CAPITOLUL II

METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Scopul și obiectivele cercetării:

Scopul lucrării de față este investigarea existenței decalajului de dezvoltare a creativității

într-o măsură mai mare în mediul urban față de mediul rural la scolarul mic .

Obiectivele cercetării:

 identificarea creativităţii elevilor

 realizarea unor lucrări, produse creative
 identificarea utilităţii produselor executate
 analizarea şi interpretarea rezultatelor

2.2. Participanţi

Eșantionul de subiecți este format din 11 elevi de la Școala Gimnazială nr. 11, Oradea.

2.3.Instrumente

Pentru investigarea aspectelor creativității la scolarul mic am utilizat un teste de

imaginație și creativitate (adaptate dupa E.P. Torrance, Al. Osborn, J.P. Guilford, N.A,
Wallach și N. Korgan, G. Meunier) și chestionar de atitudini creative ( Mihaela Roco,
Universitatea București, J.M Jaspard – Universitatea Louvain-La Neuve, Belgia ) care se
aplică individual .

Testele Torrance de gândire creativă:

1
Prezentarea testului:

TTCT reprezintă cele mai importante instrumente pt măsurarea creativității dintre cele
elaborate în ultimile decenii.

Paul L. Torrance nu este doar un creator de teste, ci și un nume important în studierea

creativității. Aceste teste sunt metode de măsurare: cantitative și calitative, bazate pe
culegerea de răspunsuri de la persoanele evaluate.
Aceste teste evaluează creativitatea în 2 maniere :
a) pe baza răspunsurilor verbale ale subiecților ;
b) pe baza reacțiilor sub formă de desen.
Pentru fiecare din cele 2 ipostaze au fost elaborate forme alternative, astfel în cât testele
Torrance sunt distribuite în 4 forme :
- forme figurale A și B ;
- forme verbale A și B.

Descrierea testului

Potrivit teoriei despre creativitate dezvoltată de Paul Torrance, evaluarea creativității

trenuie să ia în considerare 5 factori ai acesteia :
- fluiditatea ;
- originalitatea ;
- elaborarea ;
- abstractizarea semantică ;
- rezistența la închidere prematură

La acești 5 factori a mai adăugat 13 trăsături de personalitate numite trăsături creative.

a)Fluiditatea
- indică faptul că o persoană creativă produce un număr mare de idei originale într-o
segvență de timp.
- în rezultatele de la test fluiditatea este exprimată de numărul total de răspunsuri elevate.
b) Originalitatea

2
- frecvență redusă și caracterne obișnuit al răspunsurilor subiectului.
c) Elaborarea
- este o funcție a abilității creative care se exprimă în prezența detaliilor pe care subiectul
testat le atașează răspunsului minim la figura stimul.
d) Abstractizarea semantică
- exprimă procesele de gândire și sinteză ale subiectului care susțin abilitatea de a
surprinde informații.
e) Rezistența la închiderea prematură
- acest factor măsoară capacitatea perceptivă la figura stimul, respectiv măsura în care
subiectul rezistă tentației de a închide figura stimul cu o linie dreaptă.
- Persoanele mai puțin creative tind să tragă concluzii pripite fără a lua în calcul
informațiile în solicitarea de a construi plecând de la o temă grafică originală. Au tentația
de a închide imediat conturul.
Cei 5 factori totalizează câte un punctaj brut, care în funcție de nivelul de școlarizare sau
vârstă este etalat la un etalon în centile.

Cele 13 trăsături ale creativității.

- reprezită indicatori sau factori care sunt evaluați prin prezență sau absență.
1. Expresivitatea emoțională - măsoară abilitatea subiectului de a transmite simțurile și
emoțiile pe cale verbală și nonverbală : titluri, desen, personajele desen.
2. Coerența povestirii - indică abilitatea subiectului de a comunica în mod clar o idee sau
de a spune o poveste, furnizând detalii suficiente.
3. Mișcarea sau acțiuni - prin limbajul personajelor ideea de mișcare.
4. Expresivitatea titlurilor - capacitatea de a exprima în titlurile desenelor ; pe care desenul
nu le-ar putea exprima în absența titlutilor.
5. Sinteza figurilor incomplete - capacitatea de a vedea relații între elemente diferite, este
observabilă când subiectul combină 2 figuri în cadrul unei teme.
6. Sinteza liniilor, cercurilor - se referă la sinteză, însă aplicată seturilor de linii paralele la
activit. 3.

3
7. Vizualizarea neobișnuită - exprimă capacitatea de a vedea lucrurile dintr-o perspectivă
nouă, precum și capacitatea de a vedea lucrurile vechi în moduri diferite.
8. Vizualitate internă - indică faptul ca un subiect să sesizeze dinamica lucrurilor.
9. Extinderea sau ruperea granițelor - exprimă capacitatea de a rămâne deschis în timp, de
a permite salturilor mintale.
10. Umorul- capacitatea de a percepe și reprezenta surpriza, ori incongruența perceptivă și
vizuală.
11. Bogăția imaginilor ;
12. Coloritul imaginilor,
13. Imagini și idei fantastice- folosirea imaginilor fantastice

Administratea testelor Torrance

Indiferent ca este vorba de forma verbală sau figurală testele Torrance se administrează
începând de la 5 la 20 de ani ( nu e o regulă). Testul se poate administra în grup dacă
subiecții sunt clasați. Pentru subiectii 4-10 ani se administrează individual, pentru cei care
nu știu să citească experimentatorul va nota titlul. Timpul pentru TTCT este de 40 de
minute, poate ajunge la 60 de minute cu tot cu întreruperi.
Administrarea în grup impune restricția de a nu fi testați simultan 30 de persoane, iar în
cazul copiilor grupurile trebuie să fie mai mici. Se recomandă să se evite cuvântul test.
Însuși formatul broșurii a fost proiectat astfel încât să faciliteze acomodarea subiectului la
test.
Administrarea testelor de creativitate se realizează urmărind instrumente specifice
conținute în manualul testului, acestea nu trebuie modificate în principiu. Toate testele
Torrance se administrează cu timp impus, fiecare sarcină având timpul ei.

2.4. Procedura

Inițial am aplicat un test de imaginație și creativitate, urmat de un chestionar.

4
Pentru testul de imaginație și creativitate sarcina de lucru este : ,,Mai jos se află 8 figuri.
Sarcina dumneavoastră constă in a găsi ce poate să reprezinte fiecare dintre cele 8 figuri;
imaginați-vă cât mai multe lucruri pe care ar putea să le reprezinte figurile respective. In
căsutele din dreptul fiecărei figuri notați răspunsurile dumneavoastră.

Exemplu: Minge, covrig, inel, soare, ceas, literă. inima unei flori, cerc, balon. figură
geometrică, brätară...

Metoda observaţiei care este frecvent utilizată în şcoală pentru investigare şi

culegere a datelor experimentale. „Această metodă conduce şi la formarea unor calităţi
comportamentale cum ar fi consecvenţa, răbdarea, perseverenţa, perspicacitatea şi
imaginaţia.” Această metodă mi-a oferit posibilitatea cunoaşterii particularităţilor psihice a
elevilor, date despre comportarea acestora în timpul orelor, în pauze, în activităţile
extracurriculare. Observaţia s-a derulat în situaţii cât mai variate, datele obţinute fiind
consemnate fără a atrage atenţia elevilor şi fiind corelate cu cele furnizate de alte metode.
M-am orientat asupra temperamentelor elevilor pentru că pe terenul fiecărui temperament
formarea unui sistem de lucru sau trăsături de caracter se produc diferit.
Chestionarul, altă metodă , aplicat grupului ţintă a constat într-o succesiune de 15
întrebări cu răspunsuri închise „DA”, „NU” folosit pentru a scoate în evidenţă elevii ce se
dovedesc a fi creativi.
Metoda anchetei a fost folosită atât pentru obţinerea unor informaţii de la
elevi, cât şi de la părinţii acestora, referitoare la interesele şi aspiraţiile copiilor, la climatul
familial, condiţiile materiale, regimul zilnic al elevului, starea sănătăţii, pasiuni. Totodată,
am cules date despre motivele pentru care s-au pregătit/nu s-au pregătit pentru lecţii,
preferinţele/repulsia faţă de unele activităţi, posibilităţi de pregătire a temelor. La şedinţele
cu părinţii, dar şi în cadrul consultaţiilor, am oferit părinţilor elevilor informaţii despre
diverse activităţi de învăţare efectuate la clasă, despre obiectivele urmărite la unităţile de
învăţare parcurse, despre modalităţi de îndeplinire a acestora. Am insistat să le ofere
sprijin copiilor la efectuarea temelor pentru acasă. Am prezentat permanent părinţilor
situaţia la învăţătură a elevilor, reflectată în calificativele obţinute la testele de evaluare

5
sau la examinările orale şi am discutat cu aceştia în privinţa adoptării unor măsuri de
sprijin, de recuperare sau, dimpotrivă, de dezvoltare a deprinderilor de muncă intelectuală.
În cercetarea problematicii stimulării creativităţii matematicii am folosit ca metodă
şi testul docimologic. Testele le-am aplicat periodic pe tot parcursul procesului instructiv-
educativ, pentru a determina nivelul de cunoştinţe acumulate, priceperi şi deprinderi
achiziţionate. Acestea au fost concepute în concordanţă cu obiectivele stabilite, cuprinzând
itemi prin care am urmărit înregistrarea şi evaluarea performanţelor şcolare. Rezultatele au
fost interpretate, consemnate şi sistematizate în tabele, diagrame.

2.5. Ipoteza cercetării.

Dacă jocul didactic este folosit ca metodă activ-participativă în activitatea de învăţare a
problemelor de aritmetică, atunci se contribuie la creşterea eficienţei învăţării creative a
matematicii şi prin aceasta la creşterea randamentului şcolar.

2.6. Desfășurarea propriu zisă

În etapa preexperimentală, desfăşurată în perioada 20.09.2020 - 31.10.2020, am aplicat

testul iniţial pentru a constata nivelul de cunoştinţe al elevilor, condiţiile în care aceştia se
pot integra în activitatea care urmează. ( ANEXA 14 )

Etapa experimentală desfăşurată în perioada 01.11.2020 - 31.03.2021 a cuprins

proiectarea, organizarea şi desfăşurarea demersului didactic, introducerea „factorului de
progres”, folosirea metodelor active şi de cooperare, urmărindu-se antrenarea tuturor
elevilor în procesul propriei lor formări.În această etapă am parcurs unităţile de învăţare
prezentate mai jos şi am urmărit atingerea obiectivelor de referinţă:

6
Unitatea Obiective de referinţă Strategii de învăţare Evaluare
de Metode şi Mijloace Forme de
învăţare procedee didactice oganizare
1.Element 2.1. să stabilească poziţii relative ale obiectelor Exerciţiul Planşe Frontal Observar
e în spaţiu Jocul didactice ea
pregătitoa 2.2. să recunoască forme plane, să sorteze si didactic Manualul Individual sistemati
re să clasifice obiecte date Explicaţia Culegere că
sau desene, după criterii diverse Demonstraţ de a activităţii şi
pentru 2.3. să sesizeze asocierea dintre elementele a două Pe grupe comportamentul
ia matematic
înţelegere grupe de obiecte, desene sau numere mai mici ca 30, Conversaţia ă Fişe de ui elevului
a pe baza unor criterii date; Observaţia lucru Examinarea
unor 2.4. să continue modele repetitive reprezentate oral
prin obiecte, desene sau numere mai mici decât 10 ă
concepte Test
ul
matematic
docimolog
e
ic
Portofoliul

7
2.Numere 1.1. să înteleagă sistemul zecimal de formare a Exerciţiul Planşe Frontal Observar
numerelor (din zeci si unităţi), utilizând Jocul didactice ea
le Individu
obiecte pentru justificări didactic Manualul sistemati
naturale 1.2. să scrie, să citească, să compare şi să Explicaţia Culegere al Pe că
ordoneze numerele naturale de la 0 la 100 Demonstraţ de a activităţii şi
de la 0 la grupe
2.3. să sesizeze asocierea dintreelementele a ia matematică comportamentul
10 două grupe de obiecte, desene sau numere mai Conversaţia Fişe de ui elevului
mici ca 30, pe baza unor criterii date; Observaţia lucru Examinarea
2.4. să continue modele repetitive reprezentate Jetoane oral
prin obiecte, desene sau numere mai mici decât 10 Numărătoa ă
re Test
Beţişoare ul
docimologic

8
3.Adunar 1.1. să înteleagă sistemul zecimal de formare a Exerciţiul Planşe Frontal Observar
numerelor (din zeci si unitati), utilizând Jocul Didacti
ea şi Individu ea
obiecte pentru justificari didactic ce
scăderea 1.3. să efectueze operatii de adunare şi de scădere: Explicaţia al Pe sistemati
- în concentrul 0-30, fara trecere peste ordin Demonstraţ Manualul
numerelo grupe că
2.3. să sesizeze asocierea dintre elementele a doua ia
r naturale grupe de obiecte, desene sau numere mai mici ca 30, Conversaţia Culegere a activităţii şi
pe baza unor criterii date; Problematizar de comportamentul
de la 0 la
2.6. să rezolve probleme care presupun o ea matemati
10 singura operatie dintre cele învatate; Algoritmizare că ui elevului
2.7. să formuleze oral exercitii şi probleme cu a Învăţarea Examinarea
numere de la 0 la 30; prin Fişe de
3.1. să verbalizeze modalitatile de calcul folosite în descoperire oral
rezolvarea unor probleme practice si de calcul; lucru ă
4.1. să manifeste o atitudine pozitivă
şi disponibilitate faţă de utilizarea Laptop Test
numerelor ul
Prezentări
Power docimologic
Point

Video
proiect
or
4.Adunare 1 Exerciţiul Planşe Frontal Observar
. Jocul Didactice ea
a şi Individu
1 didactic Manualul sistemati
scăderea 1 Culegere al Pe
Explicaţia că
. de
numerelor Demonstraţ grupe a activităţii şi
3 matematic
naturale 2 ia ă Fişe de comportamentul
. Conversaţia lucru ui elevului
de la 0 la
30, fără 3 Problematizar Laptop Examinarea
2 ea Prezentări oral
trecere
. Algoritmizare Power ă
peste 6 Point
a Învăţarea Test
2 Video
ordin prin ul
. proiector
7 descoperire docimologic
3
.
1
4
.
1
 Pentru fiecare unitate în parte am aplicat teste de evaluare continuă.( Anexele 15,
16, 17, 18 ) Pe baza rezultatelor obţinute am adoptat decizii adecvate de organizare a unor
activităţi diferenţiate, atât cu elevii ce dovedesc un randament crescut la învăţătură, cât şi cu
elevii ce manifestă carenţe în stăpânirea cunoştinţelor.
Etapa finală am desfăşurat-o în perioada 23.04.2021 - 18.05.2021 când am aplicat
un test final pentru a determina măsura în care elevii au progresat.( Anexa 19 )

2.7.Analiza şi interpretarea rezultatelor

Evaluarea iniţială am efectuat-o la începutul programului de instruire, respectiv la

începutul anului şcolar 2020 / 2021 (perioada 20.09.2020 - 31.10.2020) în urma caruia am
urmărit nivelul de pregătire al elevilor, în acel moment, condiţiile în care aceştia s-au putut
integra în activitatea ce a urmat, îndeplinind astfel o funcţie pedagogică prioritar predictivă.
Examinările orale şi proba scrisă de evaluare au vizat verificarea gradului în care elevii
stăpânesc cunoştinţele de matematică accumulate în perioada preşcolară necesare activităţii
didactice viitoare.

Obiectivele evaluate în cadrul testului predictiv au fost următoarele:

- să identifice figurile geometrice;
- să folosească corespunzător creioanele colorate;
- să stăpânească noţiunile de orientare spaţială;
- să completeze şiruri date cu numere lipsă;
- să numere descrescător în şirul dat;
- să asocieze corespuzător;
- să respecte regula precizată.
În urma administrării testului iniţial şi analizei acestuia s-au înregistrat următoarele
rezultate:

11
N Numele şi prenumele Item Calificativ test
r. elevului
c 1 2 3 4 5
r
t.
1 B.D. S I B I I SUFICIENT
2 C.D. S I I I B SUFICIENT
3 C.A. S B FB F F BINE
B B
4 C.V. S FB FB B F BINE
B
5 G.P. S S S S S SUFICIENT
6 I.S. B B FB F B BINE
B
7 I.A. B FB FB F F FOARTE BINE
B B
8 L.L. S FB FB B B BINE
9 M.A. F FB FB F F FOARTE BINE
B B B
10 N.L. F FB FB F F FOARTE BINE
B B B
11 T.P. B I FB F F BINE
B B
Tabel nr. 1 Calificativele obţinute la testul iniţial

Calificati Nr. Procente

v elevi
I 0 0%
S 3 27.27%
B 5 45.45%
FB 3 27.27%
 - 2 elevi au rezolvat corect itemul 1, 3 elevi au rezolvat două cerinţe din item, iar 6
elevi au întâmpinat dificultăţi în rezolvarea demonstând că nu stăpânesc cunoştinţele despre
figuri geometrice;
- 5 elevi au rezolvat corect itemul 2, referitor la orientarea spaţială, 2 elvi au
identificat propoziţia corespunzătoare cerinţei, însă pe lângă aceasta au mai colorat încă un
pătrat pentru o propoziţie adevărată, dar care nu făcea referire la cerinţă, un elev a rezolvat
itemul, cu sprijin, 3 elevi nerezolvându-l, ceea ce înseamnă că marea majoritate stăpânesc
cunoştinţe de orientare spaţială;
- 8 elevi au rezolvat corect itemul 3, ce făcea referire la numerele naturale de la 0 la 10
şi la operaţiile matematice, 1 elev rezolvând 2 cerinţe, 1 o cerinţă, 1 nicio cerinţă de unde am
tras concluzia că elevii stăpânesc cunoştinţele despre numeraţie;
- 6 elevi au rezolvat corect itemul 4, referitor la corespondenţă, notarea perechilor, 2
elevi-2 cerinţe, 1 elev- o cerinţă, 2 elevi nici una;
- 6 elevi au rezolvat corect itemul 5, referitor la respectarea regulii în în colorare, 3
elevi au colorat nerespectând în totalitate regula, desenând câte 2 porţiuni de cochilie, 1 elev a
folosit mai mult de 3 creioane colorate, 1 elev a folosit o singură culoare.
Aceste informaţii mi-au fost de un real folos, m-au ajutat să-mi proiectez
activitatea următoare ţinând cont de dificultăţile întâmpinate de fiecare elev în parte.
Rezultatele testelor aplicate în etapa experimentală sunt prezentate după cum

urmează:
Test unitatea 1 „ Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptelor
matematice”(Anexa15)
 N Numele Ite Calificativ test
r. m
c şi 1 2 3 4 5
r prenume
t. le
elevului
1 B.D. S I S S I SUFICIENT
2 C.D. S S S I B SUFICIENT
3 C.A. FB B F F FB FOARTE BINE
B B
4 C.V. FB F F B FB FOARTE BINE
B B
5 G.P. S S S B S SUFICIENT
6 I.S. FB B F F B BINE
B B
7 I.A. FB F F F FB FOARTE BINE
B B B
8 L.L. S F F F B BINE
B B B
9 M.A. FB F F F FB FOARTE BINE
B B B
10 N.L. FB F F F FB FOARTE BINE
B B B
11 T.P. B F F F FB FOARTE BINE
B B B

Tabel nr. 2 Calificativele obţinute la testul formativ 1

Calificat Nr. Procent

iv elevi e
I 0 0
%
S 3 27.27
%
B 2 18.18
%

Din rezultatele obţinute se observă că 2 elevi nu au reuşit să rezolve itemii 2, 4 şi 5

care se refereau la orientarea spaţială, poziţia obiectelor unele faţă altele precum şi gruparea
obiectelor după criterii date.
 La această probă 6 elevi au obţinut punctaj maxim, 2 calificativul Bine, iar 3
calificativul Suficient. Prin aplicarea acestui test am urmărit măsura în care elevii au reuşit să-
şi aprofundeze cunoştinţele acumulate în perioada preşcolară, precum şi în primele săptămâni
din perioada şcolară. Am constatat că majoritatea elevilor stăpânesc cunoştinţele elementare
pentru înţelegerea conceptelor matematice.
Test unitatea 2: Numerele naturale de la 0 la 10 ( Anexa 16)
Obiectivele urmărite în test au vizat:
- Compunerea şi descompunerea numerelor 0-10;
- Completarea cu cifrele corespunzătoare;
- Notarea vecinilor numerelor date;
- Identificarea numerelor pare şi impare;
- Ordonarea numerelor din şirul dat.

N Numele Item Calificativ test

r.
c şi 1 2 3 4 5
r prenume
t. le
elevului
1 B.D. S I S S I SUFICIENT
2 C.D. S S I I I INSUFICIENT
3 C.A. F B F F FB FOARTE BINE
B B B
C.V. F F F B FB FOARTE BINE
B B B
5 G.P. I B I I I INSUFICIENT
6 I.S. S F S S B SUFICIENT
B
7 I.A. F F F F FB FOARTE BINE
B B B B
8 L.L. S I S F FB BINE
B
9 M.A. F F F F FB FOARTE BINE
B B B B
1 N.L. F F F F FB FOARTE BINE
0 B B B B
1 T.P. F F F F FB FOARTE BINE
1 B B B B
Tabel nr. 3 Calificativele obţinute la testul formativ 2

Calificat Nr. Procent

iv ele e
vi
I 2 18.18%
S 2 18.18%
B 1 9.09%
FB 6 54.54%
 Analizând rezultatele obţinute la acest test am constat că au existat elevi care au
întâmpinat dificultăţi în realizarea acestuia, 2 elevi obţinând calificativul Insuficient. Această
situaţie a condus la desfăşurarea unor activităţi remediale pe baza unor planuri de intervenţie
personalizate. Astfel au fost realizate fişe de lucru, care în cazul elevului C.D.
au constat în sarcini ce au vizat precizarea vecinilor numerelor date, numerele pare şi impare
şi ordonarea numerelor 0- 10, dar şi numere alese aleatoriu din acest concentru. Pentru elevul
G.P., pe lângă cele precizate mai sus, am administrat şi exerciţii ce au vizat compunerea şi
descompunerea numerelor.
Test unitatea 3: Adunarea şi scăderea numerelor 0-10 ( Anexa 17 )
Obiective vizate:
- Să efectueze adunări şi scăderi in concentru 0 – 10;
- Să completeze cu numărul necunoscut relaţiile;
- Să stabilească operaţiile posibile între numerele date;
- Să transpună în expresii matematice desenele date.

N Numele şi Item Calificativ test

r. prenumel
c e 1 2 3 4 5 6
r elevului
t.
1 B.D. S S S S I I SUFICIENT
2 C.D. S S S S I I SUFICIENT
3 C.A. F B F F F B FOARTE BINE
B B B B
4 C.V. F F F F B F FOARTE BINE
B B B B B
5 G.P. S S S S I I SUFICIENT
6 I.S. F B B F B S BINE
B B
7 I.A. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
8 L.L. F B F F B B BINE
B B B
9 M.A. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
1 N.L. F F F F F F FOARTE BINE
0 B B B B B B
1 T.P. F F F F F B FOARTE BINE
1 B B B B B

Tabel nr. 4 Calificativele obţinute la testul formativ 3

Calificat Nr. Procen

iv elev te
i
I 0 0%
S 3 27%
B 2 18%
FB 6 55%
 În urma administrării acestui test 6 elevi au obţinut punctaj maxim, 2 elevi
calificativul Bine, 3 elevi- Suficient şi nici un elev Insuficient ceea ce îmi demonstrează că
elevii şi-au însuşit algoritmul de efectuare a sumei şi diferenţei. Totuşi pentru 3 dintre elevi,
B.D., C.D., G.P., itemii 5 şi 6 ce au constat în scrierea exerciţiilor de adunare şi scădere după
numerele date, respectiv de transpunere în operaţii matematice după desene au rididat
probleme, aceştia nereuşind rezolvarea lor. Cu aceştia am lucrat diferenţiat, elaborând fişe de
lucru ce au conţinut sarcini atât pentru depăşirea dificultăţilor întâmpinate, dar şi exerciţii de
adunare şi scădere având în vedere faptul că rezultatele obţinute la itemii ce au vizat direct
aceste operaţii calificativele lor au fost Suficient.

Test unitatea 4: Adunarea şi scăderea numerelor 0-30 ( Anexa 18 )

Obiective vizate:
- Să efectueze adunări şi scăderi în concentrul 0 – 30;
- Să stabilească valoarea de adevăr a propoziţiilor;
- Să completeze cu operaţiile matematice potrivite;
- Să completeze cu numărul necunoscut relaţiile;
- Să rezolve problemele.

N Numele Item Calificativ test

r. şi 1 2 3 4 5 6
c prenume
r le
t. elevului
1 B.D. B S S S S I SUFICIENT
2 C.D. S S S S S I SUFICIENT
3 C.A. F F B F F S BINE
B B B B
4 C.V. F I F F F S BINE
B B B B
5 G.P. B S S S S I SUFICIENT
6 I.S. B S S S F S SUFICIENT
B
7 I.A. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
8 L.L. F B B F B B BINE
B B
9 M.A. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
1 N.L. F F F F F F FOARTE BINE
0 B B B B B B
1 T.P. F F F F F F FOARTE BINE
1 B B B B B B

Tabel nr 5 Calificativele obţinute la testul formativ 4

 Calificati Nr. Proce
v elevi n
te
I 0 0%
S 4 37%
B 3 26%
FB 4 37%

Testul administrat nu a ridicat mari probleme comparativ cu testul 3 care viza tot
operaţiile de adunare şi scădere şi atingerea aceloraşi obiective, însă se constată o mică
scădere a rezutatelor având în vedere concentrul în care s-a lucrat. Trei elevi nu au reuşit să
rezolve problema de la itemul 6 care impunea ambele operaţii, 3 elevi au folosit decât o
operaţie, un elev a folosit corect operaţiile , dar a greşit calculul matematic.

Am reprezentat grafic, comparativ, datele din tabelele centralizatoare ale testului

de evaluare iniţială şi testul 1 formativ, precum şi cele 3 teste formative aplicate în cadrul
unităţilor de învăţare parcurse în etapa experimentală.

Din analiza grafică a testului iniţial şi testul formativ 1 se constată un progres

înregistrat de elevi în ceea ce priveşte noţiunile despre elementele pregătitoare pentru
înţelegerea conceptelor matematice.
 Din analiza grafică a testelor formative 2,3,4 se constată un uşor progres înregistrat
de elevi la testul formativ 4. Din constatările făcute la acest test mi-am fixat obiectivele ce
urmăresc să le ating la testul din etapa finală pentru a determina progresul/regresul elevilor.

Testul din etapa finală a fost aplicat unităţii „Adunarea şi scăderea numerelor
naturale de la 30 la 100” .( Anexa 19 ) „Testul de evluare finală se administrează după
susţinerea probelor prin care institutorul verifică dacă toţi elevii au atins nivelul minimal al
standardelor curriculare. Aplicarea testului este precedată de recapitularea şi sistematizarea
cunoştinţelor şi tehnicilor dobândite de elevi.” Obiectivele evaluate în cadrul testului final au
fost următoarele:

- Să rezolve operaţiile de adunare şi scădere fără trecere peste ordin;

- Să determine numărul necunoscut;
- Să stabilească valoarea de adevăr a propoziţiilor;
- Să rezolve probleme clasice şi după exerciţiu dat.
Rezultatele obţinute de elevi au fost următoarele:

N Numeleşi Item Calificativ test

r. prenumele
1 2 3 4 5 6
c elevului
 r
t.
1 B.D. B B S B S S SUFICIENT
2 C.D. B B B B S S BINE
3 C.A. F F B F F B FOARTE BINE
B B B B
4 C.V. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
5 G.P. B S S S S S SUFICIENT
6 I.S. B B B F F S BINE
B B
7 I.A. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
8 L.L. F F F F B B FOARTE BINE
B B B B
9 M.A. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
10 N.L. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B
11 T.P. F F F F F F FOARTE BINE
B B B B B B

Tabel nr. 6 Calificativele obţinute la testul final

Calificat Nr. Procente

iv elev
i
I 0 0
%
S 2 18%
B 2 18%

Rezultatele testului administrat au fost mai mult decât satisfăcătoare, 7 elevi

obţinând calificativ Foarte bine, 2 elevi- Bine, 2 elevi- Suficient. Având în vedere faptul că
nu a existat item la care elevii să obţină calificativul Insuficient se poate concluziona că elevii
clasei I şi-au însuşit algoritmul de efectuare a sumei şi diferenţei, au capacitatea de a rezolva şi
de a compune probleme de matematică în mod creativ, iar varietatea metodelor şi procedeelor
utilizate contribuie la dezvoltarea creativităţii lor.
Pentru a determina modul în care elevii au înregistrat un progres în însuşirea
cunoştinţelor în mod conştient şi temeinic am comparat, centralizat şi reprezentat grafic
rezultatele testului final şi cele ale testului formativ 4, care au avut itemi asemănători, au vizat
acelaşi tip de unitate de învăţare, cu deosebirea concentrului în care aceştia s-au aplicat.
N Nume, Calificativ Calificat
r. prenu test formativ iv test
c me 4 final
r elev
t.
1 B.D. SUFICIENT SUFICIENT
2 C.D. SUFICIENT BINE
3 C.A. BINE FOARTE BINE
4 C.V. BINE FOARTE BINE
5 G.P. SUFICIENT SUFICIENT
6 I.S. SUFICIENT BINE
7 I.A. FOARTE BINE FOARTE BINE
8 L.L. BINE FOARTE BINE
9 M.A. FOARTE BINE FOARTE BINE
10 N.L. FOARTE BINE FOARTE BINE
11 T.P. FOARTE BINE FOARTE BINE

Tabel nr. 7 Calificativele obţinute la testul formativ 4 şi testul final

Calificati Nr. elevi

v Test Test
formativ final
4
I 0 0
S 4 2
B 3 2
F 4 7

Comparate, rezultatele obţinute la testul formativ 4 şi cel final, au demonstrat că

pe parcursul etapelor desfăşurate în cercetare, prin aplicarea sistematică a metodelor active şi a
instruirii diferenţiate în cadrul lecţiilor, progresul înregistrat de elevi a fost atât calitativ cât şi
cantitativ, ceea ce demonstrează că jocul didactic, folosit ca metodă activ- participativă în
activitatea de învăţare a problemelor de aritmetică contribuie la creşterea eficienţei învăţării
creative a matematicii şi prin aceasta la creşterea randamentului şcolar.
 Concluzii

Învăţământul primar constituie prima treaptă pe care copiii păşesc spre împlinirea
lor ca oameni. Ţinând seama de dezvoltarea fizică a copiilor din ciclul primar, trebuie folosite
cele mai potrivite activităţi care să-i ajute pe copii la adaptarea cu regimul şcolar. Jocul, ca
activitate didactică are un rol deosebit în realizarea acestor sarcini. De aceea, consider că jocul
nu trebuie să lipsească din activitatea şcolară. Un joc bine organizat şi pregătit constituie un
mijloc de cunoaştere şi familiarizare a elevului cu viaţa înconjurătoare.

Jocul este un mijloc de educaţie, în care se formează deprinderi de muncă

independentă, cultivarea creativităţii elevilor prin îndrăzneală, isteţime, spirit novator,
flexibilitatea gândirii, antrenând toţi elevii, acţionând favorabil asupra copiilor cu rezultate
slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând încredere în forţele proprii. Un rol
important în acest sens îl are măiestria învăţătorului de a îndemna copiii să înveţe din proprie
iniţiativă, să caute legături noi între date, să emită idei şi să perfecţioneze ideile altora, să facă
propuneri originale, să-şi imagineze şi să găsească soluţii problemelor întâlnite, toate acestea
însemnând încurajarea gândirii creative.

În lucrarea elaborată am urmărit să nu fiu doar persoana care transmite informaţii,

ci un bun organizator al unor activităţi variate de învăţare, să stimulez colaborarea, interesul şi
motivaţia pentru aplicarea matematicii în contexte variate , să adaptez metodele de predare-
învăţare- evaluare pentru fiecare conţinut, pentru fiecare formă de organizare şi, mai cu
seamă, să folosesc jocul didactic ca principală metodă plăcută, stimulatoare care să antreneze
toţi elevii clasei în mod creativ. Jocul didactic oferă cadrul propice pentru învăţarea activă,
participativă stimulând iniţiativitatea şi creativitatea elevului.

În fiecare lecţie de matematică am introdus, cel puţin, câte un joc didactic,

conceput în corelaţie cu obiectivele urmărite în lecţia respectivă. Rezolvarea exerciţiilor şi
problemelor prin joc a determinat posibilitatea unui contact permanent cu elevii şi al unui
control al gândirii şi a ritmului de activitate matematică. Varietatea exerciţiilor şi problemelor
rezolvate au solicitat în mare măsură gândirea elevilor.
Rezultatele obţinute la evaluări şi aprecierile pozitive i-au motivat pe elevi,
motivaţia având rol stimulativ şi de concentrare în timpul lecţiei pentru unii dintre elevii
timizi, sau cu rezultate mai slabe la învăţătură, antrenându-i în mod favorabil.

În urma studiului experimental am constatat că o condiţie necesară pentru cel ce

învaţă matematica, în special în învătarea rezolvării exerciţiilor şi problemelor de
creativitate, gândirea trebuie lăsată liber, să cerceteze chiar dacă uneori întâmpină obstacole,
unele poate fără şansa de a le depăşi. Testele administrate mi-au oferit şansa de a stabili
măsura în care elevii şi-au însuşit cunoştinţele predate, le-au consolidat şi aprofundat.

Rezultatele obţinute de elevi atât în teste, căt şi în timpul orelor de predare-

însuşire de cunoştinţe, au confirmat ipoteza lucrării. Astfel, am constatat că jocul didactic,
folosit ca metodă activ- participativă contribuie la creşterea învăţării creative şi prin aceasta la
creşterea randamentului şcolar.

În concluzie , pot afirma cu certitudine că îmbinând cu tact şi pricepere metodele

şi procedeele didactice, punând suflet şi pasiune în munca cu elevii se poate ajunge la
randamentul dorit, pregătind elevii pentru activitatea socială.
 Anexe

Anexa 1

„ Construiţi! ”
Scopul jocului:

- Recunoaşterea figurilor geometrice;

-Formarea deprinderii de a construi;
-Dezvoltarea imaginaţiei creatoare;
Sarcina didactică: construirea unei căsuţe cu ajutorul figurilor geometrice.

Materiale didactice: figuri geometrice confecţionate din carton, cretă colorată.

Regula jocului: se cere elevilor să scoată din trusă un pătrat mare, un dreptunghi
mic, două cercuri, două triunghiuri.

„Pătrăţelul buclucaş”
Scopul jocului: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris.

Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare în limitele 0-10, pentru obţinerea
unei anumite constante.
Material didactic: fişe de lucru în care sunt desenate trei pătrate a câte nouă căsuţe.

Regula jocului: pătrăţelele vor fi completate cu numere între 0-10. Se completează

mai întâi pe diagonală, după care se vor căuta numere pentru căsuţele libere. Suma numerelor
trebuie să fie 9, pe verticală, pe orizontală, cât şi pe diagonală.
 Anexa 2

Zece Negri Mititei

Zece negri mititei au mâncat ouă

Unul s-a intoxicat şi-au rămas doar nouă.
Nouă negri mititei au plecat la-not
Unul s-a-necat pe loc şi-au rămas doar opt.
Opt negri mititei au mâncat castane coapte
Unul s-a fript tare rău şi-au rămas doar şapte.
Şapte negri mititei construiau la case
Unul şi-a rupt un picior şi-au ramas doar şase.
Şase negri mititei încălţau opinci
Unul a alunecat şi-au rămas doar cinci.

Cinci negri mititei au plecat la teatru

Unul a jucat cam prost şi-au rămas doar patru.
Patru negri mititei au mâncat ardei
Pe unul l-a pişcat cam tare şi-au rămas doar trei.
Trei negri mititei au fost la război
Unul a fost împuşcat şi-au rămas doar doi.
Doi negri mititei au tras cu tunul
Unul a murit din ei şi-a rămas doar unul.

Desfăşurarea jocului:
Copiii cântă şi fac mişcările adecvate textului, folosind degetele.
Anexa 3

„ Completează şirul ”

Scopul jocului: dezvoltarea gândirii logice;

Sarcina didactică: Completarea şirurilor cu numerele lipsă

a) 2, 4, 6, , , _, _ .
b) 13, 16, 19 , , ,_ , .
c) 45, 40, 35, , ,_ , .

„Caută vecinii”

Scopul jocului : consolidarea deprinderilor de comparare a unor numere.

Sarcina didactică : să găsească numărul mai mare sau mai mic cu o unitate decât
numărul dat.

a) 7 b) 36 38 c) 40 ___

60 89 91 71 _

„Găseşte ordinea”

Scopul jocului : consolidarea deprinderilor de ordonare a numerelor

Sarcina didactică: să ordoneze crescător, respectiv descrescător numerele din

interior, respectiv exterior.
 2 27
9
25 30 28
23
30
24 21
20 26 22
 Anexa 4

„ Cât fac ? ”

Pentru elevi mai puţin dotaţi:

 3 ori 3 şi cu 3 şi cu 2 legat de 3 ;

 6 ori 6 şi cu 6 şi cu 2 legat de 6.

 Adrian are pe birou 16 creioane albastre şi 3 creioane roşii. Câte creioane are
Adrian?

 Compune o problemă după exerciţiul: „5 + 7”

Pentru elevi dotaţi:

 9 ori 4 şi cu 44 şi cu 3 legat de 4;

 6 ori 6 şi cu 46 minus 36 şi cu 3 legat de 6.

Clasa I

 64 şi cu unul şi cu altul, şi cu 2 legat de 4 şi încă 1 şi încă 4, cât fac?

 Adrian are pe birou 16 creioane albastre şi cu 3 creioane roşii mai puţin. Câte
creioane are Adrian?

 Compune o problemă după exerciţiul: „ 15 + (15 + 3)”

Anexa 5

„ Racheta isteţilor ”

Scopul jocului : - dezvoltarea deprinderii de calcul rapid şi corect;

- însuşirea ordinii operaţiilor ;

- dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului competitiv.

Sarcina didactică: rezolvarea corectă a exerciţiilor de adunare, scădere,

înmulţire, împărţire.

Regula jocului: elevii vor rezolva calculele din treapta întâi. Dacă
rezolvă corect devine „ pilot de elicoptere”.

Compune o
problemă:

5x8+7x5=

( 158 + 28 ) : 6 + 794-
- 293 =

76 -72 : 4 – 4 : 4 + 5 x 0 =

275 : 5 =

75 x 23 =

86
683 – 297 =
Anexa 6

Scopul jocului: formare de mulţimi după formă, culoare, mărime.

„ Separă numai dreptunghiurile.”

„ Lipiţi pe spaţiul conturat numai figuri de aceeaşi formă.”

87
„ Colorează numai interiorul pătratelor.”

88
Anexa 7

Jocul: „Joc cu beţişoare”

Scopul: fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice, dezvoltarea atenţiei.

Material didactic: 20 de beţişoare pentru fiecare elev.

Desfăşurarea jocului: Copiii au în faţă 20 de beţişoare. La îndemnul învăţătorului, toţi

elevii trebuie să combine beţişoarele în aşa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de
ei, de exemplu: pătrate, dreptunghiuri, triunghiuri. Câştigă cel care a terminat primul,
executând corect figurile.

Jocul: „Jocul figurilor geometrice”

Scop: formarea deprinderii de a asambla figuri geometrice .

Sarcina didactică: asamblarea diferitelor fragmente de forme geometrice pentru a

obţine diferite figuri geometrice ( pătrat, dreptunghi, ş.a. )

Desfăşurarea jocului: Se împart elevilor fragmente de forme geometrice

cărora trebuie să le găsească locul corespunzător astfel încât să obţină diferite figuri
geometrice ( pătrat, dreptunghi, ş.a. )
Anexa 8

1. „ Ce operaţii lipsesc?”
„Scrieţi în pătrăţel unul din semnele operaţiilor de adunare şi scădere, astfel încât să
fie adevărate relaţiile”:

2. „ Ce semne lipsesc?”
„Completează cu unul din semnele de relaţie (<; >; = ) astfel încât să fie relaţiile
adevărate :

3. Răspundeţi rapid: ( exemple pentru diverse clase )

 Pune un 10
La 15
Eu tac, iar tu spune cât fac?
Şi 50
La 20.
 Măreşte cu 6 suma numerelor 10 şi 8.
 Cum se numesc numerele pe care le adunăm?
 Află sfertul numărului 16.
 Cu cât este mai mic 6 decât 66?
 Care este cel mai mare număr format din două cifre identice?
 42 este număr par. Adevărat sau fals?
 Ce fracţie reprezintă o zi dintr-un an? Dar un deceniu dintr-un secol?
 Măreşte numărul 6 de 7 ori.
 Micşorează numărul 84 de 2 ori.
 2+2x2=
Anexa 9

 „ Iese vulpea din pădure

Şi se duce-n sat să fure
5 găini si-o rată grasă
Cu câte se-ntoarce acasă?”31

Sub straşina casei mele

Stau în cuib 5 rândunele.
Vin în vizită la ele
Încă 9 rândunele.
Câte-n cuib s-au adunat Şi
s-au pus acum pe sfat?

Patru pitici în sănioară

De pe deal ca vântul zboară,
Când ajung jos râzând
Doi în sanie mai sunt.
Ia ghiciţi câţi în zăpadă
Au căzut pe drum grămadă?

 Un cioban are 12 oi. În afară de 9 îi mor toate. Câte oi îi mai rămân ciobanului?

 Patru gâşte pe cărare.

Câte aripi sunt sub soare?
Dar picioare?

31
Peneş, Marcela. - Sărbătoarea abecedarului , Ed. Carminis, Bucureşti,1991

Anexa 10
  „Găs erele”
eşte „ Scrierea şi citirea numerelor ce se pot forma cu un număr de cifre date” Sarcina
num
didactică: să scrie, apoi să citească toate numerele de trei cifre ce se

pot forma folosind cifrele 2, 5, 1 şi apoi cu 8, 0, 3 fără a se repeta cifrele în număr.

 „ Semnele rătăcite”
„ Completarea semnelor care lipsesc”

Sarcina didactică: să completeze căsuţele cu semnele corespunzătoare, astfel relaţia

să fie adevărată.( se pot folosi şi paranteze )
5 5 5 5=3
5 5 5 5=5

 „ Atenţie la semnificaţie ”
Găseşte pentru fiecare cerinţă din coloana A, numărul corespunzător din
coloana B.

Cel mai mic numă scris cu două cifre identice 99

Cel mai mare număr par de două cifre 11
Cel mai mare număr impar mai mic decât 50 97
Numărul care are cifra zecilor cea mai mare cifră impară şi 52
cifra unităţilor cu 2 mai mică decât cifra zecilor 49
98
 „ Găseşte numărul necunoscut ”

X + 9 = 17

56 = 20 + X

( 12 + 25 ) - X = 19

68 – 45 = 84 – X
Anexa 11

„ Ştafeta întrebărilor”

Scopul: formarea deprinderii de a opera cu tehnicile de calcul învăţate.

Sarcina didactică : Fiecare elev primeşte câte un bileţel pe care este scrisă o cerinţă .
Spre rezolvare elevul trebuie să emită o judecată logică şi un răspuns simplu. Primul elev
citeşte sarcina de pe biletul primit şi numeşte un coleg să răspundă. Acesta dă răspunsul la
întrebare şi adresează întrebarea scrisă pe biletul lui către un alt coleg. Cel care nu ştie să
răspundă la o întrebare va fi penalizat sau eliminat din joc.

„ Ce se poate întreba?”

Scopul: exersarea gândirii creatoare.

Sarcina didactică: să formuleze cât mai multe întrebări posibile pentru

problema propusă.

„ În grădiniţă, Maria are 28 de lalele galbene. Ea mai plantează 11 lalele roşii. Ce

se poate afla? Se pot formula întrebările:
 Câte lalele are Maria?
 Cu câte lalele galbene are mai multe Maria decât roşii?
 Cu fel de lalele sunt mai puţine şi cu câte?
„ Găseşte soluţia!”

Scopul: dezvoltarea capacităţii de calcul oral şi scris.

Sarcina didactică: compunerea de exerciţii având un rezultat dat, folosind

numere în limitele 0-100 şi operaţiile învăţate.

a + b = 36 ( clasa I)
a – b = 36 ( clasa I, a II-a) a
X b = 36 ( clasa a III-a)
Pentrul rezultatul 36 să compună exerciţiu folosind toate operaţiile ( clasa a IV-a ).
Anexa 12

 " REBUS MATEMATIC”- dezlegând corect se obţine pe verticala marcată una

dintre operaţiile matematice

1 D E Î M P Ă R Ţ I T
.
M I C

Ş A P T E
3.

4. Î M P Ă R Ţ I R E
6. 5 Z E R O
.
Î M P Ă R Ţ I T O R

7 C I N C I
.
M A R E

Ş A S E

C Â T

1) Numărul care se împarte se numeşte ...

2) Într-o împărţire cu rest, restul trebuie să fie mai ... decât împărţitorul.
3) Restul împărţirii numerelor15 şi 8 este ...
4) A afla un număr „de atâtea ori mai mic” decât un alt număr înseamnă a efectua o
operaţie de ...
5) Într-o împărţire exactă, restul este ...
6) Numărul la care se împarte se numeşte ...
7) Câtul numerelor 35 şi 7 este ...
8) Câtul numerelor 40 şi 5 este mai ... decât câtul numerelor 27 şi 9.
9) În exerciţiul 48 : 6 = 8, împărţitorul este .
10) Rezultatul operaţiei de împărţire se numeşte ...
  „ REBUS MATEMATIC”( clasa I ) – pe verticala marcată se obţine „Adunare”

1. Numere fără soţ sau….

2. Rezultatul scăderii

3.Rezultatul adunării…

4. Prima cifră impară…

5.Număr cu soţ sau …

6.Numerele care se adună se numesc…..

7. Rezultatul scăderii se numeşte diferenţă sau …

1. I M P A R E

2. D E S C Ă Z U T

3. S U M Ă

4. U N U

6. 5 P A R
.
T E R M E N I

7 R E S T
.
Anexa 13

 „CALCUL RAPID” (cls. a lll-a)

Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris
Sarcina didactică: să efectueze exerciţii aplicând Proprietăţile adunării.

Clasa se împarte în două echipe. Jocul se desfăşoară în două etape:

a) În prima etapă se formează două echipe şi apoi se prezintă exerciţiul; A

= 73+14+27+66+70.

Se cere aflarea numărului în 20 secunde. Echipa care va afla rezultatul corect, în timp de 20
secunde, va fi declarată câştigătoare.

b) Echipa câştigătoare va propune spre rezolvare o problemă, echipei care a pierdut în

prima etapă. Problema trebuie să se refere la operaţii aritmetice învăţate.

Exemplu de problemă:

- Care este suma cifrelor care compun numărul 1008?

- Foloseşte semnele aritmetice învăţate, pentru a rezolva exerciţul:

6….3…9 = 2

La sfârşit se face evaluarea câştigând echipa sau elevul care acumulează cele mai multe puncte.

 „ Cine este?”

Scopul: dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice.

Sarcina didactică: efectuarea calculelor matematice şi determinarea necunoscutei.

Trei ori trei ori patru şi cu „ a” fac 54.

Vreţi voi ca să dati atacul
Să-l aflati pe „ a” săracul?
 Anexa 14

Numele si prenumele elevului: Data

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Anul şcolar 2020-2021
Disciplina Matematică
Clasa I

1. În tabelul următor sunt mai multe forme geometrice.

Colorează:
- triunghiurile cu
roşu;

- cu galben
figurile fără colţuri;
- pătratele cu
verde.
Scrie în coroana
copacului câte dreptunghiuri
vezi.

2. Victor culege mere pentru bunica sa. Colorează cu verde pătrăţelul din
dreptul propoziţiilor cu care eşti de acord:

Băiatul apucă mărul cu mâna dreaptă.

Coşul se află desenat în stânga
În copac sunt mai multe mere decât în coş.
3. Miri îţi zâmbeşte şi te provoacă!
a) Colorează cu verde al şaptelea cerculeţ al miriapodului.
b) Scrie cifrele lipsă din sir, în cerculeţele goale.
c) Scrie, pe spaţiul punctat, câte cerculeţe rămân, dacă Miri pierde ultimele două
cerculeţe.……

4. Priveşte imaginile de mai jos.

a) Uneşte, cu câte o linie dreaptă, fiecare veveriţă cu câte o ghindă.

b) Scrie, pe spaţiul punctat, câte perechi ai obţinut. ……
c) Încercuieşte imaginea care nu are pereche.

5. Colorează cochilia melcului folosind trei culori pe care le vei repeta în ordinea iniţială .
Descriptori de performanţă

ITEM FB B S
1. Colorează corespunzător Colorează corespunzător Colorează,
toate figurile geometrice şi jumătate dintre figurile cu
identifică numărul de geometrice şi identifică sprijin,
dreptunghiuri. numărul de
dreptunghiuri. figurile geometrice,
identificând

parţial numărul
de
dreptunghiuri.
2. Identifică corect Identifică şi Identifică cu sprijin
şi colorează şi colorează pătratul.
colorează pătratul. pătratul.
3. Rezolvă corect toate Rezolvă corect 2 cerinţe. Rezolvă corect
3 o
cerinţele. cerinţă.
4. Răspunde corect la toate 3 Rezolvă corect 2 cerinţe. Rezolvă corect
cerinţele. o
cerinţă.
5. Colorează Colorează cu mici ezitări. Colorează cu sprijin.

respectând
ordinea celor trei culori.
Anexa 15
Ai obţinut calificativul:
Numele şi prenumele elevului:
...................................................................

TEST DE EVALUARE MATEMATICĂ

Elemente pregătitoare
1. Coloraţi pătratele după cerinţă:
- cu roşu - cu oranj - cu galben - cu verde - cu albastru - cu violet

2. Coloraţi, respectând următoarele cerinţe:

- cu roşu steaua care se află în stânga imaginii; - cu verde steaua care se află cel
mai aproape ;

- cu albastru steaua care se află cel mai departe; - cu galben steaua care se află în
dreapta imaginii;

3. Încercuiţi:
- obiectul din exterior;
- obiectul din faţă;

-obiectul din mijloc

- obiectul din spate;

- obiectul din interior;

4. Bifaţi:
- bicicleta mai mică - creionul mai subţire - fetiţa mai scundă - dreptunghiul mai
lat

5 . Grupaţi obiectele (corespondenţe) în funcţie de următoarele criterii:

- după formă: - uneşte vieţuitoarea cu hrana ei

- uneşte ceea ce se potriveşte - faceţi perechi de obiecte -încercuiţi elementele

fără pereche
Descriptori de performanţă

Item FB B S
1 Colorează corect cele 6 Colorează corect4 Colorează corect2
pătrăţele pătrăţele pătrăţele

2 Identifică corectşi Identifică corect şi Identifică corect şi

colorează conform colorează 3 steluţe coloreză 2 steluţe
cerinţei conform cerinţei conform cerinţei

3 Încercuiesc corect cele 5 Încercuiesc corect4 Încercuiesc corect3

obiecte obiecte obiecte

4 Bifează corect caseta în Bifează corect caseta în Bifează corect caseta

cele 4 cazuri 3 cazuri în 2 cazuri

5 Rezolvă corect cele Rezolvă corect 3-4 cerinţe Rezolvă corect 2 cerinţe
5
cerinţe
Anexa 16
TEST DE EVALUARE
NUMERE NATURALE DE LA 0 LA 10
1. Compuneţi numărul 10.

2. Completaţi căsuţele cu numerele corespunzătoare:

3. Găsiţi vecinii numerelor date:

4. Coloraţi cu roşu numerele pare şi cu albastru pe cele impare: 12

3 4 5 6 7 8 9
5. Ordonaţi crescător şi descrescător :
6 5 1 4 3 9
6. Descompuneţi numerele date:
Descriptori de performanţă

ITE FB B S
M
1. Compune corect pe 10 în Compune corect pe 10 Compune corect pe
toate exerciţiile în 10 în 2 exerciţii
3 exerciţii
2. Completează toate Completează 3 căsuţe Completează
căsuţele cu cifrele cu cifrele
corespunzătoare corespunzătoare două
căsuţe cu
cifrele
corespunzătoare
3. Găseşte vecinii Găseşte vecinii pentru 3 Găseşte
tuturor numere
numerelor vecinii
pentru 2 numere
4. Identifică şi Identifică şi colorează 3 Identificăşi
colorează numere pare şi 4 numere colorează 2 numere
corespunzător cifrele impare pare şi 3 numere
impare
5. Ordonează toate numerele Ordonează 4 Ordonează 3
crescător şi descrescător numere numere
crescătoare şi 4 crescătoare şi3
descrescătoare descrescătoare
6. Descompune Descompune Descompune fiecare
număr de 2 ori
toate numerele de 4 ori fiecare număr de 3 ori
 Anexa 17
EVALUARE FINALĂ
Adunarea şi scăderea în concentrul 0-
1. Calculeazǎ: 10

4 + 3 = ... 1 + 7 = ... 9 – 3 = ... 10 – 2 = ... 5 + 2 – 3 = ...

8 – 2 = ... 9 – 0 = ... 2 + 6 = ... 6 + 3 = ... 3 – 1 + 8 = ...
0 + 5 = ... 4 + 2 = ... 3 – 3 = ... 7 – 2 = ... 3 + 2 + 1 = ...
2. Completeazǎ cu numerele potrivite:
8 + ... = 10 ... – 3 = 3 ... + ... = 7
... + 3 = 3 9 – ... = 7 ... – ... = 7
2 + ... = 8 7 – ... = 4 ... + ... = 5
... = 4 + 1 ... = 10 – 3 ... – ... = 5

3. Taie rezultatele greşite:

9 – 1 1 , 9 , 8 4+2= 2 , 5 ,
= 0 6
9 + 1 1 , 9 , 8 4–2= 2 , 5 ,
= 0 6
5 + 3 8 , 7 , 2 7 – 3 = 10 , 4 ,
= 5
5 – 3 8 , 7 , 2 7 + 3 = 10 , 4 ,
= 5

4. Completeazǎ tabelele dupǎ modelul dat:

4 1 6 0 2 7 3 5 5 2 9 1 8 3 6 9 4 7
3 2 0
7 3

5.Scrie exerciţii de adunare şi de scǎdere folosind numerele din cǎsuţe:

3 7 4 9 1 8
6. Transpune desenul într-o
expresie matematicǎ şi rezolvǎ corect:
 DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITE FOARTE BINE BINE SUFICIENT

M
I1 Rezolvǎ corect Rezolvǎ corect 12 – 14 Rezolvǎ corect 8 - 9
toate din exerciţiile date
exerciţiile din exerciţiile simple
I2 Completeazǎ Completeazǎ corect 9 Completeazǎ corect 4 – 7
-11 ex. din situaţiile ex. din situaţiile date
corect toate situaţiile date
date
I3 Selecteazǎ Selecteazǎ 6 -7 Selecteazǎ 4 – 5 rǎspunsuri
rǎspunsuri corect corect
toate rǎspunsurile
corect
I4 Completeazǎ Completeazǎ tabelele Completeazǎ tabelele cu 7
cu 2 – 6 greşeli - 9 greşeli
corect tabelele
I5 Scrie câte 2 ex. de Scrie câte 2 ex. de Scrie câte 1 ex. de adunare
adunare şi 2 ex. de adunare şi 1 ex. de sau 1 ex. de scǎdere la
scǎdere la fiecare grup scǎdere la fiecare grup fiecare grup de numere
de numere de numere

I6 Scrie exerciţiile şi Scrie exerciţiile şi Scrie cel puţin un exerciţiu

rezolvǎ rezolvǎ corect o
problemǎ
corect problemele
Anexa 18
TEST
Adunarea şi scăderea numerelor de la 0 la 30
1. Calculaţi:

2+13=……. 28–16+ 5=…… 27– 19– 13+ 28 26 1

– – 0
+
25–15=……. 14+12–21=…… 12 1 1 14 6 19
4 0
17+11=…… 26–16–10=…… …. …. …. … …. …. …
. . .
19–18=……. 23–10+16=……
 2. Adevărat sau fals?
13+16 = 28–15 26–12= 4+10 15+14=17+12 27–11= 5+21
…..=….. (….) …..=….. (….) …..=…… (….) …..=…… (….)
3. Calculaţi şi puneţi semnul potrivit:

23–13= 14 4 28–26=15 13 14 12=16+10

=14 4 …. .=15 13 14 12=…..

4. Aflaţi numărul necunoscut:

24– = 3 –14 = 5 26– = 13 21+ = 25

17+ = 28 + 4=27 –11=14 29– = 7

5. Maria are într-un coş 27 de mere. Ea le dăruieşte prietenilor săi o parte din mere şi
rămâne cu 3.
Câţi prieteni are Maria?
Rezolvare:

………………………………………
R.: ……..

6. Pe un aeroport erau 14 avioane. Până a doua zi mai aterizaseră încă 3 şi decolaseră 5.

Câte avioane erau a doua zi pe aeroport?
Rezolvare:
Descriptori de performanţă

Ite FB B S
m
1 Rezolvă corect Rezolvă corect 10- Rezolvă corect 8-
toate 12 calcule 10 calcule
calculele
2 Efectuează adunările şi Efectuează adunările şi Efectuează adunările şi
scăderile şi stabilesc scăderile şi stabilesc scăderile, parţial, şi
valoarea de adevăr a valoarea de adevăr a 3 stabilesc valoarea de
relaţiilor relaţii adevăr a 2 relaţii

3 Efectuează calculele şi Efectuează 3 calcule şi Efectuează 2 calcule şi

completează casetele completează 3 casete cu completează 2 casete
cu operaţiile potrivite operaţiile potrivite cu operaţiile potrivite

4 Află Află numărul Află

necunoscut în 4-6
numărul necunoscut în numărul necunoscut 3-
situaţii
cele 8 situaţii 5 în situaţii
5 Identifică operaţia şi Identifică operaţia şi Rezolvă problema
rezolvă corect cu plan rezolvă corect, fără plan cu sprijin
de rezolvare de rezolvare

6 Identifică operaţiile şi Identifică operaţiile şi Rezolvă problema

rezolvă corect cu plan rezolvă corect fără plan cu sprijin
de rezolvare de rezolvare

Anexa 19
T st de evaluare finală Adunarea şi
e scăderea 30-100

1. Calculaţi:
54+ 32 = 76 – 32 = 25+ 56 – 62 +
78- 25 = 56 + 22 = 43_ 23 25
43 + 34 = 98 – 55 =
2. Scrieţi în pătrăţele A, adevărat sau F,fals:
35+ 40 = 97 – 22
76 - 32 = 97 – 53
89 – 40 = 24 + 35

3. Ce număr se ascunde sub floricică?

78 - = 56 34 + = 69 - 42 = 36
= = =
= = =

4. Calculaţi şi completaţi:

24
+ 32 -
87 33
24 32
+
13
_ 14

5. Într-o parcare sunt 98 de . Câte maşini sunt, dacă 32

sunt iar cele sunt cu 13 mai multe?

6. Compune o problemă după exerciţiul: - - - + + = =

( cu numere cuprinse între 30 şi 100 )
Descriptori de performanţă

ITE FOARTE BINE BINE SUFICIENT

M
I1 Rezolvǎ corect Rezolvǎ corect 6 dintre Rezolvǎ corect 3 dintre
toate exerciţiile date exerciţii
exerciţiile
I2 Calculeazǎ corect Calculeazǎ corect 2 Calculeazǎ corect 1
toate situaţiile date şi situaţii date şi stabileşte situaţie dată şi stabileşte
stabileşte valoarea de valoarea de adevăr valoarea de adevăr
adevăr

I3 Află toate Află două Află un număr necunoscut

numerele numere
necunoscute necunoscute
I4 Completeazǎ Completeazǎ corect3 Completeazǎ corect 2
căsuţe
corect cele 4 căsuţe căsuţe

I5 Rezolvă problema cu Rezolvă Rezolvă problema

două operaţii, cu plan cu sprijin
de rezolvare problema
aplicând

corect operaţiile dar

fără plan de rezolvare
I6 Compune problema Compune problema, Compune problema
folosind numerele dar nu cu sprijin,
potrivite prin întrebări
foloseşte
corespunzător numerele
 Bibliografie

2 Albu, Gabriel- Mecanisme psihopedagogice ale evaluării şcolare, 2001, Ed. Universităţii din
Ploieşti
3 Bălan,B., Boncu,Şt., Cosmovici, A., Cocoş, C.- Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi
grade didactice, Ed. Polirom, 1998
4 Cerghit, Ioan – Metode de învăţământ, EDP , Bucureşti, 1976
Chateau, Jean – Copilul şi jocul, EDP, 1967

5 Cucoş, C-tin. – Pedagogie, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită,Iaşi, Ed. Polirom 2002 Landau, Erika
– Psihologia creativităţii, EDP, Bucureşti, 1979
6 Landan, Erika – Creativitatea şi inteligenţa emoţională, Ed. Polirom, Bucureşti, 2001 Neacşu,
Ioan – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice,
EDP, Bucureşti, 1988
7 Neagu, M., Mocanu, M. - Metodica predării matematicii în ciclul primar, Iaşi, Ed. Polirom,2007
8 Osborn, A.- Creativity. L'imagination creative, Bordas, Paris, 1988
Osborn, A. – L’ imagination constructive , Dunod, Paris, 1971
9 Peneş, Marcela. - Sărbătoarea abecedarului , Ed. Carminis, Bucureşti,1991 Piaget, J.,
- Psihologia copilului, 1970, E.D.P., Bucureşti
10 Popescu-Neveanu, P. - Dicţionar de psihologie, 1978, Ed. Albatros, Bucureşti Roco,
Mihaela – Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed.Polirom, Bucureşti, 2001
11 Roşea, Alexandru., Creativitatea generală şi specifică,Editura Academiei, Bucureşti, 1981 Sălvăstru,
Dorina - Psihologia educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
12 Skinner, B.F. – Revoluţia ştinţifică a învăţământului, EDP, Bucureşti, 1971 Stan,
Emil- Teoria şi metodologia instruirii, 2000, Ed. Universităţii din Ploieşti
13 Stoica, Ana- Creativitatea elevilor- posibilităţi de cunoaştere şi educare, EDP, Bucureşti, 1983
14 Stoica, Marin- Pedagogie şi psihologie, 2001,Ed. Gh. Alexandru
www.rapidlibrary.com/valenţe_formative_ale_problemelor_mihai_banciu www.scribd.com./
lucrare metodico-ştiinţifică