deplasati
fntorefndu-vii :
- spre amonte ;
- spre celiHalt mal ;
- spre aval.
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE 225
--- - ----- - ----- -- ---------
Raspuns Raspunsul 11. Vii aflaJi intr-a zona stfncoasii, alunecoasii, acoperita cu Raspuns Raspunsul
individual grupului mu~chi, pe unde trebuie sii vii cii{araJi pentru a putea trece individual grupului
mai departe. Trebuie sii vii ca{iira{i:
- cu picioarele goale ;
- pastrindu-va cizmele in picioare ;
- in ~osete.
12 . Refmorcfndu-vii la locul instaliirii, avefi surpriza sii desco-
peri{i un urs imens fnvirtindu-se in jurul cortului dumnea-
voastrii. Nu sinte{i inarmat. La zece metri de dumneavoastrii,
ursul se ridicii pe picioarele din spate. in acest caz. se impune :
- sa o luati Ia fuga ;
- sa urcati in eel mai apropiat copac ;
- sa ramineti pe Joe, pregatit sa va retrageti lent.
Raspunsurile expertilor in materie de supravietuire
,CD
Pentru fiecare dintre cele douasprezece plantii; dacii nu se intimplii nimic, incerca{i f~
intrebari avansate, veti gasi, mai jos, varianta sii mfnca{i pufin din ea. .~~~
J' ~ \
recomandata de catre expertii in supravietuire.
Sint recomandarile cu aplicabilitate in cea mai Desigur, cea mai bunli solutie e de a nu minca ~~1
mare parte a situatiilor. in anumite cazuri insa decit plantele pe care le cunoa§teti. Cind aveti tllf~
va fi necesar sa se aiba in vedere alte solutii. insa indoieli §i nu exista alte solutii, e bine sa~-.\'
recurgeti Ia testul gustativ. Daca planta este ~;
1. Striga{i dupii ajutor, pe un ton eft se poate otravitoare, in momentul respectiv veti avea ~
de grav.
o senzatie extrem de dezagreabila, ca un prim ;<.Q il
0 voce grava este auzita, intr-adevlir, pina semnal. Culoarea bobitelor nu e neaparat . O$L.
departe, ~i mai ales intr-o p~dure deasa. semnul unei plante otravitoare ~i. pe de alta
Numai strigind tare, cu o voce grava ~i folosind ' parte, pasarile nu au acela§i sistem digestiv
cuvintul ,ajutor", veti avea cele mai multe ca a! nostru .
~anse de a fi reperat de insotitorii dumnea-
voastra. Un strigat ascutit nu se va auzi prea 4. BeJi apii atit cit simiifi nevoia.
departe §i va putea fi confundat, de Ia distan{a, Ceea ce trebuie sa se evite, in acest caz,
cu tiplitul unei pasliri sau al unui animal este deshidratarea, deoarece, o datli procesul
oarecare. inceput, nu mai puteti sa-l opriti, iar ratio-
2. Producerea, cu picioarele, a eft mai mutt nalizarea cantitlitii de apa nu va va putea
zgomot posibil. permite sa luptati eficient impotriva acestui
in general, §erpii sint speriati de zgomot §i, pericol, mai ales daca sinteti doborit de inso-
in acest caz, se vor indeplirta imediat de dum- latie. De aceea, e bine sa se consume apa
neavoastra. Exista chiar mari §anse sa nu atunci cind se simte nevoia §i, desigur, sa se
vedeti nici unul, doar daca nu 1-ati luat prin caute o sursa de apa cit mai repede posibil.
surprindere sau daca mi cumva se gase§te 5. Siiparea in albia pfriului # fn scobitura
intr-un loc din care sa nu poatli scapa. Unii unei viii.
dintre ei vineaza noaptea §i, mergind incet, e
foarte posibil sa intilniti citiva. intr-adevlir, in scobitura unei vai apa curge
eel mai repede, se atinge cea mai mare adin-
3. Vii puteti pune pe buza inferioarii, timp cime §i existli eel mai putin mil, acesta fiind
de cinci minute, un fragment din respectiva
ultimul loc expus secarii.
--------------------------
226 EXERCITII DE COMUNICARE
6. La junuirarea unei panre..
in caz; de furtunii , locul respeCliv poate fi
expus la un adevarar torenr. in consecin{a, nu
e bine sa vii plasa{i fn scobitura creata de un
torenr, ciici risca{i sa aluneca{i 0 data cu
apele, ceea ce li s-a fnrimplat deja unor ama-
tori de drume{ii montane. Pe de alta parte,
daca va posta{i pe creasra, va expune{i ~i mai
mutt la ploaie, la vinr ~i la trasnet, fn caz de
furtuna . E preferabila deci plasarea la junui-
tatea pantei.
7. A~eza{i-vii bateriile la subsuoara, spre a le
reactiva, urmfnd sa le reinrroduce{i fn lantemii.
intr-adevar, bateriile electrice i§i pierd in mare
masura din putere, epuizindu-se rapid, atunci
cind e frig. Este deci foarte indicata relncal-
zirea lor. Preferabil e, desigur, sa se evite
plimbarile sau rraversarile prin padure pe timpul
noptii, existind destule obstacole care pot pro-
. duce rani (crengi joase, bu§teni, gropi etc.) ,
iar intr-o astfel de situatie, o gamba fracturata,
o rana Ia ochi sau o glezna luxatii ar constitui
un serios handicap . Atunci cind vii aflati intr-o
regiune impiidurita, e preferabil sa rarnineti
aproape de locul instalarii, deoarece, dupa
apusul soarelui , intunericul se lasa imediat.
8. Galbena.
inrr-adevar, a flacara galbena indica faptul
ca arderea din re~oul dumneavoastrii este
insuficienrii ~i ca, probabil, se degaja oxid de
carbon. in fiecare an, numero~i drume[i mar
asfuia{i, fn corturi, fn acest mod.
9 . Traversa{i pastrind cizmele ~i rucsacul.
Traversarea unui curent puternic este sursa
a numeroase accideme. Va trebui sa va pastrati
Ati ri'ispuns, in mod individual, Ia ches-
tionarul privind supravietuirea ; acurn tre-
buie sa dati raspunsuri Ia acelea§i intrebiiri,
in calitate de grup, arnintindu-va ca este
necesar ca fiecare riispuns sa intruneasca
unanirnitatea. Acordati deci un tirnp sufi-
cient pentru a asculta §i a incerca sa intele-
geti, luind in considerare pozitiile tuturor
rnernbrilor grupului, pentru exprirnarea cit
rnai cornpletii a propriei pozitii. fiicind dovada
unui spirit constructiv, necesar pentru ca
intregul grup sa ajunga Ia o solutie.
pamofii sau cizmele, pentru a vii proteja
picioarele de ascuti~urile pietrelor. Pe de alta
parte, daca rucsacul este bine echilbrat, va va
putea asigura o mare stabilitate; daca e
ermetic ~i impermeabil, el vii va putea servi
chiar de suport, in cazul in care veti cadea intr-o
groapa plina cu apa.
10. Spre celalalt mal.
Multi oameni se ineaca alegind un sens gre~it
de intoarcere, atunci cind incearcii sa traver-
seze un vad . intoarcerea spre amontele unui
riu este solutia cea mai periculoasa : curentul
vll poate impinge inapoi, iar greutatea rucsa-
cului va poate cauza rasturnarea. Cea mai
mare stabilitate o puteti avea intorcindu-vll
perpendicular pe curentul de apll ~i privind
punctul de sosire de pe cellllalt mal.
11. in ~osete.
in acest fel, aveJi aderen{a cea mai mare ~i
simJiJi eel mai bine terenul pe care vii depla-
sa{i . incalJiimintea dumneavoastrii de munte
poate deveni lunecoasa, iar mergind cu
picioarele goale, risca{i sii vii raniJi.
12. RiimfneJi pe lac, dar fifi pregatit sa bate[i
fn retragere.
Daca vii agitati, cu sigurantll il veti provoca
~i mai mult pe respectivul urs, imobilizat de
simpla dumneavoastra prezentl\ . Daca e atras
mai ales de proviziile dumneavoastra, e prefe-
rabil sa-l lasati sa se infrupte, pemru ell se va
indeparta atunci cind va fi satisflicut. in gene-
ral, se recomanda retragerea foarte lenta, in
cautarea unui copac, a unei stinci abrupte etc.,
pentru refugiere.
Posibile variante ale exercitiului
Alfi itemi
In locul problernei de supravietuire propuse
in acest exercitiu, se poate utiliza, de exern-
plu, o listii a celor rnai irnportante zece
problerne existente actualrnente in insti-
tutia in care lucreaza participantii. In
prealabil, se poate cere unui e§antion repre-
zentativ din rindul personalului sa faca
o listii vizind ordinea descrescatoare a
COMUNICAREA $1 NEGOC!ERILE 227
importantei problemelor respective, pentru observatori. Ulterior, rolurile se inverseaza,
a o utiliza ca pe un raspuns-tip, in raport utilizindu-se doua exercitii diferite.
cu care se vor nota raspunsurile date de
participanti.
In timpul desfii§urarii exercitiului, se Varierea duratei
poate cere, de asemenea , participantilor sa
Durata acordata diverselor grupuri pentru
sugereze un anurnit numar de iterni, pe
a rezolva problema respectiva poate fi schim-
care, ulterior, li se va cere sa-i ordoneze.
batii. De exemplu, se vor acorda douazeci
de minute unui grup , treizeci de minute
Grup cu grup altuia §i nu se va impune nici o Iimita de
timp unui al treilea. Se vor compara , apoi ,
Aceastii formula rezida in a-i cere unui grup rezultatele §i gradul de satisfactie al parti-
sa lucreze in prezenta unui alt grup, de
cipantilor, in funqie de lirnitele fixate.
,Supravietuirea pe uscat 1'
I . Dupa ce a organizat subgrupurile, anima- 8. Fiecare participant prime~te o copie a foii -if: ·N
torul prezintll , pe scurt, exercitiul, explicind de rezultate ~i, cu ajutorul acesteia, i~i calcu- :";;'
scopul, modul de derulare.
leaza singur punctajul. in fiecare subgrup, :1"1:
2. in continuare, el distribuie participantilor un voluntar va calcula, de asemenea, puncta- :.ffi'
foaia de decizii, cerindu-le sa o completeze
jul solutiei comune, ca §i media scorurilor .'~(
individual, flira a comunica unul cu altul (zece
minute). individuale din respectivul subgrup. f'O~
9. Fiecare subgrup discutll desl?re metoda pe i;Q~
3. Se reunesc mai multe subgrupuri, iar fie-
cllrui participant i se inmineaza cite o copie a care a utilizat-o pentru a-~i rezolva proble- (0 ;
foii de instruqiuni. mele ~i despre comportamentele care fie au ·• Q
4. Dupa ce foaia a fost citita de catre partici- facilitat, fie au ingreunat activitatea ~i pro-
panti, animatorul face citeva scurte comentarii ductivitatea in cadrul grupului.
pe marginea continutului acesteia. 10. Animatorul conduce o discutie generala
5. Subgrupurile se despart, pentru a Iuera privind exercitiul, pe teme precum conducll-
(tre izeci de minute). torul unei echipe, stabilirea unui compromis,
6. Cind toate subgrupurile au terminat, se strategia de rezolvare a problemelor, de luare
reune~te intregul grup, participantii a~ezin­ a unor decizii, climatul psihologic ~i posibile
du-se unii lingll altii. aplicatii ale tehnicilor demonstrate pe parcursul
7. Animatorul pregllte~te o tabla, pe care vor exercitiului .
fi notate rezultatele.
Anticiparea riispunsurilor Aceastii variantii perrnite fiecarui grup
sa aiba o imagine despre el insu§i, putind
in cazul in care se lucreaza cu rnai multe contribui Ia irnbunatiitirea cornunicarii
grupuri, doua dintre ele pot . fi solicitate dintre grupuri .
sa cornpleteze, separat, aceea§i foaie de
decizii, ceriridu-li-se totodatii sa anticipeze
Clasarea
riispunsul dat de celalalt .grup. Se va reuni,
apoi, totul, aratindu-i-se fiecarui grup pre- I se poate cere fieciirui participant sa-i cla-
dictiile fiicute de celelalte. seze pe ceilalti intr-o ordine descrescatoare,
 COMUNICAREA SI NEGOCIERILE 229
EXERCIT!! DE COMUNICARE
228

privind influenta asupra solutiei adoptate

Exercifiul se poate face individual $i fn
grup, comparfndu-se apoi diferitele clasa-
Instructiuni, decizii ~i reguli fundamentale l
·co
de catre grup. Fiecare va putea calcula lnstruqiuni valabile pentru fiecare departe, pina Ia numarul 15, pus in fata celui _".;-
atunci media gradelor de influenta care i-au mente. participant considerat eel mai putin uti! : r~
fost atribuite, dupa care va calcula un scor Numarul de participanfi : grupuri de Faceti parte din echipajul unei nave spatiale, - o cutie de chibrituri ; iti-
;z
real, bazat pe diferentele existente, pentru §ase pina Ia opt persoane. programata, initial, sa recontacteze racheta- - alimente concentrate ;
fiecare item al problemei propuse, lntre Durata : in jur de doua ore §i jumatate. -mama, in cemrul fetei luminate a Lunii. Dupa - cincizeci de metri de fringhie din nailon; Ill
raspunsul sau §i eel al grupului. Ulterior, o serie de defeqiuni mecanice, a trebuit sa - 0 para~uta din matase ; :E
aselenizati Ia o distantll, de aproximativ 320 Ian - un aparat de incalzit cu energie so lara ; ~
se va putea face o comparare a aces tor doua (.)
futli de locul de imilnire fixat. Pe parcursul asele- - doua pistoale de calibru 45 ;
tipuri de scoruri. Materialul necesar nizarii, cea mai mare parte a echipamentului - o cutie cu lapte praf; 0
Q
debord a fost avariat, cu exceptia celor cinci- - doua rezervoare de oxigen, de cite 50 kg;
Pe parcursul desta§urarii exercitiului, fie- sprezece obiecte de mai jos. Pentru echipajul - o harta a constelatiilor lunare;
Schimbarea carui participant trebuie sa i se inmineze: dumneavoastra, reimilnirea cu racheta-mama - o barca de salvare gonflabila;
Pot fi propuse mai multe secvente succesive, o foaie de instructiuni ; este vitala, ~i trebuie sa alegeti echipamentul - un compas magnetic ;
vizlnd probleme diferite, In a§a fel inc!t - o foaie de decizie. indispensabil acestei lungi calatorii. - 25 litri de apa;
grupurile sa-§i amelioreze treptat metoda Animatorul trebuie sa aiba in vedere : Exercitiul consista in clasarea, cu ajutorul foii - o trusa medicala, cu seringi pentru injeqii
de lucru. De Ia o faza Ia alta, se va putea - compararea rezultatelor ; de decizii, a celor cincisprezece obiecte, in subcutanate ;
schimba chiar componenta grupurilor. - rezultatele §i explicatiile furnizate de ordinea necesitatii. Puneti cifra I in fata obiec- - semnale luminoase ;
catre NASA . tului care vi se pare eel mai important, 2 in - un emitator - receptor cu energie solara
in atentia unuia dintre subgrupuri (In fata urmatorului, ca importanta, ~i a~a mai (frecventa medie).
Douii copii desta§urare, al doilea paragraf) : Foaia de decizii
in Joe sa dea cite 0 copie a foii de decizii - respectarea regulilor fundamentale de
fiecarui participant, animatorul poate lnrnina
cite doua. Prima va fi returnata de catre
lucru In grup.
Obiecte
individual
I
abatere colectiv
I abatere
I
Clasament Puncte de Clasament Puncte de Clasament
NASA
I
fiecare dupa faza individuala, iar a doua - 0 cutie de chibrituri
dupa faza de grup. Aceasta va permite Obiective - Alimente concentrate
animatorului sa calculeze dinainte, pentru - Cincizeci de metri de fringhie
fiecare grup, In timpul desfli§urarii fazei 1. Compararea eficacitatii adoptarii unei din nailon
de grup, diferenta dintre scorul maxim §i decizii, at!t individuate, cit §i colective. - 0 par~uta din rnatase
eel minim, ca §i media scorurilor indivi- 2. Demonstrarea faptului eli functionarea - Un aparat de inclilzit cu energie
duate. Astfel, dupa faza de grup, unele unui grup depinde in mod direct de meto- so lara
rezultate pot fi deja comparate §i discutate dele de lucru ale membrilor sai, prin - Doua pistoale de calibru 45
de catre subgrupuri. compararea modurilor de adoptare a unei - 0 cutie cu lapte praf
decizii, prin vot §i prin consens. - Doua rezervoare de oxigen
de cite 50 kg
,Accident pe Luna" 3. Sublinierea faptului di, daca sint bine - 0 harta a constelatiilor lunare
stapinite, conflictele pot favoriza creati- - 0 barca de salvare gonflabila
Imaginati-va un accident pe Luna : se vitatea. - Un compas magnetic
pune problema stabilirii echipamentului 4. 0 buna apreciere, din partea grupului, - 25 litri de apa
indispensabil actiunii de regasire a rache- a propriului potential, in sensul cre§terii - 0 trusa medicala, cu seringi
tei-mama, prin clasarea a cincisprezece pentru injectii subcutanate
eficacitatii:-
obiecte, in ordinea importantei (a se vedea - Semnale luminoase
1
documentul 11l : foaia de instructiuni) . - Un ernitator - receptor cu
energie solara (frecventa
Psychologie (cf. ~i Francis Vanoye, Expression medie)
I. Acest exerctttu este cunoscut din 1972, cind el Communicacion, A. Colin, Paris, 1973).
a fost publica! (traducere in francezli dupa textul ~---------------------------
datorat lui Jay Hall) in nurnarul 27 a! revistei

EXERCITII DE COMUNICARE
230
- - - - --- ----- - --- - - - - --- - - -
Reguli fundamentale privind lucrul in grup
1. Evitarea impunerii agresive a opiniei perso-
nal e . Prezentarea punctului de vedere propriu
intr-o maniedi cit mai logica, cit mai Iucida
posibil, cu ascu1tarea atenta a reactiilor celor-
lalti participanti ~i reformularea lor inainte de
revenirea asupra propriei pozitii.
2. Daca discutia pare a fi ajuns intr-un impas, sa se considere indispensabila recompensarea lui
se evite privilegierea punctelor de vedere majo-
ritare, cautindu-se solutia cea mai acceptabila
pentru toti participantii.
3. Nu trebuie sa se camufleze o divergenta
doa r pentru a se evita un conflict ~i pentru a se
mentine un climat armonios . Sa fie puse sub
semnul intrebarii aco rdurile superficiale, obti-
nute prea repede ~ i prea u~or. Argumentele
trebuie sa fie cintarite, pentru a exista sigu-
ranta eli decizia este acceptata de toti, din
COMUNICAREA Sl NEGOCIER!LE 231
r-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
motive similare sau complementare. Nu Ciasamentul NASA
trebuie sustinute decit pozitiile intemeiate pe
Obiecte Utilitate C1asamentul NASA
baze in acela~i timp logice ~i obiective .
0 cutie de chibrituri Absenta oxigenului face imposibila I 15
4. Se impune evitarea formulelor gata flicute
aprinderea lor.
privind rezolvarea conflictelor, precum hotliri-
rea majoritatii, hazardul sau concesiile reci- Alimente concentrate Mijloc eficace de recuperare a 4
pierde rilor de energie.
proce. Daca un membru opozant sfir~e~te prin
a ceda in privinta unui punct, nu e cazul sa Cincizeci de metri de fringhie Utila pentru suspendari, pentru 6
din nailon escaladarea rocilor. eventual
pentru ridicarea rani tilor.
printr-o cedare, simetrica, in privinta unui alt
punct. 0 par~uta din matase Poate servi ca proteqie contra 8
razelor solare.
5. Divergentele de opinii sint normale ~i ine-
Un aparat de inciilzit Fara utilitate : costumele de 13
vitabile . Ele trebuie puse in eviden\li, favori -
cu energie solara
zindu-se, in acela~i timp, participarea tuturor cosmonaut sim bune izolatoare
termice.
Ia procesul de decizie. in masura in care d.iver-
gentele ofera grupului un avantaj extrem de larg Doua pistoale de calibru 45 Pot ser-Vi Ia accelerarea II
de informatii ~i opinii, ele reprezinta o garan- propulsarii ; in ultima instanta ,
tie a reu~itei in ceea ce prive~te decizia finala. pentru autosuprimare.
0 cutie cu lapte praf Poate constitui o dificultate , 12
II fiind mai grea decit alimentele
concentrate.
I Doua rezervoare de oxigen
de cite 50 kg
Primul element esential al
supravietuirii .

~
,Accident pe Luna" - exercitiu de negociere
~~ Exercitiul se desfli~oara in patru faze
.~Y, succesive.
.....
z:• Prima fazii : clasamentul individual
lllj Dureaza in jur de zece minute.
~:; Dupa ce a primit fo aia de instruqiuni , fiecare
() ' participant completeaza un ex~mplar a! foii
-o: de decizii , daca aceasta exista. In caz contrar,
'.Qljfiecare indica pe foaia sa de instructiuni ordi-
~ nea in care claseazli diferitele clemente propuse.
Pe parcursul acestei fuze, nu e permis nici un
schimb intre participanti .
A doua fazii : clasamentul colectiv
Dureaza intre patruzeci ~i cinci de minute ~i
0 ora.
in cadru1 unei reuniuni, participantii incearca
sa stabileasca un clasament colectiv al acelo-
ra~i elemente, in interiorul unor subgrupuri
de cinci pina 1a zece persoane.
Daca grupul este campus din zece persoane,
poate fi structural astfe1: ~apte participanti,
un animator ~i doi observatori.
--------------------------
Atunci cind participantii sint in numar mai
mare, pot fi repartizati in subgrupuri, care
sint lasate apoi sa lucreze liber sau clirora
li se dau instructiuni diferite de lucru, fiind
invitate sa ia decizii in moduri diferite : de
exemplu, unele conform majoritatii simple,
celelalte prin consens. Toti participantii trebuie
sa fie de acord, unul singur dintre ei putind sa
se opuna, cind considera eli e necesar.
De asemenea, mai e posibil ca primului sub-
,.rup sa nu i se dea nici o instruqiune, fiind
Hisat sa se organizeze singur, dar celui de-al
doilea sa i se prezinte, inainte de inceperea
exercitiului, citeva reguli fundamentale pri-
vind activitatea in grup, care sa-i asigure o
mai mare ~ansa de a atinge unanimitatea.
A treia fazii : compararea clasamentelor
In stabilirea clasamentului lor, expertii de Ia
NASA s-au sprijinit pe utilizarea altemativli a
doua criterii, legate de :
- ceea ce asigurli supravietuirea ;
- ceea ce poate asigura reintilnirea cu racheta-
-mama.
I 0 hartli a constelatiilor lunare
0 barca de salvare gonflabila
Indispensabila pentru orientare.
Poate servi ca sanie pentru
3
9
tractarea obiectelor ; gazul (CO)
utilizat pemru o asemenea barca
I poate fi uti! pentru propulsare.
Un compas magnetic Flira utilitate pe Luna, aici cimpul 14
I! 25 litri de apa
magnetic nefiind valorizat.
Indispensabili, compensind o 2
puternica deshidratare, cauzatli de
ciildura mare de pe fata lurninatli a
Lunii.
0 trusa medicala, cu seringi Injectlirile cu vitamine, ser etc. 10
pentru injeqii subcutanate necesitli o fantli speciala (prevazutli
de NASA) in costumul de
cosmonaut.
Semnale lurninoase Utile in momentul intilnirii cu 7
racheta-mama.
Un ernitiitor - receptor cu energie Uti! in incercarea de a comunica 5
solara (frecventa medie) cu racheta-mama, dar neavind o
prea mare importantli.
Cind clasamentele colective sint incheiate, in cerindu-le sail transcrie, pe parcurs, in rubricile
cadrul fieclirui subgrup animatorul oferli partici- corespunzatoare de pe foaia de decizii, daca
pantilor clasamentul-tip, furnizat de NASA, dispun de ea, sau direct pe foaia de instructiuni.
~------------------ - - -- ---- ~
232 EXERCITII DE COMUNICARE
Ulterior, participantii i~i calculeaza punctele
de abatere, adica diferenta in valoare absoluta,
pentru fiecare rubrica, dintre clasamentul pro-
priu ~i eel efectuat de NASA. Suma diferen-
telor va constitui rezultatul lor individual.
La fel se procedeaza pentru compararea rezul-
tatelor colective ale fiecarui subgrup cu cele
obtinute de NASA. Dupa calcularea mediei
rezultatelor individuale, se vor putea compara :
- reiultatele celui mai bun;
- rezultatele medii ale fiecarui subgrup, inainte
de discutie ;
- rezultatele fiecarui subgrup dupa discutie,
luindu-se in considerare deciziile majoritatii
simple sau cele obtim.ite prin consens.
Daca nu e oportun sa se ceara rezultatele indi-
viduale, se vor cere doar rezultatele fiecarui
subgrup, ulterioare discutiei. Se poate observa
atunci ca, in general, daca exista rezultate
Analiza exercitiului
1. Funcfionarea grupului
Ce instructiuni au fost date grupului?
Subgrupul §i animatorul §i-au fixat un
plan (de exemplu, elemente vitale, utile,
inutile ...)?
Fiecare participant a avut posibilitatea
de a se exprima ?
Fiecare participant a ascultat sugestiile
celorlalti sau a incercat sa-§i impuna pro-
pria lista?
Au existat fenomene de suprematie, de
conflict sau de regrupari in interiorul sub-
grupurilor?
Cit timp a necesitat adoptarea diferi-
telor decizii ?
Au existat subgrupuri care sa adopte
moduri de decizie precum legea majoritatii,
concesiile reciproce sau intimplarea? Au
dat acestea dovada de creativitate? etc.
individuale mai bune decit cele ale subgrupului,
acest lucru este luat in considerare intr-un fel
sau altul.
Rezultate Rezultate Rezultatele
individuale. medii, de dupa
Cele mai bune inainte de discutie
rezultate discutie
A patra faza : explicarea clasamentului
efectuat de NASA
Animatorul comunica participantilor criteriile
care au stat Ia baza clasamentului efectuat de
expertii NASA.
De asemenea, el ii poate intreba pe participanti
dacil doresc sa propuna propriile lor criterii.
2. Decizii individuate
§i decizii colective
Ce concluzii se pot trage din compararea
rezultatelor individuate cu cele colective ?
in majoritatea cazurilor, subgrupul obtine
rezultate mai bune decit persoanele care il
compun, fapt datorat eliminarii erorilor,
prin schimbul de cuno§tinte dintre partici-
panti, §i creativitatii de grup, prin care se
descopera modalitati originate de a utiliza
anumite elemente.
Ce concluzii se pot trage din compa-
rarea rezultatului colectiv cu cel(e) mai
bun(e) rezultat(e) individual(e)?
Se intimpla deseori ca o persoana rnra
vreo competenta tehnica deosebita in dome-
niul spatial sa obtina rezultate mai bune
decit subgrupul caruia ii apaqine.
Intr-adevar, utilizarea celor cincispre-
zece obiecte pentru atingerea celor doua
obiective esentiale, supravietuirea ~i depla-
sarea, este mai putin dependenta de cuno§-
tintele tehnice decit de claritatea cu care
sint percepute §i exprimate cele douli
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
obiective §i de capacitatea de inventie a
fiecaruia in directia utilizarii, intr-un mod
nea§teptat, intr-un nou context, a obiectelor
aflate Ia dispozitia sa.
Se va putea observa cii rezultatul colectiv
este in mod propoqional mai bun atunci
cind modalitatea de discutie permite utili-
zarea tuturor resurselor grupului ; in acest
Varianta
,Pierdut in largul oceanului"
Prezentam, in continuare, un exerci[iu comple-
mentar sau alternativ la cele precedente 1 •
Unul dintre amicii dumneavoastra (bogat),
care poseda un iaht, v-a invitat sa efectuati o
croaziera, in vacanta. in sudul Pacificului.
Pe nea~teptate, vasul, echipamentul ~i continu-
tullui au fost, practic, distruse de un incendiu
a carui cauza nu se cunoa§te. Va aflati in
deriva, iar iahtul e pe cale sa se scufunde lent.
Aveti o pozitie extrem de nesigura, deoarece
principalele instrumente de navigatie au fost
distruse in timp ce ceilalti pasageri ~i echipajul
va solicitau, in mod prioritar, sa luptati contra
incendiului. Cea mai buna estimare pe care o
puteti face este di va aflati Ia aproximativ o
mie de mile marine sud-sud-vest fata de cea
mai apropiata coasra.
Yeti gasi, mai jos, cincisprezece articole care
au rarnas intacte in urma incendiului. Pe de
alta parte, barca de salvare pneumatica, preva-
zura cu visle, este in perfecra stare ~i e sufi-
cient de mare pentru a va transporta impreuna
cu ceilalti pasageri ~i marinari, inclusiv cu
cele cincisprezece articole enumerate mai jos.
Inventarul buzunarelor celor scapati cu viatll
este urmatorul : un pachet de tigari, mai multe
cutii de chibrituri ~i cinci bilete de banca.
I. Text tradus si adaptal de Paul M . Nemiroff ~i .
W.A. Pasmore, The 1975 Annual Handbook
233
sens, modalitatea de decizie consensuala ,
de exemplu, genereaza rezultate mai bune,
in ansamblu, decit decizia majoritatii .
Cu ajutorul observatorilor, in fiecare
subgrup vor fi posibile nuantarea analizei
§i extragerea unui anumit numar de con-
cluzii privind conditiile care favorizeaza
eficacitatea unei activitati de grup .
10
YCI{
.. ·~:
Sarc_ina dumnea~oastr~ consra in a ~ranja cele ;~:
cmc1sprezece art1cole m functte de unportanta '2 ;
lor, din perspectiva supravietuirii dumnea- ;:&if
voastra . Puneti cifra 1 in fata articolului care ,;:E:,
vi se pare eel mai important, cifra 2 in fata ~:;:) ;
urmatorului, ca importanta. ~i a~a mai :..();.
departe, pina Ia cifra 15 , pusa in dreptul celui '0 .
mai putin important : -~
- un sextant ;
- o oglinda de buzunar ;
- un bidon cu douazeci ~i cinci de litri de apa
potabila;
- o piasa de aparare contra tintarilor;
- un set de suferta~e cu hrana (ca in armata) ;
- harti ale Pacificului ;
- o perna plutitoare (omologata);
- un bidon de zece litri cu amestec de ulei ~i
benzina, pentru un motor in doi timpi ; ·
- un mic receptor radio cu tranzistori ;
- o bomba antirechin ;
- o folie din plastic, subtire, opaca, de apro-
ximativ 5 m 2 ;
- un flacon cu un sfert de Jitru de rom de 80° ;
- cinci metri de fringhie din nailon ;
- doua cutii cu batoane de ciocolata;
- material de pescuit.
for Group Fi:zcilitators. J.E. Jones, J.M. Pfeiffer
Editors, USA, de G. de Angeli eta/.
 234 EXERC!Til DE COMUNICARE
....
'.;< Clasamentul stabilit de ofiterii Marinei Comerciale a Statelor Unite
~t-1.3 Elementele cele mai importante atunci cind
·~ cineva este pierdut in mijlocul oceanului sint
'fo!i>. articolele care atrag atentia ~i care asigura
:Z, supravietuirea pina Ia sosirea salvatorilor.
·IU, Instrumentele de navigatie sint de mica
:::!5' importanta. Chiar daca un mic vas de salvare
- ~· ar fi capabil sa atinga uscatul, ar fi imposibil
0 . sa fie inciircat cu destula apa ~i hrana pentru
Q asigurarea subzistentei in toatii aceasta peri-
. oada . Prin urmare, oglinda §i bidonul cu zece
litri amestec de ulei §i benzina sint de prima
importantii . Aceste anicole pot servi ca sem-
nale pentru interventiile de ajutor aeriene sau
maritime. De o importantii secunda sint apa
§i hrana.
Scurtele explicatii care insotesc clasamentul
nu reprezinta toate utilizarile potentiale ale
articolelor clasate, ci, mai curind, importanta
prioritara a fiecaruia dintre ele.
I. Oglinda de buzunar: semnal pentru inter-
ventiile aeriene §i maritime.
2 . Bidon cu zece litri amestec de ulei ~i
benzinii : acest amestec plute~te pe apa §i il
putem aprinde cu ajutorul unui bilet de banca
§i al unui chibrit.
3. Bidon cu douazeci ~i cinci de litri de apa
porabila : importanta evidenta.
4 . Set de suferta~e cu hranii : asigura ratia
alimentara de baza.
5. Folie din plastic sub{ire, opacii, de aproxi-
mativ 5m 2 : utilizabila pentru colectarea apei
de ploaie, putind constitui, totodatii, un ele-
ment protector.
6. Douii cutii cu batoane de ciocolata:
rezerva de hrana.
, Machiavelism ul"
Machiavelli 1 , in lucrarea sa Principele.
da sfaturi celor care doresc sli se lanseze in
politica : pentru a reu~i in acest domeniu,
I. Machiavel(li), Le Prince, coli. 10-18, Union
generale d'ectition, 1962.
7. Material de pescuit : clasat mai jos decit
ciocolata, deoarece ,putin valoreaza mai mult
decit nimic". Nu exista nici o certitudine case
va putea prinde pe~te.
8. Cinci metri de jrfnghie din nailon : poate fi
utilizatii pentru prinderea unor echipamente,
prevenindu-se caderea lor peste bord.
9. Perna pluriroare (omologarii) : poate servi
drept colac de salvare, daca cineva cade in
apa.
10. Bomba antirechin: importantii evidenta.
11. Flaconul de rom: continind 80° alcool,
poate servi ca antiseptic in cazul unor raniri ;
in rest, nu prezinta importanta (ar putea
provoca deshidratarea, daca ar fi consumat).
12. Un mic tranzisror : mica valoare, nefiind
emitator; pe de alta parte, in apropiere nu se
afla nici o statie emitatoare.
13. Hiiryile Pacificului : tara valoare, in absenta
unui echipament de navigatie aditional ;
important este nu unde ne gasim, ci unde se
afla salvatorii.
14. Piasa aparatoare contra {fn{arilor: nu
cxista tintari in mijlocul Pacificului.
15. Sextant : f:ira valoare, in absenta unor
suporturi ~i a unui cronometru .
Cheia Iogica a exercitiului face ca, in clasa-
ment, articolele de semnalizare sa fie plasate
inaintea hranei ~i a apei de baut , deoarece,
f:ira acestea, nu existii practic ~anse de a fi
reperat ~i sal vat. in plus, cea mai mare parte a
actiunilor de salvare au loc in primele 36 de
ore, §i pe aceastii duratii se poate supravietui
f1ira hrana ~i apa.
trebuie sli excelezi in arta manipullirii flirli
scrupule a celuilalt.
Experimentele2 efectuate de Richard
Christie ~i Florence Geis 3 in 1970 pe un·
2. J. -P. Gruere, J. Jabes, Traite des organisations,
PUF, Paris, 1982.
3. Richard Christie, Florence Geis, Studies in
Machiavelliannism. Academic Press, NY, 1970.
COMUNICAREA Sl NEGOCIERIL E
e~antion de 1196 studenti americani aratii eli
cei care au tendinta de a raspunde pozitiv Ia
propozitia nr. 3 : , Oricine se fncrede total
fn altcineva se expune unor serioase nepli:i-
ceri" au, in egala masura, tendinta de a se
comporta intr-o maniera mai machiavelica
decit cei care nu imparta~esc deloc aceasta
parere. in acest sens, autorii invocati au
pus Ia punct o experienta-joc implicind trei
persoane. Acestora li se inmina o suma
totala de zece dolari, ce trebuiau implirtiti
in interiorul oricarei perechi posibile. Unul
dintre jucatori, eel mai putin machiavelic
dintre cei trei, trebuia deci sa nu primeasca
nimic . De cele mai multe ori, acesta a fost
cazul celor care au raspuns negativ.
Una dintre concluziile studiului efectuat
stipula faptul ca machiavelismul este larg
Machiavelismul
Cititi propozitiile urmatoare ~i notati-le, indi-
vidual, in funqie de urmatorul barem.
- in totalitate de acord: 5
-De acord: 4
- Nesigur: 3
- lmporriva: 2
- in rotalitQ/e conrra :
1. Cea mai buna modalitate de a mane.vra
oamenii consta in a incepe prin a le spune
ceea ce doresc sa auda.
2. Deseori, predicind minciuna se poate afla
mai U§Or adevarul.
3. Oricine se increde total in altul se expune Ia
serioase neplaceri.
4. E intelept sa-i flatezi pe cunoscuti.
5. Este o dovada de abilitate sate inconjori de
subordonati loiali, dependenti de ~eful lor. ..
Ia nevoie, pina Ia compromitere.
6. A ~ti sa-ti rezervi portite de ie~ire in timpul
unui angajament echivaleaza cu ana de a admi-
nistra corect incertitudinea.
7. Ratiunea de Stat este un exemplu: sfir~itul
justifica mijloacele atunci cind reprezinta inte-
resul public.
----- - ------- - --- - --- - - - - -
235
raspindit in toate straturile populatiei,
nefiind legat in mod semnificativ de o ideo-
logie politica particulara, de vreo clasa
socialli, de un grup etnic sau de o regiune
geografica.
Obiective
• Sensibilizarea participantilor Ia logica
lui Machiavelli.
• Stimularea unei refleqii asupra feno -
menelor de manipulare.
Numiirul de participan[i : intre doispre-
zece ~i cincisprezece.
Durata: in jur de o ora.
Materialul: cite un exemplar a! chestio-
narului pentru fiecare participant, o tabla.
, ..
-;(:f·
8. E mai bine sa evitam revelarea fata de altii ':~
a adevaratelor mobiluri ale actelor noastre, -Tt;;~
in afarii de cazul cind sintem siguri ca putem ~-
obtine un avantaj din aceasta. ·:~ ,
9. Cind ~tim cii oamenii nu pot pastra un ;l :
secret, ne putem permite sa propagam zvo- ::::»
nuri care ne pot servi. ()
10 . Ada dovada de brutalitate cu buna ~tiinta ~0 ;
suscitii reaqii de respect ~i de stima. ~
11. A fi un conducator avizat inseamna a
practica concertarea, pentru a-ti face accep-
tate propriile concluzii sau pentru a-ti insu~i
in mod abil ideile altuia.
12. Putini oameni rezista placerii de a Ii
se oferi o masa buna; banii sau onorurile
oferite cu indeminare permit mistificarea rea-
Iitiitii chiar ~i fatii de con~tiintele cele mai
calite.
13. Trebuie sa-ti iube~ti inamicii .
14. A face dovada unei inteligente a bunelor
relatii sociale inseamna a poseda un reper-
toriu de roluri adaptate circumstantelor celor
mai variate, fiind apt de disimulare in orice
ocazie.
 236 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA .SI NEGOCIERILE
237

15. Pentru a stapini, un adevarat ~ef ~tie sa-~i

-- -- -- -- - - - -- - - ---- - ----- -
9. Nu sintem inca pregatiti pentru aceasta, dar

''
imparta ~i sa-~i dozeze aliantele . / cind va veni momentul. ..
19. E functional, poate, in Statele Unite, insa
Ia noi ..
16. Istoria umanitatii este cea a unei multimi ~ 10. Teoretic, suna bine, insa experienta mea ... 20. De mult doream sa fac asra, dar. ..
de ,linge-poale", urmind orbe~te pe citiva
~ 11. Ar fi necesar acordul lui .. . ~i sint sigur de

cinici .
17. Atunci cind e~ti
umilit, e bine sa ,intinzi
~i celalalt obraz", iertind ofensele.
18. Esentialul este sa spui ceva cu greutate ~i
sa repeti de multe ori ; cam in acest fel se
constituie un adevar.
Fiecare i~i calculeaza scorul, adaugind punctele
corespunzatoare fiecarui raspuns.
in funqie de scorurile obtinute, grupul se
poate diviza in doua paqi : de o parte, cei
cu un scar ridicat, de cealalta- cei cu un scar
scazut.
Animatorul invita apoi cele doua subgrupuri
sa se reuneasca , sa-~i confrunte punctele de
vedere, in incercarea de a stabili un acord .
'
21. Dorim ca personalul nostru sa aiba un
refuzul sau. ragaz de refleqie, ~i nu pur ~i simplu sa ...
........... ~ 12. Eo solutie pe terrnen lung, iar ceea ce ne 22 . Nu in acest mod se procedeaza pentru ...
A.,_. ....._. B intereseaza este momentul prezent. 23. Daca eo metoda atit de buna, de ce n-a
incercat-o nirneni pina acurn?
.,.X ..____ 13. Este solutia petermen scurr, iar ceea ce
dorim e o solutie durabila. 24. Timpul e prea scurt.
25. Nu veti reu~i niciodara atit tirnp cit curare
~ '- 14. Ne descurcam deja mai bine decit
va fi ...
concurentii no~tri.
~ '. 15. Este radical diferit de ceea ce se face in 26. Bineinteles. cu cifre se poate dovedi orice.
~ '- industria noastra. 27. Aceasta este o problema ce tine de com-
petenta Direqiei generale.
16. Clientul nu ar accepra niciodata.
Eventual a dispunere a participantilor : 28. Fiti rezonabil'
conform schemei de mai sus. 17. E prea complicat, nimeni nu va intelege. 29. Nu vindeti castraveti gradinarului!
0 reflectare asupra notiunii de manipulare este 18. E contrar politicii noastre. 30. Buna idee! Trebuie sa formam un comitet.
bine veniti!.

,Negocierea schimbarii"
Obiective
1. Antrenarea participantilor 1 in sensu)
exprimarii rapide ~~ creative a unei contra-
argumentari .
Negocierea schimbarii
.... Anirnatorul distribuie cite o lista fiecarui par-
~ ticipant. Dupa rnomentele rezervate lecturii
"JZ1. celor t~eizeci de propuneri, acest~ forrneaza
~~•~' grupun de tret-patru persoane. Ftecare grup
~~-l' . . . •
~ va trebut sa mventeze ~· sa forrnuleze m scns
i::J~ o serie de contraargumente, prin care sa corn-
itJi_;
~
bata fiecare dintre cele treizeci de cli~ee.
lOt Chiar daca situatiile nu sint precizate, aici se
iPl pune problema constituirii unei argumentatii
susceptibile de a putea servi unor nego-
2. Reflectarea asupra obstacolelor ~i a blo-
cajelor situatiilor de negociere, privind o
schimbare in organizatie.
Numarul de participanfi : mici grupuri
de trei-patru persoane.
CondiJii practice : o lista de obieqii din
partea fiecarui participant.
Treizeci de moduri de a elimina o idee
1. Am incercat deja.
2. A~a ceva nu s-a mai tacut niciodata.
. 3 . p-max a curn, ne-am pu tut ,.tpst· de as ta .
N _
4 · u e prevlizut m buget.
5. Nu avern personalul necesar.
6. · Nu departamentul nostru ar fi eel care ar
beneficia de aceasta.
7 . Cine va plati?
Redactia 2. reliefarea ecourilor provocate de struc-
turile formale introduse ~i de cele nefor-
male, care au fost recunoscute ;
Este vorba de un exercitm vizind un
comitet de redactie, care trebuie sa aleaga 3. derularea unor negocieri (acord ~i dez-
diferite fotografii pentru a ilustra J.ln acord, cornpromis ~i tocmeli).
articol.
Numarul de panicipanJi : un grup de
douasprezece pina Ia paisprezece persoane.
Obiective Durata : in jur de trei ore.
Materialul: intre douasprezece ~i doua-
in interiorul unui grup : zeci §i patru de fotografii sau chiar mai
multe.
1. explicitarea atitudinilor ~i rolurilor
neforrnale asumate de catre participanti ;

L ciatori.

--------------------------
8. Riscurile potentiale sint prea mari.

I. Traite des organisations .. .

 238 EXERCITII DE COMUNICARE
Redactia
;ici.,.
:.(II ~ Prima Jaza
··~· Grupul este invitat sa se constituie intr-un
,z. comitet de redaqie al unei reviste, care
'.1&1' trebuie sa aleaga trei fotografii ilustrind un
.:e:· articol pe marginea dialogului, a colaborarii,
· :::»· a participarii, a coresponsabilita!ii sau a ori-
() carui alt subiect care reune~te preocuparile
·o prezente ale grupului. La dispozi!ia membri-
Q lor se afla numeroase fotografii. Pentru a
- realiza acest lucru, ca , ~i pentru a elabora
structurile pentru care au optat (alegerea unui
pre~edinte, a unor membri cu funqii sau
atribu!ii diverse etc.), ei dispun de o ora.
A douafaza
Evaluarea activita!ii realizate pina acum (trei-
zeci de minute).
A treiafaza
Fiecare membru propune trei subtitluri (sau
legende) pentru fiecare dintre cele trei foto-
grafii repnute, avind Ia dispozitie cinci minute.
A patrafazii
Plecind de Ia confruntarea legendelor pro-
puse in mod individual, grupul trebuie sa
elaboreze alte trei legende (cite una pentru
fiecare fotografie), care sa intruneasca unani-
mitatea. Aces tea pot coincide cu ccle propuse
de unul dintre membri, dar, in egala masura,
pot fi substantial modificate sau recompuse.
Aceasta faza acopera o ora.
Clarificarea
unei decizii
Se pune problema alegerii de argu-
mente, in perspectiva luarii unei decizii 1 .
1. Sursa: Patrice Ranjard.
A cincea faza
• Evaluarea fazelor a treia ~i a patra ~i, eventual,
a activitlitii in ansamblu (treizeci de minute).
Variante
- in prima faza, grupul poate fi invitat sli
decida care va fi subiectul articolului de ilustrat.
- in prima sau a patra faza, reuniunea de
decizie se desra~oarli conform unei proceduri
stabilite dinainte, de exemplu: cu un redactor-
-~ef care sa decida sau cu un animator care sa
fuciliteze comunicarile etc. Aceasta contribuie
Ia aprofundarea unei forme particulare de reu-
niune structurata.
- Evaluarea celei de-a doua faze poate fi
rezervata pentru sfir~it. Se pare, totu~i, eli e
mai avantajoasa intercalarea a eel putin zece
minute de evaluare, care sa permitli exprimarea
eventualelor tensiuni, reanalizarea articulatiilor
primei faze.
- Pot fi propu~i, mai ales daca sint mai mutt
de opt participanti, doi observatori, care sli-§i
comunice impresiile in timpul fazelor a doua
§i a cincea.
Observatii
• in vederea evalulirii de ansamblu, e bine sa se
acorde acela§i interval de timp ambelor reu-
niuni de decizie : din prima §i din a patra faza.
• Se recomanda concretizarea sarcinii de reali-
zat, precizindu-se (sau permi!ind membrilor
sa precizeze) carui saptliminal sau carei
reviste, cunoscut(li) de clitre participanti, ii
este destinat respectivul articol ilustrat.
Obiective
1. Antrenarea in ceea ce prive~te animarea
unor reuniuni-discutii.
cile, in funqie de o serie de criterii in
2. Exersarea in analiza pe marginea unor
acel~i timp efective ~i obiective 1•
situatii proprii intilnirilor.
3. Antrenarea in directia argumentarii .
1. Drepturi rezervate.
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
Clarificarea unei decizii
Fiecare grup (pot fi mai multe) trebuie sli-§i
desemneze un animator. Acesta va dispune de
un set de instruqiuni, redactate pe doua fi§e,
pe care leva inmina grupului, in fiecare dintre
cele doua faze care urmeaza.
Primafazii
Fiecare dintre grupuri are de analizat o situa!ie
diferita, trebuind sa conceapli o anumitli argu-
mentatie pentru a clarifica varietatea decizii-
lor care ar putea fi adoptate intr-o prima faza.
A douafazii
Fiecare grup comunica unui alt grup situa!ia
~iargumentatia privind discutia in funqie de
care respectivul grup trebuie sa ia o decizie.
A treia faza
Grupurile comunica in vederea efectulirii unei
analize a fenomenelor intilnite.
Continutul fi§elor
Instruqiunile, incredintate stagiarului-anima-
tor, figureaza pe doua fi~e.
Primaji$ii
Situatie : se urmare~te luarea unei decizii (a
se vedea a doua fi§li). Ea nu depinde de grupul
dumneavoastra, dar va fi luata in funqie de
argumentarile produse atit in interiorul aces-
tuia, cit §i in interiorul altor grupuri .
Scopul reuniunii: intr-o ora, trebuie deci sli
fi!i capabili sa expuneti sumar argumentele
esentiale care ar putea hotari decizia.
Telefericul
Este vorba de luarea unor decizii difi-
239
II)
A douafi~ii ~
Prezinta decizia urmlirita . Aceasta nu trebuie ..-,
sa fie realista, ci suficient de plauzibilli ~
pemru a merita sa fie luata in discu1ie. De 'Iii
as:me~ea, ea tr~buie sa ii vizeze in suficient~ -':e
masura pe parttctpantt, pentru ca ace§tta sa :::»
fie dispu§i Ia o refleqie pe marginea ei . .(,) ·
Cu titlu indicativ, dam citeva exemple de ·0
posibile decizii. .'O
- Guvernul intentioneaza sa acorde oriclirui
adolescent o mica sumli (prelevata, evident,
din finan!ele publice).
- in cartierul dumneavoastra a fost instalatli
reteaua de teledifuziune (cu o produqie
!ocala). Ce loc trebuie sli de!ina politica in
programul dumneavoastra?
- Se urmare§te liberalizarea vinzarii §i consu-
mului de droguri u§oare.
- Se are in vedere introducerea in institu!iile
§COlare a unui birou individual pentru fiecare
profesor, ceea ce ar constringe Ia patruzeci
de ore de prezenta Ia locurile de activitate.
Aceasta experienta trebuie sa fie realizata cu
mai multe grupuri, care sa delibereze separat
pentru ca, dupa o ora, sa fie tentate sli-§i
reuneasca argumematiile, pentm a ajunge Ia
o pozitie comuna.
Ulterior, se pot analiza fenomenele de influ-
enta a liderului de grup, ca §i mecanismele
de animare, impreunii cu toti participantii Ia
respectiva experienta.
Obiective
Acest exercitiu vizeaza antrenarea in sensu!
luarii de decizii in circumstante deosebit
de traumatizante. Va trebui sa se desra~oare
in grupuri de zece participanti, impartiti in
doua categorii : actori, care vor avea rolul
principal, ~i unii observatori, care vor
trebui sa favorizeze sinteza finala.
Alegerile care Ie sint cerute grupului
sau unuia dintre participanti pot avea, in
 240 EXERC!TII DE COMUN!CARE
functie de formula adoptata, implicatii Ia
nivel individual, cu rezonante afective
profunde.
Acesta este motivul pentru care exer-
citiul este prezentat sub doua forme : una
care 'il situeaza direct in mediul educativ,
alta care transpune aqiunea in universul
general al muncii, permitind astfel distan(area
Exercitii vizind conflictul de loialitate §i de afectivitate
':i)··~
. ~ ; Dupa ce i-a prevenit pe participantt m
-~-, legatura cu aspectul general a! exercitiului,
- ~; animatorul le incredinteaza fi~a in care sint
{~ ': explicitate situatia ~i constringerile Ia care va
~-~ : fi supus eel insarcinat cu luarea deciziei.
~ ,. Text privind mediul educativ
:t): Asociatia profesorilor liceului din ora~ul X a
·8 organizat o mica deplasare Ia munte. Un grup
a ales sa parcurga o portiune de traseu cu
telefericul. La un moment dat, cablul trans-
portator se rupe lajumatate. iar cabina, imo-
bilizata deasupra unei ripe de cinci sute de
metri adincime, ameninlil cu caderea in orice
moment. Se organizeaza in graba o aqiune
de salvare cu elicopterul. Responsabilul va
cere directorului liceului (ramas in vale) sa
hotarasca ordinea evacuarii, sugerindu-i di
nu vor putea fi salvate, inainte de inevitabila
prabu~lre, decit cinci - ~ase persoane. Directo-
rul liceului sinteti dumneavoastra sau micul
dumneavoastra grup ~i veti avea de facut
alegerea, justificind ordinea pentru care ati
optat. Profesorii sint :
1. Dl Abel, 54 ani, 1,80 m, 80 kg, casatorit,
doi copii, patru nepoti, profesor de educatie
fizica, consilier municipal, ofiter in rezerva,
cavaler a! Legiunii de onoare.
2 . Dra Bernard, 26 ani, 1,60 m, 48 kg,
profesor licentiat in litere. Este logodnica
fiului prefectu1ui.
3. Dna Clotilde, 34 ani, 1,58 m, 60 kg,
divortata, trei copii, profesor titular de mate-
matica.
--------------------------
fata de contextul profesional in care este
practicat, situatie devenita clasica in aqiu-
nile de formare.
Oricare ar fi formula adoptata, e indis-
pensabil ca sinteza sa fie realizata in grup
§i intr-o maniera suficient de ampla, pentru
a permite exprimarea tuturor motivatiilor
care genereaza optiunile.
4. Dl Daniel, 38 ani, 1,70 m, 65 kg , celibatar,
profesor titular de ~tiinte naturale. Principalele
sale hobby-uri : coleqia de fluturi ~i lectura
80 1 • Directorul are ceva indoieli in legatura
cu sanatatea sa mintala .
5. Dna Ectouard, 30 ani, doi copii, 1,65 m,
50 kg, profesor titular de engleza. Este fiica
administratorului liceului .
6. Dl Fernand, 25 ani, I, 75 m, 72 kg, licen-
tiat in istorie . S-a casatorit in urma cu o luna .
7. Dna Gregoire, 45 ani, 1,75 m, 70 kg,
profesor licentiat in matematica, delegat sin-
dical, membra a Asociatiei de certificare a
aptitudinilor pedagogice, corespunzator cate-
goriei sale.
8. Ora Henri, 55 ani, 1,50 m, 40 kg, profesor
titular de spaniola, recent admisa in ordinul
distinqiilor academice .
9. Dna Ines, 40 ani, patru copii, 1,60 m,
52 kg, profesor titular de ~tiinte fizice, sotia
cenzorului liceului.
10. Dl Jacques, 30 ani, casatorit, trei copii,
dintre care unul handicapat, 1,85 m, 75 kg,
profesor titular de muzica ~i principalul lider
a! unui partid politic de opozitie din ora~ul X.
Tocmai a fost desemnat sa- ~i reprezinte parti-
dul Ia viitoarele alegeri legislative, cu reale
~anse de reu§ita.
11. Dna Kleber, 44 ani, cu un copil, vaduva,
profesoara de germana, 1, 75 m, 65 kg; exista
zvonuri conform carora directorul (celibatar)
nu ar fi i:lsensibil Ia farmecele sale.
I. Bulletins officiels (n.tr.) .
COMUN!CAREA !;>I NEGOCIERILE
12. Dl Lucien, 25 ani, 1,85 m, 90 kg, licen-
tiat in engleza, jucator international de rugby,
capitan al echipei ora~ului X, care, peste zece
zile, trebuie sa participe Ia sfertul de finala a!
competitiei de Ia Manoir. Trebuie sa adaugam
ca e nepotul inspectorului pe linie academica ...
Text referitor la o intreprindere
Comitetul de intreprindere a! uzinei X a orga-
nizat o scuna deplasare Ia munte. Scenariul
este identic cu eel precedent. Pre~edintele­
-director general a! uzinei sinteti dumneavoas-
tra sau grupul dumneavoastra ~i va trebui sa
va j ustificati alegerea rae uta in ceea ce prive§te
ordinea de evacuare. Persoanele implicate sint:
I. Dl Abel, 54 ani. 1,80 m, 80 kg, casatorit,
doi copii, patru nepoti. inginer, consilier muni-
cipal, ofiter in rezerva, cavaler al Legiunii de
onoare.
2. Ora Bernard, 26 ani, 1,60 m, 48 kg, secre-
tara Ia Direqie. Este logodnica fiului pre-
fectului.
3. Dna Clotilde, 34 ani, 1,58 m, 60 kg,
divortata, trei copii, infirmiera.
4. Dl Daniel, 38 ani, 1,70m, 65 kg, celibatar,
tehnician. Principalele hobby-uri: coleqia de
fluturi ~i lectura notelor de serviciu.
Directorul are dubii in legaturli cu sanatatea
sa mintala.
Jocul pozitiilor defensive
in incercarea sa de adaptare in raport
cu lumea (familie, activitate etc.), individul
infrunta o serie de situatii care ii pot pro-
voca o anumita anxietate. Fiecare dintre
noi are modurile sale predilecte de a
reactiona Ia aceasta anxietate. in literatura
psihologica, aceste forme de reactie sint
numite mecanisme de aparare sau de eva-
ziune. Acestea au drept functie, in cadrul
personalitatii noastre, reducerea tensiunilor
provocate de existenta cotidiana §i atenua-
rea caracterului infrico§ator al anumitor
realitati pe care nu ne place sa le infruntam.
241
5. Dna Ectouard, 30 ani, doi copii, I ,65 m,
50 kg, administratorul restaurantului din
cadrul intreprinderii. Este foarte stimata de
intregul personal.
6. Dl Fernand, 25 ani, 1, 75 m, 72 kg, maga-
zioner. S-a casatorit in urmli cu o luna.
7. Dna Gregoire, 45 ani, I, 75 m, 70 kg,
maistru de intretinere, delegat sindical, mili-
tanta convinsa ~i eficace.
8. Dra Henri, 55 ani, I ,50 m, 40 kg, infor-
maticianli, recent promovata ca ~ef de serviciu.
9. Dna Ines, 40 ani, patru copii, I ,60 m,
52 kg, sotia directorului intreprinderii.
10. Dl Jacques, 30 ani, casatorit, trei copii,
dintre care unul handicapat; I ,85 m, 75 kg,
cadru comercial. Militant al unui partid politic
de opozitie, tocmai a fost desemnat sa-~i repre-
zinte partidul Ia viitoarele alegeri legislative,
cu reale ~anse de reu~it1i.
II. Dna Kleber, 44 ani, cu un copil. vaduva,
directoare de· personal, I, 75 m, 65 kg ; exista
zvonuri conform carora directorul nu ar fi
insensibil Ia farmecele sale.
12. Dl Lucien, 25 ani, I ,85 m, 90 kg, jucator
international de fotbal, capitanul echipei ora-
§Uiui, care, peste zece zile, trebuie sa participe
Ia disputarea sfertului de finala al Cupei. Tre-
buie sa adaugam ca este nepotul deputatului
de circumscriptie.
0 scurta descriere
Existenta acestor mecanisme de aparare
este un lucru absolut normal, care ne per-
mite adaptarea Ia mediul inconjurator.
Numai atunci cind acestea ne perturbeaza
comportamentul §i viziunea asupra lumii,
ele devin simptome ale unei tulburari
mental e.
Orice persoana normala trebuie sa §tie
care ii sint reactiile de aparare obi§nuite,
spre a-~i putea ameliora adaptarea fata de
lume §i fata de celelalte persoane §i pentru
ca, astfel, sa se poata simti mai bine in
propria piele.
 242 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI NEGOCIERILE 243

Obiective familiarizeze cu mecanismele de aparare,

Scopul acestui joe 1 privind pozitiile
defensive este de a permite fiecarui parti-
cipant sa descopere momentul §i modul
in care sint utilizate aceste mecanisme, in
raport atit cu sine, cit §i cu ceilalti. Pe
parcursul acestui joe, vom prezenta parti-
cipantilor un anumit numar de exemple
privind mecanismele de aparare cele mai
comune, care au putut fi observate in viata
curenta . Participantii -v or fi apoi invitati
sa claseze aceste exemple intr-o anumita
categorie.
Se va putea intimpla, §i acest lucru va
trebui sa fie considerat absolut normal, ca
participantii sa claseze anumite compor-
tamente in categorii diferite fata de cele
propuse de autorul jocului . Scopul jocului
nu e ca participantii sa accepte in mod
obligatoriu punctul de vedere a! autorului,
ci doar sa poata discuta intre ei §i sa se
pentru a putea aprecia importanta acestora
in viata lor profesionala §i in relatiile cu
ceilalti.
Jocul poate fi utilizat alaturi de o expu-
nere pe marginea mecanisme! or de aparare,
pentru a-i motiva pe participanti ~i in vede-
rea unei concretizari a conceptelor.
La incheierea acestui joe, participantii
ar trebui sa fie capabili :
sa intocmeasca o lista cu zece meca-
nisme de aparare, cele mai des
intilnite;
sa defineasca aceste mecanisme in ter-
meni de comportament ;
sa recunoasca, in fata unor exemple
concrete, un tip sau altul de mecanism
defensiv;
sa evalueze caracterul adaptat sau
inadaptat a! unui mecanism de aparare
sau a! altuia, intr-o anumita situatie
sociala.
8. Dupa aceasta prima faza de persuasiune,
dacii mai exista minoritari, ace~tia trebuie fie
sa se alature votului majoritatii, fie sa argu-
menteze din nou. in cazul in care jucatorul
minoritar se dovede~te, in continuare, sigur eli
detine raspunsul bun, el trebuie sa spuna:
,Cer confirmarea" , consultindu-1 pe animator,
care comunica raspunsul propus de joe.
9. in cazul in care jucatorul minoritar ar detine
raspunsul bun (eel prop us de joe), ar obtine
atitea puncte citi jucatori majoritari exista, iar
fiecare dintre ace~tia din urma ar pierde cite
un punct. in cazul in care jucatorul minoritar
ar fi intr-o pozitie eronatli, ar pierde un punct,
iar fiecare dimre jucatorii majoritari ar primi
. cite unul (punctul pe care 1-ar fi primit in
cazul in care jucatorul minoritar s-ar fi retras
~i n-ar fi cerut confirmarea).
10. Jucatorii care nu au votat impreuna cu
grupul majoritar ~i care nici nu au cerut con-
firmarea nu marcheaza nici un punct.
11. in cazul unui vot ega! sau foarte strins,
fiecare judi tor trebuie sa incerce sa-i convinga
pe ceilalti eli raspunsul sau este corect. in
acest caz, toatli lumea va vota in secret. in
cazul in care ~i eel de-al doilea vot ar fi nedife-
rentiat, animatorul ar trebui sa deblocheze
situatia, anuntind raspunsul corect.
12. Ci~tigatoruljocului este eel care a totalizat
eel mai mare numar de puncte dupa ce toate
cele cincizeci de carti au fost jucate.
13. U n animator poate conduce extrem de u~or
trei sau patru grupuri in acela~i timp, deoarece
nu trebuie sa intervina decit cind se cere o
confirmare sau cind existli un vot strins.
14. Grupurile pot sa desfa~oare jocul ~i tara
animator. Pentru aceasta, este suficient sa li
se furnizeze lista celor mai bune raspunsuri ,
creindu-se totu~i cadrul care sa nu le permita
verificarea acestora decit in mod separat, cite
unul o data.
15. La sfir~itul jocului, fiecare trebuie sa cornu-
nice ce 1-a frapat eel mai tare. Care situatie?
De ce? Are legatura cu situatii traite de el
insu~i?

Jocul atitudinilor defensive

.r('!o · Mecanismele de aparare Regresia (3)
;~ 1. Se joaca in mici echipe de trei pina Ia ~ase prezentate in cele ce urmeaza ~i. eventual,
'~ · persoane . . indicatii scune, concentrate, privind definitia Plasat intr-o situatie de frustrare, individul
Refularea (1)
·~'· 2. Fiecarui participant i se inmineaza cite o lor, nemarcind totu~i numarul de referinta a! se reintoarce Ia comportamente ~i reactii
,ffi ;~oaie de raspunsuri, iar fiecarui grup - un fiecaruia . Fiecare participant i~i noteaza, pe Aceasta col)sta in respingerea dincolo de infantile.
J:E,' joc ~e cinci~eci de carJi.. . . . foaia sa de raspunsuri, numarul cartii, urmat
cimpul con~tiintei a unei dorinte sau a unei
;~ ~ 3. F1ecare dmtre cele cmcizeCI de cliqi descne
de eel a! mecanismului de aparare pe care
crede eli 1-a recunoscut in situatia prezentatli amintiri dureroase ori in uitarea unui eve-
ru~ 0 situatie sau un eveniment din viata reala, Proiecfia (4)
niment apropiat, fata de care avem motive
'- considerat a ilustra fiecare dintre mecanis- de respectiva carte de joe.
de teamli. Este tendinta de a atribui celorlalti propriile
' mete de aparare prezentate in cadrul jocului. 6. La sfir~it, toate raspunsurile sint comparate.
4. Cartile sint batute, iar pachetul este ~ezat Daca nu existli unanimitate in cadrul grupului, sentimente ~i motivatii. Aceastli proiectare
pe masa, in a~a fel inc it sa nu se poatli citi . fiecare dintre minoritari trebuie sa explice asupra lumii exterioare permite reducerea
Rafionalizarea (2)
Primul jucator ia prima carte de deasupra motivele alegerii sale, incercind sa convinga sau evitarea anxietlitii provocate de recu-
pachetului, citind descrierea situatiei pentru majoritatea sa-~i schimbe raspunsul. Este un mecanism extrem de comun, care no~terea unor instincte ~i dorinte inavuabile.
ceilalti membri ai grupului. 7. Majoritatea voteaza apoi in secret, fie inca are ca scop justificarea propriilor actiuni,
5. Animatorul a indicat dinainte pe tabla o data pentru acela~i raspuns, fie, eventual, atitudini, opinii, din ratiuni care, aparent,
numele celor zece mecanisme de aparare pentru raspunsul exprimat de minoritate. Deplasarea (5)
sint cit se poate de logice. Acest mecanism
de aparare permite explicarea unui compor- Un sentiment (in general, de agresivitate
tament intr-o manierli relativ rezonabilli, in sau de ostilitate) pe care il incerclim fatli de
1. Joe propus de Richard Kellog, in Pfeiffer e/ al., scopul camuflarii adevliratei motivatii.
Formation aux . relations humaines, ales ~i o persoanli sau fatli de un obiect e deplasat
prezentat de Gerard de Angeli ~i Jean Hebrard, spre un substitut al persoanei sau a! obiec-
Ed. de l'entreprise, 1976. tului respectiv. Acest mecanism se produce
 EXERCIT!I DE COMUNICARE
244
atunci clnd circumstantele nu sint
favorabile exprimarii deschise ~i directe a
acestui sentiment.
ldentificarea (6)
Este un mecanism prin care adoptam com-
portamentul ~i maniera de a fi ale unei
persoane pe care o admiram ~i pe care am
ales-o ca model. Acest mecanism ne per-
mite sa fim acceptati de catre noi grupuri ~i
sa ne integram in interio~l acestora.
Sublimarea (7)
Este procesul prin care nevoi sau motivatii
care au devenit tabuuri pot fi exprimate
intr-un mod socialmente acceptabil (de
exemplu, sexul ~i agresivitatea).
Formarea reacfionalii (8)
Este tendinta prin care individul adopta
comportamente situate Ia antipodul celor
pe care, in sinea lui, le respinge . In acest
fel , el i~i poate ascunde adevaratul senti-
ment sau adevarata motivatie, exprimind,
in mod vizibil, contrariul.
Compensarea (9)
Individul care se simte descoperit intr-un
domeniu incearca sa dep~easca unele limite
intr-un domeniu diferit. Inferioritatea
resimtita poate f1, de altfel, reala sau ima-
ginara.
Fantasma (10)
Este tendinta de a evada intr-o lume a vise-
lor ~i a ideilor, atunci cind problemele reale
~i concrete devin prea cople~itoare. Fan-
tasma poate fi un refugiu ~i o activitate de
compensare a incapacitatii resimtite in
realitate.
Observatie
Cartile de joe utilizate in acest exercittu
contin cinci exemple referitoare Ia fiecare
dintre cele zece mecanisme defensive
descrise mai sus. Fiecare carte are un numar,
cu o cifra sau doua. Pentru a cunoa~te
raspunsul bun, adica acea categorie careia
ii apartine cartea, e suficienta referirea fie
Ia o cifrli unica (in cazul unui numar cu o
singura cifra), fie Ia: unitatea corespunza-
toare (in cazul unui numlir cu douli cifre).
Astfel, cartea 7 apartine categoriei 7 (subli-
mare), ca ~i clirtile 17, 27, 37 ~i 47.
COMUNICAREA $! NEGOCIERILE
Situatiile descrise in jocurile de dirti
8. Un Miat animat de o puternica dorinta
sexuala poate reaqiona uneori criticlnd fetele
~i devenind misogin.
31 . Dl Martin a pastrat, timp de mai multe
saptamini, in buzunarul vestonului sau o scri-
soare pe care sotia il rugase sa o expedieze.
Scrisoarea, destinata soacrei, era o invitatie
catre aceasta de a veni sa petreaca clteva zile
impreuna cu ei.
23. Atunci clnd apare un nou-nascut imr-o
familie, copilul mai mare poate deveni uneori
mai dificil (fiind mai zgomotos ~i cerind mai
multa afeqiune din partea parintilor sai).
25. imr-o societate, atunci cind exista mai
multe grupuri sociale, de rasa sau de religie
diferita, care traiesc impreuna, se poate intimpla
ca, Ia un moment dat, grupul majoritar sa
acuze minoritatile ca ar fi cauza tuturor pro-
blemelor. Aceasta tendinta de a cautp un vine-
vat. un tap ispa~itor, constituie baza tuturor
formelor de rasism.
27. Conform unei metode psihologice, o 4orinp1
sexualii frustratii sau blocatii se poate ex prima
prin pictura sau prin poezie.
6. Atunci clnd Josiane a inceput sa mearga Ia
liceu, a descoperit ca nu era Ia fel de bine
imbracata precum colegele ei de clasa ~i le-a
cerut parintilor sa-i cumpere haine moderne,
pentru a nu fi mai prejos decit celelalte.
19. Patrice a devenit tehnician intr-un labo-
rator medical, dupa ce a ratat primul an de
studii de medicina. in prezent, este unul dintre
cei mai buni tehnicieni ai laboratorului.
4. Persoanele carora le place sa fie ajutate ~i
sa li se rezolve anumite lucruri ii acuzli dese-
ori pe ceilalti ca sint dependenti ~i lene~i.
29. Monique a suferit mult, cind era timra,
din cauza fizicului sau, prea putin feminin,
conform gustului personal. Cu toate acestea,
ea a §tiut sa dep~easca aceasta.lipsa de farmec
fizic, cultivind o atitudine extrem de binevoi-
toare, surizatoare in raporturile ei cu oamenii.
1. Cf[iva dintre prizonierii de rilzboi inchi# in
lagarele de concentrare, dupa perioada de deten-
tie, au fost atin§i de amnezie, fiind incapabili
sa povesteaca ceva din ceea ce au trait.
245
;CO.·
20. Therese este una dintre fetele cu eel mai ' C\1
mare succes din clasa ei. Cu toate acestea, se :..-,.
pare ca nu i~i pierde caput, preferind sa-~i :t·{
gaseasca placerea in a visa Ia ziua in care va Z'
deveni o celebra actrita de cinema , aclamata ~~
de milioane de admiratori. .'~
32. Michel Sarre este unjucator invederat ~i. ~:
de curin?, a p~erdut o su"_la imp~rtanta Ia [O'~
ruleta. St-a revmdut splendtda ma§ma Alfa- ~(f
-Romeo ro§ie, de lux, inlocuind-o cu un ·· ·
batrin Volkswagen. Le-a explicat colegilor
de serviciu ca ii este suficient pentru a
parcurge traseul dintre locul de munca §i
domiciliu.
7. Rodolphe era foarte agresiv ~i se batea
adesea cind era in ~coala primara. Atunci
cind a intrat Ia colegiu, a devenit pasionat de
fotbal, care, intr-un fel, i-a absorbit intreaga
agresivitate.
42. Annie este convinsa ca a fost clasata
printre ultimii Ia ultima verificare Ia chimie
deoarece majoritatea elevilor au copiat. Ea
crede ca e Ia fel de buna Ia chimie cum e Ia
celelalte materii.
41. Jeannette a descoperit o coincidenta destul
de curioasa in ceea ce prive~te frecvemarea
liceului. De fiecare data clnd e programata o
verificare Ia ora de engleza, se treze~te prea
tirziu §i ajunge Ia §coala Ia sfir§itul orei.
21. Unii adulti care au fost victime ale unei
agresiuni sexuale in copilarie au uitat toate
detaliile acestui dureros episod al vietii lor.
3. Michael este un baiat de §ase ani, care
nu a mai udat patul de Ia virsta de trei ani.
Parintii sai s-au mutat de curind, in suburbie,
§i, cit a durat perioada de acomodare in noua
casa, Michael a udat din nou cear§afurile, in
mai multe nopti consecutive.
9. Copilul care nu are predispozitii spre efort
fizic §i sport i§i poate direqiona intreaga
energie §i toate eforturile inspre domeniile
intelectuale.
45. Pierre se leaga mereu de fratele lui mai
mic, flicindu-i mizerii de fiecare data clnd el
insu§i e dojenit de parintii sai.
246 EXERCITII DE COMUNICARE
---------- - --- - ---------- -
35. Dna Loiseau nu intelege de ce, de o
saptamina, sotul sau este atit de iritabil ~i de
prost dispus. Nu e, totu~i. vina ei eli acesta nu
a obtinut promovarea pe care o a~tepta .
34. Roger este un alcoolic invederat, dar care
a reu~it intotdeauna sa le ascunda acest viciu
amicilor sai. De altfel, el e convins ca majori-
tatea oamenilor beau in aceea§i masura.
5. Printre cei mai bunijuciitori defotbal, unii
rateaza uneori un go! pe care le-ar fi fost u~or
sa-l marcheze. in acest caz, li se intimpla
citeodata sa traga ni~te lovituri incrincenate
inspre peluze sau chiar in gambele adversa-
rilor, dupa repunerea mingii in joe.
10. Copiii fntre trei ~i zece ani i~i inventeaza
adesea parteneri de joaca imaginari, care ii
insotesc chiar ~i in somn, care au, de cele mai
multe ori, un caracter ~i un comportament clar
definite ~i stabile ~i care nu le pot provoca
surprize neplacute.
43. Philippe a fost concediat de curind de Ia
intreprinderea unde Iuera. in loc sa caute un
loc de munca, a inceput sa bea, alcoolul
permitindu-i sa uite detaliile dureroase ale
evenimentelor trecute.
37. Louis, un copil af!at in atentia Asistentei
pub lice, a fost prins in flagrant delict de homo-
sexualitate ~i a fost trimis, pentru un timp ,
intr-o cas a de reeducare. De §a pte ani, el s-a
reintegrat, reluind un curs de via¢ normal,
iar acum a devenit unul dintre cei mai buni
fotografi ai revistei Lui.
11. Un licean a uitat ca verificarea Ia geome-
trie, de care se temea, avea loc vineri. Si
to~i. data verificarii era marcata de mai multe
saptarnini in agenda sa.
46 . Tinerele fete af!ate Ia virsta adolescentei
manifesta deseori admiratfe fata de starurile
de cinema §i vedetele dirt lumea muzicii, incer-
cind sa le irnite, imbracindu-se ca acestea §i
adoptindu-le manierele.
33. Michael nu. rateazli nici o ocazie de a le
arata parintilor slii eli este independent §i destul
de mare pentru a se descurca singur. Atunci
cind are insa o mica dificultate cu prieti:nii sai
apropiati sau cu anturajul, ar dori, de·· fiecare
data, ca tatal sau sa-i ofere o solutie.
--------------------------
26. Dl Badin, primarul comunei, are multa
admiratie pentru Generalul de Gaulle. Crede,
de altfel, ca ii seamana §i se straduie~te, atunci
cind vorbe§te, sa aiba acela§i ton al vocii. A
citit toate lucrarile Generalului ~i. de aseme-
nea, toate cartile care s-au scris despre el.
49. Oamenii care au fast fntotdeauna foane
activi de-a lungul vietii, cind devin pensionari,
in general, inventeaza noi moduri de a-~i ocupa
timpul.
12 . Atunci cind Andre a aflat ca nu a trecut
examenul de admitere Ia Politehnica, a pretins
ca, oricum, nu ar fi fost extrem de incintat sa
fie admis in aceasta inalta institutie, preferind
sa absolve printre primii 0 ~coala mai putin
prestigioasa.
14. Dna Mangin i§i acuza deseori prietenii
sau colegii eli sint vorbareti ~i colporteaza
neadevaruri despre o persoana sau alta. Pemru
cei care o cunosc, e evident ca ceea ce critica
Ia altii sint, de fapt, propriile sale tendinte.
40. Guy tocmai a fost exclus de catre directorul
sau din echipa de fotbal in care juca. El a
declarat eli putin ii pasa §i ca directorul va
ramine perplex atunci cind il va vedea jucind,
ca profesionist, in echipa Paris-Saint-Germain.
24 . Femeile cu nevoi sexuale excesive le acuza
adesea pe celelalte ca incearca sa flirteze,
imbracindu-se intr~un mod ostentativ, pentru
a atrage privirile barbatilor.
30. Tinerii din cazarmi sint privati de con-
tactele normale cu femeile, posibile doar in
viata de toate zilele. Este motivul pentru care
ei pun pe pereti fotografii cu tenta sexy, aceste
imagini concretizindu-le visele §i dorintele
ascunse.
36. Christiane este o fetita de patru ani, care
incearca sa o imite pe mama sa. Saptamina
trecuta, ducindu-se Ia baie, §i-a dat cu ruj de
buze §i cu crema de fa¢.
38. 0 mamii care nu §i-a dorit copilul se poate
simti vinovata de acest lilcru. Pentru a combate
acest sentiment ~i pentru a-§i dovedi dragostea
fa¢ de copil, e tentata sa-l inconjoare cu o
atentie, cu o protectie §i o indulgen¢ excesive.
50 . Catherine este, intr-adevar, foarte geloasa
pe micul sau frate, care· tocmai s-a nascut,
COMUNICAREA Sl NEGOCIERILE
r------------- - ------------- -
.fiind convinsa eli nu e fratele ei, ci un soi de
monstru de pe alta planeta.
16. Jacques il admira foarte mult pe unchiul
sau , care e inginer chimist . El a afirmat deja
eli ar dori sa studieze in aceea§i ~coala ca ~i
acesta, urmindu-i profesia.
2. Unii alcoolici pretind eli nu agreeaza atit de
mult gustul alcoolului, dar case simt obligati
sa bea impreuna cu prietenii lor, pemru a nu fi
altfel decit ceilalti.
39. Martine, cind era tinara, §i-a dorit foarte
mult sa piece sa lucreze in Africa, in oricare
dintre tarile subdezvoltate. Casatoria a impie-
dicat-o sa-§i realizeze acest proiect, §i totu§i
este mereu activa in cadrul organizatiilor cari-
tabile care se ocupa de ajutorarea acestor tari.
47 . Copiii teribili, care smulg aripile sau picio-
ru~ele mu~telor ~i care prind ace de siguranta
de spatele catelu~ului lor, au deseori predispo-
zitii de a deveni denti~ti sau chirurgi.
13. Aceastii tfniiriifemeie, dupa o disputa via-
lema cu sotul ei, hotlira~te sa se despartli de
acesta, pentru a se intoarce sa locuiasca Ia
parintii sai, unde spera sa-§i regaseasca rolul
de copil dependent, care a~teapta semne de
indulgenta ~i de dragoste nelimitata.
22. Brigitte nu a fost invitata Ia petrecerea-
-surpriza din seara precedenta. Ea le-a spus
prietenilor ei ca, oricum, chiar daca ar fi fost
invitata, nu ar fi venit, deoarece profesorii
i-au dat mai multe teme ca de obicei ~i nu ~i - ar
fi permis sa iasa.
Denumirea mecanismului defensiv
Numarul clirtii de joe Raspunsul individual I
247
18 . Marie-Jeanne, inca de Ia virsta cea mai
frageda, a avut mereu un sentiment de repulsie
fa¢ de mama ei . in forul sau interior insa ea
nu accepta acest sentiment, care o inspaimintli.
De aceea, in fata prietenilor ei , declara intot-
deauna ca i~i adora mama.
15. Patronul dlui Bertrand i-a tacut ni§te obser-
vatii destul de dure privind aspectul neglijent
~i !ipsa de curatenie a atelierului. Cind s-a
intors acasa in aceasta seara , dl Bertrand s-a
certat cu sotia §i i-a dat ciinelui citeva lovituri
de picior.
28 . Conform psihologilor, oamenii care vor
sa reformeze societatea ~i sa apere moralitatea
publica sint, de cele mai multe ori, persoane
care i~i controleazli cu greu dorintele incon-
~tiente.
48 . Cei carefac campanii contrapornografiei
au, adesea, drept scop incon§tient dorinta de
a-~i combate, de a-~i reprima propriile tendinte.
Pentru ei, este o modalitate de a-i convinge pe
ceilalti de virtutea, de inalta lor moralitate.
17. Recurgerea Ia Jigarii sau Ia pipii este,
adesea, legatli de nevoile pe care le avea copi-
lul mic de a-~i suge degetul mare sau de a
introduce diverse obiecte in gura. A fuma o
tigara este o alta modalitate, mai demna pentru
un adult, de a-§i satisface aceasta nevoie orala.
44. intr-o discutie, eel care se dovedqte eel
mai rigid in atitudinea sa ~i eel mai greu de
convins va avea deseori tendinta de a-i consi-
dera pe ceilalti incapatinati §i opaci Ia ideile
altora.
Raspunsul grupului
 248 EXERCITII DE COMUNJCARE
infruntarea imaginan'i
Este vorba despre observarea unor
sentimente provocate de situatii stresante.
Obiective
1. Facilitarea con~tientizarii privind atitu-
dinile posibile intr-o situatie de conflict ~i
de infruntare intre persoane .
2. Examinarea metodelor posibile de a
reactiona in situatiile de conflict.
3. Introducerea notiunii de negociere, apli-
cata relatiilor interpersonale, ~i prezentarea
capacitatilor necesare pentru practicarea
negocierii in situatiile de conflict.
infruntarea imaginara
;Of'
~CI.l~ Prima fiazii
. .,.
t.-~
~~~· Animatorul explica participantilor ca le va
Z propune un exercitiu prin care fiecare sa devini'i
~~~ ~ con~tient
de propriile reaqii, in situatii de
·::1conflict. Prima parte constituie un exercitiu
:l de imaginatie sau de dezvi'iluire a fantasme-
·() lor, care va dura in jur de zece minute.
~0.;. A doua fazii
~~:t Pregi'itirea : animatorul cere participantilor
sa se a~eze confortabil pe scaune, cu ante-
bratele sprijinite de masi'i, cu ochii inchi~i.
pentru a incerca sa se relaxeze, sa se auto-
exploreze, con~tientizindu -~i senzatiile ~i
fiind receptivi Ia zgomotele din jurul lor.
A treiafaza
infruntarea imaginari'i : animatorul descrie,
pe indelete, urmatoarea situatie :
Mergeti pe trotuar ~i. deodatll, in capatul
strazii, pe aceea~i parte, observati o siluetll
care vise pare familiara. Este cineva cunos-
cut, dar cine oare? Si, pe masura ce va
apropiati , recunoa~teti persoana. Este cea cu
care aveti, in prezent, cele mai multe pro-
bleme. (Urmeazii o pauzii.)
Numii.rul de participanJi : de Ia opt Ia
patruzeci .
Durata : intre patruzeci ~i cinci de
minute ~i o ora.
Materialul necesar ~i instalarea : un
panou, instrumente de scris (pentru toti
participantii), o sala bine izolata fonic.
Concluzie
Conflictele sint inevitabile, uneori putind
fi chiar factori de progres. Nu trebuie deci
evitate, suprimate, ci, dimpotriva, abordate
intr-un mod constructiv. Negocierea este,
probabil, cea mai eficace ~i mai umana
strategie a relatiilor, prin care se pot rezolva
situatiile conflictuale.
Ce veti face ?
Aveti mai multe solutii posibile. Trebuie sa
vii hotariti : ce solutie alegeti? Imaginati-va
scena, ce veti face, ce veti spune, ce se va
intimpla. (0 pauza.)
Acum totul a trecut : persoana a plecat. Ce
simtiti ? Ce ginditi despre ce s-a intimplat?
Sinteti satisf1kut?
A patrafaza
intoarcerea in prezent : animatorul ii cere fie -
caruia sa revini'i, treptat, Ia realitate, devenind
co~tient de propriile senzatii, de propriul corp,
fiind a~ezat pe scaun, de contactul picioarelor
cu podeaua, de zgomotele din jur. Ulterior, le
cere tuturor sa deschida ochii cind au terminal.
A cincea faza
Fiecare va incerca, timp de cinci minute, pe o
foaie de hirtie, o descriere in legliturli cu ce s-a
intimplat, privind persoana intilnitll, ce a flicut
cit a durat respectiva sceni'i, ~i mai ales privind :
- diferitele atitudini posibile, pe parcursul
scenei;
- atitudinea care a fost, in cele de urmli,
aleasa;
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
- --------- - ---- - ---- - - ----
- dificultatile intimpinate;
- satisfaqia in raport cu rezultatul obtinut.
A ~aseafaza
Participantii se impart in mici grupuri de cite
trei ~i le descriu celorlalti scena pe care ~i-au
imaginat-o, reaqia aleasa dintre diversele
posibilitllti ~i nivelul de satisfaqie. in fiecare
subgrup, un raportor va face lista tuturor
tipurilor de atitudine vizate de participanti.
A ~aptea fazii
intregul grup se reune~te din nou, iar anima-
torul noteaza pe tabla toate reaqiile posibile
in fata situatiilor de conflict care au fost men-
tionate in cadrul subgrupurilor.
A optafazii
Plecind de Ia datele obtinute, animatorul face
o scurtll expunere a tipurilor de reaqii posi-
bile in fata unor situatii de conflict, cerindu-i
apoi grupului sa situeze diversele comporta-
meme enumerate in cele cinci categorii pro-
puse mai jos :
"'V' re
I I
Fuga Cal mare Confruntare
Exercitiu de confruntare
Fiecare individ trebuie sa propuna ni§te
criterii care sa permita caracterizarea
comunicarilor din interiorul grupului §i
modul de functionare al acestuia, dupa care
urmeaza 0 discutie intre toti participantii.
249
A nouafazii
Animatorul propune examinarea ~i discutarea
relatiei dintre nivelul de satisfaqie ~i tipul de
strategie utilizat de fiecare.
Variante
• I se poate cere unui participant sa descrie
scena pe care ~i-a imaginat-o, utilizind aceasta
descriere intr-un exercitiu bazat pe jocul de
rol repetat.
• Jocurile de rol se pot derula in interiorul
subgrupurilor, unul dintre participanti jucind
rolul de observator, pe parcursu l infruntllrii
dintre ceilalti doi . in acest fel, pot exista trei
jocuri de rol succesive.
• Participantilor li se poate cere imaginarea
unor situatii de conflict in raport cu une le
persoane din grup, dupa care un participant
voluntar va putea sa joace respectiva scena in
fata grupului.
• Ulterior, intre eel care a jucat scena ~i per-
soana din grup cu care acesta ~i-a imaginal ca
este in conflict poate avea loc o discutie.
• in cadrul subgrupurilor, participantii pot fi
incurajati sli pregateasca confrunti'iri pe care
ar dori, mai tirziu, sa le pi-ovoace in realitate.
Obiective
1. Ameliorarea analizei privind funqio-
narea unui grup.
2. Perceperea partii subiective care mar-
cheaza idealul fiecaruia .
3. Familiarizarea cu unele compromisuri.
 250 EXERCITII DE COMUNICARE
.;.:.:~
Confruntarea
~~ Formatorul indica instructiunile, furnizind
;~ fiecarui participant lista caracteristicilor
~ stabilite.
11-
f'..:;>i
Durata : douazeci de minute, individual, apoi
-~ o jumatate de ora pentru activitatea in grup
,-=t ~i. in sfir~it, zece minute de discutie.
~'
';()~ InstruCJiuni
~~ - inscrieti numarul I in fata propozitiei care
~{ vi se pare cea mai adecvata pentru a defini un
grup echilibrat, apoi num~rul 2 in fata urma-
toarei, conform aceluia~i criteriu ... pina Ia
35, in fata propozitiei celei mai putin con-
forme cu ideea pe care o aveti despre un
astfel de grup. intr-o prima faza, lucrati
individual.
- Ulterior, va trebui sa va puneti de acord cu
ceilalti membri ai grupului privind stabilirea
unui clasament comun a! celor mai favorabile
~ase propozitii ~i a! celor mai putin favora-
bile, tot in numar de ~ase.
Lista caracteristicilor
- Responsabilul faciliteaza stabilirea unui plan
de lucru prin consuitarea tuturor.
- Spontaneitatea nu trebuie sll- ~i piardll drep-
turile nici un moment.
- Daca exista o buna organizare, se poate
Iuera foarte bine ~i intr-un grup mare.
- Fiecare se simte interesat.
- Nu trebuie respinse conflictele dintre
membrii unui grup.
- Liderul de grup este ales numai in funqie
de competentli. · lor de clltre toti participantii.
- in legllturll cu productia grupului, gestionarea
schimburilor ~i regularizarea opozitiilor, e
utilll repartizarea unor roluri complementare.
- 0 sanatoasll competitie intre membri este
oricind incurajata.
- Nu se poate Iuera decit dacll fiecare ~i-a
putut explica sentimentele sau gindurile
ascunse.
- Membrii se ascultll reciproc.
- Exista intotdeauna mediatori care reu~esc
sa aranjeze lucrurile.
- Repartitia initiala a rolurilor ramine stabilll
in interiorul grupului .
- Este bine ca intr-un grup sa existe o pre~e ­
dintie de tip rotativ.
- Litigiile se regleazli printr-o procedura de vot.
- in derularea activitatilor unui grup, trebuie
sa funqioneze arta de a face compromisuri.
- Obiectivele sint bine definite de Ia inceput.
- imr-un grup, e dificil sa se stabileascll obiec-
tive care sa fie agreate de toti.
- Membrilor le face mare placere sa se reintil -
neasca.
- Nu exista o diferentll prea accentuata intre
nivelurile de informare ale unora ~i ale altora.
- Obiectivele grupului trebuie redefinite in
momente oportune, in funqie de situatii ~i de
sarcinile asumate.
- Sint evitate situatiile de conflict.
- Membrii i~i asuma puterea impreuna .
- Se recomanda ca analizele privind ceea ce se
intimpla sa se faca cu umor ~i numai atunci
cind ambianta este foarte destinsll .
- Liderul trebuie sa sugereze un plan pentru
fiecare reuniune .
- Agresivitatea poate fi exprimata deschis .
- Este facilitatll constituirea unor subgrupuri
neformale.
- Subgrupurile pot ie~i din sala de lucru cind
vor.
- 0 data luate, deciziile sint aplicate in litera
- Fiecare i~i poate exprima in sigurantll senti-
mentele.
- Sentimentele sint luate in considerare atunci
cind sarcinile au fost indeplinite.
- Liderul i~i asuma functiile esentiale : pro-
ductia, facilitarea, regularizarea.
- Mernbrii se controleaza reciproc.
- Numarul participantilor nu trebuie sa depa-
~easca cifra opt.
- Deviza grupului este: ,Libertate, Egalitate,
Fraternitate ".
COMUNICAREA $1 NEGOCIERILE
Un joe paradoxal:
,Cele trei tabere"
Este vorba 1 de exersarea unor actori in
situatii paradoxale, in care pot fi, alter-
nativ, dotati cu putere sau subiecti ai unor
amenintari, ceea ce ii obliga sa reflecteze
Ia unele strategii subtile.
Despre maniera de a juca
Prezentind jocul, nu se ~tie daca trebuie
definit un obiectiv precis, care sa asigure
ci~tigarea partidei (capturarea unui numar
exact de prizonieri, de exemplu). in ,Cele
trei tabere", este, intr-adevar, important ca
jucatorul sa descopere el insu~i. tara sa i se
spuna, mecanismul paradoxa! a! jocului. in
fata acestor fenomene neobi~nuite, aparute
brusc, participantii reactioneaza alegind
strategii prudente sau indraznete. urmarind
stabilirea de aliante ~i contraaliante. Pro-
cesul de regularizare care se va produce
intre jucatori ~i intre tabere poate fi consi-
derat ca tacind parte din joe. Interaqiunile
verbale legate de negocieri se conjuga
atunci cu interactiunile motrice propriu-zise.
,Cele trei tabere"
Q~
@ {& @ simpla atingere. Un jucator care a capturat
0 un adversar trebuie sa-l insoteasca in tabara ·
• •
------------------------- -
I . Sursa : G. Guillemard et at.• Le Boustrophedon,
jeux de pleine nature, grandsjeux, Scarabee, 1974.
251
Un moment de oprire naturala a jocului
se produce atunci cind toti membrii unei
echipe au fost tacuti prizonieri. Se poate
constata atunci ca jucatorii care au tacut
capturari nu mai pot ie~i din joe, deoarece
se afla, de acum inainte, in totalitate Ia
discretia adversarilor lor dominanti. Invin-
gatorii nu vor deveni oare invin~i? Este,
desigur, prilejul de a efectua schimburi
contrariante privind regulile legate de victo-
rie ! Astfel, jucatorii pot participa direct Ia
stabilirea regulilor aferente reu~itei .
in momentul in care participantii au
inteles ca nu trebuie sa-~i captureze toti
adversarii dominati, existind riscul de a
deveni ei in~i~i vulnerabili, jocul se poate
derula Ia nesfir~it, printr-un soi de auto-
reglementare. Aceasta absenta a unui sfir~it
precis ~i a unor invingatori desemnati nu
reprezinta un obstacol ; o regasim in nume-
roase alte jocuri sportive traditionale :
,Mingea plasata", ,Galo~ul", ,Cele patru
colturi", ,Paca!itul", ,Ursul ~i gardianul
sau"... Placerea jocului nu rezida in victo-
rie sau in dominarea adversarului, ci in
aventura, mereu reluata, a intilnirii, in peri-
petiile ludico-motrice.
.r.P.-:.
Trei echipe se infrunta circular : fiecare {&");
dintre ele are drept de capturare asupra celei ~
de a doua ~i e vulnerabila fatll de a treia. ~t=1
Membrii fieclirei echipe se pot refugia in f.::C
taberele lor, inviolabile. Capturarea se face prin
sa, neputind fi atins pe traseu. Formind un
lant, incepind de Ia tablira celor care i-au
rap it, prizonierii por fi eliberati de catre par-
tenerii lor, printr-o simpla atingere.
Prin urmare, fiecare echipa amenintll o echipa
ce amenintl\, Ia rindul ei, echipa care o
252 EXERCITII DE COMUNICARE
- - - -- - - - - - -- - --- -- - - --- --
ameninta. Adversarul pe care mi-l fac
prizonier este, in rcalitate, eel care ar putea sa
rna protejeze ! Cum se poate ie~i din asta?
Desfii§urare
Terenu/
Trei tabere sint dispuse in triunghi, aproxi-
mativ echilateral. Fiecare dintre acestea, fiind
bine delimitata, destul de mare (cu un dia-
metru de 4-5 m daca e vorba de un cere, de
exemplu), este marcata prin trasarea unui con-
tur pe sol, eventual cu ajutorul unor obiecte
gasite Ia faia locului (crengute, ace de pin,
mici pietre, mu~chi ... ).
Refugiile trebuie sa fie Ia o distan\ll suficienta,
pentru a permite un joe strategic destul de
liber, care sa nu se reduca Ia o simpla proba
de viteza; de exemplu, pentru a incepe jocul,
se poate avea in vedere o distan\ll imre tabere
de 60 pina Ia 80 m.
Citeva tufi~uri , mici ridicaturi, citiva arbu~ti
sau arbori nu pot impiedicajocul, dimpotriva.
Trebuie, pur ~i simplu, ca respectiva cursa sa
fi e cit mai rapida posibil ~i neexpusa Ia vreun
pericol provenit din mediul inconjurator. Nu e
necesara delimitarea terenului.
Materialul
Jocul nu necesita nici un accesoriu. Avind
in vedere structura relationala a intilnirii, se
recomanda doar asigurarea a trei seturi de
fu lare, de culori diferite, care sa permita dis-
tingerea clara a apartenentei fiecarui jucator
Ia o tabara sau Ia alta.
Pentru a forma echipele, participantii stabilesc
un acord privind procedura de repartizare a
jucatorilor.
A devenit deja clasica desemnarea acestor trei
echipe prin numele a trei animate, care se
domina reciproc : de exemplu, vulpile, care
devoreaza gainile, ele insele capabile sa ucida
viperele, care, Ia rindul lor, pot paraliza vul-
pile. Dupa suibilirea unui acord, echipele con-
stituite se indreapta in cele trei directii· alese,
spre a-§i trasa refugiile.
in momentul in care cele trei tabere au fost
delimitate conform conventiilor adoptate, este
dat semnalul de incepere. Dupa o punere de
-- - -----------------------
acord genera Ia, unii dintre jucatori incep sa se
aventureze in spatiile vulnerabile.
inceperea jocului
Luc, din tabara Vulpilor, observa participantii,
care incep sa se disperseze pe teren, ~i este
tentat sa ramina in tabara sa, deoarece aici nu
risca nimic : adversarii sai, Viperele, nu pot
nici sa-l atinga, nici sa patrunda pe teritoriul
sau. Daca ramine in refugiu, e mai sigur, dar
~i mai putin amuzant ! in acest caz, se lanseaza
spre tabara Gainilor. Situatia se complica. Cea
mai mare parte a jucatorilor din tabara
Gainilor s-au indreptat, Ia rindul lor, spre
tabara Viperelor. A le cauta acolo ar insemna
aruncarea in gura lupului ! Dar cum se poate
proceda altfel? Luc il zare§te pe Dominique,
.o Gaina, in raport cu care are un avantaj, §i se
apropie de el, impiedicindu-i retragerea in
propria-i tabara. Dar, in acest moment, i§i da
seama ca Patrice, o Vipera, care are drept
de capturare asupra sa, a sesizat mi§carea §i
incearca, Ia rindul sau, sa il blocheze. E nece-
sara o atentie distributiva §i neimreruptil..
Dominique a reu~it sa se indeparteze ; daca
Luc reu§e§te sa-l prinda din nou, ii va fi sufi-
cientil. o singura atingere pemru a ~i-1 face
prizonier. insa Patrice, care i§i face acela~i
calcul in legatura cu Luc, se apropie din ce in
ce mai mult §i, curind, i§i demareaza aqiunea.
El incepe sa alcrge dupli Luc, care il urma-
re§te pe Dominique. Deodatil., Luc are o idee :
deoarece Dominique are un avantaj fatli de
Patrice, va incerca sa se debaraseze de acesta
din urmli, aruncindu-1 Ia picioarele lui
Dominique. Prin urmare, Luc initiaza o cursli
in arc de cere, pentru a-1 impresura pe
Dominique §i a-1 interpune intre el §i urmari-
torul sliu. insli Patrice nu se lasli pliclilit;
simtindu-se amenintat, i§i folose§te toata ener-
gia in ultimele mi§cliri §i reu§e§te, dintr-o
suflare, sli-1 atinga pe Luc, inainte ca
Dominique sa se poatli imerpune. Luc este
capturat, Patrice il duce spre tabil.ra sa, tirun-
du-1de brat. in timpul acestei secvente, Patrice
este invulnerabil pe tot traseul de intoarcere :
nu poate nici sa prindli pe cineva, nici sa fie
prins. Ajuns in tablira Viperelor, Luc intilne§te
alte douli Vulpi, prizoniere ca §i el; prin
COMUNICAREA SI NEGOCIERIL E
urmare, se a§azli in capatul §irului §i intinde
bratul, cerind sa fie eliberat.
Juclitorii din tabara Viperelor s-au organizat :
o jumatate dintre ei au plecat in ajutorul parte-
nerilor lor capturati de clitre Gaini, iar restul
au ramas in tabarli, pentru a-i pazi pe prizo-
nieri. De aceea, Vulpile, care vin in ajutorul
coechipierilor lor, au pe cine sa intilneasca.
Din fericire, sosesc jucatorii Gaini, care au
ascendent asupra Viperelor, dar nu indraznesc
sa inainteze, deoarece Vulpile au avantaj in
faia lor! Stind Ia capatul cordonului de prizo-
nieri, Luc are, deodatli, revelatia caracterului
extraordinar al situatiei : Viperele i§i pastreaza
prizonierii ca pret in confruntarea cu Vulpile,
flira vreo alta masura de aparare in fata aces-
tara (in afara de fuga) ; insa, Ia rindul lor,
Vulpile sint descoperite in raport cu jucatorii
din tabara Gainilor (doar daca nu ramin cumva
in tabarli), iar ace§tia din urma au, Ia rindul
lor, motive sa se teama de Vulpi.
Fiecare jucator trebuie sa stea, in mod con-
stant, Ia pinda §i sa tina com de rnai multi
panicipanti in acela§i timp. ,Arnice, ia seama
in dreapta! ", ,Amice, ia seama in stinga! ".
Luc i§i da seama eli unul dintre partenerii sai,
Jean, pare sa se fi pus de acord cu Corinne
(jucatoare Gainli), promitindu-i sa nu o prinda,
cu conditia ca ea sa-l protejeze de Vipere ...
Jocul, privit din alte unghiuri
Acest joe pe echipe este original : el nu
irnplica opozitia frontala a doua tabere, ci
confruntarea de tip triunghiular dintre trei
echipe. A~a cum am notat deja, aceasta
infruntare antreneazii circularitatea drep-
tului de capturare : al Vulpilor asupra
Gainilor, al acestora asupra Viperelor §i
a! Viperelor asupra Vulpilor. Un astfel de
sistem este neobi§nuit, declan§ind forme
de interactiune paradoxale, care pot fi
observate ~i in alte jocuri traditionale, dar
care in "Cele trei tabere" sint ilustrate
intr-un mod extrem de spectacular. Se pot
253
~i amindoi , de ~ i neincrezatori unu l fatli de
celalalt, avanseaza pe furi§ catre tabara. Lydia ,
Vipera, demareaza o aqiune de capturare a lui
Jean, Vulpe , dar, zarind-o pe Corinne, bate
imediat in retragere. intr-.o strafulgerare, pro-
fitli de golul creat §i, atingind mina lui Luc,
elibereaza, dintr-o data, intregul !ant de pri-
zonieri, dupa care se indeparteaza alergind.
Luc §i prietenii sai eliberati i§i iau fularele in
miini §i ridica bratele, pemru a semnala ca
sint in afara jocului pina cind vor ajunge in
tabara lor. La graniia fiecareia dintre cele trei
tabere se desra§oara scene analoage, iar jocul
atinge apogeul.
Recapituliiri ~i observatii complementare
• Contactul §i eliberarea se efectueaza prin
simpla atingere .
• in interiorul taberei sale, fiecare jucator este
invulnerabil. Nici un participant nu are dreptul
de a traversa o tabiira adversa.
• Cind un jucator a capturat un adversar, nu
poate fi prins, dar nici nu poate prinde pe
altcineva (nu se poate captura deci decit un
adversar o data).
• Un jucator elibereaza dintr-o data intregul
!ant de prizonieri, prin simpla atingere a juca-
torului de Ia extrema. Eliberatorul, care
ramine in joe, poate fi, Ia rindu l sliu , atins.
oare scoate Ia lumina particularitatile
acestei comunicari motrice?
Reteaua interactiunilor distincte
Putem numi interactiune distinctii orice
interactiune asociata cu o putere de captu-
rare fata de un adversar (a Vulpii fata de
Gaina, de exemplu) sau cu o putere de
eliberare in re;tport cu un partener (a unei
Vulpi in raport cu o alta Vulpe, de
exemplu). Puterea de capturare corespunde
unui contra fatii de un partener (al unei
Vulpi fata de o alta Vulpe, de exemplu) ,

254 EXERCITII DE COMUNICARE
cu ceilalti participanti. Ei sint ezitanti, ca
corespunzind, in acela~i timp, unei
~i cum nu ~i-ar mai recunoa§te in mod clar
contracomunidiri distincte, de tip negativ,
rivalii, in timp ce, de cealalta parte, adver-
iar puterea de eliberare - unei comunicari
sarii dominati sint desemnati in deplina
distincte, de tip pozitiv. Avem destule date
cuno~tinta de cauza. Aceste conduite, apa-
pentru a putea schita reteaua interactiunilor
rent incoerente, ambigue, nu pot fi oare
distincte ale ,Celor trei tabere".
clarificate din perspectiva retelei interactiu-
Virfurile grafului din figura 1 reprezintli
nilor distincte?
jucatorii, iar arcurile simbolizeaza comu-
Sa aruncam o privire asupra grafului in
nicarile distincte (cu vector pozitiv) sau
discutie. Analizindu-1 mai de aproape, ne
contracomunicarile distincte (cu vector
dam seama eli ascunde un surprinzator
negativ). Se forrneaza, astfel, trei grupuri
paradox.
sudate, legate in mod unilateral, printr-un
circuit al antagonismului, care trece
neintrerupt prin fiecare echipa.
Circulatia dreptului de capturare con- ,Dubla constringere" ludica
fera o mare originalitate acestui sistem de.
Putind captura Vipera care ameninta
interaqiune. Din preocuparea pentru sim-
Vulpea, Gaina o protejeaza, in definitiv, pe
plificare nu am figurat decit un arc negativ
aceasta din urrna. Or, Vulpea incearca sa
intre doua tabere, in timp ce, de fapt, ar
elimine tocmai Gaina I in acest fel, se pri-
trebui sa existe perechi de jucatori.
veaza de singurul ei aliat obiectiv. Captu-
Figura 1 - ReJeaua de interacJiuni distincte rindu- ~i adversarii, orice jucator se expune
ale • Celor trei tabere" Ia propria-i pieire. Acesta este paradoxul
ludic exemplar.
Vulpi Gllini
Figura 2 arata eli aceasta interactiune,
centratli pe o solidaritate indirecta, este o
relatie intre trei jucatori (o relatie ternara),
sprijinindu-se pe un intermediar : in cazul
de fata, Gaina protejeaza Vulpea, amenin-
tind Vipera, care o poate anihila pe Vulpe.
,/
Figura 2 - RelaJia de protecJie indirecta
,,/'
~lpe
Vu Gllinll Vulpe Gliinll
Vipere ~~
- ~
Viperli
.+ interacpune distinctll de solidaritate -----~ interactiune de contact
(eliberare)
____. interactiune de protectie indirectll
---= - ~ interacpune distinctll de antagonism
(contact)
Fiecare jucator, avind drept de captu-
Am.remarcat ca.jucatorii sint, adesea, in
rare asupra jucatorului care i~i ameninta
impas pe teren, lasind uneori impresia eli nu
adversarul dominant, poate, in mod
mai ~tiu in ce mod trebuie sa interactioneze
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
paradoxa!, sa-l protejeze tocmai pe acesta
din urma. Aceasta este sursa paradoxului.
Acest pervers eject ludic, aceastli stranie
inversare a relatiilor e valabila pentru toate
arcurile circuitului : Vipera protejeaza
Gaina, care incearca, totu~i, sao captureze,
iar Vulpea protejeza Vipera, care trebuie sa
incerce sao e!imine. intr-un final, a§a cum
se observa in figura 3, relatia de soli-
daritate indirecta forrneaza un circuit repre-
zentind inversul circuitului de raporturi
antagonice.
Figura 3 - Dubla constrfngere ludicti
+
-- - -~ - - -
+ efect ludic deconcerteaza. Sportul, in gene-
- -- ~- ~
interaqiune de contact
----=--.. interacJiune de protectie indirectll
Interactiunea de protectie indirecta, cu
adversar interpus, instituie un fenomen de
dublii constrfngere : jucatorul este prins
intre doua imperative, care se neaga reci-
proc. ,Ca Vulpe, i~i spune respectivuljuca-
tor, trebuie sa capturez Gainile, insa, cum
acestea neutralizeaza Viperele care rna
amenintli, nu ar fi oare neinspirat sa-mi
elimin aliatii indirecti, fiira de care ~
deveni complet vulnerabil ? "
Reteaua dreptului de capturare este
dublatli de o retea de protectie indirectli,
total inversatli. Intre cele trei echipe, se
255
stabile§te, astfel, un sistem circular de
interactiuni de proteqie, pozitive, care con-
stituie exact inversul sistemului de interac-
tiuni distincte negative. La baza aliantelor
bizare dintre doi adversari care se coali-
zeaza impotriva unui al treilea... inainte
de a se infrunta din nou, unul dintre ei
aparind atunci drept paciilit (lipsit de apa-
rare in fata fostului sau aliat), se afla deci
tocmai aceasta ambivalenta. profunda a rela-
tiilor intergrupale.
Paradoxul in actiune
Jucatorii se acuza uneori de triidare; exis-
tenta unui dublu joe al jucatorilor nu se
datoreaza unui joe dublu a! interaqiunilor,
care cumuleaza, in acela§i timp, antago-
nismul §i solidaritatea ?
Daca i§i captureaza adversarul, juca-
torul se priveaza de protectie in legatura cu
ceea ce il ameninta; daca nu il captureazli,
nu va putea ci§tiga niciodata. Acest pervers
ral, nu ne-a obi§nuit cu un asemenea tip
de schimburi. Sporturile colective, de
exemplu, ilustreaza un model de infruntare
de o transparenta indiscutabila : in interio-
rul fiecarei echipe, raporturile sint perfect
solidare, iar intre cele douli echipe, sint total
antagonice. Ambiguitatea este exclusa, nu
se admite nici un compromis. Acest model
de duel i§i are calitatile sale, dar e departe
de a epuiza toate nuantele posibile ale
comunicarii motrice.
Ca §i alte jocuri paradoxale (,Mingea
plasatli" sau "Galo§ul"), "Cele trei tabere"
il invitli pe copil intr-un univers subtil,
in care conduita rationala, in aspectele ei
legate de opozitie §i de cooperare, trebuie
sa fie inventatli pe parctirsul desfii§urarii
partidei. Jucatorul are posibilitatea de a-~i
stabili singur aliantele, trebuind sa invete
sa negocieze, sa faca uz de amenintare, sa
dejoace §iretlicurile ; mai e necesar §i sa
 EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA $1 NEGOCIERILE 257
256

anticipeze relatiile stabilite de ceilalti, sa , Cartierul HLM 1 " Strada (cu sta(ie de autobuz)
preaqioneze cu buna ~tiinta ~i sa se poatli
orienta intr-un climat de ambiguitate. Far-
mecul jocului rezida in aceastli zona nesi-
gura ~i contradictorie, care lasa o mare
marja de interpretare ~i de initiativa fieca-
ruia.
Jocul ,Celor trei tabere" acorda, in acest
Se propune studierea distribuirii de
locuinte intr-un astfel de cartier, intr-o anu-
mita perioada de timp, cu specificarea
pozitiilor fiecaruia dintre cei angajati in
negociere.
0 "'
1 zll:~J
sl Gascogne ]
3m~ I
E
6"'
4
I Provence j
N

rn
6 7llle-de-r:rancel
fel, un loc central metacomunicarii, adica =
unei comunicari despre comunicare. Nu e
Obiective
vorba de o simpla anecdotli ludica sau de o Teren viran
interpretare subiectiva, apaqinind unui juca- 1. Exersarea in direqia unei activitati
tor sau altuia. A~a cum reiese din analiza
colective .
retelei interactiunilor distincte, ambivalenta
este instituita chiar de corpusul de reguli . 2. Dezvaluirea, prin accelerarea succe-
siunii momentelor, a reprezentarilor ~i a Lista de cereri
insu~i sistemul de interactiuni al jocului -(')
este eel care face inteligibile conduitele motivatiilor fiecaruia. Fiecare lista de cereri va trebui sa fie recopiara, D9: F3N; DlO: F2N; Dll: F4C; Dl2: 'C?.
jucatorilor. Metacomunicarea paradoxala pentru a-i parveni fiediruia dintre participanti. F3N; 013: F4N; 014: F4N; Dl5: F4N; ;,--._
--~
016: F4N; Dl7: F2N. ifo!t'·

.J
este in insa~i inima jocului. Participantul A
Participantul E
·z_
Ati primit, in ordine, cele 15 cereri care urmeaza ~Ill·,
(N : normal; C : confort) : Ati primit, in ordine, urmatoarele 18 cereri:
,Cartierul HLM" Al : F3N; A2: F5N; A3: F3N; A4: F3N; El : F4C; E2 : F2C; E3 : F2N; E4: F2N; ~•J
)(,/ "1
uC\11
tiC")~ Formatorul
prezintii exercitiul in termenii in patruzeci de minute, trebuie sa distribuiti, AS : F3C ; A6 : F2N ; A7 : F2N ; A8 : F3N ; E5 : F4N ; E6 : F3C ; E7 : F3C ; E8 : F3N ; ~fi';
:i'...rAurmatorii :
de comun acord, toate aceste locuinte, tinind A9: F4N; AlO: F4C; All: F2C; Al2: E9: F4C; ElO: f2N; Ell: F3N; E12: ,0 .
com, atit cit se poate, de ordinea cererilor ~i Q',
,
?tJ~ Voi toii constitui[i membrii biroului respon-
F2C; Al3: F3N; Al4: F3N. F5N; E13: F3N; E14: F3C; El5: F4N;
· Z' sabil cu spa{iul locativ al unei comunita[i de dorintele exprimate de solicitanti.
Puteti lua hotliriri in mod liber, pe loc, in
Participantul B
E16: F5C; E17: F5N; El8 : F5N.
::w' diner-o suburbie parizianii. Fiecare dintre voi Ati primit, in ordine, urmatoarele 8 cereri : Parlicipantul F
~::!5;1 a inregistrat un anumit numar de cereri din functie de orice informatie suplimentara,
necomradictorie in raport cu datele de care 81: F5N; 82: F5N; 83: F2N; 84: F3N; Ati primit, in ordine, urmatoarele 17 cereri :
~-=~ partea unor familii din cartierul siiu ~i fine,
85: F2N; 86: F5N; 87: F4N; 88: F5C. Fl : F2N; F2: F3C; F3: F4C; F4 : F2N ;
~~ binein[eles, sii le dea un raspuns cit mai dispuneti, daca acestea sint suficiente pentru a
vli indeplini sarcina. F5 : F4N; F6: F3C; F7: F3N ; F8 : F5N;
:!Qi satisfacator". Participantul C F9: F3N; FlO: F4N; Fll: F3C; Fl2:
f.e;!. Cererilor le este atribuit cite un numar de Cele ~apte imobile sint identice, fiecare avind Ati primit, in ordine, urmatoarele 30 de cereri : F5N; F13: F4N; F14: F4C; Fl5: F2N;
ordine (in functie de momentul depunerii lor un parter ~i trei etaje, in total 16 apartamente, C1: F4C; C2: F5N; C3: F4N; C4: F4N; F16: F2C; Fl7: F3N.
in fiecare cartier). Precizarile privind mliri- dintre care : C5 : F5C ; C6 : F4C ; C7 : F2C ; C8 : F3N ;
mea apartamentului dorit vizeazli numarul - 5 apartamente Ia parter : 2 F2, normal ; 2 Participantul G
C9: F3C; ClO: F2N; Cll: F3N; C12:
de persoane care compun familia solicitan- F3, normal; 1 F4, normal. F4C; C13: F4N; C14: F4N; C15: F3C; Ati primit, in ordine, urmlitoarele 19 cereri :
tului, iar cele referitoare Ia confort - nivelul - 4 apartarnente Ia etajul I: 2 F3, normal; 2 C16: F4C; C17: F4N; C18: F4N; C19: Gl : F2N; G2 : F3C ; G3 : F2C ; G4 : F3N ;
venitului. · F4, normal. F3C ; C20: F3N ; C21 : F2N ; C22 : F3N ; GS: F3N; G6: F5N; G7: F4C; G8: F3N;
Un nou ansamblu imobiliar tocmai a fost pus - 4 apartarnente Ia etajul II: 1 F2, confort; 1 C23 : F2N ; C24 : F2N ; C25 : F5N ; C26 : G9: F4N; G10: F3C; Gll: F4C; G12:
Ia dispozitia biroului comunal de locuinte. F3, confort; 1 F4, normal; 1 F4, confort. F3C ; C27 : F4N ; C28 : F3N ; C29 : F2N ; F4N; G13: F2N; G14: F2N; G15: F4N;
Locuintele disponibile se carilcterizeazli prin : - 3 apartamente Ia etajul Ill: 1 F4, confort; C30: F4N. G16: F3C; G17: F5N; G18: F3C; G19:
F5C.
- mlirime (patru tipuri : de Ia F2 Ia FS) ; 1 F5, normal; 1 FS, confort. Participantul D
- confort (doua tipuri: normal ~i confort). Total : 16 X 7 = 112 apartamente. Ati primit, in ordine, urmlitoarele 17 cereri :
-------------------------- Dl: F2C; D2: F2C; D3: F3N; D4: F2C;
D5 : F3N ; D6: F5C ; D7 : F3N ; D8 : F2C ;
I. Habitation a Ioyer modere (Locuin~ cu chirie
moderata] (n .tr.).
- - - - . -- · - - - - · - - - - -
 CAPITOLUL 1

CONVERSATIE ~~ COMUNICARE

Formarea pentru practicile conversationale, fie ca e vorba de cele cuprinse in sfera in orice comunicare sau relatie se impune decelarea atit udinilor existente Ia
cercetarii din ~tiintele umanistice, de cele legate de psihoterapie sau, mai simplu, de cele din nivelul eel mai profund al personalitiitii §i a comportamentelor care se manifestii in
domeniul marketingului, at sondarii audientei ~ i at evaluarii , se poate dezvolta in doua mari modurile de exprimare, atit de variate.
directii: cunoa~terea unor game multiple de comportamentc intcrpersonale ~i, complementar, Acela§i comportament axat pe intrebiiri poate apiirea, de exemplu, intr-o forma
antrenarea in sensul observarii a ceea ce se petrece in cadrul unor conversatii variate,
temperatii sau, dimpotrivii, agresivii, traducind atitudini extrem de diferite,
con form concepfiilor care sint puse in joe.
0 situatie conversationala intre doua persoane prcsupune posibilitatea de a putea realiza percepute ca atare de interlocutor. Un ton prea lejer poate da impresia de dezinteres
schimburi reciproce, intr-o maniera suficient de profunda, prin cvitarea, in primul rind, a profund, in pofida vocabularului folosit §i a politetii de suprafatii. Tonul prea
tuturor stingaciilor de limbaj, care pot bloca comunicarea, impiedicind exprimarea punctelor politicos poate fi perceput ca o respingere ascunsii .
de vedere, a sentimentelor sau a previziunilor. in al doilea rind, e importanta evitarea
crisparii, a blociirii intr-o atitudine autodefensiva in raport cu propriile puncte de vedere.
Exista, desigur, mai multe modalitati de manifestare. Cele doua persoane pot incerca sa Atitudini daca adresez 0 intrebare, rna inscriu intr-un
se informeze reciproc, aprofundindu-~i astfel modul de a gindi, sau, dimpotriva, se pot situa comportament de interogare, dar e impor-
pe pozitii diferite una fata de cealalta: in acel moment, conversatia se poate transforma in ~i comportamente tant sa se inteleaga ce se ascunde dincolo
int erviu, fara a exclude posibilitatea existentei unei reciprocitati ~i a unui anumit nivel de de aparente.
intelegere intre interlocutori, ciici conversatia, parte integranta a comunicarii, nu poate fi Distinqia atitudine - comportament este
conceputa fara o aprofundare a schimburilor dintre persoanele implicate, in special dacii e
extrem de importanta . Fata de o anumita
vorba, de exemplu, de un formator, de un psiholog, de un consilier, de un psihiatru etc.
Aceasta const ituie una dintre preocuparile omului de ~tiinta american Carl Rogers (~i ale persoana, pot avea o atitudine constringa- Finete ~i complexitate
echipei sale), care ne-a sugerat, in repetate rinduri, ca am putea sa incercam sa intelegem toare sau una de neutralitate binevoitoare si
mai bine ce se intimpla atunci cind e~ti interlocutor intr-o situatie conversationala ori cind voi adopta comportamente care imi vor Unul dintre exercitiile care au fost puse
e~ti intervievator sau intervievat intr-o situatie specifica, de interviu. Este posibil ~i de dorit exprima atitudinea sau, din contra, o vor Ia punct de cineva .c aruia ii datoram mult,
sa nu se produca cantonarea intr-o simpla atitudine conversationala, de rutina, necontrolata, disimula. Daca se doreste deci ca o comu- Elias Porter, asistent a! lui Carl Rogers, ne
ci sa se tinda spre o con~tientizare a situatiei, ameliorindu-se pe parcurs comportamentele, nicare sa se desfiisoare in mod armonios si permite sa demonstriim faptul ca intreblirile
corectindu-se o prima interventie stingace prin alte interventii, care pot clarifica ~i nuanta nuantat, e indicat sa se evite orice conflict
comunicarea. "aparente" au, Ia nivelul atitudinilor, cadre
intern, in cazul oricaruia dintre interlo- de referinta extrem de diferite. Tocmai aceste
E necesar sa se ajunga in punctul in care comportamentele adoptate in timpul unei
cutori, intre atitudini ~i comportamente. subtilitati, aceste complexitati se cuvine a
conversatii sa poata facilta continuarea comunicarii ~i aprofundarea ei, dincolo de precautiile
~i tatonarile inerente. De fapt, nimeni nu e con§tient in totalitate de ceea ce ginde§te sau simte
Aceasta presupune antrenament ~i atentie, fi descoperite si valorificate in cadrul unui
intr-adevar, §i pentru aceasta fiecare are nevoie sa-§i imbogateasca, putin cite putin, propria ce pot fi dobindite gratie unor exercitii stagiu de formare privind conversatia §i mai
reflectie, propriile informatii pe care le adreseaza interlocutorului, precum ~i modul de ca acelea pe care Ie vom descrie in cele ce ales in anumite contexte organizationale :
primire a tuturor elementelor pe care acesta i le impart~e§te. urmeaza ~i care le vor putea da practi- vizind profesorii, in raport cu e levii, ca
P rin urmare, exercitiile pe care le vom prezenta au in vedere confirmarea -faptului ca cantilor un sentiment de securitate ~i posi- si cuplurile familiale (un partener fata de
indivizii pot fi in masura sa controleze situatiile cele mai frecvente, prilejuite de intrevederi, bilitatea de a introduce o oarecare variatie celalalt si amindoi fata de copii) si, in gem!-
interviuri §i, mai ales, de activitatile profesionale de orice natura, dar §i de relatiile amicale. in modul lor de manifestare in relatiile cu ral, toate profesiile legate de informatii
Numai observindu-~i comportamentele pe care le adopta instinctiv in timpul unui schimb, o ceilalti. ~i comunicare. Necesitatea antrenarii este
persoana poat e deveni con~tienta de propriile atitudini ~i de interesul pe care il poate avea de
Atitudinile, fiind mai profunde, sint, evidenta, daca nu se doreste expunerea Ia
a le ameliora, intr-un mod coerent, rational.
implicit, mai complexe, in timp ce com- situatii ridicole, cum se pot auzi ~i vedea
portamentele sint observabile oricind : zilnic Ia radio si televiziune.
262 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Acestea presupun, desigur, existenta in
punctul de plecare a unor refteqii in acest
sens, a unei atentii metodice, indreptate
ditre persoana interlocutorului, cu evitarea
oridirei retrageri, distante, disipari sau a
oriciirei atitudini negative de distantare,
care sa provoace anumite fracturari ale inte-
legerii. in acest sens, e necesara o anumita
organizare, o intrevedere neavind Joe ori-
cum ~i oriunde , ea reclamind un anumit
grad de confort ~i de lini§te.
Varietatea exercitiilor
in plan practic, vom intilni anumite tipuri
de exercitii focalizate pe modurile de ascul-
tare §i alte tipuri, ce nuanteaza modurile
de interventie utilizate pe parcursul unei
conversatii. Dar cum se prezinta o schema
de antrenament, de perfeqionare vizind
conversatia? Mai intii, e necesar sa-i stabi-
lim structura : Ia inceput, daca cineva ni se
adreseaza, poate avea rolul de solicitator,
confruntindu-se cu o serie de dificultati, de
doleante, temeri, incertitudini. El trebuie
sa fie ajutat sa expliciteze ceea ce dore§te
sa exprime, caci nu se poate explica totul
chiar de la intrarea in joe. Mai e posibil
ca respectiva persoana sa fie interesata de
propriile noastre activitati ~i ginduri.
Pentru exprimarea oricarei ipoteze,
trebuie sa avem o perceptie clara asupra
propriei noastre situatii. Aceasta poate fi
definita la nivel profesional : putem fi, de
exemplu, consilieri, psihologi, profesori,
persoane investite cu vrei.m rol institutional
sau, dimpotriva, tar-a nici un rol definit.
Important e, evident, sa intelegem ce rol
joaca fiecare sauce rol dore§te sa-i impuna
celuilalt.
Yom avea unele faze de-a lungul exerci-
tiilor in care vom analiza direct ceea ce se
petrece pe parcursul unei conversatii, dar
vom putea, in egala masura, examina unele
conversatii transcrise, pentru a constata
modul in care se desra~oara lucrurile. Caci
anumite ·instrumente nu pot fi stapinite
decit gratie unor exercitii prealabile, iar
inainte de a produce muzica unei comu-
nicari armonioase, pline de rezonante, se
impune intelegerea modului in care pot fi
solfegiate notele variate ale comportamen-
telor noastre .
Efectul de inchidere
De regula, precautiile ce trebuie
asumate pot explica, intr-un fel, faptul ca o
parte a Iucrarilor care au fost consacrate
problematicii conversatiei s-au situat, mai
intii, in cadrul unui demers nondirectiv,
deoarece parea a fi necesara evitarea preci-
pitarii intr-o anumita direqie sau spre o
anumita decizie, a§a cum de prea multe ori
oamenii au tendinta sa procedeze, incheind
prea repede un proces de comunicare aftat
in curs de desfa§urare, din cauza unei ineqii
intretinute de ceea ce am numit eject de
fnchidere. Comunicarea necesita desfa§ura-
rea intr-un anumit spatiu - timp, rara preci-
pitare, orice inchidere prematura antrenind
blocaje, replieri ale fiecarei persoane asupra
ei inse§i.
Yom studia deci anumite tipuri de con-
versatie, dar numai dupa ce vom explora
un oarecare numar de categorii de compor-
tamente, prin intermediul exercitiilor de
antrenament a caror gama o vom prezenta
in continuare. Pentru toate acestea, vom
gasi un punct de sprijin in lucrarile lui
Elias Porter.
Elias Porter
Acesta a publicat, in anii '50, sub titlul
An introduction to therapeutic counseling,
o Iucrare care a fost larg utilizata, am putea
CONVERSATIE SI COMUNICARE
spune chiar plagiata, de nenumarati
formatori . in aceasta lucrare, extrem de
originala, autorul ne prezinta o tipologie,
o caracterizare a comportamentelor, prin
prisma unei relatii conversationale, tera-
peutice sau de alta factura, cu evidentierea
fundalului atitudinal aferent.
intr-un cuvint introductiv, Carl Rogers
subliniaza citeva paradoxuri ale caqii. De
exemplu, nu se spune ca exista o singura
modalitate de a proceda in comunicare, o
singura tehnica, ci sint prezentate diverse
maniere, neprecizindu-se care e buna, care
e nerecomandata, fiecare fiind oportuna
intr-o anumita faza a conversatiei §i putind
sa nu fie intr-o alta. Apoi, acestea au anu-
mite efecte, ce pot fi prevazute in contextul
imediat al comuniciirii (§i, eventual, dupa
un anum it timp), iar cunoa§terea acestor
Iucruri poate face posibila corectarea lor,
modificarea sau, din contra, completarea
lor cu alte elemente. Problemele aferente
conversatiei §i natura unor interventii ale
diverselor persoane sint extrem de bine
punctate. Fiecare este plasat intr-o situatie
de reftectie personala.
0 astfel de conceptie practica nu a fost
intotdeauna respectata in Franta, unde for-
matorii au utilizat unele categorii ale lui
Porter, dar plecind de Ia presupozitia ca
exista categorii mai bune §i instituind astfel
un fel de ierarhie, in special in favoarea
comportamentelor de reformulare, de reex-
primare, celelalte tipuri fiind considerate
mai putin bune §i, uneori, in mod direct
nerecomandabile.
Desigur, a prezenta un set de tehnici
poate parea, a§a cum o recunoa§te Porter
in prefata sa, dintr-o perspectiva umanista,
oarecum §Ocant, extrem de directiv, apasa-
tor in raport cu individul, care ar trebui
sa ramina liber. in realitate insa, tocmai
printr-o raportare Iucida Ia ni§te grile de
comportament ne putem edifica cu privire
la adevaratele intentii pe care le nutrim fata
de cineva, putind ajuta respectiva persoana
263
sa inteleaga mai bine ceea ce o anima ~i nu
a fost inca formulat.
Dupa cum spune autorul, o tehnica data
nu e directiva sau nondirectiva in mod
intrinsec, ci numai in raport cu ipoteza
formulata. in mod similar, comportamentele
nu sint caracterizabile in absolut, ci prin
raportare Ia atitudini, care le nuanteaza,
conferindu-le unele aspecte particulare.
Cele cinci categorii
ale lui Rogers ~i Porter
Atunci cind ajungem Ia consideratiile
de ordin practic, ne dam seama ca Rogers
~i Porter au evidentiat existenta a cinci cate-
gorii de comportamente, aplicabile unor
situatii de consiliere sau conversationale :
comportamente care vizeaza o definitie a
situatiei conversationale ; comportamente
care au ca obiect formularea problemelor
§i urmarirea evolutiei lor; apoi, drept cea
de-a treia categorie, unele procedee de
dezvoltare a perceptiei asupra situatiilor.
Urmeaza o categorie in cadrul careia sint
incluse unele informatii §i, in sfir§it, o alta
prin care se enunta solutii practice, in vede-
rea adoptarii unei decizii.
Tot acest ansamblu este inscris intr-un
tabel 1 , care dezvaluie pluralitatea analize-
lor care ii pot aduce un plus de claritate
celui care dore§te sa ajute o persoana sa se
explice mai bine.
Porter distinge, apoi, cele cinci atitudini
de baza care pot fi adoptate in cadrul unei
conversatii, permitind alegerea unor
comportamente :
- o atitudine sau intentie de sprijin, de
interogare, de provocare la discutie ;
- o atitudine sau intentie didactica
(teaching), interpretativa;
I. Cf. La relation d'aide et Ia psychothirapie
(Counseling and Psychotherapy), ESF, n' 11 ' ed ..
1991.
264 FORMAREA PENTRU CONVERSAT IE
- o atitudine sau intentie evaluativa,
activa, sugestiva, moralizatoare;
- o atitudine sau intentie de sustinere,
simpatie, reasigurare, moderatie ;
in sfiqit, o atitudine de intelegere, inte-
lectuala, afectiva, de apreciere 1 •
De regula, regasim aceste cinci mari
categorii in toate formele de exercitii care
se utilizeaza , in special pentru formarea
privind sondajul §i marketingul , pentru cea
legata de terapeutica §i de cercetare.
in ceea ce ne prive§te, vom prezenta o
serie mai ampla de categorii .
Uzajul. Citeva observatii
Ghidurile de dialoguri sau conversatii
inregistrate arata, in cazul unei comunicari
reate, multitudinea unor comportamente
care stau Ia baza schimburilor dintre
persoane, invitindu-ne sa intelegem in ce
masura un interlocutor dore§te sa comunice
sau nu. E bine ca indivizii sa se exerseze in
directia cunoa§terii intregii claviaturi de
raspunsuri posibile §i a tonalitatilor notelor
disponibile, pentru a putea obtine, in ciuda
dificultatii aparente, o adevarata armonie a
schimbului, cu disonantele sale implicite.
in acela§i timp, sintem ajutati sa emitem o
intreaga serie de ipoteze prudente, care se
clarifica in mod progresiv, prin intermediul
dialogului, §i care vizeaza sentimentele,
pozitiile, valorile pe care o persoana se
straduie§te cu greu sa le explice.
Conversatia ~i mijloacele
tehnologice
Diverse exercitii pot fi efectuate cu
ajutorul unei inregistrari video sau al unui
I. E. Porter, An introduction to therapeutic
counseling, Moughton Millin Cy, 1950, p. 70.
film-ancheta, ori pe marginea unei terapii 2
sau, pur §i simplu, prin studierea unui
scenariu.
Pentru o persoana sau un grup de per-
soane care Iucreaza impreuna, una dintre
practicile de formare recomandate de catre
Rogers este intreruperea, Ia un moment
dat, a citirii textului unui dialog, pentru ca
fiecare sa-§i spuna, referitor Ia ceea ce s-a
petrecut in cadrul ultimelor cinci sau §ase
schimburi : ,Care ar fl. comportamentul pe
care l-a$ adopta, mesajul pe care l-a$
formula ? ". Fiecare trebuie sa-§i noteze
versiunea §i sa o comunice ulterior, pentru
a putea fi comparata cu cea a lui Rogers, in
cadrul unei discutii.
Analizind ansamblul documentelor, se
observa marea varietate adoptata de
Rogers . 0 vom regasi putin mai departe (in
capitolul 4), detaliata in interiorul textului
referitor Ia comunicarea rogeriana .
Exercitiile care urmeaza au fost clasate
in doua capitole. Primul (,Varietatea com-
portamentelor conversationale ") este con-
sac rat unor exercitii multiple, care servesc
reperarii unor comportamente ale caror
efecte pot fi reliefate §i a caror formulare
urmeaza a fi insu§ita de catre persoanele
aflate in stagiul de formare . Acest capitol
cuprinde o serie de caiete de lucru, de
documente §i de texte teoretice destinate
clarificarii activitatilor legate de ascultare,
de interventie sau de ajutor.
Cel de-al doilea capitol (,Dinamica unei
situatii <<fata in fata>>") este centrat pe un
antrenament efectuat in directia observarii
unei situatii conversationale §i, prin
intermediul_unor fragmente de dialog, a
unei analize apofundate pe marginea
schimburilor interpersonale.
2. Un prim exemplu privind o serie de conversatii
terapeutice, realizate de Rogers insu~i. vom
putea gl!si in lucrarea publicatl! in Franta sub
titlul La relation d'aide. et Ia psychotherapie,
din care a doua parte contine nouli dialoguri
intre autor ~i unul dintre studentii sl!i.
CAPITOLUL 2
VARIETATEA COMPORTAMENTELOR
CONVERSA TIONALE
Conversatia, care reune§te, intr-un dialog evolutiv, doua persoane de
temperamente diferite §i cu roluri sau statute distincte, trebuie sa fie feritii de
riscurile unor schimburi greoaie (in limba de lemn), de imprecizia sentimentelor
exprimate, de manipularea subteranii, de comprimarea faptelor evocate, de o rup-
turii prematurii, de descurajare §i, in sfir§it, de o rutinii deprimanta.
in acest sens, se pune problema de a face explicita, mai ales pentru persoanele
responsabile din punct de vedere profesional, conduita adecvata conversatiilor (fie
ca sint de consul tare, de evaluare, de sondaj, de control a! gestiunii, de cercetare sau
de terapie), ca §i multiplele tipuri de riispunsuri sau interventii posibile pe parcursul
schimburilor §i consecintele probabile (diferite, in functie de fiecare tip de interventie
utilizat), in perspectiva continuarii comuniciirii.
in miisura in care piistreazii in memorie intreaga serie a comportamentelor de
dialog sau de riispuns §i dacii s-a putut exersa in practicarea lor, un locutor va putea
dispone de posibilitatea efectuiirii unei alegeri gindite in fiecare etapii a unei
conversatii, asigurindu-i astfel continuitatea §i progreso! spre o mai mare claritate:
in ace! moment se poate produce o elucidare de tip cathartic, in avantajul ambilor
interlocutori, calitatea dialogului putind fi salvatii.
Exercitiile cuprinse in documentele acestui capitol au deci ca prim obiectiv
con§tientizarea de ciitre indivizi a gamei extrem de extinse a comportamentelor
posibile. Un al doilea obiectiv este familiarizarea, exersarea privind diversele tipuri
de comportament, ca riispuns Ia un fragment din interventia unui interlocutor, in
timpul unei conversatii. Cel de-al treilea obiectiv constii in stimularea fieciiruia in
directia adoptiirii, cu o U§Urintii din ce in ce mai mare, a pluralitatii de compor-
tamente posibile Ia un moment dat, ca replica Ia un fragment de conversatie.
Din toate acestea pot rezulta o con§tientizare a ceea ce se petrece cu adevarat in
interiorul unui schimb, ca §i o stiipinire mai subtila a modalitatilor de interventie,
sub semnul respectului fata de interlocutor §i al claritatii in ceea ce prive§te propria
persoana.
266 FORMAREA PENTRU CONYER SATIE
Mod de utilizare
Exercitiile 1 propuse aiel utilizeaza
fragmente de conversatie carora le pot
corespunde nenumarate raspunsuri, tradu-
cind diferite tipuri de comportamente §i
putind explicita, mai mult sau mai putin
clar, unele atitudini profunde.
Obiective
1. Studierea, spre a putea fi utilizata cu
mai multa suplete, a unei game de compor-
tamente mai intinse decit cea care e de
obicei reperabila intr-o situatie de dialog.
2. Plasarea in fata unui interlocutor ~icon­
§tientizarea efectului produs de propriile
comportamente (prin capacitatea lor de
inducere a unor reactii proprii intervie-
vatului, dar §i de revelare a atitudinilor
reale pe care le avem fata de respectiva
persoana).
3. Dobindirea capacitatii de a clasifica
varietatea comportamentelor utilizate de
interlocutor.
4. insu§irea obiectivelor particulare aparti-
nind unor variante ale exercitiilor propuse.
Organizarea din punct
de vedere material
E necesar sa se dispuna :
de unele fragmente de conversatie (intre
care se pot inscrie §i exemplele cuprinse
in documentele care urmeaza) ;
eventual, de magnetofoa:ne;
daca e nevoie, de elementele situatio-
nale care pot fi obtinute prin interme-
diul tehnicii minicazurilor.
I. Aceste exercitii se bazeaza pe o metoda de for-
mare testa!a, inspirata de lucrlirile lui Elias
Porter, Carl Rogers ~i Max Pages.
Desfa~urare
Primafazii
Dupa ce a distribuit documentele necesare,
animatorulle cere participantilor sa parcurga
cu atentie gama de comportamente prezen-
tata, raportata Ia doua exemple, incercind
sa evidentieze impreuna unele nuante
(documentul 134). Ulterior, se poate initia
o discutie privind tipologia aces tor multiple
comportamente, care formeaza, simbolic,
razele unui soare (documentul 135).
A douafazii
Participantii sint invitati sa analizeze un
fragment de conversatie, urmat de cinci
raspunsuri, a§a cum exemplifica documen-
tul 136, pentru a incerca sa repereze tipul
de comportament Ia care se refera fiecare
raspuns. Animatorul verifica §ida explicatiile
necesare. Participantii continua exercitiul,
cu alte exemple, urmate de cinci raspun-
suri, accelerind putin cite putin ritmul de
codificare, conform gamei prezentate in
documentul 134.
A treia Jazii
Se poate folosi, de asemenea, un exemplu
elaborat pe marginea unui text §i a unui
context literar (documentul 138).
Prin studierea fasciculului, participantii
tree, apoi, Ia unele fragmente de conver-
satie, urmate de opt raspunsuri, continuind
sa accelereze ritmul (documentul 139). Ei
pot sa consulte, in egala masura, docu-
mentele 141 §i 142, mai complexe.
A patra fazii
Participantii incearca, in sfir§it, sa ela-
boreze raspunsurile corespunzatoare unor
fragmente de conversatie, conform unei
VARIETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE
serii de cinci tipuri de comportamente,
indicate in prealabil (documentul 143).
A cincea fazii
Participantii incearca sa elaboreze raspun-
surile corespunzatoare a doua fragmente
de conversatie, utilizind intreaga gama a
comportamentelor (documentul 144).
A ~asea fazii
Ei vor incerca sa se perfectioneze, pentru
a-§i putea situa tendintele implicate de mul-
tiple comportamente, in special de intero-
gare §i de reformulare (documentul 144),
dar §i pentru a putea prevedea efectele pro-
priilor alegeri (documentul 145).
Valorizarea exercitiului
Formatorul analizeaza diferitele tipuri
de raspunsuri, reluind ~i generalizind
observatiile ce s-au putut face pe marginea
lor, explicind semnificatia §i consecintele
fiecarui comportament §i subliniind di
exista riscul accentuarii dependentei sau a
angoasei celui care so lie ita intrevederea fap
de eel caruia i se solicita (a se vedea
descrierea consecintelor pe care Ie pot avea
diferitele comportamente conversationale
in documentull46, care poate servi ca baza
pentru o expunere sau pentru o Iectura).
Vom nota ca e important ca formatorul,
ffira sa privilegieze un comportament
anume, sa aminteasca utilitatea, prea putin
II valorificata, a comportamentelor de rever-
berare sau de intelegere din cadrul conver-
I satiei §i al oricarei forme de comunicare.
Se vor putea arata bogatia comporta-
mentelor de intelegere (prin studiul cuprins
I in documentul 147), ca §i aspectul umanist
al unei relatii conversationale (prin docu-
mentul 148).
I
I
267
Variante
I. Exercitiul poate incepe in mod diferit.
in timpul primei faze, animatorul poate
prezenta un fragment de conversatie, urmat
de mai multe raspunsuri (cinci, de exem-
plu), cerindu-le participanti1or sa exprime
ce simt in raport cu fiecare dintre ele.
Observatiile acestora sint, apoi, recla-
sate pe o tabla, in a§a fel incit sa fie
precizate avantajele ~i inconvenientele,
indicatiile §i contraindicatiile in raport cu
fiecare raspuns .
Animatorul ii ajuta astfel pe partici-
panti sa stabileasca, treptat, gama diferi-
telor tipuri categoriale ale raspunsurilor,
s-o completeze prin exemple complemen-
tare, explicind consecintele §i semnificatia
fiecarui comportament.
in continuare, exercitiul se desffi~oara
normaL
2. E posibil ca, dupa cea de-a treia faza,
sa li se prezinte participantilor unul sau
doua fragmente de conversatie, urmate de
gama de raspunsuri posibile, pe care anima~
torul le poate furniza ffira o ordine precisa
sau le poate regrupa pe tipuri categoriale.
3. La sfir§itul exercitiului, e posibila
prezentarea unei inregistrari pe banda magne-
tica a unei conversatii complete, in care
participantii vor trebui sa deceleze tipurile
de comportamente utilizate de intervievator.
4. Se poate incepe prin invitarea partici-
pantilor sa recunoasca, confomi diferitelor
Ia
raspunsuri elaborate fiecare intrevedere,
tipurile de comportamente pe care, daca ei
ar fi cei care ar trebui sa raspunda, le-ar
putea observa imediat.
in acest caz, instructiunea este urmatoa-
rea : "Sa presupunem ca·aceasta persoana
v-ar fi cunoscuta fntr-un grad suficient de
mare pentru ca ea sa poata spune ceea ce
spune (~i a~a cum o spune) ~i ca dumnea-
voastra sa-i puteJi raspunae. CitiJi raspun-
surile propuse pentru conversaJia avuta in
 V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE, 269
268 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

vedere. Sublinia[i-l pe eel care se apropie Aprofundari teoretice - negativa: .. E~ti un fraier, nu se va intimpla - Amenintare: ,Daca nu veti obtine rezultate,
eel mai mutt de ceea ce a[i fi dorit sii nimic dacli in loc sate sclifose~ti te ingrije~ti ". e posibil sa va coste".
fi riispunde[i acestei persoane fn circum- Exercitiile nu pot fi abandonate astfel, Ancheta - Sfat: ..in locul dumneavoastra , a~ chema
stan[ele stabilite, fiirii a vii gfndi dacii riis -
rara a fi insotite de un comentariu teoretic. doi sau trei lideri de grupa §i a~ avea o discutie
- asupra problemei : .. U ode §i in ce fel te
punsul e bun, ci liisfndu-vii fn voia sincera cu ei".
Va trebui ca formatorul sa extraga din docu- doare, exact? " ;
spontaneitii[ii". mentele 149-154 unele elemente care sa - asupra persoanei: ,De ce nu vrei sa te Suport
Aceastii modalitate de a proceda permite permita relationarea achizitiilor practice cu ingrije§ti ? " ; - Ajutor: ,Daca doriti. am putea organiza
participantilor sa ia cuno~tinta de compor- anumite referin(e, care sa le globalizeze. - asupra altor persoane: ,E§ti indispus din impreuna o intilnire cu citiva dintre elevii
tamentul pe care au tendinta sa-l adopte de Pede o parte, in documentul 149, seriile cauza interventiei cuiva, prieten sau profesor, dumneavoastra ".
obicei intr-o situatie conversationala. Ea de schimburi punctuale pot fi racordate Ia in viata ta?" ; - lndicatie : ,Stiu eli unii dintre colegii dum-
poate fi practicata ~i in grupuri mici. Toto- o dinamica a conversatiei in ansamblu. Pe - asupra relatiei: ,De ce imi vorbe~ti tocmai neavoastra au avut, de asemenea, mari dificul -
data, ea poate avea un efect culpabilizant, de alta parte, in documentele 150 ~i 154, acum despre durerile tale de cap? ". tati cu ace~ti elevi, in aceasta perioada".
daca animatorul nu este prudent. comportamente1e categorizabile sau obser- - ldentificare : ,Eu insumi am avut probleme
lnterpretare
cu citiva elevi ".
5. Exercitiul se poate inscrie intr-un vabile pot fi raportate Ia o d imensiune - explicativa: ,Cred ca ai o amintire nepla-
- Sustinere: ,Nu va fuceti griji, se va rezolva".
demers pedagogic global (vizind con~tien­ interioara, conform unor atitudini mai cuta in legatura cu vreun medic" ;
tizarea atitudinilor unui intervievator pe complexe, specifice diferitelor persoane. - directiva : ,Nu vrei sa te supui unei ingri- Evaluare
parcursul unei intrevederi), divizat in mai Documentele 151 -153 prezinta o serie de jiri pentru eli vrei sa te autopedepse§ti pentru - pozitiva : ,Modul in care va asumati respon-
multe etape ; de exemplu : indicatii practice privind unele dispozitii ceva"; sabilitatile de profesor nu poate decit sa va
exercitiu de analiza a comportamentelor ; ce trebuie adoptate in cadrul unei conver- - proiectiva: ,E§ti nelini§tit in legatura cu onoreze".
detectarea acestor comportamente ~i a satii, in scopul regularizarii schimburilor examenele §i ti-e teama de orice examinare - dubitativa: ,Nu exagerati, poate, situatia,
rezultatelor aferente in interiorul unei in raport cu teoretizarile relatiei. medicala"; din exces de con§tiinlii profesionala? ".
conversatii reale, realizata intre doua in fine, documentele 154 ~i 155 furni- - cooperanta: ,Suferi, dar vrei sa rezi§ti in - negativa: ,Daca veti fi deprimat nu veti
persoane; zeaza elemente teoretice referitoare Ia singuratate, din mindrie sau din nehotarire". rezolva nimic ".
faza de reducere : triadele. perceperea raporturilor interpersonale. Reverberare Ancheta
- subiectiva: ,Ceea ce imi spui rna intris- - asupra problemei : ,Elevii dumneavoastra
teaza"; sint ineqi sau opozanti in raport cu disciplina
Doua exemple de comportamente
- in oglinda : ,Nu te simti bine in acest pe care le-o impuneti? " ;
Frederic este un student de optsprezece ani . Suport moment ... nu vrei sate supui unei ingrijiri §i, - asupra persoanei: ,Sinteti. poate, mai abo-
La cafenea, Bruno, un prieten de-al sau, - Ajutor : ,Daca vrei, te insotesc Ia doctorul de aceea, vorbe~ti cu mine ... " ; sit in aceasta perioada? " ;
fi vorbqte despre insuportabilele dureri de cutare, care imi este ruda". - in ecou: , Te simti rau ... ". - asupra altor persoane: ,Cum se comporta
cap pe care le are de doua-trei saptamfni. - Indicatie : , 0 cauza a durerilor de cap poate ceilalti profesori in relatia cu dumnea-
Frederic fl fntreabii daca a consultat un Diversiune
fi o tensiune foarte mare, ca urmare a unei voastra?";
medic, Ia care celalalt fi raspunde : .. Nu am - informativa: .. Stii, antinevralgicul este bun
digestii greoaie". - asupra relatiei : ,De ce simtiti nevoia sa va
jost la nici .un medic. Nu vreau sa mi se pentru durerile de cap" ;
- ldentificare: ,Te inteleg, ~i eu sint cam Ia confesati in acest moment? ".
acorde nici o fngrijire ". - evaziva : ,E problema ta ... " ;
Frederic poate dispunde adoptind unul dintre fel ca tine". lnterpretare
- de respingere: ,Oh! Lasa-ma in pace,
urmatoarele comportamente : - Sustinere: ,Stii, toata lumea sufera de - explicativa: ,Pe vremea dumneavoas!_ra, ati
descurca-te singur".
dureri de cap; voi displirea". fost un bun elev ; de aceea suportati mai greu
Decizii sau soluJii UN PROFESOR: .. Am o perioada foarte
Evaluare clasele agitate" ;
- Ordin : ,Du-te imediat sa-l vezi pe doctorul dificila: Ia ore se produc frecvent incidente;
- pozitiva : ,De fapt, ai dreptate - nu serve~te - directiva : ,Elevii dunmeavoastrli-lucreaza
cutare". nu reuiesc sa-i determin pe elevi sa lucreze
Ia nimic sa te indopi cu medicamente, iar insuficient ~i vi se opun pentru eli va simtiti
- Amenintare : ,Daca nu-mi promiti ca vei suficient~
medicii nu fac mare lucru"; inferior responsabilitatilor care va rev in" ;
vedea un medic, le voi spune parintilor tai".
Decizie sau solu{ie - proiectiva : ,Sinteti nelini~tit, de fapt, gindin-
- Sfat: ,in locul tau, a~ incerca sa rna - dubitativa: ,Nu ~tiu dacli ai dreptate sau
dacli te ~eli, neingrijindu-te"; - Ordin: ,Faceti-mi un raport detaliat". du-va Ia criticile care v-ar putea fi ad res ate" ;
odihnesc".
--------------------------
 V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONAL,E 271
270 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

- ----- -- - - - ----- - -- - -- ----

- cooperanta: ,Deoarece sinteti incordat VERSE DE SITUARE ·1fi ,Soarele comportamentelor"
incerclnd sa vii determinati elevii sa lucreze A UNOR COMPORTAMENTE
mai bine, vi se intimpla sa fiti mai des in Deeizie : a ordona, a ameninta, a impiedica, a ~~~ Diversele comportamente de raspuns pot fi repertoriate in funqie de calitatea lor (mai mult
opozitie fa¢ de ei in aceasta perioada~ . forta sa, a impinge Ia, a conduce ... ~~~au mai putin marcatii. de obiectivitate sau de subiectivitate~ ~ide modalitat_e~ lor practica (de
~ mterventie sau de acompamament), a~a cum se sugereaza m figura de ma1 JOS.
Reverberare, fn{elegere Sfat: a sfatui, a sugera, a ghida, a avertiza, a
recomanda ... ill~
a-:; INTERVENTIE
- in oglinda: ,Aveti o perioada extrem de
~~ +
grea, tot felul de dificultati de relatie ~i de
activitate apar Ia orele dumneavoastra~;
Ajutor: a-~i propune sa, a propune, a promite,
a se angaja sa, a imprumuta, a da .. .
Sus{inere : a lini~ti, a consola, a calma, a tine
m
~
l D~NE
- subiectivii.: ,Ma surprinde tulburarea dum-
neavoastra~ ;
com de, a relativiza, a minimaliza ... ~..
t.~
Judeeata : a judeca, a masura, a evalua, a
- in ecou : .. Va simtiti in djficultate, in aceasta
lauda , a condamna, a compara ...
perioada, Ia ore ... ".
Anehetare : a se intreba, a chestiona, a
Diversiune
- informativa: ,Vom intra in vacanta peste
trei saptamini" ;
- evaziva: ,Oricum, nu riscati nimic ... ";
intreba, a consulta ...
Interpretare: a afirma, a explica, a defini, a
clasa, a atribui, a deduce, a ilustra, a conchide ...
inJelegere : a reformula, a reverbera ...
m 0
8
- de respingere: ,Pareti prea des nesatisfii.cut Rejuz : a respinge, a nega, a abandona, a I
~i iritat". refuza ... E
c
T
I
v
u
L
u
I

iNSOTIRE

Fragmente de conversatie, urmate de cinci dispunsuri

Notele rezervate animatorului, in care se
precizeaza diversele comportamente de
raspuns, pot fi consul tate in documentul 137.
Un bQrbat de treizeci de ani
,Sint suparat pe fratele meu. Nu a vrut sa-mi
imprumute bani pentru a-mi continua studiile.
E un egoist ~i sint foane furios cind rna gin-
desc la el. Stiu ca aceasta nu le va conveni
parinfilor no~tri, dar intenfionez sa rup rela-
fiile ~i eu ei; vor vedea ei atunei ... M-am
saturat, insa ezit sa fae vreun pas, pentru eli
mil gindese totu~i eli ei sint in virsta ... ·•
Raspunsuri
1. ~titi, in familie apar frecvent dificultii.ti. Nu
le dati prea multil. atentie, mai bine sa cautil.m
impreuna pe cineva care v-ar putea ajuta sa
rezolvap problema.
2. Ce gen de studii doreati sa urmati?
3. Ati regreta imediat daca ati rope relatiile
cu familia. intelegeti ca trebuie sa fiti rezo-
nabil!
4. Pentru ca fratele dumneavoastra nu vrea
sa vii imprumute bani, intentionati sa rupeti
legaturile cu parintii, gindindu-va eli acest
lucru ar exercita o anumitii. presiune asupra
lui. ·
5. V-ati supil.rat pe fratele dumneavoastra,
care nu a vrut sa vli imprumute bani, iar
acum ezitati sa rupeti legliturile cu parintii,
care sint in virstil..
272 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Un student de douazeci ~i doi de ani
,Nu mai ~tiu unde mi-e caput. Nu primesc
bursa, studiile rna obosesc $i nu mai vreau sa
rna fntreJin din banii parinJi/or mei . .. A$ vrea
sa lucrez undeva, dar ceea ce mi se propune
nu e de foe interesant."
Raspunsuri
I . Sinteti mult prea orgolios. Ramineti, in
continuare, cu parintii dumneavoastra ~i termi-
nati-va studiile sau gasiti-va o ocupatie, tara a
mai face atita caz.
2. Va pot ajuta sa gasiti ceva de lucru, care sa
va permita cominuarea studiilor.
3. Doriti sa va eliberati de tutela familiei pentru
ca nu reu~iti sa va urmati normal studiile.
4. Ce studii faceti?
5. Sinteti indecis : in momentul de fata nu ~titi
daca trebuie sa va intrerupeti studiile, care va
apasa, eliberindu-va astfel de tutela familiei,
sau daca sa va asumati o ocupatie care vi se
pare lipsita de interes.
0 tfnara de nouasprezece ani
, Va spun, fmi detest tarat. it detest! it detest!
it detest! Fara nici un motiv. Tatal meu este
pastor. Este un om drept $i bun. Nu a ridicat
niciodata mfna asupra mea $i. cu toate acestea,
am un puternic sentiment de ura faJa de el,
sentiment care fmi creeaza teribile remu$Cari,
de$i nu am, repel, nici un motiv sa-l detest.
Stiu ca e foarte rau sa-Ji ura~ti tatal, mai
ales cfnd nu existii nici un motiv, $i asta rna
nelini~te$te profund."
Raspunsuri
1. inteleg, bineinteles, sa va faceti repro~uri,
mai ales daca nu vedeti nimic care sa poata
justifica sentimentele pe care le incercati in
legatura cu tatal dumneavoastra. Pe de alta
parte insa, veti descoperi ca dincolo de aceasta
ura se ascunde o oarecare iubire fatl! de el. Si
tocmai aceasta iubire joaca un anumit rol in
ceea ce prive§te sentimentul dumneavoftstra de
culpabilitate.
2. Am impresia ca toti trecem printr-o anumita
perioada in care ii detestam pe unul sau altul
dintre parinti .. E un fenomen extrem de
raspindit. Aparent insa, majoritatea oamenilor
reu~esc sa gascasca un mijloc de a depa~i
aceasta perioada.
3. lata, cu siguranta. o problema care trebuie
rezolvatii. Bunele relatii dintre parinti ~i copii
constituie un lucru atit de pretios, nu numai Ia
virsta pe care o aveti, dar ~i pentru viitor, in cit
e imponant sa aveti grija.
4. Faptul ca incercati astfel de sentimente fata
de tatal dumneavoastra, tara nici un motiv, va
tulbura.
5. Important este sa descoperim cauza acestui
sentiment. Vorbiti-mi despre tatal dumnea-
voastra. Spuneti-mi tot ceea ce va vine in
mime in legatura cu el. De exemplu, spuneati
ca nu a ridicat niciodata mina asupra dumnea-
voastra. E posibil sa va fi impiedicat sa faceti
anumite lucruri pe care voiati sa le faceti? Nu
va amintiti nimic de genu! acesta?
Un nou angajar, fn vfrsta de douazeci de ani
,La naiba cu to{i' Totu~i. rna straduiesc eft
pot, viid ~i ei foarte bine asta. Dar nu, mereu
sfnt gata sa critice, sa-~i ia aere de supe-
rioritate, sa-mi vorbeasca despre experienfa
lor.. . Nu mai departe, ieri : am avut o idee fn
ceea ce prive~te organizarea activitaJii. Si e
clar ca, fn ceea ce-i prive~te, ei nu au prea
des idei. Mi-au spas sa tac, de parcii nu aveam
nimic de spus, trebuind doar sa asculz. Astfel
de situaJii rna descurajeaza, sfir~esc prin a
rna considera eu fnsumi un imbecil ~i mii fntreb
daca voi ajunge vreodatii ..."
Raspunsuri
I. Bine, sa incercam sa vedem cum stam. Nu
e atit de grav, i se poate intimpla oricui.
2. Imediat ce sinteti criticat, aveti tendinta de
a deveni agresiv, de a va simti descurajat,
pierzindu-va increderea §i punindu-le pica celor
care v-au actus in aceasta stare.
3. Va strliduiti sa faceti cum e mai bine, sinteti
interesat de munca dumneavoastra, dar o
sugestie pe care ati tacut-o a fost refuzata, ~i
imediat ati inceput sa aveti indoieli.
4. Stimabile, daca te vei !lisa demoralizat de
astfel de timpenii, nu vei ajunge, intr-adevar,
Ia nimic. E~ti barbat sau copil ? !
5. Sa vedem despre ce e vorba . Este prima
data cind ni~te neplaceri va provoaca o astfel
de reaqie?
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE
- --- -- -- - --------- - --- - -- -
Un biirbat de douiizeci ~i doi de ani
..Stiu ca a~ putea reu$i cu acest proiect de
renovare. Tot ce imi trebuie e sa am o oarecare
vedere de ansamblu, pu[in fler $i curajul de a
incerca. Or, cred cii pe toate acestea le am
deja. in plus, daca a~ putea avea miicar un mic
ajutor financiar ... nu a$ ezita sii rna lansez."
Riispunsuri
I. Daca doriti, va pot da numele unui consilier
financiar, care va analiza cu placere, impreuna
cu dumneavoastra, situatia conturilor ~i va
putea, tara indoiala, sa va dea sfaturi utile pri-
vind mijloacele de a gasi o sursa de finantare .
2. Aveti dreptate : trebuie sa fii sigur de tine
daca vrei sa realizezi ceva. A incepe cu ezitare
poate insemna, intr-adevar, o ratare sigura.
Sinteti pe un drum bun §i va doresc sa reu~iti.
3. Daca ati avea fondurile necesare incepu-
tului, ati fi sigur eli le-ati folosi in mod
avantajos.
4. Sinteti sigur eli veti putea reu~i, pentru eli
va dati efectiv seama de ceea ce e necesar
pentru ca afacerea sa mearga. Cind vedem
lucrurile clar, siguranta vine de Ia sine.
5. Ati analizat deja riscurile Ia care va
expuneti?
Un barbat de treizeci de ani, repatriat
,La ce bun sii lupJi ? Nimeni nu se ocupa de
noi. Toate locurile bune au fost luate. Si-au
biitut toJi joe de noi, iar acum ne lasii de
izbeli~te. ii blestem pe toJi, pentru cii sfnt
duplicitari. far sofia mea ... (tacere)"
Raspunsuri
I. Nu se tine in nici un fel com de dumnea-
voastra, ~i acest lucru va revolta, pentru eli va
ginditi eli aveti ni~te drepturi, mai mult decit
oricine altcineva, ~i eli ati merita o oarecare
consideratie.
2. Nu sinteti singurul indreptatit sa fie furios,
§i exista deseori motive. Cu timpul insa veti
uita ~i va veti repune in mi~care .
3. incepuseti sa vorbiti despre sotia dumnea-
voastra? ...
4. Va inteleg sentimentele, insa revolta va
impiedica sa mergeti inainte. Trebuie sa dovediti
------- -------------------
273
eli sinteti barbat. Trebuie sa vii depa~iti
ranchiuna, daca vreti sa ajungeti Ia ceva.
5. Considerati eli ati fost exploatat, ~i aceasta
va infurie.
0 femeie de treizeci $i doi de ani
,Nimeni altcineva nu 1-ar suporta. Tot timpul
se plinge, nimic nu e pe gustul sau. Eu sim
buna doar pentru repro$uri, iar distraqiile
sfnt impiirJite cu altcineva. Am avut prea malta
riibdare, existii ni~te limite. in unele zile, a~
renunfa Ia toate, e prea nedrept, Ia urma urme-
lor. Sint inca tfniira, nu se mai poate. Mii
vedeJi riimfnind singurii, pentru a-mi cre~"le
copiii ? Si dupii aceea, care ar ji soarta mea ? "
Raspunsuri
I. Care e profesia sotului dumneavoastra?
2. Sinteti sigura eli nu aveti nici o responsabilitate
in legatura cu atitudinea sotului dumnea-
voastra? Pentru ca, in mod sigur, n-a fost a~a
intotdeauna ...
3. in unele zile, va simtiti excedata, dar, in
acela~i timp, va ginditi Ia dificultatile pe care
le-ar presupune o schimbare.
4. Fiti serioasa, destule femei sint in situatia
dumneavoastra. Barbatii nu sint intotdeauna
u~or de inteles.
5. Nu mai acceptati rolul pe care vi-I rezerva
sotul dumneavoastra, dar nu puteti concepe
viata tara el.
Un biirbat de rreizeci $l cinci de ani
,Ma gindesc eli, daca ~ accepta acest post,
fiind clar eli mi s-ar oferi ocazia sa-mi dove-
desc valoarea in cadrul institutiei §i ca a§ avea
o §ansa de avansare ... , da, cred ca ar ti mijlo-
cul eel mai sigur. Nu e chiar ceea ce a§ fi
dorit... Dar, de fapt, nu mai tin sa am o munca
spectaculoasa. Nimic altceva decit un post bun,
stabil, cu perspective. Da, voi accepta acest
post §i imi voi discuta proiectele cu patronul,
cu multa franchete. Dupa aceea, sotia mea §i
cu mine, simtindu-ne mai stabili, vom putea
cumplira o casa, gindindu-ne foane serios Ia o
instalare definitiva in acest ora~. Copiii, de
asemenea, au nevoie de un loc al lor. Nu au
avut pina in prezent, dar, incepind de acum,
vom fi cu totii foaite stab iii."
274 FORMA REA PENTRU CON VERSATIE
Raspunsuri
1. E minunat. Uneori, drumul eel mai lunge
eel mai rapid. Consider ca, in prezent, sinteti
foarte bine ancorat. Modul dumneavoastra
actual de a vedea lucrurile e, cu sigurantiJ.,
dintre cele mai constructive.
2. Daca aveti cumva dificultati in a va pre-
zenta problema patronului ori dadi. doriti sa
fiti ajutat in legatura cu o eventuala avansare,
amintiti-va neaparat ca sint aici pentru a va fi
de folos.
3. V-ati informat in legatura cu reglementarile
privind avansarea in cadrul societatii, spre a
~ti dadi. drumul pe care vreti sa-l urmati este
eel mai susceptibil de a va putea conduce spre
ceea ce v-ati propus?
4. Desigur, o munca spectaculoasa este atrac-
tiva, insa nu e chiar ceca ce v-ar putea aduce
maximumul in materie de securitate sau de
lini~te familiala .
5. Acest post nu e, probabil, atit de stralucit,
pe cit ati fi vrut , insa o anumita stabilitate este
ceea ce v-ar avantaja eel mai mult pe dumnea-
voastra, pe sotia, ca ~i pe copiii dumneavoastra.
Un biirbat de treizeci $i $ase de ani
,M-am hotarft sa fncerc sa realizez ceva.
Munca nu mii sperie. Nu mi-e teamii ca voi
primi lovituri, numai sa $liu fncotro merg. in
acela$i timp, am impresia cii $i colegii mei f$i
dau seama de asta $i ca nu $liu ce sa mai
inventeze pentru a-mi crea dificulta[i. Doresc
insa sa devin cineva $i voi reu$i, pfnii Ia urmii,
sa tree de cei care fmi pun befe fn roate."
Riispunsuri
1. V-ar interesa sa sustineti citeva teste, pentru
a vedea in ce direqii ati putea reu~i cu sigu-
ran\li? Aceasta ar putea constitui un mare
sprijin, ajutindu-va sa vli cunoa~teti punctele
forte ~i pe cele slabe.
2. Cum va explicati aceasta importanta hota-
rire de a realiza ceva?
·3. in concluzie, sinteti pregatit sa dlirimati
lumea pentru a vli atinge scopurile. Nu credeti
eli acest lucru risca sa vli facli mai mult rliu
decit bine?
4. Considerati eli trebuie sa fiti in frurite,
oricare ar fi eforturile ~i mijloacele necesare
pentru a ajunge acolo.
5. Doriti sa reu~iti. Sinteti pregatit sa acceptati
toate dificultatile pentru a ajunge unde doriti,
inclusiv pe cele provocate de colegi. Atitu-
dinea dumneavoastra pare sa-i determine pe
cei din anturaj sa nu aiba incredere in dumnea-
voastra ~i sa va puna bete in roate, pentru a vli
impiedica sa reu~iti.
0 femeie de treizeci $i $apte de ani
,lntr-adeviir, nu ma pot hotari: sa accept
aceasta munca, care pare interesanta ii care
nu e pros! platita, dar, in aces! caz, va trebui
sa gasesc pe cineva care sa stea cu copiii, ori
sa continuu, ca $i pfna a cum, sa fac croitorie
acasii, dar riscind sa fnnebunesc tot cosind de
dimineafa pfna seara, singura, cu o casii de
care trebuie sa mii ocup $i cu un so[ care
bombiine cfnd ma giisqte, seara, nervoasa.
inrr-adevar, nu $liu ce sa fac ... "
Raspunsuri
1. imi puteti spune mai multe despre activita-
tea care vi se propune ~i despre opinia sotului
dumneavoastra in legatura cu aceasta? E impor-
tant sa cunoa§tem toate elementele problemei.
2. Atentie! inainte de a va !ansa intr-o activi-
tate extracasnica, trebuie sa fiti foarte sigura
di. familia nu va avea de suferit. Nu trebuie sa
va ginditi numai Ia dumneavoastra.
3. Ei bine, situatia nu e chiar disperata : tre-
buie sa gasiti pe cineva care sa stea cu copilul.
4. incurcatura in care va aflati se explica in
doua feluri : pe de o parte, nu mai puteti
continua sa faceti croitorie acasa, unde vli
simtiti prea singura, iar, pe de alta parte, va
nelini§tesc eventualele consecinte ale unei acti-
vitati extracasnice, ale distan\lirii de climin, pe
care aceasta o va irnplica.
5. Ori continuati sa lucrati acasli, insa aceasta
va pune nervii Ia incercare §i va indeparteaza
de sotul dumneavoastra, ori acceptati aceasta
activitate in afara climinului, dar rlimine de
rezolvat problema supravegherii copilului.
0 femeie de patruzeci de ani
,Nu mai ies din asta. $i, dincolo de toate,
este absolut imposibil sa poti Iuera cu un ase-
menea personal. Trebuie sa fac totul singura,
sa rejac ce au jacut anga)atii. in acest fel,
YARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE
----- - ----- - -- -- -- - - ------
sintem mereu in dezordine, iar ei nu in[eleg
nimic, sfnt incapabili de cea mai mica ini[ia-
tivii. Deseori, decft sa fncerc sa le explic timp
de doua ore o opera[ie, prefer sa o fac eu
fnsiimi: merge mai repede $i, eel pufin, e
ceva binefiicut. $i se mai piing ciijac o munca
farii sens, dare tocmai vina lor, ei sint incapa-
bili sa faca altceva."
Raspunsuri
1. Ma intreb daca angajatii sint, intr-adevar,
atit de incapabili pe cit credeti dumneavoastra ...
Nu aveti cumva tendinta de a-i subestima?
2. Stiu ca nu e U§Or sa lucrezi cu oamenii,
trebuie sa-ti asumi foarte multe responsabilitati.
3. Nu aveti incredere in oameni, nu gasiti
timpul necesar sa ii formati ~i sfir§iti prin a
fuce dumneavoastra ceea ce ar trebui sa faca
ceilalti .
4. Considerati eli personalul nu e foarte com-
petent §i ca sinteti obligata sa faceti totul
dumneavoastra.
5. Ia sa vedem, citi angajati aveti sub ordinele
dumneavoastrli ?
Un bdrbat de patruzeci $i $ase de ani
,lata : e nou fn institufie $i e genu/ care se
crede mare pentru cii are diplome. Se crede
foarte dqtept, dar, Dumnezeule! nu $lie cu
cine are de-a face. ii voi arata ca sint capabil
sa ma descurc mai bine decil el."
Raspunsuri
1. Considerati eli sinteti §i eli trebuie sa rami-
neti primul. Nu puteti accepta sa fiti depli§it.
2. E foarte bine sa incerci sa fii eel mai bun,
dar credeti eli e cea mai buna metoda sa adop-
tati, chiar de Ia inceput, aceasta atitudine in
ceea ee-l prive~te?
3. Haideti sa intrlim putin in detalii. Care e
funcpa acestei persoane in institutie, in raport
cu a dumneavoastrli?
4. Va trebui sa actionati cu mai multa metoda
~i refleqie. Va fi necesara putina abilitate.
5. Acest nou venit, care va ia de sus, va induce
dorinta de a-1 depa~i ...
------------------------ - -
275
Un $ej de serviciu ~i un nou angajat
(de douiizeci ~i unu de ani)
,Ei bine, Marin, cum te descurci cu colegii de
birou ?
- E catastrofal! $i totu~i. m-am striiduit cit
am putut, insa, cind dl Liard $i adjunctul
dumneavoastra s-au infuriat pentru cii ma
fn,elasem fn legiiturii cu o jactura mai com-
plicata, acest episod m-a ICisat ...
Ma striiduiesc, fntr -adevar, cit pot... , fnsa ,
cind ei fmi spun ca nu e fnca destul, mil gfndesc
ca voi sjfr$i prin aft convins ca nu sfnt bun de
nimic."
Raspunsuri
1. Ia sa vedem, Marin, sa incercam sa arlin-
cam o privire asupra situatiei. Toata. aceasta
poveste este atit de grava pe cit crezi ?
2. Altfel spus, atunci cind ti se face un repro~ .
ai tendinta sa intrevezi un e~ec definitiv?
3. Te-ai straduit cit ai putut, dar s-a prod us o
eroare §i in acel moment ti-ai spus ca nu e~ti
bun de nimic.
4. Spune-mi, Marin, numai din cauza acestui
incident de Ia birou ai inceput sa te indoie§ti
de tine?
5. Ce era cu acea factura dificila?
Un profesor ii un student
,- Pentru ce problema voiai sa mii intilne$ti ?
- Ei bine, a$ vrea sa vii consult fn legaturii
cu alegerea materiei opfionale pentru viitorul
meu examen. Am vorbit deja despre asta cu
mai multe persoane, dar fiecare imi spune
altceva, ceea ce mil pune in ~i mai mare difi-
cultate, nereu~ind sa mii hotariisc ce sa aleg.
A~adar, am decis sa va caut, gindindu-ma ca
sinteJi eel mai in mdsura sa mil scoatefi din
incurcatura."
Riispunsurile projesorului
1. Daca va inteleg bine, considerati eli e vorba
despre ceva in legaturli cu care nu puteti decide
singur ~i va intereseazli plirerea mea.
2. Printre cele patiu materii optionale, exista,
poate, una sau doua care sa intruneasca prefe-
rintele dumneavoastra?
 276 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
-- -- ------- --- - - --- - - - ----
3. Sa vedem . .. Daca v-ati fi pus mai intii serios
problema in legatura cu ceea ce puteti ~i doriti
sa faceti, inainte de a-i consulta pe altii, ati fi
vazut mai clar lucrurile .
4. Dificultatile dumneavoastra sint legate, fl\ra
indoiala, mai mult de o !ipsa de incredere in
Note rezervate animatorului
:~ :;
'M." Comportamentele vizeaza respectiv :
.....
~; Un biirbat de rreizeci de ,ani
:Z < 1. comportament indiclnd suportul (ajutor ~i
'llli sustinere) ;
·:E.; 2. comportament favorizind ancheta asupra
::) problemei ;
. ():: 3 . comportamem favorizind evaluarea nega-
:O :. tiva;
·:~ . 4. comportament favorizind interpretarea
directiva;
5. comportamem de reverberare.
Un student de douiizeci $i doi de ani
1. comportament structurind evaluarea nega-
tiva, in pofida aparentelor datorate unor
ordine comradictorii ;
2. comportament sugerind suportul (ajutor
deschis);
3. comportament structurind interpretarea
negativa;
4. comportament structurind ancheta asupra
persoanei;
5 . comportament favorizind reverberarea in
oglinda.
0 tiniira de nouasprezece ani
1. comportament de interpretare ;
2. comportament de suport;
3. comportament de evaluare;
4. comportament de in~elegere;
5. comportament de ancheta.
Un nou angajat, in virsta de douazeci de ani
l. comportament de suport (minimalizare a
problemei) ;
2. comportament de interpretare ;
3. comportament de intelegere ;
-- ---------- - -------------
dumneavoastra in~iva, declt de aceasta
problema particulara, privind materiile
optionale .
5. Yom reflecta impreuna; uneori, o concili-
ere a propriilor dorinte ~i aptitudini e dificila.
4 . comportament de evaluare negativa;
5. comportament de ancheta asupra persoanei .
Un biirbat de douazeci ~i doi de ani
1. comportament de suport (ajutor) ;
2. comportament de evaluare pozitiva ;
3. comportament de intelegere;
4 . comportament de interpretare ;
5. comportarnent de ancheta asupra problemei .
Un bilrbat de treizeci de ani, repatriat
1. comportament de imerpretare ;
2. comportarnent de de suport (minimalizare);
3. comportament de ancheta asupra altor per-
soane;
4. comportament de evaluare;
5. comportament de intelegere.
0 femeie de treizeci Ji doi de ani
I. comportamern de ancheta asupra altor per-
soane;
2. comportament de evaluare negativa;
3. comportament de intelegere ;
4. comportament de suport (banalizare a pro-
blemei);
5. comportament de interpretare.
Un bilrbat de treizeci $i cinci de ani
1. comportament de evaluare pozitiva ;
2. comportament de suport (ajutor);
3. comportarnent de ancheta asupra problemei ;
4. comportament de interpretare;
5. comportament de intelegere.
Un bilrbat de treizeci $i $ase de ani
I. comportament de suport (ajutor) ;
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE,
2. comportarnent de ancheta asupra persoanei;
3. comportament de evaluare negativa;
4. comportament de interpretare ;
5. comportament de intelegere.
0 femeie de treizeci Ji Japte de ani
I . comportarnent de ancheta asupra problemei ;
2. comportament de evaluare negativa;
3 . comportament de suport (ajutor);
4. comportament de interpretare;
5. comportament de intelegere.
0 femeie de patruzeci de ani
I . comportament de evaluare ;
2 . comportament de suport;
3. comportament de interpretare ;
4. comportament de intelegere;
5. comportarnent de ancheta asupra problemei .
Un barbat de patruzeci $i $ase de ani
I. comportament de interpretare ;
Un intermezzo referitor Ia posibilele atitudini fata de ceHilalt
Acest exemplu, propus de un organism de for-
mare, poate furniza unele idei privind extra-
gerea din anumite romane a unor situatii ce
reclama o anumita atitudine.
,,leri, cum stateam noi in faJa baracii, dupa
ce a baut un pahar de vin, s-a fntors spre
mine, alarmat : «Ce mai e # cu lichidul asta
rO$U, $efule ? Spune-mi, daca poJi ! Dint r-un
vechi butuc ies ni$le ramuri, $Iii, acele soiuri
acre, de ornament, care atfrna, iar timpul
trece, ciorchinii se coc Ia soare, sfnt strivi[i ;
se pune zeama· fn butoaie, unde fermenteaza
singura, pentru a ne aminti de ea Ia sarbil-
toarea Sfintului Gheorghe, cfnd, ce sa vezi ?
A devenit vin ! Ce sa fie oare aceasta minune ?
Bei din zeama asta ra$ie # simJi cum fJi cre$te
sufletul, nu-l mai fncape biltrfnul tau trup, se
ia cu Dumnezeu Ia harJa. Spune-mi, ce sa fie
asta ?»" 1
I. Extras din Alexis Zorba de Kazantzakis .
277
2 . comportament de evaluare;
3. comportament de ancheta asupra altar per-
soane;
4. comportament de consiliere;
5. comportament de intelegere.
Un $ej de serviciu $i un nou angajat
(de douazeci $i unu de ani).
1. comportament de suport ;
2. comportament de evaiuare;
3. comportament de intelegere ;
4. comportarnent de interpretare;
5. comportarnent de ancheta.
Un profesor $i un student
1. comportament de intelegere ;
2. comportament de ancheta (asupra proble-
mei);
3. comportarnent de evaluare;
4. comportament de interpretare;
5. comportament de suport (de ajutor) .
:tii
Citeva riispunsuri posibile cC")·
I. ,,Asta e semn ca trebuie sii mergi sii te :~
·fi·xx·•·" ..,-
CU l Cl, uru tnttrztere. ·:z~
Dupa opinia lui Porter, atunci cind se produce ~Ill}
o asumare a roiului interlocutorului, pentru a . i:
evoca, a-1 consulta, a-i sugera sau a-i ordona . · ·
acestuia ce sa faca, este vorba de o atitudine In
de decizie.
2. "Zorba, ce spui tu despre vin e fantastic, ~
n-am auzit pe nimeni vreodata sa vorbeasca
atft de frumos despre asta."
Se emite aici o judecata de valoare, se face
referire Ia partea buna (~i Ia cea rea) a spuse-
lor celuilalt, a felului lui de a gindi, de a privi
lucrurile. Aceasta e o atitudine de evaluare.
3."Seara, $i eu fmi pun astfel de fntrebari.
E normal."
Atitudinea de sustinere tinde sa reduca inten-
sitatea sentimentului incercat de catre celalalt,
sa-l tempereze. Putem s-o numim ~i atitudine
de ajutorare.
 278 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
- ------ ---------- --- -- -- --~
4. , Vorbe~te-mi despre vinuri/e Cretei, Zorba.
Cum sint ? Cum se numesc ? "
Aceasta atitudine de ancheta conduce spre adu-
narea unor informatii suplimentare.
.. . .
5. ,,/[1 pui intrebari pnvm~ mistere/e legate
de tra~sform~rea arbore~U/ mfruct, a strugu-
relu1 m vm ~~ a vmulu1 m Vlgoare pentru eel
care it be a."
Se face aici un efort de intelegere, prin trans-
punerea in locul celuilalt ~i reforrnularea a
ceea ce acesta tocmai a spus, pentru o mai
buna con~tientizare a situa{iei.
_., Fragmente de conversatie, urmate de opt raspunsuri
iJ:~ Notele rezervate animatorului, precizind
~'~":'· diversele comportamente de raspuns, pot fi
:.jj.:. consultate in cadrul documentului 140.
Z ' 0 femeie de douazeci $i $apte de ani
evur, ce sux 1~ac. Oh .1 Ch'wr
Ill
J ,Nu ·
~t1u,
•
mtr-a d x
!). nu-mi dau seama daca ar fi bine sa refncep
;~ sii predau. Dar asta ma calca atft de tare pe
ie)~ nervi ... Abia suport munca asta, am fnsii 0
"a'- oarecare stabilitate $i ni$te condi[ii deloc de
!.ll neglijat. Sau, poate, sa las totul balti1 $i sa
fac ceva care ma intereseaza fntr-adeviir... (o
pauza lungli). Dar e posibil sii se sfir$easca
prost, cu un salariu foarte mic .. . $i nici nu
~tiu dacii a$ putea s-o fac sau nu."
Raspunsuri
1. imi puteti spune mai multe despre problema
care va intereseaza in prezent? E important
sa putem reflecta Ia ea.
2. inainte de a va !ansa in altceva, ar fi bine
sa fiti foarte sigura ca e ceva avantajos ~i ca
veti putea beneficia eel putin de securitatea ~i
de satisfaqia morala pe care vi le da inva-
tlimintul.
3. Daca ati abandona invatamintul, nu v-ati
mai bucura de increderea mea. M-ati dezamagi.
4. Ei bine, ia sa vedem! Ya putem ajuta,
flira indoiala, in legatura cu aceasti! decizie.
Ya putem da, probabil, unele teste, care va
vor perrnite sa judecati in ceea ce prive~te
~ansele in noul domeniu care va intereseaza.
De asemenea, am putea examina citeva dintre
aspectele care va nemultumesc actual mente. ·
6. ,Te nelini~te~te tot ce e in esen{a lucru-
nlor, ca ~~ puterea pe care acestea o pot avea
~supra ta."
In acest caz, se merge pina Ia interpretarea
dincolo de nivelul imediat, de suprafata, al
intelegerii, analizindu-se ratiunile adinci care
il determina pe interlocutor sa vorbeasca sau
sa aqioneze astfel.
in funqie de modul in care am reu~it sau nu sa
arlitam direqia de urmat, in funqie de atitu-
dinea care a fost adoptata , (spuneti) ce senti-
mente va incerca celalalt ~i cum va continua
discutia?
5. in locul dumneavoastra, nu a~ ezita, ~face
ceea ce rna intereseaza, chiar pemru un venit
mai mic.
6. lndecizia dumneavoastra e de inteles ~i e
cauzata de .opozitia
. . dintre incertitudinea
. . pe
c~re. o avet~ pnvmd noua activJtatc Ia ca~e
va gmdJtJ ~~ _sennmente~e de_ n~multumJre m
ra~ort cu ~ctlvJtatea de mvatammt, Ia_~~re se
adau~li ezJtarea de a abandona conditnle de
secuntate prezente.
7. Pentru moment, vli cer sa nu vli mai ginditi
Ia dificultati . Miine va veti reintoarce Ia cate-
dra ~i vom vorbi peste citeva zile in legaturli
cu noile dumneavoastra preocupari.
8. E, intr-adevar, o hotarire greu de luat, nu-i
a~a?
E de ales intre asumarea riscului de a
debuta intr-un nou domeniu ~i mentinerea in
climatul de securitate al activitatii plicticoase
din invatamint.
Un biirbat de cincizeci de ani
"Nu-l pot lasa pe flu/ meu sa mii ajute acum,
cfnd nu mai sin~ in putere, Mai am inca pu[in
orgoliu $i, in afara de asta, fli[i, atunci cfnd_
era copil, nu am mi$Cat un deget pentru a-/
ajuta. Am plecat din Jara - mama lui a murit
cfnd l-a nascut - $i i-am /asat pe ai mei sa se
ocupe de el, apoi i-am gasit o bona, iar
acum ... Am simJit o strapungere in inimii,
zilele trecute, cfnd ne-am inti/nit $i mi-a spus :
«Ne putem-descurca impreuna, tata, am cf[iva
bani pu$i deoparte». Nu, nu, nu -·vreau asta.
Voi pleca de aici. Va fi un moment dur. ..
Y ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CON VERSA TIONALE'
--------------------------
dar nu am filcut absolw nimic pentru el. .. ~i
pentru nimeni altcineva . .. asta e adevarul."
Raspunsuri
1. Y-ati interesat, nu existi! posibilitatea de a
obtine o pensie de batrinete ? Poate am putea
fuce ceva in acest sens, pentru a nu mai fi
obligat sa fiti intretinut de fiul dumneavoastra
sau sa acceptati vreun ajutor din partea lui.
2. Yeti accepta oferta fiului dumneavoastra sau
veti avea de-a face cu mine ..
3. Cum mergea casnicia dumneavoastra? Y-ati
dorit un copil?
4. Comportamentul din trecut va face nedemn
de ajutorul pe care fiul dumneavoastra vrea sa
vi-I acorde acum. Asta vreti sa spuneti?
5. Da, ar trebui sa parase~ti tara . Dupa cum
prevezi relatiile cu fiul tau, nu va merge altfel.
6. Y-ati gindit bine Ia ce ar reprezenta acest
lucru pentru fiul dumneavoastrli, daca nu il
lasati sa fa eli ceea ce v -a prop us ?
7. inteleg ce vrep sa spuneti. Considerati eli
nu sinteti demn de ajutorul pe care vrea sa
vi-I dea, deoarece in trecut nu ati facut nimic
I pentru a-1merita. In ceea ce prive~te declaratia
ca nu ati facut niciodatli nimic pemru nimeni,
I 2. Sinteti criticat, sinteti considerat un lene~.
ea lasli sa se inteleagli ca asumarea responsabi-
II . litatii de a-i ajuta pe ceilalti ~i acceptarea ajuto-
rului din partea lor sint o problema pentru
Ii dumneavoastrli.
8. Mergeti cit mai repede Ia viceprimar, ca
venind din partea mea. ii voi telefona pentru
a-i vorbi despre problema dumneavoastra.
0 tfnara de optsprezece ani
"Nu ~tiu ce mi s-a intfmplat - eram obosita,
nervoasa. Toata lumea fmi face reprofuri, iar
eu fncerc sa-mi fac bine treaba, lnsa colegele
nu ma agreeaza, iar mama nu mai vrea sa
merg La club joia. Lucrarea trimestriala nu
este foarte buna, ~tiu, fnsa ma straduiesc .. . "
Raspunsuri
1. Pentru Dunmezeu ! Ce v-a trecut prin minte?
II 2. Daca veti continua a~a. veti ajunge in fata
consiliului de disciplina.
3. Prin urrnare, va faceti tot fe1ul de idei.
I' Sinteti obositi!, de aceea puneti totulla inima.
I --------------------------
I
279
4. Sinteti obosita, aveti impresia eli nu va
iube~te nimeni, iar activitatea ~colara nu va da
satisfaqii.
5. Rezultatele dumneavoastra sint mediocre ~i
va cautati scuze.
6. Calmati-va, relaxati-va ~i veti putea sa va
regasiti eficacitatea, sa va bucurati din nou de
afeqiunea ~i prietenia mamei ~i a colegelor
dumneavoastra.
7. Yom incerca sa gasim o solutie pentru toate
aceste probleme. Ar trebui , poate, sa incepeti
prin a vli odihni. Ya pot aranja petrccerea
citorva zile intr-o casli de odihna.
8. incercati sa uitati toate acestea. odihniti-va
~i nu va mai faceti asemenea griji .
Un biirbat de douazeci de ani
, Nu fac nimic pentru ca, in acest fel , ceea ce
se va spune despre mine va putea fi adevarat.
Nimeni nu-mi acorda incredere, tot ce fac este
critical ~i. mai ales, sfnt cons ide rat un lenq. "
Raspunsuri
1. Daca toate acestea continua, voi face un
raport.
3. Cine sim cei care va criticli?
4. Sinteti. astfel , un subiect de birfa.
5. Puneti-va pe treabli imediat .
6. in locul dumneavoastra, a~ asculta ce spune
responsabilul de serviciu, sint sigur ca toate
acestea se vor aranja.
7. Trebuie sa discutlim despre toate aceste
lucruri cu ~eful dumneavoastra, pemru a le
clarifica. Dupa aceea, totul va fi in ordine.
8. Nu cunosc motivele adinci ale acuzatiilor
ce vi se aduc, insa atitudinea dumneavoastra
mise pare a fi extrem de dezagrabilli. A refuza
sa munce~ti nu e o modalitate de a rezolva
situatia. -
0 femeie de treizeci # cinci de ani
.Noua conducere ma sperie. Se aude ca vor
sa schimbe totul. Nu $tiu daca nu ar trebui sa
fac o cerere precisa in acest sens. Sint oare
uti/a La ceva ?
280 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Raspunsuri
1. In 1ocu1 dumneavoastra, a~ sta lini~tita,
pentru moment.
2. In caz de dificultate, contati pe mine.
3. Cine v-a spus ca vor sa schimbe totul?
4. Sinteti pre a nehotaritlL
5. De~i sinteti nelini~tita din cauza schimbari-
lor pe care le va face noua conducere, ezitati
sa faceti o cerere ; ayeti inca un rol important.
6. Va sperie schimbarile pe care le va face
noua conducere, pentru ca nu sinteti sigura de
utilitatea serviciilor dumneavoastra.
7. Faceti o cerere precisa.
8. Ma veti scoate din sarite daca veti continua
sa-mi vorbiti despre asta.
Un barbat de douazeci $i opt de ani
,Am fast admis fn cadrul administra[iei fn
urma concursului pentru ata~a[i. in opt ani,
am progresat enorm de mult. E adevarat ca
am urmat destule cursuri ~i continuu sao fac.
Actualmente, de exemplu, urmez La Lille ni~te
cursuri privind noi metode de programare ...
Aceasta nu rna fmpiedica sa-ifiu recunoscator
~efului meu de serviciu, care pare sa rna apre -
cieze $i care m-a stimulat eft a putut. Am ajuns
la indicele cu numarul 500 ... Peste un an voi
beneficia de o noua numire la Nisa, ora~ul
meu natal. Nu mi s-a scris negru pe alb, dar
sfnt sigur ca a~ a va fl ... Avfnd fn vedere vfrsta
mea, aceasta schimbare e o ocazie unica !
Numai dupa aceea, o data ajuns acolo, rna
voi sim[i fara ie~ire. Ma voi trezi pe acela~i
plan cu cadre avfnd diplome de fnalte ~coli.
Mi-e teamii ca acest lucru sa nu constituie
suprema mea reu~ita, sa nu rna opresc aici ...
~i am douazeci ~i opt de ani. lata de
ce doresc sa rna prezint Ia concursul intern
organizat deENA 1"
Raspunsuri
I. Cred eli, pentru cariera dumneavoastra, ar
fi uti! sa ramineti citiva ani in cadrul acestui
serViciu, pentru il putea aborda concursul cu
un maxim a! ~anselor de reu~ita.
I. Ecole nationale d'administration [~coala
nalll de administratie] (n.tr.) .
2 . Am impresia ca ati avut o evolutie
interesanta, iar dorinta dumneavoastra actuala
de schimbare este indreptatita.
3. Va aflati intr-o situatie pe care destui func-
tionari o cunosc. Din fericire, administratia
ofera destule posibilitati ... In general, fiecare
gase~te cite o solutie pentru problemele sale.
4. Sinteti sigur ca faptul de a va gasi Ia un loc
cu un mare numar de posesori de diplome nu
va lasa nici o ~ansa de a progresa?
5. Se pare ca. impins de ambitie, de altfel
legitima, riscati sa luati o decizie pripitlL Din
teama de a nu va vedea viitorul blocat, negli-
jati avantajele pe care le-ati putea obtine de Ia
postul dumneavoastra actual.
6. De~i faptul ca faceti parte din aceastii admi -
nistratie v-a fost favorabil, va temeti sa nu
vedeti aceasta evolutie stopatii ~i preferati sa
cautati cit mai repede o situatie care sa va
ofere mai multe perspective de viitor.
7. Trebuie sa mergeti neintirziat sa discutati
cu ~eful dumneavoastra.
8. Nu renuntati Ia postul dumneavoastra, daca
vreti sa va bucurati in continuare de stima ~i
sprijinul meu.
Un barbat de douazeci ~i ~ase de ani
,Ar trebui oare sa rna casatoresc cu ea sau
trebuie sa rna gfndesc Ia viitorul meu ? Daca
un individ f~i propune sa se gfndeasca Ia viito-
rul sau - ~i are multa ambi[ie ~i o tendin[a
clara de a progresd - , se impune sa devina un
dur, uitfnd de orice sentiment. Dar o iubesc
mult pe Marie, o iubesc fntr-adevar, ea a fost
fngerul meu pazitor. Daca ne-am despar/i, nu
~tiu ce a~ face. Nu ~tiu de ce a$ fi capabil,
chiar nu ~tiu. Pede alta parte, nu am mijloa-
cele necesare ~i pentru a-mi continua studiile
~i pentru a rna casatori. in ceea ce o prive~te
pe Marie, ea spune ca, daca nu ne putem
casatori acum, .ea nu e dispusa sa a$tepte. Nu
$tiu ce sajac. 0 iubesc, fnsa daca m-ar iubi #
ea, ar spune «acum sau niciodata» ? lata ce
nu pot sa fnJeleg."
Raspunsuri
I . Cu alte cuvinte, nu va puteti hotiiri daca sa
va casatoriti, riscindu-va astfel viitorul, sau
natio-
sa va concentrati asupra carierei, riscind sa
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE.
--------- - --- - - ---- - -- --- -
ratati casatoria. Atit de mult par sa depinda
una de cealaltii ...
2. incepeti sa rna agasati. Nu ~tiu daca voi mai
suporta mult timp confidentele dumneavoastra.
3. Nu e atit o problema de indecizie intre
casatorie ~i planurile dumneavoastra de viitor,
cit o problema mult mai profunda, aceea de a
afla daca, in ceea ce faceti, puteti depinde
numai de dumneavoastra in~iva sau de apro-
barea persoanei iubite.
4. Ma intreb daca nu puteti sa reu~iti in ambele
direqii, ~i in cariera, ~i in casnicie. Ali discu-
tat impreuna despre posibilitatile de a va mari
venirurile printr-o activitate suplimentara sau
prin una asumata de partenera dumneavoas-
tra? In acest sens, sint desrule universitati ~i
~coli care v-ar putea ajuta. In plus, studentii
casatoriti care vor sa-~i croiasca drumul lor
n-au timp pentru distraqii costisitoare . Aici
Note rezervate animatorului
Comportamentele vizeaza, respectiv :
0 femeie de douazeci ~i ~apte de ani
1. comportament de anchetii asupra persoanei ;
2. comportament de evaluare negativa: ,Vii
i~elati punindu-va aceastii problema";
3. comportarnent de amenintare;
4. comportarnent de suport (ajutor) ;
5. comportarnent de consiliere;
6. comportament de interpretare cooperanta ;
7. comportarnent de recomandare ;
8. comportament de reverberare (intelegere).
Un biirbat de cincizeci de ani
I. comportarnent de suport (ajutor eventual) ;
2. comportament de amenintare;
3. cornportament de anchetii asupra persoanei;
4. comportarnent de interpretare cooperanta;
-·5. comportarnent de consiliere;
6. comportarnent de evaluare negativa;
7. comportarnent de interpretare directiva;
8. comportarnent de recomandare.
0 tfnara de optsprezece ani
1. comportament de anchetii asupra persoanei ;
----------------------- - --
281
nu exista posibilitatea de a desta~ura activitati
sociale, a~a cum va puteti a~tepta sa gasiti
intr-o comunitate.
5. Ocupati-va de studiile dumneavoastra ~i
lasati deoparte aceste pove~ti sentimentale.
6. Cred ca trebuie sa tineti cant de ce va gindi
Marie daca o luati inainte ~i va hotariti sa va
continuati studiile, ~i sa nu va casatoriti acum.
Cum va primi ea toate acestea? Pentru a lua o
decizie, trebuie sa tineti com de ceea ce e
preferabil pentru amindoi.
7. Si de ce nu v-ati casatori cu Marie? Vii
iube~te ~i o iubiti . Este ingerul dumneavoastra
pazitor; arunci, nu aveti de ce sa ezitati, nu?
8. Cred ca atingeti un punct important: in
ce masura va iube~te ea. Imi puteti spune
mai multe in acest sens? Cum reaqioneaza Ia
ideile dumneavoastra?
.b~.
;;.'1!1'·.
2. comportament de amenintare ;
3. comportament de evaluare ;
~trl
~.
4. comportament de intelegere;
5. comportament de interpretare ;
rz
~ Ill
6 . comportament de consiliere; ~:E
7. comportament de suport (ajutor) ; f:D~
8. comportarnent de recomandare.
i.u;·
~~
Un biirbat de douazeci de ani Si -~
1. comportament de amenintare ;
2. comportament de intelegere;
3. comportament de anchetii.;
4. comportament de interpretare;
5. comportarnent de recomandare ;
6. comportament de consiliere;
7. comportament de suport (ajutor);
8. comportarnent de evaluare negativa.
0 femeie de treizeci # cinci de ani
1. comportarnent de consiliere ;
2. comportarnent de suport (ajutor);
3. coinportarnent de anchetii asupra a! tor per-
soane;
4. comportarnent de evaluare negativa;
 286 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
~;J Gama exercitiilor de chestionare §i de reformulare
~~ .
·~
"~1 Printre alte exercip.i posibile, vom putea elabora
~ minisituatii care sa ne permita nuantarea
~~ modului de percepere a variatelor orientari
~,! pe care le pot lua atit uncle comportarnente
~J familiare, cit ~i cele vizind chestionarea sau
l!:)! cele legate de reformulare, centrate asupra
~~ interlocutorului chestionat ori raportate doar
~O'ft Ia curiozitatea celui care pune intrebari.
•Q~ Excelente game de exercitii de acest tip, pro-
. •. puse in vederea autofonn:arii, se vor putea
gasi in lucrarea lui Jean Artaud 1 • Ele pot fi
utilizate cu succes in cadrul grupului.
Prezentam citeva extrase, cu titlu de exemplu.
Ca ~i in cazul identificarii unor raspunsuri
diverse, sinteti invitati sa reperati printre
urmatoarele raspunsuri de tip intrebare pe
cele care sint centrate asupra persoanei ches-
tionate ~i pe cele care exprima eel mai bine
ipoteza sau sugestia persoanei care chestio-
neaza.
Procedati in acest mod pentru fi~ele A, B, C.
Va veti putea veri fica solutiile prin raportare
Ia fi~a de raspunsuri.
Fi$a A
,Organizasem, impreuna cu un grup de elevi,
un stagiu de informatica. Dincolo de tehnica,
obiectivul era adaptarea Ia viaJa de grup.
Or, intr-a seara. s-au comportat adios $i am
plecat certa/i $i jurio$i unii pe ceilalfi. Nu
sint deloc mulfumit de toate acestea."
Raspunsuri
1. Carui nivel se adresa stagiul tau de infor-
matica?
2. Ce te nemultume~te?
3. Ei iti cunosc obiectivul?
4. Cum ai reacponat Ia modullor de compor-
tare?
5. Ai dori sa vorbe~ti despre asta?
6. Vei mai organiza un alt stagiu?
I. Jean Artaud, · L'Ecoute, attitudes et
techniques, Chronique sociale, Lyon, 1991,
pp. 146-149, 166.
------------------------
Fi$a B
,Astazi dimineaJii am inchis radioul, pentru a
contempla rasaritul in lini$te: eram incintat."
Raspunsuri
1. Nu iti place sa asculti radioul?
2. Ce te incinta, soarele ?
3. Era deci chiar atit de frumos?
4. hi place chiar atit de mult rasaritul soa-
relui?
5. Erai incintat?
6. Aceasta nu se putea contempla decit in
tacere, nu-i a~a?
Fi$a c
,M-am siiturat pina peste cap de casa asta,
aici nu se poate Iuera serios."
Raspunsuri
1. Ce ii repro~ezi acestei case ?
2. Nu reu~e~ti sa lucrezi serios aici, nu-i ~a?
3. Ce te ginde§ti sa faci ?
4. De ce e~ti atit de pesimist?
5. E~ti, intr-adevar, Ia limita?
6. imi poti spune de ce anume te-ai saturat?
Fi§a raspunsurilor Ia chestionare,
in atentia formatorului
Fi~aA
Raspunsuri centrate pe intrebari : 1, 3, 6.
Raspunsuri centrate pe eel chestionat: 2, 4, 5.
Fi~a B
Raspunsuri centrate pe intrebari: 1, 2, 4.
Raspunsuri centrate pe eel chestionat: 3, 5, 6.
Fi~aC
Raspunsuri centrate pe intrebari: 1/ 3, 4.
Raspunsuri centrate pe eel chestionat : 1, 3, 4.
Variante
Exercitiile s-ar mai putea diferentia ~i din per-
spectiva formelor precedente, propunindu-se
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE' 287
repertorii care sa combine intrebari redactate Aici se mai poate adauga o distinqie
~icentrate pe : referitoare Ia timp : intrebari despre trecut,
- problema sau situatia specifica interlocu- despre prezent sau privind viitorul, in legatura
torului; cu interlocutorul sau cu o alta persoana. 0
- persoana acestuia ; alta posibilitate ar viza intrebari centrate pe
- alte persoane ; anumite locuri sau grupuri.
- relatia dintre persoana care chestioneaza ~i
interlocutorul ei, in cadrul unei conversatii
sau a! unui interviu.
Reperarea efectului unui raspuns "'.,_.,,.
0 alta forma de exe~citiu poate consta in a Pentru a va ajuta in toata aceasta cautare, va ~I;
prevedea efectele unu1 raspuns dat. Nu facem propunem un alt exemplu. \ +r~
altceva decit sa indicam principiul, adaugind ~--J ____ _ -• - · -' - -·---- ______ J , _ • "-'-·'· Wl\'.f
extrasul din cartea, deja citata mai sus, a lui
·Jean Artaud.
Dupa ce ati citit sau ati ascultat declaratiile
unei prime persoane ~i raspunsul pe care il
da interlocutorul, sinteti invitati sa exprimati
4
ceea ce simte eel in cauza. Se simte el oare
ascultat, inteles sau, dimpotriva, neinteles,
tradat, ofuscat etc. ? Puteti caracteriza ras-
punsul in functie de categoriile lui Porter (vom
putea repera acest efect in tabelul indus in
documentul 146).
Dupa aceasta clarificare, veti putea verifica
efectu1 real produs de raspuns in raport cu
autorul declaratiilor, prin consultarea docu-
mentu1ui 146.
Fa pte 2
Un prim exemplu Problema
,Mi-e teamd cii nu sfnt disponibil pentru acest 1. Reformulare privind fapte1e:
exerciJiu." Concediul nu a fast lini$tit.
Riispuns 2. Reformulare privind problema:
Fiti 1ini~tit, veti putea atinge direct esentia1ul. Nu au existat momente de lini~te.
Ceca ce conteaza e sa o scoatem Ia capat. 3 . Reformulare privind persoana:
Efectul produs de acest riispuns ? Nu aJi putut petrece un concediu lini$tit.
4. Reformulare privind sentimentul:
Reformulari
SinteJi dezamagit de acest concediu.
Sinteti invitati sa reperati obiectul pe care se
centreaza reformularea : Nu vom mai enumera exercipi1e care urmeaza
- faptele secundare ; ~i pe care un formator le poate elabora singur
- problema; sau le poate regasi in lucrarea lui Jean
- persoana; Artaud 1 sau Ia alp autori.
- sentimentul.
detectarea propriilor tendinte din momentele
1. Jean Artaud, op. cit., p. !57. Vom gasi in formullirii raspunsurilor, reperarea efectului
aceasta lucrare ~i alte exemple de exercitii produs de un rlispuns asupra autorului declarati-
vizind formularea unor rlispunsuri personale, ei, efectele rlispunsurilor, intelegerea celuilalt. ..
 288 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Note privind consecintele diferitelor comportamente conversationale
CD-
-~ . Comportamentul propriu unci conversatii 1
·:'F. este o forma de conduita sociala aparenta,
... , care poate fi asumata o data cu diverse atitu-
Z ' dini profunde (care o accentueaza, o tempe-
Ill: reaza sau o contrazic). Oricum, el provoaca
::!: asupra interlocutorului anumite consecintc
;:) probabile. In general, acestea pot fi consta-
.;U.r, tate in legatura cu doua grupuri de fenomene,
;'D · distincte ~i antagonice, specifice dinamicii
~~ personalitatii.
Primul grup vizeaza dispozitiile interioare ale
interlocutorului fata de celalalt. Acestea pot
fi apreciate prin prisma a trei variabile : gradul
de dependenta. intensitatea conflictelor in
raport cu ceilalti ~i importanta reaqiilor
defensive, prin care pcrsonalitatea se ascunde
(i~i pune o masca) in relatia cu cclalalt.
Cel de-al doilea grup cuprinde dispozitiile
interlocutorului fata de el insu~i : con~tiinta
propriei responsabilitati (autonomia sa asu-
mata), angoasa in fata propriei solitudini §i
intimpinarea (sau explicitarea) comunicarilor
care il privesc.
Se constata ca primul grup de variabile tinde
sa se dezvolte direct proportional, in timp ce al
doilea se mic~oreaza atunci cind in conver-
satie intervin comportamentele directive, §i
se intimpla invers cind sint utilizate compor-
tamentele nondirective sau ,de intelegere~.
Se mai constata §i faptul ca uncle comporta-
mente dintre cele precedente pot avea pro-
prietati oscilante in raport cu fenomenele
subiective atribuite interlocutorului.
Comportamente directive
Comportamentele de decizie (amenin{are,
ordin, sfat) §i de informare maresc depen-
denta interlocutorului fata de cellilalt, in
mlisura in care, din exterior, se tinde, mai
mult sau mai putin, spre preluarea pozitiei
sale. Prin influenta exercitara; acestea pro-
voacli §i· o refulare a tendintelor spontane,
riscind, prin urmare, sli intensifice conflic-
tele interne, suscitind prin aceasta reactiile
I. A se vedea Andre de Peretti, Liberte et rela-
tions humaines, Epi, 1996. pp. 43-47.
defensive ale personalitatii supuse unci pre-
siuni din exterior. Aceste comportamente
diminueaza totodata incertitudinile interlocu-
torului, reducindu-i deci refleqiile libere §i,
in consecinta. con~tiinta propriei responsa-
bilitati. In acela§i timp. ii comprima vidul
interior, angoasa, ·dar, in mod obi~nuit, ele
oferli putine §anse pentru o analiza aprofundata
a propriului eu, pentru o explicitare a comu-
nidirilor.
Comportamentele de suport (ajutor ~i susti-
nere), pe care le-arn putea considera mai putin
directive §i axate pe mai multa intelegere decit
cele vizind consilierea, dau exact acelea§i rezul-
tate, caci problemele individului sint asumate
din exterior, fiind tratate cu intentia de a fi
reduse §i banalizate. in acela§i timp, sint reduse
incertitudinile ~i angoasa .
Comportamentele de evaluare (pozitiva sau
negativli) au acelea§i efecte, insa Ia un nivel
afectiv supralicitat, care cere mai multa
prudenta. intr-adevar, aqionind prin forta
influentei pe care o exercita, ele pot produce
eliberarea de angoasli, dar risca, in acela§i
timp, sli blocheze posibilitatile unor schim-
buri, prin alterarea con§tiintei de sine §i
comprimarea increderii.
Comportamente nondirective
Comportamentele nondirective, de intelegere
§i reverberare, au consecinte inverse, tacind
vizibil efortul de a respecta §i de a reverbera in
mod direct, tarli alterare, problema traita de
catre interlocutor. Acesta poate trai o situatie
in care se face apel Ia responsabilitatea sa,
dincolo de orice dependenta. Nesimtindu-se
presat in raport cu tendintele sale spontane, el
§i le poate accepta tara vreun conflict, provo-
cat de necesitatea unei elucidari. Procedind
astfel, pentru moment, el are tendinta de a
resimti o angoasa §i mai mare, in masura in
care nu se produce nici o preluare derivativa,
din exterior, a problemei sale.
Comportamente intermediare
Comportamentele de ancheta (practicate de
prea multe ori in mod impulsiv) sint ambigue,
in sensu! ca, din perspectiva atitudinii
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE 289
~ ---- - -- --- - - - -------- - -----
profunde, o intrebare adresata cuiva il poate Fiecare tip de comportament poate fi mai mult
deturna pe accsta de Ia problematica sa perso- sau mai putin indicat intr-o situatie conversa-
nala, punindu-1 in situatie de dependenta sau,
tionala sau alta, intr-un moment sau altul. in
dimpotriva, dindu-i, daca e cazul. impresia funqie de starea interlocutorului, centra til fie
unei bune intimpinari §i a eliberarii. Atitudi-
pe o posibila responsabilitate (care trebuie
nile subiacente trebuie sa fie deci controlate
cu multa grija.
intensificata.). fie pe angoasa (care. pe moment,
Comportamentele de interpretare directiva §i
poate fi compensata) .
Yom nota interesul pe care 11 prezintii compor-
cooperanta pot aqiona in doua moduri dife-
tamentele de intelegere ~i de reverberare, care
rite, in funqie de natura explicatiei pe care o
faciliteaza explicarea actelor de comunicare §i
aduc (subtilli sau greoaie, profunda, progre-
care stau Ia baza comportamentelor conversa-
siva sau primara). Ele pot atenua atit angoasa,
cit §i reaqiile defensive, dar le pot §i inten- tionale nondirective (importante pentru orice
sifica. Acestea sint comportamente delicate. conversatie, dar esentiale pentru abordarea in
Rogers le adopra rar (spre deosebire de psih- profunzime. a anchetelor sau a cazurilor tera-
anali§ti, care, cu multa prudenta, e adevarat, peutice).
fac din ele tipul lor esential de relatie, pe o in toate cazurile, comportamentele directive
perioada dererminata). au avantajul de a fi estimate §i stabilite mai
Comportamentele de diversiune maresc gradul curind Ia sfir§itul unci conversatii, decit Ia
de dependenta. dar §i angoasa, reducind respon- inceputul ei.
sabilitatea, dar §i comunicarea.
8
A Dependenta Conflicte Aparare Responsabilitate
Angoasa Comunicare
interioare (singuratate)
Hotlirire
/ / I / ~ ~ ~
/ / / ~ ~ ~
Sprijin
Evaluare
/ / / ~ ~ ~
*Cercetare 1
X X X X X X
**Interpretare 1
t~ t~ t~ t~ t~ t~
intelegere
~ ~ ~ ~ ~ ~
Diversiune
/ / / / / /
L Dificil de condus (se impune pruden\li).
* Ambiguli: rezultate in ambele sensuri.
** 0 mai mare· arnploare.
Comportamentele inreriocutorului A ~ efecte asupra interlocurorului B
 282 FORMAREA PENTRU CONVERSA TIE
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE' 283

5. comportamem de intelegere ; 7. comportament de recomandare ;

6. comportament de interpretare;
7. comportament de recomandare ;
8. comportament de amenintare.
Un barbat de douazeci ~i opt de ani.
1. comportament de consiliere;
2. comportament de evaluare pozitivll:;
3. comportament de suport (banalizare a pro-
blemei);
4. comportament de anchetll: asupra problemei ;
5. comportament de interpretare;
6. comportament de intelegere;
Gama comportamentelor de riispuns ce urmeazii a fi descifrate
- .p;.~
~i identificate
~:
"t: 0 tinara de optsprezece ani
~~ ,,Atmosfera familiaLQ este irespirabila. ParinJii
~~~~~ nu se infeleg cu fratele ~eu mai mare ~! au
~..d loc tot felul de scene. Dm cauza asta, aJung
s~ sa fi detest pe toJi. Astazi, am plecat imediat,
•01 trfntind u~a. Mama continua sa faca repro-
~ ~uri. Nu rna voi fntoarce acasa in aceasta
;'Q • seara ~i nici miine." · Direqia pentru incendii a grupului amintit a
... f~
Citeva raspunsuri posibile
I . Si dad i-ati telefona fratelui dumnea-
voastrll:, pentru a-1 intreba ce crede despre
toate aces tea ... ?
2. Nu e deloc nostim sll: supoqi conflictele
fu.miliale. Dar, in general, toate acestea nu
dureazll:, lini§titi-vll: ...
3. Va invit Ia mine. Vom discuta in timpul
cinei.
4. Vreti sll: merg sa vorbesc cu parintii dum-
neavoastra, in timp ce rlimineti aici?
8. comportament de amenintare.
Un barbat de douazeci ~i ~ase de ani
1. comportament de intelegere ;
2. comportament de amenintare sau diversiune;
3. comportament de interpretare;
4, comportament de suport (indicare);
5. comportament de recomandare ;
6. comportament de evaluare;
7. comportament de consiliere ;
8. comportament de anchetll: asupra unei alte
persoane.
8. Voi refuza sa vll: mai vorbesc dad nu va
intoarceti Ia parintii dumneavoastrll:.
9. Vll: felicit ell: ati hotll:rit sll: va luati viitorul in
miini §i sll: pll:rll:siti un mediu familial demo-
ralizant.
10. Ce atitudine aveti fu\ll: de tatll:l dumnea-
voastrll:?
11. Sinteti saruratll: de scenele interminabile
dintre pll:rinti §i fratele dumneavoastrll: §i ati
devenit agresivll: ; in aceasta searll:, nu va veti
i ei s-ar pronunJa, fara indoiala, in favoarea
intoarce acasa, de unde ati plecat furtunos,
insll: dupll: aceea ...
12. imi puteti spune din ce motive se cearta
I incll: din primii ani, rezultatele obtinute au
pll:rintii §i fratele dumneavoastrll:?
13. Aveti de gind sa protestati deoarece aveti
I aceste stagii §i -au exprimat regretul ca alte
parte de destule dispute, care va aratll: ca nimeni
nu se ginde§te Ia dumneavoastra.
14. Atmosfera din familia dumneavoastra a
devenit insuportabila ; ati plecat de-acasa trirt-
tind U§a, nemaiintentionind sa vll: intoarceti
I domeniul ,accidente §i riscuri diverse", fiind
Un exercitiu de identificare
Barbat, treizeci ~i opt de ani
1
in legaturll: cu acest caz relativ complex, vor
trebui identificate comportamentele de rll:s-
puns pe duratll: lunga §i consecintele lor.
Assurances taus risques este un important
grup al unor companii de asigurari, vechi de
peste o suta de ani, care se bucura de largll:
notorietate in rindul publicului, fiind bine
implantat aproape in toate regiunile Frantei.
i§i datoreaza reputatia §i succesul punctuali-
tatii cu care i§i respect!~ angajamentele §i cali-
tatii serviciilor pe care le ofera clientelei.
Dacll: existll: categorii de asigurll:ri care se cum-
para, precum asigurarea pentru automobil, ·
mai ales de cind a devenit obligatorie, exista,
in schimb, altele care se vind. in unele domenii,
concurenta este acerba, ca, de exemplu, in
ceea ce prive§te asigurarea contra incendiilor.
in acest caz, societatile care reu§esc eel mai
bine nu sint in mod necesar cele care, aparent,
ofera cele mai bune preturi, ci cele ale caror
reprezentanti sint eel mai bine calificati : buni
tehnicieni, buni vinzatori' preocupati sa le ofere
clientilor lor un autentic sen,iciu postvfnzare.
In aceastll: perspectivll:, de multi ani incoace,
pus Ia punct un sistem de formare profesio-
nala, constind in mai multe stagii, pentru
colaboratorii sai exteriori : agenti generali §i
personal al agentiilor Grupului.
fost satistacatoare, iar multi participanti Ia
domenii ale grupului nu le-au pus Ia dispozitie
o organizare similar!~.
Domnul Vion, §eful biroului de studii din
foarte interesat de problemele de pedagogic
(tine cursuri Ia Scoala National!~ de Asigurll:ri)
ni§te stagii: in acest sens, vrind sa fie ·· ~ :
N.
pregatit, se hotarll:§te sll: se informeze in !ega- •'P
turll: cu ceea ce s-a realizat deja in aceastll: ·.,_;·
direqie. i§i incepe ancheta printr-o vizita Z:
tacuta colegului sau de Ia incendii, domnul ~
Clement, cu care a stabilit o intilnire. ·IIIIi
,Sint mu/Ji ani de cfnd am constatat, Ia rindul . ~
meu, eft de insuficiente sint uneori cuno~- · 0
tinJele tehnice ale agenJilor no~tri. Daca, in ·Q
ansamblu, materia de care ne ocupam noi e -
mai puJin complexa decft cea de care va
ocupaJi dumneavoastra, avem insa o mai
mare diversitate de tipuri de garanJii. Destul
de frecvent, agenJii no~tri, necunoscfndu-le,
neglijeaza sa le propuna clientelei.
E adevarat ca mu/Ji dintre ei vin la sediul
nostru pentru a face ceea ce obi~nuim sa
numim stagii. Ei iau contact cu principalele
servicii, pe perioade variabile de timp, neJi-
nind cant intotdeauna de circumstanfe ~i
indeplinind, de prea multe ori, un rol de
suplinire ... at unci cfnd se produc fmbolna-
viri ... sau in perioada concediilor. Ei nu
beneficiaza de o formare. Nu se poate face
nici o comparaJie cu ceea ce aJi realizat
dumneavoastra .
E imposibil ca Direqia noastra sa nu-~i dea
seama de acest lucru. Cf{iva dintre membrii
unei organizari simi/are cu a dumneavoas-
tra .. . poate ca sintem chiar in pragul unei
astfel de realizari ... dar cine poate ~ti ? ...
de aceea doresc sa rna documentez. pentru
a putea vorbi despre ceea ce s-a facut in
alta part{! ... caci e de presupus eli mi se va
cere ... ~i nu a~ vrea sii ratez o astfel de
ocazie ! Cred prea mult in importanfa for-
marii profesionale ... ,

5. Nu veti regreta, intr-o zi, aceastll: decizie

negindita?
6. Mama dumneavoastrll: mi-a spus de curind
ell: §i-a dat searna ca situatia era neplll:cuta
pentru dumneavoastrll:.
7. Sinteti cumva mai nervoasll: in acest
moment?
asta-searll: ; iar miine ...
15. De ce vll: confesati mie?
I §i; in acela§i timp, receptiv Ia dorintele §i
nevoile exprimate de agenti, dore§te ca acestea
Comportamente posibile
pe parcursul comuniclirii.
Exercitiu de }_dentificare
I- sa ajungll: Ia niveiul Directiei. El spern ca intr-<>
16. Nu mai suportati doleantele mamei §i mus- I. In prezent, direqia dumneavoastra gene-
zi i se va incredinta misiunea de a organiza
trll:rile adresate fratelui dumneavoastra pentru ral!~este sensibilizatll: Ia nevoile de formare
ca nu doriti sa pierdeti dragostea lor.
II I. Situatie selectatli
psihosociolog.
~i prezentatli de G. Rousseau,
profesionalll: a agentilor no§tri? Ati perceput
ceva in sensu! acesta ... sau aveti informatii
care sll: va dea de gindit?
i
I
i
----------------- - --- - - - --
j
284 FORMA REA PENTRU CON VERSATIE
2. Formarea profesionala va ocupa din ce in
ce mai mutt loc in viata societatilor noastre:
viitorul apaqine celor care vor accepta sa
investeasca in acest domeniu. Exista insa
riscul unei angajari imprudente in aceasta
direqie : un e~ec e mai de temut decit absenta
unei realizari. Cu mare placere va voi impar-
ta~i din experienta mea... caci nimeni nu
devine peste noapte pedagog, o ~titi Ia fel de
bine ca mine.
3. Sint ~i
eu Ia curent cu doleantele stagiarilor
no~tri, in urma perioadei petrecute de ei in
cadrul serviciilor dumneavoastra. Au impresia
ca i~i pierd timpul, iar comparatia pe care o
fac, in mod natural, cu stagiul referitor Ia
incendii nu duce decit Ia amplificarea regrete-
lor, a insatisfaqiei lor.
V-ati dat seama de aceasta lacuna ~i vi se pare
imposibil ca Direqia dumneavoastra generala
sa 0 mai ignore inca mult timp : va ginditi ca,
daca ar hotari sa o acopere, ar putea face ape!
Ia ~eful biroului de studii, pentru a organiza
un proces de invatamint. EI ar fi. in acest
sens, Ia fel de calificat ca oricine altcineva . ..
De altfel, experienta dumneavoastra de profe-
sor Ia Scoala Nationala de Asigurari va deter-
mina sa considerati ca se poate intreprinde
ceva in acest domeniu ~i vi se pare eli reali-
zarile celorlalte companii, mai ales ale compa-
nii:i noastre, va pot edifica, va pot pregati sa
faceti fata unei misiuni legate de studii care
v-ar fi, eventual, incredintata.
inceputuri de conversatie
- In vederea abordarii gamei de comportamente-raspuns ce urmeaza
a fi elaborate -
Tiniirii profesoara
,Sint dezgustata de egoismul colegilor mei.
Nu -i intereseaza deloc tinerii profesori.
Reuniunile profesionale $i cele sindicale sint
. insuportabile, fiecare ramine pe pozifia sa,
criticind-o pea celorlalfi. Nimeni nu e dispus
sa aplice un proiect de renovare pedagogica,
care e, totu$i, extrem de interesant. fmi vine
sa las totul balta."
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE· 285
- - - - - - - - - - --- - - - - ------ - ---
4 . E greu de inteles de ce conducerea unei sa merg sii lucrez in Africa, unde mi se oferii Dacii ei nu se ocupii de mine, nici eu nu sinr
importante companii nu a fost preocupata, o situatie mai sigurii. Mama este insii batrinii obligat sii mii ocup de ei. Dacii nu mii invilii
atit de mult timp, sa - ~i formeze agentii. bolnavii $i are nevoie de prezen[a mea. Nu Ia ei, nici ei nu vor veni Ia mine."
Concurenta privind preturile este o realitate mai $tiu ce sii fac. "
evidenta ... insa cea Iegata de calitatea con- Posibile riispunsuri .
silierii, a serviciilor are o cu totul alta Posibile riispunsuri I. Suport:
importanta' ,Asigurarea nu pare scumpa decit I. Suport: 2. Evaluare:
inainte de producerea accidcntului." Aceasta 2. Evaluare: 3. Ancheta:
formula, extrem de uzitata, devenita banala, 3 . Ancheta: 4 . Interpretare :
exprima, de fapt, realitatea. Daca insa cei din 4. Interpretare : 5. Intelegere:
conducere doar o aplauda, negindindu-se Ia 5. Intelegere:
ce implica ea, totul devine o comedie ! ... Ar !ago ~i Roderigo '
Femeie de douiizeci $i cinci de ani (dupa Othello de Shakespeare)
trebui, fara indoiala, sa adaugam: ,Asigura-
rea prost facuta costa scump. Asigurarea bine ,Am abia douiizeci $i cinci de ani $i sint deja I ago
facuta reprezinta o economie". Prin urmare, imbiitrinitii. M-am siiturat de via[a casnicii, Ce se intimplii, Roderigo ?
domnilor directori, formati-va agentii ~i vinza- de so[ul meu, care se comportii ca un veritabil
dictator, ~i de copii, care sint din ce in ce Roderigo
torii de servicii !
mai tiranici. Mi-ar pliicea foarte mutt sa plec Se intimplii cii nu qti foarte loial.
5. Daca inteleg bine, va preocupa atit partea
tehnica, fiind responsabil a! biroului de studii,
departe ... foarte depart e. Dar cum sii proce- !ago
cit ~i cea pedagogica, avind in vedere faptul ca
dez ? fmi iubesc mult copiii
Eu ? in legiiturii cu ce nu sint loial ?
va bucurati de 0 funqie didactica in cadrul Posibile riispunsuri Roderigo
Scolii Nationale de Asigurari. I. Suport:
in fiecare zi, mii duci de nas cu alte ~i alte
Deoarece actualmente se pune accentul pe for- 2. Evaluare:
vorbe in~eliitoare. Am chiar impresia ca faci
marea profesionala, s-ar putea ca. intr-o zi, 3. Ancheta :
tot posibilul pentru a mii lipsi de toate bunele
aceasta sa devina o preocupare constanta in 4. lnterpretare :
ocazii, in lac sii mi le prilejuie~ti. Am ajuns
interiorul societatii dumneavoastra . De ce nu 5. intelegere:
La capatul riibdiirii : m-am hotiirft sa nu mai
vi s-ar propune acest lucru? ... In general, e
Barbat de treizeci de ani indur lini~tit tot ceea ce deja mi-ai dovedit cii
bine sa fiti pregatit pentru orice eventualitate.
e~ti in stare.
,Familia sotiei mete $i cu mine sintem absolut
inteleg, de asemenea, motivul pentru care va
incompatibili ... Douii lumi diferite! Iago
incepeti ancheta cu mine, pentru ca, in ceea ce
prive~te grupul nostru, directorii sint Ia curent Fac tot ce le stii in putere pentru a mii evita .
cu ceea ce se face in alte sectoare . . . cu ceea ce Daca ma vad venind, traverseaza Strada. Posibilul riispuns al lui !ago
fac ceilalti ... Personal, mii prefac ca nu-i viid. Cind mergem 1. Suport :
la ei, abia daca-mi adreseaza vreun cuvint. 2. Evaluare:
De altfel, nu vad ce am avea sa ne spunem. 3. Ancheta:
Nu avem nimic in comun... Timp de cinci 4. lnterpretare :
saptamini, cit sofia mea a stat in spital, nu 5. Intelegere :
m-au invitat o singura data La masa. .. Oh, 6. Hotarire :
dar, vedefi dumneavoastra, asta nu mil deran-
jeaza deloc ! I . Propus de catre un organism de fonnare.
Posibile raspunsuri
l. Suport:
2. Evaluare :
3. Ancheta :
4. lnterpretare :
5. intelegere :
Student, douazeci $i trei de ani
jmi ci~tig cu greu existenta ~im-am saturat de
probleme!e de ordin jinanciar. Am posibilitatea

290 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Gama comportamentelor de intelegere sau ,de reverberare"
~ din cadrul dialogului §i al comunidirii
- Gama care urmeaza poate fi explorata cu
~ scopul de a largi claviatura m~lita.tilor de
-~ intelegere, dincolo de categornle pnme, de
~t tip ecou, oglindii ~i raspuns subiectiv. Ea
:llf.
poate servi unei analize subtile asupra unui
~l fragment de conversa.ti.e (vom avea citeva
~ exemple) sau ca exercitm d~ al~ger~ a un~r
~· comportamente intr-o anum Ita snuatie sau m
~1 cadrul unui joe de rol. 1
1. Ecoul semnijicantului verbal
prin interjeqie : ,Hm!"; ,Ah!";
,(H)ai?" etc.;
- prin adverb: ,Bine"; "Sigur"; ,Da" etc.;
- prin incurajare: ,Ascult ... " ; , Vii urmii-
resc ... " ; ..inJeleg .. . " etc. ;
- prin reluarea unui cuvint exprimat de inter-
locutor: un cuvint-cheie, ultimul cuvint
rostit etc. ;
- prin reluarea unui scurt pasaj din mesajul
interlocutorului.
2 . Reflectarea semnificantului nonverbal
- prin formularea verbala a unui gest sau
a unui semn nonverbal ce insote~te un mesaj
oral : ,Aud cum vii tremurii voce a ... " ;
,Degetele vi se string" etc. ;
- prin producerea nonverbala a unei atitudini
fizice a locutorului, care ii acompaniaza
mesajul oral ;
- prin indicarea intensitatii particulare ~i/sau
f!i a tonului dat de locutor unui cuvint sau unei
expresii din mesajul sau : ,AJi rostit cuvin-
( tul... cu multii jorJa." ; , Vi s-a schimbat
tonul cind aJi vorbit despre ... " etc. ;
- subliniind importanta unei taceri in mij-
,.\! locul mesajului ;
':. - invitindu-1 pe locutor sa revina asupra unei
j~
~~-; secvente din mesajul sau, unde a dat dovada
~:; de ezitare sau de tulburare ;
·!I
'i - prin constatarea existentei unei contradictii
::- intre ceea ce e spus ~i ceea ce pare a fi
i·
!I
exprimat nonverbal : ,SpuneJi ca relaJiile
:, dumneavoastra cu ... sint pa~nice ~i. totu~i.
pareJi sii va crispaJi cind vorbiJi despre el ... ".
------------------------
!l:]
3. Oglinda relaJiei, sau a medierii
- prin defi_nirea diferitelor roluri jucate intr-o
relatie: "In acest moment, rolul meu nu e de
a vii da un sfat, ci de a vii ajuta sii vii expri-
maJi cit mai complet posibil" ;
_ prin caracterizar~a climatului specific res-
pectivei relatii: ,In acest moment, relaJia
noastrii pare a fi mai incordatii de cit puJin
mai inainte"; "Mi se pare cii intre noi
existii ... ";
- prin reliefarea structurii relatiei : , Va aflaJi
aici, exprimindu-vii anxietatea, iar eu am aerul
de a vii asculta, jiira a raspunde cerin[ei dum -
neavoastra .. . " ;
- prin elucidarea intentiilor plasate in relatie de
catre interlocutor: ,imi spuneJi toate acestea,
chiar in acest moment" ;
- prin explicarea cadrului sau a contextului
propriu dialogului : , Ceea ce ne inconjoarii
pare sii vii jeneze"; ,SpuneJi aceste lucruri
uitindu-va cum iau note, pentru a-mi servi
mie sau dumneavoastrii";
- prin exprimarea sentimentelor traite in cadrul
relatiei: "Mi-ar placea sa vii spun ce emoJie
incerc ascultindu-va".
4. Reformularea con[inuturilor
sau a semnificaJilor primite
- prin rezumatul mesajului complet al locuto-
rului;
- prin reproducerea identica a mesajului ;
- prin dezvoltarea mesajului ;
- prin explicitarea continutului latent al aces-
tuia;
- prin localizarea anumitor implicatii ale lui :
"AJi spus ... ; aceasta prive~te meseria dum-
neavoastra ? " ;
- prin rearticularea ca alternativa, dilema,
opozitie, paradox: ,Pede o parte, spuneJi ... ,
dar, pe de alta parte, spune[i, de aseme-
nea ... ; afirmaJi ... , ~i totu~i vii asumaJi ~i .. . ".
5. Reverberarea sensului
- prin invitatia de a completa mesajul : ,Mi-ar
pliicea sa completaJi ceea ce tocmai aJi spus";
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONAI,E
.,Daca e posibil, pute[i spune mai multe despre
asta ? " ; .,Nu sint sigur daca v-am inJeles
bine .. . ";
- prin inversarea rolurilor: ,in fond, ce v-ar
placea sa mil auziJi spunind ? " ; ,in locul
meu, ce a[i gindi ? "; .,Dupa pare rea dum-
neavoastra, ce trebuie sii inJeleg ? " ;
- prin invitatia Ia o analiza asupra sensului
mesajului: .,Spune[i .. . , pute[i explica ce
inseamna aceasta pentru dumneavoastrii ? " ;
.. Si aceasta, pentru dumneavoastra, ar vrea
sii insemne .. . " ;
Paradoxul lui Avraam
in activitatea de formare 1,poate fi utila rapor-
tarea Ia un personaj exemplar a modului de a
stapini atitudinile intr-o conversatie, operatie
prin care sa se evidentieze valorile puse in joe.
in acest sens, ne putem aminti de paradoxul
lui Avraam, care presupune sa-i respeqi pe
ceilalti pastrindu-ti, in acela~i timp, originali-
tatea ~i care poate viza atit valorile laice, cit ~i
pe cele ecumenice sau ~tiintifice.
0 ospitalitate eroica
Avraam, figura istorica ~i arhetipala, este, in
general, prezentat, pede o parte, ca practicant
al unei ospitalitati eroice: pentru el, strainul,
necunoscutul, fiinta diferita nu e sub nici o
forma un du~man, punlnd problema vreunui
pericol, ci, dimpotriva, in primul rind un tri-
mis al lui Dumnezeu, un oaspete care trebuie
servit §i respectat cu fidelitate, iar tara straina
nu e in nici un caz un loc de exil ~i de ame-
nintare, ci un pamint al tagaduintei. Pede alta
I. Extras din Andre de Peretti, Du changement d
l'inerrie, dialectique de Ia personne et des
systemes sociaux, Dunod. Paris. 1981.
2. Teo1ogu1 Jacques Pohier, intr-un articol contro-
versat al revistei Connexions (no. 5, Epi, 1978,
p. 120), presupune suprapunerea. peste un
Avraam biblic sau apartinind Coranului, a mai
mu1tor personaje distincte. De fapt, e1 evoca
apropierea de un Avraam originar a unor perso-
nalitati diverse ~i disjuncte in timp, dar p1asate
in aceastl! genea1ogie in virtutea unor fuziuni
291
- prin reflectarea unui simbolism exprimat ~i
care nu e desemnat : ,AJi vorbit despre vid, iar
dumneavoastra doriJi sa giisiJi 0 plenitudine";
- prin rearnintirea ~i stabilirea de raporturi intre
mai multe mesaje emise de locutor : .,SpuneJi .. . ,
dar v-am auzit spunind puJin mai inainte ... ";
- prin sinteza fazelor succesive ale dialogului :
,lata ca, in acest moment, plecind de Ia o
anumitii problema, aJi vorbit despre unele
lucruri exprimind anumite sentimente ~i for-
mulind anumite interogaJii, iar imediat dupa
aceea a[i spus ... "
parte, Avraam nu pierde ~i nu altereaza nici
una dintre valorile spirituale care ii apaqin ~i
care ii justifica fidelitatea fata de trib ~i fata
de originile sale. intre aceste doua mani-
festari de fidelitate nu exista loc pentru
deformari complezente ale celuilalt sau ale
propriului eu, pentru compromisuri la~e. ci
pentru o confirmare paradoxata a strainului,
oaspete sacru, ~i a propriei fiinte, respectata
in mod ega!, prin diferenta acceptata tara
urma de slabiciune2 .
Calatorii
Conform Bibliei §i Coranului, Avraam pleaca
din Ur, urmind o chemare interioara, care il
impinge spre alte zari : pe ace! pamint strain
este gazduit de ni~te necunoscuti. La intoar-
cere, aflindu-se Ia capatul puterilor ~i al spiri-
tului sau de toleranta, el va lupta in favoarea
oaspetilor sai succesivi. Exista insa mai multe
nuclee narative, precum faimoasa istorie
de clan .• Israelul se construie§te Jacfnd din
Isaac fiul lui Araam", p. 121. lnteresat de
psihanalizl!, Jacques Pohier se preocupa, de
fapt, exclusiv de sacrificiu1 lui Isaac (sau
Jsmae1), ~i nu de episoade1e propriu-zis
avraamice, precurn eel referitor Ia Mambre.
in orice caz, ideea suprapunerii sau a unei
apropieri de personaje nu ar face altceva decit
sa accentueze afirmarea unei 1egaturi funda-
menta1e intre ospitalitarea fa!li de strain ~i
fidelitatea fatli de sine sau fa!li de legaturile
originare.

292 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
--------------------------
legata de Mambre (sau Mamre). Clnd apar
trei calatori necunoscuti, Avraam se grabe§te
sa-i lntlmpine, prosternlndu-se ln fata lor,
pemru a-i accepta primirea unicii : ,Doamne,
de am aflat har inaintea Ta, nu ocoli pe robul
Tiiu!" 1 •
Cuvlntul tractus prin Doamne nu e altul declt
Adonai, dar ortografiat cu un Kamats (Monoy,
in pronuntia evreilor de origine germanidi sau
slava), adica un termen care nu i se aplicii.
declt lui Dumnezeu insu§i 2 . Si Avraam conti-
nua: ,Se va aduce apii sii Vii spiilafi picioa -
rele ~i sii Vii odihniti sub acest copac. Si voi
aduce pfine, ~i vefi mfnca, apoi Vii vefi duce
in drumul Vostru, fntrucft trecefi pe Ia robul
Vostru ! ". Ei raspund : ,Fii pre cum ai zis" 3 .
Striiinul trimis de Domnul
Astfel, Avraam nu ii considera pe cei trei necu-
noscuti ni§te straini, trimi§i de Dumnezeu, ci
ca pe Dumnezeu lnsu§i (Adonai) 4 . La rindul
lor, ace§ti vizitatori , care ar fi purut fide temut,
le aduc lui Avraam §i Sarei (ln ciuda rlsului ei
nelncrezator), buna-vestire, fruct al ospitali-
tatii lor sacre : se va na§te Isaac, prin aceasta
fiindu-le asigurata fecunditatea. 0 fecunditate
existentiala, daruita celui care il accepta pe
celalalt ln totalitatea sa §i care nu a lncercat
sa-l facli, in mod meschin, conform cu sine,
sa-l reduca din comoditate §i nici sa-i lntinda
marfa proasta a ideologiei sau a obiectelor
sale de pietate, ci care a lncercat, pur §i
simplu, sa fie in fata acestuia cit mai mult el
insu§i §i, in acela§i timp, cineva care asculta,
care prime§te ~i imparte cu celalalt ceea ce-i
apartine. Pe linga imaginea lui Avraam, nu se
poate uita cea a celuilalt copil al sau, lsmael,
despre a cl'irui trimitere in de§ert §i despre a!
cl'irui destin tragic (care sta Ia originea popoa-
relor arabe, a Islamului) avem cuno~tinta ~i
I . Facerea, 18, 3.
2 . Charles Leben, ~Une enigme biblique : le dia-
logue des plaines de Mambn!", in Information
juive, Paris, no 278, ianuarie 1978, p. 4.
3 . Facerea, 18, 4-6.
4 . in Coran, cei trei straini sint trimi~i ai Domnu- 6.
lui; dar mesajul de primire ~i diatogul aferent
ospitalitati i sint acelea§i. Cf. 15, 51 ~i 29 (capi-
tol numit al Pliianjenului), 27-33.
- - - ·- - - - - ' - - __._--------'--
al carui nume inseamna: ,Dumnezeu aude,
Dumnezeu intelege".
Ospitalitate ~i fidelitate
Gratie modului sau de a-§i pnmt oaspetii,
Avraam poate incerca sa salveze din nou
Sodoma, consideratii pervertita5 , gratie unei
ospitalitati lntotdeauna mai importante declt
prejudecatile. in !ipsa posibilitatii de a-i pre-
zenta pe cei zece intelepti, Ia sfir§itul pateticei
dezbateri de Ia Mambre, el poate obtine min-
tuirea lui Loth §i a celor doua fiice ale sale,
care se oferisera, de asemenea in mod eroic,
sa-i salveze pc oaspcti, primiti ca trimi§i ai
Domnului . Aceasta legatura cu ospitalitatea
atinge legarura cu valorile originare, cu alian-
tele familiale, cu legaturile fundamentale.
Exact in acest punct se produce emergenta
paradoxului : pe de o parte, Avraam prime§te
§i protejeaza ceca ce ii este eel mai strain, dar,
pe de alta parte, el se prime§te §i se respecta,
Ia fel de profund, pe sine.
in aceastli perspectiva de fidelitate, de autenti-
citate, el trimite, ln mod semnificativ, sa
se caute o sotie pentru Isaac, devenit adult.
,:)i jurii-mi pe Domnul Dumnezeul cerului ~i
pe Dumnezeul piimfntului cii fiului meu Isaac
nu-i vei lua femeie din fetele Canaaneilor, in
mijlocul ciirora locuiesc eu. Ci vei merge in
tara mea, unde m-am niiscut eu, Ia rudele
mele, Ji vei lua de a colo femeie lui Isaac, fiul
meu" 6 Fidelitate simbolica fatll de radacini,
futll de traditii, ca semne persistente ale origi-
nalitlitii sale ! Si tot sub semnul ospitalitatii
oferite cu generozitate, prin daruirea apei, o
recunoa~te servitorul trimis de Avraam pe
Rebecca, nepoata a acestuia din urma, care
este dusa in fata lui Isaac, in Canaan.
Tocmai in virtutea acestei fidelitati. destinsa,
lipsita de rigiditate, reinnoita fl'ira nici o cris-
pare, poate Avraam sa il intimpine pe celalalt,
5. Cf. Louis Massignon, in Parole donnee, ,Les
trois prieres d'Abraham" , coli. 10-18, p. 285:
,Sodoma este ora~ul care se iube~te pe sine,
care se refuzd vizitdrii de cdtre ingeri, oaspefi,
straini sau care vrea sa abuzeze de ace~tia".
Facerea, 24, 3-4,
__...._-- ____;,.----- ~----
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE,
intr-o relatie de prietenie cu toti cananeenii
din lume. Suficient de sigur peel insu~i pentru
a fi suficient de sigur de ceilalti ~i de posi-
bilitatea stabilirii unor relatii inaltatoare, el
lncearca raporturi de generalitate universali-
zantii cu ceilalti, pe care ii respectl'i. Cl'ici,
gratie consistentei relatiei cu sine, celalalt
poate fi acceptat, cu diversitatea sa. El lnce-
teaza sa reprezinte un pericol, o sursa de alte-
ritate, daca il ajutam sl'i-§i gaseascli locul a§a
cum este, acolo unde se atla. Dimpotriva.
Dinamica unei conversatii
SituaJia ini[ialii
Poate fi definitli ca o situatie de dependentll.
eel care imreaba atribuindu-i dinainte celuilalt
o superioritate legatli de competentll. experientll.
statut ; in plus, eel interogat poate reprezenta
o imagine sexuala lini§titoare (aprioric, este
cineva care a reu§it in direqia sexualitl'itii, care
i~i domina problemele de aceastii natura).
Aproape intotdeauna, situatia initiala este ~i
una de doleanta : eel care intreaba se plinge
de cineva (consoarta, copii, §ef etc.).
Este posibil ca prima intrebare sa o escamo-
teze pe cea reala, fiind exterioara situatiei-
-problema.
Dezvoltarea acestei situatii ini[iale
• E posibil ca situa[ia de dependenta sii dureze,
adica eel caruia ii sint adresate intrebarile
sa preia conducerea conversatiei. Atitudinile
descrise de Porter, sub numele de investigatie,
de solutie, de sustinere, de judecatii-evaluare,
de interpretare, mentin situatia initiala.
Astfel mentinutii, situatia de dependentl'i evo-
lueaza u~or spre una de transfer : eel care
intreaba percepe in celalalt o imagine paren-
tala, operind asupra lui un transfer afectiv
pozitiv, ca asupra unui pl'irinte ideal, care va
rezolva totul pentru el. Cel care intreabl'i tinde
sa se cantoneze intr -o atitudine de a~teptare
pasiva a unei rezolvl'iri, atitudine in care nevoia
sa de solutie e din ce in ce mai mare.
De asemenea, in cazul celui cl'iruia ii sint adre-
sate intrebl'irile se pot produce fenomene de
293
teama fatll de celalalt este cea care ne modi-
fica. Este foarte adevarat eli riscurile aoastre
sim de natura interioara, ca tin de inertii §i ca
§ansele noastre se dezv1Huie gratie ospitalitatii
reciproce.
Confirmare
0 lntllnire sub semnul respectului confirma
individualitatea fiecaruia; omul prime§te, iar
ceea ce prime§te nu e un continut, ci o prezentll.
care constituie o fortll.
~~;tc;,~
contratransfer (chiar faprul de a fi ales una t~
dintre atitudinile precedente aratli o predis- ~
pozitie catre acest contratransfer). El poate ~
vedea in persoana celui care intreaba un copil ~~
pe care trebuie sac! educe, prin antrenarea ! . l
adeziunii acestuia Ia dorinta ~i Ia valorile i
sale, putind, de asemenea, sa proiecteze asu- !Pi
pra situatiei celuilalt fie experienta sa privind
situatiile analoage pe care le-a putut cunoa§te,
fie propriile sale probleme ~i solutiile pe care
le-a putut, de bine, de rau, gasi, fie valorile
sale morale. Aceasta poate provoca un veri-
tabil refuz, o respingere a situatiei reale a
celui care intreaba, falsificata de perceptia pe
care o are ln acest sens celalalt, in funqie de
propria sa traire.
Aceasta situatie de transfer nu poate evolua
pe parcursul unci conversatii, a~a cum se
intimpla in ~edintele psihanalitice (transfer
negativ, apoi defulare), din cauza duratei mult
prea reduse a situatiei conversationale ~i a
fuptului eli eel care ofera raspunsuri este
foarte rar un psihanalist etc.
Transferul poate fi demarat, mentinind -
trebuie s-o repetam - situatia de dependentl'i
§i de a§teptare a unor solutii din partea celui
intrebat.
Dadi acesta din urma propune unele solutii,
ele sint aproape intotdeauna respinse de catre
celalalt, ca fiind impracticabile sau inadec-
vate. Se poate intimpla ca acesta sa accepte
sa le incerce, din supunere ~i pentru a vedea,
foarte rar cu succes, eli ele nu corespund, in
 298 FORMAREA PENTRU CONVERSA TIE
La nivelul comportamentelor de exprimare
sau de raspuns
- alegerea comportarnentului adecvat dintr-o
varietate (de decizie, de supon, de evaluare,
de chestionare, de interpretare, de reverbe-
rare), in concordan\li cu atitudinea reala;
Structura unei relatii stabilite in cadrul unei conversatii
~~;;
fi.~ ' sau al unei reuniuni
~~ Problemele de ordin practic
I
'. fii;J pe care mi le pun
~'i -
in raport cu funqia de mediere, imi propun :
sa-mi mentin ~i sa-mi imbogatesc atentia
~f (atentie variabila §i de tip media) ;
]S~ - sa organizez, sa ajustez spatiul §i timpul
~),:~ (prin controlarea inefiiilor, introducerea unor
~f delimitiiri) ·
¥ '
- sa observ intreaga situatie §i citeva clemente
singulare (sa-mi asum ~i sa echilibrez
raporturi le ierarhice).
• Regula de aur a medierii
Verificarea faptului eli, emotional, plasez
toate persoanele, ca §i pe mine insumi, pe o
suprafata de prezenta echipotentiala.
in raport cu funqia de recepfie - ascultare,
sint dispus :
- sa primesc ~i sa retin totul, Ia toate nive-
Iurile de clasare posibile (adresare, verificare
a mesajelor) ;
- sa valorific pluralitatea referintelor disponi-
bile in propria mea persoanli (sa-mi dina-
mizez referenJialul personal);
- definirea unui comportament cit mai pur
posibil, evitindu-se orice amestec intre intre-
bari §i sfaturi, evaluare §i suport, interpretare
§i decizie etc.
- varierea comportarnentelor utilizate, pentru
a se evita monotonia, tinindu -se cont de modi-
ficarile atitudinilor.
- sa discern §i sa primesc transferurile care
imi sint adresate sau care sint adresate altora
(distingind intre funqia ~i persoana mea).
• Regula de aur privin"d
receptarea - ascultarea
Pentru a-mi controla contratransferurile, e
necesar sa-mi stabilizez mi~carile subiective,
utilizindu-Ie pentru explorarea relatiei, pentru a
fi ~i mai mult eu insumi (§i consecvent).
in raport cu funqia de interven[ie' rna prega-
tesc pentru :
- a acorda in timp util (~i fiira precipitare)
ajutor (de actiune sau de identificare);
- a rna alatura in mod prudent Ia structurarea
care se elaboreaza in cadrul schirnburilor proprii
relatiei (afichetii, inventie , interpretare);
- a efectua frecvent reformulari, reverberari
variate (de tip ecou sau oglinda).
• Regula de aur a intervenJiei
Se impune asigurarea apliclirii celorlalte douli
reguli de aur ~i incercarea contactului, prin
echilibrarea intre prezen\li §i distan\li in cadrul
aqiunii mele.
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIO NALE'
Scurtii referire Ia conceptele-reper care ne guverneaza
atitudinile ~i comportamentele in cadrul unei conversatii
Congruen[a sau u~urinJa de a fi tu insuJi
Pentru a face fata acestei discutii, am avut
grija sa rna pun de acord cu mine insumi?
Oare problematica de care sint preocupat intro-
duce o prea mare distan\li, prea multii Uitare
de sine, uitarea irnpresiilor pe care le incerc
efectiv fa\li de interlocutorul meu?
Nu ar trebui sa-mi acord un rligaz pentru a-mi
pune in ordine ideile, cuno~tintele, sentimen-
tele ~i obiectivele pe care le urmaresc accep-
tind o discutie?
Pot sa nu spun, in modul eel mai direct, flira
supradimensionare, ce simt in raport cu atrno-
sfera discutiei noastre?
Cum sa rna unific, sa rna echilibrez, sa-mi
gasesc puterea in mine insumi, pentru a-mi
putea asuma riscul (controlat) de a exprima
ceea ce sint, ceea ce e just atit pentru mine, cit
~i pentru celalalt?
Mai direct: "Joe crispat un anumit rol sau
mii manifest, printr-o funCJie clar definita, in
calitate de persoana ? ".
0 considerare pozitiva sau o intimpinare echi-
distanta ~i echilibrata
Acord aceea§i atentie tuturor interlocutorilor,
oricine ar fi ei ?
Am fa\li de interlocutor o solicitudine nepose-
siva, de pe pozitia mea de persoanli distinctii,
care ii permite celuilalt sa aiba propriile lui
sentimente, propriile lui experiente?
299
Tin con~ de diversitatea de posibilitll.ti ale ~~
I·
.., ,
fiecliru1 mterlocutor? ii1
A~ putea face o evaluare a situatiei, pentru iii
a verifica daca acord aceea~i consideratie ~
fieciirUI element expnmat de clitre un mter- :1:1~
locutor? ~t
Ar fi posibil sa-mi readuc in atentie, in mod It
egal, toate persoanele implicate intr-o discutie? 8
Sint in masura sa evit identificarea interlocu-
torilor mei cu inexactitll.tile sau dificultiitile
relationale pe care ei le prilejuiesc?
Pastrez destula disponibilitate pentru a nu
rna simti foarte iritat in prezenta anumitor
indivizi?
Empatia ~i simJul analitic
Preocuparile pe care le am nu imi ascund
incenitudinea sau nelini§tea interlocutorului
meu in legatura cu viitorul sau, dar ~i cu
prezentul?
Sint intr-adevar preocupat sa-i fac pe inter-
locutorii mei sa simtll. eli sesizez impresiile
pe care ~i le fac despre discutia noastrli, chiar
daca nu le implirtli§esc?
N-a~ putea, in anumite momente ale conver-
satiei, sa le propun celorlalti sli-§i exprime
punctul de vedere in legatura cu relatia
noastra?
Este posibil, uneori, un schimb de impresii
intre interlocutori, privind conditia lor profe-
sionala §i sociala?

300 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
'''* , Bazele psihosociologice ale relatiilor umane
fi ~i
Rela{iile umane ambivalenJa
~~ Fiecare individ are tendinta naturaHi de a
~~ ~tab iii rel~li_i cu ~er~oanele care il !ncon~o~rlL
l~~ I~ acela~I ump ~nsa el dore~te sa ~limma Ia
(~i distantli ~~. Imphclt, sa fie proteJat Impotnva
~; acestor relatii.
~ Fenomenele afective ~i emoJionale
~ Aceastli ambivalentll privind relatiile umane
a provine din incertitudinile CU care. acestea
....... impovlireazli echilibrul personalitlitii. Intr-ade-
vlir, fiecare relatie antreneazli o serie de ten-
dinte de transformare in raport cu partenerii,
tra~sformli~i Ia ~~re fiecare personalitate
rez1stli gratie reaqnlor afecuve ~~ emoponale.
Reactiile afective favorizeaza rezistenta Ia
transformlirile exercitate asupra imaginii pe
care ne-o facem despre noi in~ine.
Reaqiile emotionale tinct sa frineze variatia
constringerilor reciproce pe care indivizii le
exercitl\.
Relatiile ii antreneazl\ pe indivizi intr-o insta-
bilitate potentiall\, tinutli sub control de orga-
nizatiile social e. Ca o exemplificare a acestor
fenomene, vom aminti Parabola porcilor spi-
1 consistenta comportamentului nostru, prove-
no~i a lui Schopenhauer, citatli de Freud :
,intr-a zi geroasa de iama, mai mulJi porci
spino$i s-au strfns unii fn alJii, pentru a se
proteja fmpotrivafrigului, fncalzindu-se reci-
proc. Fiind fnsa jena{i de Jepi, ei s-au fnde -
partat din nou. ObligaJi sa se reapropie unii
de ceilalJi din cauzafrigului persistent, ei au
simJit, o data fn plus, ac]iunea dezagreabila
a [epilor, iar aceste mi~cari succesive de
apropiere ~i fndepartare au durat pfna cfnd
au gasit o distan{a convenabila, la care s-au
sim[it, in sfir§it, in largul lor".
I. Freud, Essais de psychanalyse, Payot, Paris,
p. 112.
'I
i YARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE
II
~i
Via{ a fn grup problemele
legate de partlczpare
Modul in care indivizii se ad una. in grupuri
organizate e de natura sa determme regula-
rizarea relatiilor umane ~i distantele sociale.
Structurile circumscrise autoritlitii tinct sa se
stabileasdi. in ~a fel incit sa pro~jeU: indivi_zii
de mfluenta fen?m.emel~r af~c~~ve ~~ em~~IO­
nate declan~ate tn JUfUI Imagtnll autontlitn.
De aici rezultl\ o noua ambivalenll!: indivizii
reclamli ~i evitli o particij:)are in formll iratio-
nail! Ia activitatea grupului ~i, totodatli, o par-
ticipare Ia deciziile rationale. Tocmai din cauza
acestei ambivalente, ca ~i a tensiunii emer-
gente, autoritatea investitli nu - ~i poate delega
intotdeauna puterea.
RelaJiile umane ~i comunicarile
Dincolo de structurile organizatiilor (in special,
dincolo de structura ierarhicli), diferentele
dintre indivizi dau na~tere unor tensiuni care
nu pot fi exprimate, constituindu-se in adevli-
rate surse de conflict. Liderii se aplirl\ impo-
triva fenomenelor emotionale care tinct sa se
descarce ~supra lor, incercind sa controleze
aceste conflicte. Cu toate acestea, ele reapar
in forma unor distorsiuni Ia nivelul executiei.
In vederea stabilirii unei mai bune structuri ~i
a unor raporturi mai reate, importantl\ e facili-
tarea comuniclirilor. Dincolo de conflictele
care i~i vor face aparitia, se vor putea stabili
raporturi mai exacte, iar in activitlitile indi-
vizilor se va produce o oarecare modificare:
de aici va rezulta o autoreglementare, prin
armonizarea rolurilor ~i a obligatiilor. Astfel, va
deveni posibilli diminuarea rigiditlitii ierarhice
~i atribuirea unor zone de responsabilitate,
mereu mai vaste, fieclirui individ.
Teoria perceperii raporturilor interpersonale
Toti sintem psihologi, preocupati de studierea
comportamentelor umane 1• Unii dintre noi
studiaza aceste comportamente doar pentru a
intelege ordinea logica a evenimentelor. Allii
intreprind aceste studii in scopul de a fi mai
utili celorlal\i. Exista ~i unii care i~i propun sa
invete sa determine ~i sa controleze comporta-
mentele semenilor.
lnteresul meu personal este de a gasi
noi mijloace de a fi , fn primul rfnd, uti!.
Ma imereseaza sa dezvolt o teorie a compor-
tamemului uman care sa poata fi utilizatli nu
numai de personalul specializat, ci de toata
lumea, pentru a incuraja descoperirea de sine
~i schimbarile constructive din cadrul relaliilor
interpersonal e.
Teoria se bazeazli pe cinci principii sau concepte
majore.
Primul principiu este ca trasaturile de com-
portament sfnt mai bine fnJelese atunci cfnd
au ca obiect cautarea satisfaqiei. Motivatiile
din spatele trl\sl\turilor de comportament con-
stituie factorii esentiali ai personalitlitii, ~i nu
trl\sl\turile in ele insele. Acestea din urma dau
nind din circumstantele a ceea ce consideram
satistacator in relati ile noastre cu ceilalti ; ele
constituie ~i baza credintelor ~i conceptelor
referitoare Ia modul de a reaqiona in reci-
procitate, in scopul obtinerii satisfaqiei.
Cel de -al doilea principiu major este ca exista
eel pu]in doua condi]ii, fn mod clar distincte,
care influen{eaza tipurile de comportament fn
ceea ce prive~te stimulii. Una dintre aceste
conditii transpare atunci cind putem di.uta, in
mod Iiber, satisfactiile pe care le a~teptlim de
Ia ceilalti. Cea de-a doua e reliefatli atunci
cind ne gl\sim in conflict ~i in opozitie, caz in
care nu mai sintem liberi de a cliuta satis-
faqiile, trebuind sa ne prezervlim integritatea
~i orgoliul. Trlisliturile de comportament pe
care le dezvliluim in aceste douli cazuri difera
foarte mutt.
I . Elias Porter, Ph. D. Text prezentat Ia Congresul
international de psihojogie, Ia Paris, in 1960.
301
"'"'
~VJ
Cel de-al treilea principiu major a! acestei ()1),
teorii l-am preluat direct din Eric Fromm: t~2
o slabiciune persona/a nu e nici mai mult, . ~:
nici mai puJin decft exagerarea unei forfe q~
perso~ale. . . . . ~-­
Permiteti-mi sa defmesc ~1 sa_ Il ustrez ter- \::)
merutfor{a ~~ slabzcwne. Un md1v1d aq10- {(i)'
neaza cu fo$ atunci cind existli o foarte mare ¥();
probabilitate ca o interaqiune interpe:_rsonala ~Q;
sa fie in mod mutual productiva. In mod '" '
simetric, un individ aqioneaza sub semnul
slabiciunii cind se intimpll\ invers. A aqiona
cu incredere e dovadli de fo$ : aceasta con-
tribuie Ia cre~terea probabilitlitii de pro-
ductivitate mutuala. A aqiona cu exces de
incredere sau credulitate e dovada sllibi-
ciunii : aceasta diminueazli probabilitatea de
productivitate mutuala, mllrind-o, in schimb,
pe cea a unui deznodlimint distructiv sau,
eel putin, neproductiv pentru unul sau altul
dintre indivizii implicali. Acel~i lucru e valabil .
~i atunci cind existli sigurantli de sine sau - in ·
forma sa neproductivl\ - un exces de sigurantli
de sine sau arogantll. A fi prudent e un semn
de forta, a fi prea prudent sau neincrezator e
o dovada de slabiciune.
Cel de-al patrulea principiu major a! acestei
teorii afirma ca, fn general, cu i::ft conceptele
unei teorii a personalitaJii se apropie mai
muir de experienfa persona/a, cu atft sfnt
mai eficace, facilitfnd descoperirea de sine.
Cu cit o teorie asupra personalitlitii vizeazl\
mai mutt individul, in loc sli se refere Ia om
in general, cu atit mai utilli este ea pentru toti
indivizii. in consecintll, dacl\ principiile teo-
riei personalitlitii s-ar apropia suficient de
mutt de propria noastrli experienll!, psiho-
terapeutii ar putea deveni instructori, iar
principiile - vindeclitori.
Cel de-al cincilea principiu se refera la primul:
trasaturile de comportament au drept scop
cautarea satisfac{iei.
Teoria sustine eli existli trei dorinte funda-
mentale diferite in fiecare individ ~i in rela-
tiile lui cu ceilalti.
 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
294
------------- - ------------
general, nici situatiei reate (pe care eel intrebat
nu o percepe decit prin prisma subiectivitatii
sale ~i a celuilalt), nici unei evolutii a persona-
litatii celui care adreseaza intrebliri.
• Modificarea situa[iei ini[iale de dependen[a
Atitudinea comprehensiva descrisa de Porter
este, de fapt, traducerea in plan comporta-
mental a atitudinilor intime asumate de catre
eel intrebat (atitudinile de nonjudecata, de
noninterventie ~i de empatie descrise de clitre
Rogers). Cel intrebat aratli astfel eli refuza
rolul parental, magistral.. .. pe care ar vrea sa
i-1 atribuie celalalt. · sanctiune; sfat ori sugestie; ajutor sau susti-
in general, exact in aceasta faza se produc
tacerile pe care eel intrebat trebuie sa invete
sa Ie suporte ~i sa le respecte, clici ele cores-
pund, chiar daca sint penibile, unei evolutii,
unei transformari a situatiei de dependentli
initial e.
intr-adevlir, situatia evolueaza in mod normal
spre o relatie de autenticitate (Rogers), in cadrul
careia eel intrebat nu mai e perceput de catre
celalalt ca un parinte, un maestru sau unjude-
cator, ci ca o persoana tara un rol bine definit,
ca un interlocutor in preajma cliruia celalalt
face, deseori pentru prima data, experien!il
capacitatii sale de a-~i analiza propriile pro-
bleme, de a se explica, a se face ascultat ~i
inteles, de a se face acceptat a~a cum este, tara
a fi nici judecat, nici contrazis.
Deseori, in cazul celui care intreaba se pro-
duce o deblocare a exprimarii ~i a gindirii,
care poate, in situatiile cele mai favorabile, sa
constituie prin ea insa~i inceputul unei evolutii
ulterioare, pe care acesta o va urma singur,
catre autonomie ~i asumarea propriei situatii.
Daca discutia dureazli ori se prelunge~te cu
una sau mai multe alte reprize, deseori vom
asista Ia:
- o modificare a intrebarilor, adevarata
problema a celui care intreaba fiind din ce in
ce mai clar abordata ~i exprimata ;
- o precizie din ce in ce mai mare in analiza
propriei situatii din partea celui care intreabli;
- perceperea de catre el a unei parti de respon-
sabilitate in cadrul situatiei (in locul atribuirii
intregii responsabilitati celorlalti) ;
- cautarea activa, matura a unor solutii perso-
nate ~i adecvate, comportind, de cele mai multe
ori, o modificare a comportamentului celui
care intreaba, in Iocul ~teptil.rii unei modificliri
in comportamentul celorlalti sau a unei modi-
ficari a situatiei prin interventii exterioare.
Atunci cind relatia de autenticitate a fost bine
stabilita (~i numai atunci), unele investigari
discrete (neavind alura unui interogatoriu care
sa se incheie cu emiterea unor ordonante):
,Mi-a~ putea permite sa va intreb daca ... " ;
unele sugestii, ~i nu sfaturi : ,Poate ca a[i
put ea ... " ; , V-aJi gfndit La ... " ; reformulari
de tip ecou (neadaugind nici un element Ia
ceea ce a spus eel care adreseaza intrebarile,
dar punind in valoare anumite aspecte) pot
favoriza evolutia situatiei conversationale spre
propriul scop : autonomia celui care intreabli
in raport cu celalalt. Este o situatie educativa
in sensu! propriu, educarea fiind procesul care
il conduce pe eel educat Ia desprinderea de
educator.
Acest rezultat poate fi obtinut numai prin mai
multe discutii cu aceea~i persoana care pune
intrebliri; in anumite cazuri, este posibil sa se
des~oare discutii cu mai multi membri ai
familiei, succesiv sau, uneori, chiar simultan.
Aceasta ultima situatie presupune ca relatia
sa fi fost deja dominata partial de catre cei
interesati.
Y ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE
Trei atitudini rationale in timpul unei discutii
in fata unui interlocutor, care poate fi o per-
soana sau un grup, dincolo de toata gama
comportarnentelor noastre, trei atitudini - sau,
daca vrem, trei registre - sint posibile: o
atitudine de presiune, una de distantli ~i una
de contact.
Atitudinea de presiune
Se organizeaza mai mutt sau mai putin clar,
conform unei suite de comportamente direc-
tive : emitere de ordine, chiar amenintare sau
nere morala; in sfir~it, ~i mai ales, judecati,
evaluliri. Aceste comportamente, implicind anga-
jarea intr-o direqie determinata, pot exercita o
presiune mai mutt sau mai putin semnificativa .
in orice caz, folosirea lor reliefeaza prezenta
psihica (de cele mai multe ori, superioritatea),
responsabilitatea unei personalitati in raport
cu un interlocutor, supus exigentei (prin con-
stringere sau judecata) de a deveni identic cu
ea sau cu un model vizat de aceasta. 0 astfel
de atitudine presupune conditionare.
Atitudinea de distan[a sau de a?teptare
Se poate structura in cadrul acelora~i compor-
tamente, dar atenuate. Ea va viza, prin ordine
ocolite sau amenintll.ri confuze, sfaturi vagi,
sugestii, ajutor sau suport ipotetic, mentinerea
Ia o distanta convenabila a interlocutorului.
Ordinele sau ajutorul, obiectele reate sau schirn-
bil.rile sint, pentru o persoana, tot atitea cai de
autoprotectie, in spatele unui aparent interes.
Interlocutorul este, de fapt, invil.luit intr-o pinza
de paianjen, tesuta sisternatic. Raporturile legate
de responsabilitate, de complicitate sau de
comuniune sint reduse. Educatorul introduce
momente de suspensie in interiorul schim-
burilor sale cu interlocutorul. in acest sens,
el poate recurge nu numai Ia comportarnente
directive, ci mai ales Ia un comportarnent de
ancheta, punind intrebliri pentru a elucida sau
a devia interogarea realli din partea interlocu-
torului. De asemenea, el poate recurge Ia un
comportarnent de interpretare, incercind sa
explice conduita celuilalt, ~a cum ar trebui
s-o inteleaga acesta. Individul care a adoptat
o astfel de atitudine se plaseaza Ia adapost
295
~}
de reaqiile interlocutorului, neinteresindu-1 f,01
ce face acesta. retragind orice forma de {a,;
conditiOnare . ;~
Atitudinea de contact • .
E mai complicat de definit. Ea presupune P1
plasarea in fata celuilalt nu sub semnul pre~ ~
smnn, mc1 at retragern, CI sub eel at unm to1
echilibru fragil, necesitind o continua restabi- ~~­
lire. Individul care adopta o astfel de atitudine L l
are o prezentli directli in raport cu celalalt,
fiind autentic in totalitatea sentimentelor sale
~i urtnil.rind atent evolutia sentimentelor inter-
locutorului. Eo situatie de intimpinare a tutu-
ror descoperirilor pe care celalalt le face in
legatura cu el insu~i, in timpul discutiei.
0 astfel de atitudine presupune o acceptare
neconditionata a celuilalt a~a cum este, ca ~i
adoptarea, in orice moment, a oricarei cai.
Orice inacceptare, orice refuz ar conduce,
inevitabil, prin rezistenta, Ia o atitudine de
distantare sau de presiune.
Individul respectiv nu cintare~te lucrurile ~i
nici nu se sustrage, ci i~i pune in lumina
propri ile valori de respect fatli de celalalt ~ i
fatli de sine, mentinind o anume egalitate cu
el insu~i, tara a se indoi sau a emite judecliti
(cu atit mai putin condamnari) in ceea ee-l
prive~te pe interlocutor. El manifesta mereu
incredere in aptitudinea celuilalt de a-~i gasi
singur propria direqie, de a descoperi singur
sau, in mica masura, impreuna cu el insu~i
solutiile pentru problemele sale.
Pentru a obtine o asemenea atitudine, nu e
recomandabil sa se recurga Ia comportarnente
directive. Cele de ancheta ~i de interpretare
sint intr-o mai justa corespondentli cu a~tep­
tarile interlocutorului : e necesar sa se for-
muleze intrebarea pe care acesta e pe cale sa
~i-o puna, ca ~i explicapa pe care, mai mult
sau mai putin co~tient, a . putut s-o dea.
Este posibil ~i un comportarnent de informare
(vizind expunerea de cuno~tinte sau proprie-
tatea faptelor), cu conditia sa nu se exercite
nici o presiune, mai mutt sau mai putin camu-
flatli, asupra interlocutorului ~i nici sa nu
intervinli vreo intentie de eschivare.
296 FORMAREA PENTRU CONVERSAT IE
in cele din urma, atitudinea de contact poate
fi actualizata eel mai fidel prin comportamen-
tele de tip oglindii. Individul cu un astfel de
comportament explica , !a un moment dat, cit
mai clar posibil, ce a inteles relativ Ia preocu-
parile interlocutorului, plasindu-se in cadrul
lui de referinta, dar fll.ra a-i lua totu~i locul.
Un astfel de comportament este numit de catre
Rogers comprehensiune.
Prin atitudinea de contact, individul resimte
emotional problemele interlocutorului, stapi-
nindu-~i pornirile de a exercita presiune sau
de a se distanta. El il lasa pe celalalt sa-~i
aleaga drumul, mergind alaturi de el, solidar,
sub semnul unei increderi totale.
Psihologii Porter §i Rogers au aratat conse-
cintele diferitelor comportamente ~i mai ales
ale atitudinilor subiacente. Presiunea §i tendinta
de a direqiona fiineaza angoasa interlocutorului,
frinind insa dezvoltarea, explicitarea privind
comunicarea, fata de celalalt ~i fata de sine,
riscind sa accentueze dependenta, conflictele
interioare §i reaqiile defensive (retrageri, eschi-
vari sau agresiuni) ale interlocutorului . De
asemenea, distanta, ancheta sau interpretarea
pot mai curind frina decit accelera fenomenele
de angoasa §i de comunicare, ca §i pe cele de
dependenta, de aparare ~i de conflict, totul
depinzind de nivelul de a§teptari at celuilalt.
Contactul §i comprehensiunea vor putea accen-
tua explicitarea comunicarilor, dar ~i sentimen-
tele de angoasa. in schimb, ele contribuie Ia
scaderea dependentelor, a conflictelor interne
§i a reaqiilor defensive.
Tentafia adoptiirii atitudinilor de presiune
La nivelul consecintelor, ce-ar trebui sa preva-
leze intr-un dialog? Dar in dialogul dintre un
educator §i eel supus educarii? Dar in eel cu
un client?
in mod natural, facem uz de trei atitudini. Dar,
in calitate de educator, Ia ce dozaj §i Ia ce mod
de apticare specific ar trebui sa recurgem? La
o atitudine de presiune considerabila, excesiva
(caracterizata de pasiune) sau absenta? Rapor-
tata Ia orare, Ia formele de lucru sau Ia nivelut
cuno§tintelor de asimilat? La fel, ce tip de
contact trebuie sli adoptam, de distantare sau
de apropiere? La ce nivel de frecventa §i de
intensitate? in conversatia individuala sau in
raporturile de grup, de clasa? Cu privire Ia
continuturi sau Ia forme? Si cu ce scop?
La toate aceste semne de intrebare, sli adau-
gam faptul ca deseori adoptam comportamente
care ni se par specifice unei atitudini in mod
deschis diutate, in timp ce le utilizam defor-
mat, alunecind de Ia o atitudine Ia alta. A
discerne intre atitudinile de adoptat intr-un
dialog e totuna cu a discerne intre nivelurile
spirituale. E important sa se mentina in mod
clar atitudinea care corespunde unei profunde
motivatii, a§a cum apare ea in raport cu situa-
tia de educator, responsabil de indrumarea
unor semeni. Trebuie sa observam eli, de multe
ori, comportamentele directive, articulate pe
o atitudine de presiune, con§tientli de ea insa§i
~i rezultat at asumarii unei responsabilitati ,
pot face .dovada unui mai mare respect fa til de
interlocutori decit comportamentele de inter-
pretare sau chiar decit incercarile de intele-
gere, care, in realitate, pot fi expresia unei
atitudini de distantare incon§tienta sau de
contact nesigur.
intr-adevar, toate aceste atitudini nu sint, in
ochii no~tri, oarecum echivalente? lnterpre-
tarea lor nu ne lezeaza oare in unele dintre
obi~nuintele · sau rezistentele noastre? Sli o
spunem direct: in calitate de educatori, sintem
tentati sa adoptam atitudinile de presiune, fiind
obligati sli procedlim astfel din nevoia de a
atinge adevlirul ~i eficacitatea. Nu sintem noi
oare invitati Ia invlitarea, rlispindirea ~i obser-
varea legilor morale sau ale eel or fizice?
De asemenea, e bine sli spunem ca deseori ne
situam intr-o atitudine de distantare, cu atit
mai mult cu cit nu am . vrea sli recunoa§tem
acest lucru. Ca o compensare a unor presiuni
prea sustinute, trecem, bucuro§i, Ia ni§te atitu-
dini mai rezervate.
Si totu§i, cu totii consideram ca educatorul nu
ar trebui sli facli uz de distantare, decit cu
foarte multa precautie.
Dar sli revenim Ia atitudinea de contact. Pe de
o parte, ea ne seduce pina intr-atit, incit sintem
tentati sli ne simtim vinovati eli o practicam
insuficient, farli destulli claritate ~i rigoare.
Se impune sli recunoa§tem eli ea ni se pare
VARlETATEA COMPORTAM ENTELOR CONVERSAT IO NALE
-- - -- - -- - -- - - - ---- - -----
ambigua, instabila §i paradoxala, putind da
curs unor interpretari eronate. in general,
pendulam destul de u~or intre atitudinea de
contact ~i cea de distanta.
Si, Ia urma urmelor, aceasta atitudine este
compatibila cu o viati'i morala sau cu procesut
de invatamint? Nu e, poate, prea relativizanra,
toleranta, aproape sceptica sau, dimpotriva,
Avertismente practice
Avertismeme practice pentru regularizarea
comuniclirilor, a transferurilor ~i intelegerii
intr-o activitate conversationala de formare ~i
de invatlimint :
La nivelul propriei persoane
- stabilirea echilibrului interior;
- asigurarea unei stil.ri de confort, de transpa-
renta fatil de sine ;
- pregatirea in vederea valorizarii intregii per-
sonalitati, Ia nivet intelectual ~i organizatoric.
La nivelul raportului cu celiilalt
- verificarea disponibilitatii de a-i acorda aten-
tie cetuilalt (individ sau grup) ;
- asigurarea acelu i a~i interes pentru fiecare;
- pregatirea pentru acceptarea tuturor schim-
burilor, intr-o atitudine principia! nondefen-
siva ~i de nonrespingere.
La nivelul obiectivelor sau a! intenJiilor
- aprecierea gradului lor de adecvare in raport
cu atitudinile §i invers ;
- aprecierea gradului lor de acordare cu ima-
ginile celuilalt;
- preglitirea in vederea situarii ~i a intelegerii
propriilor reaqii fail! de cellilalt.
La nivelul rolurilor
- asigurarea de faptul eli diferentele dintre
roluri nu produc blocaje ;
- verificarea gradului de acceptare §i de perti-
nenta a rolurilor;
- organizarea succesiunii timpilor, intervale-
lor, ritmurilor de exprimare . ..
------------ - ------------ -
297
chiar redutabila, prin aqiunea indirecta pe
care o exercita, putind fi utilizatil. pentru
manipularea unor persoane in direqiile pentru
care noi in~ine optam in secret ?
intr-adeviir, aceasta e fntrebarea : ce atitudine
sau ce dozaj de atitudini sii alegem pentru
forma ~i con{inutul activitaJilor noastre de
educmori, de formatori ?
La nivelul limbajelor
- stabilirea unei varietati a canalelor de trans-
mitere vizualli, sonora, gestuala ;
- stabilirea unci clasificari a conceptelor §i a
referintelor ;
- verificarea gradului de adecvare a codurilor
utilizate ~ i/ sau a compatibilitatii lor.
La nivelul reprezentarilor
- favorizarea aparitiei conotatiilor cu proprie-
tati de facilitare sau de blocare, asociate temei
sau termenului studiate ;
- recurgerea Ia metafore, pemru u~urarea
memoriei ~i stimularea ideilor ;
- explicitarea teoretizarilor sau a ipotezelor
implicite.
La nivelul cadreloi' de referin{ii
- asigurarea compatibilitatii dintre informatii
sau cuno~tinte ~i organizarea cognitiva
(Weltanschauung) a celuilalt;
- asigurarea cu privire Ia apelurile, subter-
fugiile sau suporturile care faciliteaza utiliza-
rea noilor concepte in sistemul de gindire al
celuilalt;
- favorizarea mesajelor de retur ale celuilalt
(retroaqiune sau feedback) ;
La nivelul structurilor
- luarea in considerare a caracterului sistemic
al oricarei comunicliri sau relatii ;
- evocarea ~ i analizarea, atunci cind este
necesar, a constringerilor sau a presiunilor
institutionale;
- accentuarea, prin elaborarea unor proiecte
~i/sau contracte, a transferurilor sau a trans-
punerii cuno~tintelor §i abilitatilor.
302 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
Prima este dorinia de a ajuta o alta persoana,
de a vrea intr-adevar sa o ajuti ~i sa o vezi
reu~ind. Toti am simtit, Ia un moment dat,
aceasra nevoie.
Cea de-a doua e dorinia de a fi capabil sa
dirijezi evenimemele, de a prelua comanda.
Toti am dorit, intr-un anumit moment, sa fim
o persoana investira cu autoritate.
Cea de-a treia dorinta vizeaza autonomia,
independenia, ~i, de asemenea, cu totii am
dorit, Ia un moment dat, sa facem lucrurile
singuri, flira ajutorul ~i intl'!rventia nimanui.
in cazul anumitor indivizi, una dintre aceste
motivatii poate fi predominanra, in timp ce, in
cazul altora, nu prevaleaza nici una. Cu totii
am simtit insa un amestec al acestor trei
dorinte. Cind un individ e liber sa-§i satisfadi
dorintele, dorinta de a ajuta ia forma unei
incercari efective de a fi uti! celorlalti. Dorinta
de a conduce ia forma cauta.rii tuturor ocaziilor
fuvorabile propriei afirmari, asigurarii functiilor
de conducere. Dorinia de autonomic transpare
in incercarea de a mentine ordinea logica a
lucrurilor, in pastrarea propriei independente.
in faia unui conflict §i a unei opozitii, dorinta
de a ajuta se exprima pregnant prin nevoia de
a prezerva, de a reinstaura arrnonia, dorinta
de a conduce - prin eforturile de a-i domina
pe ceilalti, iar cea de autonomic- prin incer-
carea de a conserva resursele personate, prin
asigurarea propriei independente.
A~a cum am specificat Ia inceput, intentia mea
este de a dezvolta un sistem de referinta care
sa contribuie Ia intelegerea .comportamentului
uman §i care sli poara fi utilizat de fiecare,
specialist sau nu, nemaiexistind atunci decit
problema necesiratii de a arlita fiecliruia cum
se poate servi de acest sistem.
Penniteti-mi sli descriu pe scurt sistemul pe
care l-am dezvoltat §i modul in care poate
fi folosit. El se nume~te "Inventarul moduri-
lor de desfli~urare a forte lor personaliratii" ;
seamana cu un simplu test, dar este conceput
astfel incit sa promoveze descoperirea de sine
in timpul rezolvlirii chestionarului. Persoana
se gase§te in faia unei fraze care trebuie sa fie
completatli prin una dintre cele doua variante
propuse.
Prima varianta se refera in mod special Ia
altruism, a doua - Ia nevoia de a conduce, iar
a treia - Ia autonomic. Persoana respectivli
repartizeaza cele zece puncte intre cele trei
optiuni posibile, pentru a sublinia frecvenia
relatiilor sale, proprie fiecarei variante.
Exisra zece serii de fraze ce urrneazli a fi
completate, in doua tipuri .de situatii: atunci
cind totul merge bine in ceea ce prive~te rela-
tiile §i atunci cind persoana se afla in conflict.
Se obtin doua rezultate pentru fiecare situatie.
Pentru oameni, in general, e foarte U§Or sa
inteleaga eli ceea ce confera consistenta com-
portamentului lor sint propri ile lor motivatii.
Atunci cind incep sa-§i compare motivatiile
personate cu cele ale altora, incep sli-§i for-
meze o idee mai clara despre ei in§i§i §i despre
ceilalti, ca §i despre faptul ca acest exercitiu
se concentreaza asupra fortelor personaliratii,
ei reactionind, in general, cu interes §i
entuziasm.
Ca un ajutor suplimentar Ia descoperirea de
sine, am dezvoltat ceea ce se nume§te the
feedback edition (sec venia de feedback) in inven-
tarul deplasarilor de forte ale personaliratii.
Acest chestionar este distribuit de clitre subiect
celorlalte persoane, pentru a-1 completa cu
ceea ce gindesc despre el. in general, indivizii
declarli eli e uti! sli ~tie cum sint vlizuti de
ceilalti.
Astfel de instrumente au fost incluse in diverse
programe privitoare Ia educatie, Ia afaceri, Ia
industrie, Ia guvem, Ia unele profesii vizindu-i
pe medici in general, pe denti~ti, pe infirrni-
ere, ca ~i Ia orientarea profesionalli ~i Ia reinte-
grarea socialli. · - zece?
CAPITOLUL 3
DINAMICA UNEI SITUATII
,FATA iN FATA"
Ar fi instructiv sa se renunte Ia abordarea doar a unui fragment de conversatie,
incercindu-se compararea unor intregi discutii, in scopul explorarii diversitatii (sau
opozitiei) strategiilor §i stilurilor lor.
Din tot acest demers pot rezulta unele reflectii privind fecunditatea lor, din
perspectiva calitatii informatiei culese.
Exersarea asupra textelor scrise il poate ajuta pe fiecare sa-§i deceleze propen-
siunile de a interveni intr-un dialog §i de a-§i intari vigilenta, pentru a evita anumite
devieri, mai molt sau mai putin impulsive. in egala masura, il poate pregati in
sensul observarii in mod avizat a unor conversatii §i al analizarii lor metodice.
De asemenea, aceste exercitii permit o trecere in revista a activitatilor conversa-
tionale (fapt care solicita responsabilitatea fiecaruia), urmata de explorarea varietatii
§i a densitatii acestora, ca §i a tendintei spre perfectionare sau nuantare.
in ceea ce prive§te textele mai lungi, se poate urma sfatul lui Carl Rogers : Ia
un anumit moment al conversatiei, putem pone sub semnul tacerii interventia consul-
tantului sau a terapeutului, pentru a observa ce sintem tentati sa facem. Ulterior,
vom putea compara formularea pe care am emis-o cu cea a textului, in forma sa
initiala, pentru a trage de aici citeva concluzii §i pentru a face o autoevaluare.
Exercitiu de reflectie asupra conversa~iei
1
Acest exercitiu poate fi prezentat fieclirui 2. Care e durata medie a acestor discutii?
participant Ia o activitate de forrnare conver- - trei minute ?
sationalli, in orice moment. - cinci minute?
I. Cite discutii aveti, in medie, slipraminal? - zece minute?
- una? - doulizeci de minute?
- doua? - treizeci de minute?
- cinci? - patruzeci ~i cinci de minute?
- o orli?
- doulizeci ? - doua ore?
- mai multe? - mai mult?
3. Printre aceste discutii, cele mai multe le
aveti. Ia prima vedere, cu cei care sint. ..
- responsabili ?
I. Sursa; INAS. - colegi?
 FORMA REA PENTRU CON VERSATIE DINAMICA UNEI SITUATII .,FATA iN FATA" 305
304
- - - - - - - - - - - - - -8. - ---- - ----- -
Ati efectuat vreun antrenament in ceca ce Timpul liber Obiective
- superiori ierarhici?
prive~te conversatia sau comunicarea?
- colaboratori?
- Nu. Vom studia doua texte, A §i B, culese 1. Studierea a doua stiluri diferite de a
- persoane din exterior?
- exper~i?
- Da, insa ... cu ocazia unei anchete privind timpulliber conversa pe aceea§i temii.
- parteneri ? - Da, indirect.
(texte publicate In Bulletin de Psychologie). 2. Aprofundarea impactului respectivelor
- copii? Ce concluzii ati tras? sti!uri asupra calitiitii comunicarii.
- tineri? 9. Scrieti, in mod spontan, douasprezece
- familii 7 cuvinte (imagini) care va vin in minte cind va Numiirul de participanJi: de Ia doi Ia
4 . Care e procentajul aproximativ al discutiilor ginditi Ia cuvintul discuJie. douiizeci.
in care dumneavoastra in~iva solicitati ceva 10. Dificultatile pe care Je intimpinati personal
(informatii, dari de seamii)? in cadrul discutiilor se situeaza, dupli parerea Timpulliber
-5%?
~~':
dumneavoastra, mai curind Ia nivelul faptului
- JO%? de (marcati cu o cruce clisuta corespunzli- intr-o prima fazli, cititi cu atentic fiecarc dintre cit mai subtil posibil, articulatiile deSTa$U-
- 30%? toare): ccle doua texte, adnotindu-le. rarii, evidentiind semnificatia psihologica a L~.:;
-50%? - a asculta cu atentie ceca ce se spune 0 Intr-o a doua fazii, incercati sli analizati ceea fcnom~nelor care sc produc (in alti ~crmeni, ~~
- 75%? ce se petrece pe parcursul discutiei dintre cele spuneti de ce se petrec astfel lucrunle). ~z..
- a fi intr-un contact deschis cu
5. Care e procentajul discutiilor in care aveti 0 doua persoane, din punct de vedere psihologic. intr-o a treia fazli, intre indivizi se va initia o ~~
interlocutorul
un rol de consultant (acordind sfaturi sau Notati mai intii fenomenele cele mai evidente discutie, pentru a se defini stilul ~i compor- ~
infonnatii celui care Je solicita)? - a-1 intrerupe in mod impulsiv
0 (perceptibile Ia prima vedere), apoi urmariti, tamentele distincte ale celor doi interlocutori. ; ;
-5%? pe interlocutor
- 10%? - a $ti cind se poate vorbi · 0 Ancheu2 asupra timputui tiber ta~
- . personate
Adnotan '<8'1
.:w;~
- 30%? - a ~ti cind trebuie intrerupt dialogul 0
Textut A
-50%? - a nu suporta tacerea 0
- 75%? I este intervievatorut, S este subiecrut intervievat.
- a vli Jasa condus de propriile idei 0
6. Dintre toate discutiile, dupa piirerea dum- I - Buna ziua, domnule !
- a fi repede obosit de dialog 0
neavoastra, mai dificile sint cele pe care Je S - Buna ziua !
aveti cu cei care sint. . . - a manifesta prea multa curiozitate
~i a formula intrebliri flirli intrerupere 0 I - Sintem pe cale de a face un studiu privind timpul liber ~i am
- responsabili? dori sa cunoa$tem atitudinea dumneavoastra fa¢ de acest subiect,
- colegi? - a va situa ierarhic 0
in general. Sinteti de acord sli vli adresez ni~te intrebliri in acest
- superiori ierarhici? - a vii exprima in mod variat 0 sens?
- colaboratori? - a pastra o distan¢ utilli 0 S - Da, desigur.
- persoane din exterior?
- a putea rlimine dumneavoastrli i~ivli 0 I - Mai intii, cit timp acordati, in mare, timpului liber? In ce
- experti?
- parteneri ? - a fi blocat de prima perceptie asupra proportii?
- publicul Jarg? interlocutorului 0 S - Ei, bine... E dificil de spus, deoarece timpul meu liber e,
- copii? 11. Scrieti, in mod Jiber, citeva sugestii in intr-un fel, suprapus cu ocupatiile mele. Cu exceptia serilor, cind
- tineri? Jeglitura cu ceca ce v-ar interesa sa faceti in am o ora sau doua de relaxare veritabila, in restul timpului,
7. De obicei, in discutiile dumneavoastra, aveii timpul unei activitati de perfeqionare conver- rligazurile fac parte din viata mea nonnala, de exemplu : ies cu
un rol de intervievator sau de intervievat? sationala. Ce a~teptati in acest sens? copiii, citesc, stau pur $i simplu ...
I - Ah, da ! Deci lectura este, pentru dumneavoastrli, o ocupatie
importanta in timpul liber...
S - In sfir$it, aceasta depinde de moment .. .
I - Ce cititi, de preferin¢?
S - Oh ... , anumite romane politiste, de mic interes, pe care mi le
imprumuta ni~te buni prieteni ... cam asta, in mare.
I - Dar in afara de Iectura, teatrul vli place?
S - Destul de mult, insa nu merg aproape niciodatii Ia spectacole.
310 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE DINAMICA UNEI SITUATII .FATA iN FATA" 311
---- - -- - --- - -- - -- - --------
Transcrierea conversa[iei 0 analiza a dinamicii conversafionale Transcrierea conversaJiei 0 analiza a dinamicii conversaJionale
11 . C - Dati impresia ca va e teama ca, mai 11. - Fiind acum avantajat, C il provoaca pe 20. A - Oricum, daca ar fi a~a. ar fi vorba de 20. - Neintelegind elementele implicite ale
devreme sau mai tirziu, sa nu apara uncle A : el este eel care intelege ca situatia s-a o prejudecata favorabila , care ar face subiectul situatiei, insista asupra continutului, vrind sa
perrurbari in ceca ce prive~te calitatea sau inversat. A nu va putea, ulterior, decit sa se unci revizuiri pe parcursul activita\ii, ~i simpatia demonstreze di este logic. Expresia ,sli se
randamentul activitatii. apere. initiala ar risca sa se topeasca precum zapada topeascli precum zapada Ia soare" are, poate,
12. A - Cred, intr-adevar, ca orice tensiune 12 - Ceca ce A ~i face, refugiindu-se intr-o Ia soare, Ia prima dovada de nesupunere. legaturli cu propria-i senzatie corporala , el
dintre indivizi, fiind sursa de friqiuni, neinte- remarcl!. de ordin general (escamotind situatia). simtindu-se atacat din toate paqile.
legeri , neincredere, sfir~e~te , in mod inevi- 21. C - (ironic) Este evident ca dovada lipsei 21. - Emite o fraza cu dublu sens, care face
tabil, prin a se rasfringe asupra activitatii, care de loialitate ~i a duplicitatii pune Ia grea incer- trimitere Ia situatia traita : daca pina acum
e o opera colectiva. care simpatia initiala, presupunind ca aceasta mi-ati fi fost simpatic, e clar ca duplicitatea
13. C - De ce presupuneti dumneavoastra, 13. - C declan~eaza o argumentare Ia nivel a existat 1 dumneavoastra vii face in mod indubitabil anti-
domnule, di, pentru a fi bune, raporturile pro- rational, punind sub semnul indoielii opiniile patic in ochii mei.
fesionale, administrative trebuie sa se bazeze celuilalt: ,presupuneti dumneavoastra .. . ". 22. A - (nefnJelegfnd decft pe jumatate, dar, 22 . - intelege pe jumlitate aluzia Ia situatia
pe o buna comunicare, de tip... sa zicem, oricum, ofensat) Vreti sa spuneti ca, pentru actuala ~i reformuleazii afirmatia lui A, menti-
afectiv? mine, nu sint simpatici decit sclavii? (Tacere. nindu-se, totu~i. in atitudinea initiala. Si-a
14. A - Nu presupun, ~tiu din experienta 14. - Obligat sa joace un anumit rol, pentru Secretara aranjeaza in mod ostentativ ni$te atins bine tinta, dar, mentinindu-se pe o pozi-
ca bunele relatii dintre indivizi asigura efica- a-§i reci~tiga avantajul, face ape! Ia ,expe- dosare.) tie oarecum neutrl!., il determina pe C sa taca
citatea activitatii. rienta" sa, cind, de fapt, e tinar ~i nou venit in (tacere prin care incuviinteaza cele spuse de
institutie . A, dar il ~i forteaza sa continue, in acela~ i
15. C - in acest caz, vreti sa spuneti ca nu 15 . - Pentru a-1 face sa simta decalajul fata de sens).
puteti Iuera decit cu oameni care va plac? rolul pe care vrea sa-l joace, subliniaza contra- 23. C - Cu siguranta, noi nu vii cerem sli fiti 23. - Continua, efectiv, dar de pe o pozitie
diqia: ,dumneavoastra . .. ", ca o implicatie un sclav. Nu vii puteti plinge de ingerinte din defensiva, sa adopte aceea~i atitudine fata de
Iogica. partea noastra in acest serviciu, nici dumnea- cell!.lalt ~i fu\li de secretarli. Facind aceasta, nu
16. A - Sa nu exageram. Nu e vorba despre 16. ~ Continua sa se apere in ceca ce prive~te voastra, doamna (adresindu -i-se secretarei). se poate, totu~i. abtine sa nu acuze respectivul
iubire, nici macar despre afectiune, ci despre sensu! exprimat, vorbind despre incredere (Ia Va bucurati de o adevlirata autonomic in aceasta serviciu eli nu e ,sclav", plirind sa regrete
0 prietenie reciproca, despre incredere, rna care, in acest moment, chiar aspira, in raport institutie, v-ati creat un fel de mic stat in stat. acest lucru.
rog, loialitate ... cu celalalt). 24. A- Problema ar consta in a ~ti dacli acest 24 . -Face referire Ia problema de fond : auto-
17. C - in acest caz, pe ce criterii faceti 17. - ii face sa-~i con~tientizeze adevaratul fapt introduce perturbatii in raporturile dintre ritatea in cadrul uzinei ~i. mai exact, relatia
angajarile? in funqie de dip lome ~i calificari statut, eel de seleqioner, cu toatc fantasmele acest serviciu ~i restul uzinei. serviciului financiar cu Direqia.
sau in funqie de simpatia personala? (rfsete aferente acestui rol : spuneti ca seleqionati in
din partea secretarei) funqie de diplome, ~i. de fapt, cautati oameni
cu un anumit tip de dependen\li.
Risetele secretarei semnifica faptu1 cl!. ea i~i dli Conceperea unei discutii Obiective
seama eli avantajul e de partea lor, in timp ce
accentul cade pe o situatie pe care ea a trliit-o in doi 1. Studierea reprezentarilor privind comu-
personal. nicarea interpersonaUL
18. A - (stinjenit) Pai. .. ambele v;J.riante ... 18. - Simte, vag, eli se aflli in fata unor Acest exercitiu 1 vizeaza familiarizarea
Nu credeti cl!. fuptul de a Iuera cu oameni persoane ostile. El incearcli sl!. redobindeascli cu anumite consideratii emise de o per- 2. Stabilirea unor cadre de discutie in
simpatici simplificl!. in mod considerabil complicitatea lui C, flicind apella o opinie pe soana, privind dificultatile comunicarii §i legatura cu diversele conceptii asupra unei
munca, eliminind acele tensiuni penibile care care o considerl!., in general, admisa in rin- discutarea acestora. conversatii.
se nasc din antipatie, acele rezistente in raport durile ~efilor.
cu transmiterea ~i executarea ordinelor?
19. C - (neraspunzind la fntrebare) Ar fi. 19. - Percepind capcana, ia o pozitie inchizi-
oare, exagerat dacl!. am spune cl!. tocmai devota- torialli: el este eel care devine intervievator,
mentul ~i supunerea percepute de dumnea- pe o temli care i1 solidarizeazli cu secretara,
voastrl!. in cazul candidatilor Ia angajare sint impotriva adjunctului.
elementele care vi-i fac simpatici?
-------------------------- I . Sursa : Cegos.
 DINAM1CA UNEI S!TUATII .. FATA iN FATA" 313
312 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE

\' , Fiecare cu propria-i conceptie
~~
~ intr-o prima fazli, fiecare membru al grupului
·.~ se familiarizeazli cu textul (prin lectura perso-
8 nata sa.u colectiva •. cu voce ~re, ~n n:od direct
· = , ~au pnn mtermedml une1 mregistran).
J Intr-o a doua fazli, formatorul cere fiecaruia
:) sa spunli repede ce l-a frapat mai intii ~i cum
raporturile de for¢ sint frecvente, chiar §i in
afara relatiilor ierarhice. Aceasta se intimpla
mai ales intr-o discutie in care sint antrenati
doar doi indivizi, in timp ce, in cazul unei
reuniuni, te poti sustrage mult mai u~or. intot-
deauna exisra cineva care domina ~i altcineva
decit o fiintli conditionara de obi~nuintele ei.
Adevarata persoanli este uitara. Nu se mai
produc decit raspunsuri automatizate. De aceea,
e necesara o interogare de sine, pentru rega-
sirea adevaratei persoane. Dacli nu existli nici
o persoanli realli, cum poate exista discutia?
Ceea ce trebuie sa faci pentru a progresa nu e
sa inveti ni~te reguli, ci sa inveti sa fii fata de
celalalt exact ceea ce e~ti intr-adevlir. in acest
sens, revin mereu Ia crezul meu : pentru a
exista o comunicare reala, un schimb veritabil,
un ci~tig efectiv, nu trebuie gasite reguli, metode,
trebuie sa te glise§ti doar pe tine insuti. Tre-
buie, mai intii, sa te regase§ti ~i sa nu -ti fie
teama sa fii, intr-adevar, tu inSU\i in fata
celorlal!i.

l
care se lasa dominat; cineva care seduce, alt-
·C,f percepe texrul.
Fi~a de analiza a continutului unei secvente de conversatie
cineva care se lasli sedus.
0 1intr-o a treia faza, se vor putea emite unele De fapt, se poate stabili destul de rar o comu-
Q'~ consideratii de ordin teoretic ~i practic, fie-
nicare reala intre douli persoane. Cel mai
. care putindu-~i redacta propria-i conceptie frecvent, nu se produce decit un schimb de
. . -
Ana I1za crono 1og1ca ·JD
·p
privind conversatia, in general. idei gata flicute, §i nu o conversatie verita- Aplicarea fi§ei de mai jos Ia un text de conversatie, cu modificliri sau simplificliri ulterioare, ~
Textul propus bila: venim in contact unii cu altii, dar tara se poate dovedi intr-adevar utila. iZ:
un efect real. Ne imprumutlim o parte din noi ~---------------------------------------- ~ ·
fntrebare
i~ine, dar ascundem ceea ce sintem, intr-adevlir.
Fapte, Mediu Comportamem Nevoi R _ ~~
Teme 1
Cum vi s-a plirut aceastii problema, aparuta situatii Context- Mijloace-aqiuni Motivatii Cezu tanta :~--
Existli, totu~i. o comunicare, dar Ia un nivel abo rdate E . C . _. I aracter tl":'
in cadrul unei discutii in doi? superficial. Fata in fatli nu sint decit ni§te
verumente -moment apacita\I nterese ;,:U.
Raspuns fantome, ni§te roboti care i~i vorbesc. Ce ?• Cind ~ C ? De ? iO \
d ? urn . ce . .tft_.
Pentru a exista intr-adevlir o discutie, e nece- une. ~i:
imi puneti o intrebare destul de dificilli, de
complexli. Nu prea ~tiu cum s-o abordez, sar sa se anuleze cenzura interioara, care ne Situapa • ~::ara • Anglia • Inadaptare Ia • Cautarea unui • Simtul respon-
impiedicli sa fim noi in~ine. Trebuie sate simti profe- serviciu • Izolare rut ina serviciu sabilitatilor
intelegeti?
tiber, iar neincrederea sa disparli. E nevoie de sionalli • Flira social a • Trai decent • Persoana
Conversatia este un lucru capital, esential, resurse • Activitate afectuoasa,
este ceva fundamental, pentru ca vizeazli exis- sinceritate. Atunci, mi se va spune eli aceasta
tine de domeniul utopiilor, pentru eli nu ne interesantli activa, tonica
tenta mea, raporturile mele cu ceilalti. A • Non-rutina • Sociabilitate
aflam in cea mai bunli dintre lumi §i eli nu
comunica este esential, ~i rna refer atit Ia • Nevoie de evidenra
intilnim numai oameni ·autentici, oameni ade-
viata privata, cit ~i Ia cea profesionala ... insa, contacte • Importan\il.
varati. Stiu foarte bine, dar, daca plecam de Ia
in ceea ceo prive~te pe ultima, deseori rapor- • Nevoie de acordara celuilalt
acest principiu, vom ramine mereu Ia nivelul
turile ierarhice complica lucrurile. rni§Care
schimbului superficial. Dacli incepeti dumnea- ·
in planul activitatii, vedeti dumneavoastrli, voastrli, ei bine, aveti ~anse sa vi se rlispundli • Nevoie de
avem tendinta de a ne refugia in spatele unei in acela§i fel. Ne este teamli, sintem mereu in valorizare
anumite specialitati, care impiedicli dezva- defensivli, nu sintem liberi, nu manifestlim Cautarea • Agenpi • Efectueaza multe • Nevoia de a fi • Tenace,
luirea omului real. incredere, iar neincrederea provoacli neincre- unui specializate demersuri acceptatli insistenra
Vorbim de un expert, da, dar unde este omul? dere... o discutie e, intr-adevar, extrem de serviciu • Mediu • incearcli sa-i • Spontanli
Cu colegii, e mai u~or atunci cind ne cunoa~­ dificila. variabil, inteleaga pe • Poate fi
tem, existli mai putine bariere. increderea e deschis sau ceilalti agresiva, prin
De altfel, nu cred eli intr-o conversatie existli
mai mare. Ni se cere mai putin sa juclim ostil • Nu suportli accentuarea
reguli, una veritabilli presupunind chiar con-
un anumit rol. in acest caz existli §i mai multi! indiferenta afectivitlitii
trariul. A impune reguli ar insemna mecaniza-
• Reacpe de furie
comunicare. rea a ceea ce nu trebuie sa fie decit o intilnire.
• Spontaneitate,
Nu trebuie sa ne imaginlim eli e suficient Uneori, cred eli, intr-o discutie, existli douli
cooperare
sa vorbe§ti clar, cu o persoanli suficient de persoane, fa¢ in fa¢, dar nu §i un schimb
intre ele. Acesta se situeazli dincolo de persoane, Adaptare • Documen- • Analizeaza, • Nevoie de • Curiozitate a
inteligentli, pentru a exista o comunicare ade- sintetizeaza, stimulare spiritului
ele nu iau parte, fiind ascunse in spatele unor tarist, tara
vliratli. intr-o conversatie, dincolo de cuvinte, contacte, redacteaza intelectuala • Concentrara ~i,
existli atit de multe lucruri ... ma§ti, iar aqiunea se desfli§oarli in interior.
nici • AnUinite dificul- dacli e motivara,
in ceea ce prive§te activitatea, exista relatiile Ne putem chiar intreba dacli existli ni§te per- deplasliri tliti de concentrare inver§unatli
ierarhice, care apar, uneori, ca un impedi- soane. Deseori, vigilenta ne slabe§te §i persoana •_ Asiduitate
L_ _ _ _ _ ____ _ _ _ _ __ __ __ _______ _
ment, dar, in realitate, in orice conversatie, din fata noastrli aproape eli dispare. Nu mai existli
- -- - ---- - ----- -- - ---------
306 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
----------- - --------- - ----
I - Cam de cite ori pe luna, cu aproximatie, mergeti Ia teatru?
S - Ah, o data sau de doua ori, eel mult.
I - Da . Si cinematograful?
S - 0 data pe sliptamina.
I - Iar in ceea ce prive~te picrura, sculptura ... le apreciati?
S - Moderat, nu prea rna dau in vim.
I - Nu vizitati expozitiile de acest gen ?
S - Nu, niciodata!
I - Referitor Ia lectura, v-ati constituit o biblioteca personala? De
ce dimensiuni? Ce opere cupri nde ?
S - N - a~ putea spune eli ' am o biblioteca. Au fost tot felul de
contributii succesive, nu neaparat din partea mea, aceasta insemnind
ca, printre cartile pe care le avem, putem sa luam in considerare
cam cincisprezece-doulizeci, pe care .Ie recitesc din cind in cind,
nu in mod regulat, dar, in fine, pe care le voi reciti, cu siguran¢,
~i in anii care vor urma .. .
I - Si in ceea ce prive~te sportul? Practicati? Sau vli place sa fiti
spectator?
S - Nu-mi place sli fiu spectator ~ i nici nu mai practic ... Cindva,
am practicat patinajul pe roti le ~i cam asta e tot ... Mai e §i
ping-pong-ul, care nu e propriu-zis un sport .. .
I - Va place Ia tara?
S - imi place foarte mult, exceptind pescuitul ~i vinlitoarea, pe
care nu le agreez deloc.
I - Dar in ceea ce prive~te ocupatiile casnice? Vli place sa gatiti ?
Sau poate doar sa asistati Ia prepararea mincarurilor?
s - imi place mult sa-mi petrec timpul in buclitlirie, dar nu rna
ocup de gatit 1
I - inteleg . Si acordati mult timp aprecierii deliciilor culinare?
S - Nu, nu prea am mult timp pentru astfel de placeri .
Textul B
I - Ap fi dispus sa discutam despre petrecerea timpului liber?
S - Petrecerea timpului liber ?
I - i:>a.
S - Dar cum vine asta petrecerea timpului liber ? Ce ati dori sa va
spun despre acest lucru? Daca rna bucur de el?
I - Vli este greu sa vorbiti despre acest subiect?
S - Nu, insli vlid eli nu imi puneti intrebari, preferati sa nu o
faceti 1··
I - Ah, da! V-ar placea sli vli pun intrebliri?
S - Exact.-Ar fi mai u~or, iatli! Ma luati pe nepregatite, nu prea
~tiu ce sli spun, cum sli va explic .. . timpul liber. ..
--------------------------
DINAMICA UNEI SITUATII "FATA iN FATA" 307
Adnotiiri personale I - Va ascult. Adnou"lri personate
S - Mai imii, daca am timp liber?
I-Da.
S - Am, bineinteles, ca toatli lumea.
I - Da.
S - Nu prea mult, dar, in sfir~it, am.
I-Da.
S - Am timp liber Ia sfir~itu l saptaminii . ..
I - Da .. .
S - A-ti petrece timpul liber, pentru mine, inseamna a merge Ia
tara; iatli, in acest moment, merg Ia vinlitoare. Am ni~te prieteni
care detin o mica proprietate linga Rambouillet, a~a se face eli
merg cu o oarecare regularitate Ia vinatoare.
I - Da ...
S - Ei bine , a~a imi petrec eu timpul liber in prezent.
I - Da, deci cea mai mare pondere a timpului dumneavoastrli liber
o detine in prezent vinatoarea?
S - Da, dar cind rna intorc seara sint obosit, vreau sa rna odihnesc.
I - Da ...
S - Nu putem considera ca acesta e timp liber, intr-adevlir, cind
e~ti epuizat, vrei sa te odihne~ti, tragi un somn rapid, pentru ca, a
doua zi, s-o iei de Ia caplit etc.
I - Da .. .
S - Da, actualmente mai ales vinatoarea imi ocupa timpulliber ~i,
in sfir~it. merg, desigur, cu sotia mea Ia cinema.
I-Da ..
S-Oh, dar nu prea des! 0 data pe luna, citeodata de douli ori. Si
sli nu uitam eli in ianuarie, februarie, se cam incheie sezonul
pentru vinlitoare. Nefiind inca vreme potrivitli pentru ie~iri, cam
stam prin casli. Si atunci citesc cite ceva, rna rog, buchisesc. in
afara de asta, mai e grlidinliritul, de care rna ocup pinli, hlit, spre
perioada concediilor, cind am nevoie de o destindere. Atunci, in
general, mergem Ia mare sau Ia munte, dupa care totul reincepe, se
reia ciclul, urmeazli vinlitoarea, apoi. ..
I - Da, deci va petreceti concediul mergind Ia mare sau Ia munte.
S - Ah, desigur, pentru eli ceea ce conteazli e sli schimbi aerul,
atmo~fera, pentru copii, apoi sa schimbi. .. ce? in sfir~it, totul, sli
schimbi tara, atmosfera, mli rog ...
I - Da ... prin urmare, din perspectiva timpului liber, schimbarea
este importantli pentru dumneavoastra?
S - Cred ~i eu, schimbarea, da, a~a e, erect eli schimbarea e ~ea
care conteaza in ceea ce prive~te timpul liber. Vedeti dumnea-
voastra, ·incep sli inteleg, acum merg Ia vinatoare ...
 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE DINAMICA UNEI SITUATII ,FATA iN FATA" 309
308
- - - ---- - - - - - - -- ------ -----
Adnotari personate
I - Da ... Analiza conversatiei :<-,-,
S - Apoi, clnd se incheie cu vinatoarea, gractinaresc, iar in timpul Dupli o prima faza de analiza personaia, o a Varianta : analiza efectuatli de expert poate -~
concediului mergem Ia mare sau Ia munte. Dar nu e atit de impor- doua fazli, de schimburi, va fi completatli de o sa nu fie distribuita in acela~i timp cu textul ·!~
tant sa mergi Ia vinatoare sau sa gractinare~ti, esential e sli faci a treia, de refleqie asupra textului inscris in conversatiei, ci numai dupa ce fiecare §i-a ~-­
mereu altceva. Toatii saptamina rna intilnesc cu clientii, discutlim cea de-a doua coloanli. redactat propria-i analiza, paragraf cu paragraf. l:iri;e~
noutii.Iile, abordam problemele vizind afaceri care ii intereseazli ... :;ail~
ca ~ i pe mine, foane mult. insa, Ia sfir~itul saptliminii, daca pot
sa rna exprim astfel, e~ti satul de toate, ~i ceea ce conteazli e
Transcrierea conversatiei 0 analiza a dinamicii conversationale ·~:
It
Adjunctul (A), dupa ce s-a anuniat, intra in
vasta incapere in care se glisesc cadrul de ~'~~-"'
schimbarea.
conducere (C), a~ezat Ia biroul sau, §i secre- ~~
I - Da .. .
S - Cli e vinlitoare, eli e grlidinarit, totul e sa fac i o schimbare.
tara acestuia (care a fost angajatli chiar de ~
'.:--,...J
catre adjunct).
I-Da .. . I. Adjunctui - Domnule, vli multumesc eli 1. - Vrea sa se arate curtenitor, dar incearcli
S - Asta e: vinatoarea, grlidinaritul, chiar marea sau muntele, m-ati primit Ia aceastli ora tirzie. Voi incerca sli ia o pozitie de superioritate, exprimind
esential e sa faci o schimbare. Sli zicem marea ... in ceea ce mli sa fiu scurt, pentru a va llisa sa plecati apoi o judecatli privind munca lui C; ,bine-
prive~te, prefer marea ... insli sotiei mele ii place muntele. Atunci intr-un week-end binemeritat. meritat"...
alternam, o datli una, o datli alta. Dar, in sfir~it, ceea ce conteazli 2. Cadrul - Dar luati loc. Despre ce este
e eli am racut o schimbare. Nu mai sint aceia~i pereti , nu mai e vorba, exact ?
acela~i ora~. nu mai sint toate astea, am tacut o schimbare, mli rog.
in fond, a~a gindesc eu despre petrecerea timpului liber. intr-ade- 3. A - (o privire ciitre secretara) Ei bine . .. 3. - ... §i ,sinteti devotat §i competent". Se
imm ... iata: chiar dacli dumneavoastrli in§ivli simte obligat sli accepte prezenia secretarei ,
var, am mare nevoie de timp liber.
sinteti. in acela§i timp, devotat §i competent. .. ceea ce impune superioritatea lui C.
I - Da. A~ putea concluziona eli, in opinia dumneavoastrli, daca nu
4 . C - (cu un surfs) Vli multumesc ... 4. - Ceea ce il amuzli pe C, fiind in contra-
e schimbare, nu se poate vorbi de· petrecerea timpului liber?
dictie cu scopul intrevederii.
S - Bineinteles, de~i cu siguranlli e un lucru arhicunoscut. Cind nu
5. A - Cu toate acestea, activitatea desfli§uratli 5. - Acuzli in mod colectiv cadrele, culpa-
intervine schimbarea, continui aceea~i vialli, cu munca, trezirea Ia
in cadrul serviciului din care faceti pane ... bilizindu-1 §i pe C .
~apte dimineata, intoarcerea acasli, seara, Ia ~apte ~i jumlitate,
imm ... nu are randamentul scontat, motiv pentru
oboseala, cop iii care Iipa, ~i toate celelalte, care iii mac ina nervii ...
care conducerea e nelini§tita ... Cadrele sint,
in sfir~it, doar se ~tie foarte bine : omul modern are nevoie de desigur, responsabile, in mod colectiv, de modul
schimbare' de funqionare al serviciului ... (momente de
tacere)
6. A - (reluind) Neplacerile care par sli existe 6. - Amenin\li cu ,decizii adecvate", indu-
sint · atit de neclare, de greu de definit, ~i. cindu-i o oarecare insecuritate lui C. in acest
pentru eli e vorba despre o problemli de servi- moment, climatul confidential e deja afectat
ciu, cred eli e preferabil sa va intreb pe dum- de un sentiment de neincredere.
neavoastrli, pentru a intelege mai bine ce se
intimplli ~i pentru ca directia sa poatli lua
mlisuri adecvate.
Analiza unei conversatii Obiective 7. C - Domnul B este Ia curent cu demersui 7. - incearcli sa conteste interventia lui A,
dumneavoastra? flicind ape! Ia ierarhie.
1. Sensibilizarea eel or antrenati in ac tivita- 8. A - Hmm ... de fapt. .. Conducerea a prefe- 8. - Acest raspuns dezvaluie faptul eli existli
Este vorba de asistarea la o discutie ~i tea de formare in raport cu analiza atitu- rat ca eu ~i §eful personaiuiui sa intreprindem o voinlli de manipulare ascunsli. lgnorli senti-
de comentariile inspirate de aceasta unui dinilor care marcheaza o conversatie. in mod direct ancheta. Deci, pentru a incepe, mentul de neincredere al lui C §i il obligli sa
expert 1 . va cer sa faceti 0 descriere a situatiei. facli marturisiri.
2. Compararea propriilor impresii cu cele
9 . C - Dar de ce anume se piinge conducerea, 9. - Se retrage in spatele solicitlirii de fapte
ale unor experti. precise, in timp ce A, jenat, nu poate face
de fapt? Existli motive de nemuitumire pri-
3. Llirgirea cimpului de reperare a mizelor vind activitatea din cadrul servfciului nostru? referire decit Ia zvonuri vagi. C il pune pe A
latente pe care le au persoanele pe intr-o posturli dificila, pentru a se elibera de
10. A - Pentru moment, nu .
orice obligatie.
I. Drepruri rezervate.
parcursul unei conversatii .
314 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE D1NAM!CA UNE! S!TUATII .,FATA iN FATA" 315

r-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Terne Fapte,_ Mediu C~rnportarn~nt. Ne_voi. Rezul tanta Tell and sell Tell and speak Problem-solving
bo d struatu Context- Mtjloace-aqtum Mottvatu C Metoda judecii §i provoaca $! ~·E"'
''2
a r ate Evenimente -moment Capacitiiti lnterese aracter judecii §i vinde rezolvare
Ia exprimare .r,~
Cind §i De ce? Rolul persoanei i
Ce? Cum? (;
unde? care conduce Judeciitor Judecitor Asistent ~
Autoapre- • Co~tientizarea • Asimileaza • Adaptabila discupa
cierea unui potential de date noi • Un bun nivel
posibili- aptirudini • Metodica intelecrual ~i OBIECfiV - Cornunicarea aprecierii, - Comunicarea - Favorizarea ~
tatilor polivalenta persuadarea subordonaru- aprecierii autoperfeqionarii in ': t
Adaptarea • Cr~terea • Mediu • int.arirea • Stirnulata de
lui de a deveni mai bun - Eliminarea atitudinii cazul subordonarului tO
defensive
Ia rnediu salariului receptiv motivatiei fata succes ~ide
• Arneliora- • Sef de rnunca incurajari IPOTEZE - Atunci cind i~i desco- - Oamenii se vor - Perfectionarea se '~

rea siruatiei inte!egator SUBJACENT£ pera defectele, subordo- schimba in masura in poate produce fllra
materiale natul sirnte dorinta de a le care le va disparea sa fi fost nevoi ti sa ne
• Curaj, vointa. co recta sentirnenrul ca au de ce coree tam defectele
• Mediu mai • Veselie, buna • Schirnbare de
refleqie - Sintern capabili sa deve- sa se apere - Faprul de a discuta
favorabil, dispozitie sine, atunci cind
• Luciditate, rea- nim mai buni, daca alegem impreuna problerne
contacte • Se adapteaza nu se poate
lism, viziune sa o facem noi in~ine legate de activitate
amicale situatiei schimba mediul
- Un superior este caliticat determina ameliorarea
arnpla
pentru a evalua un randamentului
subordonat
0 fncercare de sintetizare : cu siguranta. deasupra mediei, asimilind u~or
~i dind dovada de dinamism intelecrual ~i spirit REACfii - Sentimenrul ca e interzis - Sentimentul ca putem - Sentimentul ca existii o
Plasara intr-o situatie dificila, aceasta tinara de organizare . Cu o buna afectivitate, spon- sate aperi exterioriza un problema pe care trebuie
manifestii un comportament combativ ~i tonic. tana, sociabila, ea reaqioneaza cu vivacitate, - Sentimenrul ca e necesar comportarnent defensiv sa o cercetam ~i s-o
Dupa toate aparentele, ea dispune de multli dovedind maruritate, simt practic ~i adapta- sa-ti disirnulezi - Persoana se simte rezolvarn impreuna
vitalitate ~i rezistenta. fiind capabila sa se bilitate. ii este favorabil un context liberal ~i agresivitatea acceptata - Conduita rezoluriva
adapteze Ia forme ~i ritrnuri de lucru diferite. are nevoie sa fie valorizata atit in ochii ei, cit TEHNICI - Tehnica de vinzare - Ascul tarea ~i reflecta- - Ascultarea ~i reflec-
Din punct de vedere intelectual, se situeaza, ~i in ai celuilalt.
- Rabdare rea sentirnentelor tarea sentirnentelor
- Rezurnat - Elucidare (clarificarea
ideilor celuilalt prin
3. Alcatuirea unui tablou a! multiplelor reforrnulare)
Analiza unei discutii - Explorare (prin intre-
intentionalitati susceptibile de a structura
profesionale derularea unei discutii. bari neutre).
- Rezumat.
Acest tip de discutie 1 va implica, dupa IDEEA - lndivizilor le este - Putern respecta - Dialogul scoate Ia
o scurtii explorare a problemelor pe care le Analiza unor tipuri diferite CENTRALA favorabila critica, sentirnentele celorlalti iveala idei noi ~i interese
presupune aprecierea (~i notarea) persoa- de discutie profesionala considerind ca sint in masura in care le colective
nelor in cauza, o analiza a consecintelor. sustinuti intelegern
Prima faza va fi consacrata unui schimb MOTIVATII - Recurgerea Ia stirnulari - Reducerea rezistentei - Accenruarea sentimen-
privind problematica ~i dificultatile proce- pozitive, negative sau Ia Ia schimbare tului de libertate
Obiective durilor. de apreciere din cadrul organis- ambele - Stirnulari pozitive - Cr~terea responsabili-
melor sau chiar al stagiilor de formare. - Motivatie extrinseca, (motivatii extrinsece §i tapi (motivape intrin-
1. Compararea unor stiluri ~i metode folo-
Cea de-a doua faza se va axa pe studiul . prin faprul ca se alarura citeva intrinsece) seca, in sensu! ca inte-
site in cadrul unei discutii. activi tati i resul este intirn legat de
asupra relatiilor dintre cauza ~i efect, cu
2. incercarea de definire a efectelor vizate referire Ia trei tipuri de discutii de apreciere. sarcina)
de interventiile persoanei care conduce Faza de concluzionare va trebui sa per- ciSTIGURI - Succes mai sigur atunci - Creeaza o atirudine - Arneliorare aproape
discutia. mira o clarificare a atitudinilor ~i compor- cind subiecrul manifestii favorabila fata de supe- asiguratli
tamentelor, intr-o situatie centrata pe respect fata de un superior rior, ceea ce rnar~te
I. Sursa: seminaru1 Mucchielli. apreciere (a se vedea documentul 161). L__ _ _ _ _ _ _ _ .1..ansele de succe~ _
~---- "--------- -
316 FORMAREA PENTRU CON VERSATIE

--- ---------- - - - - - - - , - - .- - - - -
Tell and sell Tell and speak Problem-solving
Metoda judecl ~ provoaca
judecl ~ vinde rezolvare
Ia exprimare .

Rolul persoanei CAPITOLUL 4

care conduce Judecltor Judecltor Asistent
discupa I

RISCURI - Pierderea franchetei - E posibil ca nevoia de - Se poate ca subiectului I

~ Inhibarea judecatii schimbare sa nu fie sa-i Iipseasca idei le ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN
personale suscitata - Schimbarea poate fi
- Crearea unor probleme diferita fata de ceea ce
de justi ficare i~i propusese superiorul

VALOR! - Consolicjeaza practicile - Permite ~fului ca, in - invatarea din expe- Despre ascultarea de tip rogerian 1 vom spune mai intii eli nu e o receptare, ci
~i valorile deja existente urma raspunsurilor rienta ~i ideile personale un dialog. Rezulta de aici ca e caracterizata de o serie de schimburi, avind Ia baza
subiectului, sa- ~i modi- sint pe acela~i plan unele precautii, care justificii proiectul central, de urmiirire participativa a inter-
fice punctul de vedere . - Este facilitata locutorului.
- Unele discutii schimbarea in al treilea rind, acest tip de ascultare se situeaza Ia intersectia diferitelor spatii
prornitatoare create de o relatie. in fine, e o ascultare de tip existential, avind prin urmare un
caracter paradoxa!. Yom incerca o prezentare in functie de aceste patru caracte-
ristici.

0 ascultare de tip dialog retragere sau expresii ale rezervei asculta-

Ascultarea de tip rogerian nu e destinata
unei receptiiri pure, a~a cum au putut sa
creada unii, ea neconstind intr-o tacere pre-
lungita din partea formatorului sau a
terapeutului, ci intr-o serie de interventii
ale acestora. Aceasta se poate constata foarte
u~or daca se face ape! Ia nenumaratele inre-
gistrari sau transcrieri ale unor ~edinte de
terapie individuala sau de grup, pe care
Rogers le-a ~i publicat, in vederea ,efectu-
arii unor studii ulterioare, pentru verificare
sau validare. Rogerianul se caracterizeaza
prin frecvente luari de cuvint.
Caci, departe de a structura vointa,
motivatii tehnic, de a tiicea, formatorul sau
terapeutul i~i propun o discutie permanenta
cu persoana aflata in relatie cu ei.
Eventualele tiiceri care pot surveni nu sint
cultivate, fiind forme de presiune asupra
interlocutorului, pentru a-1 forta sa batii in
.I' Extras din revi'sta Etudes therapeutique:S' Andre
de ~rerti, 1974.
torului, prin care sa-~i sublinieze rolul.
Daca totu~i apar, aceste tiiceri sint respec-
tate, ca element de punctare, ca timp de
reflectie sau ca u~oara trecere spre altceva.
Insa terapeutul (sau, conform denominatiei
preferate a lui Rogers, facilitatorul) nu Ie
lasa sa se prelungeasca Ia nesfir~it : el
intervine, dialogind cu eel din fata sa.
Tacerea nu e deci, sub nici o forma,
un true de ordin tehnic, prin care sa se
stabileasca o diferentiere intre terapeut ~i
un individ sau un grup. Dimpotriva, prin
intermediul schimbului, facilitatorul i~i
demistifica rolul, in cadrul relatiei de aju~
tor, neincercind sa-~i aroge un statut axat
pe . superioritate sau pe supervizare. El
vorbe~te pentru a mentine contactul cu o
persoana, situindu-se eft mai aproape de
momentele de inspiratie ale acesteia, de
schimbiirile lor de directie sau de intensi~
tate. Chiar mi~carea ,turbionara" a unei
persoane poate permite uneori celeilalte sa
o insoteasca intr-o anumitii directie, care
se poate contura in mod progresiv, printre
curentii care se ciocnesc in interiorul ei, cu
 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN 323
322

deoparte propriul sine (self), iar acest eventuale gre!?eli, efect a! incercarilor; dar, sau postuleaza acesta, nimic altceva, ~i mai judecata, de interpretare). Uneori, el i~i
lucru nu ii este accesibil decit unei per- dincolo de acestea ~i de gravitatea ~i ales nimic din ceea ce e exterior relatiei. exprima intelegerea prin intermediul unor
soane suficient de sigure de ea insii$i, projunzimea unei abordari empatice, desfli- Structurarea dialectica care se desfli- comportamente bazate pe suport afectiv,
~urata cu modestie, din perspectiva unei ~oara, in mod polimorfic, in practica roge- pe informatie obiectiva sau pe chestionare,
pentru a exista garanJia cii nu se va riitiici
prin ceea ce se poate revela in universul imperfectiuni asumate de ambii protago- riana justifica atributul de paradoxa iii, care recurgind, in mod obi!?nuit, Ia o transpu-
strain $i bizar al celuilalt $i cii se poateni!?ti. 0 data in plus, remarcam structura i-a fost deseori aplicat. Dificultatea de a fi nere a celor audiate. Aceasta transpunere e
intoarce oricind, in deplinii securitate, indialectica (teza, negatie a tezei, dar ~i nega- inteleasa poate, de asemenea, sa justifice expresia elocventa a ceea ce, pe urmele lui
tie a negatiei), inerenta atit proceselor, cit
propria sa lume. Poate cii aceastii descriere erorile de aplicare (prin reducerea acestei Porter, s-a considerat a fi comportamentul
asigura o mai buna reliefare afenomenului ~i conceptelor implicate in ascultarea de dialectici Ia unul sau Ia doi dintre timpii de comprehensiune. Aceasta comprehen-
legat de fiinfa empaticii, ca modalitate tip rogerian. sai), ca ~i criticile nedrepte carora le-a siune poate cuprinde o gama extrem de
complexii, exigentii, puternica $i mai ales Vom incerca o descriere a acestei struc- fost tinta. Pentru a sublinia caracteristicile variata, de Ia un simplu ecou pina Ia forme
subtilii $i delicatii de a fl.". turi dialectice, dincolo de multiplicitatea acestui mod de ascultare (intimpinare de reverberaJie sau de rezonanJa .
Si Rogers adauga, in legatura !?i cu emergentelor sale. Acest tip de ascultare autentica, precautii in timpul dialogului,
lucrarile efectuate de Truax, in 1967: este, intr-adevar, destinata situarii cit mai suplete a evolutiei), s-ar impune o descriere
,Terapeutul avanseazii printre sentimente
apropiate de client ; cu toate acestea, ea nu mai ampla. Unele game
$i experienfe pe care clientul le lasii sii se
se abandoneaza nici unei complezente sau Ascultarea se bazeaza, in primul rind,
fntrevadii, $i face acest lucru cu sensibili-
fuziuni afective, ori conivente sociale; !?i pe o atitudine esentiala de intimpinare, de comportamente
tate $i precizie. Se poate ca tot acest confi-
totu!?i, ea reu!?e!?te sa stabileasca comuni- stabilita mai intii in raport cu sine, de pe o
nut care apare sii fie nou, dar el nu e carea intre doua ·fiinte originale, distincte, platforma nondefensiva : facilitatorul Ecoul este el insu~i susceptibil de a fi
strain . Erorile pe care le poate comite tera -
prin intermediul unui traiect existential. incearca sa- ~i comunice propriile-i mi!?cari produs in diverse moduri. Daca are ca obiect
peutul (situat fn punctul eel mai fnalt al Altfel spus, aceasta modalitate de ascultare interne, ca ~i presiunile exercitate de lumea manifestarea prezentei atente a ascultatoru-
scalei de empatie) nu se constituie fntr-un i~i asuma, de Ia bun inceput, unele preca- exterioara, manifestind sinceritate fata de lui in raport cu ceea ce exprima interlocu-
sunet discordant ; ele dobindesc caracterul utii, nefiind, totu~i. defensiva, ci mani- el insu~i. dar ~i fata de altii, conform unei torul sau, ca semnal de dialog, el poate Ilia
unui riispuns formulat cu titlu de incercare.festindu-se, adesea, in mod indraznet, dat transparente care justifica increderea in forma unor onorri.atopee, a unor interjectii
in plus, terapeutul este sensibil La pro- fiind ca terapeutul poate ajunge, in timpul celalalt, postulata apoi flira retinere. El obi~nuite (hm, ah etc.), a unor adverbe
priile-i gre$eli, modijicfndu-$i sau schim- transferurilor din cadrul relatiei, chiar Ia nu ii va cintari pe ceilalti in funqie de (da, bine, exact etc.), a unor expresii
bindu-$i rapid riispunsurile pe parcurs $i a-~i explica propriile sentimente. Dincolo impresiile sale pasagere, dar nici nu va (infeleg, a~a cum spun, in mod frecvent,
dovedind, in acest mod, cii recunoa$fe mult de toate acestea, ascultarea rogeriana se pastra tacerea in legatura cu unele dispozitii ascultatorii de Ia SOS-prietenia): a unui
mai bine elementele despre care vorbe$te intemeiaza pe un solid bun-simt, recunos- de a fi (feelings) care se vor dovedi a fi cuvint preluat din discursul interlocutorului
clientul sau pe care acesta este pregiitit sii persistente. El incearca, in orice moment, (un cuvint important, nu neaparat eel care
cut !?i respectat flira ocoli!?uri, ca !?i pe mult
le descopere, pe parcursul exploriirii sale. sa fie autentic, cit se poate de spontan in a fost pronuntat ultimul sau uneori chiar
tact.
in sfir$it, terapeutul reflectii imaginea unei
Referitor Ia acest tip de ascultare, mai e raspunsurile date clientului, care e ascultat acesta), a unei formule de verificare pozi-
fiinte solidare cu pacientul. intr-o explorare cu scrupulozitate, in momentele in care tiva sau interogativa: , v-am auzit", , vii
posibila ~i recunoa~terea unui mod direct
experimentalii, aflatii, deci, sub semnul dore~te sa fie ascultat, chiar cu riscul unei urmiiresc", ori ,nu sint sigur cii am auzit
de intimpinare (Iara susceptibilitate), dublat
incerciirii $i al erorii. Tonul vocii sale eventuale hazardari. Ascultatorul se lasa bine (sau infeles) ce a[i spus ultima data
exprimii gravitatea $i projunzimea abor- de o anume mobilitate ~i de autonomie, ca
!?ideo racordare Ia ritmul interlocutorului. absorbit de relatie, uitind de 6rice metoda, (sau in cutare moment)". Un exemplu il
diirii sale empatice" 1 • ~a cum un virtuoz uita de claviatura atunci ofera insu~i Rogers, in cadrul unei discutii
in egala masura, putem vorbi despre
importanta planului imediat (aici ~i acum), cind executa o piesa sau improvizeaza. terapeutice celebre cu o tinara americana,
revelarea, in comun, a ceea ce se contu- Dincolo de toate acestea, terapeutul nu Gloria : , Ceea ce spune[i mii intereseazii,
Paradoxuri ~i structuri reaza ca fiind important pentru client, se angajeaza in dialog intr-un mod impru- dar nu sint sigur asupra unor termeni pe
dialectice canalizarea inspre relatia traita, favorabila dent. intr-un a! doilea timp al dialecticii care i-a[i utilizat".
actualizarii evolutiilor. Mai trebuie remar- stabilite, elanul spontaneitatii este negat, iri afara de ecou, transpunerea ascul-
Putem vorbi dec! pina aici de un pro- cat ca nu exista nici o presiune, de~i tera- terapeutul avind, totu~i, unele repere §i tarii se poate face prin unele modalitati de
gres in comunicarea cu clientul, dar ~i de peutul ofera raspunsuri in orice moment, fiind ata~at anumitor tehnici . Dar mai ales reflectare. E vorba, in acest caz, de o reflec-
nepunind, niciodata, in discutie evolutia el e directionat spre anumite tipuri de tare pregnanta a situatiei de exprimare a
clientului, ba mai mult, nici ceea ce spune discurs, evitind pe cit posibil altele (de interlocutorului : . nu referitor Ia ceea ce
I. Truax. 1967. p. 566.
 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
324
spune, ci Ia cum o spune. Analiza poate
porni de Ia reluarea punctuall:i a intensitatii
cu care au fost pronuntate anumite cuvinte
CaJi pronun[at apiisat cuvintul ... ") . Se poate
reproduce semnificantul vocal, gestual,
corporal, situational. Toate acestea presu-
pun o ascultare - observare extinsa, asupra
lntregului ansamblu senzorial- ,observ cil
face[i gesturi de iritare"; ,vii simt agita-
Jia"; ,ja[a dumneavoastril ~i-a schimbat
expresia"; ,miinile vise crispeazil"; ,nu
avefi un aer chiar atit de ezitant" etc.
Reflectarea semnificantilor este, adesea,
utilizata In terapiile de tip Gestalt, dar In
mod diferit, pentru a determina · aparitia
sistematica a contradictiilor dintre semni-
ficanti ~i semnificati. Intentia ascultatorului
rogerian nici nu poate fi alta : el se stradu-
ie~te doar sa sus tina ceea ce exprima clien-
tul, reflectind, verbal sau nu, formularea
acestuia, formulare asumata, dar care merita
sa fie reflectata, pentru a fi mai bine inte-
grata In proiectul sau de explicitare. Rogers
catre Gloria : ,Am impresia. dupil tonul
vocii dumneavoastril, cil vii detestafi atunci
cind min[iJi chiar mai mult decft atunci
cind face[i lucruri pe care le dezaproba[i".
Semnificatii merita, in egala masura,
sa fie rearticulati de catre terapeut, pentru
garantarea realitatii modului sau de intele-
gere ~i a atentiei sale. Rejormularea semni-
fica[ilor discursului se poate face fie sub
forma unui rezumat succint sau mai deta-
liat, fie ca o dezvoltare, mai mult sau mai
putin intinsa. Ea se poate realiza intr-un
mod neutru, in mod dubitativ sau interoga-
tiv, fl'ira fixarea asupra unei forme repetate
(,nu sint sigur cii am in[eles dacii ... " nu se
poate formula de mai multe ori : persoana
in cauza ar putea crede ca. nu 0 intelegem
sau ca' ne indoim de ea). Reformularea
afirmativa sau neutra e mai sigura, chiar
dad\ e rectificata de client. Ea nu se poate
face prea des, existind riscul de a-1 tulbura
pe interlocutor sau de a-1 tine Ia distanta.
Ascultatorul poate recurge Ia comporta-
mente de tip oglindil, ele insele variate,
prin care sa incerce sa reflecte rela[ia de
comunicare dintre el ~i client. Oglinda poate
oferi o imagine tranzitorie : ,imi spune[i
aceasta chiar fn acest moment" sau una
mai globala : ,se pare cil abordafi discu[ia
noastril cu o aten[ie constantii, indreptatii
spre ... " in discutia cu Gloria, Rogers ii
spune, lnaintea unei lungi pauze: ,Sim[ili
cii aici este conflictul ~i cii e ireductibil,
deci nu existil nici o speranfil ~i sfnte[i gata
sa imi cilutafi privirea, iar eu nu am deloc
aerul cil vii voi ajuta". Mai departe, Rogers
va spune, aproape ca printr-un fel de inver-
sare a oglinzii : ,A~ putea sa vii intreb
ceva ? Ce a[i dori sa vii spun ? ". Raspun-
sul Gloriei va genera, atunci, reformuHiri,
apoi reflectari ~i ecouri. Comportamentul
de tip oglinda poate ajunge chiar ~i pina Ia
o minianaliza institutionala a raporturilor
terapeutice. Dincolo de aceasta, pot fi acti-
vate unele comportamente de reluare a unui
ansamblu de secvente. Este vorba atunci de
o reverberare mai globala.
Reverberarea e o transpunere a ascul-
tarii a§a cum a fost ea memorizata de-a
lungul unei serii de schimburi succesive.
Ea se realizeaza prin reluarea uneia sau a
mai multor enuntari anterioare ale inter-
locutorului §i apare ca un fel de sinteza,
articulind contrastele, tara a le respinge
lnsa ~i tara a le accentua, transformindu-le
In contradiqii. Este o reamintire discreta:
,Dar acum citeva secunde spunea[i, de
asemenea, cii avefi impresia de a nu putea
remedia nici miicar aceasta ... ", reia
Rogers, pe un ton blind, dialogul sau cu
Gloria. Si, mai departe, completeaza: ,Am
impresia (~i aceasta vi se va piirea un
riispuns evaziv), am deci impresia cii per-
soana faJii de care nu sinteJi in intregime
onestii sinteJi chiar dumneavoastrii in~iva.
Cilci am fast extrem de jrapat de japtul ca
aJi spus: .. . etc.". Aceasta reverberare poate
cumula, in acela~i timp, comportamente de
tip ecou, de reformulare ~i de tip oglinda,
asociate registrului personal, in incercarea
ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN
de a reexprima ceea ce o alta persoana a
explicat in mod progresiv, sub forma de
sentimente, tendinte ~i demers activ.
Ascultatorul rogerian poate merge chiar
mai departe : el poate reverbera rezonanta
sentimentelor primordiale care se nasc In
persoana sa pe parcursul dialogului. A§a
cum am spus deja, nu poate fi vorba, desi-
gur, de ni~te impresii pasagere, ci de o
forma afectiva care s-a consolidat in mod
durabil ~i a carei exprimare se produce, Ia
un moment dat, Ia nivelul fluxului de senti-
mente ale clientului. Aceasta forma poate
constitui o simpla transparenta: ,Mi-ar
placea joarte mutt sii vii pot da un riispuns
in legaturii cu ceea ce ar trebui sil-i spu-
neJi". a~a cum Rogers ii marturise~te, cu
simplitate, Gloriei. Dar se poate merge §i
mai departe, pina in miezul unui transfer.
in acest sens, ramine celebru episodul in
care Rogers ii vorbe~te Gloriei despre senti-
mentcle sale profunde. Aceasta, in urma
unei analize asupra reaqiilor ei imediate
de incredere §i de respect fatli de Rogers,
termina prin a spune : , Vreau sa spun, [in
sii precizez, in sfir~it, mi-ar fi pliicut sil-mi
fiJi tatil. Nu ~tiu de ce mi-a venit asta in
minte". Dupa o scurta, dar intensa tacere,
Rogers ii spune : , Vii simt ca pe o joarte
drii.guJilfiicii. (daughter, ~i nu girl)". Lasind
sa treaca un nou moment de tacere, marcat
de o reactie cathartica in cazul Gloriei,
adauga, pe un ton extrem de blind : , Cred
ca regreta[i, intr-adeviir, ca nu aJi avut
posibilitatea de a discuta deschis cu tatiil
dumneavoastra".
Rogers a descoperit importanta dezvalu-
irii de catre terapeut a propriilor sentimente
traite in relatia cu clientul sau, cu ocazia
tratamentului aplicat schizofrenicilor (care
a prilejuit monumentala publicare a unei
cercetari efectuate prin animarea unui grup
cuprinzind mai multe sute de cercetlitori).
in fata tlicerii in care se inchid astfel de
pacienti, singurul material articulat asupra
caruia poate interveni terapeutul este doar
325
propria sa rezonanta Ia aceasta situatie frus-
tranta. Dar descoperirea tacuta In aceste
conditii a fost exploatatli in §edintele de
ascultare a tuturor celorlalti clienti : In
locul rezumarii Ia unele tehnici (de ecou,
de reflectare, de reformulare, de tip oglinda
sau de reverberare), centrate asupra clien-
t~lui, putea fi mai utila recurgerea Ia ni§te
tehnici centrate asupra propriei persoane,
suprimindu-se, astfel, tabuul abstinentei.
Din acest moment, lncepe sa se reveleze
eel de-al treilea timp a! dialecticii, prin
negarea influentei unor tehnici delimitate,
chiar daca acestea au combatut in mod uti!,
prin negatia lor intrinseca, riscurile legate
de aventura sau de complicitate, proprii
ascultarii rogeriene (sau oricarei forme de
ascultare). in aceasta etapa, facilitatorul
se situeaza intr-o suverana disponibilitate,
fiind deschis spre orice element insolit care
poate aparea in legatura cu celalalt sau
cu sine lnsu§i. El nu se lasa influentat de
cursu! unei singure expresii sau al unei
singure mi§cari (a interlocutorului sau a lui
insu~i). , Cind sint, intr-adevilr, capabil sa
mil las antrenat intr-a rela[ie - ~i am senti-
mentul cii., de data aceasta, era cazul . .
constata Rogers, in urma discutiei sale cu
Gloria, atunci nu numai cii mil simt din ce
in ce mai emoJionat de a fi in contact
cu lumea interioaril a clientului, dar, de
asemenea, incep sa extrag din propria mea
experienJa interioara imediatil jraze care
par sa nu aibii nici un raport cu ceea ce se
intimplii., dar care, in general, se dovedesc
a fi intr-a relaJie extrem de semnificativii.
cu ceea ce simte clientul." Si, mai departe,
Rogers adauga: ,Spun toate acestea
aproape imediat dupii ce am jormulat o
concluzie pe marginea acelei discuJii ~i.
acest japt fiindu -mi caracteristic, din tot
interviul nu-mi amintesc mai mutt de unul
sau douii. comentarii sau incidente. Stiu
doar cii amjost extrem de prezent in relaJia
pe care am trait-a, chiar in momentul in
care se desfii.~ura".
318 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN 319

conditia ca ea sa fie sustinuta (fie ~i numai
prin readucere in pozitia initiala, daca e sa
dezvoltam metafora ce trimite Ia domeniul
yachtingului).
Ceea ce cauta Rogers este un dialog de
pe pozitii egale, de forma eu - tu, descris
de Martin Buber ; acest dialog consta intr-o
structurare orizontaHi a rolurilor, vizind un
ajutor fratern, ~i nu patern.
Aceasta ascultare, centrata pe dialog ~i
contact, se dovede~te a fi deci echilibrata.
Ea se desta~oara conform unei balante bine
stabilite intre atentia fata de celalalt ~i aten-
tia fata de sine, intre exprimarea celuilalt ~i
propria exprimare. Dialogul favorizeaza o
percepere de ordin muzical, contrapunctic,
a diverselor schimburi ~i. prin urmare, a
raportarii limbajului propriu Ia limbajul
celuilalt. Toate acestea implica, in mod
natural, unele precautii.
0 ascultare
centrata pe precautie
§i participare
Ascultarea de tip rogerian presupune
o atitudine de intimpinare sustinuta. Ea
rezida· intr-o prezenta (sau prezentificare)
readaptata in mod constant Ia ceea ce exprimii
o persoana care incearca, pe un fond de
nesiguranta, cu multa dificultate, sa-~i eluci-
deze problemele interioare, atit de incurcate
~i nelini~titoare.
in orice moment, se pune deci problema
perceperii ~i a intelegerii directe, cuvint cu
cuvint, pas cu pas, a ceea ce e enuntat sau
avansat de catre interlocutor, tara suscepti-
bilitate, tara neincredere, tara partinire fata
de posibilele inexactitati sau eventualele
fantasme ce pot aparea in afirmatiile sale.
E bine sa se evite formarea unei idei preala-
bile in raport cu ceea ce .respectiva per-
soana va trebui sau va putea sa fie, idee
care ar putea fi total diferita de ceea ce
dovede§te ea insa~i despre sine, in mod
provizoriu, in prezent.
Prin urmare, acest tip de ascultare i§i
asuma unele precautii, pentru a nu proiecta
asupra interlocutorului alegeri proprii tera-
peutului (sau facilitatorului), chiar rapor-
tate Ia o anumita experienta sau Ia unele
teorii confirmate. Fluida, ea este atenta Ia
propriul ei puis, pentru a evita aparitia
vreunei crispari, intemperante sau reactio-
nalitati care ar putea s-o altereze, deviind
dialogul spre o suita de replici ce exprima
o opozitie imprudenta fata de client.
in consecinta. ascultatorul trebuie sa se
straduiasca sa nu se lase in voia prejude-
catilor sau a tendintei de a anticipa ceea ce
vrea sa spuna interlocutorul. El nu trebuie
sa insiste asupra lucrurilor care nu se pot
spune, avind grija totodata sa nu cedeze
unor presentimente. in egala masura, el
trebuie sa evite raportarea fortata Ia vreun
element din trecutul respectivei persoane,
neincitind-o, implicit sau nu, sa vorbeasca
mai mult despre visele sale ; de asemenea,
el trebuie sa evite orientarea spre vreo her-
meneutica de extractie anxioasa.
Mai mult, ascultatorul trebuie sa incerce
sa asculte sau sa vorbeasca tara a ·concepe
vreun proiect in legatura cu celalalt. in
acela~i timp, el nu trebuie sa aiba reculuri
in fata nici unui element care emerge in
spusele acestuia din urma, avind grija sa
nu frineze nimic din ceea ce se desfii§oara
in dialogul lor.
Asumindu-§i aceste precautii (resimtite
ca avertismente, ~i nu ca reguli), facilita-
torul tinde deci spre o ascultare partici-
pativa, acordind atentie lucrurilor ce se
spun pe loc §i imediat, tara semne de
nerabdare, racordindu-se Ia ritrnul inter-
locutorului sau §i avansind astfel o data cu
el in elucidarea, tatonanta, a problemelor
acestuia, a§a cum sint ele prezentate in ace!
moment. Interlocutorul este luat in serios,
ascultarea fiind centrata pe lupta aqestuia
cu sine, pe trairea lui interioara, tara
precipitare, tara dorinta de a ajunge cit mai
repede Ia un rezultat. Atitudinea de ascul-
tare ramine calma, iar limbajul, reflexiv.
Efortul de comprehensiune este mentinut
constant, pentru a se evita orice inchidere
a clientului in interiorul vreuneia din pozi-
tiile sale provizorii .
Caci in procesul de percepere sau de
intelegere exista intr-adevar o anumita pon-
dere de inchidere. in mod natural, sintem
tentati sa clasam foarte repede o forma pe
care incepem sa o deslu§im. Un anumit
efect al inertiei ne antreneaza in directia
completarii, fixarii, rotunjirii ~i inchiderii,
conform legii formei perfecte (adica in tunc-
tie de unele scheme de simplificare, de eco-
nomie ~i de obi~nuinta sau de prezumtie),
a reprezentarilor, a structurilor elaborate
pe baza citorva elemente, inainte de a lua
in considerare totalitatea elementelor. E
necesara o vigilenta permanenta, pentru a
ne sustrage acelui declic care marcheaza
blocarea prematura a impresiilor noastre.
Trebuie sa prevenim conceptiile denaturate
pe care ni le formam despre sentimentele ~i
gindurile celuilalt.
Prin urmare, nu trebuie sa ne oprim Ia
nici una din aproximarile relatiei percepute,
dimpotriva, e bine sa ne situam in per-
spectiva unei transformari a constatarilor
~i a elaborarilor. Actul nostru de ascultare
trebuie sa se desfii§oare printr-o insotire
fraterna, umar linga umar, a respectivei
persoane, inaintind printre structurile sale
evolutive de perceptii §i sentimente (cuvin-
tul feelings este mult mai bogat decit tra-
ducerea noastra obi§nuita, care e prea plat
afectiva, in timp ce de fapt e vorba de
ecouri mult mai profunde).
Ascultarea de tip rogerian presupune
deci acompanierea persoanei de-a lungul·
evolutiei simptomelor sale : acestea nu p.ot
fi considerate criticabile, ele meritind sa
fie acceptate drept medieri naturale, de care
persoana in cauza i§i propune sa se folo-
seasca pentru a avansa. Ele nu sint ni~te
manifestari naive, legate de o tendinta de
eliminare obstinenta (sau obsesiva), prin
respingerea oricarui semn marginal , ci
ni§te tranzitii necesare.
Ascultarea rogeriana pune accentul pe
ceea ce este articulat sau exprimat in res-
pectivul moment, chiar daca acest lucru ar
putea fi taxat drept semn al superficialitatii
sau ai unei atitudini defensive, daca nu chiar
ca tinind de iluzoriu. Ceea ce conteaza e
ca semnele §i semnificatiile prezentate sa
constituie cai de acces, care sa asigure o
apropiere profunda, cu conditia ca ele sa
nu fie obturate de vreo suspiciune sau
respingere.
Aceasta modalitate de ascultare - in
masura in care nu contine o anumita doza
de neincredere fata de respectiva persoana
(provocind, in mod implicit, riscurile unei
atitudini excesiv de precaute din partea
terapeutului) - nu poate impinge spre un
narcisism defensiv pe nici unul din prota-
goni§tii dialogului. Plecind de Ia respectul
celuilalt, de Ia o abordare neprecipitata,
care sa nu exercite presiuni, ascultatorul
nu trebuie sa se abandoneze dorintei de a
explica, de a straluci, de a interpreta. El are
in vedere o apropiere progresiva, calma,
de zonele emotionale, de afectivitate repli-
ata, ale interlocutorului : aceasta apropiere
se face tara bruschete, tara scurtcircuite,
prin atingerea lucrurilor simple, §i nu prin
asalturile bru§te sau interminabile ale unei
hiperelucidari sau ale unei interpretari
sofisticate (§i sententioase §i, in final ,.
reductioniste). Dar, pentru a nu exista nici
un dubiu : simplicitatea §i subtilitatea merg
impreuna in masura in care se pot conjuga
pretentia de profunzime §i _platitudinea
evidenta (sau eschivarea).
Axata pe precautie §i participare, atitu-
dinea rogeriana este in mod esential non-
defensiva : terapeutul nu incearca, prin
interventiile sau prin tacerile sale, sa apere
un statut, sa-§i mascheze implicarea, sa-§i
ascunda sentimentele §i nici sa se protejeze
320 FORMAREA PENTRU CONYERSATIE ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN
321

prin utilizarea unor tehnici sau metode
pregatite dinainte. Cii.riiu$ia, cum o nurne§te
Binswanger, pe care ascultatorul o face in
cooperare cu clientul sau, impovlirat de
preocuparile sale, se desta§oara sub semnul
sinceritatii, a! transparentei in raport cu ce
simte in contact cu acesta, tara a profera
ceva : dadi are ni§te impresii profunde, el
filtreaza elementele angoasante, profitind,
totu§i , de toate indicatiile pe care i Ie furni-
zeaza acestea in Iegatura cu relatia stabilita
cu clientul. Dadi asculta §i se exprima cu
spontaneitate, aceasta nu are nimic dintr-un
reflex automat de formulare a propriilor
sentimente sau a celor exprimate de ceHUalt.
Spontaneitate §i transparenta, intimpinare
sincera, dar nici frusta, nici sofisticata :
prin aceasta se reveleaza caracterul para-
doxa! a! acestui tip de ascultare in cadrul
unui dialog.
Intersectie ~i contraste
Sintem in masura sa prezentam multi-
plele fatete ale ascultarii de tip rogerian
§i aparentele lor contradiqii . Mai intii,
o astfel de ascultare este centrata asupra
persoanei ; terapeutul se strliduie§te sa
mentina un contact activ cu persoana din
fata lui, aflata in plin proces de evolutie,
indiferent ce spune §i ce face aceasta
(dintr-o considera[ie pozitivii. necondi[io-
natii.). Si totu§i, in virtutea incitlirii la
sinceritate, la congruen[a personala, acest
tip de ascultare e centrata §i asupra propriei
persoane, a§a cum este, rasfringindu-se
asupra celuilalt tocmai prin influenta sa. in
sfir§it, chiar dacli terapeutul oscileaza intre
atentia acordata celuilalt §i cea acordatli
sie§i, el se concentreaza, in egala masura,
§i asupra relatiei experimentate (experien-
tiale) intre individul respectiv §i el insu§i,
care le favorizeaza o 1ntilnire bazata pe empa-
tie, prin care li se estompeaza diferentele.
Sinele; nu un sine repliat, ci unul sensibil
Ia celalalt, diferit; nu celalalt, distinct, ci
coeziunea lor, resimtita in cadrul relatiei :
coexistenta acestor trei faze simultane
(sine, celalalt, relatia) presupune o ascul-
tare situata fn punctulrriplu al coprezentei
persoanelor implicate in dialog .
in plus, aceasta modalitate de ascultare
deschide ni§te direqii aparent divergente :
ea vizeaza, simultan, ceea ce se exprima Ia
nivel emotional, afectiv, intelectual, institu-
tional sau ecologic. Ea implica dispozitii
organice, sentimentale, teoretice, culturale
sau .politice, structurindu-se prin contactul
cu fluxurile de energie care circula prin
celalalt, prin intermediul relatiei de sprijin,
sau in interiorul ascultatorului insu§i ; ea se
dispune, de asemenea, §i Ia nivelul bloca-
jelor de energie, in punctele de inchidere
interioara respectivei persoane, ca §i Ia
nivelul raportului cu terapeutul sau chiar in
interioritatea acestuia (tara a pierde din
vedere lumea exterioara §i referintele
personalizate ale celor doi protagoni§ti) . in
actul de ascultare, esentiale sint aceasta
mi§care a energiei sau stoparile ei : ceea ce
spune §i ceea ce anima persoana in cauza
este acceptat, . perceput pe indelete, cu
multa siguranta, Ia toate nivelurile, in
incercarea de a capta totalitatea vibratiilor
emise de elementele puse in joe.
in acela§i timp, acest tip de ascultare
presupune o intimpinare imediatli a ceea ce
spune cellilalt, fiind, totu§i, o apropiere
progresiva (dincolo de ceea ce este spus)
de cadrul de referinta sau de eel de rezo-
nanta in raport cu care se spune ceva ; cu
toate·. acestea, ascultlitorul nu inceteaza sa
rlimina in contact cu propriu-i cadru, tara
a-l invada pe eel apartinind celuilalt, incer-
cind sa inteleaga cum percepe acesta ceea
ce exprima, ca §i modul in care s-ar putea
piasa in locul lui, tara sa piarda sensu!
acestui ca # cum . EI cotnunica de foarte
aproape, neidentificindu-se, totu§i, cu cela-
hilt. Prezenta §i distanta sau, mai curind,
prezentificare §i distan[are simultane, aparitiei atitor caricaturi sau deviatii care
intr-un echilibru perfect. Ascultatorul nu s-au tacut l)i se mai fac), s-a explicat in
lasa relatia sa se transforme intr-o fuziune acest sens:
afectiva §i fantasmatica, neincercind, ,Modalitatea de afi cu celiilalt, pe care
tOtu§i , sa introduca vreo distanta, vreo falie o numim empaticii., are mai multe aspecte.
sau vreo denivelare. Aceasta inseamnii: patrunderea in universul
Ascultarea rogeriana apare ca o teribila celuilalt, a~a cum este perceput de acesta,
exigenta de intimpinare sau de acceptare. pentru a te simJi acolo ca in propriul tau
Ar trebui, cumva, sa fim perfeqi? Ba bine univers. Aceasta implied $i o anumitii sensi-
ca nu : modul de a se solidariza al terapeu- bilitate, in orice moment, in raport cu
tului se manifesta prin aproximare, tara schimbarea semnificaJiilor percepute, care
nici cea mai U§oara inclinatie de a culpabi- se produce in interiorul celuilalt, in raport
Iiza. insa el nu inceteaza sa revina asupra cu teama sau furia , cu tandre[ea sau con -
pozitiei sale, modificindu-§i raspunsurile fuzia, cu tot ceea ce, pentru respectiva
pe parcurs, folosindu-se de proprii-i pa§i , persoanii, e pe cale sii constituie experienJti
chiar §i gre§it orientati, pentru a sprijini imediata ~i. probabil, fugitivii. Aceasta
tatonarile clientului sau. echivaleazii cu a triii, temporar, viafa in
Congruen[ii., considera[ie pozitivii. mi~care a celuilalt, cu a i te substitui dis -
necondi[ionatii., empatie, aceste stari nu cret, fiirii a emite judecaJi, cu a percepe
sint atinse o data pentru totdeauna ; ele semnificajiile de care celiilalt nu e con -
sint mi$ciiri, procese - spune Rogers - , ~tient, dar nu ~i cu a incerca sii-i dezviilui
intr-o articulare dialecticii, am adauga (fie- sentimentele pe care le ignorii, ceea ces-ar
care mi§care compensind o alta §i negind, putea considera ca o grava amenin[are.
astfel, inertia care ar impovara-o). A fi in Toate acestea presupun comunicarea pro-
acord cu tine insuti - fie ; dar pina in priei imagini despre universul celuilalt,
punctul in care ajungi sa te inchizi, dintr-o intimpinind, totodatii, cu o atitudine ine-
tendinta narcisiaca sau schizofrenica. Prin dita, eliberatii de teama, elementele care fl
urmare, este vorba de negarea replierii asu- sperie. Aceasta implicii verificareafrecventa,
pra propriului eu (stare care s-ar atinge impreuna cu respectiva persoanii, a pre-
printr-o congruenta mult prea comple- ciziei propriei ei senza[ii $i ghidarea
zentli) : deci deschidere catre celalalt, recu- ulterioarii in funcfie de riispunsul primit.
noscut ca radical diferit de sine l)i acceptat Sfntem, astfel, un fidel companion pentru
neconditionat in aceastli diferenta. insa celalalt, care triiie$te fn lumea sa inte-
aceastli diferenta nu poate fi elaboratli sub rioara. fncercfnd sii dezviiluim semnifica-
semnul excesului ; simpla sa constatare [iile posibile care se manifesta in fluxul
trebuie sa fie completatli de descoperirea experientei sale, in plin proces de consti-
de clitre ascultlitor a unei modalitliti, de a tuire (experiencing), ajutiim persoana fn
se sincroniza, de a fi in rezonanta cu cela- cauzii sii-§i direc[ioneze aten[ia spre un
lalt, prin empatie. Si aceasta este, in acela§i sistem util de referin[e, experimentfnd mai
timp, ascultare fn ecou, privire insotitoare intens semnifica[iile §i progresfnd, astjel,
§i contact de aprofundare, cu perspicacitate prin intermediul acestei experien[e.
§i eleganta, intr-o comunicare atit temperata A fi cu celiilalt fn acest jet echivaleazii
§i verbala, cit l)i existentiala progresiva. cu a ne liisa deoparte, pe moment, propriile
in ceea ce privel)te empatia, Rogers, dupa noastre valori, spre a piitrunde, fiira pre-
ce mult timp va fi fost descurajat de a mai judecaJi, in universul celuilalt. fntr-un
vorbi despre aceasta (in urma constatarii anume sens, aceasta fnseamna sii ne lasiim
326 FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
in acest fel, atmosfera calduroasa este
prezervata gra{ie disponibilitatii regasite
dincolo de medierea tehnicilor de inter-
ven{ie, prea mult exersate.
Concluzie
Pentru a lncheia, putem lncerca dece-
larea, In ascultarea de tip rogerian, a unor
elemente comune ~i altor psihoterapii, daca
ar fi sa ne referim chiar ~i numai Ia neutra-
litatea binevoitoare, Ia aten{ia disponibila
sau variabila ~i Ia importan{a acordata
cuvintelor ~i oricarui limbaj (conform
metodei instituite de Freud ~i Lacan), dar
~i Ia o percep{ie organica asupra propriei
persoane ~i asupra celuilalt.
Cu toate acestea, practica rogeriana se
diferen{iaza de alte practici prin urmatoa-
rele caracteristici :
- calitatea tacerii acceptate, dar neutra-
lizate ca mij loc de presiune sau ca
modalitate de structurare tehnica (prin
aceasta se apropie respectiva practica
de Gestalt-Therapie 1);
absen{a unei abordari toretice sau a unui
decupaj conceptual preliminar (ca, de
exemplu, in analiza tranzac{ionala,
pentru a nu invoca declt cea mai simpla
forma de teoretizare, unde clientului i
se propune un cadru de analiza presta-
bilit). Rogers nu introduce o alta teore-
tizare, pe Iinga cea deja prezenta In
limbajul respectivei persoane (in acest
sens, el se apropie de practica lui
Binswanger) ;
- excluderea unei utilizari excesive a
materialului oniric sau a anarnnezei. Nu
se pune problema recurgerii Ia o alta
I. Terapie axa~ pe mobilizarea resurselor indi-
vidului, in sensu! relieflirii tuturor contradic-
liilor sale, cu posibilitatea de a ~i le reduce el
insu~i (n.tr.).
ASCULlAREA DE TIP ROGERJAN 327
simbolizare, declt Ia cea introdusa in poate, dar nici nu dore§te sa ~i~o despre fiecare persoana, ca §i despre
discu{ie de clientul lnsu§i : dar aceasta asume), neimpunindu-i indreptarea spre sine;
nu e nici accentuata, nici lncurajata, o alta direqie decit cea care se va con- - acceptarea paradoxului ca pe un ele-
nici decriptata. Limbajul ramlne sim- tura in el insu~i in mod progresiv §i, ment definitoriu a! intilnirii interper-
plu, chiar aparent obi~nuit, atlt Ia client, implicit, liber; sonale;
cit §i Ia terapeut ; asumarea unor precautii, necesare - o anume voinJii politica de a inversa
- o economie a abordarii, pentru a per- pentru a nu-l fixa pe client in limitele aspiratia catre putere a unui individ,
mite persoanei In cauza focalizarea unei dependente oarecare fata de tera- transformind-o in energie aflata in
(prin coparticipare) asupra trairii sale peut, chiar de Ia inceputul relatiei lor §i serviciul altora, §i nu in modalitate de
imediate, flira antrenarea unor elemente in orice moment, ca §i a grijii de a nu dominare a celorlalti.
exterioare rela{iei stabilite cu terapeu- interveni prin exercitari de putere sau Aceastli vointa. politica face obiectul cartii
tul, care pot cauza distrageri. Este vorba autoritate ; lui Carl Rogers, Un manifeste personna-
de replasarea individului, prin inter- - o observare evolutiva §i multidimen- liste, publicata, intr-o traducere franceza,
mediul dialogului, lntr-un echilibru a! sionala Ia toate nivelurile de exprimare in 1979 ~i in care autorul i§i situeaza
energiilor sale psihice §i In perspectiva a clientului ; demersul ~i modu! de ascultare, centrate
propriilor sale puncte de vedere. Tera- - o mare simplitate, pentru a nu-l descuraja asupra persoanei, in raport cu intempe-
peutul nu trebuie sa fie malifios sau, a §i a nu-l domina pe celalalt, completata rantele ~i violentele de care sint afectate
fortiori, extrem de autoritar (cum sint, insa cu o mare finete §i sprijinita pe politicile de sprijin, de asisten{a, de admi-
din plicate, atl{i magi din domeniul tera- unele cercetari experimentale §i teore- nistrare, de conducere, de institu{ie sau de
piei, freudiene sau de alta sorginte); tice, exemplare prin rigoarea lor; opresiune. Modul sau calm de a asculta, ca
implicarea emo{ionala In rela{ie, con- - o anumita modestie de ordin existential, ~i avertismentul sau patetic merita sa fie
pragmatic, asociata unei inalte idei
sim{ita, In limite normale, de catre receptate.
ascultator. Rogers remarca faptul ca
prescrip{iile rationaliste relative Ia
contratransfer (inca nevalidate In mod
riguros, §tiin{ific) pot perturba perceptia
asupra unor interven{ii expresive, care
ar putea fi oportune. Transferul intim-
pinat §i urmat prin rezonanta §i flexibili-
tate se poate resorbi In mod natural : in
Joe sa fie refuzat, el poate fi intensificat
reactional, atingind un apogeu al com-
plexitatii. Dar aceasta acceptare nelntre-
rupta a transferului presupune o suple{e
de fond, care sa previna fixarea asupra
unor reguli sau {inte dogmatice, ascul-
tatorul trebuind sa fie disponibil, atit
prin mobilitate, cit §i printr-o anumitli
doza de rabdare, neiner{iala (care sa
asigure ci§tigarea unor rligazuri, printr-o
corecta administrare a timpului). Ascul-
tarea e in slujba persoanei in cauza : ea
nu se des~oara sub semnul grabei ~i
nu for{eaza clientul in sensu! unei trans-
formari rapide -(pe care acesta nici nu
~
~
rJ).
'"C
0
N
~ ~
~ >
~
~

<
~
~
>
~ >
~
rJ).
~
~
~
~
~ >
e~
>
~
~
 CAPITOLUL 1

REAL IT ATI SI SIMULARI

Crearea unor situatii care reproduc realitatca indivizilor aflati in formare a fiicut parte, Dupii ce am analizat un anumit numar de fenomene legate de comunicare, de
intotdeauna, din preocupii~ile profesorilor ~i ale formatorilor. conversatie, de problematica grupului, se impune sa restituim tot acest ansamblu
in cariera unui educator, intervine un moment in care se impune instituirea unci punti din perspectiva dinamicii lui caracteristice.
intre planul teoretic ~i eel real, intre fragmentar ~i global. Aceastii preocupare, a ciirei Ce se poate spune oare despre toate aceste mecanisme, pe care, pe de o parte,
necesitate este resimtitii intr-un mod din ce in ce mai accentuat in vremurile noastre, le-arn demontat in interactiunea lor ~i care, pe de alta parte, sint inserate in evolutia
s-a evidentiat uneori in unele situatii de instruire sau de rodare, care ii asigurii elevului unei structuri, a unei organizatii ?
confruntarea cu realitiitile viitoare.
Acesta este §i obiectul dispozitivelor pe care le vom explora incepind de acum.
Existii domenii in care discipolul nu poate fi pus intr-o situatie realii, fie din ratiuni
tehnice, de securitate, fie din cauza duratei activitiitilor pentru care e pregiitit, fie chiar Un ansamblu de metode pedagogice se sprijinii pe simularea unei situatii mai
pentru cii existii o confruntare cu un sistem complex de probleme §i de responsabilitiiti. mult sau mai putin apropiate de activitatea celor supu§i formiirii.
Tinind cont tocmai de aceste dificultiiti, ca ~i de necesitatea de a sensibiliza elevii fatii de
, viata" profesionalii, s-au conceput unele dispozitive de simulare, prin care o conjuncturii
profesionalii este ,jucatii" ca o situatie de interactivitate. Aceasta explicii de ce, incii de mult
timp, in transporturile rutiere, aeriene, maritime, au fost elaborate unele simulatoare de
zbor, de conducere sau de pilotare, actualmente utilizate Ia un inalt nivel de complexitate. De Ia pseudorealitate forma unei experimentari sau a unei actiuni
Mediile industriale solicitii extrem de multe instalatii de acest tip. de formare, creindu-se astfel conditii
in fata problemelor legate de educatie, de formare, de gestionare, de relatiile dintre Ia formare pentru anticiparea unei intrevederi, a unei
indivizi, e prea putin probabil sii se facii apel Ia astfel de sisteme, bazate pe date matematice reuniuni, avindu-se in vedere reaqiile posi-
sau pe miisuriiri de capacitate, de abilitate, care necesitii mereu reactii previzibile, chiar dacii Instituirea unei situatii de simulare bile ale interlocutorilor ~i pregatirea pentru
sint produsul unei oarecare complexitiiti. Atunci cind se abordeazii dimcnsiunea umanii, se pentru ni~te indivizi, in vederea antrenarii dezbatere, negociere .. .
subintelege, totodatii, includerea unui factor de non-automatism, deci de imprevizibilitate,
lor in sensu! abordarii unor obligatii. pro-
ca ~i obligativitatea unei negocieri, a unei decizii luate in comun.
fesionale sau a unor situatii de luare de
in aceste conditii, confruntarea cu o situatie realii (sau chiar ~i cu una artificialii), ca §i
cea cu o multiplicitate posibilii de decizii eficace au condus Ia elaborarea unor dispozitive decizii, ori al intelegerii complexitatii pro- Metodele
care sii permitii o abordare globalii a modalitiitilor sau tehnicilor de rezolvare ~ide gestionare. blemelor §i a unor serii de responsabilitiiti,
Sii mai notiim ~i faptul cii utilitatea acestor dispozitive este extrem de dependentii nu numai este deja cunoscuta §i confirmatii ca fiind Acestea pot . fi grupate in trei mari
de ,realismul" lor, dar mai ales de gradul de participare al formatorului Ia procesul lor de importantii. categorii:
elaborare. Acesta din urmii este constrins Ia ni~te alegeri legate nu numai de natura activitiitii In continuare, vom prezenta citeva dis- 1. situatie de simulare ;
de formare aflate in curs, ci mai ales de specificitatea grupurilor ~i a indivizilor cu care a pozitive, situatii sau jocuri, ciirora, in func - 2. joe de rol ;
lucrat. tie de caz, le sint asociate unele elemente
Mai existii, in sfir~it, ~i o dimensiune a actualitiitii, care trebuie avutii in vedere atunci 3. studii de caz.
teoretice. Prin e§antioanele existente aici, Aceste tehnici diferite fac apel Ia mate-
cind se vorbe~te despre constituirea ~i utilizarea acestor dispozitive, care ,imbiitrinesc"
ne-am propus sa dam unele suporturi §i riale mai mult sau mai putin sofisticate.
repede.
Vom intilni, in cele ce urmeaza, citeva situatii, jocuri sau cazuri carora le sint asociate .sugestii formatorilor, care sa le permita Utilizarea lor poate acoperi diverse durate,
uneori ~i anumite clemente teoretice. elaborarea unor multiple dispozitive, spre unele jocuri putind dura mai multe luni .
E~antioanele prezentate aici au ca obiect furniwrea unor idei catre formatori, in scopul a putea adapta sau completa exercitiile deja In toate aceste forme de abordare, faza
elaboriirii de noi situatii ~i dispozitive, prin care sii se poatii adapta sau completa exercitiile utilizate. de analiza, care se deruleaza a posteriori,
deja utilizate. Simularea permite trairea unei pseudo- in cadrul unei situatii interactive, este pri-
realitiiti §i determinarea evolutiei ei sub mordiala.
332 DISPOZITIVE DE SIMULARE
Obiectivele
Simularea faciliteaza con~tientizarea
problemelor abordate §i, Ia nivelul partici-
pantului, a comportamentelor acestuia, a
manifestarilor sale apriorice, a competen-
telor sale (in termeni pozitivi sau negativi).
Ea constituie, in acela~i timp, o aqiune de
sensibilizare, dar §i de participare.
Rolul animatorului este esential. La
inceputul exercitiului, elva trebui sa proce-
deze in a§a fel incit obiectivul pedagogic
propus sa fie bine accentuaL Pe parcurs, el
va trebui sa anime grupul, preintimpinind
totodatli derapajele care pot fi cauzate de
latura aproape ludica a §edintelor de
simulare.
in concluzie, lui ii va reveni misiunea
de a favoriza grupului realizarea sintezei
asupra propriului sau demers, din care sa
se retina anumite aspecte caracteristice.
El va trebui sa aiba grija mai ales ca
rolurile asumate, luarile de pozitie expri-
mate, dezbaterile §i negocierile sa nu lase
unuia sau altuia dintre participanti o rema-
nenta afectiva negativa; de unde impor-
tanta alegerii suportului §i, in acela~i timp,
a concluziei dezbaterilor.
Aceste tehnici sint extrem de dificil de
utilizat. Intr-adevar, cu cit se miqoreaza
distanta dintre eel supus formarii ~i obiectul
formarii sale, cu atit mai mult este el impli-
cat, in ansamblu, cu atit mai mult se inter-
vine Ia nivelul profund al persoanei sale §i
cu atit mai mult este invitat sa evolueze, sa
se schimbe.
Cu toate aces tea, rezistenta (esential
afectiva) Ia implicare este considerabila.
Este motivul pentru care, destul de frecvent,
e necesara scoaterea problemelor din mediul
profesional vizat, pentru transpunerea lor
intr-un alt mediu (de exemplu, din uni-
versul educatiei in eel al intreprinderii).
Acest demers permite suprimarea carac-
terului dramatic al problemelor §i evitarea
unor tendinte pesimiste, de culpabilizare.
Temele §i situatiile sint legate mai putin
direct de obiectivele pedagogice determi-
nate. Formatorul este eel care trebuie sa-§i
dea seama daca o situatie sau alta poate
determina grupul sa progreseze. Exista o
anumita maleabilitate a suporturilor, care
permite orientarea analizei spre obiective
pedagogice diferite.
Trebuie sa adaugam, in sfir§it, ca Ia
nivelul tehnicilor utilizate, atit in ceea ce
prive~te pregatirea, cit ~i animarea, limitele
sint in numar destul de mic.
Suporturile pot fi numeroase §i variate :
audiovizuale, scenice, scrise, desenate,
inregistrate ...
Animarea trebuie sa faca ape! Ia toate
resursele ~i competentele formatorului, a
carui preocupare esentiala trebuie sa fie
stimularea evolutiei in profunzime a grupu-
Jui, cit mai departe pe scara posibilitlitilor
sale, protejind, in acela~i timp, pe fiecare
participant de traumatismele care pot fi pro-
duse de o imp1icare afectivli prea putemicli.
Altfel spus, Jocul acestor metode in
cadrul procesului de formare nu e deloc de
neglijat.
CAPITOLUL 2
SITUATII DE SIMULARE
Exercitiile l>ropuse in acest capitol vizeaza simulari relativ simple: rezulta, de
aici, o oarecare u~urinta de realizare §i posibilitatea de a valoriza conduitele care ar
fi fost adoptate, in cadrul lor specific, de diver§ii participanti.
Desfa~urarea operatiilor consecutive definirii simularii implica o observare
atenta : aceasta va fi asigurata de animator sau de formator, care vor putea fi
asistati de unii participanti.
Printre fenomenele observate, vom putea nota:
mecanismele de izolare a indivizilor (sau a echipelor),
- transferul de comportament sau al unor puncte de vedere obi~nuite, inadaptate
Ia situatia propusa,
varietatea conduitelor in raport cu acela§i ansamblu de constringeri,
rapiditatea intrarii intr-o serie de conflicte de interese, de roluri sau de
functii,
- tendintele irealiste (mai ales privind duratele),
!ipsa de incredere in alte grupuri decit in eel de apartenenta,
- inclinatia catre manipulare sau tri§are,
- tendinta spre nerespectarea unui contract incheiat,
- incapacitatea distingerii adevaratului adversar,
- influentarea liderului de catre unii, in detrimentul altora etc.
Frontiera dintre simulare ~i jocuri de rol sau studii de caz este, in mod evident,
labila. Totu~i, simularea implica operatii practice, in timp ce celelalte doua formule
sint aplica}Jile preponderent prin dialog §i reprezentare teatrala sau chiar prin unele
schimburi tehnice.
Incidentul dintr-un centru consilier, care sa prezinte, pentru toti
colegii sai, intreaga documentatie primita
de orientare ~i informare in intervalul scurs de Ia ultima reuniune. El
are aceasta misiune de foarte multi ani.
Este vorba despre un incident provocat Cu ocazia fiecarei reuniuni, o parte
de catre un subgrup in timpul unei reuni- dintre participanti ascultli, iar restul discuta
uni, fapt care antreneaza plecarea uneia despre altceva.
dintre persoanele care au intervenit. In ziua Ia care ne referim, doi dintre
Pe parcursul unei reuniuni bilunare a cei prezenti discutau mai aprins decit in
unui astfel de centru, este desemnat un alte dati. in Joe sa continue sa vorbeasca,
 334 DISPOZITIVE DE SIMULARE SITUATII DE SIMULARE 335

consilierul a preferat sa citeasca paginatia
Buletinului oficial. S-au scurs citeva
secunde plna Ia instalarea tacerii. in ace!
moment, consilierul a parasit sala.
Obiective
1. Studierea problemelor ridicate de
anumite comportamente.
2. Identificarea tipurilor de sentimente ~i
de conduite pe care le-arn fi adoptat In
functie de rolurile atribuite .
echipa pedagogica insarcinata sa se ocupe de
stagiul unor tineri care solicita posturi. Acest
stagiu trebuie sa dureze ~ase luni §i sa fie
intensiv. Vi s-a cerut sa faceti o pregatire de o
saptamina, in vederea insu~irii de catre stagiari
a unor elemente care vi se par importante.
Puteti asigura dumneavoastra i~iva desfll§urarea
acestui proces sau puteti invita unul sau mai
redactat astfel incit cursantii sa poata opta
in cuno§tinta de cauza pentru unul sau altul
dintre cursuri.
Stagiarii
in calitate de tineri solicitanti ai unor posturi
~i beneficiind de un stagiu de ~ase luni, inten-
siv, in acela~i cadru institutional, doriti sa
participati Ia aceasta aqiune experimentala.

:1 Prima fazii
Incidentul
!"i Formatorul propune grupului expunerea unui Formatorul faciliteaza o reunire a comporta-
~~~; incident (evocat in textul de mai sus).
·.=-; A doua fazii
;:&~ Fiecare este invitat sa-~i puna intrebari in
~:Q~ mod individual. .. Cum trebuie sa procedam?
·()~ - daca sintem unul dintre cei doi turbulenti ;
~~' - daca sintem consilierul care a ie~it;
· - daca sintem animatorul ;
- daca facem parte din auditoriu.
Formularea
unei secvente dintr-un
proces de invatamint
~i negocierea sa
Se are In vedere pregatirea In echipa a
unui proces de invatamint, adaptat Ia un
grup ~i negociat impreuna cu el.
A treia fazii
mentelor evocate de catre participanti, in mod
succesiv, in raport cu cele patru roluri afe-
rente situatiei provocate prin plecarea consi-
lierului. Aceasta faza poate fi condusa in mod
progresiv (in cadrul unor mici grupuri, apoi
in formula completa) .
A patrafazii
Formatorul propune o discutie privind metoda
de lucru ce trebuie adoptata in cadrul grupu-
rilor de ,egali ". ·
Obiective
1. Clarificarea principiilor ~i continuturilor
unei sesiuni, ale unei actiuni de formare,
pe durata scurta.
2. Gasirea unei formulari atractive pentru
actiunea de formare adresata anumitor cate-
gorii de persoane.
multi colaboratori dintre colegii dumneavoastra.
Spre a suscita interesul stagiarilor pentru acest
curs experimental, vi se cere sa scrieti o
pagina de prezemare. Textul va trebui sa fie
Simularea unui proces
de invatamint
intr-un timp foarte scurt, care permite
amplificarea calit.iitilor ~i defectelor aferente
comportamentelor profesionale, uneori in
maniera caricaturala, se pune problema simu-
larii unui proces de invatamint (Ia nivel
primar, secundar sau superior).
Obiective
1. Reliefarea dificultatilor de" concepere ~i
de organizare a unui proces de invatamint.
2. Atragerea atentiei asupra dificultatilor
proprii lucrului in echipa a! profesorilor.
Trebuie sa alegeti un curs pentru dumnea-
voastra in~ iva. in acela~i timp, sinteti sratuiti
sa formulati dinainte, in mod clar, criteriile pe
care va sprijiniti alegerea.
3. Sublinierea tentatiei profesorilor ~i a
formatorilor de a pregati un proces didactic
destul de inaccesibil ,elevilor" sau stagi-
arilor.
4. Dezvaluirea capcanei in care pot fi prin~i
unii profesori, aceea de a vrea sa abordeze
totul, intr-o tota!a ignorare a duratelor
acordate tematicii.
5. Evidentierea dificultatii resimtite de o
echipa sau chiar de doua persoane de
a - ~i imparti roluri diferentiate ~i comple-
mentare.
6. Prezentarea diversitatii formulelor reali-
zabile, luind ca punct de plecare aeela~i
,program".

0 secventa dintr-un proces de invatamint

Primafaza
Formatorul separa participantii in doua gru-
puri: a! profesorilor ~i al stagiarilor.
Formatorul irunineaza fiecarui grup textul care
il vizeaia ~i pe baza caruia se explica unele
schimburi §i se redacteaza formularile cerute.
A treiajaza
Textele redactate sint schimbate intre grupuri,
fiind analizate in interiorul fiecaruia dintre ele.
--------------------------
A patrafaza
Cele doua grupuri se reunesc, intregind expli-
carea propriilor lor pozitii ~i efectuind o clari-
ficare a respectivelor texte.
Profesorii
Sinteti profesori intr-un departament universi-
tar sau intr-un GRETA 1 ~i faceti parte dintr-o
I. Groupements d'etablissements pour Ia forma-
tion continue [Grupuri de institutii pentru
formarea continua] (n.tr.).
Simularea unui proces de invatamint
Primafaza
Formatorul cere grupului sa se scindeze in
subgrupuri de ~apte-opt membri, care vor trebui
sa desemneze, in cinci pina Ia zece minute,
pe doi dintre ei drept profesori ai fiedirui sub-
grup ~i pe un altul, ca observator a! activi-
tatilor ~i comportamentelor.
A douafaza
Fiecare subgrup deleaga pe cei doi projesori
sa-l contacteze pe formator, care inmineaza
fiecarei echipe de profesori, lara vreo expli-
catie, foaia de instruqiuni de mai jos :
jn calitate de projesori, avefi sarcina de a
pregati ~i conduce, fn cooperare, fnceputul
unui curs privind fnvaJiimfntul (pentru nivelul
ales), plecfnd de Ia urmatorul material:
- arbore;
- carti;
- lumina;
- imaginatie ;
336 DISPOZ!TIVE DE SIMULARE
- personal irate ;
- distraqii;
- etica;
- fam ilie;
- deschidere ;
- teste;
- comunicari ;
- cuno~tinte ;
- viziune globala ;
- critica;
-judo.
Ave{i La dispozi{ie douazeci sau treizeci de
minure pemru a pregari ~i a comunica grupu -
lui proiectul dumneavoastra didactic".
A treiajaza
Profesorii i~i pregaresc ~i elaboreaza proiectele,
in cadrul diferitelor subgrupuri, sub suprave-
ghe rea unui observator.
A patra faz a
in fata formatorului (sau a echipei formatorilor) ,
fiecare subgrup expune ceea ce s-a intimplat:
- metoda propusa de profesori;
- continuturile asimilate ;
- semimemele incercate.
Apoi projesorii indica ceea ce au vrut sa faca
~ i modul in care au incercat sa coopereze.
Alternanta unor sarcini
vizind studiul ~i observarea
Acest exercitiu, relativ w~or de aplicat
!?i de condus, cere participantilor sa se
imparta in mai multe subgrupuri, care vor
avea de indeplinit, pe rind, sarcini dis-
tincte, dar asociate, alternind o activitate
cu observarea activitatii celorlalte sub-
grupuri, fiecare lucrind in permanenta in
prezenta celorlalte. De exemplu, un sub-
grup se poate ocupa cu alegerea unei teme,
unul, cu studierea acestei teme, un al trei-
lea, cu observarea !?i redactarea de mesaje,
un altul, cu tratarea mesajelor ori cu orga-
nizarea etc.
in sfir~it , observatorii trag o concluzie asupra
a ceea ce au remarcat, in ceea ce pr i ve~te atit
pregatirea, cit ~i modul de desta~urare a
procesului didactic in imeriorul subgrupurilor.
A cincea faza
Formatorul conduce un srudiu comparat privind
unele metode utilizate ~i piedicile intilnite.
Varianta
,Sarcina dumneavoastra fn calitate de respon-
sabil de orientare, fn cooperare cu colegul
dumneavoastra, consta fn a stimula gfndirea
unui grup, fn legatura cu materialul de maijos:
- arbore;
- bro~ura;
- lumina;
- dosar;
- personalitate ;
- distraqie ;
- afectare;
- familie;
-test;
- sfat.
Dispune{i de douazeci-treizeci de minute
pentru a va analiza sarcina, a va elabora
strategia ~i a determina grupul fncredin{at
dumneavoastra sa lucreze."
Obiective
1. Propunerea unei simulari vizind exis-
tenta unor raporturi de interdependentli !?i
putere intr-un cadru social.
2. Evidentierea !?i analizarea conflictelor
dintre subgrupuri in interiorul institutiilor.
3. Acordarea posibilitatii de a reflecta in
legaturli cu problemele vietii in grup.
4. Oferirea ocaziei de a elabora unele
reguli metodologice de lucru in cadrul unei
reuniuni.
5. Producerea unei situatii care sa faciliteze
prezentarea unor elemente teoretice de
psihologie sociala.
SITUATII DE SIMULARE 337
Studiu ~i observare
:an
I. Prezenrare ~i organizare activitiitii grupurilor, a conducerii reuniunilor, U)
Formatorul explica, rapid, natura exercitiului a diferitelor forme de ani mare, a fenomenelor · ~ ··
~i invita participantii sa se impartii in sub- de autoritate (conducerea grupului sau .....
grupuri: G 1 , G 2 , G 3 , G4 , G 5 , definindu-le puterea) , a relatiilor dintre indivizi in cadrul ·z
sarcinile afereme ~i constringerile specifice. unui grup (o clasa, o institutie, o organizatie ,W
- Subgrupul G 1 , compus din trei pina Ia cinci etc.). ·:5
persoane, va dispune de douazeci de minute ;::)
5. Comentarii
pentru a discuta ~i defini un subiect, ce urmeaza (,)
a fi prelucrat ~ i propus, cu o metoda de studiu in general, pe parcursul executiirii sarcinilor, 0
adecvatii, subgrupului G 2 , care, impreuna cu se observa urmatoarele fenomene : c
celelalte subgrupuri, va urmari discutia primu- G,:
lui subgrup.
- se simte in pozitie de lider in raport cu G 2 ;
- Subgrupul G 2 , reunind intre cinci ~i opt
persoane, va dispune de patruzeci de minute - nu intra deloc in raport tu acesta ;
pemru a srudia subiectul definit de G 1, con- - are tendinta de a-~i masca propriile con-
form metodei indicate, in prezenta celorlalte flicte ~i neplacerea de a fi observat de G 2
subgrupuri. ~i de celelalte subgrupuri , cautind un subiect
- Subgrupul G 3 , cuprinzind de Ia cinci pina Ia relativ abrupt, tara a se preocupa de com-
o suta (sau mai multi) participanti. va tine, in ponenta lui G 2 ~i de dori ntele membrilor
lini~te, sub observatie subgrupurile G ~i G , acestuia, care sim, totu~i . prezenti ( ~i care
1 2
adresind mesaje scrise subgrupului G 4 . reaqioneaza nonverbal) ;
- Subgrupul G 4 (compus din trei pina Ia opt - nu tine cont de durata scurra care limiteaza
persoane) prime~te mesajele subgrupului G 3 , activitatea lui G 2 •
le claseaza ~i observa reaqiile subgrupului G5 .
G2 :
- Subgrupul G5 ~i formatorul administreaza
- resimte presiunea, de autoritarism defensi v,
timpii afectati ~i propun o exploatare colectiva
exercitata de G 1 asupra sa ~i incearca sa-i
a mesajelor ~i a observatiilor, ca ~i a impre-
reziste;
siilor provenite de Ia diversele subgrupuri.
- trateaza cu reticenta subiectul, incercind
2 . Faza de executare a sarcinilor sa-l deformeze ;
subgrupurilor G1 ~i G2
- urmeaza, dar ~i evira metoda atribuira.
- Acompaniate de activitatile lui G 3 ~i G 4 , sub
controlul efectuat de G 5 . GJ:
3. Faza de exploatare a mesajelor emise de G3 - Ia inceput, este mai in largul sau decit G 1 ~i
Gz;
Faza de valorificare a mesajelor emise de G 3 ,
ca ~i a impresiilor traite de diversele subgru- - curind se sirnte totu~i frustrat de exprima-
puri, unele in raport cu altele, privind com- rea direcra, verbala, ~i de !ipsa de influenta
portarnentele lor in raport cu sarcinile ~i cu imediara a mesajelor lui ;
perceperea situatiei. G5 interpeleaza succesiv - arara interes, apoi indiferenta;
pe G 1 ~i G 2 in legatura cu indeplinirea misiu- - i~i indepline~te, Ia incepu(, sarcinile de
nilor lor, apoi cu raporturile lor fatJi de G 3 , _
redactare, de,Observare, de valorificare, dupa
cerindu-i lui G 4 sa concluzioneze pe marginea
care le abordeaza in mod neregulat.
mesajelor lui G 3 , dupa care acesta din urma
generalizeaza schimbul. G4 fi G5 :
4. Faza de teoretizare - sint ocupate cu misiunea lor;
La sfir~it, formatorul poate sa faca o expunere - se amuza pe seama reaqiilor lui G 1, G 2 , G 3 ;
de ordin general asupra vietii emotionale ~i - se simt imr-o pozitie dominanta;
------------------------- -
 338 DISPOZITIVE DE SIMULARE
- sint pregatite sa fie agresive in raport cu
celelalte subgrupuri.
in general, in timpul ~edintei de valorificare,
se observa urmatoarele fenomene :
- competitia spomana dintre subgrupuri, con-
secintii evidenta a naturii dispozitivului care
le leaga, provoaca emergenta unor sentimente
de frustrare, a unor opozitii afective, a unor
atitudini agresive in raport cu autoritatea sau
cu cei de Ia baza, ~i aceasta cu atit mai mult, cu
cit formatorul le inlesne~te izbucnirea adoptind
o atitudine permisiva, neutra. Acesta poate ~i
trebuie totu~i sa le controleze confruntarile.
evitind manipularile ~i gindindu-se Ia modul
in care s-ar putea echilibra luarile de pozitie.
Pe parcursul schimburilor :
Gl:
- ii repro~eaza lui G 2 de a nu fi studiat subiec-
tul ~i de a fi falsificat metoda pe care i-a
indicat-o.
-~-, Varianta (prin simplificare)
~~-- 1. Faza de prezenrare ~i organizare
-:.,;.~ a exerci[iului
;.z~ Animatorul propune un subiect de discutie
!uf (stabilit in prealabil), invitind participantii
:i sa se repartizeze in subgrupuri ~i indicin-
;3,: du-le, rapid, ce vor avea de racut.
~ ~ 1 (§~se _pina Ia opt persoane) va conduce
~ diSCU\Ia tlmp de 0 Ora.
.'!li G 2 (imre §ase §i o suta de persoane) va inter-
veni, in scris, trimitind mesaje cu o.bservatii
sau propuneri lui G .
3 de Zuni de inchisoare".
G (de Ia trei Ia opt persoane) va primi mesa-
3
jele subgrupurilor §i ii va supune observapei
pe G 1 §i G 2 •
2. Faza de studiu
G 1 trebuie sa se organizeze rapid, pentru a
desernna un animator §i un raportor. dupa
-·care va discuta asupra stibiectului timp de
0 ora.
G 2 trebuie sa intervina in scris, in orice
moment, fl\cind sa-i parvina mesajele sale lui
G2 :
- protesteaza impotriva acestor cnt1c1 ~i se
apara insistind asupra insuficientelor ~i conflic-
telor lui G 1, ca ~i asupra inadecvarii subiec-
tului ~i a metodei .
GJ:
- critic a atit pe G 1, cit ~i pe G 2 , dintr-un
imbold de defulare;
- favorizeaza exprimarea opozitiei dintre G 1 ~i
Gz.
G4:
- regleaza pe alta cale nivelul agresivitatilor,
rectificind exprimarile excesive ale unora ~i
ale celorlalti ;
- denunta agresivitatea lui G 2 ;
- i§i arata propria-i agresivitate (pina atunci,
retinuta).
G5:
- echilibreaza conflictele dintre unii ~i ceilalti,
spijinindu-se §i pe sfaturile formatorului .
G 3 (pentru a-~i exprima imp resiile, a emite
sugestii, a aduce informatii complementare,
a-~i manifesta acordul sau dezacordul, a-~i
arata imeresul sau sentimemul de frustrare pe
care 11 incearca etc.).
G3 supune observatiei, in acela~i timp, pe G 1
~i G 2 . Atentia sa poate viza mai ales :
- ideile emise ;
_ metoda de lucru urmata .
. . . . ' . condamnafi, fiecare, la cite treizeci $i $ase
- clunatul dm mtenorul subgrupunlor;
- maniera in care sint sustinute rolurile;
- - momentele in care pot aparea roluri nepre-
vlizute;
- momentele de opozitie din interiorul lui G 1,
apoi din eel a! lui G 2 ;
- modul de acordare a cuvintuluL (cei care
vorbesc §i cei care nu vorbesc in G 1, cei care
trirnit sau nu trimit mesaje in G 2).
- posibilele lupte pemru conducere in G 1, §i
nonverbale in G 2 etc.
SITUA Til DE SIMULARE 339
3. Faza de exploatare caruia grupul observator beneficia de comen-
Formatorul adreseaza imrebari, succesiv, lui tariile unui animator, care, cu ajutorul unui
G 1 §i G 2 sau in ordine inversa, in funqie de microfon §i a! unor cli§ti, ii sensibiliza cu privire
gradul de tensiune, in legatura cu ceea ce au Ia fenomenele care se desfl\§urau in fata lor.
trait, cu ceea ce erect despre executarea sarci-
5 . Comentarii
nilor lor §i cu sentimemele pe care le nutresc
in general, se constatii. urmatoarele fenomene:
fatii de observatori. ii da, apoi , cuvimul lui
- subgrupurile nu vor sa intre in relatie unele
G 3 , pentru a vorbi despre mesajele §i observa-
cu altele in timpul efectuarii exercitiului, cind
tiile emise.
nici o cenzura nu le imerzice sa o faca ;
4. Faza de reorerizare (cf. supra)
- G 2 se arata agresiv in mesajele sale referi-
De asemenea, e posibil sa se faca referire Ia toare Ia G 1 §i G3 . Deseori, el amicipeaza unele
dispozitivul adaptat de Jacques §i Maria Van propuneri care sint apoi emise, prin inducfie.
Bockstaele, in anii '60, dispozitiv in cadrul in interiorul lui G 1 .
jocurile, chiar ~i cele mai simple. E necesar
Dilema
sa li se explice participantilor ca totul
devine mai clar pe masura ce se inainteaza.
Acest exercitiu, u~or de aplicat, a fost
inspirat de un caz bine cunoscut in teoriile
deciziei, care poate fi rezumat astfel:
0 scurta descriere
Doi pre supu~ i hoti sint arestati in urma
comiterii unei fapte reprobabile. Judeca-
Acest joe de simulare reune~te trei sub-
torul ii inchide in doua celule separate,
grupuri : doua echipe trebuie sa ia o serie
spunind fiecaruia : ,Dacii fl denun[a[i pe
de decizii, pe care sa le incredinteze, confi-
celiilat fiirii ca el sa o facii, va fnsemna cii
dential, unui subgrup de bancheri. Deci-
ve[i fi ajutat justi[ia ~i. prin urmare, nu ve[i
ziile sint reprezentate schematic, dar in
fi condamnat decft la cinci Zuni de fnchi -
a~a fel incit combinatiile lor sa antreneze
soare, iar celiilalt, la patruzeci ~i opt de
unele consecinte pentru toate cele trei sub-
luni. Dacii nici dumneavoastrii, nici cela-
grupuri, plecind de Ia acela~i harem.
lalt nu miirturisiJi, veJi fi achitaJi amfndoi.
Sint prevazute doua faze de negocieri,
fnsa, dacii vii denunfafi reciproc, veJi fi
exercitiul jucindu-se in mai multe faze ~i
perioade de adoptare a unor decizii. Un al
patrulea subgrup poate asigura unele functii
In virtu tea alternative! or pe -care le com-
de observare.
porta, acest exercitiu a primit, frecvent,
numele de Dilema prizonierului: ce strate- Numarul de participanfi : eel putin
gie poate alege fiecare dintre parti. ca ~i zece, tara nici o problema, douazeci sau
fiecare dintre prizonieri, avind in vedere chiar mai multi.
ipotezele ce se pot face in legatura cu Durata : aproximativ o jumatate de
posibilul comportament al celuilalt ~i dat orli-o ora, pentru exercitiu, intre o juma-
fiind un astfel de barem de riscuri sau de tate de ora ~i doua ore, pentru discutie.
avantaje.
Sa remarcam ca, Ia inceput, exercitiul
pare dificil de efectuat, de inteles, ca toate
 DlSPOZITI YE DE SIMULARE SITUATII DE SIMULARE 341
340
r---------- - - - ----- -- -- - - - - - - -
Obiective Comentarii - Desigur, acest joe are un scor nul, nemaifiind Baremul cf~tigurilor ~i al pierderilor.
necesar sa se precizeze oral acest lucru : ban- fn diferitele cazuri posibile de combinaJii
Strategia minimax, minimul maximului de cherii incaseazli ceea ce pierd ceilalti, ~i invers, ale cuplurilor de decizii.
Prin asumarea acestui exercitiu ~i a discutiilor
pe care le implidi, se pune problema studi- riscuri (solutia BY), este una de prudenta platesc ceea ce ci~tigli ceilalti. Rezultatele N.B.- in imeriorul acestu i tabel, echipele AB
afi~ate pe parcursul desfli~urarii jocului sim ~i XY trebuie sli fie inlocuite prin numele lor
erii faptelor de negociere ~i a celor deci- de !ipsa de incredere, prin care banca iese
totalizate de catre bancheri, Ia sfir~itul fieclirei corespunzlitoare (de exemplu, albaFrii ~i ro~ii
zionale. De unde urmiitoarele obiective: mereu in avantaj.
perioade. Rezultatul final este suma algebrica sau bizantinii ~i venetienii etc.)
Strategia maximin. maximul minimului
1. Determinarea aparitiei aspectelor a celor trei rezultate partiale. Cifrele + 3 , _3 , -6 se raporteaza Ia tot atltea
de cl~tiguri (solutia AX), este una prin care
subiective ~i fantasmatice ale actelor de Formatorul supravegheaza respectarea instruc- unitati de cont (M F 1 sau miliarde etc. ), in
se poate ci~tiga mult, dar pierde Ia fel de tiunilor, sprijinindu-i pe bancheri in adminis-
decizie (in mod normal, rationale). funqie de inspiratia grupurilor.
mult. Fiecare echipa este expusa Ia riscul trarea timpului ~i incurajindu-i pe participanti
2. Studierea fenomenelor de neincredere ~i de care cealalta se fere§te, dar problema sa descopere, progresiv, semnificatia instruc-
Acest tabel va fi afi~at sau distribuit, pemru a
de rivalitate latenta dintre subgrupuri. fi vlizut de ambele subgrupuri.
e de a ~ti.. . care e ad eva rata problema. tiunilor.
3. Aprofundarea ipotezelor strategice ale Or, adversarul este banca , ceea ce echipele Tabelu l I : Baremul
paqilor aflate in negocieri . percep deseori cu dificultate, intr-atit e de
A B
puternica dorinta de a cl~tiga impotriva
4. Sublinierea faptului ca, in general, com- X solutia AX: solutia BX:
bativitatea este mai utila declt competitia . celeilalte echipe. echipa AB : + 3 echipa AB: +3
echipa XY: +3 echipa XY : -6
Dilema y solutia AY: solutia BY:
....CDFormatorul da clteva indicatii sumare in !ega· Diferitele faze ale jocului echipa AB : - 6 echipa AB: -3
Dupa ce participantii s-au repartizat in diferi- echipa XY: +3 echipa XY : -3
.,.. tudi cu jocul, dar cu o oarecare precautie,
l•r pentru a nu antrena unele sugestii sau ten- tele subgrupuri (ca oriemare, pot exista ban-
cherii, echipa AB ~i echipa XY), formatorul Yom nota eli:
Z, dinte. El poate face ape! la ni~te volumari, trebuie sli fie respectata de clitre bancheri. De
prezima modul de dsfli~urare. - daca echipa AB joacli A ~i echipa XY, X, asemenea, ei nu pot accepta decit o singura
-~ : care sa observe ceea ce se va petrece.
- Fiecare dint~e cele doua echipe dispune de ambele echipe ci~tiga cite trei puncte, iar banca decizie scrisa (A sau B ; X sau Y) Ia fiecare
::{ Tot formatorul le cere apoi participantilor trei minute din treisprezece pentru a alege intre pierde 6 (strategie maximin : maximul din trei minute, neprimind deci un set de decizii
(f sa constituie patru subgrupuri: bancherii doua decizii, reprezentate prin doua litere , minimul de cl~tigu r i pentru echipe) ; o data.
0 (doi-trei), doua echipe de trei pina la ~ase obligatoriu inscrise pe mici bucati de hirtie, A - dacli echipa AB joaca B ~i echipa XY, X, AB
a. persoane, care vor avea un rol activ in luarea sau B pemru prima, X sau Y pemru a doua. ci~tigli3 puncte, XY pierde 6, iar banca obtine
Discufie
- ~ · de decizii, ~i un subgrup de observatori. Par- Alegerile nu ramin !ara consecinte. Baremul La sfir~itul partidei, animatorul discutli cu
3 (strategia maximului din maximul de riscuri
ticipantii sint ruga1i sa-~i aleaga numele de este prezentat pe tabla sau li se inmineaza o pentru XY); participantii (timp de o jumlitate de orli-o ora,
echipe, putind fi vorba de prenume, de nume data cu regula vizind platile, raportate Ia cl~ti­ aproximativ), reflectind in special asupra
- dacli echipa AB joacli A ~i echipa XY, Y, AB
de ora~e. de culori etc. (de exemplu, alba~trii gurile ~i Ia pierderile fiecarci echipe, pentru modului in care a fost interpretat jocul ~i
fiecare cuplu de decizii (a se vedea tabe!ul I). pierde 6, XY ci~tigli 3, iar banca obiine 3
~i galbenii) . Se poate face ~i o paralela cu asupra fenomenelor de negociere. Analiza
(strategia maximului din rnaximul de riscuri
unele situatii reale , in care cele doua parti in sfir~it, fiecare echipa prime~te , oral sau in situatiei in raport cu viata de grup realli, dacli
pentru AB);
sint imr-o aparenta competitie, avind totu~i scris, urmlitoarca instructiune: "Trebuie sa este realizata cu precautie, se poate dovedi
cf~tigafi maximul de puncte posibile". - daca echipa AB joacli B ~i echipa XY, Y, extrem de nuantata. Observatorii pot contribui
scopuri comune.
ambele echipe pierd 3, iar banca obtine 6 cu informatii privind fenomenele din interio-
Distantate una de alta, echipele pot fi supuse Partida se deruleazli in trei etape : douli de
cite cinci luliri de decizii , separate de o fazli (strategia minimax pentru fiecare dintre cele rul echipelor, care au avut consecinte asupra -
atentiei mai multor observatori, care noteaza douli echipe, minirnul din maximul de riscuri).
de negociere, de zece minute, §i o etapli finalli, raporturilor dintre cele douli echipe (de
fenomenele de influenta, de contributie refle-
pentru luarea a trei decizii. Jocul se desta~oara deci prirr trei incercliri exernplu, unul dimre participanti sugereazli
xiva sau de asumare a puterii in interiorul
La sfir~itul fieclirei faze de negociere, echi- consecutive, separate prin douli negocieri de trlidarea unui angajament asumat in tirnpul
fiecareia dimre ele. Formatorul ii poate reuni unei perioade de negociere sau emite el insu~i
pele, separate, au trei minute inainte de a cite zece minute, prima - dupli cea de-a cincea
pe observatori, pentru a-i preveni in legatura incercare, a doua - dupli cea de-a zecea incer- o hirtie continind o alta decizie decit cea luatli
cu fenomenele ce pot fi observate in cadrul incredinta bancherilor deciziile J.or.
care. Dacli echipele nu utilizeazli timpul destinat de echipli etc.).
fiecarei echipe ~i intre diversele subgrupuri - Bancherii vegheazli Ia respectarea riguroasli
negocierii (neintelegindu-se sau, dimpotriva,
(natura relatiilor, a rolurilor ~i a comuni- a timpului (a scadentelor), inscriind rezultatele
fiind imr-un acord deplin), durata alocata I. Mii (milioane) de franci (n.tr.).
carilor) . in tabel.
L----- - --- - ---------~----- - --
- - -- -------- - -------------
342 DISPOZITIVE DE SIMULARE
SITUA Til DE SIMULARE
343
r-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Tabelul ll: Exemplu de afi~are a unor rezultate Ia jumiitatea jocului intr-o situatie neavantajoasa este tentat sa-§i
Indivizii joaca in propriul lor detriment.
suspende angajamentele. 0 situatie de coo-
I Nr. deciziilor I Deciziile I I
Echipa AB Echipa XY Banca perare are mai multe ~anse sa se produca
Statistic, cele doua echipe pierd, iar banca
iese ci§tigatoare.
BX I +3 I -6 +3 daca, fie prin hazardul lucrurilor, fie prin
2 BY I -3 I -3 +6 Solutia minimax (BY) face parte dintr-o
vointa participantilor, cele doua echipe
infrastructura culturala, pe care partici-
3 BY I -3 I -3 +6 inregistreaza ci§tiguri sau pierderi in numar
pantii o adauga instruqiunii. Este vorba de
4 I BY -3 -3 +6 ega!. Cooperarea se poate decide atunci
seleqia reductiva a fenomenului educativ,
impotriva inamicului comun, adica a sub-
5 I AY -6 +3 +3
grupului de bancheri.
caracteristica practicilor culturale. In reali-
~·
I -12 -12 +24 tate, e necesara combativitatea, §i nu com-
0 analiza reala a situatiei e foarte difi-
+3 +3 -6 petitia. Problema nu e ca toti sa fie Ia
cil de efectuat, §i mai ales de dus pina Ia
1! AX +.) 'J
acela§i nivel, ci Ia niveluri care sa ofere
capat, din cauza unei diversitati de motive maximul de posibilitati fiecaruia. Ceea ce
8
I AY
I -6
I +3
I +3 cu caracter emotional : fenomene legate de
se impune e indepartarea fantasmelor care
-9 neincredere, de competitie, de monotonie
(se prefera pierderile decit monotonia),
estompeaza mizele reale, determinind o
10 conduitli autodistructiva, in cazul ambelor
- fenomene de inversare brusca a pozitiilor
12 echipe.
- (intre majoritate §i minoritate, in interiorul
Tl - Principiile negocierii pot fi desprinse
- unei echipe) etc.
din aceasta situatie. Pe parcursul schim-
-11 Se poate constata existenta unei dorinte burilor, se poate vedea pe viu importanta
-12 contradictorii, de neasumare a unor riscuri subiectivitatii, a proieqiilor neincrezatoare
13 §i, prin aceasta, de §i mai mare expunere.
- ~i a inversiunilor de pozitie.
T3
TOTAL: Tl+T2+T3
Variante ,_1\i
Varianta 1
ExerciJiu comprimat moment partida, anuntindu-se: ,Din cauza ~
~
Deseori, chiar inainte de inceperea manifeste incredere, tara ca ea insa§i sa se
Se poate reduce durata exercitiului ; acesta
unor modificiiri pe piaJa mondialii, baremul . . 1
angajeze intr-un mod explicit. Aceste anga- s-a schimbat". Dupa care se afi~eaza noul ~'l
jocului, unul sau mai multi participanti
semnaleaza faptul ca e suficient sa se joace jamente sint, de cele mai multe ori, neres-
poate fi jucat in zece minute, el cuprinzind,
atunci, doua faze pentru patru decizii (luate
barem. Acesta se poate prezenta in forrnele
expuse in tabelele de mai jos (III, IV, V), .: ;
ti
combinatia AX (maximin), pentru ca cele pectate. din doua in doua minute), urmate de o faza
doua echipe sa d~tige . Foarte rar se Atunci cind o echipa tradeaza angaja- finala, alocata unui numar de doua decizii
stabilind un echilibru mai mult sau mai putin i·2 j
stabil intre echipe. ' if.
intimpla ca aceasta sugestie sa fie aplicata mentele pe care ~i le-a luat in urma unei (luate, de asemenea, in doua minute). Etapele
~
Prin schirnbarea barernului, echipele sint deter- ;;Qf
in mod hotarit. in general, cele doua echipe negocieri, membrii ei i~i justifica atitudinea de negociere, dintre prima ~i a doua faza sau
dintre a doua ~i cea finalii, vor fi reduse Ia minate sa-~i reevalueze angajarnentele sau chiar ;tQ;~
i~i asuma eel mai mic rise, combinatia BY sustinind ca §i-au luat masuri preventive
~apte minute. sa le trlideze, mai ales daca existenta unui '"'
(minimax), pierzind amindoua. impotriva eventualei tradari din partea barem asirnetric poate incita.la urrnarirea pro-:
Instructiunea ,trebuie sa ci$tigaJi maxi celeilalte echipe. Cooperarea dintre cele Aceasra forma restrinsa provoaca, de aseme-
priului interes irnediat, in locul raportlirii deci-
nea, fenornene interesante.
mulde puncte" este, invariabil, interpretata doua echipe este prin urmare supusa e~e­ ziilor personate Ia eventualitatea unei cooperliri.
de cele doua echipe Ia modul ,trebuie sa cului, din teama uneia de a nu fi in~elata de Varianta 2 Tabelul Ill
ci$tigafi mai multe puncte decft ceilalJi". cealalta sau de a nu ci~tiga mai putin decit Fie pentru eli jucatorii par sa fi modificat
Membrii fiecarei echipe i~i asuma cit cealalta (e vorba aici de prezenta mitului rnecanisrnul exercitiului (jucind pe varianta A B
mai putine riscuri posibile, din teama de identitar : se prefera o pierdere comunli, in AX in mod sisternatic sau falsificind anurnite X solutia AX: solutia BX:
a nu ft in$elafi de catre cealalta echipa, Iocul unor ci~tiguri inegale). reguli), fie pentru a accentua incertitudinile ~i echipa AB : + 2 echipa AB: +4
tentatiile de a trlida angajarnentele (uitind de echipa XY: +2
tara sa-~i dea seama ca interesele lor sint Unul dintre obiectivele fieclirui grup consecintele ernotionale care vor rezulta de
echipa XY : -8
comune ~i ca adevaratul adversar este constli in a se situa in pozitie de fortli (de y solutiaAY: solutia BY:
aici ~i care se vor traduce, ulterior, printr-o
banca. a pierde deci mai putine puncte decit deficien!ll a cooperarii dintre cele doua echipa AB : - 8 echipa AB : - 2
in timpul negocierii, fiecare echipa
incearca sa o convinga pe cealalta sa
partenerii de joe) in momentul negocie-
rilor. in general, grupul care se gase~te
echipe), e posibil, de exemplu, ca Ia mijlocul
celei de-a doua faze sa se intrerupa pentru un
echipa XY: +4 echipa XY: -2
Baremul tabelului III fuvorizeaza solutiile BY.
J
--------------------------
344 D!SPOZ!T!VE DE SlMULARE SlTUATll DE S!MULARE 345

---- - -- - -------- - -- -- - ------ Satul grup §i a influentei altor grupuri asupra

Tabelul IV Varianta 3 modului lui de funqionare .
A B Exercitiu Ia care, in loc de doua echipe, pot Participantilor li se cere sa puna bazele
participa trei (decizia : A sau B ; X sau Y; P 2. Analizarea relatiilor dintre speciali~ti §i
unui sat , care sa satisfaca, in acela~i timp,
1
X solutia AX: solutia BX : responsabili.
sau Q), plus banca. in acest caz. se va putea
echipa AB : +I echipa AB: +4 nevoile locuitorilor ~i normele definite de
propune un barem de genu! celui prezentat in
echipa XY: +4 echipa XY : -I catre autoritati ~i speciali~ti. 3. Studierea relatiilor dintre patroni ~i cola-
pagina urmatoare .
y solutia AY: solutia BY : boratori.
echipa AB : -4 echipa AB : -I in aceastii formula, vor putea aparea joe uri de Numiirul de participanJi : eel putin zece
echipa XY: +I echipa XY: - I aliante. care sa complice situatia. Ya trebui sa (in principm, unsprezece participanti N. B. - In funqie de provenienta par-
se joace in patru faze, din care trei de patru- pentru jocul in sine; mai pot exista ~i altii, ticipantilor, animatorul va transpune
Baremul tabelului IV favorizeaza solutiile BX . -cinci minute §i o finala, de doua-trei minute ; in postura de observatori). analiza intr-un anumit cadru institutional
imre toate aceste faze vor exista etape de nego- (de exemplu: patron, colaboratori, §ef de
Tabe lul V
ciere, de cincisprezece pina Ia douazeci de
echipa §i speciali§ti d in industrie ; profe-
A B minute fiecare.
Obiective sori, administratie universitara §i studenti ;
X solutia AX: solutia BX:
director, profesori §i elevi etc.).
echipa AB : +2 echipa AB : -2 1. Studierea, plecind de Ia o sarcma
echipa XY : -4 echipa XY : - 4
concreta, a atitudinilor din imeriorul unui
y solutia AY: solutia BY:
echipa AB : +4 echipa AB : -2
echipa XY: + 12 echipa XY : -4 I'
Satul
a.o<;··t
Baremul tabelului V favorizeaza solutiile AY. il Materialul mergind pe Ia diversele grupuri §i insarci- ;: .
- Constituirea unui material de genu! celui nind, eventual, pe unii dimre cei prezenti sa ~ . ~.
Tabelul VI: baremul pentru trei echipe utilizat in unele teste, precum testul satului fuca un raport de observatie, care sa serveasca ~
(centrul de Psihologie aplicatii) sau eel al lui intr-o discutie generala; el furnizeaza apoi o t~
Solutia AXP echipa AB: +4 Solutia BXP echipa AB: +4 Mabi lle, sau orice alt material care poate fi listii cu elementele necesare autori tatilor, una §Iii~
echipa XY : +4 echipa XY : -4 construit in intregime. E important ca acest cu elememele miniaturizate, satenilor §i -~-~
echipa PQ : +4 echipa PQ : -4 material sa fie suficient de variat, pentru a planul a§ezarii, fiecarui grup . :':D\
Solutia AXQ echipa AB : -4 Solutia BXQ echipa AB : + 2 permite un proces de animare, continind §i Desfii~ urarea
exerciJiului ;g~·
echipa XY : -4 echipa XY : -6 unele clemente nedefinite.
Durata e de o ora.
·o·
echipa PQ : + 4 echipa PQ: +2
- Lista elementelor care compun localitatea.
Animinorul da urmatoarele instruqiuni : ;~-
Solutia AYP echipa AB : -4 Solutia BYP echipa AB : + 2
- Planul pozitiei de implantare. ,Sarcina constii in a intemeia un sat care sa
echipa XY : +4 echipa XY : + 2
echipa PQ : -4 echipa PQ : - 6 Prezentarea exerciJiului raspunda nevoilor localnicilor, respectindu-se
normele definite de autoritliti §i speciali§ti.
Solutia AYQ echipa AB : - 6 Solutia BYQ echipa AB : -4 Animatorul invita unsprezece persoane sa joace Aveti Ia dispozitie o ora. Sint permise orice
echipa XY : + 2 echipa XY : -4 urmatoarele roluri : fel de comunicari intre grupuri.
echipa PQ : + 2 echipa PQ : -4 - cinci sateni, in jurul primarului lor, repre- Participantii care au primit cite un rol intra
Variantii zentind Consiliul local a! a§ezarii ; in joe, in timp ce ceilalti observa.
posibil ca numarul de minute sa fie tras Ia
Cu doua sau trei echipe, se poate moditlca soqi, Ia inceputul fiecarei faze, cu ajui:orul a - trei reprezentanti ai autoritlitii (de exemplu, DiscuJie in cadrul unei ~edinJe generate
numarul de minute pentru fiecare faza. Astfel, doua zaruri, cu specificarea ca totalul deci- un prefect, un casier-platitor, un reprezentant
al Ministerului Mediului) ; Dupa efectuarea exercitiului, participantii se
poate exista o prima faza de cinci minute, o a ziilor sa fie, Ia sfir§it, de treisprezece Ia zece reunesc in §edinta generala.
doua de trei minute §i o a treia de cinci-§ase (sau de optsprezece Ia paisprezece, pentru - doi experti (de exemplu, un urbanist, un
Animatorul da cuvintul reprezentantilor
minute, mai mult sau mai putin finala. Mai e jocul in trei echipe). arhitect), care vor putea fi consultati de unul
fiedirui grup §i observatorilor.
sau altul dintre grupurile precedente.
Se initiaza o discutie generala, privind modul
Animatorul le cere celorlalti participanti sa in care s-a desra§urat exercitiul §i interesul
urmareasca modul de derulare a exercitiului, pe care pare sli-1 fi provocat.

1. Sursa: INAS .
 346 DISPOZITIVE DE S!MULARE
Comentarii
Experienta ne-a permis sa facem unele
observatii privind acest exercitiu :
in legiiturii cu luarea de decizii
Fiecare grup lucreaza separat, rara sa tina
cont de activitatea celorlalte.
Localnicii sint apoi presati de timp
§i construiesc a§ezarea doar in functie de
ideile lor individuate, dupa care incearca
sa-§i justifice rational varianta de construe-
tie in fata celorlalte grupuri.
in legiiturii cu relafiile intergrupale
Fiecare grup i§i formeaza propria-i coe-
ziune in raport cu un altul. Acest fenomen
este in mod deosebit evident in momentul
intilnirii intergrupale.
in legiiturii cu relo.Jiile ierarhice
Pozitia primarului este interesanti:i in masura
in care acesta face parte, in acela§i timp, din
grupul satenilor §i din eel al autoritatilor.
Variante
i'd j
~~~ Unui grup i se poate cere sli puna bazele unui
! sat cu ajutorul materialului care i s-a pus Ia
dispoziiie, flirli a se atribui participaniilor
roluri speciale. Totu~i. de fiecare datli, vor fi
desemnaii doi sau trei observatori, in funciie
de importanta grupului.
Ul Materialul va fi dispus, in totalitatea sa, pe
·~ mijlocul mesei injurul clireia e reunit grupul.
~
10 datli a~ezarea construitii, se va incerca
insufletirea ei, prin determinarea :
- obiceiurilor locuitorilor ;
- locului unde ,trliie~te" fiecare participant;
- rolului deiinut de fiecare in cadrul loca-
litliiii.
Ambele grupuri vor incerca sa-l atraga de
partea lor, neavind, totu§i, destula incre-
dere in el §i suspectindu-1 de complicitate
cu partea opusa.
in functie de pozitiile sale, primarul va
putea fi:
fie lider al grupului satenilor, in opozi-
tie fata de autoritati ;
fie membru al grupului autoritatilor;
fie element de legatura intre cele doua
grupuri.
in legiiturii cu relafiile
dintre speciali§ti §i responsabili
Expertii sint deseori ignorati in timpul
primei parti a exercitiului. De obicei, se
face apel Ia ei nu pentru competenta lor, ci
mai curind pentru ca parerea lor sa ser-
veasca impotriva celuilalt grup.
La fel ca §i primarul, expeqii pot, prin
urmare:
fie sa se foloseasca de unul sau altul
dintre grupuri pentru a-§i propaga ideile ;
fie sa ajute pe unul sau altul dintre acestea
in a-§i utiliza competenta in functie de
obiectivele comune.
De asemenea, se vor putea adresa intrebliri
precum:
,Dacii survine un ciclon, ce parte a satului
poate ft afectatii ? ".
Sau : , Cum se poate renova un sat ? Care sint
conflictele din interiorul acestei a~eziiri ?. ".
Notiunile de distrugere, de conflict, de reno-
vare pot conduce Ia o mai bunli intelegere
a relatiilor dintre participanti (mai ales dacli
~i -au ales locul de re~edinili). permiiindu-le ~i
o analiza asupra acestora 1•
I. Pentru o abordare mai aprofundati!, in aceea~i
ordine a preocuparilor, se va putea utiliza:
l'lmmeuble, de Francis Debyser, coli. .. Cn!er,
animer. raconter", Hachette, Paris.
SITUA Til DE SIMULARE
Consiliul local
Se pune problema ca, filmind un grup
care functioneaza ca un consiliu local 1 , sa
se observe conditiile redactarii rapide a
unui proiect.
Consiliul local
Dupli ce a anuntat eli schimburile lor vor fi
filmate ~i supuse unei discuiii, formatorul
distribuie grupului textul urmlitor :
LocuiJi fntr-un sat de trei mii de locuitori,
situat pe malul Loirei. Astazi dimineaJCi, aJi
gasit, fn curia dumneavoastra po~rala, urma-
toarea scrisoare :
,Subsemnatul, Walter Morin Chairman, de Ia
«Morin Oil Company», declar eli dllruiesc
localitliiii dumneavoastrli un milion de dolari
(sau ~ase milioane de franci) dacli imi trimiteti.
prin fax, un proiect legat de a~ezarea
dumneavoastrll (loc de origine al bunicului
meu, Auguste Morin, emigrat in Statele Unite
in 1889).
Acest proiect va trebui sa-mi parvinli imr-o
ora ~i jumatate, sli cuprindli o singurli pagina
~i sli respecte cinci conditii :
1. sa prezinte un interes cultural, artistic ~i sli
contribuie Ia bunlistarea ~i dezvoltarea locui-
torilor din regiune ;
2. sli fie rentabil din punct de vedere financiar,
adicli sa asigure beneficii care sli rentabilizeze
pe termen lung investitia de inceput, pe o
perioadli de doulizeci pinli Ia doulizeci §i cinci
de ani;
3. sli fie original ;
4. sli nu favorizeze in mod special pe nici unul
dintre locuitori ;
I. Caz extras din 52 jeux de roles. de Dominique,
Gilben ~i Yves Roze. publicatia Images pour
Ia formation. Aceasti! propunere de simulare
347
Obiective
1. Familiarizarea participantilor cu feno-
menele legate de conducerea unui grup §i
cu tehnicile de coordonare a unei reuniuni.
2. Antrenarea vizind schimburile rapide,
rara concesii excesive.
Participanji: orice partiCipant Ia un
seminar de management sau privind coor-
donarea unei reuniuni.
5. sli intruneascli unanimitatea consiliului local.
Dacli membrii acestuia din urmli ajung Ia un
acord mai devreme de o ora ~i jumlitate,
fiecare locuitor va primi, ca avans, suma de
cincizeci de mii de franci, in termen de patru- ·~-~
zeci ~i opt de ore."
Walter Morin
Scrisoarea e autentificatli de notarul d-lui
Morin §ide ,Chase Manhattan Bank".
Locuitorii a§ezlirii sint adunaii in fata prirna-
rului, cu scrisoarea in minli. Consiliul local,
din care faceii parte, a fost reunit de urgenili.
Componenta sa e urmlitoarea :
- un arhitect;
- medicul;
- invailitorul ;
- directorul centrului comercial ;
- preotul;
- comisarul de politie ;
~ pre~edintele sindicatului micilor comer-
cianti;
- patronul restliurantului ;
- directorul unei societliti de transport ;
- p~oprietiuul casteiUlt1i de prin partea locului ;
- un antreprenor de constructii ;
- primarul, fost secretar de stat Ia Turism,
acum pensionat.
Sedinta consiliului local este deschisli §i fil-
matli dupli ce grupul ~i-a implirtit rolurile.
insote~te un film intitulat Au pied du mur, dar ea
poate avea ~i o utilizare independenti!.
 348 DISPOZITIVE DE SIMULARE
Exploatare
Caseta este apoi analizatli de clitre participanti,
care pot observa, in mod special, fenomenele
vizind autoritatea, conducerea unui grup,
Mozaicurile din etichete
colorate
Mai multe echipe, aflate in competitie,
trebuie sa fabrice ~i sa vinda ansambluri de
etichete colorate (mozaicuri) 1 •
Numiirul de participan{i : variabil (mai
multe echipe de cite ~ase persoane).
Durata : doua ore ~i jumatate pina Ia
trei ore.
Obiective
1. Sensibilizarea participantilor Ia proble-
mele organizarii ~i ale repartizarii activi-
tatii in echipa.
2. Familiarizarea cu practica vizind comen-
zile (de marfuri) .
I Mozaicurile din etichete colorate
~;.
Prezentarea exercifiului in :jedinfii genera/a
~ ·~
....
~ Va dura in jur de cincisprezece minute.
~ Animatorul distrib~i~ un ghid tuturor partici-
~ pantilor, pentru a-1 mforma despre ceea ce
~:~ urmeaza, furnizindu -le detaliile necesare
'iJ.
at ~unei desfasurari a e~rciti_ului si precizin?
~lmpul acor~at fiec~el ech1pe, du~a Car~ II
,Q"i mv•t_ll pe cet prezenp sa se grupeze m ech1pe
~.. { de Cite sase persoane.
Organiwrea exercifiului in interiiJrul
fiecarei echipe
Durata e de patruzeci de minute.
Dupa ce a facut ape! Ia cite un voluntar pentru
fiecare echipa, pentru :
- vinzarea cutiilor cu etichete,
I. Sursa : IN AS.
preluarea sau pierderea puterii in cadrul unui
grup. inaintarea spre solutie, certitudinile
fiecaruia, administrarea timpului etc.
Organizarea Ia nivel material
Sint necesare :
- cite un ghid al participantului pentru
fiecare persoana (documentul 173);
opt foi de raport financiar pentru fiecare
echipa (documentul 174);
o serie de modele, A, B, C, X, Y, Z,
pentru fiecare echipa (documentul 175) ;
pentru fiecare echipa : eel putin ~ai ­
sprezece cutii cu etichete in forma de
cere, de romb sau triunghi, de culori
diferite;
- bani din hirtie, ca in unele jocuri de
societate;
foi pentru ciome ;
- alte foi, cu forma ~i continut diferite de
precedentele.
- cumplirarea contractelor incheiate si verifi-
carea calitlitii acestora,
- su~ravegherea ~espectiirii limite! or ~e timp,
- as1gurarea une1 corecte desfasuran a ope-
ratiilor,
- animatorul ii reuneste pe toti responsabilii,
pentru a (e face precizari suplimentare (a Se
vedea mai ales instruqiunile date participan-
til or in documentul 175).
in ceea ce prive~te restul, se poate face ape! Ia
prezentarea modului de derulare a exercitiului,
de Ia ~fir§itul ghidului respectiv (documentul
175) . .
Diferitele faze ale exercifiului
Fazele, in ansamblu, dureaza o ora §i jumatate.
SITUATII DE SIMULARE
-- - - - --- - - - - --- - - - -- - ---- -
De asemenea, se poate apela Ia sursa invocata.
Exploatarea exerciJiului fn cadrul unei :jedinJe
generate
Durata poate fi variabila.
Dupa incheierea exercitiului , se compara
rezultatele obtinute de fiecare echipa. in cadrul
unei sedinte in plen.
Observatorii isi comunica constatarile.
in interiorul grupurilor. se initiaza o discu-
tie privind d ife ritele activitiiti pe care le-au
Ghidul participantului
Instructiuni
Echipa dumneavoastra este cea a unei
cooperative, al carei rot e de a fabrica si de a
vinde un produs. Vii at1ati in concurenta cu
celelalte grupuri , iar invi ngatorul va fi eel
care, Ia sfirsitul exercitiului, va fi realizat eel
mai mare beneficiu sau cea mai mica pierdere.
Produsul
• Articolele ce trebuie fabricate si vindute sint
niste ansambluri de etichete, obtinute prin lipi-
rea de hirtie coloratli pe o foaie alba .
Exista trei modele : A, B siC, reprezentate in
desenele alaturate si constituind produqia
dumneavoastra de baza . in anumite conditii,
puteti fabrica si alte trei modele: X, Y si Z.
• Modelele dumneavoastra vor fi grupate in niste
ansambluri de vinzare, numite contracte 1• Un
contract cuprinde, in mod obligatoriu :
- trei modele A,
- doua modele B,
- un model C.
Pentru fiecare contract executat, si pentru a
utiliza cit mai bine etichetele ramase, puteti
fubrica si vinde, daca doriti, unul singur dintre
modelele X, Y sau Z, Ia alegere.
• Modelele pe care le veti fabrica trebuie sa
fie identice cu reprezentiirile din desene.
E esentiala respectarea unui anumit mod de
repartizare a culorilor in acelasi contract (A,
1. Termen preluat din jocul de bridge etc .. vizind
o anumilli mlzli (n.lr.).
--- - ---- - -----------------
349
dcsfa~urat ~i. in mod special, pri vi nd procesul
de definire a metodci de lucru in echipa. La
aceasta discutie participa ~i animatorul. care
poate contribui cu o prezentare de ordin
general.
Comemarii
in cea mai marc pane a cazurilor, atit discutia,
cit ~i executia pot fi in mod substantial
facilitate prin unel e referinte Ia situatii scolare,
ocazii cu care tinerii s-au organizat in vederea
realizarii unor sarcini comune.
C")
B, C. X, Y si Z), si anume, atunci cind ..... .
afectati cite o culoare fiecarui semn din desen ~ !-' ;
(de exemplu, gri deschis - pentru cruci; !.2·~
negru - pentru porpumle has urate etc.), ~ w ,
modelele dumneavoastra A, B, C, X, Y, Z ; ·
trcbuie sa respecte indicatiile desenului. 2
~llll(j
,.,,
Dispunerea culorilor va putea fi modificata fl)~
de la un contract la altul. .iii
• Controlul de calitate : cumparatorul va · P.~
verifica masura in care contractu! dumnea-
voastra corespunde regulilor de fabricare si
daca asamblarea etichetelor a fost realizata
corect (etichete af1ate intr-o perfecta jonc-
tiune).
Contractu!, in ansamblu, poate fi rea lizat, la
alegere. pe una sau mai multe foi albe.
Cooperativa dumneavoastrii
Cooperativa dumneavoastra trebuie sa
includa, obligatoriu :
- un director,
- un director de produqie,
- eel putin un operator pentru linia de fubri -
catie.
Orice alt membru al echipei dumneavoastra
(in afara de responsabilul insarcinat cu vinza-
rea cutiilor de etichete, cu achizitionarea si
verificarea calitiitii contractelor realizate, cu
respectarea limitelor de timp si supravegherea
corectei desrasurari a operatiilor) poate fi ori
operator, ori observator.
 DISPOZITIYE DE SIMULARE SITUA Til DE SIMULARE 35!
350

---------------- - -- - ------
Cei doi directori nu trebuic, in nici un caz, sa Derularea exercitiului Raportul financiar
indeplineasca in mod direct sarcinile de Organizarea Cooperativa ... 3. Costuri ,,..·'!it···
produqie (triere, manipulare, lipire ... ), dar Prima dumneavoastra sarcina rezida in alege- Luna .. . Salarii .;+:.
pot sa negocieze contractele, sa achizitioneze rea unui director, care va ramine acela§i pe tot ..~­
materiile prime etc. parcursul exercitiului, el avind obligatia de I. Registrul de casii La inceputullunii : ... F Director. .. = I. 000 F :z·
Observatorii, nefiind platiti. nu trebuie sa a distribui posturile ~i sarcinile in cadrul 2 . Vinziirile lunii
Director de produqie ... = 600 F :w
;!J·
intervina in nici un fel in desta~urarea exer- echipei. Operator... x 40 C = ... F
citiului. in timpul acestei faze, vi se va furniza o cutie
Numarul de contracte ... x 1000= ... F ;:;,;
Total = ... F
cu etichete §i un numar de foi-suport, pentru a Numarul de modele X, Y ~i Z ... x 200 = .. . F ~:u~
Materiile prime Materiile prime ;0
va putea organiza activitatea. Aceste materiale Vinzari totale = ... F
Aces tea rezida in etichete, in cutii de cincizeci Numarul de cutii... x 400= . .. F ~Q·:
vor fi vindute inainte de inceperea fazelor h, .• (
de bucati. in forma de cercuri, romburi sau urmatoare. Costul total. . . = ... F
triunghiuri, de culori diferite, distribuirea lor Registrul de casa !a sfir~itul lunii = ... F
Diferitele faze ale exerci[iului
in cutii fiind aleatoric.
Exercitiul, in sine, se desfil.§oara in trei faze:
Date economice • Primajazii
• Cooperativa dumneavoastra dispune de un - douazeci de minute : prima luna de operare ; Modele de mozaicuri din etichete
fond de rulment initial de 3.000 F.
- zece minute : punere !a punct. iln1
-·~
Cutia cu etichete costa 400 F. -~-·~i
• A douajazii
Celelalte materiale sint gratuite. - douil.zeci de minute : a doua luna de operare ;
~­
ji2
~r.'.J,c

I
• Salariile lunare sint urmatoarele : - zece minute : punere Ia punct.
- Director: 1.000 F ; • A treia jazii
- Director de produqie : 600 F ;

- Operator : 400 F.
Salariile sint platite, obligatoriu, Ia sfir~itul
fiecarei luni.
• Pretul de vinzare :
- Un contract: 1.000 F;
- Un model X, Y sau Z : 200 F.
Platile pentru cumparil.ri §i vinzari se fac pe
toe (in numerar) .
Rezultatele vor fi prezentate pe o foaie speciala,
numitil. ,Raport financiar" (documentul 176).
I
- douazeci de minute : a treia luna de operare ;
- zece minute : punere Ia punct.
in timpul perioadelor de intrerupere, de cite zece
minute, prevazute intre fazele de operare :
- veti face bilantul lunii care s-a scurs ~i veti
pregati raportul financiar;
- veti trece in revista raporturile financ iare ale
celorlalte echipe, care va vor fi fost comunicate, .o.
-- • ' .
§i veti incerca sa valorificati informatiile;
- directorul ales de dumneavoastra va putea
efectua, pentru luna urmatoare, orice schim-
bare de organizare care i se va parea necesara.
 JOCURI DE ROL
353
Jocul de rol poate fi utilizat intr-un
Desfa§urare
cadru precis, prestabilit, prin care sa se
CAPITOLUL 3 intareasca sau sa se verifice unele capa-
citati. El poate fi asimilat ~i ca o tehnica ce - Descrierea situatiei de catre animator.
permite evolutia unei situatii de formare - Distribuirea rolurilor ; desemnarea unor
sau de grup. observatori ~i a unor eventuali figuranti.
JOCURI DE ROL In sfir;;it, in raport cu exercitiul, jocul Simularea situatiei, dupa o perioada de
de rol favorizeaza perceperea gradului in incalzire (aceasta permitind unele inter-
care strategiile noastre personale pot fi ventii ale animatorului, destinate sa favo-
zdruncinate, repuse in discutie de catre rizeze momentele de con~tientizare) .
Printre tehnicile pedagogice de simulare, jocul de rol detine un rol special, fiind celalalt. El permite, totodata, abordarea Activitate de analiza in legatura cu ceea
atractiv prin aspectul lui' ludic, dar ~i eficace, prin profunzimea interventiei pe care componentei afective, inerente oricarei ce s-a intimplat.
o prilejuie~te. activitati de invatamint sau de formare ~i,
Numit, Ia inceput, Role Playing, el a fost inspirat de teoriile psihodramei, prin aceasta, evidentierea fenomenelor de Avind in minte schema de derulare, se
dezvoltate de doctorul Moreno, intr-o perspectiva terapeutica. sustragere, de rationalizare sau a celor pot explora ori chiar alege jocurile de rol
Aceasta tehnica face parte dintre metodele care, prin marele lor coeficient de vizind dorinta de putere etc. care urmeaza.
implicare, ii incita pe cei aflati in formare sa se familiarizeze din interior cu situatiile In prezentarea tuturor cazurilor care Scurtele descrieri , formularea obiecti-
pe care, ulterior, vor fi obligati sa ~i le asume profesional. Ea poate fi practicata in urmeaza, am eliminat rubricile , 0 scurta velor ~i modurile de derulare efectuindu-se
cadrul unei conversatii sau al unei intilniri de mari proportii. descriere", ,Obiective" ~i ,Desfli~urare", in formele generale pe care tocmai le-arn
De fapt, aceste rubrici sint similare pentru amintit, in cele ce urmeaza vom prezenta
toate jocurile. doar textele cazurilor Ia care ne-am oprit
;;i care uneori sint scurte, alteori, mai com-
Practica j ocului de rol observatorilor care asista Ia desfli;;urarea
Obiective
plexe, fiind propuse in cadrul unei exem- -
jocului li se indica aspectele pe care vor plificari suficient de variate, pentru a oferi -
trebui sale observe in ceea ce se va petrece. posibilitatea unor alegeri sau sugestii
.Se desfli~oara in patru etape: 1. Cunoa~terea, prin utilizare, a existentei
in timpul celei de-a treia faze, forma- creatoare.
1. descrierea situatiei ; dispozitivelor de interaqiune specifice
torn! trebuie sa vegheze ca situatia sa nu Am hotarit sa nu restringem domeniile
2. repartizarea rolurilor (inclusiv a celor rolului care trebuie asumat in raport cu
degenereze, fie din cauza eschivarii acto- celalalt (ceilalti). vizate de cazuri doar Ia mediile educative,
de observatori), urmata de inminarea
rilor, fie chiar din cauza unei implicari deoarcce deseori e mai interesanta utili-
catre fiecare participant a unei fi~e care 2. Determinarea propriilor reaqii in raport
afective excesive a unora sau a altora. in zarea unor cazuri din medii profesionale
sa cuprinda descrierea, uneori sumara, cu celalalt ~i cu mecanismele de regula-
acest sens, el are Ia dispozitia sa un anumit variate, aceasta permitind exersarea, de Ia
a situatiei, a rolului respectiv, a tipului rizare ~i control ale acestuia.
numar de posibilitati. De exemplu, el poate
de comportament pe care trebuie sa-l distanta ~i cu recul, in sensu! intelegerii
inversa bru~l rolurile, ceea ce poate pro- 3. intelegerea celuilalt, uneori prin transpu-
adopte; ' ulterioare a situatiilor caracteristice inva-
voca confruntarea fiecaruia dintre actori cu nerea in locul sau (in raport cu noi in~ine). tamintului.
3. jucarea situatid ;
situatia creata de el insu~i. El mai poate
4. analiza modului in care s-a derulat jocul
propune o pauza, in timpul direia fiecare
de rol, eventual valorizarea teoretica a
sa poatli reflecta Ia propriul sau comporta-
ceea ce s-a intimplat.
ment, chiar cu participarea observatorilor. Stagiara ~i directoarea
in plan operational, animatorul sau Poate asigura asistarea fiecarui actor de - Joe in doua roluri -
profesorul au un rol determinant de jucat, catre un membru al grupului, care sa-l con- Faptele
stagiu de contact, in vederea unei eventuale
mai ales din a doua faza, la inceputul careia silieze, sa-l sustina, sa-l incur ajeze . Poate , Se desfa~oari'i intr-un internat de adolescente admiteri intr-o ~coali'i de educatori specia-
se impune stabilirea decorului in care se va de asemenea, sa improvizeze unele inci- cu virste cuprinse intre paisprezece ~i opt- lizati, dintr-o alta regiune. ,.
desfli;;ura aq-iunea, fie printr-o descriere dente perturbatoare, pe parcursul jocului. sprezece ani, debile (QI de 55 pini'i Ia 75),
constituind cazuri sociale. Spre sfir~itul perioadei de stagiu, Nancy a luat
flicuta de ,actori", fie cu ajutorul dispo- in concluzie, el trebuie sa anime jocul de
de Ia secretariat doui'i rapoarte de sintezi'i, conti-
zitivelor care utilizeaza clemente existente rol in perspectiva proiectului pedagogic in 0 pre-stagiari'i, Nancy, douiizeci de ani, a fost nind detalii confidentiale referitoare Ia doui'i
in sala de formare, Dupa acest moment, care se insereaza aceasta actiune . acceptati'i, in urmi'i cu trei luni, pentru un adolescente, eleve interhiste ale respectivuiui
----------------- - - - ----- -
 354 DISPOZITIVE DE SIMULARE
--------------------------~
cemru, rapoarte pe care le-a luat in camera sa,
in afara institutiei, in ciuda interdiqiei formale
mentionate pe lista de instruqiuni afi~atli in
spatiile afectate personalului.
Nimeni nu a vazut-o in momentul in care a
luat aceste documente. In schimb, a intilnit-o
pe secretara atunci cind le-a dus inapoi.
Aceasta i-a reamintit imerdiqia pe care nu
trebuia s-o ignore . Nancy i-a raspuns printr-un
suris ironic.
Discufia
Pusa Ia curent, directoarea o convoacli pe
tinara pentru a-i atrage atentia eli acest act
indisciplinar - chiar involuntar slivir~it - ar
echivala cu o violare a secrerului profesional.
Profesorul de istorie blarnat
.,..-{ -Joe In doua roluri -
.,..;~
_,.. Este vorba de o discutie 1 intre un director de
•,<ir-.1 •. •
•
1-.( colegm • • •
§I plinntele unu1 elev.
Pede alta parte, documentele respective ii erau
necesare asistentei sociale, care a pierdut mult
timp cautindu-le, inchipuindu-~i ca Ia mijloc e
o eroare de clasare.
in ace! moment se declan~eazli un ,dialog
a! surzilor". Nancy se considera victimli a
unei ,grave injustiJii" (sic). Ea a considerat
aceste documente ni§te ,instrumente de lucru"
(sic), necesare memoriului sliu de incheiere a
studiilor (studii pe care ea nu le-a efectuat
inca!).
Luind drept dovada de slabiciune tonul inte!e-
gator al directoarei, ea trece de Ia rliceala Ia
ironic, apoi Ia agresivitate.
Dialogul ia atunci un alt ton ...
mai mari in clasa: vorbarie, zgomote diverse,
brutalitati, ironii Ia adresa sa (care se prelun-
JOCURI DE ROL
--------------------------
Elevii nu par sa fie afectati de aceasta situatie, vor vedea ei mai tirziu! ", aceasta e propria
care, de altfel, ii amuza. Ei nu au venit sa se
plinga, nici individual, nici in grup.
Parintii, in schimb, au inceput sa se nelini~-
teasca. Mai multi dintre ei au solicitat o inter-
ventie a directorului, pentru a face sa inceteze
aceastli stare de lucruri. Asociatia parintilor
tocmai a cerut o imrevedere cu acesta, pentru
a invoca problema respectiva, insa amenin-
tarea cu redactarea unei petitii a ramas, pentru
moment, flirli urmare.
Profesorii nu par deloc dispu§i sa o ajute pe
doamna Duflot, care, de altfel, nici nu dore§te
acest lucru, dupa cum le-a declarat citorva
d.mtre e1.· E a pretm
· d e cax ,poate 1e~1
· . smgura
. •
din asta ".
Pina aici, directorul s-a multumit sa joace
,rolul de tampon §i de amortizor", sperind eli
situatia se va ameliora. El a intervenit mai
intii cu o predica, apoi cu amenintari Ia adresa
celor doua clase. ,Sa nu precipitam lucrurile,
355
lui afirmatie.
in fata parintilor elevilor, care vin cu
incriminliri, el raspunde, in general:
,Problema nu se poatc trata decit Ia un nivel
superior".
Fara sao declare public, el spera sa primeasca
o cerere de transfer din partea doamnei
Duflot, descurajata Ia sfir§itul actualului an
§colar.
Joe de rol
• 0 discutie intre director §i parintele unui
elev.
•
Intrebari
I. Ce credeti despre aceastli situatie?
2. in locul d-lui Legendre, ce ati fi flicut?
3. Avind in vedere starea de crizli actual a, ce
considerati ca se mai poate face?
4. Cum ati proceda pentru a aplica tactica pe
care o aveti in vedere?

f=.:Faptele gesc, uneori, pina in strada). La toate acestea,

doamna Duflot reaqioneazli printr-o tlicere
~lf Doamna Outlot, cincizeci §i §ase de ani, disprewitoare, intrerupta de unele accese de
1 0~ licentiata in litere in regimul trecut, este in Irnprurnutul
1
eel de-al do ilea an de predare a istoriei Ia
furie. Notele pe care le acorda sint anormal de
- Joe In doua roluri - ,, .
"~
'(;) mici, pedepsele sint nenumarate §i, de multe
.0 primele trei clase din primul ciclu a! colegiu- ori, aplicate Ia intimplare, iar judeclitile pe Yves
~,..

l'Q lui A. Numlirul de elevi pe clase oscileazli
intre douazeci §i cinci ~i treizeci ~i cinci.
Doamna Outlot pare sa-~i fi luat foarte tirziu
gradele din invatamint. Situatia sa familialli
nu se cunoa~te , iar contactele pe care le are
cu colegii §i administratia sint dintre cele
mai reduse.
Mica de staturli, slabli, nervoasli, chiar agre-
siva, extrem de volubila Ia ore, ea se exprima
pe un ton ascutit. Comportamentul sliu pare,
deseori, bizar: adoarme in cancelarie sau in
timpul reuniunilor ori merge sa-§i faca ·siesta
in ma§ina. in plan profesional, este con§tiin-
cioasli §i inteligentli, fiind capabila sa reali-
zeze expozeuri exce)ente.
Dupli o luna de Ia inceperea anului §Colar,
doamna Duflot se confruntli cu dificultlip tot
I. Adaptare de M. Gaillat: caz abordat in timpul
unei sesiuni de studii a principalelor colegii.
care le emite Ia adresa elevilor sai sint, in
general, extrem de severe .
Elevii acestui colegiu apartin, in cea mai mare
parte, unui nivel social mediu §i nu pun mari
probleme de disciplinli. Plirintii lor manifestli
o atitudine moderatli, fiind intelegatori §i prea
putin revendicativi. Raporturile lor cu admi-
nistratia §i cu profesorii sint destul de bune. In
interiorul institutiei existli o mare coeziune, §i
venirea noului director, domnul Legendre, in
virsta de patruzeci §i opt de ani, care a avut
aceea§i funqie, timp de trei ani, intr-un alt
colegiu §i care a fost transferat, Ia cererea sa,
o data cu inceperea anului §colar, s-a produs
in bune conditii, el fiind imediat acceptat §i
apreciat, in general, pentru supletea stilului
sau de a conduce.
Din decembrie, situapa s-a inrliutatit. in clasele
incredintate doamnei Duflot, nu se mai poate
Iuera, aici guvernind cea mai mare dezordine.
Sinteti un profesor de liceu.
Situatia dumneavoastrli este de invidiat: aveti
nenumarate relatii mondene, in cadrul carora
sotia dumneavoastra, care e magistrat, stra-
luce§te prin spiritul §i toaletele sale (care va
costa foarte mult).
Jean, un prieten din copilarie, pe care il
revedeti in rastimpuri, vine Ia dumneavoastra,
dupa ce s-a anuntat prin telefon (plirea grabit
§i agitat).
Va aflati in biroul dumneavoastra.
Jean
~
Aveti nevoie, imediat , de doua sute de mii de ';i :
franci, pentru a putea face fata unor obligatii I IU l
vizind viitorul familiei dumneavoastra. in sta- ~J
diu! actual, nu va puteti permite sa impru- Friii}
mutati cu dobinda . ~J.
Va hotariti sa cereti acest serviciu unui prie- ~
.- · ·
~~
ten intim .
Va duceti sa il vedeti pe Yves, prieten din
copilarie, pe care cindva tatal dumneavoastra
1-a ajutat sli-§i urmeze srudiile. Nu v-ati vlizut
prea des in ultimii ani, dar niciodata nimic
nu a tulburat aceasta veche prietenie.
I-ati cerut lui Yves, prin telefon, o intilnire.
 356 DISPOZITIVE DE SIMULARE
JOCURJ DE ROL
357
I
~-
0 problema de delincventa juvenila - - --- - --------- - ----------
- Joe in trei roluri - numaidecii §ase elevi, ciirora le da numele. Cu Yeti avea un sfert de ora pentru a reflecta,
to- acordul doamnei Bouvet §i in prezenta sa, cei inaintc de inceperea jocului_
,. Jocul consista intr-un dialog intre trei Doamna Bouvet nu avea cuno~tintli de depu-
t.i persoane. nerea acestor plingeri, dar ii alertase pe ~ase elevi suspectati sint supu~i unui scurt Pentru persoana care va juca rolul domnului
profesori in legatura cu numarul exagerat de interogatoriu_ in total, aceste operatiuni au Rives, i se va cere animatorului un document
ffi Faptele mare al absentelor din clasele a ~asea. durat cincizeci de minute. complementar (a se vedea mai jos).
:15 Colegiul municipal din localitatea X, in sub- In 12 octombrie, ea i-a scris primarului, cerin- Inspectorul de politic cere apoi permisiunea Rolul d-lui Rives
;:,· urbie, Ia nord de Paris, a inceput sa funqio- du-i sa asigure securitatea in imprejurimile de a lua_c~ el Ia comisari~t pe patru dintre Pe parcursul reuniunii, domnul Rives va pro-
'(,) neze in 1970, in ni~te cladiri provizorii - o institutiei. in acela~i timp, a avizat, tot in scris, presupu~u vmovatJ (un elev dm sectJa suphmen- pune unnatoarele garantii :
'0 ~coala primara ~i ni~te clase improvizate -, ~i pe comisarul de politic, solicitind o tara, doi din cea de tranzitie, unul de a patra). __ . _ _ . .
;:a '·. in a~teptarea terminarii noilor localuri care supraveghere discreta Ia ie~irea din colegiu . - elevu lmphcatJ vor benefic1a de protecpe ;
i-au fost destinate. El num~ra, pe atunci, trei Joe de rot - nu se va face nici o consemnare ;
Inspectorul ~colar ~i subprefectul au fost pu~ i , Discutia care se va angaja reunqte pe :
sute cincizeci de elevi .
Ia rindul lor, Ia curent cu toate aceste demer- - doamna Bouvet; - intilnirea de Ia comisariat va fi foarte scurtli .
La urmatorul inceput de an ~colar, colegiul a suri, primind ~i cite o copie a celor doua - inspectorul de poliJie, domnul Rives; El ii infonneaza pe interlocutorii sai cii :
putut fi instalat in noile spatii alocate, pri- scrisori invocate. - directorul adjunct, domnul Dumas.
mind patru sute de elevi in plus, cu infiintarea La initiativa municipalitatii, s-a stabilit o - o convocare adresatii piirintilor e deja-
Trei persoane din grup vor interpreta rolurile pregatitii;
unei sectii pentru ~aizeci de elevi ~i a patru reuniune pentru 20 octombrie, in interiorul
celor trei protagoni§ti ai discutici. - o ma~inii a politiei a~teaptli, Ia comisariat,
clase de tranzitie . colegiului . In afara unor reprezentanti oficiali,
Noile cladiri sint situate intr-un cartier unde, printre care ~i primarul, au fost invitati sa Directorul va putea, daca dore~te, sa ceara un a pel telefonic, pentru a veni imediat ;
in urma cu opt-zece ani, au fost mutate, in participe : doamna Bouvet, asistatli eventual prezenta ~i altor persoane, pc parcursul unei - copiii vor fi du~i cu insotitor Ia casele lor,
regim de chirie moderata, patruzeci pina Ia de membrii corpului profesoral, pre~edintii piirti a discutiei sau pe toatli intinderea ei _ pe miisurii ce vor fi audiati ;
cincizeci de familii cu cite opt-zece copii, celor doua asociatii de parinti ai elevilor, inso- Restul grupului va sta in pozitie de observare, - in cazul unui refuz, politia nu vede cum s-ar
provenind dintr-un canier declarat in stare titi daca e cazul ~i de citiva parinti ai victime- tara sii intervina. putea asigura securitatea in circumstante
lor, asistenta sociaia a sectorului , judecatorul similare.
de urgenta. Este vorba de persoane de origine
nord-africana. neintegrate social. incepind care se ocupa de copii ~i comisarul de politic.
chiar cu clasele primare, ace~ti copii for- intrebiiri
meaza o masa compacta . Vechea pravalioara
I. Ce credeti despre initiativele cares-au luat
Situafia se agraveazii sau care ar fi putut fi luate? - Joe in doua roluri -
I .:o'
Imediat dupa inceputul anului ~colar, Ia 15 2. Daca at i fi fost directorul acestui colegiu, Ij Domnul Gaspard
Domnul Amoud
CD
,~5
'N?
septembrie 1971, incep sa se produca acte de cum ati fi raspuns invitatiei primarului? De Aveti §aizeci §i ~ase de ani §i de ti-eizeci de ani
I
violenta §i fenomene de agitatie, indreptate ce?
mai ales impotriva elevilor de a §asea, dar, Dupa ce ati discutat despre continutul para-
va ocupati de aceea§i librarie, intr-un carrier Sinteti reprezentantul unei mari edituri. Pentni ~
modest al Parisului. Afacerile decurg normal, a va crea puncte de vinzare exclusive, pros-l!i
·~'
atit in rindul victimelor, cit §i in eel al parinti- grafului ,Situatia se agraveaza", puteti cere
lor acestora, pare sa se fi instal at o adevlirata animatorului sa va comunice ceea ce unneaza.
conspiratie a tlicerii. Pe 19 octombrie, Ia ora 11 §i 30 de minute, un
I aveti o clientelli fidelli, dar imblitrinitli. hnpre- pectati librliriile care §i-au mai pierdut din~
unli cu sotia dumneavoastrii, puteti face fatli,
cu lejeritate, cerintelor care existii. Tineti Ia
prestigiu, propunindu-le o schimbare totala, ?.~\
cu ajutorul unui credit pe termen lung, acordat ~~
obi§nuintele dumneavoastra, §i noile formule de editura dumneavoastrli, pentru a le trans- ~0

I
in pofida acestui lucru, doamna Bouvet, fostli elev de a cineca, Jacques, este agresat Ia gara-
profesoara titulara de literaturi clasice, numitli jul de biciclete. El prezintli o zgirietura Ia ale vietii moderne nu sint pe gustul dumnea- forma in atrag·atoare magazine de distribuire
voastra. a CD-ROM-urilor. Ati ajuns Ia vechea pra-
directoare a colegiului Ia inceputul anului frunte, de trei centimetri, destul de superfi- valie -a domnului Gaspard.
§Colar 1970, a aflat de toate acestea prin 10 ciala. Dupa ce e pansat, sumar, de doamna
octombrie, datoritli unor telefoane anonime §i Bouvet, copilul este trimis acasa. Cum e a
confidentelor pre§edintelui uneia dintre cele doua agresiune de acest gen, parintii fac ime-
doua asociatii de plirinti ai ele~ilor, repre- diat o plingere, nu fiira a-i detennina §i pe alti
zentate in cadrul institutiei, asociatie care - doi plirinti sa procedeze Ia fel.
depusese o plingere, semnatli colectiv, neinre- La ora 14, un inspector de politic se prezinta
gistratli Ia comisariatul de politic, dar urmata in biroul §efului de institutie, cu un nutnlir de
de unele plingeri individuale, din partea plingeri (cele trei din 19 octombrie §i multe
citorva parinti . altele, anterioare). El dore§te sa lnterogheze
 358 DISPOZITIYE DE SIMULARE
Profesorul de engleza
,; , - Joe in trei sau patni roluri -
"7 . Institutul Malebranche este o importanta
.1~r institutie privata de invatamint seeundar,
z; pentru baieti, care acopera toata gama de
·UI clase, pregatind elevii pentru bacalaureat.
:::& Este condus de domnul Aubert, un om ener-
;~ gic, competent, despre care se spune in unani-
.0 ~. mitate ea ~tie sa-~i conduca perfect afacerile.
_0 .· Acesta este secondat de domnul Bertrand,
Q. director de studii, o persoana amabila, incli-
natli mereu spre concesii ...
Orele de englezli sint asigurate de doua femei :
doamna Grangier, care raspunde perfect
conditiilor cerute de situatie ~i care se ocupa
de clasele tenninale, ~i domni~oara Denis,
care pina acum nu a predat decit Ia clasele
primului ciclu. Ambele sint licentiate, cea
de-a doua nefiind decit de un an in aceasta
I Savarin : ~ef de serviciu
~~ - Joe in doua roluri -
=~
·:P'~ Paul Savarin
~-":
~-, Va numiti Paul. Sa~arin. Sint:ti ~eful unui
Ul . servJcJu academiC, m cadrul caru1a se efec-
::E tueaza lucrari de comabilitate ~i unde exista
O' ~i un atelier informatic. Primiti vizita unuia
• J dintre adjunqi, domnul Raoul Bertrand;
-g,. acesta dore~te sa discute cu dumneavoastrli
~bJ problema inlocuirii unui angajat, care, fiind
'-'61'"' bolnav, a trebuit sa piece Ia munte, pentru a
unna un tratament. Nu se ~tie cind se va
intoarce. El e responsabilul atelierului infof-
matic, compus din zece angajati, in majo-
ritate femei . Trebuie inlocuit cu altcineva?
De cineva din cadrul institutiei sau din
exterior?
Domnul Bertrand, care are reputatia cuiva
care se enerveaza destul de repede, dore§te
sa obtinli o solutie rapida.
institutie. in principiu, s-a prevazut ca intre
cele doua profesoare sa aiba loc un schimb,
astfel incit, Ia inceperea anului ~colar, domni-
~oara Denis sa preia clasele superioare.
Ne aflam in perioada in care trebuie reflicuta
planificarea. Or, domnul Aubert crede ca
domni~oara Denis ar avea dificultati in a-~i
asuma predarea Ia clasele mai mari, lipsindu-i,
in opinia lui, autoritatea ~i calitatile pedago-
gice necesare. De altfel, parintii unor elevi
s-au pllns deja de modul sau de predare.
Domnul Aubert se intreaba chiar daca nu ar
trebui sa renunte Ia serviciile ei . El s-a hotarit
sa se destainuie domnului Bertrand ~i se
ginde~te sa o convoace pe domni~oara Denis,
pentru a avea o discutie cu ea.
Raoul Bertrand
Sinteti unul din adjunqii domnului Savarin,
~eful serviciului informatic, in cadrul caruia
se efectueaza lucrari de comabilitatc §i unde
exista §i un atelier informatic, compus din zece
angajati, in majoritate femei . Responsabilul
acestui grup, domnul Didier, este in concediu
medical. Nu se §tie cind va reveni. E necesar
sa se aiba in vedere inlocuirea lui. Domnul
Savarin are reputatia unci persoane care nu
se grabe§te niciodata. in ceca ce vii prive§te,
considerati eli se impune o decizie rapida.
Problema consta in a §ti dacli va fi desemnat
cineva din cadrul grupului, al serviciului, din
cadrul altui serviciu sau din afarli.
Ati stabilit o intilnire cu domnul Savarin, pentru
a-i expune punctul dumneavoastrli de vedere
asupra problemei in discutie. ·· -
JOCURI DE ROL
359
~antierul 1
- Joe in doua, trei sau patru roluri - ,M.
Jules Lenoir
. re tientoare
extrem de agres1ve . Ia soc1etate
. •m ;CO
:.~ ·-.
Sinteti Jules Lenoir, in virsta de treizeci ~i general, ~i in mod special Ia §eful dumnea- •j:,·
~ase de ani. De trei ani, ocupati un post de
voastra direct, inginerul-~ef a! ~antierului, z
maistru, ~ef a! unei echipe de intretinere, pe cu care aveti raporturi tensionate. ·w
~antierul unei imporrame intreprinderi de lucrari
publice. V-ati inceput activitatea in aceasta Tocmai 1-ati reintilnit pe vechiul dumnea- ·':!
voastra prieten, Paul Auber, insarcinat cu o ~~
intreprindere in urma cu optsprezece ani, cind
aveati, §i dumneavoastra, exact acela~i numar
de ani.
misiune administrativa temporara pe ~antic-
rul dumneavoastra . Aceastli reintilnire v-a O·
0g·
flicut pllicere, de§i nu v-ati reglisit aceea~i ·
Aici, l-ati intilnit pe Paul Auber, cu trei ani
u~urinta de comunicare de altadatli.
mai tinar decit dumneavoastra, pe care decesul
tatalui sliu 1-a constrins sli-§i intrerupa studiile Simbatii scara, inginerul-§ef al §antierului v-a
§i sa se angajeze in aceea~i imreprindere. Cir- cerut sii ramineti citeva ore in plus, impreunli
cumstantele, ca ~i gustul comun pemru baschet cu echipa dumneavoastra , pentru a termina
v-au determinat sa Stabiliti relatii de prietenie instalarea tevilor de car~alizare, necesare pentru
cu Paul. reluarea activitiitii pe §antier luni, dimineata .
in timpul unei plimbari pe un §antier, l-ati La amiaza, Ia masa, impreuna cu echipa dum-
salvat, intr-adevar, de un grav accident, tra- neavoastra, ati consumat din plin bauturli.
gindu-1 de pe marginea unui rambleu care Rezultatul a fost ca echipa nu a efectuat lucra-
tocmai se prabu§ea. rea cerutii §i ca ati mers impreunli prin toare
cafenelele, adresind cuvinte jignitoare, pe un
De atunci, a fost numit intr-un post Ia sediul
ron strident, celor pe care ii intilneati. Ca sii
companiei §i nu v-ati mai vazut. In ceea ce va
incheiem, v-ati cerrar cu invlitatorul de prin
prive§te, vii simtiti un deceptionat. Mai intii
panea locului, care v-a repro§at tinuta, §i vi
in plan sentimental, clici erati foarte indra-
s-a spus ca 1-ati fi bruscat chiar, dacli n-ar
gostit de o tinlira din regiunea dumneavoastra,
dar nu ati reu§it sa-i imparra~iti sentimemele
ti intervenit camarazii dumneavoastrli. Acest
nutr.ite fata de ea. in plan profesional, va con-
invlitlitor nu e un om rau, dare un amator de
fleacuri, nu cunoa~te viata in diversitatea ei §i
siderati un om activ, competent din punct de
vedere tehnic §i un bun conducator. i§i petrece timpul fiicind observatii celorlalti.
in general, se considerli eli sinteti un tip sigur In absenta inginerului, care, §titi §i dumnea-
pe sine §i capabil sii faca unele servicii. Acum voastrli, a fosr i~format in leglitura cu aceste
insii, treceti printr-o perioadli dificilli. in unna evenimente, Paul Auber v-a convocat in birciul
cu trei ani, aveati intentia sli plecati, dar nu ati sliu §i tocmai va ginditi Ia ce li veti spune.
tacut-o, tara a §ti prea bine de ce. De atunci, Paul Auber
principala dumneavoastrii distractie este sli
Sinteti Paul Auber, in virsta de treizeci §i trei
mergeti impreuna cu altii in cafenele. Dar vli
de ani §i, de putin timp, ocupati funqia de
tineti bine, reu§ind sli salvati aparentele. Cu
ata~at pe lingli §eful de serviciu al perso-
toate acestea, o data sau de douli ori pe slipta-
nalului, in cadrul unei intreprinderi de lucrari
minli, vi se intimplli sa aveti cite o "betic
publice. Ati inceput chiar de Ia baza scarii
stra§nicli". Vise repro§eaza atunci eli deveniti
profesionale. Moartea tatalui dumneavoastr~
violent §i eli tineti discursuri incoereme §i
v-a intrerupt studiile, dar, printr-un efort sus~
tinut, in afara orelor de Iucru, ati obtinut
ni§te diplome §i v-ati calificat pentru uncle
I. Sursa: Institut d'Administration des entre- funqii administrative. Mai intii adjunct al
prises (IAE) [Institutul de Administrare a
intreprinderilor], Universitatea din Paris. §efului unui serviciu de mici proportii, ati
fost apoi promovat intr-un post mai important
------------------------ -~
 JOCURl DE ROL 361
DISPOZITIYE DE S!MULARE
360
.-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ------,
§i cu mai multe perspective de viitor, de care informat ca Jules Lenoir este responsabil de
problemele legate de personal care vor trebui
sli fie rezolvate, ca §i a uneia continind masu-
nalului, reprezentant a! Federatiei sindicale a
cadrelor §i agentilor de conducere din indus-
sinteti extrem de satisfacut. un accident deplorabil, care s-a produs sim- rile care ar trebui adoptate pinii Ia functionarea tria electronica .
Tocmai ati fost trim is in misiune administra- bata dupa-amiaza _ In timp ce inginerul, §ef de normala a noii uzine. ln dimineata reuniunii, domnul Roussel ii
tiva, timp de doua luni, pe un foarte important §antier, se giisea prin imprejurimi, pentru a Efectivul acesteia din urma ar trebui sa atinga, declara domnului Beauchamp ca nu a avut
§antier, unde, sub conducerea unui inginer, discuta ultimele detalii ale unei mici intelegeri, pinli in octombrie anul viitor, doua sute de timp sa redacteze lista ceruta. Pede alta parte,
lucreazii mai multe echipe de mai~tri ~i iar dumneavoastra in~ivii vii giiseati Ia sediul persoane, dintre care in jur de o sutli douazeci adauga el, ca specialist electronist, ,rna simt
muncitori. intreprinderii, i se ceruse echipei lui Lenoir de femei. 80% din cadrele de conducere vor prea pu[in calijicat pentru acest gen de afaceri".
- . . . . . lx d sa facii ore suplimentare, pentru a termina proveni de Ia uzina din regiunea pariziana.
P nntre • ma1~tn,
• · Jatl avut
L surpnza
. ~~ p "cerea e. .
mstalarea .
tev1lor .
de canalizare. .
La am1aza Domnul Beauchamp ii telefoneazli atunci dom-
La reuniunea stabilitli, domnul Block §i domnul nului Block, pentru a-i cere sa reprogrameze
a-xl remn- 1m s· pe. carednu- 1 ma1.
· d pe u1es .en01r, Lenmr . a consumat foarte multa bautura Ia'
v"zuserap· e..patru d' am . . mte\1 . 1egat
. e de 1 prm. masa,_ •mcuraJmdu-~1
.. . ~~. ech1pa
. sa_ faca Ia fel. Beauchamp l-au invitat pe domnul Montant intilnirea. ,Nici vorba! - vine rlispunsul -
une lea ammnn
d m tmerete
· a El §I pnntr-o - atone - Ultenor,. . nu numa1. ca nu a reu~it sa
ech1pa
§i, dorind sa previna eventuale tensiuni, $i pe lnspectoru/ vine mfine $i trebuie sa ne preci-
e rec~no~nnt : era munCitor, 1 ~r directorul general, §eful personalului societli- zam inten[iile. VeniJi deci fmpreuna cu domnul
1egat realizeze ceea ce i se ceruse ci in Ius
tii, §i pe domnul Le Guirec, delegat a! perso- Roussel . .. "
dumneavoastra,
· · · · .funcponar . Ia h' regJstratura.
- d b h membm.. e;. s-au deplasat •m grup ' prm
' . zona
P '
-umm1ca· " Jucap
b m· aceea$1
· ·ec• 1pa e asc et mergmd• dm. cafenea •m cafenea §I_ adresmd • '
D
§1 erap .oarte• . um pnetem _ fl . . 1n pus, 1 .tot e1. e .
cuvmte .
nesenoase celor pe care ...•
u mnlneau.
ce l care, m nmp ce va a ap pe un ~anner, pnn Refuzul absolut al torturii ,:;r,.
prezenta sa de spirit, a evitat antrenarea dum- Pentru a incheia, intersectindu-se cuM, inva-
. . ttn,-
neavoastra in alunecarea unei griimezi de pietre tiitorul de prin partea locului, care le-a repro- Avertisment M otlvape ~Q)f.
Exercitiul 1 pe care 11 propunem in continuare
-~
de pe un rambleu, accident in care riscati sa §at tinuta, l-au insultat foarte grav, Jules fiind "
lntr-un context confuz, in care unii se vor ,~;
J

fiti grav ranit. gata sa se ia Ia bataie cu acesta daca doi se inscrie printre exercitiile ce trebuie utilizate pronunta in favoarea utilizarii torturii, chiar \~f 1

Din nefericire, v-ati dat repede seama ca Jules_ din cei prezenti, mai putin ametiti, nu ar fi cu precautie. Atit intre faza de pregatire ~i cea §i in mod exceptional, se pune problema de a ~r
devenit, intre timp, maistru - s-a schimbat mtervemt. de aqiune, cit §i intre aceasta din urma ~i faza acorda grupului posibilitatea de a analiza, ~~~~
mult; in urma unei deceptii sentimentale, se Seful §antierului, inginerul P, cu care nu aveti de evaluare, va trebui sa se rezerve un interval prin intermediul unui joe, resorturile adinci ale ~J~
pare, a inceput sa bea excesiv. Fiirii a fi, in decit relatii profesionale, de altfel amiabile, de timp suficient de lung, pentru a putea rea- refuzului evocat. Astfel, fiecare va ti deter- {Pl
general, intr-o avansata stare de betie, i se tocmai v-a telefonat, pentru a vii comunica eli liza neutralizarea, din punct de vedere afectiv, minat sa-§i precizeze pozitia, sprijinindu-se ~i
intimplii totu§i ca o data sau de doua ori pe nu mai vrea sa auda vorbindu-se despre Lenoir a climatului grupului . pe argumente sohde. :.. Q!
saptaminii sa se imbete zdraviin, devenind in echipa sa §i pentru a vii ruga ca, in calitate De fapt , este vorba despre un joe de rol care Pe parcursul pregatirii acestei dezbateri $i :"9,;
atunci violent §i tinind discursuri agresive Ia de responsabil al personalului, sa incercati sa nu trebuie sa devina psihodrama. Tema abor- al dezbaterii inse§i, fiecare va apara sau va
adresa societiitii in general ~i a §efului siiu inrezolvati aceastii situatie. datii poate fi traumatizantli, fie Ia nivelul evo- asculta argumentele corespunzatoare diferitelor
Tocmai reflectati Ia ce ar trebui sa faceti in cat, fie chiar pentru ca unii participanti pot atitudini. Ulterior, in cadrul unor schimburi
particular. Jegatura cu Jules Lenoir, pe care il veti primi gasi aici anumite rezonante familiale sau ami- reale, participantii vor fi mult mai capabili sa
Aceasta situatie este foarte nepUicuta pentru
peste citeva momente. calc. Participantilor lise va lasa deci o deplina asculte, sa argumenteze §i sa apere o anumita
durnneavoastra. Astazi, luni dimineata, sinteti
libertate de a ramine doar observatori. pozitie, chiar minoritara §i contestatii .
ln stir§ it, e preferabil ca respectivul grup care Derulare
Radiomecanica se confruntii cu aceastli experienta sa nu se
Comportli mai multe etape.
~~
- ~i
~r:-t>:<,;.
- Joe in patru pina la opt roluri - afle Ia primele sale reuniuni.
,, ~
Durata : in jur de trei ore §i jumlitate, in
"<< 'j Societatea ,Radiomecanica" era specializatii, de Ia Bourges o tabiicarie apartinind domnului Descrierea situatiei propuse total.

I=t pina in prezent, in construqia de aparate

el~c.trice $i rad_ioelectrice. !'flatii de mai m~lti
:l!e' am mtr-o continua expansmne, aceastii socJe-
~t tate detine. o uzina _de o _mie dou~ sut_e de
persoane, m suburbia sud1ca a Pansulm.
Montant.
Domnul Beauchamp trebuie sa preia condu-
cerea noii uzine. in acest moment el este
preocupat mai ales de problemele legate de
personal, impuse de aceastii implantare. La
in timpul unei dezbateri, diferite personalitiiti - Definirea cadrelor dezbaterii ;
efectueaza schimburi privind utilizarea, in - Distribuirea rolurilor ~i preglitirea dezbac
prezent, a torturii, punindu-§i intrebari in- terii;
legliturli cu fundamentul refuzului absolut de - Pauza;
a recurge Ia aceasta, proclamat de organizatiile - Dezbatere ;
il! Anul trecut s-a hotarit lansarea unei noi
l
cererea domnului Block, director general al internaponale. - Evaluare.
~ activitiiti: fa.bricarea de relee. Pregatirile sint societiitii, aceste probleme vor fi avute in

t
~cute, dar instalatiile actuale n~ sint sufi-
c1ente pentru dezvoltarea precomzata.
Cumpararea unei noi uzine era deci nece-
sara. ,Radiomecanica" tocmai a cumparat
--------------------------
vedere cu ocazia unei viitoare reuniuni.
Domnul Beauchamp 1-a insarcinat pe unul din
tinerii sai ingineri, domnul Roussel, cu intoc-
mirea, ca reper, a unei liste cuprinzind
I. Sursa: ACAT, extras din Que fais-tu de ton
Definirea cadrelor dezbaterii
frere ? : tren/e fiches pour s 'informer et agir, • Locul (de exemplu, dezbatere televizata),
Fayard. circumstantele (in urma unui atentat, a eliberiirii
362 DISPOZITIVE DE SIMULARE
unui prizonier, a vtzwna rit unui film ... ),
durata pregatirii (o ora ~i jumatate, maximum).
durata dezbaterii (patruzeci ~i cinci de minute ,
eel mult).
La cererea grupului , se poate prevedea utili-
zarea unui aparat fotografic, pentru fixarea
anumitor momente ale dezbaterii.
Daca respectivul grup este constituit din ado-
lescenti, pentru buna des fa~urare a jocului, se
impune desemnarea unui adult, care sa supra-
veg heze activitatea.
Distribuirea rolurilor ~i pregiitirea dezbaterii
Pentru fiecare participant, se trage la soqi cite
un rol. Grupul trebuie sa cuprinda eel mult
cincisprezece persoane.
Animatorul dezbaterii
Rolul sau, extrem de important, rezida in pro-
vocarea exprimarii diferitelor argumente, in
acordarea cuvintul ui fiecarui participant, in
ev itarea polemicilor ste ri le, a exprimarilor
simpliste, in relansarea discutiei cu ajutorul
intrebarilor, in supravegherea respectarii
timpului alocat dezbaterii, in introducerea in
discutie ~i concluzionarea pe marginea ei, in
prezentarea celor care iau cuvintul.
Cei care iau cuvintul
inaintea tragerii Ia soqi. grupul stabile~te atitea
acte de identitate cite interventii vor fi, avind
grija sa mentina- pentru interesul dezbaterii -
o anumita propoqie intre partiza'nii ~i adver-
sarii torturi i. De exemplu :
- sotia unui prizonier dintr-o tara in care tor-
tura este practicata in mod curent. Explicind
ceea ce traie~te sotul ei, femeia cere ajutor
(preocupata in intregirne de soarta sotului ei,
aceasta nu sesizeaza subtilitatile discutiei) ;
- un jurnalist, care se face ecoul unui climat
de tearna existent in Franta. El este un sustina-
tor al aplicarii exceptionale a torturii ;
- un medic, care refuza ca ~tiinta sa se puna in
slujba torturii. Ca medic, el are misiunea de a
vindeca, nu de a provoca moartea. El insista
asupra sechelelor pe care torturatii Ie pastreaza
toatii viata ;
- un rnembru al unei asociatii de aparare a
drepturilor omului. Prezentind activitatea
respectivei asociatii, legata de lupta contra
torturii, el se sprijina pe articolul 5 al Decla-
ratiei din 1948 (a se vedea mai jos);
- un om politic, care, pentru a nu nemultumi
pe nimeni, ramine Ia ni velul cuvintelor gene-
rate prin care se condamna de obicei tortura,
cerind adoptarea unor masuri exceptionale,
tara precizarea naturii acestora ;
- un comisar de politie . Acesta insista asupra
difi cultatii misiunii sale, refu zind sa ia pozitie
in cadrul dezbaterii (regulamentele se cunosc,
el nu trebuie sa tortureze pe nimeni) ;
- un om de afaceri, nevoit sa lucreze in tari in
care se practidi tortura. Dupa opinia lui, toate
condamnarile pentru acte de tortura sint
exagerate . El i~i dore~te sa poata Iuera in con-
ditii normale, iar autoritatilor acel or tari le
cere sa fadi in a~a fel, incit acest lucru sa fie
posibil (neinteresindu-l mijl oacele utilizate in
acest sens) ;
- o persoana care a trait mai multi ani intr-un
cartier vizat in mod special de represiune,
intr-o tara in care se practica tortura . Ea evoca
climatul de teama continua, dificultatile intim-
pinate de familiile persoanelor arestate sau
disparute.
in intervalul destinat pregatirii, e posibil ca
fiecarei persoane care intervine sa i se alature
un alt membru al grupulu i, care sa o ajute.
Sprijinindu-se pe Que fais-tu de ton frere 7 1
sau alte documente, pe care grupul ~i le va ti
procurarin prealabil (in mai multe exemplare) ,
fiecare persoana care intervine trebuie sa se
gindeasca la ni~te fapte care ar fi putut fi traite
de personajul pe care il incarneaza, fapte prin
care sa-~i consolideze argurnencltia.
Atentie ! Fiecare dintre personaje are o pozitie
fixa in raport cu tortura. in cadrul dezbaterii,
el va trebui sa apere aceasta pozitie cit rnai
onest posibil, indiferent de pozitia personala,
reala.
Spectatorii sint reprezentati de restul grupului,
fiind irnpartiti in doua echipe : una cautind
argurnentele unui refuz absolut al torturii, cea-
lalta, pe cele ale pozitiei adverse. Aceastii
!. .Ce aide gind sa faci cu semenul tau?" (n.tr.) .
JOCURI DE ROL
------------------ ------
cautare se va efectua in timpul alocat
pregatirii. Fiecare argument va fi notat in mod
exact inaintea dezbaterii, acest lucru urmind
sa folosesca in momentul evaluarii.
Dezbaterea
E necesar sa se prevada o pauza intre faza de
pregatire ~i dezbaterea propriu-zisa, cum ar fi
arnenajarea salii, avindu-se in vedere separarea
de spectatori a celor care intervin in discutie.
Animatorul face prezentarea, acorda cuvintul,
relanseaza dezbaterea, concluzioneaza.
Persoanele care intervin i~i interpreteaza per-
sonajele a~a cum doresc, dar nu trebuie sa uite
ca respectiva dezbatere e un joe ~i ca fiecare
joaca un rol.
Spectatorii nu intervin in discutie.
Fiecare protagonist va expune argumentele avan-
sate pe parcursul dezbaterii.
Animatorul nu intervine, chiar cind lucrurile
sint neclare, dar o face totu~i daca jocul
degenereaza ~i daca unul din autorii inter-
ventiilor este abordat in mod personal ~i nu
din perspectiva personajului interpretat.
Evaluarea
Intre dezbatere ~i evaluare, trebuie sa fie intro-
dusa o scurta pauza.
Aceasta etapa este indispensabila. Jocul nu are
sens daca se ramine la simplele impresi i provo-
cate de discutle. Evaluarea permite fiecaruia
~i grupului in intregirne sa ia o oarecare dis-
tanta fata de ceea ce se intimpla ~i sa extraga
uncle idei din aceasta activitate.
Anirnatorul ales va conduce schirnbul. Rolul sau,
dupa cum se vede, este dificil. lata citeva repere :
- rearnintirea faptului ca ceea ce tocmai s-a
desta~urat a fost un joe, ca, in cadrul evaluarii
care va urrna, fiecare trebuie sa iasa din pielea
personajului sau ~i sa redevina e[ inSU§i;
nilantarea, daca e necesar, a unei realitati care
a fost, poate, caricaturizata ;
- acordarea cuvintului celor care intervin in
dezbatere, pentru a le perrnite sa-§i exprime
dificultatile ~i interesul de a intra, pentru un
tirnp, in pielea unui anurnit personaj, iar in al
doilea rind, oferirea posibilitatii de a lua
cuvintul ~i spectatorilor;
------- --------- ----------
363
- punerea in valoare a ceea ce se intimpla,
re liefarea importantei ascultarii ;
- reluarea diferitelor argumente avansate in
cadrul dezbaterii (in mod sistematic, dar rapid)
~i completarea lor, daca e necesar (cu acordarea
cuvintului celor doua echipe, de data aceasta);
prezentarea, in citeva cuvinte, a aspectelor
legate de realitatea torturii care au fost igno-
rate sau atinse in treacat in timpul dezbaterii ;
- incheierea, cu rearnintirea scopului in numele
caruia a fo st facut jocul de rol : analizarea
refuzului absolut al torturii, adoptarea unei
pozitii , pregatirea in sensu! apararii acestei
opinii.
Documente
Declara[ia universala a drepturilor omului
Articolul 5 :
E interzisii supunerea cuiva Ia torturii, Ia
pedepse sau tratamente crude, inumane sau
degradanre.
Disciplina generalii din cadrul unitiiJilor
militare 1 franceze
Articolul 7 : Datorii ~i responsabilitati ale ~efului
in exercitarea autoritiiJii, mi/itarul [. . .] are
dreptul ~i datoria de a cere ascultare subordo-
na{ilor siii: el nu poate ordona indeplinirea
unor acre contrare legilor, regulilor de drept
constitu{ional, aplicabile in cazul conflictelor
armate, ca ~i convenJiilor internaJionale ratifi-
cate sau ap robate conform legilor.. .
Articolul 8 : Datorii ~i responsabilitati ale
subordonatului
[. . .}3 - Subordonatul nu trebuie sii execute un
ordin previizind indeplinirea unui act in mod
evident ilegal sau contrar regulilor di! -drept
internaJional, aplicabile in cazul conflictelor
armate, sau convenJiilor internaJionale ratifi-
cate sau aprobate conform legilor.
Articolul 9 bis : Respectarea regulilor de drept
international aplicabile in conflictele armate
I. Extras din Decretul nr. 75-{;75, din 28 iulie
1975, modificat prin Decretul nr. 82-578, din
12 iulie 1982, vizind regulamentul de disci-
plina generala din cadrul armatei.
 DISPOZIT!VE DE S!MULARE
364
- - - - - - - - - - - - - -civile,
-- ---- - - - -- -
prin ucidere, mutilari, tratamente nemi-
Conform conven{iilor interna[ionale, ratificate
sau aprobate in acord cu legile in vigoare :
1 - Militarilor ajla[i in lupta lise recomanda :
- [. . .] sa trateze cu bunavoin[a, fiirii deosebire,
pe toate persoanele scoase in afara luptei ;
- sa ridice, sa respecre, sa protejeze $i sa
ingrijeasca rani[ii, bolnavii $i naufragia{ii.
2 - [. .. ] in plus, li se interzice:
- sa ocheasca , sa raneasca sau sa ucida un
inamic care se preda , care este capturat sau
prin intermediul caruia se ajunge Ia o incetare
momentana a f ocului ;
- sa prade mor[ii $i riini[ii;
- sa refuze o predare necondiJionalii sau sa
declare ca sint pregati[i pentru un masacru:
- sa se dedea Ia orice distrugere inutila , Ia
orice forma de jaf:
-sa ia ostatici , sa ini[ieze represalii sau sanc-
Ji uni colecti ve;
- sa condamn e indivizi, fara 0 judecata prea-
labita, data de un tribunal legal constituit ~·i
fnso[ita de garan[iijudiciare prevazute de lege :
-sa atace sau sa re[ina ca prizonier un repre-
zentant al inamicilor purtind un steag alb;
- sa utilizeze mijloace care pot provoca sufe-
rin[e $i pagube inu tile;
- sa atenteze Ia viaJa , Ia integritatea corpo-
ra/a sau La demnitatea bolnavilor, rani{ilor,
naufragiaJilor, atit prizonieri, cit $i persoane
loase. rortura (sub toate formele ei) , suplicii.
Biserica ~i tortura
12
5. implicarea fn vederea elabo rarii , de catre
Na[iunile Unite; a unei conven[ii p rivind pro -
tectia tuturor persoanelor impotriva torturii ;
6. fncurajarea altar ini[iative vizind stabilirea
unei strategii interna[ionale de lupta contra
torturii $i crearea unui dispozitiv interna[ional
eficace, destinat eliminarii acesteia;
7. implicarea pentru ca functionarii insarci -
na[i cu aplicarea legii, milirarii $i membrii
serviciilor speciale de securitate, ca medicii $i
alte persoane sa fie informate in legatura cu
regulile interna[ionale mai sus inen[ionate,
interzicindu -li-se sa participe Ia vreo forma
de tortura sau sa fie complici ai celor care o
practica:
8. opunerea, pe viitor, Ia orice schimb inter-
na[ional de tehnici sau echipamente de tor-
turd, ca ~i fa{ a de punerea Ia punct, fn mediile
$tiin[ifice, a unor tehnici ~i mai perfectionate
de torturii fizica sau menta Ia ;
9. incercarea de a patrunde in spaJiile de
deten[ie $i in centrele de interogatoriu, pentru
a vedea dacii persoanele ajlate acolo nu sfnt
maltratale. [. .. ]
12. Extras din obiective!e Declara]iei privind
tortura, a Consiliului ecumenic al Bisericilor, ·
iulie-august 1977 .
CAPITOLUL 4
STUDII DE CAZ
Cazul rezida in expunerea unei situatii care, in cadrul unui mediu profesional sau
privat, va implica probleme de gestiune, de organizare, de formare ... , pe scurt, de
management.
Situatiile prezentate sint complexe, pentru di pun in joe, uneori in opozitie,
probleme de ordin tehnic, administrativ §i uman. Ele nu comporta solutii bune sau
rele, ci cer din partea responsabililor calitati legate de decizie, transparind in
alegerile de arbitraje, bazate pe previziuni vizind evolutia §i pe constatarile privind
contextul in care se dezvolta situatia . ..
Explorarea acestor situatii permite antrenarea viitorilor factori de decizie sau a
viitorilor formatori in directia luarii de decizii, a definirii unor politici in conditii de
lucru care vizeaza mai multe persoane. Din acest moment, ei pun in joe unele
facultii!i legate de negociere §i de formularea unor propuneri.
Studiile de caz Particularitatea studiului de caz tine de
prezentarea unei situatii in dimensiunile ei
~i formarea caracteristice, cu angajarea specialistului
intr-un proces de refleqie mai global in
Aceasta metoda, aflata Ia baza formelor legatura cu faptele traite. Nu mai e sufi-
de invatamint propuse de catre Graduate cienta, de exemplu, 'prevederea unei orga-
School of Business Administration of nizari ; e necesar sa se aiba in vectere ~i
Harvard, a fost initiata in Franta, in 1926, daca aceasta organizare va fi acceptata de
de catre Andre Siegfried . De aceasta s-au catre cei care vor trebui s-o sustina. Ceea
preocupat ~koala de Stiinte Politice ~i ce se cauta sint unele solutii specifice.
Camera de Comert din Paris, pentru ca, in plus, el constituie, pentru fiecare
din 1929, sa 0 introduca in activitatea lor dintre participantii angajati intr-o cercetare
de formare. colectiva, un demers individual prin care
Aparitia activitatii de formare perma- fiecare se descopera pe sine, in reactiile
nentl!., Ia s fir~itul celui de-al doilea razboi sale afective, pentru ca, asumindu-~i-le, sa
mondial, a relansat interesul pentru studiile incerce regasirea unei oarecare obiectivitllti
de caz. Mult timp, s-a racut o aplicare in ceea ce prive~te relatia sa cu grupul ~i
rezervata in formarea vizind incadrarea in deciziile la adoptarea cllrora va coopera.
industrie. Ulterior, s-a inregistrat o dezvol- Studiul de caz ne introduce, intr-un
tare mai larga, in sectoarele invatamintului anumit moment, in viata unei intreprinderi,
superior, apoi in cele ale educatiei in a unei administratii, a unui grup social. El
general. plaseaza grupul supus actiunii de formare,
366 DISPOZITIVE DE SIMULARE
exterior organizatiei, intr-o situatie de
consultant, implicindu-1 chiar, prin descrie-
rea unei probleme care 11 vizeaza pe unul
sau altul dintre membrii respectivei orga-
nizatii. Domeniile abordate slnt nelimitate.
Cazul tinde sa anuleze compartimentarile
dintre problemele de gestiune, de finantare,
de gestionare sociala, vizlnd tehnica de
produqie ...
Trei tipuri de cazuri
Se pot distinge trei tipuri de cazuri :
• Cazul descriptiv
0 situatie este prezentata prin povestire
~i descriere. Problema este situata ~i deli-
mitata, urmlnd sa fie dezbatuta de catre grup .
• Cazul evolutiv
Plecind de Ia o descriere analoaga, se
pregatesc un anumit numar de documente
complementare, care vor fi Ia dispozitia
grupului, daca e necesara o clarificare a
demersului initiat.
in anumite momente, animatorul poate,
prin propria sa autoritate, sa furnizeze
grupului aceste informatii complementare,
deschizlndu-i, prin aceasta, noi cai de
reflectie.
• Cazul interactiv
E un caz care evolueaza in functie de
pozitiile adoptate de catre participanti, fie
In plan tehnic, fie in plan uman.
La nivel tehnic, e posibila introducerea
lntr-un computer a deciziilor (financiare,
de exemplu) luate de grup, pentru calcu-
larea consecintelor acestora in raport cu
intreprinderea in cauza. Comunicate
grupului, aceste rezultate ii pot devia,
nuanta sau modifica deciziile. Este vorba
aici de infruntarea unei anumite realitati.
La nivel uman, grupul poate fi pus fata
In fata cu posibilele efecte ale propriilor
lui decizii, fie cu ajutorul unor documente
pregatite dinainte, introduse de animator
Ia momentul oportun, fie chiar prin anun-
tarea unor noi momente, neprevazute
(declan~area unei greve, de exemplu),
animatorul ~i, eventual, un observator
neimplicat fiind singurii care pot hotarl
utilizarea sau neutilizarea acestor elemente,
ca ~i momentul introducerii lor.
Si intr-un caz, ~i in ceialalt, pe parcursul
progresiei astfel animate, se pot avea in
vedere unele expozeuri sau reuniuni-discutie,
care, abordlnd subiecte teoretice precise,
pot furniza grupului informatii sau cuno~­
tinte pe care e liber sa le exploateze sau nu
In rezolvarea cazului. Aceasta este formula
utilizata pentru cazul pluridimensional.
in anumite situatii se pot constitui comisii
de expeqi sau de arbitri, care sa determine
informatiile sau incidentele complementare
In funqie de progresul grupului.
Desigur, aceste diferite forme de studiu
de caz se caracterizeaza prin anumite
durate de exploatare. Daca e vorba de un
caz descriptiv, studiul va putea acoperi, In
mod sigur, o jumatate de zi sau o zi . Din
contra, un caz interactiv va putea constitui
trama unui seminar de una plna Ia mai
multe saptamini.
Anumite institutii de formare des~oara
studiul asupra unui caz pe intinderea unui
an, incluzind faze de reflectie §i faze de
tratare computerizata a datelor cuprinse in
respectivul studiu.
in toate aceste formule, temele propuse,
alese In -functie de obiectivul de formare,
slnt, de cele mai multe ori, transpuneri ale
unor situatii reale. Se poate chiar ca, flira a
fi transpusa, o situatie reala, apaqinind,
lnsa, trecutului, sa fie descrisa prin inter-
mediul unor documente, precum bro§uri,
afi§e, dosare de presa etc.
STUD!l DE CAZ
367
Tehnici ~i suporturi Parcursul unui studiu
de prezentare de caz
Tehnicile utilizate pentru prezentarea
Se poate spune ca, in toate situatiile, un
datelor unui caz slnt variate :
studiu de caz urmeaza un parcurs care se
- text scris, mai mult sau mai putin im- poate rezuma Ia cinci faze:
portant, ilustrat cu fotografii, scheme,
statistici etc. • Prima fazii
- text lnsotit de documente audiovizuale, Prezentarea cazului, realizata deseori in
precum diapozitivele, benzile magne- mod individual, in cadrul luarii Ia cuno§-
tice, foliile transparente, afi§ele, foto- tinta a respectivei situatii.
grafiile, filmele video, bancile de date
interactive etc. • A doua fazii
- filme de cinema sau video, cu prezenta- Analiza §i diagnosticul relative Ia pro-
rea situatiei alese sub forma unei puneri blema sau problemele de studiat, operatii
in scena similare spectacolelor-fictiune. realizate in grup.
Au fost experimentate unele filme care
ilustreaza cazuri proiective (J . Ardoino). • A treia fazii
Prezentind unele ambiguitati de imagine Discutie ~i propuneri de interventii in
sau sunet, un astfel de film presupune ca respectivul caz. in acest stadiu, pentru mai
participantii sa se puna de acord asupra multa concretete, pot fi utilizate tehnici
anumitor elemente, necesare definirii pro- precum jocul de rol, simularea etc., alege-
blemei pe care doresc sa o exploreze, prin rea apartinind grupului sau animatorului.
aceasta proiectind, pe respectivul suport,
unele dintre preocuparile lor profunde. • A patra fazii
Indiferent de suportul ales, aceste Cautarea unor solutii.
prezentari pot fi urmate de un chestionar • A cincea fazii
care sa se focalizeze asupra problemelor ce Prezentarea solutiei alese de grup §i
urmeaza a fi studiate. De asemenea, grupu- criticarea acesteia, chiar experimentarea ei.
lui i se poate lasa libertatea de a delimita 0 posibila varianta poate presupune stu-
singur problema In cadrul cazului prezen- dierea aceluia~i caz de catre mai multe
tat, toate acestea depinzind de obiectivele grupuri. intr-o astfel de eventualitate, se
activitatii de formare in care se insereaza poate avea in vedere fie ca cea de-a cincea
cazul respectiv.
fuza sa fie faza de intilnire §i de confruntare
Tot de obiectivele fixate, ca §i de gradul a grupurilor, fie ca, pe toata durata demersu-
de maturitate a! grupului va depinde §i lui, sa se organizeze unele intilniri de eva-
natura procesului de animare a respecti- luare, care sa aiba ca obiectiv stabilirea
vului studiu de caz ; se vor gasi aici toate unei acompanieri mutuale a grupurilor.
dimensiunile pedagogiei, de Ia cele mai
Modul de functionare a acestor tehnici
inchise, pina Ia cele mai deschise.
este dificiLde fixat. Sa remarcam faptul ca,
daca studiul de ·caz este o prezentare a
problemelor la adeviirata lor dimensiune,
el este §i spatiul de incercare a unei peda-
gogii de coparticipare extrem de diversi-
ficate, care i§i utilizeaza toate resursele
 D!SPOZITIVE DE SIMULARE STUDII DE CAZ 369
368

pentru a se adapta Ia evolutia grupului ~i La ce folosesc aceste Henri, de fata cu dl Trochu, eli il va duce Ia cind se intorcea seara acasa. Dl Trochu
pentru a-i permite acestuia sa ajunga Ia ~coala de marina daca nu va face progrese. abordase acest subiect cu mama lui Henri,
studii de caz ? insa aceasta negase vehement eli ~i-ar fi lovit
tratarea problemei propuse §i, probabil, a Henri traia cu mama sa ~i cu o sora mai micli,
,propriilor" probleme sau ale fiecaruia dintre care era eleva. Tatal sau i~i abandonase familia vreodatli fiul.
Studiile de caz au origini variate. in urma cu cit iva ani . Henri mai avea un frate, Incidentul Ia care ne referim s-a produs dupa
participanti .
Un anumit numar de cazuri sint greu de Se poate ca utilizarea lor in activitatea care se afla in tratament intr-un preventoriu. citeva sliptlimini de Ia scrisoarea emisli de con-
dat publicitatii, intrucit aceasta ar insemna de formare sa nu fi fost prevazuta. Forma- Situatia financiara a mamei era critica. Ea ducere. Profesorul de matematica tocmai
daduse o problema, cind Henri declara, cu
o violare a dreptului Ia intimitate. in cele torul le alege in funqie de obiectivele pe fusese vreme indelungatli bolnava, incapabila
sa lucreze, ~i parasise Parisul pentru a veni sa voce tare, catre intreaga clasa : ..inca o pro-
ce urmeaza, prezentam doar citeva tipuri, care le urmare§te §ide varietatea modurilor blema de~teapta ... n' declan~ind, evident, un
se odihneasca Ia tara . De curind, ea reincepuse
dintre care unele dateaza de destul de mult de rezolvare pe care ele Je presupun. ris nebun printre colegii sai.
A§a se explica faptul ca unele romane sa lucreze, dar mergea inca folosindu-se de
timp. Rolul lor e mai ales de a servi ca cirje . in legatura cu acestea, Henri se plinsese Profesorul il diidu afara tara intirziere, dupa
exemplu. in acest domeniu, importante sint sau fragmente de roman, unele reprezentari Ia uzina ca, deseori, ,are parte de cite o cirja", care il informa pe dl Trochu.
mai intii observarea, analizarea §i abia teatrale, articole, imagini, fotog rafii, filme
apoi, eventual, transpunerea. de fiqiune au putut fi utilizate ca suporturi
De fapt, cu cit animatorii, formatorii vor pedagogice. Aceasta inseamna ca nu exista
crea mai multe cazuri, cu atit vor dispune o solufie idealii pentru fiecare studiu de Accidentul ·~~w

}.~
ei de mai multe instrumente, apropiate de caz. Exista in schimb solutia grupului, care Fred Henderson 1 era student Ia Drept, dar i§i Diverse persoane i~i exprimara parerea in ~
preocuparile §i de obiectivele lor. Sa mai poate fi uneori raportata Ia nivelul evaluarii petrecea cele mai multe din seri mai curind legliturli cu cauza mortii. ~
notam §i faptul ca numai prin observarea consecintelor sale in raport cu animatorul bind ~i distrindu-se cu prietenii decit lucrind. Medicul care il ingrijise stabili drept diagnostic :(~
vietii cotidiene vom putea redacta cazuri sau chiar cu un alt grup. Parintii sai avind mijloace modeste, el impar- o septicemic generalizatli, iar laboratorul de~
susceptibile de a ne consolida aqiunea in acest domeniu, faza de explorare, tea o mica incapere cu un alt student, intr-un analiza fu de plirere eli Ia mijloc a fost o ~
pedagogica. E necesara deci mai intii analiza, constituie elementul central. Cau- camin apaqinind universitatii. infeqie cu streptococi. Mama lui Fred spuse til
observarea, apoi redactarea, dublata de tarea solutiei grupului devine un antrena- intr-o seara, Fred se intoarse in camera sa eli bietul de el nu avusese pe nimeni care sa U
transptinere. De cele mai multe ori, cele ment in direqia confruntarii, a Juarii de
injurind, deoarece nu ii mai raminea decit o se ocupe in mod atem de el. Tim considerli 1)1.!
jumatate de ora pentru a se intilni cu prietenii eli acesta nu avusese noroc. Femeia de Ia II;
mai bune abordari pedagogice sint furnizate decizii, or, a§a cum fiecare §tie, o decizie poarta climinului de studenti flicu observatia , -
este rareori unicii, . . sai Ia teatru. Distraqia se prelungise ~i bause
de cazurile traite de catre animator. deja trei sau patru cocteiluri, inainte de a se eli Tim avea prostul obieei de a izbi tot timpul
intoarce acasa. Dupa ce se dezbraca, incepu u~ile . Tatlil lui Fred il acuzli pe medic de

Alternanta sa se barbiereasdi. in ace! moment, Tim, cole- incompeten¢. Unehiul deeedatului fu de

in decembrie 1950, Henri avea ~aisprezece
ani ~i i~i incepea eel de-al do ilea an Ia Centrul
de instruire a! uzinei, initiindu-se in meseria
de frezor.
De~i diidea semne clare de inteligen¢,
instructorii nu erau multumiti de el, deoarece
Iuera prost. Ei considerau eli bliiatul e lene~.
Conduita sa nu era in general rea, dar rapor-
turile sale cu profesorii nu erau, ce-i drept,
prea bune. Ace~tia gliseau.cli e prea rezervat,
a~a cum spunea dl Trochu, directorul Centro-
lui de instruire: ,;Cfnd ii faci o observaJie.
ia o atitudine semeaJii, devine arogant,
ro$e$te $i nu raspunde: are aerul cii te sfi-
deazii". Raporturile sale cu colegii nu erau
deloc mai bune. El nu le adresa practic nici
un cuvint, nu se distra impreunli cu ei, nu
participa Ia discutii ~i nici Ia incaierari.
- -------------------------
Ace~tia spuneau despre el: ,Ce ursuz e! ".
Potrivit unor profesori, comportamentul lui
Henri se datora mai ales unui temperament
anxios. Totu~i. dincolo de toate acestea, ei
notaserli eli, de Ia inceputul celui de-al doi\ea
an, incepuse sli se ,dezghete", sli parli mai
putin timid.
De mai multe ori, instructorii ii flicuserli
observatii privind calitatea proastli a activitlitii
sale. in Ia fel de multe reprize, dl Trochu a
convocat-o pe mama lui Henri, pentru a dis-
cuta cu ea despre toate acestea.
in fine, de curind, el a prevenit-o oficial,
printr-o scrisoare din partea conducerii uzinei
eli, dacli activitatea bliiatului ei nu se va ame-
liora, contractu! de instruire va fi suspendat.
Mama sa a venit Ia uzina ~i 1-a amenintat pe
gul sau de camera, intra, izbind puternic u~a.
Fred tresari §i scapa lama din minli, care, in
clidere, ii produse o taieturli gravli Ia un deget
de Ia picior. Tim ii veni in ajutor, dar, cum nu
era foarte indeminatic, ii improvizli cu batista
un bandaj destul de rudimentar. Fred i§i ter-
minli de flicut toaleta, se imbrlicli ~i plecli Ia
teatru.
A doua zi el pleeli Ia cur5uri, flirli sli-~i mai
schimbe pansamentul. Dupli citeva zile, constatli
eli piciorul ii era inflamat ~i eli il durea. Con-
sultli un medic, care ii prescrise ni~te antibio-
tice §i ii flicu un pansament dupli toate regulile
artei. Din nefericire, infeqia cuprinsese ~i
gamba, a~a eli Fred flicu febra ~i muri.
I . Caz redactat de Guy Serraf.
plirere eli, dacll tinlirul nu ar fi baut, nu s-ar
fi intimplat nimic.
Prietenii i~i amintirli eli Fred era mereu in
intirziere. Unul dintre profesori sublinie faptul
eli ii repro~ase deseori eli este neglijent. Un
coleg, student Ia farmacie, glisi prilejul sa
spunli eli oamenii ar trebui sli fie mai bine
instruiti in ceea ce prive~te acordarea pri-
mului ajutor. Un alt coleg opinli eli, folosind
un aparat de ras electric, e~ti Ia adlipost de
astfel de accidente stupide. Bunica lui Fred
spuse eli, dacli familia tinlirului ar fi fost
mai instliritli, el nu ar fi implirtit camera cu
altcineva, trliind astfel in inconfort.
Care au fost, dupii pare rea dumneavoastra,
cele trei cauze mai importante care au stat La
originea acestui accident ?
 370 DISPOZITIVE DE SIMULARE
STUDII DE CAZ 37 1

Educatoarea
~
.CO· . d
Domm~oara X este educatoare e zece aru
.
particular, in biroul meu, pentru ca altfel toate
,. in cadrul instirutiei pe care o conduc, fiind ie~irile din ci'imin vor fi suspendate.
.:;; stimata de colegi pentru con~tiinta sa profe- Reaqia nu intirzie sa apara. Luind atitudine
Z sionala ~i pentru corectitudine. contra pedepsei generale, grupurile au ajuns
-! imr-o zi, trecind prin pare, ea este surprinsa
:·llil: ~i scandalizata vazind, pe peretele uneia
g
. :::); dintre cladirile ce dau inspre aleea publicll., o
inscriptie injurioasa , grosolana, cu litere
· • mari , impotriva d-rei Y, o educatoare Ia fel
Q de stimata in cadrul institutiei. Acest incident
o face sa reaqioneze imediat, grabindu-se sa
rna puna Ia curent ~i cerindu-mi sa intervin
personal.
Ma hotarasc deci sa intreprind o ancheti'i in
fiecare seqie. Le cer tuturor elevilor sa faca
investigatii printre ei, spunindu-le ca a~tept
ca vinovatii sa marturiseasca, public sau in
Ia marturisiri ~i dupa o jumll.tate de ora cei trei
vinovati s-au ~i prezentat Ia mine.
Totu~i.trebuie sa adaug ca unii elevi au fost
~ocati ~ide inscriptie, ~i de arnenintarea cu o
sanqiune colectiva.
Aceasti'i leqie fu, cu toate acestea, benefica
pentru seqia in cauza, fiecare elev fi'icind un
efort remarcabil in direqia conduitei.
Ce ar fi trebuit sa se facii, in aceste circum-
stanJe, pentru ca situa[ia sa nu fie traumati-
zantii, ci educativii, pentru toace grupurile in
ansamblu ~i pentru vinova[i in mod special ?
- -------- - - - -- --- -- ------
prezinte ideile negru pe alb colegilor sll.i,
refuza, deoarece acestora, mult mai in virsta
- dupa opinia lui, in acest cadru de invatarnint,
reeducarea este prea axati'i pe psihologie, ~i nu
decit el, nu le-ar putea tine o leqie);
destul pe pedagogie ; va pune in discutie tipul
- este extrem de mindru de experienta sa de formare care se face, in acest cadru , pentru
(,Sint in domeniul reeducarii de ~aisprezece educatorii specializati ;
ani"), el se vrea a fi un specialist in tipuri
caracterologice ~i probleme privind instruirea - cu ocazia fiecarei intrevederi, vrea sa ~tie
daca activitatea sa este apreciati'i.
profesionala. El nu intelege foarte bine de ce,
in cadrul institutiei, se face ape! Ia alti specia-
li~ti , mai ales Ia eel de ortofonie, care nu se
Durota medie afiecareia dintre aceste discuJii
este de doua ore.
ocupa totu~i decit de tulburarile de articulare ;
PIERRE
:ierre este el:v in ~nul trei Ia _limbi clasice,
mtr-o mstitutie pnvata de mvel secundar
La sfir~itul anului patru , tatll.l sau ii propune
sa se mute Ia o alta ~coala daca dore~te . De r~~
li
situara linga Paris. A fost admis aici in urma fapt, el nu ii ascunde faptul ca o astfel de ~~
~u patru am, dupa un an. de _a ~asea, efectuat schimbare nu va intirzia sa ridice unele pro- ~~
mtr-un hceu panz1an. In tlmpul anulut de bleme; cu toate acestea, ii lasll. libertatea sa iii•
liceu, inceput cu o luna mai tirziu din motive decida. Pierre alege sa ramina in actuala ~~
de sanatate, activitatea sa nu a fost, se pare, institutie. ~:i)~

1
Cariera
~ . Domnul N , de treizeci ~i noua de ani, este beneficieze de unele ameliorari de gradatie,
satisfi'icatoare_ ~ici. pentru profesorii, nici
pentru pll.nntu sa1. In clasa nu Iuera, Ia term1-
Pe parcursul anulu i !rei , lucrurile par sa
x · · b. D x ~ b · x
I"f .

~~-· celibatar, de profesie invatator. El traie~te prevazute conform dispozitiilor conventiei

.
narea orelor JUca . ~~.. aJuns
bile . acasa, nu avea fimearga ma1• putm til. oua .apte tre Ule s" ~.J
"d me. r~ 1

;~' impreuna cu parintii sll.i, dar dispune ~ide un colective privind copiii aflati sub semnul niciodati'i nimic de fi'icut. La sfir~it de an, Ie scoase m evi en : ::vi

·z · apartament separat. inadaptarii, siruatie de care pina acum nu s-a consiliul profesorilor din liceu a decis ca Pierre
trebuie sa repete a ~asea, dar parintii sai au
- de curind, Pierre i-a cerut tatll.lui sau sll.
intervina Ia direqiune, pentru o ~Ita optiune
11.1 Dupa un prim an de medicina, s-a indreptat tinut cont. Si-ar dori foarte mult sa se aiba in
:5 spre invaiiJ.mint. Suplinitor in 1972, a reu~it vedere faptul ca lucreaza cu astfel de copii, sustinut ca au fost anuntati ca, din ratiuni in privinta celei de-a doua limbi. Intr-adevar,
:::)·: apoi sa se califice, mai intii ca invatiJ.tor, inadaptati, inca de Ia inceputul carierei sale, administrative (domiciliul lor netinind de el a inceput intr-a patra sa studieze germana,
--~ apoi ca monitor-educator, in 1975, respectiv din 1972; in cazul unui refuz, s-ar simti lezat jurisdiqia liceului), fiullor nu putea sa repete dar nu se intelege cu profesorul. Ar dori sa
_.(),, 1978. in 1979 ademisionatdincadrul invaiiJ.- in raport cu educatorii specializati, care i~i anul in respectiva institutie . fuca spaniola , deoarece cursurile respective
·~J mintului de stat, optind pentru eel privat. obtin diploma in trei ani, in timp ce lui i-au Parintii lui Pierre hoti'irasc, atunci, sa-l mute, sint tinu~e de.profesorul de litere, cu care ar.<:
Din 1979 pina in 1984, a ocupat doua posturi trebuit ~ase ani pentru a ajunge Ia CAEA •
2
ca elev internist, in institutia privata in care se rap~rtun mai bune, ca urmare a unor lequ
de invatator ~ i unu1 de educator-~ef, in trei E totu~i mai mult decit probabil ca, in cadrul afla in prezent, unde , va fi intretinut de ei ". 0 partlculare;
institutii diferite. Pentru eel din urma post, conversatiei, va aborda acelea~i teme care alta motivatie a acestei decizii este ca Pierre - al doilea fapt vizeaza sistemul din intemat.
el are un nivel formativ limitat (monitor- revin in mod invariabil in toate discutiile sale pune probleme chiar ~i in sinul propriei familii in aceastll. institutie, care poate primi intre
-educator) . . cu directorul, ~i anume: (relatii dificile cu fratii ~i surorile sale - ei trei sute ~i trei sute cincizeci de elevi, exista
incepind din 1981, este invaiiJ.tor in cadru1 - se intreaba daca anii petrecuti in slujba tiind, in total, patru). doua sisteme de cazare : unul cu dormitor
institutiei in care a funqionat ~i ca educa- invaiiJ.mintului de stat nu sint cumva pierduii in primii trei ani nu survine nici un incident comun, altul cu carnere de doua persoane.
tor-~ef. in perspectiva pensionarii ; notabil. Pierre se intoarce in familia sa 0 data Acesta din urma e rezerva~ elevilor cu
in 1982, a avut un accident destul de grav - cind a revenit, nu i s-au luat in considerare Ia . cincisprezece zile (conform sistemului in vechime mai mare, celor care sint frati sau
(traumatism cranian), dar attualmente se cornpetentele, de~i ,contribu[ia lui ar fi putut vigoare), unde sta de sirnbi'ita pina luni dimi- chiar celor care,_pe o anurnita perioada, au o
considera refi'icut. fi notabila" (dar nu participa Ia nici o reuni- neata. Conform codului disciplinar, daca buna conduiti'i. Pierre este cazat in primul tip
0 data sau de doua ori pe an, ii cere directo- une, Ia nici o conferiniiJ. in afara instituiiei, elevul este consemnat, merge acasa ooar de internat. El se plinge gtti'ilui sau de acest
rului o audieniiJ.. De data aceasta, voia sa iar in interiorul acesteia, inviiat tiind sa-~i duminica dimineaiiJ.. Trebuie sa adaugam ca sistem, caci, spu11e el, acolo sint suprave-
pedepsele de duminica sint aplicate in mod gheati de un monitor, extrem de dezagreabil
I . Sursa : EFPP, Ecole de Formation Psycho- 2. Organism avind drept de atestare a unei anu- exceptional. in general, activitatea lui Pierre ~i sever, care nu le lasa nici o libertate ~i
-Pectagogique . mite calitati (capaciti!ti) (n.tr.). nu e foarte buna, rezultatele Ia examene care, in plus, le aplica pedepse colective de
permitindu-i, totu~i.~ urm~e~oala regula~ fiecar~ati'i cind_:: fac<:._!i'ilagie; or, Pierre,
 D!SPOZITIYE DE S!MULARE STUDII DE CAZ 373
372
-------- --- ------- ---- ----
dupa spusele sale, nu se salidarizeaza cu ,Damnule, diferit), ci impotriva mediului familial sau al lncidentul
recalcitrantii. Prin urmare, el dare~te sa bene- De Ia intaarcerea din vacanta, anul al treilea e celui de cazare. Receptivitatea directorului Ia Se deruleaza in mai multe faze succesive.
ficieze de sistemul de internat cu camere de guvernat de un climat de dezardine, de neaten- acest fenomen a fost provocatll. de faptul ca,
tie, de varbarie, de trindavie. intre septembrie 1968 §i septembrie 1971 , s-au Primafaza
daua persoane.
Masurile disciplinare care se impun pentru a inregistrat opt astfel de escapade : unele s-au La iesirea de Ia orele de curs, in ajun de
Intr-un mod mai general , Pierre se plinge de
climatul existent in interiarul institutiei : , Te remedia aceasta situatie au fast deja luate : incheiat in Elvetia sau Ia Marsilia, avind ca Toussaint 18 , Noelle nu s-a intors in caminul
protagani~ti atit baieti, cit §i fete, iar una s-a unde era cazatll. . Directorul este pus Ia curent
sufoci aici, e$ti campier rupr de exterior". in interzicerea ie~iri i , in fiecare zi, intre arele 16
~i 20 de minute ~i 17. precum ~i jaia (toata
soldat chiar cu un deznodamint tragic. in legliturli cu aceasta nu de catre staretll, ci
plus, in clasa, regula de a tri~a este implicita
gratie vizitei unei familii, ingrijoratll. de faptul
in rindul elevilar. ziua). Faptele : prezentare cronologica
eli fiica lor, tot dintr-a treia, profit practic, nu
Tatal lui Pierre se hatara~te sa transmita Elevii care nu var face un efan imediat [pentru inainrea accidentului a ajuns nici ea acasli. Escapada dureazli douli
daleantele fiului sau directarului §Calii. Acesta schimbare] var fi cansemnati simbata ~i dumi- La inceputul lunii septembrie, directorul pri- zile §i douli nopti. Contacte telefonice ale
le refuza ~i pe una, §i pe cealalta , canchizind, nica viitaare. me§te o scrisaare din partea unei asistente directorului cu maica staretli. cu politia,
pede a parte, ca nu trebuie sa le dai satisfaqie Dar, din nefericire, se intrevad sanqiuni indi- sociale din resedinta departamentului invecinat, anchetll. personala. Noelle se intoarce dupli
elevilar, pede alta parte, ca parintii nu trebuie viduate mult mai grave daca fiul dumneavaas- prin care se anunta distribuirea, in colegiul pe patruzeci §i opt de ore ... , plictisita §i intristata
sa intervina in aceste prableme, care ii privesc tra nu intelege seriazitatea acestui avenisment. care il conduce, intr-o clasa de a cincea, a de falsa ei libertate. A doua zi dupa sarbatoa-
pe director §i pe calaboratarii sai. Din acest mativ, va rag sa binevaiti sa ne elevei Noelle Perrier. Ca documente insoti- rea invocata, Noelle este chematll. Ia director,
Putin timp dupa aceasta intrevedere, tatal lui sustineti aqiunea, explicindu-i clar ~i neintir- toare, se primesc patru buletine trimestriale, cu care are o lunga discutie, in timpul careia
Pierre prime§te o scrisoare din partea directo- ziat gravele cansecinte antrenate de aceste care atesta faptul ca Noelle a fost ~colarizata, eleva se plinge de soarta care i se rezerva
rului , redactata astfel : sanqiuni ". timp de doi ani, intr-o ~coala tehnica privata, in camin: caramina sistematic, meticulos
dintr-un departament invecinat. Se mai preci- organizatll. (camera izolatll., zavorita, lini§te
zeaza ca eleva va fi preluata de colegiu, in obligatorie in sala de mese, o institutoare func -
regim de demipensiune, §i gazduitll. intr-o tionind ca o garda de corp permanentll. ... ) .
NOELLE PERRIER institutie privata, condusa de maici. Cine a Directorul ii cere sa aiba rabdare, fiind con-
~ insalubre, distruse) sau de alta nationalitate,
hotarlt distribuirea in acest colegiu (el nenu- vins eli atmosfera se va destinde pe parcurs.
::~~ l ntroducere marindu-se printre primele patru care sint mai Totul va fi in ordine ...
~·' Cind un elev intra pe poana §Calii , autari-
recent implantate si atlate intr-o tluctuatie per- apropiate de institutia de cazare)? Si intr-a
·:~
1
A douafaza
Z' tatea §i responsabilitatea §efului respectivei manenta, de o populatie constituita din munci-
tori cu venituri modeste, cu program de lucru
cincea? Dar in ceea ce prive~te cazarea? ...
Directorul se ginde§te Ia o eroare de postll. : Douli zile dupa acest episod, inca o data,
Ill institutii le inloc uiesc pe cele ale capului lung , deci cu o absenta prelungita a parin-
J . fam iliei din care prav ine ace\ elev. Atunci tilor ; cu free vente destramari, sub diverse nici unul dintre ceilalti trei directori de colegiu Noelle nu se intoarce acolo unde e cazata,
nu o cunosc pe aceasta eleva. El admite ideea mergind sa reclame lipsa de ospitalitate a diri-
' j i cind responsabilitatea familiala lipse§te - ~i se
.'·g : . intimpla din ce in ce mai frecvent -, aceasta forme, ale celulei familiale . Nenumarati elevi
domiciliati aici isi fac singuri un program,
unei inscrieri (cite altele nu sint prezentate cu gintelui sau. Aceasta -'- cl1ci despre o femeie
este vorba - ii relateazl1, Ia rindul ei, directo-
0~ substituire se produce in conditii mult mai tot atit de putine elemente, §i chiar atunci cind
;.f::j~ complexe, ~i nu flira antrenarea unei serii de dupa terminarea orelor de curs §i pina spre tree prin serviciile administrative ale Ministe- rului, care spune eli, in timpul discutiei avute
·.....\< probleme. Cazul prezentat de noi eo ilustrare ora ~apte seara. La toate acestea, se adauga o rului? .. .) , cu atit mai mult cu cit acela§i lucru cu Noelle, a atlat eli fata se atll1 sub incidenta
in acest sens. insuficienta organizare a timpului tiber pentru s-a mai intimplat in septembrie 1970 cu alta autoritatiijudecl1torului pentru copii. Directo-
tineri, aici existind doar o casa a tineretului, eleva, in conditii similare, iar integrarea aces- rul reu~e§te sa-l contacteze telefonic, in ciuda
Cadrul recent construita, care nu atrage decit o clien- teia in colegiu si in aceea§i institutie de cazare orei tirzii. Judecl1torul i§i declinli autoritatea
l nstitu]ia telii !imitatll. ... n-au constituit nici o problema, tirnp de un atribuitll., furnizind - in sfir§it - citeva infor-
E un colegiu de §ase sute de elevi, in regim Seful institu]iei an. Directorul isi rezerva dreptul de a studia matii oficiale privind mediul familial al fetei .
de demipensiune (clll.diri noi), deschis in Director al colegiului din septembrie 1968 cazul in profunzime imediat dupli inceperea El nu pare sa fie prea surprins de politica
septembrie 1968, intr-un ora§ care numara (data inaugurarii acestuia) . Printre altele, sen- cursurilor. Dar agitatia implicitll. a acestei peri- de carantinl1, precizind eli o alta solutie nu
in total patru colegii. oade nu-i va permite sa facli ce §i-a propus s-ar putea intrevedea mai devreme de diew
sibilizat Ia problema privind escapadele, prin
decit abia peste zece zile : Ia nivel §colar, el sl1ptll.mini. Maica staretli, convocatll. pentru a
Zona de recrurare care trebuie sa intelegem aqiuni indreptate nu
va corecta aceasta distribuire aberantll., intr-a o lua pe Noelle in grija sa, i~i reafirml1 atitu-
2 impotriva colegiului (chiulurile - sau absente-
Este o ZUP in plina dezvoltare, locuita de cincea, plasind-o pe Noelle, care va implini dinea fatl1 de tinl1ra fatl1, ale clirei cuvinte §i
ismul nemotivat - sint un fenomen paralel,
familii dezrll.dacinate (provenind din carriere §aisprezece ani, intr-a treia, profil practic,
unde ea se va integra tara probleme. Situatia
2. Zone ii urbaniser par priorite [Zonli. prioritarli. cazarii pare, in aceastll. perioadli, sa nu puna I. Sarbli.toare religioasli, catolicli, pe I noiembrie,
l. Sursa: INAS. in programul de urbanizare] (n.tr.). nici o problema. inchinatli. tuturor sfintilor (n.tr.).
--- - ----------------------
374 DISPOZITIYE DE SIMULARE STUDII DE CAZ 375

-- - -- - --- - -- - ---- - ---- - - - -

acre considera eli slnr un prost exemplu pemru fiind plasarea tinerei fete. lnformatii adunate abandonarea acestora din urmli. in cautarea Studii
celelalte ocupante ale pensiunii. 0 ia cu sine fragmentar - ~i niciodata comunicate oficial - unei pseudolibertati. 1940-1945 Scoala primara !ocala ;
apoi pe Noelle, care trei zile mai tirziu, inrr-o de catre responsabilii exteriori, inainte de inci- in cadrul colegiului nu exista un centru socio-
dent ~i observatii nesistematice,' chiar dupa 1945-1948 Scoala normala de invlitlitori de Ia
micrcuri, dupa orele de curs, dispare din nou . educativ autentic, din !ipsa unor animatori in
producerea lui. Lille; bacalaureat;
Directorul e avenizat in \egatura cu aceasta rindul profesorilor ~i a unor mijloace materiale
abia vineri, Ia ora 9 ~i 15 minute, cind Noelle (localuri paqial readaptate - o sala de mese, 1948-1949 Elev, bursier, imr-un liceu inve-
Zona de recrutare cinat;
e prezema, ca de obicei. Ia cursuri ... transformata in una de jocuri pentru cei aflati
,0 nesemnificativa organizare a timpului tiber
Audiata inca o data, ea se indipatineaza sa in regim de demipensiune, trebuie sa rev ina Ia 1949-!955 Scoala normala superioara de Ia
pentru tineri". La nivelul zonei in discutie, nu
nu se intoarca seara in camera, dupa care, in destinatia sa initiala). Saint-Cloud ;
exista decit o casa a tinererulu i, instalata in
urma unei lungi discutii, e dispusa sa cedeze . .. trei clase improvizate, situate pe aria institutiei Exista chiar ~i un club, dar de trei ani incearca - licenta in istorie, Paris, 1951:
Directorul ii cere maicii starete sa preia eleva ~colare. Natura activitatilor ~i a comportamen-
cu greu sa reziste. nereu~ind sa depa~easca - DES 1 in istorie, Paris , 1952 : , La condition
seara, Ia ora 17. Raspunsul acesteia este mai tului beneficiarilor a creat o relatie tensionata stadiul care-i permite organizarea unui voiaj ouvriere dans le Nord de Ia France sous le
intii negativ, apoi devine evaziv. Direcrorul intre colegiu ~i respectiva institutie (a se vedea, de sfir~it de an ~colar. Second Empire" [Conditia clasei muncitoare
cere interventia asistemei sociale a colegiului, alaturat, motiunea extrasa din procesul-verbal Problema proximitatii casei tineretului in Nordul Frantei, in timpul celui de-al doilea
care a fost alertata a doua zi dupa primul a! reuniunii Consiliului de administratie a! Imperiu];
episod. De fapt, maica stareta este cea care, Extras din procesul-verbal al reuniunii Consi-
colegiului, din data de 5 mai 1969) . in plus, liului de administratie a! colegiului ,Jean - serviciul militar satisfacut;
deloc inclntata de situatie, o preia, in cele in acea perioada, cllidirea era frecventara,
din urma, pe Noelle, iar problema ramine Moulin", din data de 5 mai 1969. - admiterea ca profesor de istorie, Paris,
destul de regular, de vreo doisprezece elevi,
neschimbata, repetindu-se zilnic... Dramati- La cererea reprezentanJilor corpului projeso- 1954-1955;
din clase de profit practic, fete ~i baieti. ince-
zarea sa progresiva anrreneaza riscul, pe zi ce ral ~i fn urma expuneriifaptelor de ciitre ~eful - CAPES 2 teoretic, istorie-geografie, Paris,
pind cu dechiderea anului ~colar 1969, casa
trece tot mai mare, a! producerii unor serioase instituJiei, Consiliul de administraJie al cole- 1955;
tineretului a fost reamenajata in interiorul unei
abateri din partea elevei (cu ocazia fiecarei giului le cere serviciilor responsabile din
constructii noi, mai proprie, aflara in imediata - 1955-1956 : CPR ~i CAPES practic, istorie-
escapade, ea ~i -a petrecut noptile in culoarele cadrul casei tineretului sa adopte de urgenJa
apropiere a colegiului, dar in afara ariei sale -geografie.
din subsolurile imobilelor din zona, in total toate dispoziJiile necesare, fn vederea elimi-
funqionale. Acest transfer a fost insotit de o
patru nopti ~i. o data, treizeci ~i $ase de ore narii, fn eel mai scurr timp posibil, a tuturor Cariera
organizare din ce in ce mai bine structurara ~i
fara nici un pic de hrana). inconvenientelor legate de prezenJa respective! Septembrie 1956 - septembrie 1968 : profe-
de ni~te preocupari culturale tot mai accen- cliidiri fn imediata apropiere a unor clase ale
Problema tuate; in paralel, s-a intimplat ca elevii sa se sor de istorie-geografie intr-un liceu tehnic
instituJiei ~co/are . Prinrre alre soluJii, Consi- modern Ia Rot.~baix, predli Ia primul ~i Ia al
Care e rolul ~efului de institutie? Simplu simtli din ce in ce mai putin atra§i de activi- liul sugereaza ca responsabililor sa li sejurni- doilea ciclu- clase terminale -, timp de cinci
executor a! celor prevazute In regulameme -- tatile organizate, iar frecventa lor sa devina zeze cfteva instrucfiuni imperative, pentru ca ani.
(constatarea prezentei Ia cursuri in cadrul aproape episodica. repetiJiile orchestrei sa aibii loc de acum
colegiului ... ) sau educator, in sensu! deplin a! Alte detalii : elevii colegiului i~i pot petrece fnainre in ajara ore/or de curs, adica dupii - Profesor delegat al BUS 3 ;
cuvintuluC preocupat sa incerce gasirea unei timpul liber in cadrul activitatilor asociatiei _ora 17, fn zilele stabilite. in plus, el at rage - Secretar sindical Ia nivelul institutiei, timp
solutii (care poate chiar sa nu tina de autori- sportive. Doua seri pe saptamina, plus joia, atenfia acestor responsabili asupra japtului de patru ani ;
tatea sa), in legatura cu problemele de ordin sinr organizate un antrenament sau competitii ca pe viitor e bine sa se evite, Ia orice ora. - Membru a! Consiliului interior, pe o peri-
uman ale elevilor celor mai defavorizati? Daca de handbal, de atletism, de natalie, tenis, exer- utilizarea prea zgomotoasa a motocicletelor oadli de mai multi ani ;
este ~a. care sinr mijloacele sale fa¢ in fata citii nautice, posibile datorita dorarilor de catre tinerii care frecventeaza acest local.
in sfir~it, el reamintqte ca vecinatatea unei - Notarea pentru anul !967 :
cu inertia sau actiunea, de combatut, ale unor CREPS 1• Se cuvine sa notam faptul ca un
persoane sau foruri administrative cu care intra numar de baieti ~i fete din clasele de profil instituJii ~co/are de ciclul intfi trebuie sa-i • nota pedagogica : 17,
in conflict sau intr-o oarecare concuren¢, Ia practic, care se remarca printr-un absenteism determine pe tineri sa incerce sa pastreze, [a • nota administrativli: 19.
nivel de atributii? aproape sistematic Ia cursurile regulamen- orice ora. o atitudine decenta, care sa nu
tare de educape fizica, manifesra, din contra, ajecteze moralitatea elevilor ~i reputaJia
Mediul familial colegiului ...
asiduitate Ia ~edintele asociatiei sportive :
Tara bolnav, fara servtctu ; mama deseori manifestare aparent contradictorie a nevoii de 1. Diplome d'etudes superieures (Diploma de
~eful institutiei studii superioare] (n.tr.).
absenra, cu multiple legaturi extraconjugale ; ocupare serioasa a timpului in afara ora-
un frate ~i o sora cu escapade, ambii Ia virsta relor obi~nuite ale clasei ~i. totodara, Antecedentele 2. Certificat d'aptitude au professorat de
adolescentei. Noelle insa~i. trei luni mai l'enseignement du second degre [Certificat de
Jean Surroy, nascut pe 18 iulie 1929, intr-un aptitudine in profesorat pentru invlitlimintul
devreme, a paras it mediul familial, fapt care a mic ora~el din Nord ; mediu familial modest : secundar] (n.tr.).
reclamat interventia asistentei sociale locale, 1. ·· Centre regional d'education physique et sportive tatal, mama ~i sora mai mare lucreazli, toti 3. Bureau universitaire de statistiques (Biroul
apoi a judecatorului pentru copii, incheierea (Centrul regional de educatie fizicli ~i sportiva]. universitar de statisticli] (n.tr.) .
trei, in cadrul unei fabrici locale de tricotaje .
-- - -----------------------

376 DISPOZITIVE DE SIMULARE
-- - - - --- - --- - -- - - --- - -----
Septembrie 1968 : inscris pe lista de
aptitudine a principalelor colegii.
Pina in prezent, funqioneaza ca director al
colegiului ,Jean-Moulin", gradul noua.
SituaJia familiala
Casatorit (sotia - profesoara de litere), cu o
fiica de zece ani.
Evolutia cazului din momentul intocmirii
fi§ei, in noiembrie
2 decembrie
Aflata in grija staretei, Noelle se intoarce in
ora~ul sau natal, din ordinul judecatorului
pentru copii, sub autoritatea caruia se afla.
3 decembrie
Este supusa unei examinari, in futa unei comisii
compuse dintr-un psiholog, un neuropsihiatru,
un educator dintr-o capitala regionala.
10 decembrie
Ape! telefonic din partea asistentei sociale din
cadrul serviciului ,Salvati cop iii ". Aceasta ii
cere directorului colegiului sa scuze lacunele
din informatii, de care se plinge, manifes-
tindu-~i dezolarea in ceea ce prive~te distri-
buirea elevei Noelle intr-a cincea.
Directorul profita de ocazie, pentru a pune
lucrurile Ia punct . Asistenta sociala anunta
intoarcerea elevei Ia colegiul ,Jean-Moulin",
conform deciziei comisiei invocate, ~i trans-
ferul intr-un alt Joe de cazare, Ia caminul de
copii eel mai apropiat de colegiu.
12 decembrie
Noelle revine, insotita de responsabilul-educa-
tor al respectivului camin, care se afla sub
tutela Serviciului de ajutor social pentru copiii
ora~ului. Pusa Ia curent in ceea ce. prive~te
responsabilitatile asumate ~i legaturile ce
urmeaza a fi stabilite, Noelle W reia, firesc,
orcle de curs, afi~ind un comportament nor-
mal, patind calma, chiar fericita. Un detaliu:
o evidenta ameliorare in ceea ce prive~te tinuta
sa vestimentara ~i grija fail! de aspectul ei fizic .
-- - -- - --------------------
Scrisoarea asistentei sociale ciitre directorul
colegiului
, SalvaJi copiii"
AsociaJia deparramentala
31 iuiie 1971
Domnului Inspector ~colar
in atenJia Domnului Director
al Colegiului ,Jean-Moulin"
Domnule,
Trebuia sa vii tnmllem dosarul ~colar al
domni$oarei Noelle Perrier, nascuta pe 18
ianuarie 1956, pentru care solicitam o even -
tuala admitere in clasa a cincea de tranzi[ie,
in cadrul institu[iei dumneavoastra .
Aceasta adolescenta face fn prezent obiectul
unei masuri de proteqie judiciara, urmfnd
ca. incepind cu jumatatea lunii august, sa fie
primita Ia internatul de Ia Maison Claire
Fontaine.
Dupa nenumarate demersuri, nu am reu$it
inca sa gasim dosarul ~colar al respectivei
eleve. Pfna vom reu$i aceasta, ne permitem sii
va comuniciim cfteva informaJii $i aprecieri
care v-ar putea interesa.
Dacii am reu$i sa gasim dosarul in discuJie,
nu am intfrzia sa vii punem Ia curent cu acest
lucru .
0 datii cu mulrumirile noastre, va rugam sii
primiJi, domnule, salutarile noastre.
J.D.
Asistentii socialii
Piese aliitumte : cfteva informaJii ~colare.
Citeva informatii §Colare in legatura
cu Noelle Perrier
Perrier, Noelle
nascuta pe 18 ianuarie 1956, Ia R .. .
Domiciliul piirinfilor
Domnul ~i doamna Joseph Perrier
Cite Neuve, Ia M ...
I·
Domiciliul domni~oarei Noelle Perrier, ince-
pind cu 1 august 1971
Maison Claire Fontaine, Ia R ...
STUDII DE CAZ
FraJi
- Daniel, nascut pe 7 martie 1948, Ia R ... ,
casatorit, doi copii ;
- Marie, nascuta pe 8 decembrie 1954, Ia R ...
Profesia parin[ilor
- Tatal: ajutor-contabil, in concediu medical;
- Mama: secretara .
InstituJii $COlare frecventate de minora
- Scoala comunala din D ... (1959-1965) ;
- Scoala comunala din J... (1965-1966) ;
- Scoala privata ,Sainte-Marie" din R .. . , Ia
internat ( 1966-1967) ;
- Scoala privata ,La Providence" din R ... , Ia
internat (1967-1969);
- Scoala tehnica din R .. : , Ia internat
(1969-1971) .
Michel
Michel este inginer Ia societatea ,Electra", o
importanta intreprindere specializata in studiul
~i realizarea unor aparate de masura, ,inspec-
tor de calitate" , ata~at pe linga sediul din
Lyon. Activitatea sa consista in efectuarea unor
anchete sistematice pe linga ~efii responsabili
de procesul de fabricatie ~i de control din patru
uzine ale societatii, in asigurarea legaturilor
dintre sediu ~i serviciile de control, ca ~i in
primirea unei parti a clientelei.
Michel apartine unui corp de doisprezece
inspectori de calitate, aflati sub autoritatea
unui director, domnul Garras ; printre ei pare
sa existe o atmosfera de veselie §i destindere.
Aceasta e datorata, in parte, tara indoiala,
personalitatii domnului Garras, un om jovial,
extrem de pitoresc, ajuns in mod natural in
funqie, ca. de altfel, toti inspectorii sai, §i
care pare sa intretina raporturi strinse ~i cor-
diale cu subordonatii, mai ales cu Michel.
in decembrie 1960, ca urmare a crearii unei
a cincea uzine §i in fata importantei noilor
comenzi, conducerea societatii hotara§te insti-
tuirea unei trepte situate intre domnul Garras
~i inspectorii de calitate, infiintind trei posturi
de ~ef de grup, fiecare dintre ei avind in subor-
dine cite trei inspectori . Printre inspectorii
377
Examen medical $i psihologic
A fost supusa unei consultatii de orientare
educativa (,Salvati cop iii"), in iulie 1971.
In plan psihiatric, examenul e negativ.
Teste de nivel practic, Wechsler:
Qi verbal : 95 ;
Qi practic : 90 ;
Qi global : 92.
Va trebui sa se aiba in vedere o orientare in
CET ~i pregatirea unui CAP 1 de funqionara
de birou.
I. Certificat d'aptitude professionnelle [Certificat
de aptitudine profesionall'i] (n .tr. ).
actuali, patru li se par ~efilor lor a fi pe
deplin calificati pentru a putea fi numiti.
Michel se numara printre ei . Dar el nu este
numit, de§i nu se poate invoca nici un motiv
particular pentru fuptul ca ii sint preferati
altii. Sefii sai declara: ,Singura raJiune este,
intr-adeviir, numiirul de posturi ce trebuie ~
previizut; am fi putut Ia fel de bine sii il 1: c
alegem pe "!_ich~l, inliiturfndu-l pe oricare
dmtre colegu sal prompvaf!''.
I':
'...,..,
Michel pare sa fi fost profund lezat de aceasta
·decizie. Putin timp dupa aceea, el ii declara
domnului Garras, intr-un moment de tulbu-
rare, ca vrea sa paraseasca societatea. Michel
are, acum, treizeci §i doi de ani, e casatorit ~i
are doi copii. Sint deja zece ani de cind
funqioneaza in aceasta societate.
in iunie 196/, Ia $apte luni dupii numirea
~eft lor de grup, Michel il anunfii pe dotnnul
Garras cii va piiriisi societatea. El a gasit l!n
post de adjunct al ~efului serviciului de_.con-
trol, pentru care i se ofera un salariu mai
bun, Ia "Nuclea", care e unul dintre cei inai
mari furnizori ai societatii actuale. Tot acum,
domnul Garras afla eli, in ianuarie, Michel
adresase mai multe cereri de lucru, dintre
care una catre "Nuclea". Acestea ramasesera
378 DISPOZITIVE DE S!MULARE
tara raspuns, pina in iunie, cind Michel a fost
recontactat de catre ,Nuclea ". in ace! moment,
el s-a hotarit.
in seara ultirnei sale zile de lucru Ia vechea
societate, Michel merge in biroul domnului
Garras, unde se lamenteazli minute in ~ir. El
se plinge eli nu i s-a acordat suficienta consi-
deratie, exprimindu-~i regretul ca parase~te
ora~ul, unde era obi~nuit (va Iuera Ia Nimes).
,Literalmente, se viiicarea", va spune domnul
Garras mai tirziu. Discutia se prelunge~te atit
de mult, incit acesta din urma sfir~e~te prin
a-i arata politicos u~a. pentru a putea merge sa
cineze.
Piiriisind societatea, Michel ii trimite directo-
rului administrativ, domnul Andre, o scri-
soare, in care ii mulilJme~te pentru un cec care
tocmai i-a fost trimis, reprezentind suma
corespunzatoare unei gratificatii exceptionale,
acordata cu ocazia celui de-al cine ilea centenar
al societlitii. in scrisoare, el mai vorbe~te ~ide
placuta amintire pe care o va pastra Ia plecare.
Directorul ii raspunde printr-o scrisoare ama-
billi. Domnul Andre explica faptul ca tine de
politica sa curenta sa incerce totul pentru ca
cei care pleacli sa o faca in conditii rezona-
bile .. . in plus, in cazul lui Michel, domnul
Andre a incercat, prin scrisoarea sa, sa ii
intindli o nada pentru o eventualli reintoarcere
in cadrul societatii.
Or, tocmai acest lucru se intimpla. in martie
1962, domnul Andre prime~te o scrisoare din
partea lui Michel, care ii vorbe~te despre
decepfia sa la ,Nuclea", flkind demersuri
clare in vederea reintegrarii sale Ia ,Electra".
Aceasta scrisoare este clarificata printr-o dis-
cutie pe care domnul Garras tocmai a avut-o
cu Michel. Acesta din urmli i-a povestit despre
dezamagirile sale de Ia ,Nuclea": remune-
ratia nu corespunde promisiunilor care i se
flkuserli. Perspectivele de promovare sint mult
mai limitate decit cele despre care i se vorbise
in perioada transferului. Else plinge mai ales
de faptul ca lucreazli intr-o relativa izolare, el
neavind decit contacte administrative cu supe-
riorii, prin intermediul circularelor. Regreta
echipa pe care a plirlisit-o, ii regreta pe fo§tii
colegi, pe ~efi, regreta ora~ul. El explicli faptul
eli nu a plecat de Ia ,Electra" decit pentru a
CI~tlga putin mai mult, nemaiamintind de
deceptia pe care a avut-o nefiind numit ~ef de
grup. Reevocindu-i domnului Garras faimoasa
discutie pe care o avusese cu el in seara pledi-
rii sale, ii mlirturise§te: ,Dacii, in acea sedrii,
mi-aJifi tras un perdaf. a~fi riimas aici". El ii
da de inteles d-lui Garras eli dore§te foarte
mult sa fie reintegrat ~i ca are incredere eli i se
va oferi un post convenabil. Atunci cind dom-
nul Garras ii spune ca ar putea fi vorba doar
de un post de inspector, ~i nu de ~ef de grup,
Michel rlispunde : ,Evident, nu poate fi eliminat
nimeni, pentru mine". Reproducind acestea,
domnul Garras nu-§i ascunde pllicerea eli il va
putea avea, din nou, in echipa sa pe Michel.
Pentru domnul Andre, situatia e mult mai com-
plexli. il preocupli mai ales problema raporturi -
lor cu societatea ,Nuclea". Cu ocazia pleclirii
lui Michel, domnul Andre fusese extrem de
§ocat de faptul eli directorul de Ia ,Nuclea"
acceptase, flira mlicar sa -I prev ina : nu se pro-
cedeaza astfel intre fumizor ~i client, spusese
el. in ace! moment, ii telefonase directorului
general de Ia ,Nuclea" pentru a- ~i exprima,
cu insistentll. punctul de vedere. Interlocutorul
se scuzase, rlispunzind eli era deja prea tirziu
pentru a reveni asupra problemei, deoarece
se luase un angajament fatll de Michel. Mai
adliugase eli acesta era in perioada de incercare
~i ca nu se putea ~ti daca va reu§i. Domnul
Andre se intreabli de altfel acum dacli discutia
sa cu directorul celeilalte societati nu a avut
.CUJilVa o influentll asupra raporturilor dintre
Michel §i noul sliu patron.
Spunindu-§i eli Ia ,Nuclea" s-a incercat proba-
bil descurajarea lui Michel, el i§i promite sa
incerce o clarificare a lucrurilor, printr-un nou
contact cu directorul de Ia cealalta societate.
Orice ar fi. domnul Andre nu dore§te sa actio-
neze fatli de ,Nuclea" a~a cum a aqionat
aceasta fatli ~e ei. Eventual, nu il va reprimi
pe Michel decit cu acordul respectivei socie-
tati, afeasta fiind, dupli plirerea lui, ,o ches-
tiune de corectitudine patronalli".
Cintarindu-§i hotarirea, domnul Andre se
intreaba~· de asemenea, dacli Michel nu §i-a
format, cumva, o atitudine discutabilli in
timpul petrecut Ia ,Nuclea", unde conditiile
de lucru nu par sa fi fost bune pentru el.
STUD!l DE CAZ
Mai mult, domnul Andre se intreaba daca, in
cazul in care il va reprimi, va trebui sa-l reinte-
greze neaplirat in cadrul societatii pe care a
plirasit-o, clici exista, intr-adevlir, ~i alte socie-
tati apartinind aceluia~i grup, ale caror sedii
sint situate in alte ora§e decit Lyon. Societatea
lioneza este societatea-mama, care pare sa se
bucure de un deosebit prestigiu in cadrul
grupului. D-1 Andre pune in balantll doua
rationamente contrare: pede o parte, i~i spune
ca faptul di un angajat care a plecat pentru a
cliuta un Joe de munca mai interesant nu poate
fi reintegrat prea U§or (chiar pe acela§i post pe
Domnul Bertrand ~i
Ne aflam intr-o institutie de formare 1 pentru
domeniul alimentatiei ~i eel al administrarii
restaurantelor, institutie subordonata Camerei
de comert a unui ora~ de importantll medie.
Domnul Mercadier a fost angajat ca salariat
auxiliar in sectorul pivnitelor. Fiind harnic ~i
avind, in general, o activitate satisflicatoare,
dupli douli luni de probli, este re{inut ca salariat
permanent. Directorul, domnul Bertrand,
care relateaza cazul, semnaleaza cu regret
faptul ca in ace! moment s-a omis luarea in
considerare a instruqiunilor vizind uzantele
adoptate in cadrul intreprinderii cu ocazia unei
angajari, poate pentru ca relatia domnului
Mercadier cu elevii a constituit un factor
cliruia i s-a acordat prea multa importantli.
Putin mai _tirziu, domnul Mercadier are un
accident. Solicitat fiind Ia operatia de infun-
dare a sticlelor, elluneca pe podeaua umedli §i
i§i sectioneazli degetul mare cu instrumentul
de lucru. Potrivit domnului Bertrand, in acest
accident, o parte a responsabilitatii ii revine
institutiei, deoarece pe jos nu exista un gratar
de lemn care sa impiedice lunecarea. in timpul
concediului sliu medical, domnul Mercadier
i~i prime§te salariul intreg, din partea socie-
tatii de intrajutorare de pe linga Camera de
comert; aceasta e finantata prin cotizatiile
patronale §i prin cele ale personalului.
1. Sursa: Elf-Aquitaine.
379
care 1-a avut), cl poate fi un exemplu negativ in
interiorul societatii ; pe de alta parte, crede ca
intoarcerea unui Michel pi in de caintli, decep-
tionat de experienta din exterior, poate pro-
duce 0 bunli impresie in rindul colegilor sai.
in ceea ce prive~te posturile de inspectori ce
trebuie avute in vedere, pe viitor se poate numi
un inspector Ia Lyon, dar nu e nici o urgentll.
in plus, un tinlir inginer, cliruia i s-a promis
primul post care va fi vacant, este gata de
orice. Spre exemplu, Ia o alta societate, Ia
Grenoble, e nevoie urgenta de un inspector.
domnul Mercadier
La reintoarcerea din concediul medical, t:~
domnul Mercadier, care ~i-a pierdut partiat j f'
posibilitatea de a-~i folosi degetul mare, este ~
inapt pentru activitlitile care i se incredintau -··
pinli acum, motiv pentru care este repartizat
Ia mezelarie.
De curind, directorul a fost avertizat de catre
,o persoanii pe care o consider demnii de tl.
incredere, spune el, pentru ciiface parte din
familia mea", ca aceasta il suspecteaza de
hotie pe respectivul angajat. Aceastli per-
soana ar fi auzit de Ia o alta, pe care, Ia
rindul ei , o considera demnli de incredere, eli
1-ar fi vazut pe respectivul salariat oferind
patru ·inimi de pore (sustrase de Ia tran§are)
unui restaurant din ora~. De asemenea, ar fi
auzit-o pe mama acestuia, care are reputatia
de a fi alcoolica, spunind eli fiul -sau ,se
descurcli".
Domnul Bertrand considera eli astfel de mlir-
turii indirecte nu pot constitui o probli, ci
doar o prezumtie. Cu ajutorul oamenilor slii,
el initiazli o supraveghere discreta a salaria-
tului, timp de zece zile, dar flirli nici un
rezultat, ~i tara a-1 avertiza in legliturli cu
aceasta nici pe §eful direct al celui in cauzli.
Nu exista vreun mijloc contabil sau adminis-
trativ de a controla furtul. De§i a fost tentat sa
apeleze Ia politie, domnul Bertrand respinge
aceasta solutie, existind riscul declan§lirii unui
scandal care ar prejudicia renumele institutiei.
El respinge, de asemenea, ~i o perchezitie
 DlSPOZ!TlVE DE S!MULARE
380
--------------------------
colectivll, gindindu-se ell nu ar ajunge Ia nici
un rezultat, ci ar nelini~ti , in schimb, intreg
atelierul. incercind sa adune informatii, aflll
ca mama celui vizat este in mod dar ,o femeie
cu o viatll lips ita de moralitate, care bea", iar
tatl\1 acestuia este militant a! unui partid politic
de extrema stinga.
il convoacll apoi pe eel in cauzll in biroul
sau, impreunll cu directorul adjunct ~i cu ~eful
personalului, pentru a-i spune celui dintii, cu
aproximatie : ,$tiu dl furafi; avem dovezi ;
vom pune polifia pe urmele dumneavoastra".
Angajatul nu rllspunde, ceea ce, in ochii
directorului, apare ,ca o certitudine a faptului
ca e vinovat". Trimitindu-1 inapoi Ia locul sau
de munca, convoaca intreg personalul seqiei
de mezelarie, inclusiv pe ~eful de serviciu,
caruia ii spune: ,Sint informal cala dumnea -
voastrii se jura. Am asigurat o supraveghere a
seC{iei pe care o conduceJi".
Domnul Bertrand se hotllr~te sa nu il concedieze
pe respectivul salariat, neavind dovezi impo-
triva lui ~i fiind con~tient de responsabilitatea
institutiei in raport cu accidentul caruia i-a
fost victima eel in cauzll. Cautind un post
pentru acesta, chiar in momentul in care ne
relateazll povestea, i-a gasit unul de buclltar pe
un ~antier de lucrllri pub! ice. Imediat ce postul
va fi liber, se va putea dispensa de Mercadier.
fntrebiiri
1. Considerati , asemenea d-lui Bertrand, eli ar
fi trebuit sa se adune uncle informatii despre
domnul Mercadier inainte de a fi angajat?
2. Ce credeti despre marturiile comunicate
domnului Bertrand?
3. Dacll vi s-ar raporta astfel de mllrturii, le-ati
neglija sau ati aqiona? Daca ati aqiona, cum
ati proceda?
4. Din ce motive credeti ca domnul Bertrand
nu 1-a prevenit pe ~eful domnului Mercadier
in legaturll cu supravegherea initiata?
5 . in acest caz, ce credeti despre oportuni-
tatea :
- apelllrii Ia politia de stat, pentru ancheta ~i
supraveghere?
- apelllrii Ia politia privata, in aceea$i problema?
- perchezitiei colecti ve?
- supravegherii, a~a cum a organizat-o domnul
Bertrand?
- supravegherii de catre ~eful de serviciu?
- adunllrii de informatii, fara interventia poli-
tiei?
- discutiei cu eel in cauza?
6. Dupa opinia dumneavoastra, info rmatiile
culese in legaturll cu tatal ~i mama domnului
Mercadier:
- contribuie Ia accentuarea prezumtiei de fun
care planeazll asupra domnului Mercadier?
- conduc Ia concluzia ell acesta este un element
indezirabil in cadrul intreprinderii?
7. Din ce motive aprobati sau nu tactica utili-
zatll de domnul Bertrand de a-1 convoca pe
domnul Mercadier in biroul sau?
8. Dacll nu sinteti de acord, ce ati face in locul
lui?
9. Dupll pllrerea dumneavoastra, de ce a
convocat domnul Bertrand personalul seqiei
de mezelllrie? Ce credeti despre motivatia sa?
10. Cum considerati decizia domnului Bertrand :
- de a nu-l concedia pe respectivul salariat?
- de a-i gasi un post?
11. Daca nu il aprobati, ce ati fi facut in locul
sllu?
Acest caz poate fi utilizat ~i facind abstraqie
de chestionarul de mai sus.
STUD!I DE CAZ
0 rnutare
in cadrul serviciului meu administrativ,
secretariatul dispune de doull mici birouri :
in unul lucreaza secretara mea, domni~oara
Dorsay, iar in cellllalt cele trei dactilografe,
domni~oara Letailleur ~i doua tinere debu-
tante, dintre care una cu un contract Emploi-
-Solidarite.
intr-o dimineatii, conducerea rna anuntii ca e
nevoie de birourile mele pentru un alt serviciu,
situatie in care propun punerea Ia dispozitie a
biroului secretarei mele.
S-a hotarit deci ca domni~oara Dorsay se va
allltura dactilografelor. 0 chem imediat,
pentru a-i anunta vestea, care o bulverseaza.
imi spune ell nu va putea suporta aceasta
schimbare, iar eu o intreb de ce. imi declara
ca o detesta pe domni~oara Letailleur ~i ca-i
va fi imposibil sa lucreze in vecinatatea ei.
- Nimic mai neplacur decft s-o vad a$ezati1
a colo, fiJ.riJ. sa scoatiJ. un cuvint! . . . E peste
puterile mete, ma calciJ. pe nervi .. . Are mereu
aerul ci1-$i bate joe de toJi !
Domni§oara Dorsey pomene$te chiar de demi-
sia sa. Trebuie sll recunosc ca, pe moment,
381
lilt
sint tentat sa profit de situatie, deoarece are m
un caracter intr-adevar dificil. insa, dincolo 'I'"
de asta, e o funqionarll de calitate. Nu uita t-
niciodata nimic.. e o adevllrata arhiva.. ~i 'Z
apoi, e aici de douazeci ~i trei de ani I Dar, - W
or ice ar fi, e o persoana tare ciudata. E mani- ::E
aca. Nu poti ~ti niciodata cum s-o abordezi : :;)
cind e exuberanta, cind e deprimata; se ' ()
manifesta excesiv in toate. ·o
Si cu povestea asta cu domni~oara Letailleur ! : Q
Cealalta o antipatizeaza, nimeni nu ~tie de
ce ; abia daca i~i vorbesc I
Domni~oara Letailleur este o angajata com-
petenta, poate cu o u~oara tend inti! spre persi-
flare. Se afla de opt ani in acest serviciu,
lucrind bine ~i cu regularitate .
lata deci argumente pro ~i contra. in orice
caz, nu pot sa ignor faprul ca domni~oara
Dorsay este o foarte buna angajata. Si atunci,
am incercat s-o determin sa revinll asupra
pozitiei sale, dar farii nici un succes. Ea a
facut dovada unei stari ingrijoratoare, ca ~i
cum s-ar fi pregatit sll se arunce in Sena !
Ce e de fiicut ? Da!i-mi un sfat 1

BIBLIOGRAFIE
Elemente bibliografice generale
in limba franceza
A creation, Chotard, 1974.
ANC ELIN-SCHUTZENBERGER, A., Voca-
bulaire de techniques de groupes, Epi (DDB),
1971; L'observation dans les groupes, Epi
(DDB), 1972.
ANCE LIN-SCHUTZENBERGER, A.,
ANG ELI, G. et al., Formation aux relations
humaines, Ect. de I'Entreprise, 1976-1982.
AUG E, H. et al., Jeux pour parter. jeux pour
crier, Cle International, Paris, 1981.
B FUSTIER, M., Pratiques de Ia creativite, ESF,
BAPTISTE, A., BELISLE, C., Photo-metho -
des, Ed. du Chalet, 1978.
BARWW, M., BARLOW, C., L'expression
orale et les techniques de travail en groupe,
Nathan, Paris, 1979.
BARTH, B.-M., L'apprentissage de /'abstrac -
tion, Retz, Paris, 1991.
c 1976.
CARE, J.M., DEBYSER, F., leu, langage et
creativite, Hachette et Larousse, Paris, 1978.
COLLECTION FICHES ,EO~FORMATION
PERMANENTE", Ect. d'Organisation, Paris,
Adair- S., 49 fiches d'expression par le corps,
Aznar G . et al., 56 fiches d'animation creative;
Beau D ., 100 fiches de pedagogie des adultes;
Beville G., 60 fiches jeux de communication,
1977; Laverriere J. et al. , 100 fiches d 'expres-
sion orale et ecrite; Laverriere J., Plailly G.,
75 fiches pour organiser le travail de groupe.
D ESF, 1969 ; Les jeux de roles, , Que sais-je? ",
DEMORY, B., CONVERT, A., Le jeu et Ia
DI WRENZO, G., Questions de savoir, ESF,
1991.
DONNAY, J ., CHARLIER, E., Comprendre
des situations de formation, De Boek ,
Bruxelles, 1990.
F
FUSTIER, M., Exercices pratiques de
creativite, SME, Lyon, 1973.
editia a 3-a, 1982 .
G AMADO, A., GUITTET, A., La dynamique
GARTNER, A. et al., prefata de Louis
Legrand, Des enfants enseignent aux enfants,
tract. fr. Rose Grosjean, Epi, 1973.
GORDON, T., Enseignants efficaces, Le Jour,
Montreal, 1981; La methode Gordon, Belfond,
K LA GARANDERIE, A. DE, Les profils peda-
KORCZAK, Comment parler aux enfants
aujourd'hui, Delval, Freibourg, 1989.
L BOUTINET, J.-P., Anthropologie du projet,
LACROIX-NEUBERTH, R., Technesthesie,
illusion-realite, Centre experimental de recherches
de psychologic collective, Montpellier, 1979.
LAWYE, G., La conduite d'entretiens, Ed.
d'Organisation, Paris, 1982.
BIBLIOGRAF!E
LIMBOS, E., L'animateur et les groupes de
jeunes, prefata de Andre de Peretti, Ect. de
Fleurus, 1973.
LIMBOS, E., Mise en situations et exercices
pour les animateurs, Ed . de Fleurus, 1976.
M Hachette Education, Paris, 1991.
MACCIO, C., Animation de groupes,
Chronique sociale, Lyon, 1973 .
MEIRIEU, PH., Outils pour apprendre en
groupe, Chronique sociale, Lyon, 1984.
MUCCHIELLI, R., Communications et
reseaux de communication, ESF, 1971; La
conduite de reunion, ESF, 1970; La dynamique
de groupe, ESF, 1970; La methode des cas,
PUF, Paris, 1983.
p v
PERETTI, A. DE et al., ,Les techniques de
groupe", in Les Amis de Sevres, nr. 12, decem-
brie 1978; Rapport de Recherche sur Les points
d'appui de I 'enseignement, INRP, CNDP,
incerdiri de teoretizare
A F
ABRAHAM, A., Le monde interieur des
enseignants, Ares, Toulouse, 1980.
des communications dans les groupes, Colin,
Paris, 1975 .
ANZIEU, D., MARTIN, J.-Y., La dynamique
des groupes restreints, PUF, Paris, 1968.
B
BERBAUM, J ., Developper Ia qualite
d'apprendre, ESF, 1992.
BION, B., Recherche sur les petits groupes,
editia a 3-a, PUF, Pari~, 1976.
PUF, Paris, 1990.
BUBER, M., Je et tu, Aubier, Paris, 1969.
c
CROZIER, M., FRIEDBERG, E., L'acteur
et le systeme, Seuil, Paris, 1977.
383
1982 ; Recuei/ d 'instruments et de processus
d 'evaluation formative, INRP, CNDP, 1981.
PERETTI, A. DE, La formation des personnels
de !'Education nationale, La Documentation
fran<;aise, 1982; Organiser des formations,
PFEIFFER, W., JONES, J., Developpement
personnel. Phenomenes de groupe. Travail en
Groupe. Organisations. Formations, Actualisa-
tion, 1982.
u
UNESCO, Les techniques de groupe dans Ia
formation,, Etudes et documents d'education",
nr. 24 (coo rd. J .B. Baffaut, A. de Peretti et R.
Villeneuve), Paris, 1977; Un enseignement
centre sur /'experience, id., nr. 17.
VANOYE, F.. Travai/ler en groupe, Hatier,
Paris, 1976; Expression et communication,
Colin, Paris, 1973 ; Pratiques de ['oral, Colin,
Paris, 1981.
FERRY, G., La pratique du travail de groupe,
Dunod, Paris, 1970. -
FLAMENT, C., Reseaux de communication et
structures de groupe, Dunod, Paris, 1965.
H
HEBER-SUFFREN, C" M., Appels aux
intelligences, Matrice, Vigneux-sur-Seine, 1988.
L
gogiques, Centurion, 1982; Le dialogue peda-
gogique avec l'eleve, Centurion, 1984.
LEFORT, G., Savoir se documenter, Ect.
d'Organisation, Paris, 1990.
LERBET, G., Leflou et l'ecolier, Ect. Univer-
sitaires, 1990; L'ecole du dedans, Hachette ,
Education, Paris, 1992.
LEVY, A., Psychologie sociale: textes fonda~
mentaux anglais et americains , Dunod, Paris,
1965.

384 TEHN!Cl DE COMUNICARE
LEWIN, K. , Psychologie dynamique, PUF,
Paris, 1959.
M
MAC GREGOR, D., La dimension humaine
de !'organisation, Gauthier-Villars, 1960-1976.
MAIER, N., Principes des relations humaines,
Ed. d 'Organisation, Paris, 1957.
MAISONNEUVE, J . , La dynamique des
groupes, PUF, Paris, 1990.
MEIRlEU, PH., Apprendre... oui, mais
comment?, ESF, 1987; Le choix d'eduquer:
ethique et pedagogie, ESF, 1991 ; Introduction
d Ia pensee complexe, ESF, 1990.
p CARTWRIGHT, ZANDER, Group Dynamics,
PAGES, M., La vie affective des groupes.
Dunod, Paris, 1970 . .
PERETTI, A. DE, Liberte et relations
humaines, EPI (DDB) , editia I, 1966, editia a
7-a, 1974; Pensee et verite de Carl Rogers,
Privat, Toulouse, 1974 ; Du changement d
l 'inertie , Dunod, Paris, 1981 ; Controverses en
education, Hachette Education, Paris, 1993.
PONTALIS, J.-B.. Apres Freud, Julliard, Paris,
1963.
POSTIC, 0. -M., La relation education, PUF,
Paris, edi!ia a 2-a, 1982 ; L'imagination dans
La relation pedagogique, PUF, Paris, 1989.
PRIGOGINE, I., STENGERS, I., La nouvelle
alliance, Gallimard, Paris, 1986.
PROST, A., Eloge des pedagogues, Seuil, Paris,
1985.
R Handbook of Group Psychotherapy, Philoso-
ROGERS, C. , La relation d'aide et Ia psycho-
therapie, ESF, 1970; Les groupes de rencontre,
Dunod, Paris, 1973.
s RAPAILLE, G.C., La relation creatrice, Ed.
SARTRE, J.-P., Critique de Ia raison
dialectique, NRF, Gallimard, Paris, 1958.
T tion in Human Relations Training, Universities
TROCME, H., J'apprends done je suis, Ed .
d'Organisation, Paris, 1974.
v PORTER, E. H., Introduction to Therapeutic
VON BERTALLENFFY, L., Theorie generate
des systemes, Dunod, Paris, 1973.
in limba engleza
A BOTTOM, M., 50 fiches de creativite
A HANDBOOK OF STRUCTURED EXPE-
RIENCES FOR HUMAN RELATIONS TRAI-
NING (vol. 1 : 1969; vol. 2: 1970; vol. 3:
1971), distribuita in Europa de Teacos Forlag A/S,
Frederiksborgade 9 DK, 1360, Copenhaga.
B DEMORY, B., La creativite en pratique,
BENNIS et al. , The Planning of Change , Holt
Reinhen, New York, 1962 .
c FUSTIER, M ., Pratique de La creativite, ESF,
Ed . Row Peterson, New York, 1960 (lucrare
teoretidi fundamemala) .
H
HOMANS, G.C., The Human Group,
Hancoun & Brace, New York, 1950.
J FOUCAULT, M., L'histoire de La folie,
JOHNSON, K.G. et al ., Nothing Ever Happens,
Glencoe Press, 8701, Wilshire Boulevard,
Beverly Hills, California 90211 .
K L'inventique , EME.
KOLB, D., IRWIN, M., MC INTYRE, J.,
Organizational Psychologie, an Experimental
Approach, Prentice Hall, New Jersey, 1971
(cuprinzind un mare numar de exercitii).
M
MORENO, J.-L. et al., The International
phical Library, New York, 1966.
p nation constructive, Dunod, Paris, 1964.
PFEIFFER, J.W., JONES, J.E., Annual
Handbook for Group Facilitators, University
Associates INC, La Jolla, California, 1969,
1970, 1971, 1972,,1973, 1974, 1975, 1976.
PFEIFFER, W., HESLIN, R., Instrumenta -
Associates,. Publishers and Consultants, PO box
615, Iowa City, Iowa 52240 (cu prezentatea a
75 de instrumente) .
Counselling, Houghton Mifflin Co, Boston,
1950.
BIBL!OGRAFIE 385
Elemente bibliografice vizind creativitatea
B Lucrari teoretice
appliquee, Ed . d'Organisation, Paris, 1980. A
c ABELLIO, R., La structure absolue,
CLARK, Commem etre creatif dans /e travail, Gallimard, Paris, 1988.
Dunod, Paris, 1986. ANZIEU, D. et al., Psychanalyse du genie
D createur, Dunod, Paris. 1974.
ASTRUC, L., Creativite et sciences humaines,
Chotard, 1974. Ma1oine, Paris; Test de classification et de
selection des creativites, Ma1oine, Paris.
F
B
BEAUDOT, A., La creativite (culegere de texte
editia a 3-a, 1982.
americane) , Dunod, Paris.
G
BONO, DE, Lareral Thinking, Jonathan Cape;
GAGE, Pratique de ['analyse des valeurs,
trad. fr., La pensee laterale, EME.
Hommes et Techniques.
GORDON, W.J.J., Synectics, Harper & Row, F
New York, 1961 ; Collier Mac Millan, Londra ; FERGUSON, M ., La revolution du cerveau,
trad. fr., Stimulation des facultes creatrices par Ca1mann Levy, Paris , 1974.
Ia methode synectique, Hommes et Techniques,
1965.
Gallimard, Paris, 1976.
H
K
HOSTIE, R., Les seminaires de sensibilisation
des relations de groupes, Epi , 1972. KAUFMAN, FUSTIER et DREVET,
J
KOESTLER, The act of creation, New York;
JAOUI, H., Clefs pour /a creativite, Seghers,
Mac Millan, Londra; Hutchinson, tract. Fr.,
1975.
Le cri d'Archimede, Ca1mann Levy, Paris,
L 1980.
LIMBOS, E. , L'animateur et le groupe de KUHN, T.S., La structure des revolutions
jeunes , Ed. de F1eurus, 1973.
scientijiques, F1ammarion, Paris; La revolution
0 copernicienne, Livre de Poche, Paris, 1992 .
OSBORN, A.F., Applied Imagination, Scribness L
& Son, New York, 1963; trad. fr., L'imagi-
LABORIT, H., L'homme imaginant, "10-18",
UGE, Paris, 1970.
R
LUPASCO, S., L'energie de La matiere
psychique, Julliard, Paris, 1974.
Universitaires.
M
ROUQUETTE, M .-L., La creativite, "Que
sais-je? ", PUF. Paris, 1973. MAC LUHAN, La galaxie Gutenberg, MAME,
s Paris, 1967.
MOLES, CAUDE, Creativite et methodes
SOL, J.-P., Techniques et methodes de
creativite, Ed. Universitaires, 1974. d'innovation, Fayard, Paris.
v T
VIDAL, F., La Leron d'imagination, Roben TEILHARD DE CHARDIN, P., L'energie
Laffont, Paris, 1980. humaine, Seuil, Paris, 1962.
 !NDEXUL TEHN!C!LOR SI AL EXERCITllLOR 387

Cuvintul cste de aur 140 lnterventiile regulate 140

Inventiile romane~ti 133
D
Debanalizarea 126
Deplasarea 243 impartirea opiniilor 70
Desenul (reproducerea unui -) 188 inchiderea (efectul de -) 262
Dezvoltarea personala 137 infruntarea imaginara 248
INDEXUL TEHNICILOR Dilema 339 J
~I AL EXERCITIILOR Discutia de tip panel 64
Jocul
Discutia intrerupta 71
• de asociere a unor imagini 157
Dispozitivul Phillips 6 x 6 sau pm 60
• defensiv 242
A Comunicarea Dodecaedrul 212
• vilei in stil elvejian 194
Accident 369 • conceptul de - 7 E Joe paradoxa!: ,cele trei tabere" 251
• pe luna 230 • cu animalele 11
Ecoul 323 Jocurile de carti 245
Avenisrnente practice in cadrul unei discutii 151 • cu natura 11
Efectul unui raspuns 287 Jocurile de rol 352
Altemanta 368 • rotativii 47
Emisiunea realizata cu ajutorul • stagiarul ~i directoarea 353
Alternanta sarcinilor 294 • intre grupuri sau echipe 51 rnagnetofonului 198
• profesorul de istorie blamat 354
Abordarea unei culturi de institutie 102 • cu funqii diferenJiate 54 • , in direct" a unui intergrup 51
• imprumutu/ 355
Aprofundarea profesionala (grupul de -) 92 • exerciJii de - 135 Empatia 159
• delincvenfa juvenilii 356
Anuntul de mica publicitate 117 • cu ajutorul fntrebiirilor adresate Exercitii, definitie 136
elevilor !50 • vechea priivalioara 357
Arta exprimarii 184 Exprimarea corporala I 70
Comunicari ~i negocieri 138, 220, 230 • profesorul de englezii 358
Ascultarea de tip rogerian 317 • grafica 106, 208
• nonverbale 207 • Savarin 358
Atitudini rationale in timpul unei discutii 295 F
Cornpensarea 244 • ~antierul 359
B Fantasma 244 • radiomecanica 360
Confruntarea 249-250
Bibliografia Feedback 8, 172 • refuzul torrurii 361
Congruenta (antrenarea pentru obtinerea -) 168,
• sursii de informare 146 320 Fereastra lui Johari ! 72
L
Bicicleta 80 Conversatia Formarea reaqionala 244
Fotolirnbajul 112 Leqia situata intr-o progresie 145
Blazonul 73 • formarea privind - 259
Liderul 300
Bonuri de luare a cuvintului 142 • exe rci[ii 266 G
Lucrarile scrise (elaborarea de-) 149
Brainstorming 107 • fragmente de - 271, 278 Galaxiile 107
Broasca-testoasa 65 • fnceputuri de - 293 M
"Bula papala" 201 • consecinJele comportamentelor Machiavelisrnul 235
proprii - 288 ldentificarea 244, 283 Mandala 181
c • dinamica - 293 Ierarhizarea intereselor 183 Materia noua (introducerea unei - ) 147
Canierul HLM 256 • exerci[iu de reflecJie asupra - 303 Irnprovizarea 205 Mesajele-eu 151
Canoanele verzi ~i galbene 82 • analiza unei - 309 Incidentul - intr-un centru de orientare Mesajele: forrnulare 153
Casa fericita 210 ~i forrnare 334
• analiza unei secvenfe de - 313 Minicazurile 81
Carti (listele de -) 159 Creativitatea 105 Instructiunile (Forrnularea - ) 192
Mozaicurile din etichete colorate 351
Cei doi nevazatori 219 • exerci[ii de - 122 Interpelarea gestuala 34
Clarificarea unei decizii 238 Interpretarea unor imagini 221 N
Cuburile 119
Cornbinatii insolite 128 Cuvintele inductoare 131, 171 Interpretarea subiectiva a faptelor 165 Negocierea schirnbarii 236
 388 TEHNIC! DE COM U N!CARE

0 Studii de caz 365

Obstacole, dificultati sau rise 91 • aliernanJa 368
• educaroarea 370
p
• cariera 370
Paradoxul lui Avraam 291 • Pierre 371
, Papu~ a de cirpa" 216 • Noelle Perrier 372
Patratele divizate 191 • Michel 377
Perceptia evolutiva 179 • Domnul Bertrand ~i domnu/ Mercadier 379
LISTA DOCUMENTELOR
Percutarea (punerea in comun prin - ) 63 • 0 mutare 381
Personalitatea (deplasarea fortelor de-) 301 Subgrupurile :
Pierdut in largul oceanului 233 • organizarea fn - 32 1. Conceptul de comunicare ... . . .. .. . ........ 9 35 . in legiiturl\ cu GAP-ul ~i cu aplicatiile
Porcii spino~i (parabola-) 300 2. Conceptul de comunicare ....... ... ... . ... 10 sale . .. ....................... . .... .. .... ........ 99
• elaborarea progresi va a - 41
3. Sfera interaqiunilor 36. Studiu de caz conform tehnicii
Procedura de rezolvare a unui incident 143 • elaborarea regresiva a - 44 ~i a structurarilor . .. . ... .. . ..... .. .... ... ... 16 GAP .... . . .. .. .. . . .. . . .. ..... .. .. .. . .......... 100
Puzzle 190 Sublimarea 244 4. Varietatile impartirii in subgrupuri . .... 32 37. Gamete de abordare a unei culturi
R Suporturile metaforice 78 5. Interpel area gestualii .. . ..... . . ........ _... . 34 de institutie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Supravietuirea 6. Voturile diferentiate .... . . ........ . . .. ... . .. 38 38 . Varianta ... .... . . .... . .. .... .. .... ... .. ... . . . 104
Raporturile interpersonale (perceperea -) 301 7. Studiul cantitativ al alegerilor .. ... ...... 40 39. Exprimarea graficl\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
• pe apa 233
Rati onalizarea 243 8. Elaborarea progresiva .. . .. . . ... ... .. .. .. .. 41 40. Tehnica galaxi ilor .... ....... . ... . . . . .. . .... 107
• pe uscat 223 9. Responsabilii cu dezbaterea - 41. Tehnici de brainstorming _... .. . ... .. .. . . 108
Redaqia 238
as istati .. _... ..... .. ...... .. . ........ .. ... _. ... 45 42. Tehnici de prospectivl\ .. . ........... . ... . . 110
Reexprimarile 195 ~
10. Tehnici intergrupale . ..... . . .. .. .. . .. .. .. .. 47 43 . Tehnica fotolimbajului . .. . . ...... . .. . .... . 112
Reformularea 286 , 290 Sapte schimbiiri (cele -) 85 11. Comunicarea rotativa . ... ..... ..... ... _.... 48 44. Variante .. ... .. . .. . . .. .. . ..... .. .. . . .... . .. . .. 113
Refularea 242 12 . Emisiunea , in direct" a unui 45. Fotolimbajul .. ... ... . . . .. .. . . .... . .. ... ..... 114
T intergrup .. .. .. ..... . .... . .. . ... . .. . ... . ...... . 51 46. Reguli formate .de procedurl\ ...... ...... 11 5
Regresia 243
Reperarea valorilor 181 Tehnicile de grup 23 13. Comunicarea dintre grupuri 4 7. Elemente de transpunere . ... ........ . .... 117
• ale vecinatiiJii 59 sau echipe ···········-··-······ ·· · · ·· · ·· ··· ·· · 52 48 . Anuntul de mica publicitate . . .. . .. .. .... 11 8
Responsabilii cu dezbaterea - asistati 45
14. Trombinoscopul · ·· ····· ·· ···-··-· · ···· ·-····56 49. Adaptarea Ia unele cazuri
Reverberarea 290 • ale turului de masa 62 15. Tehnici ale veciniitiitii . ....... ........ ... . 59 particulare ... .. .... .. .. .. ... ... . . .... .... ... 122
Rogers ~i Porter (cele cinci categorii • de argumentare 68 16. Dispozitivul Phillips 6 X 6 sau pm ... ... 61 50 . Clarificarea teoreticl\ ... ... . . .. .. .... .. . .. 123
ale lui - ) 263 • ale galaxiilor 107 17. Tehnica turului de masa ... .. ... ... . .. . _.. . 62 51. Exercitii de ingeniozitate practicl\ ..... 125
18. Discutia de tip panel .... . ... .. .. .. ..... . ... 64 52. Exercitii de debahalizare .... .. .. .. ...... 126
s • de prospectiva 110
19. Broasca-testoasa . . ... . .... .. . . . ..... ..... .... 66 53. Exercitii de cautare
Satul 345 Tehnicile intergrupale 47 20. Tehnici de argumentare . .. .. .. . . ... ... . .. .. 68 a similitudinilor . .. . .. .. .... .. . .. .. ..... ... 127
Telefericul 240 21. impliflirea opiniilor . . .. .. ............ . ..... 70 54. Exercitii de combinari insolite . . .... ... 128
• Consiliu{ local al - 347
Telefonul arab 187 22. Discutia intreruptl\ . .. .... .............. .. ... 71 55 . Exercitii de epurare §i rafinare ...... .. 130
Secventa de proces de invatJimint 334 23. Tehnica blazonului .. ...... .. .. .. .. .. ... . .... 74 56. Exercitii privind constringerile
Timpul tiber 305
Semnaturile (exercitii vizind - ) 168 24. Variante ...... ... ......... . .. .. .. . . .. .. ... . .... 78 de inductie ... ........ .. ... .. ... . .. .... . ... .. 131
Sensibilizarea organica 171 Transpunere (joe metodologic de -) 117 25. Alte suporturi metaforice ... . .... .. . .. .. .. 78 57. Exercitii privind referentii afectivi
Triadele 83 26. Tehnica minicazurilor .... . . . .... ........... 81 ~i inventiile romane§ti . . .... . ... . .. . .. . . . 133
Sensibilizari 203
Trombinoscopul 56 27 . Cartoanele verzi ~i gal bene . .. ............ 82 58 . Cuvintul e de aur . . .... .. . .. .. ... .. . . . . . .. 141
Simularea 28. Triadele . .... ... .. ................... . ... . . .. . . 83 59. Model de carnet cu bonuri
• studii de - 333, 335 v 29. Cele ~a pte schimbl\ri .. . . .. .. . . .. .. ... .. ... . 85 de interventie verbala ...... . . . . .. . . ...... 142
• dispozitive de - 329 30. Analiza unor nevoi ~i probleme ... .. .... 86 60. Doul\ exernple de incidente ... . ... ... . .. 143
Visul provocat 133
31 . Matricea de detectare ~i operatio- 61 . Procedura aplicata unui incident
Simtul concretului
Situatii (studii de - ) 163'
z nalizare a posibilitl\tilor latente (in 9 faze) ...... ....... ... .. .... . . . . . ... . ... 144
din interiorul unui cimp .... .. . . .. . ... ..... 88 62. Pregl\tirea unei lectii : leqia situata
Zonele de fragilitate 171 32. Obstacole, dificultati sau ris<: .. .... . .. . .. 91 intr-o progresie . . .. . .... ... .. .. .. . . . . . . ... . 145
Soarele comportamemelor 271
Stari (cele trei - ) 177 Zvonul 184 33. Reguli formate de procedurl\ ... ... .. ... .. 97 63. Pregl\tirea unei leqii : des pre
34. Regulile neformale ale GAP-ului ........ 98 co recta utilizare a bibliografiei . . . . . . . . 146
390 TEHNICI DE COMUNICARE
64 . Pregatirea unei leqii: introducerea
unei materii noi ............ ........... .. . 147
65. Pregatirea unei 1eqii: formularea
instruqiunilor ... ......... ...... ........ ... 148
66. Pregatirea unei leqii : elaborarea
unor lucrari scrise ....................... 149
67. Pregatirea unei leqii : comunicarea
prin intermediul intrebarilor adresate
elevilor ........... ... .................... ... 151
68. Formularea de mesaje ................... 153
69. Foaia de situatie cu mesaje (!) ........ 154
70. Foaia de situatie cu mesaje (2) .... ... . 156
71. Joe de asocieri ale unor imagini ... ... 157
72. Exercitiu de explorare personala
a motivatiilor profesionale .... .. ....... 157
73. Empatia .......... ........ ... ......... .. .... 159
74. Exemple de situatii .............. ... ..... 161
75. Demararea studiului de situatii ....... 163
76. Categoriile de componamente-raspuns
Ia o situatie ........................ ........ 164
77. Influenta atitudinii lideru1ui asupra
comportamentului grupului ............ 165
78. Istorioara 1 ............ .... ............. ... 166
79. Istorioara 2 . . . . . . . ........ .. .. .. .......... 166
80. Istorioara 3
Proiectul lui Jacques Mania! .......... 167
81 . Semnaturile .. .......... ...... .... ...... .... 168
82. Sensu! conceptului de congruenta ... . 169
83. Evocarea unor momente pozitive
~i a unor imagini tonice ................ 169
84. Exercitii de exprimare corporala .. ... 170
85. Explorarea zone! or de fragilitate . . . . . 171
86. Exercitii de sensibilizare organica ... 171
87. Patru. variante ale ,fereastrei
lui Johari" ................................. 175
88. Emotii §i nelini~ti .... .... ..... :.... .. ... . 178
89 . Perceptia evoluti va .... ...... ......... .... 179
90. Reperarea valorilor ....... .... ... ..... ... 181
91. Ierarhizarea intereselor . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
92. Zvonurile ........................... .... .. . 184
93. Variante (1 §i 2) .......... .. .............. 186
94. Telefonu1 arab .......... ................. . 187
95. Reproducerea unui desen . . . . . . . . . . . . . . . 188
96. Puzzle ......................... .... .. ........ 190
97. Patratele divizate. Rezo1varea
unei probleme colective . . . . . . . . . . . . . . . . 191
98. Instructiunile .. ............... ... .......... 192
99. Vila instil elvetian ...................... 194
100. Reexprimarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
101. Variante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
102. Realizarea unei emisiuni .......... .... . 199
103. ,Bula papala" .............. ...... ... ..... 202
104. Sensibilizarea .. ................. ......... . 203
105. lmprovizarea .... ......... ..... .... .. ...... 205
106. Comunicarea nonverbal a ... ... ........ . 207
107. Variante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............. .. 208
108. Exprimarea grafica ...... .. .. ..... ... .... 209
109. ,Casa fericita" ............. ..... ... .. ..... 210
110. Trei tipuri de comportament ...... ...... 211
111. Instruqiuni vizind activitatea
pe grupuri ......... . ......... .......... 214
112. ,Papu~a de cirpa" ....... .. . ... ........ 216
113. Cei doi nevazatori ........... . ...... ..... 219
114. Interpretarea unor imagini ............. 221
115. ,Supravietuirea pe uscat" - foaia
de decizii pe care trebuie sa o
completeze fiecare participant ........ 223
116. Raspunsurile expertilor in materie
de supravietuire ............. ... .. ....... 225
117. ,Supravietuirea pe uscat" ...... .. ... 227
118. Instruqiuni, decizii ~i regul i
fundamentale ............................. 229
119 . ,Accident pe Luna" - exercitiu
de negociere.. .................... .. ... 230
120. Variama: ,Pierdut in largul
oceanului" .......................... .. .... 233
121. Clasament stabilit de catre
ofiterii Marinei Comerciale
a State lor Unite ........ .......... ....... 234
122 . Machiavelismul .............. ............. 235
123. Negocierea schimbarii ............ ... .. 236
124. Redaqia·...... ............ ... ..... .......... 238
125. Clarificarea unei decizii .............. 239
126. Exercitii vizind contlictul
de loialitate ~i de afectivitate ......... 240
127. Jocul atitudinilor defensive ...... ..... 242
128. Situatiile descrise in jocurile
de carti ..................................... 245
129. Infruntarea imaginara .......... ......... 248
130. Confruntarea ............ .. ................ 250
131. ,Cele trei tabere" ............ , .. ......... 251
132. ,Cartierul HLM" ...................... .. 256
133. Lista de cereri ............................. 257
134. Doua exemple de comportamente .... 268
135. ,Soarele comportamentelor" .......... 271
136. Fragmente de conversatie,
urmate de cinci raspunsuri ... .. , ....... 271
137. Note rezervate animatorului ........... 276
138. Un intermezzo referitor Ia posibilele
atitudini fata de ceU!.la1t .. ............... 277
139. Fragmente de conversatie, urmate
de opt raspunsuri ............ .. .......... 278
140. Note rezervate animatorului ........... 281
LISTA DOCUMENTELOR
141 . Gama comportamentelor de raspuns
ce urmeaza a fi de sci frate
~i identificate ............................. 282
142 . Un exercitiu de identificare ....... .. ... 283
14_~. inceputuri de conversa{ie in vederea
abordarii gamei de comportamente-
-raspuns ce urmeaza a fi adoptate .... 284
144. Gama exercitiilor de chestionare
~i de reformulare ................ .. ...... 286
145 . Reperarea efectului unui raspuns ... 287
146. Note privind consecintele diferitelor
comportamente conversationale .. ..... 288
14 7. Gama comportamentelor de intelegere
sau ,de reverberare" din cadrul
dialogului ~i a! comunicarii .......... 290
148. Paradoxul lui Avraam .......... .. .. ... .. 291
149. Dinamica unei conversatii ............. 293
150. Trei atitudini rationale in timpul
unei discutii ............................... 295
151. Avertismente practice .............. ..... 297
152. Structura unei relatii stabilite
in cadrul unei conversatii
sau al unei reuniuni ........ ............. 298
153. Scurta referire Ia conceptele-reper
care ne guverneaza atitudinile
§i comportamentele in cadrul
unei discutii .................. ............ . 299
154. Bazele psihosociologice
ale relatiilor umane ...................... 300
155. Teoria perceperii raporturilor
interpersonale .. ........... ............... . 301
156 . Exercitiu de refleqie
asupra conversatiei ......... ..... .. .. .... 303
157 . Timpul liber ..... ....................... ... 305
158. Analiza conversatiei ..................... 309
159. Fiecare cu propria-i conceptie ........ 312
160. Fi§a de analiza a continutului
unei sec vente de conversatie .. .. ...... 313
161. Analiza unei discutii profesionale .... 315
162. Incidentul ...... ............................ 334
163. 0 secventa dintr-un proces
de invlitamint ............................ . 334
391
164. Simularea unui proces
de invatamint ............................. 335
165. Studiu ~i observare ............... .. ..... 337
166. Varianta (prin simplificare) ............ 338
167. Dilema .... ... ...................... .... .... 340
168. Variante ......... . .......................... 343
169. Satul ...... ....... .......... ..... ... ......... 345
170. Variante ........... ..... .... ... ..... .. ...... 346
171. Consiliul local .......................... 347
172 . Mozaicurile din etichete colorate ..... 348
173 . Ghidul participantului ................. 349
174. Raportul financiar .. ..................... 351
175 . Modele de mozaicuri din etichete .... 351
176. Stagiara ~i directoarea -
joe in doua roluri .................. .. .... 353
177. Profesorul de istorie blamat -
joe in doua roluri ........................ 354
178 . imprumutul -joe in doua roluri ..... 355
179. 0 problema de delincventa juvenila -
joe in trei roluri .......................... 356
180. Vechea pravalioara-
joe in trei roluri .......................... 357
181. Profesorul de engleza -
joe in trei sau patru roluri ............. 358
182. Savarin: §ef de serviciu -
joe in doua roluri .. ... ... ... ............. 358
183. Santierul - joe in doua,
trei sau patru roluri ..................... 359
184. Radiomecanica - joe in patru
pina Ia opt roluri .................... .. .. . 360
185. Refuzul absolut al torturii .. ......... 361
186. Alternanta ................................. 368
187. Accidentul ......... ... .. .. .... .. ........... 369
188. Educatoarea .. .. .. . . .. . . .. .. .. .. . . .. . .. . . .. 370
189. Cariera .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. .. .. .. 370
190. Pierre ....................................... 371
191. Noelle Perrier .. ........ ... .. .... .. ....... 372
192. Michel .................................... .. 377
193 . Domnul Bertrand
§i domnul Mercadier .................... 379
194. 0 mutare ................... .. .............. 381