Grupa ISO I Instrumente endodontice activate manual (ace endodontice)

Acele endodontice sunt folosite in tratamentul

mecanic de canal. Acestea prezinta o variatie larga
de forme si marimi.
Exista ace endodontice actionate manual (Grupa
ISO I) si ace endodontice actionate mecanic (Grupa
ISO II).
Acele actionate manual se gasesc de diferite
lungimi: 19mm, 21mm, 25mm, 28mm si 31mm.
Manerele acelor au diferite culori, in fucntie de
marimea lor. Culorile alb-negru se repeta de 3 ori
(vezi tabel).
Sunt confectionate din otel inoxidabil, aliaje de Ni-
Ti si Ti-Al.

Exemple de ace:

 Ac extractor de nerv, ac extractor pulpar, ac Tiernerv, nerve boarch

Sunt utilizate la indepartarea pulpei canalare, dar si a meselor, conurilor de hartie sau la
indepartarea unor corpi straini.
 Ac coada de soricel, Rattenschwanzfeile, rat-tail file
Este asemanator cu acul extractor de nerv. Acesta prezinta pe ax o serie de spini mai
puternici. Sunt recomandate pentru indepartarea resturilor de vata si a rumegusului de
dentina ramasa in canal dupa razuire.
 Ac de avansare, ac Kerr burghiu , K-Reamer ( pe capul manerului e insemnat: ▲ )
Cu acesta se determina lungimea canalului radicular; lungimea de lucru trebuie sa se
intinda pana la jonctiunea cemento-dentinara. Reamer-ul apical are lame numai pe cei 3
mm ai varfului instrumentului.
 Ac Hedström, Hedström Feile, H-file ( pe capul manerului e insemnat: ●)
Se utilizeaza la completarea largirii canalului radicular. Aspectul este al unei serii de conuri
suprapuse, cu varful spre apical si baza spre maner. Dat. configuratiei partii active este total
interzisa rasucirea sau insurubarea acestui instrument. Acest ac este activ doar intr-o
singura directie - retractie.
 Ac Kerr, ac pila, K-Feile, K-file ( pe capul manerului e insemnat: ■ )
Sunt folosite pentru largirea canalelor radiculare. Actiunea de taiere a pilei se poate efectua
atat la miscarea de scoatere-razuire, cat si in cea de penetrare-avansare.
 Ac de tip K modificat, K-Flex File
Acestea pornesc de la configuratia patrata si triunghiulara a tipului K - conventional.
Forma pe sectiune a instrumentului e un romb. Partea taietoare e formata de catre cele 2
unghiuri ascutite ale rombului. Celelalte 2 unghiuri ale rombului, cele obtuze, ofera o zona
mai mare pt. indepartarea debriurilor ( evitand astfel in timpul actiunii compactarea
 dentinei in canal ).
 Pathfinder CS
Sunt relizate dintr-un nou tip de otel recomandate pt permebilizarea canalului radicular. Au
o grosime de 0,06 si 0,08; maner de culoare portocalie, inscriptionat cu litera "P".
 Plugger, spreader
Sunt instrumente condensatoare. Ambele sunt metalice, netede si conice. Sunt folosite la
compactarea materialului de gupapercha. Pluggerele se termina fara varf cu un capat plat.
Sprederele sunt mai conice si se termina cu varf ascutit.

In functie de maner, atat pluggerele cat si spreaderele sunt:

1. palmere ( hand-plugger sau hand-spreader ) prezentand un maner identic cu al unei sonde

2. digitale ( finger-plugger sau finger-spreader ) manerele sunt similare cu cu cele ale
instrumentelelor K-pila ( se gasesc de la 0,15mm mov, pana la 0,40mm negru )

Grupa ISO II Instrumentar endodontic actionat mecanic, de tipul acelor de canal

Acele endodontice actionate mecanic prezinta un mandren care permite atasarea lor la piesa
contra-unghi.
Piesele contra-unghi pot fi:
 obisnuite
 cu miscare oscilanta de un sfert de tura
 cu miscare oscilanta de un sfert de tura asociata cu o miscare verticala
( miscarea verticala este de 0,8-1mm )

Exemple de ace:

 Ac Lentullo
Se prezinta pt. piesa dreapta si pt. piesa contra unghi. Materialul de obturatie canalara este
introdus in canalele radiculare cu ajutorul acestui ac.
 Acele Dynatrak
Sunt folosite la piesa contra-unghi oscilatorie. Se recomanda numai pt portiunea apicala a
canalului pt a fi finisata cand e deja largita. Avantaje: se previne fractura instrumentului in
canal in caz de rotatie de un sfert de tura.

Grupa ISO III Instrumentar endodontic actionat mecanic, de tipul frezelor de canal
Sunt compuse din 2 parti: un mandren si un cap activ. Cele mai populare instrumente sunt: Gates-
Glidden si Pesso. Acestea prezinta la unirea mandrenului cu capul o zona de minima rezistenta
care va ceda in cazul care instrumentul se blocheaza in canal, fapt ce va permite inlaturarea usoara
a partii restante. Partea activa a lor se termina cu o mica zona inactiva, ce va permite evitarea
pragurilor sau cailor false.

Exemple de freze:

 Gates-Glidden (tip G)
 Se folosesc pt. largirea initiala a orificiilor canalelor radiculare, si pt. penetrarea in
adancime in caz de canale drepte.
 Peeso (tip P)
Sunt cel mai frecvent utilizate in prepararea portiunii coronare a radacinii in vederea
realizarii unui DCR. In acest caz gutapercha de pe canal se va indeparta, pana la lungimea
ideala cu ajutorul plugger-elor incalzite.

Grupa ISO IV Sunt incluse toate conurile radiculare

 Conuri de hartie
Sunt conice si netede. Se folosesc dupa irigarea canalelor radiculare. O uscare completa a
canalului va permite sealer-ului sa adere intim la peretii canalului. Conurile sunt sterilizate
prin iradiere cu raze gamma. Dimensiunile conurilor corespund instrumentarului
endodontic standardizat.
 Conuri de gutapercha
Gutapercha e dura, mult mai casanta si mai putin elastica decat cauciucul natural. La 65°C
reteaua cristalina dispare. In endodontie i se adauga: ceruri, materiale de umplutura si
opacifianti. Exista conuri standardizate ( master ) si conuri auxiliare. Conurile standardizate
au varfurile rotunjite iar cele auxiliare au varfurile ascutite ( pt. a completa cat mai bine
spatiul dintre conul master si peretii canalari )
 Conuri de argint
Sunt materiale de obturatie solide ce ofera o manipulare usoara in obturarea canalelor curbe
sau inguste. Sunt confectionate din argint 99,8%, Ni, Cu. Prezenta conului de argint in
fluidul tisular, va cauza corodarea sa permanenta, insotita de iritatie cronica a regiunii
periapicale, corodarea dentinei radiculare, distructie osoasa si discromie a mucoasei
acoperitoare. De aceea ele au o mare toxicitate tisulara, ceea ce a dus la reducerea utilizarii
lor in endodontie.

Instrumentarul endodontic
Endodontia
este o ramura a stomatologiei care se ocupa cu tratarea canalului radicular
(tratament cunoscutpopular sub denumirea de "omorarea nervului").`
Instrumentarul utilizat in tratamentele endodontice
Instrumentarul endodontic
este destinat pregatirii canalelor radiculare si se imparte in:-
Instrumente manuale;-
Instrumente actionate mecanic cu sistem clavetat;-
Drilluri sau Reamere actionate mecanic.
Instrumentele manuale
se impart in:-
instrumente tip brosa (broaches);-
instrumente tip Kerr (K-type) si derivate ale acestora;-
instrumente tip Hedstrom (H-type) si derivate ale lor;-
Spreader-e;-
Plugger-e.
In functie de timpii operatori ai tratamentului endodontic acestea se impart in:

Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculare;

Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor radiculare;

Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare

Instrumentarul necesar obturarii canalelor radiculare.

1.
Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculareSondele dentare
flexibile
sunt reprezentate de niste ace de otel inoxidabil, cunoscute sub numele de
„aceMiller” ( „sonde netede” sau „sonde bleu”). Sondele Miller se pot prezenta sub
forma conica efilata sau sub o forma
efilata cu muchii (piramidala).
Intrebuintarile sondelor flexibile
:- cercetarea eventualelor perforatii ale tavanului camerei pulpare in cursul tratarii
cariei simple;- cercetarea adaptarii transversale a inelelor si matricelor Ivory, in
vederea reconstituirilor coronare;- cercetarea permeabilitatii canalului radicular;-
manipularea meselor de vata;- plasarea meselor cu medicamente in canalul
radicular;- pistonarea unor lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase
in canalul radicular;- folosirea ca electrod in cursul aplicatiilor diatermice, a
electrofulguratiilor, a ionoforezei;- completarea obturatiilor de canal prin
pistonarea materialului de obturatie cu acum Miller;- masurarea lungimii canalului
radicular.Acele pent
ru piesa Giromatic sunt asemanatoare cu acele „tirre nerves”
avand un maner prin care secupleaza la piesa dentara Giromatic ce transforma
miscarea de rotatie intr-o miscare de pendulare in sens dublu pelimita unei arc de
cerc. Se prezinta in seturi de 12 bucati de grosimi diferite marcate prin culori
diferite.
2.
Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor radiculare
Ace extractoare de nerv
„tirre nervs” sunt fabricate din otel foarte elastic, avand o portiune
activa cu spinidispusi pe axul sau. Cu ajutorul lor se indeparteaza nervul dentar de
la nivelul pulpei radiculare, detritusuri organice,dentina razuita sau corpi straini de
la nivelul radacinii. Grosimea este un criteriu ce le clasifica diferit in functie
defirmele producatoare; se diferentiaza priin coduri de culori, astfel:3- alb 4-
galben 5- rosu7- verde 8- maro 9- negru
3.
Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare
Se imparte in doua categorii:
- cele actionate manual - cele actionate rotativ
Acele de canal manuale sunt utilizate in tratamentul mecanic al canalelor radiculare,
in vederea curatirii silargirii canalelor radiculare. Sunt alcatuite din maner, tija si
parte activa cu sistem de razuire si sunt de grosimidiferite.Partea activa este
ascutita si prezinta forme diferite cu actiuni diferite. Ele se impart in:-
ace tip Kerr- pila
–
prezinta 10-12 spire pe portiunea activa;-
ace tip Kerr- burghiu
–
au partea activa in forma de spirala subtiata spre varf;-
ace Hedstrom
–
au partea activa sub forma de conuri suprapuse ce descresc ca marime spre varf;-
ace codita de soricel
–
cu forma activa asemanatoare acelor „tirre nerves”, dar cu spinii mai puternici si
perpendiculari pe axul acului.

Frezele de canal sunt instrumente pentru largirea canalelor actionate mecanic. Se adapteaza la
piesa dreaptasau piesa contraunghi si dupa forma partii active se clasifica in :-freze burghiu -
freze tip Beutelrock-freze tip Gates -freze tip ReamersA K-File; B Reamer; C K-Flex; D Triple-
flex
4.
Instrumentarul necesar obturarii canalelor radiculare
` Cu ajutorul lor se introduc in canalele radiculare materiale de obturatie in stare plastica.
Cunoscute subnumele de
ace tip Lentullo
, sunt alcatuite dintr-un maner (metalic sau plastic) ce se adapteaza la piesa dreapta saupiesa
contraunghi, o tija intermediara scurta si o portiune activa sub forma de spirala conicizata.
Grosimea partiiactive este variabila, fiind clasificate in ace extra-extra fin, extra fin, fin, mediu si
gros.Tot la obturarea canalelor radiculare pot fi folosite sonde si ace Plugger pentru condensarea
verticala, sondesi ace Spreader pentru condensarea laterala.
Evolutia conceptelor de preparare endodontica
Obiectivele tratamentului endodontic constau in curåtarea si prepararea canalului cu o formå
conicå cerespectå morfologia radicularå. De patru ani, principiile de preparare endodonticå au
evoluat considerabil prinintroducerea aliajelor de nichel
–
titaniu ce au antrenat o serie de modificåri privind: profilul de sectiune siconicitatea
instrumentarului, dinamica instrumentarå si secventele tratamentului endodontic. Conceptul
actual sebazeazå pe
principiul crown-down
(corono-apical) efectuat cu instrumentar de diferite conicitåti. Aceste noi tehnicipermit o
economie de timp si respectå obiectivele mecanice ale preparårii.
Curåtarea si prepararea formei canalului radicular
Scopul acestei etape de tratament este de a obtine un canal cu o formå specificå, care så permitå
realizareaunei obturatii tridimensionale. Prepararea urmåreste, in egalå måsurå, si optimizarea
curåtirii prin penetrarea lanivel optim a acului seringii de irigare si prin crearea unui flux
hidraulic de improspåtare permanentå a solutieifolosite. Astfel, se obtine o bunå eliminare a
detritusurilor si din zonele inaccesibile instrumentårii: ramificatiilecanalului principal si
canaliculele dentinare sectionate.Deoarece curåtarea mecanicå prin instrumentare este realizatå
concomitent cu prepararea canalarå, aceaståpreparare permite si curåtarea chimicå prin actiunea
solutiilor de irigare. In acest mod, este realizat practic conceptulactual de curåtare si preparare
mecano-chimicå a spatiului endodontic.
Obiectivele mecanice ale preparårii endodontice1. Conicitatea preparatiei
Preparatia finalå trebuie så prezinte un aspect conic, regulat, pornind de la limita apicalå panåla
orificiul coronar (la nivelul camerei pulpare). Acest lucru permite:
• Actiunea controlatå a instrumentelor in zona apicalå;

• Irigarea corespunzåtoare p
rin penetrarea optimå in spatiul endodontic si improspåtarea permanentå a solutiei princircuit
hidrodinamic;
• Obturarea radicularå tridimensionalå (inchidere etanså) prin posibilitatea ajustårii precise a
materialului la nivelul
zonei apicale: convergenta peretilor la acest nivel permite blocarea preciså la limita apicalå a
preparatiei;
• Accesul instrumental optim panå la nivel apical indiferent de tehnica de lucru.
2. Respectarea morfologiei canalare initiale
Forma canalului preparat trebuie så reproducå in linii mari forma originalå a acestuia.
3. Localizarea limitei apicale a preparatiei
Foramenul apical trebuie mentinut in forma si pozitia sa spatialå de origine la nivelul suprafetei
radicularerespectand structurile apico-periapicale. Complexitatea anatomiei radiculare si
endodontice poate crea dificultåti inrealizarea acestui obiectiv. Este important de retinut cå
anatomia endodonticå se poate modifica pe parcursulexistentei dintilor pe arcadå (apozitie
dentinarå si/sau cementarå vs rezorbtie internå sau externå).
Evolutia conceptelor de realizare a preparatiei endodontice
Debutul endodontiei moderne este legat de stabilirea
normelor de standardizare si codificare ISO
. Astfel, aufost definite standardele de fabricare a instrumentarului endodontic. Aceste norme au
permis conceperea siaplicarea unor tehnici prestabilite de preparare endodonticå (in ordine
cronologicå):
•
Tehnica standardizatå
se bazeazå pe conceptul aritmetic: corespondentå perfectå intre ultimul instrumentendodontic
utilizat la preparare si conul folosit pentru obturatie. Dar, existenta canalelor curbe
(majoritateacazurilor) si tehnicile de obturare prin compactarea gutapercii au impus noi
modalitåti de preparare (noi tehnici) careså realizeze o conicitate majoratå.
•
Tehnica step-back
respectå pentru preparare principiile tehnicii standardizate urmate de prepararea
retrogradå(apico-coronarå) cu instrumentar de diametru progresiv crescåtor.Se realizeazå astfel,
o conicitate telescopatå pornind de la limita apicalå a preparatiei. Dezavantajele constau
inincapacitatea instrumentårii canalelor inguste si curbe (se respectå traiectoria canalarå initialå)
ca si riscul perforatieiradiculare (ace de canal de dimensiuni diferite, din ce in ce mai rigide).
•
Tehnica seriatå
(Schilder) a introdus un nou concept: utilizarea unei serii de ace de raclare in cele 2/3 coronare
cepregåtesc folosirea acelor tip pilå in 1/3 apicalå, posibilitate favorizatå de suprimarea
interferentelor parietale.Prepararea limitei apicale se face pasiv, cu instrumente precurbate,
urmårindu-se mai mult o modalitate deinstrumentare fårå riscuri a 1/3 apicale, decat realizarea
conditiilor de obturare radicularå. Pornind de la principiileacestei tehnici, s-a incercat gåsirea
unei modalitåti de utilizare progresivå a instrumentelor, eliminand interferenteleparietale; astfel,
au apårut in anii urmåtori tehnici semimecanizate:
ultrasonice, Rispi, Shapers
.
•
Conceptul de preparare crown-down
(prepararea in sens corono-apical) are avantaje nete: permite suprimareainterferentelor coronare
parietale (in cele 2/3 coronare) cu posibilitatea progresiei pasive a instrumentelor in zonaapicalå;
permite si curåtarea intai a portiunii celei mai afectate a canalului, reducand riscurile de
contaminareperiapicalå prin impingerea resturilor infectate dincolo de apex.Tehnicile
step-back si crown-down
, desi aparent opuse ca principii si modalitåti de realizare nu sunt de faptcontradictorii: prima
realizeazå conicitatea preparatiei pornind de la limita apicalå prestabilitå iar
ultimapermeabilizeazå canalul si suprimå interferentele. Astfel, cele douå tehnici pot fi asociate
in abordarea terapeuticå acanalelor, incepand prepararea crown-down si finalizand prin
instrumentare tip step-back. (va urma)
Bibliografie
1.
Kamel Earar
–
Asistenta medicala in echipa stomatologica
2.
Martin D, Machtou P: Evolution des concepts de mise en forme du systeme canalaire. Rev
d’Odonto
-Stomat28 (1): 13-21, 19993.
Burlui V.
–
Gnatologie clinica, Ed. Junimea, Iasi, 19894.
Burlui V, Catalina Morarasu
–
Ergonomie stomatologica, Editura Apollonia, Iasi 1997, Colectia Chiron