DANSUL POPULAR - OGLINDĂ A CARACTERULUI NAȚIONAL

Prof. înv.preșcolar: Țopa Ruxandra Dumitra

Grădiniţa nr.1- Târgovişte, Jud. Dâmboviţa

Dansul s-a născut deodată cu vorba şi cântecul, ba mai mult, dansul este mai vechi şi decât
muzica.’’ (F. de Ménie).
Dansul s-a născut odată cu omenirea. El evocă graţia corpului, delicateţea liniilor, frumuseţea
formelor, punând în acelaşi timp în joc toate emoţiile psihice. Caracterul unui popor se regăseşte în
dansurile naţionale, în care se însumează trăsăturile sale: sensibilitatea, ambiţia, fantezia,
obiceiurile.
Deci, bogăţia şi varietatea formelor lui ne arată că dansul are o legătură strânsă cu condiţiile de viaţă
ale fiecărui popor, cu istoria şi cultura lui, cu muzica, cu munca fizică, etc. . Cunoaştem că
dezvoltarea intelectuală este într-o strânsă legătură cu dezvoltarea fizică corespunzătoare.
Sănătatea şi dezvoltarea normală fiziologică sporesc buna dispoziţie, atenţia, favorizează
capacitatea de asimilare a cunoştinţelor. Formarea calităţilor morale şi voliţionale, educarea
perseverenţei, a stăpânirii de sine, a curajului depind de dezvoltarea calităţilor fizice, iar formarea
ţinutei corecte, însuşirea mişcărilor precise, dezvoltarea simţului ritmului favorizează educaţia
estetică.
Dansurile populare şi dansurile cu temă dezvoltă copiilor simţul ritmului, capacitatea de
coordonare a mişcărilor, gustul pentru frumos, pentru armonie. Dansurile populare îi familiarizează
pe copii cu unele elemente ale folclorului, contribuind prin aceasta la dezvoltarea dragostei pentru
arta poporului nostru, creează din fragedă copilărie o apropiere sufletească între oameni.
Cunoaşterea dansurilor populare româneşti încă de la vârsta preşcolară înseamnă a întări încrederea
şi respectul faţă de forţele creatoare ale poporului nostru. Predarea şi învăţarea dansurilor populare
româneşti, a muzicii, a cântecelor, strigăturilor şi valorificarea lor în serbările grupei, în activităţile
de educaţie fizică, sport şi euritmie vor acţiona în sfera formării unor abilităţi : spiritul de
observaţie, de stăpânire de sine, expresivitatea şi vioiciunea, priceperea de orientare în spaţiu
restrâns, sincronizarea paşilor de dans, a purtării braţelor şi a întregului corp cu muzica, favorizează
dezvoltarea spiritului de analiză psihologică şi a imaginaţiei.
Copilului îi este solicitată memoria, capacitatea de a avea răbdare, perseverenţa, simţul de
respect pentru partener, voinţa pentru a învinge oboseala, timiditatea. Dansul va contribui la
îmbogăţirea conştiintei lor cu imagini şi reprezentări estetice vor face distincţia între frumos şi falsa
frumuseţe.
Euritmia, ca formă de comunicare artistică, este un gen care dobândeşte o tot mai mare
extensiune. La greci, cuvântul « euritmie » era considerat ca termen principal alături de armonie şi
simetrie ; în dicţionar, euritmia este definită astfel :combinarea armonioasă de sunete, linii şi
mişcări, sinteză a gimnasticii şi dansului cu acompaniament muzical sau vorbit.
O activitate de euritmie se poate realiza cu sau fără acompaniament muzical.
Acompaniamentul muzical urmăreşte conturarea atmosferei de fond fără ca euritmia să se încadreze
riguros în linia melodică sau în metrica poeziei, întocmai ca dansul. Mişcarea ritmică a corpului îi
oferă copilului o altă modalitate de a se exprima pe sine, iar educatorul va trebui să pornească de la
acest lucru şi să sprijine copilul în a se exprima liber, în stil propriu, pornind de la o temă sau o
sugestie verbală.
Mişcările ritmice sunt mai puţin obositoare, pe lângă faptul că dau corpului zvelteţe şi
frumuseţe. Introducând ritmul în mişcări, mărim bucuria provocată a copiilor de orice mişcare şi
contribuim la îmbunătăţirea mişcărilor şi la uşurinţa execuţiei lor.
Euritmia îi ajută pe copii să-şi exprime ideile, să se elibereze de emoţiile şi tensiunile
personale, să ia cunoştinţă de ceea ce înseamnă muzica şi expresivitatea acesteia şi să-şi dezvolte
coordonarea motrică. În cazul euritmiei, gestul, atitudinea nu se referă la mişcări mici, limitate de
mâini, braţe sau cap, ci include plastica limbajului tehnic al întregului corp.

1
 Pantomima, ca metodă auxiliară în realizarea interpretării artistice a euritmiei, reprezintă
mijlocul cel mai diferit, dar apreciat de copii, în momentul în care găsesc căi de soluţionare a
temelor. Astfel, se recomandă la început abordarea unor forme de mers (mersul balerinei,
sportivului, soldatului sau mersul omului trist, mersul omului vesel ) şi apoi trecerea spre teme
improvizate simple şi legarea lor prin gesturi sau mişcări imitative. Cele mai importante avantaje
ale acestei activităţi sunt următoarele :
• elementul emoţional oferă mişcării atractivitate şi motivaţie, mobilizează forţele copilului şi-i
produce bucurie, mulţumire ;
• diversitatea miscărilor-o calitate preţioasă- care înlătură primejdia oboselii premature ;
• posibilitatea reglării intensităţii şi continuităţii mişcărilor de către copii le oferă posibilitatea de a
încetini ritmul sau a schimba după dorinţă mişcarea, imaginându-şi de fapt o altă scena (alta decât
cea sugerată de educatoare) ;
• stimularea initiaţivei copiilor, deşi conţinutul este de obicei sugerat şi regulile pot fi precise,
educatoarea va lăsa loc şi iniţiativei personale şi în unele cazuri, chiar o va încuraja ;
• dezvoltarea unui şir de calităţi psihice, acest tip de mişcare dezvoltă adesea disciplina, curajul,
prezenţa de spirit.

Câteva noțiuni de dans :

A. Noţiuni privind desfăşurarea dansului în spaţiu :
• Aşezarea dansatorilor în dansul popular românesc în funcţie de specificul dansului, conţinutul,
numărul dansatorilor.
• Formaţii:
- în cerc;
- în coloană, în linie ;
- în semicerc.
• Formaţii în perechi:
- în cerc, în linie şi semicerc.
• Ţinuta braţelor, adică modul în care se prind dansatorii între ei:
- lanţ de braţe jos;
- lanţ de braţe îndoite;
- lanţ de braţe sus;
- cu braţele pe umeri;
- ţinuta de brâu (prinse de brâu);
- lanţ de braţe încrucişat la spate;
• Tinuta la perechi:
- lateral de mână jos;
- lateral cu braţele îndoite; 
- lateral cu braţele încrucişate;
- lateral de mână su;
- lateral cu braţele încrucişate la spate (ca la Breaza).

HORA
Denumirea dansului : « Hora »
Formaţia: linie, cerc;
Ţinuta : lanţ de braţe îndoit ;
Măsura : 2/4
Tempoul : potrivit.
Costumaţia : costume populare tradiţionale; fetele pot avea marame, iar baieţii căciuli negre pe cap.
Muzica : melodie populară de horă.
Se lucrează cu efective de cel puţin 8 perechi.
Mişcarea 1 : Se intră în scenă din laterala stângă şi dreapta în acelaşi timp. Copiii se deplasează în
arc de cerc spre dreapta şi stânga 2 măsuri. Are loc o deplasare completă şi se obţine un cerc.
2
Mişcarea 2 :2*8 t. Deplasare patru paşi înainte spre centrul cercului începând cu stânga, stânga,
dreapta, stânga, bătaie. Începi cu dreapta, dreapta, stânga, dreapta, bătaie.
Mişcarea 3 : În formaţie de cerc se bate pasul pe loc(2*8 timpi).
Mişcarea 4 : Deplasare spre dreapta(8timpi) şi deplasare spre stânga(8timpi)
Mişcarea 5 : Fetele se deplasează spre centrul cercului având mâinile prinse de ale băieţilor, lateral
jos(2*8 timpi). Băieţii bat pasul pe loc.
Mişcarea 6 : Fetele revin la locul iniţial pe cerc. Băieţii se deplasează spre centrul cercului(2*8
timpi).
Mişcarea 7 : Se revine pe linia cercului.

HORA CU FIGURI
Fig.1 : Se porneşte spre dreapta cu piciorul drept avansând pe linia cercului şi executând şapte paşi
simpli şi o bătaie pe timpul opt ;
Fig.2 : Se execută diferite figuri în perechi : se prind de coatele mâinii drepte şi se învârtesc patru
timpi spre dreapta, apoi se prind de coatele mâinii stângi şi se învart spre stânga patru timpi ;
Fig. 3 : Băiatul ţine cu mâna dreaptă mâna stângă a fetei sus. Fata execută învârtiri pe sub mână în
sens invers direcţiei de rotire a acelor de la ceasornic, băiatul dansând pe loc ;
Fig. 4 : Băiatul stă jos, pe piciorul stâng, fata ţinând degetul arătător al mâinii stângi a băiatului,
rotindu-se spre dreapta patru timpi şi apoi spre stânga patru timpi ;
Fig. 5 : Cu mâinile încrucişate în spate, se rotesc patru timpi spre stanga şi patru timpi spre dreapta ;
Fig. 6 Fetele formează un cerc în mijloc, rotindu-se spre dreapta, băieţii un cerc- rotire spre stânga
patru timpi, schimbând sensul de rotire pe următorii patru timpi ;
Fig. 7 : Fetele revin în dreptul perechii şi formează din nou un cerc, ţinând mâinile încrucişate în
spate opt timpi ;
Fig. 8 : Se desprinde cercul, formând un semicerc, se apleacă de trei ori .

SULTĂNICA
Denumirea dansului : « Sultănica »
Formaţia : cerc
Ţinuta : mâini pe şolduri
Măsura : 2/4
Tempoul : repede
Mişcarea 1 : Două fire două paie
Sultănica la bătaie
Copiii cu mâinile pe şolduri bat pasul pe loc(2*8 timpi).
Foaie verde busuioc
Fetiţele la mijloc
Mişcarea 2 :Fetele cu braţele pe umeri deplasează cercul spre dreapta 360º. Băieţii cu braţele
încrucişate la spate se deplasează spre stânga 360º şi se opresc în spatele perechii.

3
BARABOIUL
Denumirea dansului : « Baraboiul »
Formaţia : perechi în cerc
Ţinuta : lateral cu braţele încrucişate la spate
Măsura : 2/4
Tempoul : moderato
Costumaţia : costume populare româneşti
Partea I : Foaie verde baraboi
Şi la dreapta câte doi
Perechile execută paşi de mers înainte şi înapoi(4*4 timpi).
Partea II : Foaie verde şi-o lalea
Şi la stânga tot aşa.
Paşi de mers înainte şi înapoi 4*4 timpi.

CIULEANDRA
Denumirea dansului : « Ciuleandra »
Formaţia : cerc
Ţinuta : cu braţele pe umeri
Măsura : 2/4
Tempoul : andante
Costumaţia : costume populare româneşti
Muzica : Foaie verde trei scaieţi
La ciuleandră, măi băieţi,
Care vreţi,care nu vreţi,
Care nu mai rămâneţi.
Dansatorii strigă : Două fire, două paie,
Ia « Ciuleandra » la bătaie
Şi-ncă o dată, măi flăcăi,
Hop şa, şa, şa, şa
Mişcarea 1 : Ridicare pe vârfuri, călcare pe toată talpa(2*8 timpi).
Mişcarea 2 : Pas cu piciorul drept peste stângul, revenire(2*4 timpi).
Mişcarea 3 : Acelaşi pas pe strigături:
Ţine-ţi-o flăcăi aşa
Până ne-o ajunge puica
Şi-ncă o data măi flăcăi
Hop şa, şa, şa, şa.
Mişcarea 4 : Învârtiţi-o niţeluş
`Că puica vine acuş.
Se formează două cercuri care se deplasează unul după celălalt schimbându-şi locurile.
Mişcarea 5 :Tot aşa că nu mă las
Că sunt cu puica pe un pas.
Copiii se deplasează pe cerc şi se aşează în perechi.

CĂLUŞUL
Copiii îmbrăcaţi în costume tradiţionale de căluşari purtând un baston decorat cu panglica tricoloră
cu franjuri căzând la un capăt.
Copiii intră în scenă unul câte unul cu bastonul la spate prins de cele două mâini. Pasul este
şchiopătat. Se formează un cerc.
Mişcarea 1 : Se aduce bastonul în faţă şi cu el ridicat, copiii înaintează în interiorul cercului pe
melodie spunând : « Hei, hei helei-şa şi încă o dată tot aşa...helei şa şi aşa şi aşa »

4
Mişcarea 2 : Se retrag cu pas de mers obişnuit pe cerc şi se deplasează cu bastonul ridicat oblic şi
spre dreapta şi apoi spre stânga(8 timpi).
Mişcarea 3 : Deplasare spre interiorul cercului cu bătaie pe piciorul drept şi pe baston. Revenire (8
timpi).
Mişcarea 4 : Copiii se deplasează spre stânga şi spre dreapta stând cu faţa la cerc şi cu bastoanele
coborâte (lanţ de bastoane-copiii îşi prind bastoanele vecinului cu mâna dreaptă).
Mişcarea 5 : Copiii se întorc cu spatele la cerc şi se deplasează spre stânga şi dreapta cu bastoanele
sus.
Mişcarea 6 : Copiii se aşează în semicerc cu pas şchiopătat şi cu bastonul la spate. Doi copii
dansează cu pas mai săltat şi rapid şi apoi efectuează duelul cu bastoanele încrucişate. Ceilalţi bat
pasul pe loc a bastonului folosind strigăturile anterioare.
Mişcarea 7: Se efectuează coloana de gimnastică pe patru şiruri. Lupta cocoşilor- duelul cu
bastoanele (8 timpi) şi învârtirea 360º a perechilor şi apoi schimbul de locuri, şirurile 1-2 cu 3-4 pe
perechi
Mişcarea 8: Poziţia şezând cu bastonul lângă piciorul drept, ridicarea picioarelor îndoind
genunchii.Tălpile pe podea, braţele se sprijină în spatele corpului pe podea. Se bat picioarele
stânga-dreapta (8 timpi) şi apoi se ridică piciorul drept pe genunchiul stâng. După aceea, se bat din
nou picioarele (8 timpi) şi se ridică piciorul stâng pe piciorul drept (se aşează călcâiul pe genunchiul
drept).
Mişcarea 9: Şezând cu picioarele îndoite se bat alternativ picioarele (stâng-drept-8 timpi) şi apoi se
face o răsucire prin săritură a corpului spre stânga şi spre dreapta.
Mişcarea10: Ridicarea copiilor în poziţia de stând cu bastonul ţinut în faţă cu braţele coborâte.
Săritură pe loc cu ridicarea bastonului sus.
Mişcarea 11: Cu pas şchiopătat, cu bastonul la spate ies pe linia cercului.

Trebuie să-i ajutăm pe copii să descopere frumuseţea dansului popular românesc, a mişcării, să
dorească să atingă perfecţiunea în executarea ei. Trebuie să facem din activităţile fizice un prilej de
bucurie, o necesitate, să-i convingem să descopere şi să înţeleagă prin mijloace accesibile vârstei lor
că «  într-un corp sănătos există întotdeauna o minte sănătoasă ».

BIBLIOGRAFIE :
ANCUŢA, L., ANCUŢA, P., Jocuri de creativitate, Editura Excelsior, Timişoara, 1997;
CÂRSTEA, GH., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura AH-DA, Bucureşti, 2000;
ERWIN H., Antrenamentul sportiv la copii, M.T.S. uz intern, Bucureşti, 1996;
ROŞALĂ. V., ROŞALĂ, E., Mişcare şi muzică pentru copii, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1936.