Tema 2:

CLASIFICAREA VALORILOR

1. Valori potenţiale şi valori reale

2. Valori positive şi valori negative
3. Valori ale persoanei şi valori ale lucrului
4. Valori mijloc şi valori scop
5. Valori materiale şi valori spirituale

1. Valori potenţiale şi valori reale

Valorile se clasifică în funcţie de diferite criterii, cum sunt: gradul de generalitate a
aprecierilor de valoare, sensul acestora, suportul lor, raporturile dintre ele, cerinţele de satisfăcut
(şi obiectele prin care sunt satisfăcute).
În raport cu gradul de generalitate, valorile pot fi general-umane (potenţiale) sau de o
generalitate restrânsă (reale). Ultimele pot fi individuale (sau, mai exact, interindividuale),
familiale, profesionale, clasiale, naţionale, continentale (europene, americane, asiatice etc.) sau
chiar ale întregii omeniri.
Valorile general-umane sunt, ca şi aprecierile general-umane, numai potenţiale, în sensul
că ele pot fi împărtăşite de orice om cultivat şi care ar veni în contact cu ele, fără a fi însă
receptate şi cultivate efectiv de fiecare. Ca potenţialităţi, ele exprimă acorduri (adecvări)
posibile, iar nu efective între capacităţile oricărei conştiinţe de a aprecia diferitele obiecte ca
importante pentru diversele trebuinţe şi aspiraţii umane, pe de o parte, şi însuşirile obiectelor care
corespund acestor trebuinţe.
Valorile de o generalitate mai restrânsă (reale) sunt înfăptuiri concret-istorice ale
valorilor potenţiale. Ele se concretizează în variatele creaţii materiale sau spirituale, constituind
fondul cel mai trainic şi mai durabil al acestora.
În cadrul fiecărui tip (fiecărei clase) de valori, fiecare valoare potenţială general-umană
este una. Prin fondul lor general-uman, adevărul în genere, binele în genere, frumosul în genere,
sacrul în genere, ca şi celelalte valori, au un singur conţinut, au acelaşi înţeles pentru toţi.
Dar, în planul realităţii, fiecare specie de valoare potenţială general-umană se
concretizează într-o multitudine de valori de o generalitate mai restrânsă, având înţelesuri
diferite, dar subsumate speciei respective. În realitate, în plan faptic, efectiv, nu există adevăr în
genere, bine în genere, frumos în genere, sacru în genere, ci există o mulţime de propoziţii şi
teorii adevărate diferite, de diverse manifestări ale binelui, de creaţii frumoase în varii ipostaze,
de credinţe religioase cu diferite conotaţii ale sacralităţii.
Valorile reale din fiecare clasă prezintă atât particularităţi prin care se disting unele de
altele, cât şi anumite similarităţi prin care converg spre un înţeles general, potenţial, care ar putea
fi acceptat de orice conştiinţă umană.
2. Valori pozitive şi valori negative
În funcţie de sens, orice specie de valori este structurată polar, cuprinzând atât valori
pozitive, cât şi valori negative. Cele pozitive servesc trebuinţe şi aspiraţii autentic umane, prin
care omul îşi fortifică viaţa biologică şi spirituală, se înalţă şi se desăvârşeşte spiritual, pe când
cele negative sunt contrare omului autentic, sănătăţii lui sufleteşti şi chiar corporale, incluzând
aprecieri (stări afective, simţăminte şi idei) prin care îşi coboară spiritul la rang de mijloc pentru
cerinţe instinctuale şi înclinaţii de tot felul.
Valorile polare sunt nu numai opuse, ci şi corelative, cele pozitive neexistând şi
neputându-se defini decât în raport cu cele negative şi invers. Astfel, dacă ne raportăm la valorile
spirituale, există o corelaţie reciprocă între adevăr şi eroare, bine şi rău, frumos şi urât, sacru şi
profan, fiecare termen al unui cuplu valoric delimitându-se în raport cu opusul său.
3. Valori ale persoanei şi valori ale lucrului
După suport, valorile sunt ale persoanei (valorile vitale, morale, religioase), ale lucrului
(valorile hedonice, economice, politice, juridice, teoretice), iar unele sunt fie ale lucrului, fie ale
persoanei (unele valori estetice).
Valorile atribuite lucrului nu depind însă nici ele exclusiv de lucruri, căci presupun şi
aprecierile date de om lucrurilor pentru diferitele lor calităţi demne de preţuit.
În raport cu suportul lor, valorile pot fi, de asemenea, aderente, adică unite indisociabil
cu suportul lor (cum sunt valorile estetice), sau libere, în sensul că una şi aceeaşi valoare poate fi
redată prin mai multe suporturi (de exemplu, o teorie adevărată poate fi exprimată în mai multe
feluri, prin diferite formulări).
4. Valori mijloc şi valori scop
Conform raportului dintre ele, valorile sunt împărţite, de regulă, în valori-mijloc şi
valori-scop. Primele ar fi cele cultivate nu numai pentru ele însele, ci şi ca premise pentru
realizarea altor valori, iar ultimele ar fi înfăptuite numai pentru ele însele. De obicei, se susţine
că valorile care saturează trebuinţe trupeşti ar constitui un mijloc pentru valorile care satisfac
exigenţele sufleteşti, dar această distincţie poate fi relativizată.
5. Valori materiale şi valori spirituale
Dintre criteriile în funcţie de care se clasifică valorile, cel mai important, care dă seama
de conţinutul acestora, îl constituie cerinţele umane satisfăcute, fie trupeşti, fie sufleteşti (şi,
implicit, obiectele prin care sunt satisfăcute). În consecinţă, valorile sunt şi ele materiale sau
spirituale. Valorile
materiale nu se reduc nici ele la bunuri, ci sunt, de asemenea, uniri de bunuri cu aprecieri, dar
sunt denumite ca atare datorită finalităţii sau destinaţiei lor.
Dacă iniţial neokantienii Windelband şi Rickert au susţinut că axiosfera cuprinde numai
valorile spirituale, ulterior Max Scheler a pus în evidenţă şi valorile de ordin material, în care a
inclus valorile hedonice (ale agreabilului, ale plăcerii sensibile) şi pe cele vitale.
O importantă contribuţie la conturarea axiosferei au adus-o şi axiologii români Petre
Andrei şi Tudor Vianu, care au considerat ca valori materiale pe cele biologice şi economice, iar
ca valori propriu-zis culturale pe cele juridice, politice, teoretice (logice, matematice etc.),
artistice, morale, religioase.
Având în vedere toate contribuţiile amintite, putem distinge următoarele clase:
1. Valorile hedonice (ale agreabilului)
2. Valorile biologice (vitale)
3. Valorile economice
4. Valorile politice
5. Valorile juridice
6. Valorile teoretice
7. Valorile artistice
8. Valorile morale
9. Valorile religioase
Fiecare clasă cuprinde o pereche de valoari general-umane potenţiale, centrice: o valoare
pozitivă şi o valoare negativă, precum şi o pluralitate de valori reale ca realizări concret-istorice
ale celor două valori polare. Desigur, omul se înnobilează doar prin valorile pozitive.