Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filosofie Clasa A XII A
Filosofie Clasa A XII A
Elena Lupsa
Gabriel Hacman
• •
I OSO Ie
Manual pentru clasa a XII-a
Tip A
,:,,-,,~
, - ~,"
e·dl~
--
~ . Jl
............
L Hacman , Gabri el
1(075. 35)
'© EDP 2009, Toate drepturile asup ra acestei editii sunt rezervate Editurii 'Didactice si
Pcdag ogicc, R.A., Bucuresti. Orice prelua re, partiala sau integrala, a textului sau a
materia lului grafic din aceasta lucrare se face numa i ell acordu l scr is al ed iturii.
I
1
IN LOC DE ARGUMEN T
Constantin Noica
3
CAPITOLUL 1
/'
- --_ __ _--_._--
...... ......
Prin olll . filosofi a g (l Jld q 'fe uma nul dinco/~
I de e/ ( ...) dar ill j uru l omului pivoteazd totul.
I I
I Ceea ce e ab surd /a cei ca re cer sinipla I
liberta te pentru buna dezvo ltare a omu lui e cd is!
t inchipuie a su ce est e omul; cdnd de [ap t omul e !
i cc\'a care se defineste neincetat - Sunt de partea ~
\ ce lui ca re nu stie. £ 1are sorti sc'i caute ceva. I
"
- _ ---- --------
......
Consta ntin No ica .-
4
~
5
si cea mai nob ila, deoarecc este inzestrat a eu ratiu ne. fapt
ce il face consticnt de pozitia sa in uni vers (vezi tcxtul lui
B. Pascal).
Concep tiilefilosofice desp re 0111 pot fi grupate in
doua mari categori i: unele care definesc omul prin
trasaturl esentiale, adica prin tra saturi nece sar e ~i
uni ver sale si altele care dcfincsc omul prin a bsen ta
unor asernenea trasaturi. Filosofii d in pri ma cat egorie
admit 0 natu ra um ana data. dar difera intre ei pr in
identificarea tra saturii definitorii. Filosofii anti ci au definir
Plalon omu l prin suflet fara sa ignore celelalte fac ult ati ale
(428 - 348 i.H.) sub iectivitatii umane, cum ar fi, de exe rnplu, afectivitatea
Info: Fi losofan tic , disci po l allui sau latura corporala (Platon). Ganditor ii med ieva li au
So cra te. a fon da t in 385 i. H. vazut in am corp si suflet ~ i au sustinut dogma rel igioasa
Academia ntcniana, scoala care a
durat ca teva sccole. In po litic a.
a om ului pacatos, atat prin trupul, dar si prin suflerul
ilu strat proi ectul un c i cotati idcalc. subj ugat poftclor trupesti . De aici , apare si necesirarea de
formata din trei clasc: filoso fii. a regandi natura umaria, in sens religio s, sustinand
razboinic ii si producarorii. desavarsire a ac est eia prin credinta eu ajutorul ratiunii si
Opera: principa lele d ialog ur i sun t: vointci (vez i textul lui Augustin). Pentru R. Des cartes
Apologia lui Socrate. Crlron.
Gorg ias , Feda n, Bcmclietul.
omul es te a substanta duala, alcatuita din trup si sullet.
Thn a tos . Protagoras . Menon , .am lucru care cugeta" , cugetarea fiind atributul suflerului.
R ep ublica, Parmenh/e. iar intindere a fii nd atributu l trupului . M crg and mai
departe, alti fi losofi au identificat doua tipuri umane :
, omul religi os si eel areligios, sustinand ca ,.omu l areligios
• Co rnc nta ti, pe baza text ulu i
de mai j os. teza potriv it carc ia I in stare pura est e un fenorn en mai degraba rar" in
om ul este alcatuit di n suflct $i corp. I soc ietatile mod ern e (M. Eliad e).
Filosofii din cea de-a doua categori c defin esc omul
SO CRATE : Vasazica , omul cstc
al tce va decat pro pri ul san co rp ?
I prin absenta unor trasaturi definito rii pleaca de la premisa
ca in a m se gaseste forta care-i pennite sa-i a leaga esen ta,
A LCIBIADE : S-ar parea. As tfel, daca Dumnez eu I-a creal pe om ~ i I-a inzestrat cu
SOC RAT E: Atunci ce eslc omu l?
A LC IB IA DE : N u suu sa spu n.
spirit tara ca prin aces ta sa- i confere 0 anumita natura
SOCRATE : Dar eel pu tin stii ca (es enta) . ci I-a lasat sa-s i alcaga natura cu ajut orul ratiunii
este eel care arc in fo tc sirua si vointci, dcm nita tea omului consta in utili zarea pro priei
co rpul. libertati de alegere in scop ul desavarsiri : acesleia (vezi
ALC IB IA DE : Asa e. tcxtul lui Pic o della Mirand ola) . A lt j fil osofi sustin
SO C RATE : Ins a se fo loscst c de caracterul nedeterminat al naturii umane, ncg and insa
[ corp altul decat sufletul? exi stent a lui Dumnezeu si sustinand ca nat ura umaria nu
A LCIBIAD E: Nu altul. (. . . )
SOCRAT E: in oricc caz, ered ca
es te stabilita de di vinitate, dcoarccc ornu l .rnai intai
nimcni nu co ntests inca un luc ru. exista" , "se ivcste" si apoi primestc Irasaturi defi nitorii
A LCIB IAD E: Ce lucru ? prin propria sa libertale de alegere. in lru cat Dumnezeu
SOC RATE : Ca omul est e una d in nu cxista, nu cx ista 0 .Jume a valorilor' pe care omul sa
accstca trci . si-o insu seasca , ci omul repr ezinta sursa valorilor. fiind
ALC IBIA DE: Care a nume? responsabi l pentru fiecare alegere pe care 0 face (vezi
SOCRATE : Sufletul . co rpu l sa u. textul lui J.-P. Same).
In sfa rs it . int runirea lo r, adica
lntrcgu l. ( . .. )
Acca sta idee esle dusa mai departe atun ci cand se
cons idera ca omul esle a fiinta desch isa penna nent c,\tre
6
~~
9
• Cornparati cc ncepriilc lui
admire maretia . Din aceasta cauza, dupa ce toate ce lela lte
lucruri au fo st dusc la capat (dupa cu m do vedesc Moise
Pico del la Mirandola si J.G . Fichte
de spre natura umana.
Sing nr ill Unlvers. nefixcn de
II ~ i Timaios). s-a ga ndit in sfarsit. sa creeze ornul.
Dar , printre arh etipuri nu avca vreunul dupa care sa
nn nic si present p entru toat e. plasmuiasca un no u ncarn: nici printre bogaiii nu ma i avea
neasigurat prin nimic si. ell atdt I ce sa-i dea mo ste nire noul ui fiu, si nici printre locuri nu
mai p uti n. p rin el tnsust. 011I111 rnai avea vreunu l in care sa sada acest contem plator 31
trcb nie ori sci fie infrdnt. or; sci
donm eosca peste toate ot re SIII It,
Universului. Toate erau deja pline. (... ) in sfarsit, preabun ul
cr eat or a hot arat ca aceta. caruia nu mai putea sa-i de-a
I
Clil m plan of inte lepciunii. de care
1111 este copabil niciun all animal. nimic propriu, sa aiba ceva comun. dar cu toate acesrea sa
sii fa totul in mod clar in stdp dnire fie deosebit de fiecarc in parte. Asadar, a con cep ut omu l ca
S (/ 1/ .w j maard ! Fii nimic sa il pe 0 lucra re cu un aspect care nu iI diferentiaza si. asezan-
mo narhul creatiei p rin intelecr ' du- I in centrul Un iversu lui, i-a vorbit astfel : ,,0 . Adame !
Pi e; sou cre eaza- ti Iimbajull
nu ti-arn dat niciun loc sigur, nicio Infatisare proprie. nici
J. G . Fic ht e, Originea limbii
vreo favoare de osebita, pentru ca accl loc, acea infat isare.
ac cle ingad ui nte pe care insuti Ie ve i dori , tocmai pc acelea
sa Ie dobandesti si sa Ie stapanesti dupa vointa ~i hotararea
la . Natura configurata in ce lelalte fiinte este silita sa ex iste
in limitele leg ilor prestabilite de min e. Tu, neingradit de
niciun fel de oprelisti. iIi vei ho tar] natura pr in propria-ti
vointa in a carci putere te-am ase zat , Te-a m pus ill centru l
lum ii pentru ca de aici sa privesti mai lesne cele ce se ana
in lumea din jur. Nu te-am facut nici ceresc, nici pamantean,
nici muritor, nici nemuritor, pentru ea singur sa te in fatisezi
in forma pe ca re insut i 0 preferi, ca ~i cum prin vo ia la a i fi
prop riu-ti sculplor si plasmuitor de cinste. Vei putea sa
dcca zi la ce lc de jos ce sunt lipsite de inteligcnta: vei putea,
prin hotararea spi ritu lui tau, sa renast i ill cele de sus ce
sunt div ine .
10
Oostoievski a scris: "dad! Oumncz eu nu ar cx ista, Esential 1111 cstc ccea ce s-a
totul ar fi permi s" , Acesta es te punctul dc plccare al ijiicut dill om, ci ceea ce f uce el
ex is te ntia lism ului. Intr- adc va r. totu l es te pe rm is daca d ill ceea ce s-a If/c ut dill el.
Oumnezeu nu exista, si in conseci nta omul este aba ndonat .Iean -Paul Sa r tre, Fiinta $; " call-
pentru ca e l nu gascste nici in sine. niei in afara sa vreo tul
, posibilitate de care sa se agate, EI nu i~i mai poate gasi
scuze. Daca, intr-adevar, ex isten ta preceda escnta. nu vom
pu tea explica niciodata ceva prin referi re la 0 natura data
sau fixa ta: cu alte cuvi nte, nu cx ista determ inism , om ul
estc lib cr, omul est e libertat ea. Pc de alt a parte, daca
Dumnezeu nu exista, 1101 IlUgasim nicio valoare SHUran- - Reno lJeSClI~
I
duiala care sa ne leg itim czc co m portamc ntu l. As tazi , niei
C (t596-1650)
in spa tcle nostru, nic i in fata noastr a, in domen iulluminos Info : Matematicia n. fizician s i
al va lorilor. nu ave m sc uze sa u justificari. Suntem singuri, filosof francez. considcrat repre-
lara scuze, Aceasta este ideea pe care vo i incerca sa 0 zcntant al rationalismului. A fost
exprim cand vo i spune ca omul este condamnat sa fie liber. preocupat de a ga si 0 metoda
s igura de cunoasrerc . precum ~i
adevarurile prime ~ i indubitabile.
Rene Descartes ( 1596-1650), M edita(ii despre filosofia Formula rationamcntulu i sau estc:
prima
Omul este 0 fiinta cugetatoare
Dar ce sunt prin urmare? Un lucru cc cu geta . Cc
.Dubito. ergo cogito: cog iro. ergo.
su m; sum. ergo Deus est".
Opera: Rcgulipentm imlnnnarea
I
este ac csta? Unul ce se ind oieste . inte lcgc , afirma, neaga. mintti (16 28 ), Dtscurs aSlipra
ntetodei ( 1637), Meditatii despre
vo ies te, nu voieste. totdeodata imagineaza si simte. (... )
primafilosofie ( 1641). Principiile
Nu sunt cu ins umi eel care rna indoiesc aproape de toatc, filo sofiev ( 164~). Pasiuni le suf le-
care totusi intelege ceva, care afirm ca doar acest lucru
este adcvarat, tagaduiesc pe celelalte, doresc sa stiu mai
multe, nu vreau sa fiu insclat, imaginez multe lucruri, chiar
lara vo ie, observ de asemenea multe ca ~i cum mi -ar veni
-tutui ( 1(49).
.
ne norocirile omul ui do vede sc m aretia sa . Su m niste
nen orociri de m are senior. de reg e de posedat. ( . . .)
Omul nu cste dedit 0 trestie. cea mai slaba din natura:
dar cs te 0 trest ie cugetatoare. Nu trcbuie ca intregul univers
C onstruiti un argument car e :
I
sa sustina reza redata in text: I so. se inarm eze spre a-I striv i. Un abur, 0 picarura de apa e
destul ca sa-l ucida, insa in cazul in ca re universul I-ar
011/1/1 est e O jii/l(d CII nevoi.
avdnd in vedere c/i apanine lumii strivi, omul ar f inca mai nob il decat ceea ce-I ucide: pentru
f
se ns ibile si, sub acest raporl, ca el stie en moarc ; iar avantajuJ pc care universul il are
ratiunea sa are 0 obligatie jt/(ii de I' asupra lui , acest univers nu-l cu noaste.
Astfcl to ata maretia noastra sta in eugetar e. De aici
se nsibi l it ate. ca re 111/ poa te fi
I
refuza tii. dar ,~i de a se ocupa de trcbuie so. purccdem, nu de la spatiu ~ i de la d urata . So. ne
interes ele acesteia. de a-s i construi silim a cugeta fru mos! lata ideca morala .
lI/aXI/H e practice in vede rea feri-
cirii in aceasrd viatd. ( .. ,)
Imm~nu cl Kant. Critica ratiu nii
i
Aureliu Augustin (35 4-430). Confesiuni
Omul interior ~i o m u l exterior
practice
% J Si omul vrea so. Te laude pe Ti ne . el, care nu este
decal 0 particica a creatiei Tale ; el . orn ul, ca re is i poart a
in lume conditia de m uri tor ~i i ~ i ducc cu e l martu ria
pacatu lui sau, dar si dovad a co. Til, 0, Dumnezeule. stai
im po trivd celor miindri; si tot usi el, omul acesta nu-i dccat
o partic ica a creatiei Tale, vrea so. Te laude pe Tine. ( . .. )
Si m-am indrcptat catre m ine insu m i $i m i-am zis:
..tu, cin e esti?" Si am raspu ns: .Dmul". Si iata tru pul, iata
~ i sutl etul d in mine. amandoua imi sunt la inde mana, unul
in afara ~ i altu l inlauntrul meu. Care an ume dintre acestea
este eel in care ar trebui sa-L caut eu pe Du mnezeul me u,
Ccl pe Care il cautasc m prin intermediul trup ului, de !a
pam ant pana la cer, adica pa na aco lo am reusit sa-m i trim it
drept erainic i razelc ochi lor m ei? Or, po ate este mai bun
I
A ureliu Au gus t in
1354-430) I
ceca ce se afla inauntrul me u: deoarece lui ii aduceau vcs ti
~-
i t o rU I filosofiei crqtine.
Opera : Soli/o n'ii ,~ i Dialoguri, m eu. ( .. .)
C Ollfe siu Jli, Despre trillitate ,
Ce tarea l1/i DlIlI1ll e:=eu.
J
trei
A$ vrea ea oameni i sa cugete adanc la unnatoar ele
chcstiuni in ele insclc, ch iar daca toate tre i sunt foa I1e
12
-
diferite de acca Trcime, (...) Ei binc, ac cstca tre i sunt:
Aldr cd r putem vedea. om III
a fi, a cuno aste si a voi. Cac i eu exist, stiu ~i voiese . Ell
cstc 11// suflet rat ion al care se
sunt eel care stie si vre a ; si stiu en exi st si voiesc: si vre au
stujeste de 11// trup murit or si
sa ex ist si sa stiu. Asadar, in ace stc trei stari ale fiintei sa
material.
incerce sa vada eel car e estc III stare, cat de inseparabila Augustin, De tnoribus ecc le-
. viata, desi ex ista si intr-un mod separat 0 singurd viatd , siae
o singurd minte si () singurdfiint« . (. . .)
Vedem ca fata parnantului se impodob est e cu
animale terestre si ca ornul , care a fost z idit dupa chipul ~ i
dupa asernanarea Ta, este pus mai presus decat toat e
vietuitoarc le lipsite de ratiune, prin in su si chipul si prin
inS3$i asemanarca lui ell Tine, adica prin puterea ratiunii si
a inteligentei lui; si ca asa cum in su fletul omului cxis ta
cev a care domina prin puterea sa de chibzu inta si, de
asernen ea, alt ceva care sc supune si ascul ta ( ... ).
13
secularizarii trcptate a Cosmosului. lucrare a . eu.
omul profan este rezu ltatul un i de-sa ~ iz..i :1 2 e sientei
umane. Aceasta inseamna insa ca omul are lig s 5- 3 -O rG -
tituit. spre deosebire de predecesorul 5.1 stI'"3d iL-x sa
se "goleasca" de orice urma de religiozitate ~ l oe s 1-
ficatie transumana. EI se recunoaste pe sine in rrus in
care ..se clibereaza" si ..se purifi a.. de . .5 ~pe-s H il le"
stramosi lor sai. Cu alte cu vinte om ul pro fan, tie ~a vrea
sau nu, mai pastreaza inca urme ale comport rului
omului religios, insa golite de orice semnificarie religi sa.
(...) Asa c um am mai ararat. omu l are ligi s in stare
purii es tc un fenomen mai degraba rar. ch iar si in a mal
desacralizata dintre socieratile mod eme . M ajoritatea eel or
" fi ra religic" au inca un comportame nt religios, chiar daca
nu-si dau seama.
APLICATII
14
7. Aplicatie interd isci pli na ra - Co rnentati urm aroru l text in sensuI formu larii
de arg umente pro sau con tra posibilitatii omului de a-si pierd e demn itatea.
Cine isi des chide as tfel inima ca fre Dumnezeu. intr-o nuirturisire p lind de cain/ii .
o desch ide si pentru ceilalti. Fa cdnd acest lucru isi pierde oda tii ell aceasta demnitatea
. de om eminent s! ajunge prin urmare ca un copil. Adica fiirCi pozitie, demnitute si
distantii fi lla de ceilalti. A te deschide infata celorlalti este Cll Pll lillia n umai pri ntr-un
f el apa rte de iubire. 0 iubire care p ared recunoaste cd 1I0i tot i suntem copii rdi . (. ..)
Nu poate exista 0 mizerie mal mare decal aceea ce poatefi tra it« de lin singur
om. Ciici atunci cdnd lin am se simte pi e rdut, aces/a este mizeria eea mal mare.
Ludw ig Wiugen stein . Lectii si convorbiri despre estet ica, psihologie si credintd
religioas ii
8. A p licatie in terdisciplina r a - Va lorifica nd informatiil e achizitionate prin
stud iul altor discipline. raspundeti la urm atoarele intreba ri:
a) Natura um aria se poate de fini prin intermediul limbajul ui?
b) Care este cea mai buna modali tate de a-I c unoaste pe ce lalalt?
c) Cum pot stiinta si teh nica sa infl ucnte ze natura um ana?
d) Considerati ca omu l es te a .J ntrcbarc lara rasp uns" ?
e) Consid erati ca pe mas ura ce stiinta si tehnica evoluca za, omul devin e a
fiinta mai ratio nala?
t) Avem nevo ie de alt ii pen tru a fi noi insine?
9. Ca re este se rnnificatia afirrnat iei lui Platon p otri v it ca re ia "va tr ebui sa
recun oa stern ca nimi e nu este ma i presus in noi insi ne, decat sufle tul"?
10. A p lica ti e in tcrdisciplinara - Valor ificand cunos tintele dobandi te in eadrul
orelor de log ica si argume ntare, reconstiruiti struetura argumentului lui Bergson prin
care a firm a ca omul trebuie defi nit mai degraba ca H OII/ a f aber decat ca H OII/O sap iens .
I I. Care es te diferenta intre a m ~i animal in conceptia lui L. Blaga?
12. Cornpara ti ex istenta intru im ediat ~i pentru securitate cu existenta intru mister
si pentru reve lare.
13. Comparaji maxim a "Cu noa ~te - t e pe tine insuti!" cu modul in ca re G .P. de lla
M irando la eo nce pea 0111ul.
14. Care este sern nificatia meta for ei ..0 111u l este a tresti e cugetatoare"?
15. Ide ntificati, in co nceptia lui Pascal , contradictiile inere nte naturii umane.
Ca racterizati, la alegere, una dintre ace ste contradictii,
16. Cornparati co nce ptia lui Pica si a lui Pascal asupra naturii umane.
17. An alizati critic conceptia lui Descart es de spre na tura umaria si fo rmu lati
argume nte pro sau contra ideii potrivit care ia omul este ..un lucru ca re ga nd este" .
18. Consideraji ca sutletu l este mai important si mai user de cunoscut dec at
trupul in viziunea lui Descartes? Argurnenta ti raspunsul oferit.
15
19. Plecand de la text ullui A ugus tin. din Confesiuni , co mparati omul exterior cu
eel inte rio r.
20. Identi ficati clementeIe prin care om ul se asearuana cu Dumnezeu. in conceptia
lui Aug us tin.
21. ldcntilicati operele literare, istorice si artistice care abo rdeaza nat ura umana .
Alcge ri 0 luc ra re ~i apo i de zbateti pr ob lem a abordata,
22. Comparati conceptia lui G.P. de lla Mira ndo la cu concepti a lui Same de spre
natura um an a .
1.2 . OMU l 51
, 50ClETATEA
17
de organe; si suprimandu-se eorpul, nu va mai fi niei pic ior,
nici mana, decat OUlTIi !Lcu numcle, precum se poate nu mi
mana, 0 mana de piatra; caci fiind strica ta va fi tot ma na
(insa numai eu numel e) cac i toa te luerurile se determi na
prin meni rea si prin put erea (de a irnpli ni aceasta me ni re) .
asa ca daca nu mai sunt ace lasi, nu se poate zice ca au
ace eas i fire, ci doar acela si nume' Asadar este clar ca statul
este din natura anterior indi vidului, cac i intru cat individu l
nu-si este suficient, el este fata de stat, ea mad ularele un ui
corp fata de aee sta , iar pe de alta part e, daca nu poate ori
nu are trebu inta sa sc intovarasea sca in societate, din cauza
suficiente: sale, atunci Il U este mcmbru al statului. ci ori
fiara, ori zeu.
Asadar, din natura, exists in toti instinetul pentru 0
ase me nea cornunitatc; si ee l dintai ca re a ora nd uit-o atost
autoru l ce lor mai mari bun uri . Cac i du pa cum omul in
pe rfectiunea sa est e eea mai nobi la d int re fi inte , tot ast fe l.
lip sit de lege si de dreptate. est e ee a mai rea di n.toate: caci
eel mai groaznie lue ru cste nedreptatea inzestrata eu anne;
insa om ul se nastc ca av and ca annc firesti inteligenta ~ i
• Iden tificati, in textul de rnai
vo inta fenna, care sunt foarte pro prii a fi utilizate in s~opuri
jos . cele doua principii anterioare
ratiuni i: contrarii. De aceea el este crea tura ce a rnai ne lcgiuita ~ i
Ldsdnd deoparte toate carlile ec a mai salba tica, fiind lara virtu te; si privitor la pofta de
sninufice care Jill lie invatd decdt dragoste ~i de mancare este eel mai nc satios. Pe cand
sa vedem oamenii c lIm .'1 -(1/1f iicut drep tatca cste 0 virtute sociala,
ei insisisi cugetdnd aSlIp r a prime -
/01' Sf celor mal simple activitdti
J ean-Jacques Rousseau (1712- 1778), Discu rs uSlipra
ale s uflend ui omenesc, cre d cd
disting doua principii amerioare
origin ii si funda mentelor inegalitatii dintre oameni
ratiunii: unul care ll e face sa.Ji m Omu l in star ea n at u r a la ~i in cea socia la
I
nccesar sdfie introdus aiel si prill .- I
ciplul soclahiliuitii (...) decurg ee lor car e 0 tra iesc? Aproa pe ca nu vc dcm in jurul nos tru
toatc regnlile drep tulni natural, I dccat oameni care se p lang de ex iste nta lor ; si mai multi
regufi pe care rat iunea este apoi sun t ace ia ca re nu se plang, desi sufl etul le e plin de
silitd sti le stabileoscd p e alt e baz e aeeasta; imb inarc a lcgilor div ine si ornenesti abia daca
atu nci cdnd. prin dezvo ltareo sa '
treptat-i. ea a reusit sa ini ibuse
natura.
I este de aj uns pcn tru a im pi edi ca dezordinea . (. . .)
Cone luzia va f i ca , ra ta cin d prin p aduri , -fara
J .J . Rousseau , Discurs a.\'lIpra l mestc suguri, lara grai , lara locuinta, ta ra razbo i si lara
originii }'i!wu/amellfelor inegali- legaturi , fara a avea neyai e de semcnii sai ~ i ta ra a avea
tiilii di"fre oam eni vreo do rinta de a Ie fac e ra u, poat e lara a re e unoa~te
18
vreo da ta pe vreunul dint re ei in mo d individual . omul
salbatic, prea putin supus pasiunil or si tii ndu -i de ajuns lui
insus i, nu avca dedit se ntimente si cun ostinte potri vite
pentru aceasta stare. (.. .)
im i este de ajuns ca am dovedit ca nu aceas ta cs te
. starea originarii a om ului, ci ca numai spiritul societatii ~ i
inegal itatea ge nerata de ea mod ific a si altcrca za as tfel
toate inclinatii le noastre nat urale.
APlICATIl
1. Ca re este sernnificatia afirmatie i lui Aristo tel potrivit care ia ..natu ra nu creeaza
nim ic tara sca p'"?
3. Formati grupe sau lucrati pe perechi. Concepeti 0 con tra argumentare prin
care sa infirm ati teza pot rivit care ia omu l este 0 fiinta sociala,
4. Ca re este motivu l pent ru care Ari stotel afirma ca ..statui este d in natura ante rio r
individului" ?
5. Care sunt co nsec intele care decurg din faptu l ca princip iut soc iabi lita tii nu
este indus in natura uma na in viziunea lui Rou sseau?
6. Care sunt moti vele care-I detcrm ina pe Rou sse au sa afirm e ca ratiunea ..prin
dezvolt arca sa treptata, ea a reusit sa ina bu se natu ra'?
7. Co mparati co nce ptiile lui A ristot el si a lui Rousse au as upra naturii um ane.
9. Analizat i comparativ urm atoarel e caracterizari facute natu rii umane, iar ap oi
extindeti cornp aratia cu ca rac terizari existen te in tex tele studiate in acest capitol :
a) Abstractie fdciind de 1/0 111 potential de energie care rezulta din contopirea
multorf one intr-o singurdfon d COJ1l1lJJii . simp /li t contact social pro voacii, in maj oritotea
cazurilor; la mu ncile productive 0 emulatie si 0 insufletire specified a ene rgiei vitale .
19
(... ) Acest lucru se intdmpla deoarece oniul, prin insa )'Ii natu ra sa . este , dac a Illiu n
animal politic, Clim crede Aris totel, ill orice ca: insa un animal social. (\ farx. p.337 )
b) Natura uniatui, care trebuie presupusd, 1111 este 0 natura deja fdcuui si pe
care prezenta socialulni ar putea sa 0 modifice ... Ea este un ansamblu de posibiliuu i
care llll se actualizeazii dec/it in contact eu socialul. (M. Duff renne)
Vorbirea dc se rnneaza 0 relatie originara . E vorba desprc Totalitate defiecore clipd. T ni-
a percep c limbajul nu ca subardonat faptulu i de a lua
cunostintd des pre prezenta altuia, sau despre vecinatatea G
itn alii/uri unii de altii. totalimte
/anga toralitate. intr-o hnne care
1111 totalizeaza. dar care se toto-
lui, sau desprc co m un iunea ell el, ci ea 0 co nd itie a ace stei tizeo:a. pared. in noi.
.J uari de constiinta" ( ... ) Cele doud vorbe de neinteles
lmposibilitatea de a-I aborda pe alt ul lara a-i vorbi, ale umanitatii: .ccunoaste-te p e
insearnna cii inseamna ca, in acest ca z, gandirea es te tine " si totul
tine de camorul pro- I
inseparabila de exprim are . Dar exprimarea nu co nsta in a priu".
trec e in tr- un fcl oarecare un gaud ce apart ine cuiva in Dar te cunosti si vezi cii nu esti
sp iritul altuia . ( .. .) Ea consta. inainte de orice participare interes ant. Sailpoate di 1111pori sti :
la un continut comun prin co mprehensiune, in a insti tu i ceva ese ntial despre tine ca om
socialitatea (sociali te - 11'. n.t.) printr-o relatie ireductibila, dec a f cunoscdnd pe altii. i/?jinil .
asadar in comprehens iune. (. ,.) Vorbi rea es tc, asadar, 0 mai interesanti. mat inzestrati ,"i I
mai relicfati ca tine.
re lat ie intre libertati care nu se lil11iteaz a nici nu se nea ga,
Con sta nt in j\'oica , Jurna{filoso-
ci se atlnna in mod rec ipro c. ( . .. ) Jie
21
V ·'
--
22
11632- 17( 4) (form ulata, in epoca contem porana, de Bern ard Williams
- n.n.) este ca a avea acclasi trup cste ce ca ce face ca cineva Lock e sustine eci memonl1 estc
sa fie aceeasi persoana. Chiar daca pcrsonalitatea unui ins sing ura conexiune ps ihologicii
se sc himba complet de- a lungul vic tii. ea ram ane aceeas i intre diferite etape prin care Ir en '
persoana pentru ca este - sau are - acelasi trup . o persoanii: printr-o etapa se
Corpul omenesc sc schi mba , in mod dramatic, din intelegc an'a pontunc de l imp
d ererm inat prin care »ece
-frageda copilarie, prin adol escents si matur itate pana la
persoana. 0 persoand din prezent
batranete. (.. .) Ce fac e ca trupul tanaru lui de optsprezece este aceeasi p ers o anu ClI ceu
ani sa fie acelasi cu ee l a l unui batran de optzcci de ani? dintr-o etapii anterioara (pers oa-
Un raspuns cste ca trupul are de-a lungul vietii un traseu IItl dintr-un m Oil/ em a nter i or )
spario-ternporal continuu. ( . . .) Un tra seu continuu prin deed ea isi poate ami nti .idin
spatiu, de-a lungul tirnpului, face lcgaruraintre corpulunui ill/erial" ", experientele si actiunile
prune si eel alunui batran de opt zeci de ani. Un al doi lea persoanei di ll etapa anterioani. ()
persoulIli isi poat e aminti ill
factor important este continuitatea cauzala. Ceca ce se
lIceasla ma nieni a persoanei inuii
intampla eu corpul intr-un anum it moment are efecte asupra numai propriile sale experiente.
lui in momentul urmator, Dacii in ti pat all/inti .sdin interior"
Obiectia clasica la teoria acel uiasi corp a fost ridicata Ipentru
cli am complctat [ormulare le
dc Jo hn Lock e. Ea rezi da in aceea ca. in pri ncipiu, este inscriere la colegiu. anmci
posi bil ca 0 pc rsoana sa-si sc himbe corpurile rarn anand ell sunt acea persoanii care a
aceeasi persoana, Schimbarea co rpuri lor poate sa nu se completat fonnulare le. Nil este
neces ar .Wl-IIIi amintcsc ill mod
inta mplc niciod ata, dar acceptan t en, in princi piu soar put ea
ef ectiv experientcks antcrioare. De
intam pla. (. . .) regnki. Il l' otnintim inmod efectiv
(...) Apa ratorii de az i ai teo riei conex iunilor spirituale foarte putin din exp erie nte le
apeleaza si la alte co nexi uni in afara de mem or ie. Co ntinu- noastrc trecutc. Tot cee a c£' es te
itatca caracteru lui ~i a personalitatii cste 0 co nexiune ne cesar es te slijim cupu bili sci ni
spirituala important a in etapele prin care trecc 0 persoana, Ie reamintim.
P.K. Mclener ney,
Introdu ccre in filos ofie
APlICATIl
2. Reconstruiti (sau co nst rui ti) argurncntul prin interrnediu l caruia J . Locke
considera con stiinta elerncntul care asigura ident itat ea personala,
23
5. in an ul 2006, in S.U .A . s-a rea lizat primul transplant de " brat biotic" care
inde plineste funct iile pe care le, in mod natural, Ie reali zea za me mbrul superior. Se
poate vorbi in acest caz despre identitatc sau desprc picrderea ide ntitatii de sine?
6. Comcntati urmatorul text in sensu I formu larii de argumentc pro sau co ntra
posib ilitatii omului de a-s i pierde identitatea ca urmare a progreselor reali zate in
do rneniul nan oteh nologiei:
Odatd ell trecerea timpului. umanii vorfi capabili sd reali:e:e 0 integrare strdnsd
intre materiale de sintezd $1 ce le bio logice. De aici \'or rezulta cipuri biotice ( ... j ca re
VO l' putea ji imp lantate dire ct ill orga nism. Se VOl' putea reali: a po mpe inteligente de
insulinii, stimulatoare cardia ce, refine artificiale. Iarlista noastrd arputea sa continue.
(Cristian Rom an , Mat eriale int cli gcnte in Revista ~tiin\a si Tchnica nr. 5/2006)
9. Co ncc pe ti 0 contraa rgume ntare prin ca re sa infirm ati teza potrivit careia omul
este 0 fiin ta iden tica cu sine.
1I. A p lica t ie inrerdisclpllnara - Daca nota dist inct iva a om ului este sufletul,
analizati urmatoarele situatii:
a) Daca sufletul sa las luies te in inima, dato rita realizarilor di n med icin e este posibil
ca inima boln av a a unci per soan esa fie inl ocuita eu 0 alta inima sau ell mccar-i sm
mecanic, in aces te condi tii se mai poat e spline ca ace I indi vid este identi c ell sine?
b) Daca sufletu l salas luieste in creier, datori ta rea lizarilo r d in medi cin a, intr-un
viitor ap ro piat , va fi posibil tran splantu l de cre ier de la 0 persoana la alta. eaz in care se
24
va inloeui si memoria indi vidului, atunei se mai poa te vorb i despre identitate personala
in cazul accstei persoane?
25
.Pomin d de la ~rm;]tor.l Difi cultatea abordarii problemat icii sensului vietii
r
realizati 0 dczba terc : cs tc relevata de eomp lexitatea ornu lui , iar maxima
Clnur dacd viata lnatd ill I
socratica, inscrisa pe frontisp iciul templului din Delphi ,
ansamblu nn ar avea niciun ~'elH'
poute ('/i acesta n-ar]i /111 IIIOfi\' .Cunoasrc-te pe tine insuti !" atrage atentia asup ra necesi-
i de ingrijorare. Poate cll putem sci talii intro spccti ci pri n intermediul care ia om ul poate sa
I recunoastem aces! lU Cl"1I $1 sa identifice lirn itele, obstacolele care intervin in realizarea
mergem mai depone ca si fuil/a ac estui scop sau a ac estui ideal. Numindu-si filosofi a
acum. Siretlicul csrc sii-ri (ii mereu
neo socratica, Gabriel Marcel va considera ca omu l si-a
ochii atintiti asupra lucrurilar
care se afhi ill f ata fa $i sa lasi pierdut referinta di vina si poate a dev enit ,, 0 intrebare
~ jlls t Uicii ri!e sa fa sfdrsit in codrul Tara raspun s". Farii indoiala ca prob lernati ca fericirii se
propriei tale viet! si in cadrul va intregi prin analizarea ei din pcrspectiva etica.
deli/or celor de care esti legato Vorbim despre un singur tip de fer icire sau despre
Dan/ te vet intreha vreodard:
mai mul te tipuri? Conceptia crestina despre cele noua
..Dar ce rost are .'Iii tniiesti?" -
din perspective vitii tale de student fer iciri este 0 ple doarie facuta ornului care trebui e sa-si
sail de harman sou orice aifi til - aleaga telurile, modul de viata; fericirea umaria insemnand
nispnnsnl vafi: Nsare niciun rost. mantuire, iertare.
X-ar avea nicio imporfallrii dacii Fericire a este un ideal rca lizabil in viata de apoi
n-as exista deloc sail d acd fill
sau in viata aee asta. Eclezia stul spune ca ferieirea estc
mi-ar paso de niniic. Dar exist.
.1s10-i fat. : reali zabila pe pam ant si ea inscarnna sa te bucu ri de
Thom as Nagel , lucrurile pe care Ie ai,
Oare ce inseamnii toate astea? Sc va e o nsi de ra ca fer ic irea , fi e e a stare
• Reflectat i as u pra tezelor
permanenta, fie ea ideal, nu poate fi obtinuta, lntrcaga
pr incipale din ur tnatorul text: noastra viata sta sub semnul principi ului pla cerii. fap t ce
E! este subiectnl printre ob iec- ne va determina sa adoptam ca i d ifer ite pentru a deveni
reo este IIll cUllosdifOl; lill stiutor: are feri citi (vezi textul lui S. Freud ). Sensul viet ii se contu-
tniire, este participant, oglindii a reaza abia in momcntul in care experimentam sufer inta
existentei si a lumii, si, ill acest
inteles este. de [apt. sensul lumii.
in abse nta ca reia riscarn sa eade m intr-un "abso lutism
( .. . ) O mul poate ji si 0 oglindii moral . . . earaeteristie medio critatilor". Fcricirea, inteleasa
tnlbure a reulitdtii. e! este. totusi ca binc suprem este a impos ibilitate si, de aceea, nu treb uie
lillie. \~i ill else reflectd tot ceea ce sa cautarn un se ns al vietii, deoa reee "este absol ut
jiinfea:=i1. Penrnt e! acesta are /III imposibil sa gasesti in via\a un sens a carui va labilitate sa
sens. Dacii l-arji avut si jiirii 011I
sail daca lumea jara constiintd ar
tic cvidcn ta si imperioasa" (vezi text ul lui Em il Cioran).
./i !/j).~i/(~ . de .lens. acesla sc ap a A. Camus afirma ea .Fcricirca ~i abs urd ul sunt do;
l apreClerll llmalle. eopi i ai acc l uia~i parinte. Ei sunt nedesp a'1ili. Ar ti gr~~it
Via(a alll l/illi de asrd::i /II i eslc sa spunem ea fcrieirea se n a~t e neapih at din deseoperirea
Ij iil'orahilti ullei aproji/IJdiiri. Ea abs urd ului. Se intampla la fe l de bin c ca sen time ntul
I dllce !ipsa de li/li$le $i contemp/a- absurdului sa se nasea din fericire."
re. esre 0 viala lipsita de lillnd ,fii
I grdbitii, () incercarejani lei ,'iiseils. Alti tilo soti conside ra ea sensuI ex istenle i umanc
Cille sra 0 clipa li1/i~·t;l. ill clipa nu este epuiz at prin eviden\ierea meniri i sale in raport eu
urllliiloareestedepii$il. (. .. ) Traim "e reatarii ~ i Tauritorii lum ii", deoareee omul, prin inter-
dill se nzafie in sen:=afie. Pllierea mcdiul con~ti i nle i, este un suhicet printre obiecte, sub iec t
lIoaslnl de penetrabililate se
aplati::ea:=ii. selltimelltul de va/oa re
eunqs ca tor, are trairi, este par ti cipan t, de fapt , este
.'Ie tocqre in goa na dllpa "oglinda a existentei ~i a lumii , (.. .) sensullumii" (Nicolai
sCII::aliollul . Ha rtmann).
Nicola i Hartmann. Vec hea ~.;
!.101Ul on tolo:~;.iue ,
26
Albert Camus ( 1913-1960), Mitul lui Sisif
Sensu I vietii
Ze ii il osandisera pe Sisif sa rostogo leasca 0 stanca
pana In va rfu l unui munte, de unde piatra cadea dusa de
'propria ei gre utate. Socotisera cu oareeare dreptate ca
nu -i pedcapsa mai crancena ea mu nca zadarn ica si tara
spera nta. (...)
S-a inteles, fa ra indoiala, ca Sisif este eroul absur d,
atat prin pas iunil e, cat si prin chinul sau , Disprctul fala de
zei, ura fata de moarte si pa siu nea pentru viala i-au ad us
ace l supliciu de nespus al fiinte i ca re se strad uicste In
vederea a ce va ce nu va fi niciodata ter minal. E pretul care
treb uie platit pentru pa siunile de pe ac est pamant. ( ... )
Acest m it es te tragic pentru ca eroul sau cstc
constient. Intr-ade var, care ar fi ch inullui daca la fieeare
l ,-- Albert Camus
11 9" -1 960 )
pa s ar fi sustinut de spc ranta In izbanda? M unc itorul de • Refl cctat i asup ra tezelo r
az i in dep lineste In fiecare zi din viata lui aceeasi rnu nca principale din urmatoarele frag -
si desti nul sau nu -i mai este absurd . Dar el nu-i tragic, mente:
decat in acele momente cand de vine co ns tie nt, (. .. ) Afi ferici t cere limp. Ferici-
Fer ieirea $i absurdul sunt doi copii ai ace luiasi rea e ~' i ca 0 inde lnng atd rdbdare.
parinte . Ei sunt nedespartiti. Ar fl gresit sa spune m ca (. .. ) A fi fericit inseamnii a avea
limp pentru fe rici re a/un ci cdnd
fericirea se naste neaparat din descoperirea absurdulu i. Se
estl vrednic de ea ...
intampla la fel de bin e ca sentimenrul absurdu lui sa se nasca Albert Cam us, Ca iete
din feric ire. " Socot ca totul e bine" , spune Oedip, $i ace sre Oamenii te iartd docd [aci
cuvinte sunt sacre, Ele rasuna in univer sul salbatic ~ i limit at , crime. Dar II Il te iart d daeli esti
al omului. (...) Ele fac din destin 0 pro blem a a ornului. ~rerie it .
ca re trebuie rezolvata intr e oameni.
Toata bucuria tacuta a lui Sisif e aic i. Destinu l sau ii
apartine . Stanca lui este mun ea lui. Tot astfel, omul abs urd,
s
t
Sensu! vietii este sd-ti pili
problemn
nispuns
sensulni vietii. Ori ce
nscd I
.'Iii fie 0 ingustimc.
() reel/nose. Dar a rdspn nde ca
cand is i contemp la chinul, fac e sa amuteasca toti idolii . in data n-arc nici un se ns e cea mai
univer su l dintr-o data intors 1a tacerea sa, se inalta miile de mare ingust ime . Ce bucurie cii
voei uimi te ale pamantului . (. . .) Om ul absurd spune da si viata n-are nic iun sens. Pot sd-i I
cfortul sa u nu va inceta niciodata. Daca exist} un destin dau ell 1111111 ...
pe rsona l, In schimb nu ex ista destin sup erior sau, eel putin , Feric irea de a sti eel oamel/ii]
exista do ar unul singu r, pc care el il socoteste fatal $i vrednic all nevoie de tine; f ericirea de-a
de disprct, Cat pr ivcs te restul , el se stie stapanul z ile lor st i ca 1111 au nevoie de tine ...
Constantin Nolca. J urnal de .
sale . in aeea clipa subtila cand omu l se apleaca asupra vietii idei
sale, Sis if, intorcandu-se la stanca, cont empla ac eI sir de
fapte lara legatura eare devi ne propriul sau destin, cr eat de
e l, unit sub privirea memoriei sale si, In curand, pecetluit
de moa rte. Astfel, incredintat de originea pe deplin
orneneasca a tot ce-i ornenesc, orb care vrca sa vada ~i
care stie ea noaptea nu are sfars it, el nu se opreste niciodata.
Stanca se rostogolestc inca si acum .
27
• A nalizat i textul: Predi ca de pe m u nte (Evanghelia d up a M aid , 5,1- 12)
Daco-tt examinezi giindurile Va za nd multirni lc, Iisu s S-a su it pe munte si.
ell ate ntic vezi cd ell' sunt indrep-
asezandu-se. ueen ieii Lui au ve nit la El. Si deschizand u-si
Ill ie sp re tre cut ori sp re viitor: Nu
Ill' g dndim apro ope de loe la gura. ii in vata zicand :
prezcnt: iar claca liegdndirnla et. Fer ic iti eei sarac i e u duhu l, ca a lor es re im paratia
Illi 0 facem dea lt ca. cu lumina ceruril or,
tut. sci pregcitim Ii itorul. Prezentnl Fcrici ]i cc i ce plang. ca ac eia se vor man gaia.
Illi esll' niciodatd scopul nostril. Feric iti ee i blanzi, ca aeeia vor mosteni parn antu l.
Trecutul st prezen tul 11e su nr Feri citi eei care flamanzesc si inseteaza de drep-
mijlouce: viitorul singur cste lima
tate , ea aeeia se vor satura.
lIoaslra,
i" realitate 1I0i IIll tra im Feri citi ee i mil ostivi, ca aeeia se vor milui .
niciodutd: spera m sa trd im. ~i Fericiti eei curati eu inima, ca aeeia vo r ved ea pc
pregotindu-nc m crclI so Jim Dumnezeu .
leriei(i.fara indoiaki co Jill ajun- Fericiti facatorii de pace, ca aeeia fiii lui Du mnezeu
ge m nic iodutd sa si j im cu ade- se vor ch erna.
n i ra l. da cii aspiriim la 0 al ta Feri citi eei pri goniti pentru dreptate, ca a lor es te
[ericire deed s aceea de ca re ne
imparatia cerurilor,
putem bncu ra in ace as lii viata.
[nchipuirea Iloastra mare,He Feric iti veti fi voi ca nd va vor ocari si va vor prigoni
asa de 1111111 timpul vietii 1I0astre si vor zice tot cu vantul rau impotri va voastra, mintind
p dnuintes ti prin [a ptul co ne din pri ein a Me a,
gondim nnmoi la ea si micsoreaza Bucurat i-va si va vcsc liti, ca plata voastra mulra
in asa 11Ici,mni vesnicia. neacor- este in ceru ri.
ddndu -i nicio atetuie. e (i [acem
dill eternitate U11l1eallt ~' i din neant
o eternitate. Toate aces tea all
Ecleziastul, 3; 10-12
rcidiicilli atelt de vii ill noi. ;IIC(lt Ferlcirea piirnan te asca
intreuga !/oa slrii ratiune IIIl se A m vaz ut zbuc iumul pc care l-a ctat Dum nczcu
poateapara de ele. fiilor oarne nilor. ca sa sc zbuci ume . Toate le -a fac ut
Pascal. Cugetiiri Dumnezeu frumoase si la timpu l lor. E I a pu s in inim a lor
vesn icia , da r fiira en omul sa poata int eleg e luerarea pe
ca re 0 face Dumnezeu, de la inceput pana Ia sfarsit. A tunei
mi -a m dat cu soeotea la ea nu este ferieire decat .wi te
bucuri si sci trdiesti til timpul vietii tale ...
C ac i soa rta om u lui s i soa rt a do b itoeu lui es te
aceeasi: precum moare unul, moare si celal a lt si toti au
un singur duh de viata, iar ornul nu are nim ic ma i mu lt
decat dob itoeul. Si totul cste desertac iune . Amandoi merg
in ace las i loe: ama ndoi au i e~it d in pulbere ~ i amando i in
pulbere se intorc .
Cine ~t i e da ca du hlll ol1111lui se ur ea in sus ~ i duh ul
dobitoeu lui se eoboara in j oe ca tre paman!" Si m i-am dat
sea ma ea nim ie nu este mai de prel pe ntm om decat sa se
bu eure de lueruri le sa le, ea ei ae easta es te pa rte a lu i,
fiind ea cine ii va da pUlere sa mai va da eeea ee se va
intampla in urma lui"
Bartolomeo Berm ejo.
Crislos
28
Sigmu nd Freud ( 1856-1939), A ngoasii ~i civilizutie
Fer icirea este un ideal irealizabil
Care sunt inten tiile si ob iecti vele vi tale trada te
de con duita oa meni lor, ce cer ei de la viata, sprc ce tind
ei? Nu ne vo m in sela nic idcc um daca raspundem : e i
'as pira spre fericire, oa mcnii vor sa devina si sa "ranHi na
fcriciti. Aspiratia aceasta arc doua fatete , un sco p nega tiv
~ i unul pozitiv : pe de 0 parte, evi tarea durer ii si a
ncplacerii, iarpe de alta parte rrairea unor placeri intense.
Intr-un sens mai restrans, tcrmenulifericire" scmnifica Sigm und Freud
doa r fap tu l ca a fost atin s eel de al doilea scop, (...) 0856- 1939)
Dupa cum vede m, pur si simplu prin eipiul placcrii In fo: Neurolog ~ i psiholog vie-
este ace la care de term ina sco pul vietii (...); int rcag a ne z , considera t intemeietoru l
ordine a univcrsului i se opune: am fi tent ati sa spun em psihanalizei .
ea nu a intrat niei deeum in planul .Creaj iun ii" ea omul Op e r a : lnterprerarea viselor,
Psi hopatologia vietii cot id iene
sa fie .fcrici t" , Ceea ee numi m ferici re , in sensuI eel (1904) , Totem ,<;i tabu ( 19 13 ).
mai strict al te rm cnului. rezult a din tr-o satisfactie mai
de g ra ba im ediata a ne voil or care a u atin s 0 mare
rens iunc, ceca ce pr in natura sa nu es tc posib il decat
sub forma de fenom en episodic. (. .. ) in ace las i timp,
nc cs te mai putin dific il sa traim nenoroci rea. ( . .. )
Nu -i de mirar e daca, sub pres iunca ace stor
posibi litati de suferinta (d in pa rtea pro priului co rp, din
partea lumi i ex terioare s i din raporturi le noastre cu
ceilalt i oa meni - n.n.) omul se stradu iest e de obicei
sa-s i reduca pretentiile la feric ire (. . .) si dac a el se
cons idera feri cit si numa i scapa nd de ne noroeire ~i
evitand suferinta: intr-u n mod foa rte ge neral, sarci na
de ev itare a suferintei 0 izgon este pe ultimul plan pe
aceea de obtinere a placerii. • Reflcc tat i asupra principale-
Daca prog ram u l pc ca re ni-I propune prineipiul lor teze din textu l de mai jos:
placerii si ca re co nsta in a fi feric it nu este rea liza bil, ne ;11t1·-0 manierd generald. am
este totusi pcrmi s sa nu rcnun tam la oriee efort de sti nat spune. se pare cii 0 /1/111, dacii m' e",
sa ne apropie de realizar ea sa. Ca sa ajunge m aici, putem ill vedere evolntio istorica si so-
adopta cai foarte di ferit e. ( . . .) Niciun sfat nu este aici ciologicd asa C Il II/ s-a desfiisura t
va labil pentru toti , fie carc trebuind sa caut e prin el insusi eo ill ult lme le «ecole. a pierdut
ref erinta sa divnui: e! il1cerea=(j
mod alitatea prin care sa poa ta de veni fericit.
sd se confrunte cu 10 1 Innnnezeu
a cdrui creaturii si imagine evre.
Emil Cioran (191 1-1995) Revelatiile durerii. Eseuri Moartca lui DII 11l Ile=eu, in sensu/
Imposibilitatea gasirii unui sens al vietii exact pe care Nietzs che I-a dar
in suferinta omul es te absolut si ngur. (. . .) Art a aces tor cuvinte . Illi ar Ji oare la
de a su fcri, complexul intreg al tehn ic ii indurarii, pleac a originea fa p tului cii omul a deve-
de la conc epti a ca durerea reprezinta 0 calc de purifi care , nit pentru el insusi 0 intrebare jani
de ardere interioara ce ridic a pe om pe un plan eu totu l rdspun s?
part icu lar fala de viata. Su ferinta este scoa la eon cesi- G abriel ~ Ia rce l (188 9- 1973).
Omul p roblematic
vitatii. A invata sa su feri este a invata sa icrti, De ce
29
• Comentati urmatorul text: ierti? Fi indca in durere te desp rinzi progresi v de lucruri.
£1 este subiectul printre obiec- Om ul nor mal s i ce l m edio cru , ata sat i d e lum ea
te. este 11/1 Clll/oscafOl; 1/1/ stiutor: inconj uratoare, interesati de framantarile meschine, (. . .)
are trd ire, este participant, oglin- nu pot sa iert e nimic, fiind ca atasarea de lucruri du ee la
dii a existentci si a lum ii si. ill acest
iluzionare ~i la un fals abso lutis m. EI (omul normal -
inteles este, de/apt, sensulIunui.
n.n.) as teapta totul de la timp, de aici rolul surp rize i in
( . .. ) Ontnl poate ji ,>'1 0 ogfindii
via]a acestuia. (. . .) Si atunci este explicabil de ce un om
tulbure a realitdtii, eI este. totusi.
unic si in el se ref lectii tot ceea ce
ca re sufcra, chia r lip sit de cultura, nu poat e fi mediocru .
fiinteozd. Pentru eI acesta are /1/1 Aceasta eu ata t mai mult cu ca t a sufcri inscarn na a av ea
sens. Dacd l-arfi and st f{mi 011/ destin.( . . .)
san docii tumeafiini c()n\~tiill{ii ar Fiecare om isi poarta dest inul sau lara ca al tul sa -
ji ilj)si/a de sens, aeesta scap-i si poata lua vreo responsabilitate, intocmai cum in
aprecierii ullla ne. ( .. .) suferinta es ti singur, nimeni a!tul neputandu-si-o lua
Nicolai Hartman. ~~cheu $; ! W UtI as up ra lui. (... )
ontologic si alte !iaier; filo sofice Da ca durerea are un sens? Dar viata insll:}i are unul?
Este abs olut sigur ca 0 rclati va fericire nu se poate cas tiga
decat prin neglijarea natural a, nu prin excluderea voi ta a
problematicii distrugatoare a finalitatii. Toti cautatorii de
sensuri sunt oameni iremediabili pierduti, Este evide nt
ca ne re ferim la naturile problematice, nu de la acel ea
care au ga sit inainte de a cau ta , Plccand de la iluziil e
mor alei in ex p lor are a adancirnilor, te prabusesti , fiindca
es te imposibil sa nu atingi centrul substantial allumii in
Nicolai Hartmann
irationa l ~i prin aceasta ruinezi orice spirit constru ctiv.
( 1882- 1950)
Pentru ce aeei care au cautat prea mult au sfarsit prin
renuntare sau disperare? Fiindca este absolut imposibil
sa gasesti in viata un sens a carui valabilitate sa fie
evidenta si imperioasa. ( .. .)
Numai in nai vitate exists posibilitati de feric ire;
numai in asimilarea in ritmul naiv al existentii aeesta po ate
avea un eventual farmec, atunci cand omu! se mu ltumeste
cu posibilitatil e limitate ale clipei, cand , in locul perspectivei
universalitatii temporale cu toate implicatiile relativiste , 0
traire concreta epui zeaza farmecul red us al momentului .
APLICATIl
1. Care este motivul pentru care Camus considera ca fericirea si absurdul sunt
copiii ac eluiasi parinte'
30
Formatl grupe sau lucrati pe perechi
5. Co rnpa rati tcoria lui I3laga dcspre desti nul creator al omului si conceptia lui
Ca mus dcspre omul abs urd.
7. Comparat i textele date din Pred ica de pe munte si Ecleziastul si, apoi, form ulati
judccati de valoare cu privire la problematica sens ului vietii din perspecti va unui om
religios si areligios .
10. Analizati urm atoarcle aprecieri dcsprc fericire, iar apoi cxtindet i exprima ti-va
punc tul de vedere personal:
a) Societatea oam enilorfa ceferi cirea vieti i. (W. Shak espeare)
b) Exig enta fericirii si ciiutarea ei riibddtoare nu-l necesa r sit 0 exi liim ill
melan colie; e necesar. in schimb. sa dist ingem ill JlO; acea inclinare spre dificil si fatal.
Sdfii ferici t printre prieteni , ill acord ell/limen si sii-ti castigiferi cirea urmdnd 0 cale
care duce totusi sp re moarte. (A . Camus)
c) Oam enii de 0 tristete profunda se dau de go! cdnd suntfericiti: ei au unfel
de a se crampona defericire de pared ar 'Tea s-o zdrobeasca si ,1'-0 indbuse dill gelozie.
- ail, ei stiu prea bine cd ea !e \'{/ scdpa prin Ire degete! (Fr. Nietzsc he)
d) Care este s uprema [ericire a omului, da cii Ill! de a putea p une in pra cticd
ceea ce giises te drept si bine . de a f i sui pdn pe mijloacele necesure pentru a-si atinge
scop ul? (Goethe)
e) Cine il are p e Dumnezeu, aceta estefericit. (Au gustin)
31
10 rangul de nornui de ca:: universal. Percepem mai inuii anomalia faptului brut de a
exista si abia dupa aceea pe cea a situatiei no astre specifice: uimirea de a fi precede
uimirea de afi am. Totusi, caracterul insolit 01 acestei stiiri ar trebui SG constitute dat ul
primordial al perplexitatii noastre: emaip"rinfiresc sii.fii omdecal safiip"r si simplu.
Emil Cioran , Caderea ill limp
b) ill fo nd. idealurile lui don Quijote 5 11111 acelea core preocupti om enirea de
totdeauna si efe sun t cautate Cli toata patima in mod continuu. Starea edenicii a omului
este aruncatii ill viitor de conceptiile modern e; do n Quijote. ca si traditiile cavale rilor
..Me sei Rotunde ". 0 punea in trecut, intr-o epocd de aw: Deosebirea lilt ni se pare
ese ntialii.fiindcd anuindoud aceste po zitii sunt .Ldeale ". Adevdrul este ca om III a trait
totdeauna sub co nditio lui realii , printr-o inversiune a realitatii. El a intrat astfel
intr-unfe l de COplllll: lupuindu- se CII irealiuiti de genul morilor de vtint. Pentru a iesi
dill imp as . 1IIIIIIerll ar trebui sa afle 0111111: ca el este un miracol. Ceea ce a f os t SP"S de
Soph ocle aCli m Cli mult peste doua mii de ani: " .\1iI1Ul1i sunt multe, dar nicio minune
nll este mai mare decdt omul ". Xlarea mi11 1l11e se \ '0 infap tui cdnd aceastd idee \'a
deveni 0 realitate a cons tiintei umalle. r... )
Drumul lui DOll Quijo te eSle calea spre MIII'e/e Vis. dru mul spre conditio reald a
exist entei umalle, conditie a ciire i nuiretie Ill l poate fi stirb iui nici nuicar de ridicol.
A nton Dumitriu, Don Quijote de fa Mancha sa il inversiunea conditiei lImal1e in
Eseuri. Cartea intdlnirilor admirabile
12. Rca liza ti 0 lisa eu obiecte. activitati, stari sufletesti, dorint e etc. care ar putea
sa contribuie la fericirea voastra. ierarhizati aceste clemente si, apoi, corn parati- le cu
cc le obtinute de cat re colegii vos tri. Form ulati co ncluz ii cu carae ter general.
13. Form ulati einci dcfinitii sau judecati de va loare referitoa re la problematica
sens ului victii.
14. Scrieti un text de 10-15 randuri in care sa fie abordata problemat ica sensului
vietii,
16. Formulati un argument care sa sustina teza potrivit careia fericirea rep rezint a
sens ul vietii,
32
-~
EVAlUARE
- '""" (dura modclu l subiccrelor de baca laurcat)
1. Grice persp ccti va teoret ica as upra fi intei sau a exi stentei , in g en eral. poate
integ ra in structura sa co nceptua la ~ i ca tegoria fi loso fica de natura unian d prin care
este descri s mod ul de a f a l o mului.
A. Prezentati doua interogatii refcri toare la natura um aria.
B. M cntiona ji doua ca rac teristic i a le conccptiei lui L. Blaga despre na tura umaria .
C. Ilustrati. printr-un ex emplu co ncrct, intel esu l pe ca re il are la A ug ustin notiune a
de om interior .
D. Evidentiati 0 co re la tie exi stenta int re tennenii am ~ i m il/Iii. red actand un text
de aproximat iv 0 jumatatc de pagina, in care sa-i utili zati in sens filo so fic .
2. Analizati suee int or iee conceptic fi lo sofica dcspre se nsul vietii , evidentiind :
a. spcc ific ul sens ului vietii d in pe rspecti va concepti ci fi loso fic e a lesc;
b. ideile unci alte concept i: filo sofice despr e sensul viet ii.j us tificand totodata
~i rap ortul existent intre aeeasta si conccptia la care v-a ti re ferit la punc tul a ;
c. un exem plu de s ituatie care ilustreaza conceptia evidentia ta la p un ctul b.
Po m ind de la textu l dat , claborati 0 anali za. de apro ximativ 2 pagin i. a conccpt iei
lui A risio te l despre natura uman a . In reali zarea ana lizei, yeti avea in vede re urmatoar cl e
repcrc:
- prcc iz area inte les u lui dat de Aristo te l co nceptului de institutie naturalii;
- explicarea tczci lui A ris to ie l privind natura soci ald a omului;
- cara crcrizarea unci alte perspecti ve asupra esentei uma ne, just ificand tot od at a
si raport ul existe nt in trc accasta s i pu nc tul de vedcre al lui Aristo tcl ;
- arg umen rarea un ui punct de ved ere perso na l refe rito r la opinia lui Aristo te l
privind raportul ex istent intre ind iv id ~i sta t.
:"oto1: Se puncteazd ~ i unliza rca adecvata a limbaju lui de- speciali tate. organizarca prezcntarii -
intro duce re. cuprins . concluzic ~i incadrarea analizci elaborate in limita de spatiu precizata.
33
CAPITOLUL 2
I
r ..------_-._---
Este 0 da torie pentru om: 51! se
,
I
I straduiascd sa se ina Ire deasupra na turii
sale gregare tot mal apro ape de uniani-
I tate.
I Imm anuel Ka nt
I1 r · . . f· .
loa/a viata noastra mora a /IIcape
aiel: intrefiul risipitor sifratele lui . Ne
1pierdem si ne cdim: sail ne pdstriim si
• Ill' imp ietrim inima. E rdu sa fl U as culti.
, Dar e la fe l d e rdu sa stii sa asculti - $1 I
sa tti niinte. . . I
.... ----_._-------
C onstant m Noica ,/
34
2.1. BI NElE ~I RAuL
35
• Cititi textul:
Problema mora litati i actiuni lor noastre nu poate f pusa
Valli mdnca adeviirui. bineie insa decat in co ntextul libcrul ui arbitru. a libertatii de
~"i [nnnosul. lie mill transfigura decizie, dar si a fer ieirii. Omul, in ca litate de agent rational.
spirituaticeste prin simpla asinu- urmareste realizarca bi nelui, a acelui bine care nu este
tare. niciodata mijloc pcntru altceva si care i~i este suficient siesi ,
Fa ce-ti place ric - pins ce le si confera demnitate viet ii, in domeniul vietii politicc, bincle
place altom . Dacd /Ill Ie place
co rnun itati i este superior binelui individual, iar fericirea
altora 11I1-(iplace nici tie. infond. I
Drama encuiui. Parodovul tui pare sa lie scopul pc care il vrem in sine si in functie de
logic: care dorim alte lucrur i (vezi textu l lui Aristotel). IntlUcat
- Dacii practici vinutea lara teori ile morale au la baza conceptele de bine si de dill .
wi stii. III/ nun esti vinuos (ingerul orice critica a surselor moralei va viza aceste concepte.
de sub am. Ahile tllilippias minor. Plecand de la ana liza ctirnolog ica a tennenilor de bine ~ i
, Kant nuirginirea). de rau, Nietzsc he conside rs ca cci doi termeni staula baza
I - Dacd practici virtutea stiind
a doua tipuri de mo rala (de sclavi si de stapani). iar la baza
: eli a practici. /III mat e virtute. e
I vinuozitate . (Hippies minor). sernnificatiilor de astazi a le concepte lor de bine si de rau
sta revolutia sclavilor in morala. O mul simp lu, sclavul,
I
(Cade in piicatul crgoliului, sail
al usciiciunii IIl1Wl1e. al tehnici- dominat de resentimente fala de nobili (aristocrati) va num i
ItI(ii; n-ate iubire. n-arc l'iatii. /111 rau bunul ccleilalte morale.
. e virtute.) Morala (In lim ba latina. mores, insearn na moravuri,
Constantin ~oica.Jtmwl de ide; moralis, moral) semnifica, 1a nive1u1cunoasterii comune,
• Care este difcrcnta intre
virtute si virtuozitatc in conceptia
un ansamblu de reguli de conduita si de valori promovate
de catre soc ietate sau de cat re un anum it gru p. Infilosofie ,
lui C. Noica?
Constantin Noica ( 1909-19 8 7). Modelu! cultural f Phron esis in limba g reac a.
~ -
europ ean inscamna masura j usta. lntelep -
Bunuri si valoarc dune practica , prudcnta.
Dar valo are a est e pr ca des, chia r in gandi rca
contem porana , co n fu ndata cu bunu l si, de aici , ata tea
nefericiri ale insului si societatii in lumea noastra. Sub a
proasta inspiratie s-a spus: .Valoarea es te obiect ul un ei
dorinte". Dar ac esta este bunul, nu va loarea' Ultim a nu
numai ca satis face 0 do rinta , dar creeaza si sat isface oricate
altele . Ea este mu lt mai mult dec at un bun. chiar ;;i atu nc i
cand obiectul ei sa ti e acelasi cu al bunului. Este des tu l sa
spunem ca un bu n se dist ribuie imp anind u-se , pe ca nd
valoarea se distribuie ta ra sa se imparta, spre a vede a ce
distant a Ie separa, Sau e destul sa sp uncm, spre a 0 vedea:
un bun sc poate tr ans form a in va loare atunei cand ,
ramanand ace lasi, tie si ca bun material, satisfacc dorinta
tuturor.
Cu fiecare pn lej merita sa recurgern la cxem ple
imediate, daca vrcm sa deosebim bunul de valoare. As tfel. • Care estc sens u! terme nului
o bucata de paine satisfacc sau dorinta unuia, sau pe a altu ia, de ..bun uri" din urtnatoru l fra g-
pe cand un ade var, prCCUl11 un cantec , este si al unui a si al I mcnt:
altu ia. 0 bucata de paine si orice bun obisnuit dezbina pe ( .. . ) ill calitarea sa de 011I,
oame ni, in timp ee 0 valoare ii uneste, Ii insumeaz a. Se care trd ies te in societate, dores te
sd practice virtutile etice: elm
I
poate atunci spune ea exi sta bunuri de consumare si bunuri a rea deci nevoie de asemenea
de insumare, daca largim ideea de bun. in orice caz valoarea hUIIIII'i. pellll"lI a -si duc e viata sa
in acclasi timp 111SUmeaZa pe oameni si se pastreaza ea -I de om.
atare in di stribuirea ei, spre deosebire de bun, care se Artstorcl, Etica nicomahicii
37
• Reflectati as upra calitatilor imparte si pier e el insu si prin consuma rc. Vorba triviala si
care con tribuic la obtinerea unei cinica a bun ului- simt br itani c, cum ca nu pori manca 0
fericiri autentice : praj itura ~ i s-o ai, devine tara se ns in ca zul valorii, pe care
Lip sa de intelegere (J adevii-
o .consumi' si totodata 0 ai.
ratei cau:e afencirii este motivul
IJrillcipal care ii derermind pe
De aceea, la dr ept vo rbind, cx is ta co ns umato ri de
oameni su -ifi.lcd pe allii sa sufere. bunuri, dar n u si consu matori de valo ri, dedit in sens
Aceasta cSle convingerea mea. degradat. Yala area i~ i past re aza fiint a si uni tatea, in
Unii cred cd dacdfac reill altora j propri a ei d istribu ire .
potfi fericiti, sail ca fencirea lor
~ est e a ta r de importantii inc/if
nefericireu semenilor 1111 inseam- Aristotel (384-3 22 i.H.), Etica nicomahica
III " nimic. Ninteni II/{ arc de Binele , sco p fina l
; ctistigat dintr-un rdll pe care-I Grice arta si orice doctr ina . tot asa orice actiune si
i provoaca II l1l1i semen. Oricare ar o rice hota rare pare a rav ni un bine: de aceea nimcrit s-a
.fiavantojnl obtinut in defavoarea i
celuilalt. el vafi pierdnt cutimpul. i spus ea binele este ceva rav nit de toate . Dar vc de m a
a-i face zil e negre celnilnlt. a-i I deosebirc a scop uri lor. (. . .)
tnlbura linistea sifericireo. toate Binele ar avea doua intclcs uri: unul ar Ii bine in sine,
astea produc ill tine neliniste, celalalt ar f un bine intemei at pc binele in sine. Sa despartim
tc{[mJ ,'Ii suspiciune.
Necesitatea cooperarii nil
acu ma binele In sine de ceca ce -i util $i sa vedem, daca e
poate decdt .l'Ii intiireascii ome- num it dupa 0 sing ura idee. Ce in su sire trcbuie sa aib a spre
nirea, pentru cd ca Ill' ajl/td sa a f bine in sine? Sa fie aceea ca e dori t si pentru sine,
recunoas temfaptI I I ('ii ji tnd a 11/en- numai cu m e cugctarea , vc dc rca, a num ite bucurii ~i
tul cel mai sigur al unci no t ordini
ono ruri' Caci, chiar da ca dorim aceste lucruri de drag ul
mo ndia le /II/ inseunnui /II/ /IIa i
aliante politice ,"i econotnice mai altui IUCIU, totusi Ie putem socoti ca apartinand bin elui in
largi. ci ,\'i exercitiul individual sine. Sau n-ar f nimi c altccva decat numai ideea? i n acest
autentic al iub iril si cotnposiunii. caz ea ar f de prisos ca prototip . Dac a insa si lucru rile
Aceste cali fati S II11I sursa ultima am intite ar f bu ne in sine, eo nceptul bunatati i trebuie sa se
a fericirii omenesti si trebuinta
noasud de a lie bucum de eo vine ivea sca in toate in chip uni va c, tot asa ca si co nccptul a lb
dill strdfundul fiintei Iwaslre , in zapada sau in albu l de plumb. ( . . .)
Practic(/I'ea compasillllii 1111 este B inele deci nu es te ni mi c ea mun, ceva cc ar cad ea
o IItopie, este ('olea cea mai e.li- sub 0 idee (. ..)
cace df' a aqiona III /u\'{wrea
C um sco puri le sunt tara indoi ala numeroase ~ i
cclui lIIai bUll hl/eres al eelor/alti
$i al nostril. ell Ull de\'cnim mai cum mu lte din e le nu Ie vrem decat de dragul altor
I
J
independellti, ell aliit lIIa i 1/I1/1t
esle tl/ illlc re.l'ul /10511'11 sa asigu-
r ti lll binc!e celor/alli.
Dalai- La ma la Confcrinta
sco pur i, e Iimpede ca nu toate sunt sc o pur i linale, pc
can d doar binele ce l mai inalt tre bui e sa ti e un scop final
~ i cev a de s avar~it. Daca exist a d cci numai un scop final,
38
va, pe cand anaarea, placcrea . inteligenta ~i arice virtute
Ie vrem ce-i dr ept, ~i pe ntru sine (caci desi n-a m av ea
nimic de la clc, totusi ac est e lueruri Ie- am dori ), totusi
Ie mai vrem si de dragul feric irii, conv insi fiind ca vorn
de veni chi ar prin e le partasi la fer ic ire. Fericirca insa
n im eni nu a vrea de dr agu1 acelar bunuri si, in' gen eral.
de dragul niciunui alt lucru,
(. .. ) binele um an este activitatea sufletului pot rivitti
ell virtutea. iar dacd existi) ma i multe virtuti: activitatea T ho ma din Aqu ino
potrivitd ell ceo mai bund si mal perfectd virtute. ( 1225-1274)
In fo : Calugar dom inican. filo sof
Baruch Spinola ( 163 1- 1677). Etica si teolog ca nonizat de biscrica
romano-cat olica in anul 1323.
Binele este comun tuturor
Dacii Dumnezeu. ubsolut bun.
Binele suprc m al cclor ca re practi ca virt utea este
permite co 1'(1111 sd invade: c crea -
co mun tuturora si toti se pot bueura de e1 in aceeasi masu ra , tiunilesale. este eli e! are. a,HI cllm
Demonstratie: A actiona di n virtute sub conducerea spnne Fericitul Augustin. destuld
ratiunii si tot ce nazu im sa fac cm condusi de ratiune este p utere si. to todatd , dest ul d
de a cu noas te. As a incat bine1e suprem al celor care bnndtate pentru ca si'i.f{lc/i a,m. ca
I
practica virtutea este sa-l cunoasca pe Dumnezeu, eu a lte binele scJ trium]e.
cuvinte un bine care est e camun tut uror oarnenilor si de Toma dinAquillo ,S'umma l"eo-1
care se pot bucura toti oamenii deopotri va . intrucat su nt iog iae
de aceeasi natura.
No td: daca eineva intreaba: cc s-ar intampla in cazul
cand binele su prem al acelora care pra ct ica virtutea n-a r
fi comun tutu ror? in acest caz n-ar rezul ta ca oamenii
• Reflec ta ti asupra semnifi-
traiesc condusi de ratiune, adica oa rne nii. in trucat sc
catiilor di n fragme ntul urmator:
patri vese pr in natura lor. s unt cont ra r ii un ii a lt ora?
inainle de toate ni ul esre min-
Acestuia sa i se raspun da eli nu din acc ide nt. ei di n insa~i ctunii. intotdeauna trece drept cc
natura ratiun ii rezulta eli binc le suprcm a l a ame n ila r este 1111 cstc ill realitate. intotdeauna
com un tuturor, iar accasta pentru ca se de duce din csenta cllccl'e>'fe inseldnd ( .. . ). Tot ce
insas! a omului , int rucat se dc fincste pr in ratiune; ~i fiindca observdm ca diu i ndiscutabil
om u1 n-ar putea nici sa ex istc, nici sa fie conce put da ca posedd 1111 caracter negativ. /11/
n-ar avea puterea de a se bucura de aces t bin e supre mo cuprinde in sine nicio constiintd
Caci line de esenta sufletului omenesc sa a iba cun oa sterea pozitivii. Violenta , lira . nuindna.
adecvata a esentei eterne si infi nite a lui Dumnezeu . . nizbunarea. depravarea. egois-
t mut, ldcomia. gelozia. neincre-
derea, avarttia. vanitatea distrng
viata. zdruncinii fortelc onndui
aflate sub puterea lui. ( . . .] Raul
a!'unca omul im r-o viofa ttnzorie.
; aparenui sifotsii. in care nnnic 1111
este ontologie ( .. . ). Cauza rdului
sui ill [alsa >'i iluzoria afirmare de
in
' sine. orgo/iul spiritu»!ce aseazd
~ izvorul vietii nil til Dumnezeu. ci
1in sine insusi.
~ Nicula! Bcrdcuev, Spirit }i liher- l
tate
39
APlI CATIl
I . Ce es tc m o rala? Prec izeaza care dintrc urmaroarc le activitati uma ne tin sau nu
mora Hi" Argumcnteaza raspu nsul ta u pentru ficcarc s ituatie:
a) sc himbarea dietei pc rnoti v ca este nesanatoa sa:
b) scrie re a unui articol in revista sco lii:
c) viz io narea unui film politist:
d) lectura unci carti de fil osofie .
2. Rcfii structura argumcntului pr in inte n n cd iul caruia C. Noica sustine diferenta
dintre val ori s i bunuri.
3. Construieste un argument prin care sa s ustii teza potrivit careia omul nu trcbuic
sa faca rau altor semeni .
-I. Compara conceptia lui K. Jaspers si Aristote l dcspre bine.
5. Ce arg umcntc poji ad uce in sprij inul tczc i. lui A ristot e l, potrivit carcia fcri c irca
este un sco p in sine?
6. Care e ste se rn n ifi catia conceptulu i de bun in co nccpjia l ui A ristotel si
Fr. Nie tzsc he?
7. Fo rmu leaza un co ntaargum ent la tcza lui B . Sp inoz a pot ri vit careia binele
slfjJrem at ector ca re practicd virt utea este ('0 111 1111 tuturor.
41
2.2. TEOR II MORALE
42
la acest tip de etica a aparut etica deontologicii care
considera ca 0 actiune are valoare morala, estc buna, numai
daca estc gu vcrnata de anumite principii normative care-i
asigura neccsitatea ~ i univer salitatea. Tn acest caz , conceptul
de fericire va f inlocuit cu eel de dat orie care defineste
-orice actiune facuta din respect pentru lege. Legea apartine,
ea principiu, propriei melc vointe care cste autonorna, adieu
isi impune sie si ma xirn e carora trcbuic sa i se sup una orice
actiune izvorata din vointa. Ma ximcle devin imperative
ipotetice si categorice. Immanuel Kant face distinctie intre
ratiune si sensibilitate. ratiunea putand sluj i se ns ib ilitatea,
insa ralul fundamental al ratiunii con sta in evaluarea a ceea
ce este bun si rau in sin e TIU numai pcntru mine, ci si pcntru
altii, ornul e libera nd u-se de egoism si de satisfacerea
il:nC?i~ta a ncv~ilor. RatiUl~e~ an: ea scop fi~ a:~~?c S C OPUl~ I ,e ye :: !
~l calauzestc via ja omului 111 cautarea fericirii 111 aceasta r
G. :\-Tinn.
viata sau in viata de apoi . Pace
43
rele daca ele au ea rez u ltat eontra ri ul feric iri i. Prin
cu vantul ..fcric ire " se intelege pl acerea sau ab se nta
suferintei; prin .mefericirc" suferinta sau absenta placerii ,
( . .. ) Plac erea si absenta suferintei, iata si ngurele scopuri
pc care ni lc putem propune: iar to ate lucru rile dezirab ile,
care sunt la fel de mu lte atat pentru utilitarism, cat si pentru
orice alta doc trina, sunt de dor it fie pentru placerea insasi,
fie ca mijloacc de procurare a p lace ri i, de inlaturare a
suferintei. ( .. .)
John Stuart Mill Treb uic sa admitern 10Iu~i , ca, in ge nera l, filosofii
(1806- 1873 ) utilitaristi au recunosc ut supe rioritatea place rilor spiritu lui
Info : Filosof englez care a conti- l as upra celor ale corpului. Ac easta co nsta, in prin cip al , in
nuat conceptia uti litarista a lui du rata, certitu di nea ~ i int ensitatea mai marc a primelor,
Jeremy Ben th am . A formulat
adica mai degraba in avanlaje le pe care Ie pr ocura decat
princi piil e unci tcori i empiriste
in natura lor intrin seca. ( ... )
asupra cunoaste rii . infl uentdnd
concepti a libcralismu lui politic E ma i bine sa fii un a m nem ultumit dedit un pore
economic englcz. sat isfacut, sa fii un Socrate nefe ric it mai degrab a decat
O pera: Sistem de logicd inducti- un imbccil multumit; iar daca imbee ilu l sau porcul sunl
wi ~'i dednctivd (1843), Principii de alia parcrc. e fiindca ei nu cunosc decat a parte a
de economie politico (1848) . Des- pro blemei. ( ... )
pre hbertate (1859), Utilitari.'i/llll/ ii in co nsccinta, dupa cum princ ip iul ce lei mai mari
-
(186 1l. feric iri ca re a fosl di scutat mai sus, scopul suprem (tie
ca-l avern in vedere pe al nostru, fie pe al ce lor lalti) este
Urilirarisnutl (in limba lat ina. a viata lipsita pe cat pos ibil de durere, bogata pe cat posibil
utilitas. inseamna utilitate . avan -
I in placeri, deopotriva din punctul de ve dere a l can titatii,
I
taj ) este 0 teorie con fann careia 0
aetiune poatc sa fie consi derate
ca t si al cal itatii.
dreapta, buna in mas ura in care
APlICATIl
~5
co ntraargumc nt prin int ermediul ca ruia sa sus tii sal! sa resp ing i aceas ta tcza. A pe lea za
la exe rn ple!
8. Deseori s-a a firmat ca fe rici rea re prcz in ta scopu l ac ti unilor umane, insa
m ijloa ccl c ci de reali zar e au fost diferitc , C ons truics tc un argument in favoarea aceste i
teze .
46
f) Cu ce argume nte /contraargu mente ar putea f sustinuta/res pinsa teza potrivi t
careia placer ea este bunul cel mai de pret pentru om"
g) O mul treb ui e sa fie respon sab il nu mai Cala de prop ria pe rsoana?
11. Plccand de la textul de rnai j os, construiti 0 argume nta rc care sa sust ina sau
'sa respinga te za s usjin uta de autor:
Ciici ne insusim stiinta morald nil fiindca ne va convinge cineva Cel Huss erl,
Kant sail Platon au avut dreptate, ci dill cauzii cii sunte m capabili de simtul vin oviu iei
.;1 ci'i il trdim intr-adevdt; crimi incalcdm regllli despre care stim ea SlIIl{ legitim e, (Leszek
Ko lakowsk i, Conferinte mid pe teme mari)
12. Im aginati-va 0 discutie intre un hedonist si un euda im onist si , apo i, analizati
consistcnta argumcntelor utilizate in sus tinerc a tc ze lor funda mcntale a le acestor ter orii
morale.
13. Pre lungind acasa lectura. rca lizati 0 prezentare a unci tcorii morale.
14 . Elaborati un text de 10-15 randuri in care sa fo rmulati tre i obiectii cu pri vire
la teorii le morale.
15. Reali zati 0 dezbatere e u terna .Teoriile morale, un bun necesar?".
47
atatea problcmc de natura ctica care reprezinta preocupari
importante ale soc ic tat ii contemporane si care VOT
con stitui mat erial de anal iza pcntru ctica aplicata, In cazul
aces tor probl cme. exi sta argumente pro sa u contra care
trcb uie anali zatc critic, cv idc ntiindu-sc contradictiile sau
punctele slabc , conse cintele ado ptari i lor in prac tica.
o prob lem a de etica aplicata controversata se refera
la avort $1 fa drepturite femeilor, dar si alefetusilor (vezi
textul lui Mary Anne Waren). Pri ntre argume ntele de
Oaia Doll y. primul ani mal sustinere a avortului pot f ami ntite cele refer itoare la pretul
obtinut pri n clonare platit de fcm ci car c din lipsa unar metode contraceptive ~i
de avort sigurc si legale mur cau ina inte de vreme, iar in
• Ci ti ti textele: tarile din lurn ca a treia. sarc inile involuntare maresc saracia
Sii luiim tl1 considerore I/rma- si rata mort alitat ii infantile .Acolo unde avortul este intcrz is
toarete aspecte: primul arji ea 11I1 de lege, femeile tind sa apeleze la avorturi ilegale ncsigure.
. rniliard de oameni - 0 cincnne dill
! pop ulatia tot alii a planetei - Organizatia Mondi ala a Sanatatii aprcciind ca 200 000 de
tniieste in sanicie absolutii (. .. ). femei mor anual din aceasta cauza, considcrandu-sc adesea
ill al do ile a rand. exisni multe ea Ii se incalca fem eilor dreptul de a-si controla propriul
persoane bogate care miiesc in corp. Probl ema avortu lui nu este insa asa de simp la pe cum
.cstute dezvoltate ,. si dispnn de: ar parea la prima vedcre, deoarece se considera ca nu numai
mijloace si resurse care pOI ajuta femeia are drcpt uri, ci si fetusuL Criteriul senzitivitiitii este
la reducerea sdraciei (. ..). eons idera t un element fundamental al statutului moral, unii
illt rebarea este urmdtoarea:
neuro logi co ns id era n d ca fet us ul uman incepe s a
sunt eei hoga{1· obligati sa ajute la
diminnarea satuciei in stotele til
do band easca unele capacitati senzitive rudim entare in cel
I curs de dezvoltare ? Unii afirnui cd de-al doilea trimestru al sareinii. Spre deosebir e de un fetu s
~ nu exisrc'i nicio datotie de acest f el. lipsit de senz itivitate, unul aflat intr-un stadiu avan sat al
pc cdnd a l tii susti n ca a ve m sarc inii este deja a fiinta, avand experiente si poate f
datoria clani de a face tot ce lie eon siderat 0 persoana. Un contraargument. la aceasta teza,
s((i til p litilllii. il formulcaza Michael Toole y care aprcciaza ca fetusul nu
Nigel Dowe, Sii riicia - (J proble- este 0 persoana, deoareee nu rcspccta principiul constiintei
mii globulii. in Trarat de etica
de sine si nu are, prin urmarc, drcptul la viata.Astfcl, avortul
Sinnciderea este 0 crinui (usa- nu trebuie cons ide rat un infanticid si niciun act imo ra l
1 silla t).Accasta po ate ji considc- pentru ca aceste atribute presupun conceptu l de persoand .
> rata. prin urm are (...) ca o tndil- Initial. tcrm enul de "c utana sie" a fast utilizat eu
care a datoriei sal e [aui de alii scnsul dc "a muri use r si dulc e" si a dobandit din secolul al
f oamen i (. ,.) II/Sa aici este vorba
X IX-lea sensu l de "a omori din mila" , astaz: vorbindu-se
; numai de lezarea unei datoriifatii
~ de sine iIlSIl,~i, alII/me dacd elf las
des pre trei tipuri de eutanasie: voluntarii, nevoluntard si
de 0 parte toate aceste conside- involuntarii . toate aceste forme putand fi active Si pasive
ra/if, 0111111 ar.li tatl/~·i obligat (v ezi textul Helgai Kuhse). E yorba, asad ar, de o omucide re
sii-,~i t!/frerilld viara doar prill vo llintara care vizeaza Cllnllarea unor suferinte considerate
calitatca sa de persolilla ~· i. III inutile . Dae a spartanii om orau persoanele handicapate. llll
aceasta , s/i trehuiaseii a reell - tali antieii apro bau acest punct de vedere. Astfel, Hippoc rate
llOa~·le 0 datorie (una strictc'i)fara
a inclu s in faimos ul sa u j urama nt aceasta fraza : "Nu 1113
J de sine illsu\~i.
voi la,sa detenninat de cuvantul nima nui in a proc ura 0
Im m a n u el Kant,
iUetaj izica lIl orll l' ll r iior otrav3 sal! in a-m i da co nsimt3.ma ntu l la a~a ceva", Priinii
• Pot Ii consi derate pro bleme pa~ i in vederea legal izarii euta nasiei i-a lac ut Olanda, unde
de etica apl icat<l sflracia.$i dreptul din anii ' 70, euta nas ia n-a mai fas t pede psita, iar 1993 a
la viata? fa st ad optata a lege prin care Ii se perm itea medi cilor sa
48
practice liber eutanasia. Dupa anul 1994, exemplul Olandei
a fost urmat de Dan emarca. Au stral ia si anumite state
amencane.
Daca Martin Buber distingea intre relatia eu-obiect
si intre relatia eu-ru. poate in cadru l analizelor, din acest
-capit ol, este nec esar sa prelungirn relatia eu-tu la nivelul
soc ietatii si al siste rn ului ecolog ic. Este clar ca om ul, prin
intenn cdiul ingi nerie i genctice . a deven it obiect al stiintelor
experimentalc, ca pot sa apara probl ernc serioase datorita
.\larino Mar-ini,
utilizarii testelor genetice ca mijloace ale controlului soc ial
Morele cal
sau pen tru 0 selectic genetics j i, de accca, se pun e prob lema
criteriilor dupa ca re trcb uie efectuata ccrcetarea si utilizarea
cunostintclor genetice. Anali za poat e f extinsa j i la alte Statuile mele ee\'cstre exprin ui
prob leme de ctica aplicata. insa in ceea ce priveste re latiile teoma provocatii de evcnim ent ele
noastre cu natura. trcbuie sa incepern sa ne schimbarn men - epocii mete. Infiecare 110llci statuie
calul este tot mai fl(;nh'a $, mai
talitatea si, eventual, sa reevaluam principiilc si valorile
: greu de stiip dnit. Cataretit S IIIlt
morale c e ne deterrn ina comportamentul. Rarnane 0 intotd eauna slabi. •si-au pierdut
problema suplimentara ncrezolvata dad naturii, in intre- fona de odinioara: catas trof eie ce
gime, i sc pot recunoastc drepturi sau daca dreprurilc sunt se abat asupra In!' Sli llt asellu;-
apanaj ul numai al fiintc lor carora Ie atribuim libertatea. natolll'e celor care all distrus
Estc ce rt ca unii au to ri i sustin cxistenta cclor putin a Pompciul si Sadoma.
drcpturilo r animalclor pe care oa mcn ii, in calitate de age nti i .\l a r ino .\larini
moral i, treb uie sa Ie rcspec te (de cxcmplu, Tom Regan).
49
Ce tu le le g er m i n ale s a u emb rioni ell spertnd de la indivi:i diferiti: [uziunea de
..celulc-rulpinn" sunr prclcvat c de embrioni salt ori ce alui operatic sus ceptibilii sa conduca
la embrionu l uman. in pr ime le la crearea unci himerc "; crearea de copii elf mater ial
snpta m[mi de sarc ina. Din aceste genetic de la persoane de acelasi sex: alegerea sexului
cclule sc dczvolta ulte rior toa te prin monip uliiri genetice in alte scopuri deca t cele
tipuri le de cclulc din organ ism. terapeutice: crearea de g enieni identici ( .. .)
Manipularil e gene tice afecteaza id en ti t a te a
persoanei si , dac a se produc asupra unor celule germinalc.
identitatea de scendentilor, Prin urmare. apar motive de
ingrij orar e. S-a scos in evidenta dre ptul fi ecarui om la un
patrimoniu ge netic care nu a fost supus la niciun fe l de
rnanipul arc,
50
Helga Kuhse, Eutanasia , in Tratat de etica
Eutanasia sau sinuciderea aslsrata
Cuvantu l ..cuta nasie" s-a form at avand la ori uine
do ua c uvi nt e d in lim ba greaca - cu ~ i tha natos -
scm nifi cand, ad literam. ,,0 m oarte buna". ( .. .) Eutanas ia
. po urc uve a trei fo r me: vo l untara , nc vo luntara s i
involuntara. (.. .) ~
Eutanas ia poatc fi voluntard ch iar si in cazul in
care perso ana nu mai est e capab ila sa i ~ i cxprime do rin ta
de a mu ri in m omentul in ca re i se curma viata, Se poate James Rach els
considera ca 0 persoana si-ar dori sa moara daca s-ar 11 941-20031
afla intr-o siruatie in ca re, aflata intr-o stare de s uferin ta Info: Filosof american ,
~ i boala inc urabila, in ur ma unui accident care i-a afectat Lucrarea ..Eutanasia pasive ... i {lC-
in mod de fi nitiv facultatile mintale, nu ar mai putea deci de lini" a fe st publicata in anu11975 .
intrc viata ~i moarte. Daca, in momentcl e de luciditate,
persoana rcs pcctiva si-a cxprimat dorinta dc a m uri. da ca
ar ajunge intr-una din situatiile de mai sus. at un c i se
cons idera ca persoana ca re ii cunn a viata in circumstantele
cores p unz ato are ac tio ne az a la ce rere a aces tc ia s i
rea lizeaza un act de eutanas ie volunta ra.
Eutanas ia e st c ne volunrara in ca zul in care
persoana a ca rei viata cstc currnata nu poate a lcge in tre • Rell cctnti asupra moralitiitii
tipurilor de euranasic descrisc in
viata si rnoarte in mod ind ep endent - de exern plu, pc ntru
textul urmator:
ca su fera de 0 boal a incurabila sau este ve rba despre un L'1l motiv pellfrll care auitiu
nou-nascur handicapat, dau din ca uza une i bo li sau a unui oa111e11i cnsl e,i 0 deosebire /IIora-
acc id ent ca re a u transforma t 0 perso an a apta intr-o fa importantd intre e uto nasia
pcrsoan a inca pabi la definitiv, lara ca acea pe rsoan a sa fi pasivii si cea activo este accea cd
prcc izat anterior daca ar aecepta eutana sia in anumite ei cred cd {l ucide pe cineva este
co nditi i, mora l mai rdll deciu a hisa pt'
cineva sci moura. Da r este uci-
Eutanasia este involuntara in ca zul in care este
derea ra atare ma i condam nabiki
aplicata unei pcrsoane care ar fi putut sa isi dea sau nu den;t a ldso pe cineva sii moa rii?
co nsi mt amantu l, dar nu I-a dat - fie pcntru ca nu i s-a (...) 0 parte dill argument ul
mai ccrut. fie pentru ca i s-a ce rut. dar nu si I-a dat . men CO/lsui ill a anita ea a llisa
do rindu-si sa traiasca , Dcsi cazurile cl ar e de cu tanas ie pe cineva sci 11Ioara poate]i 1/1/
in voluntara sunt re lati v rar e (de excmplu. ca nd A 0 pmces jllde/llngat ,<J dureros. 11('
cdnd injcctarca Iemki este rapidli
im pus ca pe B lara ca B sa is i ft dat consimtamantul dc a
,\'I' II]J,dtli de dnren. (. ,,) Simpl a
ft sa lvata din mai nilc unui tort iona r sad ie). s-a aftnnat ca dUl.'l'clI(d dintre a oil/uri ,';1a Idsa
une le practici m cdi calc acc eptate (cum ar Ii administrarea pc cilH' I'a sci mOl/I'd 1111 are prill
dozclo r din ce in ce mai mari de ca lm an te ca rc duc la ell il1.wh i 1111 ca m c rer 1II0ral. Un
moanca pacientului sa u neaprobarea opriri i tratam ennllui medic curc. din /Ilotire IIl/wl/itan'.
c arc menli ne pa ci entul in v ial a) pot sa co nd uc a la l~f;i lasii ptlci£'1ltul sii moarii se {~/ld
Iii aCi't'u,~i sit/wrie morale, ell /111
eutanas ie inv o luntara. ( .. .)
Pana acum. am de fini t ..eutanasia·· int r-un se ns mai medic' care d ill acelea$i mol in '
i-a".Ii admillislrat p ac it'IIll1 /u i 0
flexibil ca ..moarte din co mpasi une". adica A provoaca
il/jeerie C/I efec t/era/.
mo artca lui B. de dragu l ac es tu ia. Tot u~ i . exista do ua James Rachels. Ertltllllls ;a pa,\'i -
mod alitali prin ca rc A poate rea liza acest lucm : A poate sa ,·u ~ ; actiwi
51
il omoarc pe B admini strandu-i, de cxemplu, a injecti e
letala; sau A il poate lasa pe B sa rnoara prin incetarca
tratamcntu lui care il me ntine in v iata. Cazurile care se
in cadreaza in prima categorie sunt numite cazuri de
eutanasie ..activa" sau "poz itiva'", in timp ce acelea care
sunt inclus e in cea de-a doua categ oric sunt considerate
cazuri de eutanasie " pas iva" sau .negativa ", Toate ce le trei
forme de e uta nas ie e nume rate ant erior - vo luntar a ,
nevoluntara si involuntara - pot sa fie ori pas ive , ori active .
Francisco Goya ,
Saturn devoriindu-si eoplii
1. Compara etica ap lica ta eu teo riile morale, evident iind ee l put in doua asemanari
~i doua de ose biri .
2. Pcd eapsa cu m oartea este imorala, deoareee se incal ca una dintrc eele ze cc
porunci ? Argumen teaza raspunsu l ta u.
3. Se poate vorbi de spre a et ica aplicata situatilor de razboi? Argumenteaza
raspun sul tau,
4. Plecand de la am, imagineaza a po sibi la situatie de viata in care nu ai actionat
moral. Prccizeaza motivele care te -au impicdicat sa faci ace st lucru.
5.ldentifica pre zumtii de ord in filo sofi c, medical si juridi c in fa voarea eutanasiei.
6. Formul ea za arg ume nte pro sau co ntra practi cii avortului.
52
tra tic ul de fiint e nmanc. cons um ul de alc ool si droguri. rcgimu l armelor d e foc.
homosexua litatca. Icct ura. taxa ecologi ca pcntru protejarea med iul u i inc onj uraror.
avo rtul, conccpjia in vitro .
I I. Plccan d de la situatiile prezentate mai j os, fo rm ulati a rgumcnr c pro sau contra
' deci ziilor ca re pot fi ad optatc , ince rcand sa idcn ti fica ti cine decid e criteriile mortii
(doctorii, mem brii faruilici /rcprezentanti i Icgali sau indiv idu l). da ca cste legal si mora l
,,1 se devansezc mornentul morti i prin di ferite mij loacc ~ i daca un a prop iat al cel ui aflat
in coma sa actionezc in locul acestuia?
a) i U lI "-lI ll salon de spital. WI pacient, X. se {~/lti in conui de cinci ani. Panti in
ace! moment, niciuna dintre rudele sale Jill s-a prezentat la spital. Cheltuielile pe care
le fa ce spitalul sunt niinime si sunt suportate de entre asigunirile publice. Pacien tul
qre 56 de ani, nunecesiui respiratie artificiutii. far inima sa se a.llii intr-a stare perfecui.
III spital este infernal WI (lim;,. de /8 ani accidental. 1: ca re are nevoie de WI transplant
de inimd . Nil existd niciun donator compatibil. far costurile cuplarii si mentinerii sale
la 0 ininui artificiala slim enorme. in plus, aceasui procedure I1U poatefi aplicatii
decd t pe ntru ca tevn zile, d llpii care pacientulnu tnai p oatefi salvat. l~l lrllcal, .X si Y
sunt compatibili. adici; organisnntl lui r poate prim! initna lui ..-\~ medi cul are de ales
intre a preleva inima ce hti care se afl« in co ma p entru a-l salva p e t(il1dru/ accidentat
(in acest co:, X urnuind sll nioard ) si a asis ta la ntoartea accidentatulu i si. posibil. a /IIi
X (surveniui dad ! aces/a nu se H I ma l trezi dill starea so),
b) 0 biitrdn« , X. de 87 de alii. se afhi de peste lil t all ill stare veg etuti va
perntanentd. Est e bransaui 10 1Il 1 apara t de resp ira tie si are pltifilci de rude 0 asigura re
me dicaid integra/d. deoarcce. inainte de a se imbohuivi. accasta si-a esprimat dorinta
de afi mentinutd in dald Clf orice pret, lntrucdt cheltuielile de intre iine re sunt ridicate.
spitalul a ape/at la j ustitie pentru a houiri debransarea de la apa ratul respirator .
T ribunalul a houirdt cii numaifam ilia poate sci decide acest lucru.
12. Potrivit documentelor tribunalului de la :\urembcrg. intre 1939 si 194 1. naz istii
au o rnorat 70 000 de vieti omenest i. Es te verba. in acest ca z. despre eu tanasic sa u
exte rm ina te? Form ula ti. eel putin. trei argumente care sa su stina rasp uns ul vostru.
13. Precizati desp re ce tipur i de cutanasie es te yorba in exernp lul urmator si da ca
statuI (rnedi cul) poate sa co ntes te dec iz ia pacicntci pe mati v ca urrn ar est e pa strarca
vie ti: ~ i pr evcni rca sinuci dc rii?
Pacicnto X are cangren« fa picior . dar a refuzat amputare u p iciorutui. Ea a SjJ/lS
medicu lui cci 11 1f doreste opera {ia chiar daed ,\'tie e£1 1/11mai are mul l limp de Irdit.
14. Ce in tclegeli prin ..di lem a mora la" ') Prob lem cle de etica ap licata reprezin ta
dil cm e morale') Argumentat i ras punsu!.
15. A p licalie in te rd iscip li na r ii - Problcme le de etica apl ica ta au fost aborda te
in opc re literare ~i in lucr a ri plasticc . Idcnt iticati cate un caz concret de as emenea
opere ~ i a na lizati problema morala implicata.
16. Ap licalie interdi sciplinarii - Realizali 0 dezbatere cu tema ..Dre ptur ile
animalclor··.
53
'1'\'.
0"
"
EVAlUARE
......-:.. '(dura modclul suhiectclor de baca laurea t)
1. Demers retlex care ins o tcs te actele ~i faptc le co ncrete . etica aplicata a aparut
ca rea ctie fat a de tcoriilc mo ral e,
A. Prccizati dou a teo ri i m ora le rata de ca re sc dclimitcaza etica apli cat a.
£3. Caracterizati succint de mersul etic ii aplica te.
C. llu strati , printr-un cxempl u simplu, unul dintre mod urile in ca re resp ectarea
drcp tului la viata al un ci persoane poate intra in co ntl ict ell prac ticarea eu tanasici de
catrc un m ed ic .
0, Evidentiati 0 core latie cxi stcnta intre te nn en iij "r ;cir" si virtute, redactand
un tex t de aproximat iv 0 j umatate de pagina, in care sa-i uti lizati in scns filosofic.
2. An alizati succ int orice co nc eptie filosofica des pre moralitatca unci actiuni ,
cvidcntiind :
a, spcci ficul moralei din perspccriva conceptici filoso fice alcse:
b. ide ile unci alte concepiii filos o fic e despre moralitatea unci actiuni.
justificand totodata si raportu! existent intre aceasta si conccptia la care v- ati referit la
punctul a;
c. un exemplu de situatie con creta de viata care ilustreaza conccptia evidcntiata
la punctu l b.
:\ola: Se pun cteaza $i utilizarea adccva ta a limbajul ui de speciuli tatc . orga niz area pre zenniri i -
inu'oducere. cuprins . concluzic s i incadraren analizei ela bora te III lim ita de spatiu preci zara.
54
CAPITOLUL 3
PULfr J CJ-\
/ : - - - - - - : - - - - - , (Proiect - - - - - - - - - '1
I Terne pent ru eseun II In cadrul grupe lor sau echipc lo r I
I I de lucru , s urp ri ndct i mutar iile pc care I
I Li bertate s i respon sabilit at e I I Ie- a s u fc r it libertatea in ca lita te de
I Libert atea po litica I I, valoa re politica . )
I
I
Libe rtate ~i to tali iaris m
Dre ptatc sau cg alita te
I / ============
I Portoto . I'IU -,
I . ..
Drep tun le orn ului , dre ptu n le mele
II II Selectati imauini. frag m en tc de I
; /1- . - I _ . I I
I tcxte care sa re e c te Inca can a c
I I I drcpt ur ilo r orn ului si po si bilc so lu ti i de I
" / rez o lvarc a accs tora.
- ----------- ,- - - - - - - - - - - _/
55
c
c
3.1. llBERTATE ~I RESPON SABILIT ATE SOCIAL-POLITIC';' r
56
co ntext socia l und e ar e libertatea de a face ceva sa u
capacitatea de a face ceva. Celc doua sunt distin ct e in
rnasu ra in care s unt liber sa fae anurn ite Iucru ri, dar nu
su nt ca pa bi l sa le fac. d up a c um s unt eapa bil sa fae
anum ite lucruri. dar nu si liber sa Ie fac. De cx crnplu.
sunt liber si capabi l sa imi vo ps es c parul sau sa im i vand
as p iratorul, sunt lib er se zbor ca a randunica, dar nu sunt
• Analizati urmatc rul frag-
eapabi l de acest lucru . nu am libertatca de a fura sau de a ment :
spune m inciun i, dar s unt capab il de e le, adica as putea , la No i 1111 snntem nici persani.
nev oic, sa le fac , Pentru ea enumerarea sa fie completa ar SlIplI,\'I'i vreu nui despot. nici
m ai trcbui amintitc aid acelc lucruri ca re n ici Il l! sun! egiptcni. snqj uga{i dt' preoti. nict
libcr sa le fac si nici capabi!. in felul aces ta putem arat a greci san roman! (/ ('(/1'01' p al'-
ca lib ertat ea es te depcn de nta de ca pa c itatile mele de ticiparc la autoritotea sociuld ii
consola pelllrtl abse nte lihertotii
ac tiune , adica nu ar e scns sa vorbcsc de 0 libe rtatc de
in :sf c..ra privuta . So; SII II / e m
ca re nu sunt capabi!. de un lucru care nu l-as putea rea liza oameni moderni. ca re i'or sa se
ni cioda ta indi ferent cat de m ult il doresc, bucure de drepturile lor ; care 1"01'
o alta abordare a libertati i se refera la resurse, lu sii',,'i de=l'oltefacnluitiie asa clIm
mijloucele necesare reu liziirii unei actiuni. in ace st caz , cre d ei de cl/\'iill{d..fanl a e duce
am putc a fa ce di stinct ia d intre libertatea fo rm al« si p rejudici i altara ( . .. ). Sii jim
libertatea materiulii, In fun ct ie de soeietatc a in care neincreziuori ii/(li de anumite
rcrniniscente all/ice. PC/11m cd
tr a ic sc, lib ertatc a fo rma la ~ i ce a ma teri a l a se po t
fniilll i ll timpuri nmderne, elf
supra pune in prop o rt ii di fcri te , id ea l fi ind ca e le sa doresctocmai acea libvrtute ca re
coincida , De ce le mai m ulte or i libcrtatea materia la este convine timpurilor I1IO(km e (... ).
cea care de term ina int inde rea lib ert atii fo rma le. in sensuI Libertarea tnd tviduatn. repe t,
ca rc sur sele de care di spun imi perm it anurnitc libertati. iaui veritab ila lihertat e modernii .
Pen tru un om eu vcn ituri m edi i libertatea de circulatic, Liberta teo politico reprezintd ga-
de exemplu. chiar daca c stabilita pri n lege. este 0 libertate rantia ei: prin urmure. libenateo
poiiticii es te indispensubiki
pe ntru care nu are rc su rse si nu 0 poate exercita . Pu tem
Be nja m lu Co ns ta nt . Desp re
sa ne rcfcrim si la situatia inversa: intr- un regim totalitar Iibertatea anticitor in cmnparatie
libcrtatil e fonn ale sc pot mult rna i gre u rea liza chia r daca e ll libertat ea moderni lor
libcrtatca ma terials ar pcnnite ac cst lucru: intr- o asc me nea
situatie a vcm rcsu rse le, dar nu Ie putcm folos i.
o a tre ia ab ord are se refera la nivelul analizei sail
interp ret iirii , Lib ertatea este ceva irurapersonal sau este
intc rperso nala? Adica libcrtatea (sau limitele libertatii)
Ti ne de subiectul care ac tionea za sau de oamenii e ll care Tota lit aris m. IeI'll/ell si llollim ell
interaq ioneaza'? Am putea spune ca fibert<uea eI/e despo tism : regil1l p oli tic care
supri md fibertal ilt' indidduole.
;n tel1,er SO ll tl lti . arc sens da ar prin rapanare la ceilalti. ca
e impro priu sa vorbim des pre libertate in absenta un ui
ca dr u soc ia l-p o lit ic. D ar la fel de b in e a m p utea
exempli fica eu 0 pe rsoana care su fera de di ferit e fobi i
sa u ba li con tag ioa sc ca re a im picd ica sa parti cipe la
ac tivit alil e din spat iul public .
A Ill Illa i pu tea abo rda libertatea social-polit ica ~ i
din persp ec/ivl; ;.'·lOricl;. M . Eliade gase~ te diferenle
se mni ficat ive intrc libertalile manifestale in timp (vezi
57
• Analizati fragmentele urrns- textul lu i M . Eliade) sa u din pcr sp ccti va originii ci, a
toarc: treeerii de la starea natura Hi la cea sociala pr intr-o forma
Dacii om nl ill starea natnrala sau alta de eontraetuali sm . John Lock e va eo nsidera ca
ar .Ii asa de Iiber cum s-a Spits. in stadiul natural exista 0 sta re de libertate pcrfccta in
ciani el ar fi stapan /l/ obsohu
care ficca re poate sa decidu ta ra a cere permisiunca si
(lSl/pra persoa nei si posesiunilor
sa fe, docd ar ji ega/III cclui mai
tara a dcpi nde de vo inta altui om. da r si 0 stare de egali tatc,
puternic si n- arfi S II/ JIIS ninuinui, toate fiintc le fiind nascute cu acelas i a vantaj e natural e si
de ce ar renunta et Iu liberta te ? fiind do tate c u acclas i fac u ltati. Treeerea de la sta rea
De ce ar renunta la accst imperiu na turala In cea soc iala arc la baza, asa cum co ns idcra
al sci u ,'oi S-(l1' SIIPUI/{! aUlorifa(ii si J.J. Rou sseau . un contract soc ia l prin intermcd iul caruia
shipcillil"ii unei altc pllfCl'e ind ivizii parti cipanti re nunta la drc ptu ri le si libertatilc lor
fa toatc acesfe eviden t nis-
~ i sc s upun vo intc i gcnera le rcz ultate din ins umarea
pundent cii, desi III suuva nut umhi
vl are 11I1 aw:,mCllea dretn. posibi-
vointc lor ind ividualc (lcgea apa re ca exprc sie a voi ntc i
Hmtea de a se bucuru de acesla indi viz ilor ).
cste totusi foane lIesigllrii si ill in acclasi timp nu tre buic sii uitam ca libertatea
mod constant expusa incdlcdri i de este asociat« e ll responsabilitatea (J .P. Sartre ofera 0
nitre ceilalti. solutio extrema) si eu faptul ca orice autoritate cautii s,i
,John Loc ke. A I doitea trat at des - limite: c libertatea individuala (J .St. Mi ll ara tand in ce
p re eur muire. Scrisoare despre
situatii libertatea poate II diminuata) . lSt. Mill va consi-
toteranta
dera ca scopul principal al statului este accla de a as igura
A gilsi 0 jfll'lI/ej de asociutie apararea drepturilor si libertatilor individuale. prin urmarc
care sii opere si sli proteje:e CII singurele constrangeri. pe care le poa te exercita statul.
Wahl f ortu eOlllll/lti persoana si sunt cclc destinate apararii accstor drepturi si libertati.
bnnurile [iecdrui a s oci al si ill Altfe l sp us, 0 rcstrange re a libcrtatii ind ividua le este
cudrul ca reia [ iecare dint rc ci, legitirna nUI11ai daca prin inrcrmcdiul ci se previn altc
unindu-se ell ro ut. Sci 1111 usculte inca lcari, mai mari, a le libcrtatii altor oa meni. Nu soc ie-
totu si decd t de eI i ll . . nsi .,'i s ci
n ll/uilln 101 (lltil de liha c{/ 5i !/Iai
tatca sc sliboruoneaza statllllli. ci stat ui se subordoneaza
i" alllte , socictfitii. saeriticd ndu-se cerintclc de egalitate ~ i echitate
.LJ . Roussea u. COI1tJ'uctu {\O citll de dragullibertiilii ind ividuale.
Daeii Mill eo nsidera ca limitarea libe rta\ii este
Ca re \'lII ll deci limilcle Icgi- ex terioa ra indi vidul ui. statui f1ind ee l ca re eel mai ade sea
lim e ale SIIl't'rtl1litti{ii indin'dullli ee l ca re im pune restriq ii. la po lul opus se anii teorii le
aSlipra lui II/SII,>;;? UI/de i"n'pe care slistin existenta unor con str~ingeri de ordin interior
tluforitatea societ'l(ii? ('cit din
(R. Des ca rtes . A . Se hopenhauer. de exemplu). Jean-P aul
\'ia(a omltllli tn'huh' lIi.., a! t il
seama illdil'idlwlilJ,i i ,\i n i t ill Sa rtre va rapo na libertatca la co nstrfmgerile conjuncturale.
.'"i'W l/a societa{i;? avfmd. de fapt. ~i 0 intclcgcrc origi na la a ace stora. pcntru
Atcit i ll d i l' i dua litdt t}a, n i l $1 ca \'a resp inge existenta rca la a constrangeri lor ~ i \'a
so C{etafl:a I'or p rI lII! I'tlrtnl s usli nc tez a potri vit ea re ia cx is tcnla umana a pani nc
pOfri\"itti. I'll cOlldilia cajiecare sci a lege rilo r ind ividualc numitc ..alcgeri in s ine" . Prin
se I'C=lIlIIe la ceea ct' 0 pril'qte mai urman:,. tot ceea ee ni se intiilllp ia cste a l nostru. iar tot
ml/lt pe ea. IJld i l'i ebwli leif i i tre/Jllie
ceca cc apr ecielll ca fiind inulllan es te tot 0 alegcrc de
sti·i tl!Jw' (il/( i LIcea parte din I'i a('l
care illleres e a::ti ill 1)I'illcipu l
sine cc rcprezinta i n su ~ i senslil de a Ii ullla n. Oll1l1l devine
illdil'iellll: so ciClli(ii, parrca ('111'(' Jiber ~ i 'lb solut responsabil at,it 1;1\ii de propria p e rS ll" " ~ .
i l/fC!'esetc ii 1/1 princip al socicra- cdt ~i t~I1a de intreaga ulllanitate. el liind condnmnat la
l Cd, libert ate. benetlci ind de [) respo nsabi litate a bs o luta.
.LSt. .\1ill. De ,\pre IiberrCltl' deoa rcc c cx istenla umana es te 0 int:lmp lare . 0 pos ib ilitate
58
care se construicste eu ficcare alegere pc care in libertatea
noastra infinita am facut-o. Prin urrnare. su ntem ceca ce
am a les sa fim, sun tem s ingu ri lara nicio scuzu.
61
• lden tificati sensu! termenu- libertatii relig ioase. Erai libe r sa divo rtezi - pentru ca se
lui de libcrtatc din urtuarorul text: cuce risera anumire drepturi eu privire la lega rura co njugala.
Libenatca esfe. pentrufiecare Erai libel' sa gandesti oric c - pcn tru ca se cucerise dreptul
;din ei. drepntl de a se rel/ni ('II alri libertat ii de consriinta . Si asa mai departe.
indi vizifie penrru a discuta despre
Este usor de inteles ca aceasta libertate con tractuala
ceca ce-i intereseaza.fie penrnt a
.practica cutnsl pc care fl prefiYG.
priveste foarte putin problema libert atii in sine. Este yorba
:J ie pili">~ i sbnpln pe ntru (I-,'Ii tnnple de un nurnar oarecare de drepturi. cucerite treptat, drepturi
. zilele ~'i crete asa cllm incl ina tiile foarte agreabile, dar care nu impl ies de loc liberta tea insului .
sifanteziile lor 0 cer: in/inc. liber- A Ii liber inscamna, inai nte de toate, a fi respon sabil fala
tatoo e dreptulfiecdrniu de a ill- de tin e insuti. Esti libe l' pe viata ta - adica orice act pc care
j lllcllra adntinistrarea gln'en/(irii il fac io te angajeaza : trebuie sa dai socotea la de el.
.fie prin numirea t uturor sail a
Participarea la drcpturi, insa. nu tc ang ajeaza eu nimic, este
' (IlI lIlII ilOr guvernanti. fie nnn pe-
filii. cereri pe care autoritatea e
o .Jiberrate" ex terioara, automata : cste un pcrmi s de libcr a
mai nndt sail mat pI/rill obl igani circulatie in viata civi la si privata. N u risti nimic cu un
sciIe ia ill seamii . Conrparuti aC1II1l asemenea permis: nu tc angajezi, nici mora l nici social.
libertat ca anticilor e ll a ceasta Sa ne gandim putin ee inseamna, in adcvaratul inteles
libertare. al cuva ntul ui, un omliber, cu desavarsire liber. Es te un om
Be u j a mi n Consta n t, Despre care raspunde cu propria lui viata pentru arice act pc care
libertatca amici/or ~i Iibertate a
il sav arsestc. N u poti f liber da ca nu es ti responsabil.
modemilor
Libertatea adevara ta nu implica .xlrc pturi" - pen tru ca
drcp turil e iti sunt date de a ltii , ~ i ele nu te angaj eaza . Esti
libel' atunci cand rasp unzi pen tru orice ac t pe care il fac io
Ra spundere gra va - caci e varba de propria ta viata, pe
care 0 pori pierde (adica te poti rata). sau pe care 0 poti
fertili za (adic a pori crea), in afara de ace sti doi po Ii- ratarea
si creatia - nu vad cc se ns ar ave a libertatea. Esti liber -
adi ca es ti responsabil de via]a ta : 0 poti pi erd e, sau 0 poti
crea , devii automat sal! ratat, sau om viu si intreg. Epoeile
care au ignorat acest sens al libertatii, au dat eel mai mare
numar de ratat i. Team a de responsabil itate siles te omul
mode rn sa rcnunte la libertate pentru drepturi.
Singuru l lucru valab il din toa te .Jibertatile" cu cerite
de la revo luti a fra nceza inc oace - es te dreptu l de a fi libcr.
Drept de care. in sa, nu profi ta aproape nimeni. C ac i a
face acte nesanctionab ile, nu in searnna a fl liber.
62
.~
e
APlICATIl
3. Prin intermediul cxemplelor, dernon st reaza ca ro lul statului trebuie sa fie di fcrit
in asigurarea lib ertatilor negati ve ~ i po z itive.
4. Carc po t !I con secintele Iimitari i Iibcrt atii de actiune a indi vi zilor, dar si a
statu lui '>
6. Pe baza textul ui lui B. Consta nt. co rn para modu l in care oamcn ii antici ~I
mode rn i conccpcau libcrtatca.
rd era la aplicarea ei (ee se int'impla daea legea este aplica ta lege atlll de mur" e.,·re ineeniru-
incorect). dupa c um sunt ~ i obi cqi i re feritaare la efecte le dinca ell prin·rc !a merile, prill
aplicarii. in se nsu I c~i 0 Icge dreart,} aplicata co reet poate I1cc!ariwlclI j i rcllsClI, dar 5i prill
"( Wi l alea .!ieClir/li om, i llettr /1/1
ge ne ra n edrcpta ti (sau ~ a n s e in egalc sa u in e g a lit ~lti
s ~ar dedllct' nieiotlata dill co I 'H ' O
neju st iiicabile in tre indivizi). Fa ta de 0 lege ncdreapHi sau regula de e(J ll dll i ta hille- di!I l!/"-
de arlicarea ei il1corcct ~l. putem pro tcsta prin Ilcsu punere lI/ ill(/(;/. (...)
eivica. pc ca lc legal a sau prin ac tiuni po litice. [)a,"id Uum~. Cer('l!/dl'(' d.'illpra
Fata de problematica egafjtli{ii ,'illllselor at itud inea priudpii/ar moralt'l
lilosolilor d ifera. Unii sunt interesa\i dc ega litate a in la\a • Ex plic ati modlll in carc
Iegii ~ i a reg ulilor ~ i suslin tlrepfllfell procetlul'tl/t;. A ltii d n:ptJICa conduce la inega lit1ti.
65
sunt intercsati de alte gcn ur i de egalirate ~ i sustin var ian te
ale dreptatii soc ia Ie.
Dreptatea proccdurala asa cum 0 prez inta Hayek
justifica inegalitajilc de orice a lta na tura in afara cclor
• Cititi tcxtul: legale. Domnia Lcgii limiteaza arb itrariul statului ~i lasa
ill disCl/liiledcsp re egalimtea fiecarui individ un spatiu de actiune destul de vast in care
snnsvlor cs te [olosit adesea acesta isi poat c dcfin i si urma scopurile sti ind ca atat limp
modclnl cursei pentru 1111 premiu. cat nu incal ca leu ea nim eni nu-i va za darnici eforturile.
o c/{rsii ;1/ care unit ar porni de Egalitatea //1 fa,~ tegii este preferabi la oricarui alt fel de
mai lIpmllpl' de linia de sosire egalitatc si , de fap t. es te incornpatibila cu egalitatea
denu altii orfi nedreuptu. (...) Dar economics sa u eu drep tatea distributivii: este situatia in
viata 1111 esre 0 cursti ill care care dreptate a du ce la inegalitate (D . Hurne) . Dreptatea
cOllcllrtim toti pcntru W I premiu
s oc ia lii conside rs c~i le gea ar trcbui completata sa u
pc care l-n stubilit cineva: IIU
cornpatibilizata cu principii morale. astfel incat societatca
existti 0 cursti unitarc. IIII de
cineva ar]i dcsemnut .wi judece sa asiaure tururor un nivel decent de trai. un anumit standard
cine a alcrgat mai repedc. Ci de " iata. as iste n ta soc ia la sau ajutoare pentru cei
cxisni diji.'rire persocme carl' dan defavori zati d in d ive rse motive . In realizarea accstor
ill mod separar altar persoane scopuri care vizeaza egalitutea economic s ~'i socialii a
diferitv 11ICI'lIri. Acelora care da n indivizilor statul trebuie s:i aib a resurse sau trebuie sa a iba
tficvurc dintre noi, uneoril de puterea de a intcrvc ni pentru a forma si a distribui ac este
obicvi lill i e !Jtlsd de merne sou de resurse. As tfel se ajungc la incalcare .•regulilor j oculu i", Ia
hundicapuri: lor Ic pasd pilI' si Iimitarea libertatii. la rnasuri ar bitrare ale statului: este
simplll dc ceea ce obtin de fapr . situat ia in care egalitatea duce la nedreptate.
Nlcinn proces centroll:at fIll
Ar mai trebui amintita aici pozitia lu i Aris totel care
judccci ill ce fe/ s-au fol osit
oumen ii de ,wlIsC'/e pc care le-au
sustine dreptatca //1 fu nctie de meritele relevante In
aI 'li t : 11/1 aeet/slu csrc me nirea
domeniul respcctiv. El arg ume nteaz a ell in fiecare domcniu
pniceselor de coopcrare sociald de activitate exista calitat i care tre buie avute in vedere: a
,\'i de scltnnb. da flautul artistulu i mai sara c cste din perspcctiv a lui
Ro bert Nozlck. Anarhie, stat $i Aristotcl 0 acti une incorccta pe ntru ca bogatia (sau saracia)
tltopi c nu e relevanta pcntru cantatul la flaut: instrument ul va fi
• Pomind de lu modelul cursei dat celui cc va ~t i sa se foloseasca ce l mai bine de e!.
pcntru un prcmiu_ concepeli 0 Procedam incorect. sustine filosoful, ori dc cate ori folosim
strategic care sa contribuie la alte critcrii decat cele relevante in domeniul rcspectiv sau
asigurarea egalilatii de $i1IlSC in
consideram ca uncle calitati sau merite sun! compatibile
cducatie.
sau comparabile ~ i pot fi ..mutate·· dintr-un domeniu in
altu!. Un bun flautist trebu ie sa ~t ie sa cante la acel
instnll11ent ~i instrumentul cel mai bun va fi primit de cel
mai bun dintre ei. nimic altceva nu conteaza: la fel. in
domeniul politic. sunt necesare cinci calitati (vezi textul)
~i nlllnai cine te are pe toate poate spera sa ajunga la
conducerc. nicio calitate neputand fi compensata cu alta
dintr-un alt domeniu.
Revenind in prezent. filosofu l care a incitat discutii
ample .cu privire la dreptate (1. Rawls) propune do !,a
•
principii ~i 0 perspectiva neocontractualista cu privire la
dreptatc ca echitate. dreptate In care inegalitatite sunt
admise daca sunt in avantajul tuturor. A~adar putem spune
ca dreptatea ~i inegalitatea pot sa se potenleze reciproe.
66
chiar daca, dupa cum spunc Fr. Niet zsche. unii sunt stapani
si alti i scl avi. Cu precizarca ca Fr. Nietzsche nu foloseste
term enii de stdp dn si scla v in scns social sau politic.
stapanul nu este stapan peste sclavi. ci pentru el insusi.
sclavul nu este sclav al unui stapan, ci al unei cornunitati:
aceasta distinctie este in functie de vointa de putere (care
nu trebuie inteleasa ca vo inta de a obtinc puterea politica,
de a-i domina pe ceilalti). Exista oamcni Cll vointa puternica
si oameni cu vointa slaba: omul cu vointa puternica estc
stapan (asupra lui ins us i). arc 0 morul a activa, propune
valori, inccarca sa devina 0 individualitate, in timpce omul
cu vointa slaba este sclav (al com unitatii in ca re tra icste).
are 0 rnorala rcactiva, reactioncaza ca si ceilalti dintr-o
multime, pune accent pe valorilc comunitatii, renunta la
propri ilc valori pentru a fi la fcl ca ceilalti, Pcntru primul
viata cste afirmare, construirc. provocarc, crcatie, libertate:
pentru celalalt viata e 0 povara, 0 sufcrinta, 0 renuntarc la
propriul eu pentru a f ca altii, 0 consticntizare a faptului
en nu va fi liber. ca nu are suficicnta vointa de a putca fi
indi v id ua Ii tate.
Am disc utat rnai sus des pre rclotiu dintre dreptate
$; egulitate, iar daca faccm apcl In istoric vom constata
ca, in epocile prcmodernc. ierarhia sociala, discriminarea,
inegalitatea de privilegii erau considerate normale tvezi
tema Drepturile ol11l1/l1i). Schimbarile generate de moder-
nitat c au sc h im bat cadrul dc d isc utie ~i all genera t
problcmc no i referitoare la egalitate. Asupra egalitiitii Ce iruelcgea Piaton prin
juridice, politice $; cetatenesti cxista un oarecare consens ..dreptate ".' Ell sustin nl ill Rcpu-
blica el tolosea acesT ra me" ca
de si foartc mu lti co nsidera ca prin cipale ar fi egal;tl;lile
simplu sinonim pentru .. cvea CC
economice si sociule. Dar a sustine egali tat : de accas ta (,SiC ill inrercsu l statntui ideal ",
factura inseamna a aju ng e foart e repede la intervc ntia ( ... 1Dreptatea constituie [ ('nUl
sta tului. la tota litarism ~ i la dec izi i a rbitrare ale puterii centrcki a Republicii. in cerCl/hI-
politice. ad ica la teorii politice. rea sa privind lI tlll trll dn.'puj(ii I . .. )
intai incearcd sd descopenr accas-
Platon (c.428-34 8 i.H .). Republica fa ide e in stat . far apoi incearcu
Mitullui G yges sa aplice rezuhu tut ln individ (,..I.
Cci care practica dreptatea 0 fac tara voie. din pricin a Co nceptnl de drop tu u: difeni
neputi ntci de a face ncdrc ptati, am intelege Icsnc . daca ill chipfundamcntal de ideik:noas-
Ire despre dreptute ( ... ), Plut on
ne -am gandi in felul urmator: sa dam si dreprului ~i celui
consideni dreptatco 111I ell pe 0
ne drept ingadui nta sa faca ce vor ~ i ap oi sa-i urmarirn
reknte intre indi vizi. ci ca pe ()
privind incotro ii va duce poft a fi ecaruia. Ei bine . il vo m proprietate a intreg nlui sta t ( .. . ).
prinde pe om ul eel drept in flagrant delict. indreptandu-se Statui vste drept daoJ e stllll/lO s.
sp re aceeasi tinta ca omul nedrept da torita poftei de a avca poternic. IIlI i f .... wNI.
mai mult. pe care arice fire 0 lInnare~te ca pe un bine - K.R . Popper. S(1<"ietoll'(I d£, ,\-
doa r legea ~i fo rta 0 conduc spre pr etuirea egal italii . chin; ~; dll~II/(1llii ei
Asemenea Ingaduinta. despre care vorbe sc. ar fi maxima. . Rclc \"ali e~c n la c ritici i
dadi ei ar avea puterea pe care se zice ca avut-o odinioara popper ienc asupra Ill odului in
(Gyges) ... se povestea. astfel. ca om ul ace la cra pastor in care Platon conce-pca dn.:ptatca.
67
slujba rcgclui de alunci al Lydiei. lntampland u-sc sa vi na
a ploaie mare ~i un cutrernur, pamantul s-a crapat ~ i s-a
cascat o prapastie sub locul unde el se atla. Vazand acesta
si mirand u-se, pas to rul a coborat ~i a vazut m ulte lucruri
de basm, printre care -5i un ca l de arama, go l pe dinauntru,
Cll mici porti. Varand u-si capul pe aco lo. a vazut inauntru
un mort. de statura mai mare dedit parea firesc pe ntru un
a m. Pastorul nu lua nimic altceva decat un inel de aur pe
care mortul (... ) si iesi. La adunarca obisnuita a pas tori lor,
(... j veni ~i pastorul avand inclul. Asezand u-sc laol alta cu
ce ilalti. i s-a inta rnplat sa ras uceasca piatra inel ului catre
sine. spre interiorul maini: si. facand aceasta , deve ni
nevazut pentru cei de raFi. care vorbea u des pre el ca des pre
unul plecat. El se mira si, atingand usor inclu l, rasuc i piatra
in afara, rede venind vizibil. Ga nd indu-se sa pro beze daca
ine lul avea intr-adevar aceasta putere, i se inta mp la astfe l:
ca nd intorcea piatra inauntru devenea nevazut, cand 0
in tor cea in afara - vizibil ,
A sadar, daca ar exista dou a astfel de inele si daca pe
primull-ar avea omul drept ;;i pe celalalt ornul nedrept, se
poate cre de ca nimeni nu s-ar dovcd i in asemenea masura
stana de piatra, inca t sa se lina de ca lca drcpiatii ;;i sa aib a
taria de a se infrana de la bunul altuia fara sa sc atinua de
el, atune: cand ii .este ingaduit ~ i sa ia di n piata, ncva zut,
orice ar vo i ( ... ) Insa , facand asa ceva, prin nim ie nu s-ar
deo sebi omul drept de eel ala iI, ci arnandoi s-ar in drepta
spre ace leasi fap re. Asa fiind, aceasta cstc 0 buna dovada
ca nimeni nu est e drcpt de bunavoic, ci doar silnic . A stfel.
neexistand un bine propriu al dreptatii . orica nd si or iunde
omul se gandestc en e in stare sa savarscasca nedrcp tati, lc
face . Ca ci toata lumea crcde in sinca ei ca e mu lt mai
profitabi la ncdrcptatca decal drcptatea ~i bine ga ndeste,
dupa cum va afirma eel ee opi neaza as tfe l.
69
• Cornparat i leg ea ete rna
ai mai m ult deca t a ltii. Ei sunt bucuros i, cr edo sa a iba tot
(Augustin) ell lc g ca urn ana atat eat $i cei lalti, desi sunt m ai bi ci snici . Pentru aceasta
( Plate n). se si spune ca. dup a lege . es te nedr ept si ur at sa te strad u-
Pdcarosii, ei insisi. se giindesc ies ti sa ai m a i mul t ded it ce i mul ti. ceca ce ei tocmai
lu cclc vesni ce ,'I' taudii sail numesc a Ii ncdrept. Dar natura insasi arata. cred, ca cste
condarund CIIdreptutc 1II/111e dill drept ca ee l ca pa bil sa aib a mai mult dccat ce l ne trebn ic,
actiunile oamenikn: Prill cc nor- eel ce es te ma i putern ic decat ee l cc este mai sla b. E vadit
me iudecd et atunci. danl III/ prin ca asa sta u lucrurile peste tot . si printre animale si printre
acelea prin care vdd cum trebnie oame ni i din to ate ce tat ilc si neamuri le, la care d reptul se
sd troiascd fiecare, desi ci 1111 defineste prin fa ptul ca cel m ai pu terni c conduce pe ee l
trdiesc ill acest fel? Unde le Hid slab si stapaneste mai mu lt decat el. ( . . .)
ei? Nil ill esenta lor proprie. Este Ell cred insa ca lucrul acesta nu stu in puter ea ce lor
ill afarii de indoialii uI aceste
mu lti. drept ca re ei si critica astfel de oame ni din invidie
lucntri se viid prinspirit ~'i spiritul
si, asc unza ndu-s i slabiciunea, sustin cit nes tapanirca de sine
101' este schhnbiitm; ill fillip ce
l.fiecare vedc - doni este capabil
es te ura ta . Asa cum am spus mai inainte, ei aservesc pc
sd vadii aSf!l'l ~ cd aceSle reguli
oarnenii superiori pri n na tura si, ncputand avea resurse
SI/III neschimb.itonre. Ei 1111 ~'i Ie pentru inde p linirea plac crilor, e i lauda c um patarea si
Wid ill modI/I de afi al sp ititului j usti tia . din lipsa de barbatie . Pentru cei care au parte de la
101; fiindcii ele .'WIIl reguli ale in ceput sa fie fii de regi ori sunt capabili pri n firea lor sa
dl'epu1(ii. iar spiritul lor este doba ndeasca condu cerca, tirania sau domnia, ce poate fi,
nedrcpt. Unde .'1'/1/11 inscrise acesle in realitatc, m ai urat si mai rau pentru ac est soi de oarneni,
reguli: prin ca re celncdrept insusi decat cu mpa tarca? Fiindu-Ie permis sa se bucure de toate
recunoaste ceca ce este drept. prin bunurile. tara sa aiba vrc o op reli ste, cum or sa-si impuna,
care vede cd el trebuie sd aibii lor insile, ca stapana, legea multirnii.judecata si criti ca ci?
ceca ce eI JJlI are? ( .. . ) Si cum sa nu devina ei nefericit i din pricina acestei pretinse
Aceasfd drep tote. care traieste frumuseti care line de justi tie si de intele pciune daca nu
in ea insdsi, estc }(iJ'l1 indoia lii
pot oferi prieten ilor mai mult decat dusmanilor, tocmai in
DII JIllle:::CII el insusi. ,~ i ea este
cet atea pe ca re 0 co nd uc ei? in ce pri veste adev aru l, pc
neschimbdroare. ( ... ) Fiind
care spui ca 11 cauti, Socrate, iata cum stau lucruri le: viata
dreplalc ill ea iJ1s li ,~i. eo devine
dreptarc pellfru lIoi alI/lid caml.
de placeri. nestapani rea $i Iibertatea, dadi sunt incurajate,
ader/illd fa eo rrtiim in mod drepr: fac viltutea ~i fCli cirea om ului. Celelalte toat e sunt artificii .
,'1'i slIlI lemmai JIIult sail ma i PI/fill SUllt co nventii omcnqti co ntra re naturii. ztidam icii tara
drep(i . dupd cu m aderdm mal ml//r nicio va loare,
sail maipllfill la ea.
Augustin . De Tri"itate David H ume ( I 7 11 - 1776). Cerc etll r e lISlIprll principii/or
lIlorll!ei
Regula egalitii(ii
o regula ca re poate parea. in speculatii. cea m ai
av alllajoasa pentnl soc ietate. s-ar putea co nstata in practica
a Ii totu ~ i total pe ricu loasa ~i di stru cti va. ( . . .) S-ar put ea
cuiva sa i se para ea regul a egalitatii. fiilld foart e folositoare,
nu este cu totul impracticab ila: ei ea s-a apli eat. ee l pUlin
Intr- o masura incom pleta. in unele republiei . mai ales in
Sparta. ( ... ) Dar istori cii (...) ne spun ca. oncat de plauzibile
ar pare a aceste idei de egalitate perfect a. e le sunt de fapt ,
in fond. impracticabile: iar daca nu ar fi as tfe l. ar fi extrem
de pe riculoasc pcntru umanitate. Chia r de s-a r realiza
vreodata egalitatea prop rietalii, gradele diferite de iseusinla,
preoeup are ~ i hamicie ale oamenil or ar distmge im cdiat
70
aceas ta eg ali ta tc (... l. Sa u. daca a i incerc a sa [ii sub co ntro l
ace ste virt uti, a i reduce so cicta tca la cca m ai mare m izerie:
si in loc sa previi ncvoilc si cerse to ria la unii, le-a i face
inev itabile 1'1 toti,
71
APlICATIl
1. Preci zca za care sun t motive le pe ntru care personajul G lauco n. in dialog ul
Republi ca , cons idera ca oam cnii prefera ncd rcprarea dr cpt atii . Fonnul ca z a un
contrnargumcnt la ac easta tcza.
2. Forrn u lcaza ar g umc nte care sa s us tina ideea potri vit care ia majo ri tatc a
oamenilor sun t drepti.
3. Aplicatie interdisciplinara - Considcri ca repa rtitia du pa meri t. precon izata de
Aristo tcl, asigura rcal izarca dreptatii in toat e situatiile? Argurncnteaza rasp unsu l ta u.
-I. Formul eaza ca re un cxcmplu de propozitic in care te rme nul "egalitate" sa fie
utili zat pent ru a desemna mani fcsta rea lui in do mc niilc:
a) pol itic; b) juridic; c) soc ia l: d) econo mic.
7. Ilustrcaza. prin intcrm ediul ca re unui exemplu, ce le doua principii ale dreptatii
s ust inute de J . Rawl s in lucrarca Dreptutea ca echitate.
I I
72
•
3.3. TEORI I POLITICE MODERNE ~I CONTEMPORANE
73
• Comcntati urmatorul text :
co m unism (M arx nu a mai trait sa va da cum ca pitali smu)
0 111111. ca fiintii na s cllta ill .'10- es te inlocuit de soc ialism s i co mu nism).
delate, este oh/igar WI-,'1i mel/rind in to ate teo riile etatiste, societatea treb uie sii se
rekuiile sociole datorird necesita- subordon e;e . ..tutulu i. indiv iz ii t reb ui e sa renun je la
· tii, inclinatiilor sale naturale sail idealurile s i scopurilc lor pe ntr u a fauri 0 soc ictatc mai
obisnuintei, Aceeasi creaturu, buna. Pcntru a putea rea liza acest lucru, sta tuI tr ebui e sa
dupti ce progreseazd. Sf! angajeazd d et ina m aj oritat ea sau c hiar re ate pargh iil e de intcrventie
sa [onne:e 0 societate politico as upra socict ati i ~ i asupra individului.
pentru a putea odministrajustitia. Intre aceste ex trem e inaplicabi le (anarhi smul s i
"f (lrli de care III/ poate exista pace
eta tismu l) se desfasoa ra toat e celclalte teorii politi ce . 0
· intrc oatneni. nici sigl/mn(a ~'i nici
si ntezn a lo r este destu l de d ificila , pentru ca ele nu sun!
· relatii sociule . Din acest tnotiv.
trebuie sa privim marele apamtal
num ai teorii fi losofice , c i ~ i programe de actiune pra ctica,
gll~'emarii noastrc ca avdnd. la
iar la elabo rarea, ap licarea sau modificarca lor au contribuit
1/1'11/(/ urmei. ca singur obiect sail ~ i cc onomisti, oa m eni po litici, j uristi, istorici etc. Tcma
scop distribuirea dreptdtii. corunna pc care 0 abordcaza es te cea a rclatici dintre
Ibti oamenii inteteg necesita- guvcrnanti si guvernati, limi tel e p uter ii pol itic o, scopu l
tea drep ta(ii pentru a tnentine g uvc rnarii, legi timitatea co nducato ri lo r sa u a masurilor
;lJacea si ordineo. si toti inteleg cd luate, exercitarea autoritatii etc. Dintre aceste teorii , ne 'lam
~ pa cea si ordinen .suns necesare opri numai asupra marxismului ~ i liberalismului.
mentinerii societ-itii. in ciudu Liberalismu! (in limba latina liberalis , ins camna
acestei necesiuui putemice ,'>'i evi-
binefacator. gene ros) considcra ca principal a fun cti e a
dente . cClt de slall{1 ,"ipen'CI"sti este
totusi nalu ra noastrd' Este impo -
statu lu i libera l a rc prczin ta garantarca drepturilor ~ i
sibil ca oamenii sli (ilia culeu lib ertatilor ind ividu ale . Daca ne vo m intre ba cine trebui e
dreptiuii ell bnnii-credintd , >· i./tmi sa guvc mezc (c hiar da ca aceasta intrebare I1U este relevanta
ezitare . din persp cctiva lui K. Popper si trebuie inlocuita) si in
David Hunte, Eseuri politice interesul cui trebuie exerc itata puterca, vorn constata ca
ra spunsurile au fos t diferite . Astfel , Aris to tel arata ca statuI
po at e fi guvernat de 0 sin g ura pcrsoana, de un grup mi c
sau de un grup marc . Puter ea poate fi ex ercitara in int ercsul
tuturor sa u in intcres pro priu, rezultand sase cons titutii de
baza: monarhia, aristocratia, gu vemarea constiturionala,
tirania, oligarhi a, dem ocratia, in tirn p cc liberalismul can-
side ra d i numai de mocrat ia face ca alltorltatea statu lui Sfl
ti e limitata ~i ex ercita ta de ca tre cele trei put eri (lcgislati va,
executiv a ~i judecatoreasca). Aceste put eri trebui e sa tic
separate pen tru a se cv ita mi ce abuz d e putere, d e trebuind
sa se fer ea sea sa rc glc menteze atM domenilll viClii private,
c,lt ~i pi ata mun ci i sa u dom eniul rel atii lor eco llo m ice .
D em o cra tia , ca re g im politic, garantea za c re~te rea impor-
tan lei dee izi ilor indi viduale, plurali smul pol itic, religios,
soc ial , egalitat ea in dr ep turi etc. Statui es te rau. dar este
Jcrem y Bentham in [m:rarea
un rau neee sar, a a tinnat K . Popper, fiiciind referire la
o illtroducere in prineip iile 11/0 - necesitatca Iimitiirii autoritatii statului pentrll a impiedica
ralei ,," ale legz!,era rii ( 1789) abuzu l de putere. Chiar daea ne imaginam tot fe lul de
afinna ea: .,sarcina unei guv eman instituti·i cu ro lul d e a limita pericolul pe care po ate sa' i
este ace ea de a prol11ova, prin ex ere ite put er ea, in practidi nic ia data IlU vo m putea sa
pcd eps e ~i raspla ti . feric irea e lim inam acesl pe rico l. Totdeauna yo m pliiti un pret penlru
socie ta\ii'". pr oteeti a oferita de stat su b fonna im poz itelor, dar ~i sub
74
forma umili ntelor suportate din partea functionarilor Milton Friedman in lucrarea
aroganti (vezi rcxt ul). Capitalism si libert at e ( 196:)
Gandirea libcrala a urmarit lim itarea cga litatii la a/irma : ..Libertateu politico in-
egalitatea in drcpturi, ne fiincl prcocupata de egalitatea Sea llllla absenta constrangerii
sociala, ce ca cc prcsupunc ca daca statui int cr vinc pcntru exercnate asupra 1l/1II i am de c-u re
se menii sa i , Amenint area princi-
a "corecta" jocul libcr al societatii civile, cstc considcrat
pa ki la adrcsa Iiberui tii 0 cons ti-
ca fatal pentru libe rtate .
tui e putere a de a c Ol1 sl n i ll !! e,
Grice d iscurs asupra puterii implica si problema indi fercnt dacii ({Ceasta p utere se
statu lui, da r si pe cea a legitimitatii, Termenul de politicii alld i ll nuiinile II I/ II i !/I OII W h. ale
provine din lim ba grcaca (undc polis, in scamna cerate) si ill/ II i dictator; ale oligarhiei sail ale
semnifica, in se ns curcnt, arta de a guverna ce tatea sau unci lIIajoril/i{i temp orare
statuI. Putcm, insa sa extindcm aceasta scm nificatic si sa
sus tine m ca poli tica presupu ne un dia log intre grupurile
de inter ese co nst itu ite la nivel social in vcdc rca adoptarii
uno r de cizii comune ale carer consecinte vo r fi resim tite,
mai mull sa u mai putin, de int reaga soc ietate, deeizii care
urm eaza sa tie tran spuse in practica prin diferitc m ijloacc,
Prin urmare. politica presupune un ori zo nt de manifestare.
orizo nt nurni t cc tate sa u stat, comunitate locala sau
internationala. Cel ma i imp ortant instrument care transpune
in practi ca dec iziile luate este puterea (in Iim ba latina,
patens inseamna puter nic).
Puterea a fast asoc iata, in mod frecvent, ell ideile
de autor itate, de forta ~i de violenta care pres up un relatia Lord John Eme ric h
in tre comanda-supunere, gu vernanti-gu vemati , clase Dalberg Ac ton
conducatoare :;; i c lase conduse, insa toate acestea se (1834- t90 2)
mani fe sts intr-un cadru organizat pe nu anumit teri tor iu , Info: Istorie englez.
intr-un stat. ldeea de stat presupune, in prim ul ra nd,
permanent a puteri i. adica statui apare numa i atunc i cand
pu terea se instituuonalizeaza ince tand sa mai fie inco rpo rata
in persoan a unui co nducator, ia r, in a1 doi1ea rand ,
presupune interesul pu blic. Statui indcplineste roluri diferite
in functie de reg irnul poli tic ex iste nt, in functie de rn od ul
Puterea tlnd e sa eO I' Il/ Hl si
in care se exercita pu terea, adica daca vorbim de spre 0
plltCl'ea abs olutii corupe [/1 mod
la ra libera, dcmocratica, sta tui creeaza conditii le pentru ca abso hn, O om c ni i tn ari SUII!
ind ividul .J iber sa urrnareasca teluri le si dori ntele lui aproopc intouleaunu oameni ni i.
pcrsonalc, in cadrul reguli lor cun oscute ale jocului" sau chiar $i atunci cdnd ei nu exe rcita
int r-o tara condusa de un regim dictatori al. samavolnic, o inllu ell(a si !I II a ll () intpnter-
caz in ca re " plan ificarea implic a , in mod ne cesar, a nicire: acest l/{cl'li es te ill ,\'i nun
disc rirninare intre nevoile specifice diferitilor indivizi si m ar e ma " lIra a de vdrat d a cd
ingaduie unu i o m sa intre prinda ceea ce alt uia nu-i este odoug i tendinto sail certitudinea
coru piiei prin inunn e rnicire.
perm is" (vezi textul lui Fr. Hayek ).
1."'/O I'i(/ 1111 este v p an: a (eslI! /i de
nni ini nevinovate. D intre toate
F riedrich Augus t von Hayek (1899-1992) , Drumul canzele degradari i si [,u!cpiirtiirii
ciitre servitu te de mom hi a oamenilor: putereu
Supremalia dreptului (a legii) esle cea lIIai sl a torll iCil ;;;i lIIai
N im ic nu diferentiaza mai tra n ~an t co nd itiile aet inl .
dintr-o tara libera de cel e dint r-o lara atlata sub 0 guvell1are Lo rd Acton
75
arbitra ra decat respectar ea , in prim a. a marilor prin cipii
cunosc ute sub numele de suprcmatia dreptului (rule aflaw).
Aces te princi pii. despui ate de o rice det alii tehn ice. ne spun
d i statul, In toa te actiunile lui. es te limitat de reg uli fi xate
~ i anunta te 111 prea labil. reguli care fa c posibila pre vederea,
• Pomin d de la urmatorultext.
eu 0 buna doza de certitudinc. a mod ului in care au toritate a
realizati 0 dczbarcrc:
i ~i va Co losi puter ile coercitive intr-o irnprcjurare data si
lJ/lpli Cli m (//11 demonstrar ill
Sjtil\\'irll/ istnriei si II/till/II/ 011/ 0 fac posi bila p lanificarea afa cerilor indiv id ua le pc ba za
/ogic/i putemicd se qjld in spotele accstci cunoasteri. Desi ace st ide al nu poate fi atins nieio -
evohniei instinniilor politice ill data in mod desavarsi t, de vrem e ce legiuitorii, ea ~i cei
directiu dcmocratici /ihera/e 1110- caro ra Ie este inc rc dintata apl icarea lcgi i, sunt oa meni
.derne. care sc bnzeazii pe lcgatura supusi greselii. sc dcsprinde de stul de limpede ide ea
dintre progresnl ecnnannc si ce ntra la ell posibi lita tca lasata organ elo r ex ecutive de a
democratic stabilii. (" ,) folosi in mod di scretion al' puterea cocrc itiva trcbu ic sa fie
Tendinto democratiilor Libera- rcd usa cat mai m ull. Gri ce lege restra nge libertatea ind i-
.te conrcniporane de a devcni victi-
viduala int r-o anu m ita masura (... ) Fiind sigur ca puterea
melc individuatismutni excesiv
statului nu va fi folos itii in mod deliberat pentru a-i dejuca
1'L'/)f'cil1fcJ poate pnnctul lor celmai
slab pe tennen Inng ,vi se OhSCI"1'lI,
in tent iile. ind ividul este lib er sa urmarca sca tclurile ~ i
ma i ale s, la cea mai individualista dorintele lui persona le, in eadrul regu lilor cunose ute ale
d emoc ra ti c, Sratele Unite . Starul jo cului.
liberal modem s-a ba:at pe ideea Distinctia pe care am trasat-o intrc crcarca unui cadru
ca, ill int eriorul pacii politice, de legi permanent, in interiorul caruia activita tca productiva
);//\'(.:'1'11111 sa /Ill ia pozitie F/{{i de
este ghidata de deei zii indi vidual e. si dirijarca ac tivitatii
' d{lcl'il ele pretentii mantle ridicate eco nom ice de cat re 0 aut oritate centra la cs tc, astfel, in
de re/igie ,\"ide cultnra traditionald. realitatc, un caz pa rticular al distin ctiei mai gencral e dintre
(."") 1;1 mod ascmtlm/t()!: sisteniul supre matia drcpt ulu i si g uve rnarea arbitrara, In conditi ile
capitalist bozat pe econonua de
suprc matici dreptul ui. statu i se margincste la fixarea unor
piara (""") cerea numai ca acnncnii
Stl filc a ape/ /a propriile tor into-
re g uli care st abilesc co nditi ilc de folo sire a resurselor
rese pc tcnncn lung pentrn a n-nli- di sp on ibilc, lasa nd pe sea ma indivizi lor deeizia privitoare
:: 0 () prcdnctie ,\'i 0 distribntie a la seopurilc pentru ca re urm eaza a f folosit e. in conditiile
bnnurilor - optime din punct de g uve rnarii arbitrare. statui dirijeaza util izarea mijl oacelor
vedere social. de pruductic ca tre anumi te seopuri. Regulile la care so
Socieuitile intemeiatc pe {{s(lel recu rge in eon diliile suprematie i dreptului pot Ii elaborate
de premise illdil"idua!isTe all anti eipat. su b fonna un or reguli/iJr/llale . Intonlia es te doar
~/i lll C{ i()lI a { exfmordilw}" dc hille
ca el e sa fie de fo los in urmarirea var iatelor scopuri
(".") Flillrirea I/Ilci dOli/II;; a leg""
cOllslilu ie IIlIa dilllre cclc lIIai
individuale. Ele sunl. ori s-ar cLLveni sa lie , concepute pentru
!I"cl/wrcabile reali::ari ale cil"i/i::a- perioad e atat de lun gi. inc,lt est e imposibil sa ~t i i daca vor
. riei occidentale, ale Clll'ci bene;jicii ve lli In sprij inu l anum itor oarn eni mai degraba dec at a1
del'in ,~"i lIIa i cI'ideme in cOlI/para- alto ra. Aproape ea p ulem sp" ne de spre ace ste regu li ea
{ie, ("(II/(I {]I"em de-a .filce ell fdri su nt un fel de instrumente de produC]ie ce ajuta oamenii sa
preCli/II Rlis ia sail Ch ina , /fllde prevada co m porta rea cc lo r cu care trebuie sa co1aboreze,
ael.:'asta /ipsqte" iar nll ni~tC' e fo rturi de satisface re a unor ncvoi particu lare.
Francis Fukuyama (n" 1952).
P1aniticarea econo m ica de tip colectivist impl ica
Jlarca rupturii. Nllfllra 11llUl1Ul }"i
ref ll£'el"l'a art/inii .\"Ociale
opusu l ins u~ i a l aee stei situalii. Autoritatea pla llifieatoare
IlU se poate au tolimita oferind unor oameni nec unoscllti
prilejuri speeu labi le dupa plaeullor. Ea nu- ~i poate asuma
ant ic ipat obligatii, prin reguli general e ~ i formale, care
impiedica ar bitrariul. Ea trebuie sa satisfaca nevo ile rea le
76
ale oamcnilor pc ma suni ce acestea se ivesc si sa optczc
deliberat intre aceste nevoi. Ea trebuie sa ia nccontcnii
decizii in problcme carom nu Ii se pot gasi so lutii numai in
baza unor principii formalc, iar luarea ace stor deci zii L •
presupune a icrarhi zarc a nevoilor difer itilor indivizi. ( . .. )
Nu incapc indoiala ca planificarea implies. in mod
necesar, 0 discriminare intrc ncvoilc spccifice diferiti lor
indivizi si ingaduic unui 0111 sa intreprinda cee a ce altuia \
-
nu-i este permis, ( ... )
In cpoca noastra. animata de pasiunea pentru con- Friedrich A. Hay ek
I t 899- 19921
tro lul con sticnt al tuturor laturilor vietii, poat e sa para Info : Fi loso f nasc ut la Vicna. a
paradoxa I sa proclami drept 0 virtute faptul ca in cadrul o bt inut doctoratu l in econ omi c ~ i
unu i sistem vorn sti mai putin de spre efectul co ne ret al drcpt 101 Univ crsnnteu di n Vicna.
masurilor luate de catrc stat, dec at ar fi cazu! in maj oritatea lnan ul 1938 a devenit cctatean
cc lorla ltc sistcrne ~i e::l o metoda de eoordonare a actiunilor britanie. in anu l 1974 a primit
in socictate ar trebui sa ti e socorita supcrioara din pricina prcmiul Nobel pcntru economie.
ca noi TI U stim exact la cc rczultatc va conduce. Cu toate Op era : Df'II lIIlIl ('titre servitutc
( 194 -J.L Consti nuio l ib ertiitii
aces tea. aici rezida, in fapt. ratiunea de a f a marelui
(1960) .
princip iulibcral al suprematiei dreptu lui, ParadoxaI aparcnt
se dizolva rapid de indata cc parcurgem urmatorii pa si ai
argumentului .
77
Pe de alta parte, munci torul iese in contin uu din acest
• An afi znti rapo rtul din tre
cclc dona clase sociale descr ise pro ce s asa cum a intra t: personal fiind izvor de avutie, dar
de G. Mosca. lip sit de ori ce mijl oa ce de a realiza aceasta avutie pentru
jl/ tome societdtile - de la s ine insu si. Intrucat inain tc de intrarea lui in proces, munca
socieuitile ('II III / nivet precar de lui a lost instrainata de el, insusita de capitalist si incorporata
dczvoltare. care se ajM de-abia in capitalului, ea se con cre tizea za in continuu, in cursu I
zorii civilizatiei. pa/1{! Iu socie- proc esului , intr-un pro d us strain. intruca t proc esu l de
ulfile celc mai avansate ,I"i purer- product ie este in ace las i timp un proces de cons um are a
nice - apar dOUG clase tic indivizi fort ei de m un ca de catre capita list, produsul muncitorului
- 0 clasd care conduce ,'Ii () clasd
nu se tran sforma co ntinuu numai in marfa, ci si in capita l,
care este condusd. Prima clasii,
in valoa re care absoarbe forta crc atoare de valoare, in
intotdeauna mat IWf ill l ll /lIIem a.wl,
indeplineste toate functiile poli- mijl oa ce de subziste nta care cumpara persoane, in mijloace
lice, monopolizeazd putcrea si se de prod uctie ca re ii folosesc pe producatori. Muncitorul
bucura de avanmjele aduse de insus i pro d uce dee i incontinuu avutia ob iecti va su b forma
putere. til limp ce a dona clasd. de cap ital, 0 fo rt a st ra ina de el , care il domina s i il
mai /llIm£'I"()(lscl. esre condusii ,"i explo ateaza, iar capitalistu l produce , to t in continuu, forta
contrakn d de prima intr-o ma - de mu nca ca izvo ru l sub ie ctiv al av ut iei, separa t de
nierd mai /III/It sail mai putin mij loa cele propriei sale materializari si realizari, abstract ,
legalii. tnai mult sail mai putin ex is tent doar in organism u l muncitorului, pc scurt, 11
arbitrani .,·i violentd. ,"i carefurni- produce pc munci tor ca muncitor salariat . Accasta repro-
zeazd celei dinuii. ee l putin in
ducr ie continua, aceasta ete rn izare a muncitorului cs te
apal'en{a. mijloaccle mareria!e de
exis tentd ,'"i ccte esentiale intre-
co nditia sine qua non a productiei capita liste .
tinerii vltahui tii organism ului Asadar, procesul de productie capitalist ( . .. ) il sileste
politic. jll practice! recuuoastem inco nt inuu pe muncitor sa -si vanda forta de mu nca pentru
en totii existemo aces lei close a putea trai si ii da incontinuu capit al ist ului posibilitatea
condncdt oare (clasa poli tica .. .). de a se imbogati.
Gaeta no Mos ca (I RSR-1941L
C1ase!e p olitice Karl R P op p er (1 902- 1994), Principii libe rale: un g rup
tie te;e in Conj ecturi si infirmiiri
Statui, un ra u necesar
( I) Statui est e un rau necesar: puterile sale nu trebuie
inmu ltire peste cat este necesar, Am putea num i a ee st
pri ncipiu .Briciul libera l". (P rin analogie cu .Jiriciul lui
Ockham", adi ca, cele brul prine ipiu dupa care entitatile sau
escntele n u trebuie inmultite peste cat este necesar. ) ( ... )
Est e usor sa ne da m seama ca statui este in mod
inevirabil un perico l constant sau (asa cum am Indraznit
sa -l nu me sc) un ra u, dar unul neces ar. Caci pentru a-si
indep lini functia , el tre buie, in ori ce ca z, sa aiba mai multa
putere decat orice cctatc an considerat in mod in dividual
sa u decat orice corporalie publica ; ~i cu toate ca am putea
co nstm i instituti i care sa diminueze pericolul ca aceste
puteri sa fie folosite in m od abllzi v nu put em niciodata sa
elim ina, in totalitate acest perico !. Dimpotriva, se pare ca
cei mai mu lti dintrc oameni VOl' trebui sa pHHeasca pentru
a avea protectia statului, nu doa r sub for ma de impozite, ci
Ka rl R. Popper ~i su b form a um ilinte lor suferite . de cxemp lu, din pattea
(1902-1994)
78
unor functionari aroganti, Totul e ea pretul platit sa nu tie Ele (intrcbarile e ll privirc la
prca marc. ( . .. ) sursele cunoasterii - n.n. ) pot j i
(3) Democratia ca atare nu poate oferi cetateanului contparate CII intreharea traditio-
niciun fel de ben efi cii ~i nici nu ar trebui sa ne asteptam la I/alti dill teoria politicd: "Cille
asa cev a . De fapt, de rn ocrat ia IlU poa te face nimic - numai trebniesii guvcrne:e ? ". intrebare
cetatenii dintr-o democratic pol actiona (in clusiv, dcsigur, care tecl anni 1II11'c1SPIIIlS autoritar
de felu! ..ce i mal hI/IIi" sail ..cei
acei cetaten i care fac parte din gu vcrn). Dcmocratia nu
mai illfe /eNi ", sail .ipoporul", sail
ofe ra de cat mai muft decat cadrul in care cc tate nii pot sa .unujorira tea (.. sugereaza si
actione ze intr-un mo d mai mult sa u putin organi zat ~ i attemotive stupide de felul: "Cille
coerent. trebn ie sa lie conduce: cap italistii
(4 ) Suntem democrati nu pentru en m aj ori tatea arc sail muncito rii? ' avondu-si
intotdcauna dreptate, ci pentru ca traditiile demoeratice sun t onolognl ill " Care este snrsa 111-
eel mai put in rel e din care cuno as tern. Daca majoritatea till/a a cunoasterii: intelectnt .'1(11/
(sau "opinia publica" ) decid e in fa voar ca tiranic i. un sinunrile? "], Accasta intrebore
politicd ( . .. ) trebuie inlocuito cu
democrat nu trebuie, dr cpt co nseci nta, sa pres upuna ca
o intrebare to tal diferita. ,~ i onu-
astfel a iesit la ivcala vreo inconsistenta fatala in co nce ptia me: " Cum putet n organi:a institu-
sa . C i, cl i~ i va da seama ca traditia democratica din tara sa tiile noa stre politice ill a,w [el
nu este destul de put ern ica . incdt co nduciitorii rdi sail incoII/-
(5) Ins titutiile ca atare nu s unt niciodata s uficientc petenti ( ". ) sci 1/11 poata diutna
da ca n u s unt te m pe rate de catre tradit ii . Institutiil e sunt prea mult. Creel cci numai schhn-
into tdea una ambi val en te, in sen su l ca , in abse nta une i hd nd intrebarea noastra pWCII1 sa
tradit ii pu ternice, ele pot servi si un or scopuri, op use ce lor avansam spre () teorie rezonabil d
a institusiilor politice ( , . ,).
pe ntru care au fast create. De exernplu, se pres up une ca.
Karl R. P o pp cr.lJe~p re sursele
apro ximativ vorbind, opoziria pa rlarnentara are ro lul de cunoasterii )'i all' ignoran tei in
a imp ied ica majoritatea sa fure bani i contribuabilului. ( ...) Conjec turi ~' i infirn uiri
Sa rezumam : este nevo ie de traditii ca de 0 punte de
legatura intre instirutii si intentiile ~i optiunile indivizilor.
\
,'::f3 APLICATIl
1. Ce rapo rturi pot sa existe intre stat si cet ateni? Form uleaza trei arg umente pro
sa u contra fi ec ar ui tip de raport.
2. Ce teor ii politi ce cunosti? Caracterize aza succint una dintrc aceste teori i.
3 . A p lica tie intcrdisciplin a r a - Apeland la cunostintel e dobandite in cadrul
orelor de istoric si economic. co mpani co nd iti ile dintr- o tara Iibera cu celc dintr-o jara
aflata sub 0 guvernare arb itrara.
4, Forrn uleaza a rg umente pro sau contra ide ilor fundamental e sustinute de
marxism si de lib eralism .
5. C on tinua acasa lectura te xtu lu i din lucrar ea Drumul ·carre servitute a lui
Fr. Hayek , raspunde la urmatoar el e in trebari:
a) In cazul carei forme de g llvenlamant se poate vorb i desprc 0 autoritatc
centrala?
b) Dc ce conditii le d intr-o lara Iibera se deosebese de ce le dintr-o tara eu un
gliVern am ant di ct atorial, samavolnic'?
79
Format! grupe sau I
6. Aplica tie interdiscip linaru - Analizati mod ul in care 0 societate dernocratica
transpunc, in practica. pr inc ipiul cgalitatii de sanse.
7. Aplicut ie in lerd iscip lin ara - Analizati co rnparativ cele doua tipuri de fo rme
de guvcmamam . 13 care sc face rcf erite in textul din lucrarca Drumul ciitre ser.... itute,
ape land ~i la cunostinrele do bandi te in cadru l orclor de istoric.
8. Come ntati urmatoarc lc tcxtc:
a) Duc/: oamenii care triiies c ill tdrile democratice Jill ar (It'eo nici drep tul,
uic! gustul de a sc Ifni IiI scopuri politice. independenta lor arfi s upus« UI/or m arl
rise uri , dar ar putea s/i-si p iistre: e mului vreme bogatii}«si cnnostintele: 1'1/ vreme ce.
do n/ nu ar dobdndi depri nd eri le de ({ se asocia in \'iata de toate zile!e. insds! ci viliza tia
arfi plIsli Ii i primejdie. Un POP01" a i Carll ; indivizi ar pierde ca pacitatea de a intrcprinde
singuri hururi mari.flini a dobiindifacu ltatea de a le produce in C0111 11n, s-ur intoarce
cu rdnd la barbaric. (. . .) La popoarele democratice, aso ciatiile sunI cele care trcbuie
sii (ina locul ace/or indivizi p ute rni ci pe care egal itatea de conditii i-a fiicn t sii
dispara.(Alcxis de Tocqu eville. Despre de mocratie ill America)
b) Referitor fa SIal, concluziile noas tre principale SIIII I: WI stat minimal. limitat
tujunct iile restninse ale protect iei impotriv 'afortei.[urtului. insehitoriei si ale asiguriirii
resp ecuirii co ntructelor s. a.m.d. este justificat: orice sia l care arefunctii mai extinse
\'lJ incalca drept uri le persoanelor de a 1111 j i fo rt a te sd [ a c ii anumite lucruri si. estc.
asadar . nejustificut, statul minimal tc si insp ird si este si drept. (R. Nozick. Anarhie,
stat si utopie)
c) Ctici ..obstea " care exercirti puterea HU este intotdcauna aceeasi obste pe
seama cdreia es te exercitata p ute re a , (... ) inloc111aica s! toate celelalte tiranii, urania
majoritat!i a inceput prin afi - si estc. de fapt , in realitate - omenintiitoare. atu nci
Clind opereaza prin actele aut orinuilorpnblice. (J .St. Mi ll, Despre libe rtutcv
d) Aji guveru at inseumnd afi urmiirit, inspectat, sp ionat, dirijat, IJUIJla( de
lege. uunuirat, inregime ntat. inrolat, indoctrinat (... ) cenzurat. coniandat de nitre
creaturi care ntt all nici dreptul, nici intelep ciunea. nici virtutea sli facti asta. (PJ.
Pro udho n, ldeea generald a Revolutiei dill secolul XX) .
9. Formu lat i argume nte pro sa u co ntra urmatoarc i a firmat ii rcfcriroare la
nes up une rea civica :
Sub 0 g u\'('rllo re care condamnd pe nedre p t, loe ,,1 W ill i o m drep l esle In
illchisoare.
.\ ft i ca slel mai pUlin . iO loale sCIIsllrile c lln inlllllli. sci rise scifiu pedepsil pen /I'll
nesllplloereajl1{ii de s Ial denir 111-01' costnfap lIll de 0 md slIp lllle. A ~' lll'ea imp res ia. in
aceSI dinurma Cll:. cli mi-a111 p ierdlll orice n tlo are . (l Ienry Davi d Thorea u )
10. Rcal izati 0 dezbatcrc cu tcma : ..De mocratie vc rstI< to ta lita rism··.
80
3.4. IDEALUL DEMOCRATIC. DR EPTURILE OMULUI
-
81
expresia 111fT-un docum en t international ~i nu mai inai nte.
M otivele sunt multe, unel e co nj unctura lc, alt ele fu nda-
mentale. Daca este sa ne referim la ce le fu ndarnentale ,
at unci trebuie sa precizam ca ideea drepturilor omului
este () idee modernii, chiar foarte noua , daca avem in
vedere umanitatea. Pana in secolul trecut, imaginea dcspre
o m si dcsprc locul sau in societate sau in raport cu
au toritatea era alta. Cultura, mentalita Iile, credinte le si
practi cil e sociale au funct ionat m ulta vre me pc ideea unei
ierarhi i socia Ie . Daca ne rc ferim doar la cateva exem ple
ce le bre . putem aminti aici traditi ile orienta le c a re
prevedeau 0 stra tifi care des tul de stricta a oamenilor
(sisternul de caste india n, dar si o ricare alta societate
orientala), Nici in zona curopeana lu crurile n u erau m ult
difer ite . Lo cu l unde s-a nasc ur dem ocratia avea , d e
asemenea, re strictii in ceea ce pr ive ste partic iparea
Declara tia Drepturil or Onudui sclavilo r, stra inilor ori a femei lor la treb urile publice.
[ si ale Cetdtean ulul - 1789 Democratia atenianii, da r ~ijilosojia politico a lui Plat on
sau Aristotel sunt argu me nte in acest se ns. Crestinismul
si conceptia politicii m edievulii au la baza 0 idee
asernanatoare a diferente; intre oa meni, in functie de
diferite crite rii (aici putem am inti ce le doua ce tati, ce a
divina si cea terestra descrise de Augus ti n, relatiile de
vasalitate ~i de investire din trad itia po litics europea na ,
re latii le cateo data destu l de te nsionate dintre reprezen-
tantii puteri i di vine si ce i ai pute rii laice etc .). Ep ocu
modernii propune 0 schim bare in ceea ce pri v e st e
at itud inea fata de om , el ne maifi ind do ar un ele ment
intr-un sistem pe care n u il po ate sch imba sa u parasi, ci a
ind ivid ualitate capabila de cunoastere si de act iune socia ls
sau po litics . in plan filosofic, apar teoriile contractua liste
~i ce le referitoare la drepturile naturale (vezi tema dcspre
Teorii politicei . iar in plan politic, apar programe si
m iscari re volutic nare cu im pact ma jor as upra ist o riei
ulte riaare (de exemp lu. in 177 6, SUA, Dec lara tia d e
Ind ependenta ; in 1789, Fra nta , Dec laratia Drep turilo r
Om ulu i si ale Cetateanului). Astfel in f ilosofia sociald ~i
cell po liticii se ajunge la idcea ca organizarca soc ietatii
nil este de origine di vina ~ i nu es te data pentru eternitate ,
ci esre un rezu ltat a1 un ui co nt rac t prin care oam enii
renunta Ia unc le drept uri pcntru a le pu tea exerc ita ma i
bine p e c ele la lte. Probl ema care apa re aici este cca
refe ritoare la drepturile inalienabile. ad ica la drcptu rile
la ca re nu sc poate rcn unta in ni cio situatie da ca dorim
pas trarca co nditi ei umane sau, spus altfe l, la drepturile
care nicio forma de guvernaman t legiti m nu Ie poat e
Declara tia de lndependentd ) incalca sau nerespec ra. Dreptul la viata, la libert at e, la
,,-
82
Americana - 1776 .J p ropr ietatc , la fe r icire sunt in opin ia s usti nator ilor
co ntrac tului soc ia l dr cpt uri de acest tip . Ele intra in Geneza dreptur il or omului isi
categoria dr ep turilor negative. arc izvoarele in Antichitate. co-
S-a impus aici 0 distinctie intre drepturi si vorn boara prin Evu l Medi u si se
vorbi despre existenta unor drepturi nederivate si a unor dcz-volra mai ales prin contributia
drepturi derivate (vczi textul lui J. Raz). dar ~ i a unor secolelor XVII- XVIII. pentru CJ
drepturi n egative ~i po:itj,'e (vezi Dec/aralia Universala in ani i dupa e el de-al Doilea
a Drepturilor 011/11111 i). Se con siders ca drepturile sunt Razboi Mondi al sa se contureze
considerate negative daca pentru ca un am sa beneficieze mai bine.
Idcc a cxis tcntei unor dr cpruri
de ele, trebuie ca actiunea statului sa fie cat ma i mica.
ale omuluieste pla sata in Ant ichi-
Pen tru a intemeia 0 fami lic, nu trebuie sa-t i spuna statui tate in sccc lul al X'"III -le<1 i.H ..
ca nd es te mo me ntu l potrivit ~ i c ine trebuie sa fie in Mesopot am ia. unde Codul lui
persoan a aleasa. in . D eclaratia Universalii a Drep- Hammurabi prevedea caoamcnii
turilor Omului" din 1948 apar atat drepturi nega tive . nu pot fi torturati . inrobi ti si nu li
ca t si drept uri po ziti ve. De exemp lu, pot fi considerate se poate conf sea averea lara 0
d repturi neg ati ve : d re pt u l la viata . la libertate . la judecata dreapta .
securitatea persoanei (art. 1-5 ). drept ul de a nu fi ares tat Ma i tarziu. legea rumana a
si detinu t in mod arbitrar (art . 9). dreptul de a nu fi supus color XII table (.451 LB,) garanta
la imixtiuni arbitrare in viata pcrsonala, in familie, in dreptu lla propr ietate. la libertate.
la j udecata drca ptn. drcptul de
domiciliul sau sau in corcsponden ta sa. dr ep tul la libera
a alcg e conducaro rii s i drept ul la
circulatie (art. 11-13 ). drep tul de a se casatori, de a
fcri circ.
intemeia 0 familie, dr eptul la propri et at e, dr eptul la in 1215 . Mugnu C ha rta
libcrtatea gandirii, de con stiinta si rc ligic. dreptul la Libertatum acordata de loan tanj
libertatea opiniilor (art . 16-1 9). dreptu l la munc a, la de Tara. in Ang lin. pr ev edea
libera alegere a muncii (art . 23 fara oc rotire impotriva drep turil c nobilimii. ale
sorn aj ului), dreptul la od ihna si rec reatie (art . 24 fara repreze ntantilor biser icii. dar~ i ale
as ig urarea de concedii period ice plati te) , dreptul la oamenilor simpli.
invatatura (art. 23 , alini atele I si 3). dreptul de a partic ipa Tot in Ang lin. in 1689. es tc
in mod liber la viata culturala a coruunitatii (art. 27 ). adoptata Decluraua Dr eptu rtlur
A r mai trebui de pre ci zat ceva cu pri vire la aceste (B ill of Rights) care stipulu ca
oamenii nu pot fi privati de drep-
dr ep turi sau, mai precis, cu pri vir e la sta tutul lor pentru
turile lor fun damentale. nic i de
ca intelegere a si aplicarea lor nu sunt intot deauna unita re. catre rege ~ i nici de catre lege.
De fa pt, intervi n aici mai multe prob leme. Drepturile in 1789. in Frarua. Dcclara tia
negative sunt fun damentale, sunt ale individului . in timp Drepturilor Omului ~i ale Cera-
ce drepturile positive sunt ma su ri sau initiative ale teanu lul prevedea egalit atea
comunitatii sau ale guvemamantului . in aceasta situa tie dintre toate fiintele umane. pre -
ne putem intreba dad drepturile pozitive sunt intr-adeva r cum si dreptul de a part icipa la
drepturi ale oarnenilor, ad ica in ce masura eu ca individ guvemare. in 1787. a fost adc ptata
pot sa pretind ca ceilalti indivizi sa renunte la unele din Constitutia Americuna . ratificata
dr epturile lor negative pentru ca eu sa pot beneficia de in 1890 de tcate statele uniunii.
care prevedea ca niciun stat nu va
drepturi pozitive sau, mai simplu. de ce ceilalti ar renu nta
putea aplica 0 lege care ar putea
la 0 parte din ve niturile lor pentru ca statui sa finanteze restrange privilegiile cetatenil or
sistem ul de sanata te sau de protect ie soc iala de pe urm a sai . precum ~i fap tu l ca nicio
carui a sa beneficiez eu sau altc ineva care nu a contribuit pcrsoana nuva fi prh"ata de ,'iata.
la fin ant ar e" in plus. experienta istoric a recenta a arata t Iibertatc sau proprietate tan} 0
ca in fostele regimuri tot alitare acce ntu l pllS pe re s- procedura Icgala_Cclillai impor-
pectarea drepturilor po ziti ve (econ omi ce ~ i soc iale) a tant document cu privire la drep-
fost lin moti v e xcelen t pentrll a in ca lea dreptllrile
negative ale cetatenilor. De ase me nea. ne plltem intreba I
turile omului \'a fi adoptat la 10
dcccillbrie 194K
83
ce se intampla in co rnuni tatilc in ca re datorita p ute rii
La intrebarea Cum put em
justifica drepturile? rdspunsurile economice scazure sau unor tactori dc natura po lit ica
a u fo st d ifcritc plecand de la drepturilc pozitivc nu pot II asigurate la un nive l dece nt.
ideea unui contract social (Th. sa u in co rnunitatile in care chiar dreptu rile fun darncnt ale
Hobbes. J. Locke. J.J. Roussea u). IllI po t f ga rantate ~i apara te in fata disc riminari i, int o-
de la considcrarea urilitatii drept ler ant ci, fan ati smu lui etc.
cri teri u a ! drep turil or (.1. 51. Mi ll) Dintr-o a lta pcrspecriva, idcea dre pturilo r omu lui
si ujungfindu-sc sa se sllstina ca
poatc ti cr iticata pe utru ca prop une un sistcm de va lo ri si
drep tu r fle n u au nevotc de
justilic:1ri.
de co mpo rtamente specifi ce unui an um it spatiu (e uropean
si nord-amer ican ). iar exti nderca acestui sistcrn pare a fi
un gcn de imperialism cultural. Alte crit ici se refera la faptu l
ca prin ace ste drepturi . prin tolcranta ~i discriminare
pozitiva unii dintre membrii cornun itatii sunt avantajati
intr-un mod nej ustificat ~i bcncficiaza de 0 serie de dre pturi
pe care nu le merita. Uncle dintre acestc obiect ii par a fi
intcmciate. da r arunci cand Ie cercctarn mai Cll atcntie vern
constata ca Yin mai ales din tca ma fala de celalalt, de eel
ca re nu este ea BOi. de ce l car e par e sau poatc chiar este
al tfel . A discuta despre drept uri le o mul ui, a le aplica ~ i a Ie
respecta atat pentru noi. ca t si pcntru a ltii, sunt con ditii
ncccsare pentru a fi oameni intr-o 11IIl1e urnana.
sc mantice. Ca sa ev itam accasta pierdcrc de timp, sper and Irs Critics ( 19X9).
ca -m i va f ingaduit sa cx prim in m od sumar ca teva pareri
( ...). • Pcruind de la tcxtul unndtor.
Cre d ca 11 tra satura fundamen tal:i a de mocratici cste realizati 0 dc zbntere:
rec ep t iv itatca co nsta nta a guveru ului la pre fe rinte lc lnfannu sa cea mai g£'l Ierahi .
cetateni lo r, co nsiderat i ega Ii di n punct de vcdere po litic. demo cratia l:'SIt! 1I11 1110d stnivcchi
de (/ gurerl/o_ [ , .. ) $i totusi. dllpli
Nu inte ntionez sa rna refer aici la altc caractcris tici pe ca re
cum remornull ill intnsducvrc. ca
ar treb ui s:i lc aib:i un sistern. pentru a fi iut r-adevar idealfoarte accesibil. ca 0 compo-
democratic. (... ) Nu trebuie s:i ne intereseze. deocamdat:i. fleflfa a ideol og ii lo r ptvdominante
daca exista efect iv sau a existat un astfel de sis tcrn. Sigur ,..i JIll m il justificasiv 11t'1l/1'I1 COII-
ca pute m concepc un ase rnenea siste rn ipo tetic: 0 ast fel de duciuori, .siemocrona .. II devcnit
co nce ptie a constituit idcalul mul tor oarneni sau a fac ut aproape IIl1in'r ,Hl!,i as tiizi , jn
{tirih' ell regimuri autontare. ill
m:icar pane din el. Ca sistern ipo tetic situat la ca p:itul unei
ince rcareo de a da legi timuute
scari sau ca siruatie lirnitata. accasta ne poa te servi (prccum regimuhn. ..democnuia " esle ude-
un vid perfect) ca baz:i pentru a esti ma g rad ul pana la care seori redefinitd. usa cum s-a ill-
se pot apropia diverse sisteme de aceast:i limit:i teoretic:i. uimplat ill l. '1Ii1111l'(/ Sovieticu,
De asernenea . pre supun ca pentru ea un gu vern Europa de Est. tndoneziasi ill alte
sa-si pastreze, pentru 0 perioad a de tirnp oa recare. rec ept i- pani: sou. ca ill America Latina.
vitatea fata de prcferintele ce tat cnil or lu i. pe care-i regimnrile miiiton: sustin n i gu-
consider:i egali din punct de \'edere pol itic . toti ce tatenii vernarea lor este neccsard pt'llfru
a pur{/iea ,~ i a pregliti a"'~/i..'1 Cl"t'a-
trebuie sa bcncficicze de ~anse neingradite:
re a sail l'eS{(l/lrarea de1110Cr u{iei"
I . De a-~i fomlllia prcfcrinlele: ( ... )
2 . De a face cunoscute ace st e pre ferinte celorlalti Robert A la n Dahl. Dt'IIIm'rtllitl
ce t:iteni ~i gu\'emului prin aq iun i indi \'iduale ~ i colectiw: }i crith'"''ei
3. Ca guvernul " j Ie cant:ircasc:i preferin1ele far:i
partinire. far;; a face di sc rimin:iri in lill1c1ie de contin lltul
sau sursa preferin(e i.
85
Dcclaratia Unlversala a Drepturilor Omului
P rearnbul
Considerand ca rec unoasterea dern nitati i iner ente
tuturor mem brilor famil iei umane si a drepturilor lor egale
si inalienabile constituie fundamentul libertati i, dreptatii
~i pa ci i in lume.
Considerand ca ignorarca si dispretuirca dreptu-
rilor omului au dus la acte de barbarie care revol ta cons tiinta
omenirii si ca fauri rea unei lurni in care fiintele umane se
VOl' bucura de libcrtatca cuvantului ~i a convingerilor si
vor f elibera te de teama si de mizerie a fost proclamata
drcpt cea mai inal ta aspiratie a oamcnilor,
La lOde se ptem brie 1 94 ~
Conslderfind ca este esential ea drepturi le omului
Adunarea Generala a o rganizatieJ'
Natiu nilor Unite a ad op tat si
sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca om ul sa nu fie
proclamat Declaratia Universala a silit sa recurga , ea solutie extrema, la revolts impotriva
Drepturilor Omului_ tiraniei si asupririi, Considerand ca este esential a se
incuraj a dezvo ltarea relatii lor pr ietenes ti intre natiuni,
Cons ideriind c a in Cha rta popoarele Organi zatiei
Na tiu ni lor Uni te au proe lamat di n nou credinta lor in
dr eptur ile fundamenta le a le ornului, in demni tatea si
va loarea persoanei umane , drepturi egale pcntru ba rba ti si
fe me i ~ i ca au hotarat sa favorizcz e progresul social si
imbuna tatirea conditiilor de viata in cadrul une i libertati
m at man,
Consideriind ca sta tcle m ernbr e s-au ang ajat sa
La 3 scptc mb rie 1953 a int rat
in vigoarc Com-en tia Europeana
pro moveze in eo la borare cu Organizatia N atiunilor Uni te
a Drcpturilor O m ului pe care respectul universal ~i efectiv fa la de drepturi le o rnu lui si
Romania a rat ificat-o la 20 iunie libertarile funda men ta le , preeum si respee ta rea lor
1994, univers ala si efe ctiva,
C onsid er a nd ca 0 co nce ptie co m una despre aceste
dreptur i si libertati este de cea mai mar e im portanta pe ntru
realizarea depl ina a acestui angajament,
A d u na r ea Generala proclamii
P rezenta Decl aratie Uni versala a Drepturilor
Omului, ea ideal comun spre eare tre buie sa tin da toate
pop oa rele si toate natiunil e , pentru ca toate organele
sccieta tii sa se strad uiasca, avand acea sta declaratic
pe rmanent in mi nte, ca pr in invatatura si cd ucatie sa
de zvolte respectul pentru aceste dreptu ri si libert ati si sa
a sigure p rin masuri progresi ve , de ordin na t ional si
int ernational, rcc unoasterea si ap lica rea lor universa la si
efe ctiva , atat in sanul popoarelor statelor me mbre, cat sia l
celor din teritoriile aflate sub j urisdictia lor.
Artieolul 1
Toate fi intele umane se nas c Iibe re si cgale in
dcmnitate si drcpturi , Ele sunt inzes trare cu ratiune si
86
constiinta ~i trebuie sa se comporte unele fata de alt cle in
spiritul fraterni tatii.
Articolul2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si
libertatile proclamate in pre zenta declaratie, lara niciun fel • Analizat i trasatutil e speci-
de deosebire, ca de pilda dcoscbirca de rasa. culoare. sex. flee drept urilor .
limba, religie. opinie politica sau oricc alta opin ie. de origine Xatura dreptu ritor
nationala sau soci ala , avere, na stere sa u orice alte Uncle dreptnri deri vu din
imprejurari . altele. Tot asa C1I11I drepturile Sill/l
in afara de accasta nu se va face nicio deosebire temei pen tru datorii st pentru
dupa statutul polit ic. juridic sau international al tari i sau al putere. ete sum feme; $1 pentru
aile drepturi. vhf "11m; ItIl drcpt
terit oriului de ca re tine 0 persoana. tic ell ac easta tara sau care e intemeiat pl.' 1/11 all drept
te ritori u su nt ind ependente. sub tute la. neautonome sau .. dre p t derivut", Drep tu ri le
supuse vre une i alte limit ar i de suvcranitate. ne derivate 5 1/111 drep turi esentiale
A r t icolu l 3 (co re rights). Retan a dintr e /11/
Orice fiinta umaria are drept ul la viata. la Iibertate drept derivut .~i /III drept esen tial
si la sec uritate a per soan e i sa le. (salt ori ce ult drept) di ll care
Articolul4 derive e IIl1 a de justlficure . (...)
N ime ni nu va fi tinut in sclavie, nici in scrvitute; lmportanta drep turilor
Sli recapltuldm. D repturile
sc lavaj ul si cornertul cu sc lav i sunt int crz ise sub toate
slim temeiul datonilor : A splin e
form ele lor. acest IIICrll ;IISea /JI1/(1 a susti nc
ArticolulS teza cli toate datoriile derivii dill
N imcni nu va f supus la torturi, nic i la pedepse dreprnri sail u i ntorulitatea e
sa u tratamente crude . in umane sal! degradante. bazatd pc drepturi. A .'pulle acest
Articolul6 lucru inseannui dour a lumina
Fi e c arc 0 111 are d rcp t u l sa i s e rccu ncas c a . f ap lul cli drcpturile preced aI//(-
prctutindeni per son al ita tea j uridica. mit e dator ii, precl/ III .,'i lUpCCIUI
din am ic 01 dreptnrilor: capacita-
A r t icolu l7
lea for de 0 ge l/era 1I0i datorii
Tot i oa menii sunt egali in faia legii si a u. la ra nicio
odotd cu schimborea circumstan-
deosebire. dreptulla 0 prot ecti e egala impotriva oricarei telor. (...)
di scrirninari ca re ar vio la prezenta dec larat ic si impotriva Toate dreptnrile sum bazate
oricarei provoc ari la 0 asemcnea discrimi nare . pe interese. Unelc drepturi pOIJi
A r t icolu l 8 bazate chia r pe interes ul de a
Orice persoana are dreptul la satisfactia efecti va avea acele drep turi. (... ) Un drept
d in partea instantelor j ur id ice nati onale com p etent e e llll drept moral fundamental
im potriva actelor care violeaza drepturile fund amentale daca e justificat pc temciui cli el
serveste interesul poses orului sa il
ce -i sunt recunoscutc prin con stitutic ~i lege .
de 0 avea acet drept, in nuhllra
A r ti colu l9 in care ace! interes e considerat
Nimeni nu trebui e sa li e arcs tat. detinut sau exilat a avea 0 vuloare ultinui (... J in
in mod arb itrar. miiSllra '-1/ care volooreu ace/IIi
Articolul 10 haeres I llI de ri vo dintr-un al t
Oric e persoana arc dreptul in dcplina egalitate de a interes 01 posesorului dreptului
fi audiata in mod echitabil dc catre un tribunal independent sail 0 1 £11101' pers oane. ( ... )
si impartial ca re va hotari fie asupra drepturi lo r si
obligatiilor sale. fie as upra temeiniciei ori carei acuzari in
ma terie penala ind rcp tata impotriva sa.
87
Co"lorm aborddrii 1I0aSlre , A r tlco lul II
trdsd turile specificc drcp turilor I . Orice pcrsoana acuzata de co m iterea unui act cu
SlIIlI : originea lor in intcrcsnl car act er penal are dr eptul sa fie presupusa nevinovata,
individual ,\"I' fo na lor decisive.
pana ca nd vinov atia sa va fi sta bilita in mod legal in cursul
expri ma ui prin faptn! Cll cit' sunt
unui p rocc s pub lic in ca re i-a u fo st asigu rat c toat e
s uficient e pcntru a f ace d in ,
oatn eni subiectii nnor datorii. in
garanjiilc neccsarc apararii sale,
fe lul aces /a, drepturile all /III rol 2. Nimcni I1U va f co nda m na t pcntru actiuni sau
dis tinct si impancuu ill morald. orni si uni carc nu co nstituiau, in mornentu l ca nd au fas t
Dar el e tmodoni WI rot speciali- comisc, un act cu ca ractcr penal. confo rm dreptului national
zat. 1111 unnl atotcuprinziinn: Ele sa u int ernati ona l. De asc menea, nu se va aplica nicio
intra in joe in ipostaza IOI/Ii tip pcd eapsa, decat aceea care era aplicabila cand a fost sa vars it
distinct de considerent moral, ,"i actul eu caracter penal.
11/1 c a fundoment al futuro,.
Articolul 12
considerentelor morale.
.Iuseph RaJ:. The .\lora/ fty of
Nimcni IlU va fi supus la imi xt iuni arbitrate in viata
Freedom in Axiologie ,"i mora- sa pcrso nala, in fam ilia sa. in domici liu ll ui sau in cores-
litute. Cnlcgere de In N pond ent a sa. nici la atingeri adusc onoarei $i rcp utatiei
sa le. O rice persoana arc dreptul la prorcctia legii irnpotriva
unor asc me nea imi xtiuni sau atingeri.
Articolul 13
L O rice pe rsoana are dr eptul de a circu la in mod
liber si de a-s i alcgc rcsedinta in intcriorul granitc lo r un ui
stat.
2. Orice persoana arc d rc ptul de a parasi or iee lara.
inclusiv a sa. ~i de a rcvcni in tara sa.
De cl a ra ti a Uni ver sula a Artlcolul I-l
Dreptu rilo r O mului are un carac- I . in caz de perse cuti c, oric c persoana ar e dreptul
ter nonnativ, adieu aratf cum ar de a cauta az il ~ i de a ben efic ia de azil in alte lari.
trc bui c SCI lie trat ati oamcnii .
2. Ac est drcpt Illl ponte fi invoca t in ca z de urm ar ire
Eu nu cstc de scri pti ve . adieu
ce rc zulta in mod real dintr-o crim a de drept co rn un sau
IlU arant c um putern bene ficia
efectiv de aceste d rcpturi. din ac tiuni co ntrarc sco purilor s i principii lor Organi zatiei
Natiuni lor Unite.
Articolu l 15
L Orice pcrsoana are dreptu l la 0 cctatcnie.
2. Nimeni n u poate fi lip sit in m od ar b itrar de
cetajenia sa sau de d rc ptul de a-s i sc hi mba cet atcni a .
Articolul 16
L Cu in c ep ere de la impli n irea varst c i legale.
ba rbatul ~ i femcia. Jan! nicio rc strictie in ceca cc privestc
ra sa. nationa litatea sa u rcligi a, au dr eptul de a se ca satori
~ i de a intc mc ia 0 familie . Ei au drepturi cga lc la con trac -
tarea casator iei . in dccursul casatoric i $i la desface rca e i.
..lot i oamenii se nasc egali. 2. Casato ria n u poate II incheiata deca t cu eonsim -
ell anumite drepruri ina lienabi le. tam ant ul liber si dep lin al vi itorilo r SOli.
printre care viata. libcrtatca si 3: Fami lia eonstituie elementu l na tura l si fun da-
dreptul la cautarca fericirii".
mental al societatii $i are d rept u l la oerotire di n panea
Declararia tie Indep enden!a a
societal ii $i a statu lu i.
Stale/or Unile ale Americii
88
Articolul 17
1. Ori ce persoana are d reptul la propri etat e, atat
singura, cat si in asociati e ell altii.
2. N im eni nu poate fi lip sit in mo d ar bitra r de
proprietatca sa.
. A r ti co lu l 18
Orice om are dr cptul la libertat ea ga nd irii. de
constiinta si religi e: acest drept include libertatea de a-si
schimba religia sau convin gerea, preeum si liber tatea de
a- si mani fe sta religia sa u conv ingerea. singur sal! im-
preuna ell altii, atat in mod publ ic, cat $i pr iva t, pri n inva-
tatura , practici religioase, cult si indeplinire a ritua lurilor.
A rticolul 19
Oric e om a re d reptu l la Iibertatea opi n iilor ~ i
exprimarii: acest dr ept include libert atea de a avea op inii
fara imi xtiune din afara , pre cum si libert atea de a ca uta,
de a primi si de a ra spandi info rmatii si idei prin orice
mijloace ~i indepe nde nt de frontiere le de stat.
Articolul20
1. O rice p er so a na are dreptu l la libertat e a de
intrunirc $i asoc ier e pasni ca .
2. Nimcni nu ponte Ii silit sa faca parte dintr-o
asociatie.
ArticoluI21
1. O rice persoan a ar e d re ptu l de a lu a pa rte la
conducer ea treburilor pub lice al e tarii sa le. fie direct. fie
prin rcprezcntantii liber ale si.
2. Orice pcr soana ar e dreptul de a cc es ega I la
functiile pub lice din lara sa .
3. Vointa poporului trebuie sa eonst ituie baza puterii
de stat aceasta vointa trebuic sa fie ex pr ima ta prin alegeri
nefalsific atc , care sa aiba loc in mod period ic prin sufragiu
uni ver sal. ega l $i exprimat prin vat secret sau urmand 0 ..Toti oamenii sunt de Innatura
proccd ura cc hiva lcnta ca re sa asigure libertatea votului. in mod eg alli bcri si independenti
Articolul 22 si au anum itc drep turi in erent e
G rice persoa na in ca litatea sa de mernbru al societatii nat urii lor, ndica dreptul la viata
are drcpt ulla sec uritate socia la, ea este indrepratita ca prin si libert ate. prc cum si mijl oc ul de
a dob dndi :;;i conse rva proprictatea
efortul nati onal si colaborarca intcrnationala. tinandu-se
si de a urm ar i sa obtina fericire si
seama de organizarca si rcsur scle ficcarei tari, sa obtina siguranta."
re ali zarea drepturilor c conomicc, soe iale si e ult ura le Virginia BiI! ofRig hts (m a i 1776)
indi spcn sabilc pen tru dem nitatea sa si libera dezvol tare a
personalitatii sale.
Articolul 23
1. Orice pcrsoana ar e drep tul la rn unca , la libera
alegere a muncii sale. la conditii ec hitab ile si satis fa -
ca tc a re de munca, precum si la ocrotirca impotriva
sorn aj ului.
89
2. Toti oa menii, fara nic io discrimi nare, au dre ptul
la salariu egal pcntru mu nca egala,
3. Orice am care munccste are dreptull a a retribuire
echi tab ila si satisfacatoarc care sa-i asig urc atat lui , ca t ~ i
fami liei sale, 0 existents conforma e ll demn itatea uma ria
si completata. la ncvoie, prin a lte mijloace de protcctie
socials.
4. Orice persoana are drept ul de a intemeia sindica te
si de a se afil ia la sind icate pe ntru apararea intereselor
lor.
Articolul 24
Orice persoa na arc dre ptul la od ihna ~ i recreatie,
inclusi v la a lim itare a z ilei de munca si la concedii
periodice p latite.
Articolul25
1. Grice om are dreptul 13 un nivel de trai ca re sa-i
asigure sa na tatea si bunasta rea lui si a famili ei sa le ,
cuprinz and hra na, im bracam int ea, lac uinta , ingrijire a
medi ca la, precum si servicii le sociale necesare; el are
dreptul la asig urare in caz de somaj , boa la, inva liditate,
vaduv ie, batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a
mij loa cel or de subzistenta , in urma unor imprejurari
independente de voin ta sa.
Edmund Burke 1 1729-1 797~ 2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire
in lucrarea ..Re fl ecji i asu p ra deosebite. To]i copiii, fie ca sunt nasc uti in cadrul unei
r ev ol uti e i di n Fr an ta " ( 1790) casatorii, sau in afara ace steia, se buc ura de aceeasi
afirma cit .Ce rost are sa discutam
pro tcc tie sociala.
dcsprc drcptul abstract al omul ui
1a hrana sal! 1a medi cament e"
Articolul 26
Prob lema este cum se aj unge 1a 1. O r ic e persoana are drept ul la invatat ura,
c le o i n acea stf d e li ber ar e vo i lnvata mantul treb uie sa tie gratuit, eel putin In ceea ce
rccomanda intotdeauna aju torul prive ste invatamantul elementar si ge neral. Invatanucuul
fcrmi erului si a1 mcd icu lui. mai teh nic si profesional trebuie sa fie la indemana tuturor,
curand decal al profesoru iui de iar inv atamantul superior tre buie sa fie de asemenea egal
metafizica." accesib il tuturora, pe baza de merit.
2. Inv atamantul trebuie sa urrnareasca dezvol tarea
depli na a personalitati i umane si intarirea respectului fata
de drepturile omului si libertatile fundamentale. EI trebuie
sa pro mov eze intelegerea, toleranta, prie teni a intre to ate
popo are le si toate grupurile rasiale sau relig ioa se, precum
si d ez vo lta rea Organizatiei N atiun ilor Un ite pentru
m en tinerca pacii.
3. Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului
de in vatarnant pentru copiii lor minori .
Arti colu l 27
i. Orice persoana are dreptul de a lua parte in moo
Iiber la viat a culturala a colectivita tii, de a se bucura de
arte si de a parti cipa la pro gre sul stiintific si la bine facerile
lui.
90
2. Fiecare om ar e dreptul la ocrotirea interese lor
morale si mate riale car e decurg din orice lucrare sti intifica,
litera ra sal! morals al carei autor este.
Articolul 28
Ori ce pe rsoana arc dreptu l la 0 oranduirc so ciala
si intemationala in ca re dr epturile si lib ert atile cxpuse in
prezenta de claratie pot fi pe deplin in fapt uite.
Articolu l 29
1. Ori ce persoana are indatoriri fata de colectiv itate,
deoar ece num ai in cadrul ace st eia es te posibi la dcz-
volta rea libera $i depl ina a personal iratii sa le.
2. in exercitarea drepturilor si libertatilor sale. fiecar e To m ma so C a mp a ne lla
om nu este supus decat numai ingrad irilor stabilite prin ( 1568- 1639) in lucrarca ,.Cctatea
leg e. exclusiv in sco p ul de a as igura cuve nita rccunoasrere Soarelui' (1602 ) afirma ca: .Pi
spun ca treb ui sa a i grija mai intai
si respectare a drepturil or si lib crtatil or alt ora si ca sa fie
de viata tu turor s i apo i de a
satisfa cute jus tele ce rint e ale moralei, ordinii publice si i indiv izilor in parte."
bun asrarii generaIe intr- o soc ietate de moc ratica,
3. Aceste dr eptnri si lib ertati nu vo r put ea fi in
----
niciun ca z exercitate contrar sc opurilor si princ ipiilor
Organizat iei Natiunilor U nite.
Articolul30
Ni cio dispozitie a prc zentei Dcc laratii nu poate fi
interpretata ca implicand pcntru vrc un stat, gru pare sau
persoana , dreptul de a se deda la vrco ac tivitate sa u de a
sav ars i vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi
sau libertati enuntate in prez cnta Declarati e.
APLICATIt
2. Enum era tre i c on di t ii nec e sa re pentru func tio narc a unui re g im p olitic
democratic.
3. Cons ideri ca dernocratia este un ideal ne real iza bil, posibil sau realizabi l?
A rgume nteaza ras puns ul,
4. Cum este asigurata partieiparea popo rului la guvernare int r-o democrati c,
comparativ cu un reg im politic totalitar?
5. Care sunt co nditii le ca re de te rmi na un guve rn sa-s i pastrez e, pentru 0 perio ada
de limp oarecare, receptiv ita tea fat a de prefc rintc lc cctaten ilor lui , pe care-i consi de rs
egali di n punc t de vedere politi c, iar toti ce tatcnii tr ebuie sa beneficiez e de sanse
neingradite?
91
6. De ce existcnta un or relatii de opozitie, de riva litate sau de concurcnta intre
guvern si opozantii sui reprezinta un element import ant al dcmocratizarii?
7. Com para co ncc ptiile de spre democratic a le lui K.R. Pop per si Ro bert A.
Dahl.
II. Consideri cii drepturile negati ve . in anumite imprejura ri pot intra in co nflict
Cll cele pozitive?
12. Exista drcpturi la ca re putem renunta? i n cazul unui raspuns afirmativ, care
sunt accs te drepturi'
16. ldentifi cati trei motive pentru care sc consider" eii d rep tur ile au un ro l
important in morula.
17. Formulati arg umeme pro sau contra neccsitatii exi stentei drepturilor omului.
18. Imag inati-va 0 situatie in care nu sunt respectate drepturile unei persoane.
Rca lizati 0 strategie care sa co ntribuie la rezolvarea problcmei identificate.
19. Aplicatie interdisciplina r ii - in opere literarc sau isto ricc, ide nt ificati caz uri
de incalcare a drepturil or omului ~i modul in care autoritatilc au abordat problema
drepturil or om ului.
92
w~
EVALUARE
h-~ ) (dupa mode lul sub icctclor de baca laureat)
I. in functie de un criteriu ales. prccizati ce tipuri de libertate cx ista.
8. Formu lati argumente pro sau contra nece sitatii respectarii drepturilor omului.
93
CAPITOLUL 4
------------
Ac tul de cunoastere 1111 e redlleer~ \
,/
la cunoscut, act de asimilare (. . .). E ac t
I de instrdinare, de p ierdere , co ,'I act ul I
I dragos tei. E rise. Nil e a-simil-are , ei I
: alter-are. Te devitalizes! ddnd via td, dar I
V'" po ate oncine procrea . I
" Constantin Noica /
------------
~
4.1. Problema intemeierii
cunoasterii
4.2. Forme de cunoastere ~i
tipuri de adevar
4.3. Adevar ~i eroare
Joan :\liro. Compozitie \. Evaluare
'----------
Sursele cunoasterii
Cu noastcre si adevar
4.1. PROBLEMA I NTEMEIERII C UNOA~TERII
95
adevarata rep rcz inta 0 cunost inta, deoarece c unostin ta es te
o opinie adevarata ca re tre buie sa fie susj inut» de moti ve,
de tem eiuri necesa re si suficiente prin ca re sa sc just ifice
acest lucru . Oameni i co nfunda cu usuri nta simpla opi nie
si cunoasrerea (vezi textul lui Platon), iar filoso fia poate
deven i 0 modalitate de educare a caracterul ui. a firii um ane
pri n intermcdiul cunoa$te rii.A1itul pcsterii sugercaza ca
ex ista do ua mari su rse III fo rrnar ea opi niilor: experienta
st ratiunea , iar ide ilc pc ca rc ni Ie form am cu a juto ru l
ex pcricntci. prin intcnncdiu l sirn turilor, sunt simple pareri
(drna), cunoasterea adevarata (ep isl em e, stiinui) se
i n general. prin obicct ide al i realizcaza numai ell ajutorul intel ectului .
intele gem un obicct COl1CCpu t de
De cxemp lu, pentru a enunta opinia "Tabla es te
ga nd ire ca limit a imaginarn spre
ca re poate evolua un obiect real.
nea gra" am utilizat sim turile. iar pentru a en unt a opinia
" Toate num crc le pare sunt divi zib ile cu doi ", am utilizat
r atiu nea . Observa nt ca si m tur i le , re sp ectiv ra tiunca
rcp rezinra sursa cun oasterii ex prim ata prin intcrme diul
op iniilor. Dupa ce am identificat doua surse ale cun oaste rii,
vorn identi fica doua orie ntari filosofice. deoare ce intrebarea
referitoa re la orig ine a cun ostintei a dat nastere disputei
din tre e mp irism ~ i rati onali sm. Filosolii r a t ln n a llst i
(R, Descartes, B, Spin oza, G ,W, Leibniz) au conside rat ca
numai ratiun ea po ate oferi leg itimitate unci opinii (vezi
textul lui R, Desc art es), In timp ce filosolii empirlsti
(F r, Bacon, ,I, Locke, 0 , Hume) au con siderat ca intrcaga
• Ident ificat i specificul ernpi- t noastra cunoastere i~i are surs a in impresiile simturilor,
r ismului s i rati o nali smulu i in i iar daca 0 opinie nu prov ine din date le senzorialc, atunci
fragmen tul urrn ator: ea nu poatc II co ns idc rat a cu noastere (vczi textul lui
Chcstiunea originii CIIIIO,\'tin- t ,I, Locke), Atunci ca nd sustine m ca surs a cunoasterii es tc
lei da nasterc contrastnlui dintre ce a care legitimcaza 0 op inie. co ns ide rarn ca om ul a facut
ratio nal ism si empiri srn (sail
o optiune si anume accca de a caut a adevaru l si nu falsul
senzualism] . Empirismul derivd
(vczi tcxtul lui Fe. N ietzsche) , Estc justificata 0 asemenea
orice ClIl1o,'1til1la dill perceptie,
ranonalismul dimpotrivd (!firm{i:
atitudine ? Trebuie ca in toate siruatiil e sa prcferam ade varul
cunostinta ,,>'tiinl{{ica /Ill poate si nu falsul? Daca ana liza m ma i bin e situatiile con crete de
proven! de foe de la sinnun, ge- viata, vom raspunde ca falsul es te prezent In viata no astra
neralitatea ,\'i necesitatea if 5/111/ $i atun ci ne intrebam Ce este ade varul si de ce oam enii
esentiale. asada r ea este /1/1 produs i-au acordat a asemenea impo rtanta't
01 inte lig entc i, Pl ecand de la prin cipa lele facultati cogniti ve ,
Fr. Pa ulsen, sirn turilc ~i ratiunea (inte lectu l), vo m di stinge doua tip u r i
"tntroducere in filosofie de intuitii ~ i de idei : sensibile s! ratio na le (int elc ctualc).
in scns restra ns, senz atia, perccptia si reprcz cntarca sunt
co nsi derate intuitii sensibile. in sens larg , vorb im despre
intu it ii se nsi bile, atunci cand sc nza tiile , perceptiile ~ i
rep re zentarile s unt co ns t icn tiza te de catrc intelcct ~ i
tr an sformate irr id ei care s unt ex pr im atc cu ajutoru l
limbaju lui, Ac tu l de cunoas tere esle con sid erat intuitiv,
deo arece se rea lizcaza prin cont act ul dir ect int re simtu ri ~ i
ob iectul de cunoscu L Sc p une Inlrebarea da ca ral iunea ~i
96
lim bajul nu anuleaza ca racterul intuitiv al cunoasterii? Una
es te se nza tia de al b si alt ceva cste propoz itia ..Zapad a este
a lba. " , caz in c are nu numai ca no i co ns tie nt izam si
exprimam senzatia, ci si reali zam un proces de co mpa rare
ell altc scnzatii pcntru a 0 discrimina ~i integra intr-o anu- • Cititi textul:
tnit a categoric. Pute m mcrge mai departe si sa prc supunem in[eleg prin intuitie 1111 aceo
nerceptie nesigura pc care 0 all
ca tcrmcnii sau propozitiile care redau informatii senzoriale
sinnurile (... ) ci aflarea . de catre
si perceptive despre lumca inconjuratoarc int rodue si ele inteligentu puni si addnciui in
c unos tinte intu itive. deoarcce se forrn eaza co nco mitent ell si ne. a unu l concep t intr-a uir de
rcce pta rca informatiil or. iar co m pa ra tiile pe care lc s imp lu d e/ ill i t . in c d t 1111 ma i
prc su pu n sunt spo ntanc , Astfe!. aceste idei sau not iuni sunt rtimane nicio flulo ial a as upro
tot cu nostinte sau idei intuitive. pe care Locke Ie numea lucrutui pt.' care treb nie sd-l inte-
idei simple. Un tip diferit de intui tii il reprczint a ce le care lege m. ell alte cuvinte. Illimesc
exprima stari me ntale ale subicctului, care se rcali zcaza in as tfe l conceptul ace/a neindo-
min tc, care .Jsi percepc" propriile stari si se comportata ca ielnic al in telig en t ei pure s i
un simt este nu rnit i.sirn t inte rn" (vczi textul lui J. Locke). addncite in si ne. m;scl/t numui
A lti filosofi au con siderat ca proccsul cunoasterii adcvarului prin hnnina tnint ii si mai sigur
decal tnsli,\'i ded uct ia.
poa te f rcal izat .unai degraba prin cred inta decat prin
R. Descartes. ReX" Ii utile ~ i cla-
rati unc", adi ca ratiunea trcbuic sa fie preccdata de credi nta, re pentru indrumarea mintii
deoarece accasta are rol purificator, iar ratiunea care ne
conv inge de accst fapt , precede crcdinta (Augustin) .
I _ .Ce intclcgc R. Desc art es prin
l!:. l tll i1ie?
Rutionalismul, (in limba latina. ra tio inscam na
ca leul) cons idera ratiunca d rcpt izvo r si tcmci a l cu noas terii.
nu a reu sit sa ofere un ras pu ns satisfacator pro bl cmci
acord ului stru cl uri lor logi co- m atem atice cu cxpcric nta,
producand diferi te punc te de teorii referitoare la ideile
innas cu re (R. Descartes). la ideea unui acord pre stabilit
intrc struc tura realitatii si ratiune (G.W. Leibniz) etc. Nevoia
de cunoastere a spiritu!ui nu poate fi rcalizata dec at daca
urmeaza regulile unci mct odc bine articulate care are ea
principala regula faptul de a nu accepta ca adcvarate decat
ide ile cla re ~i distinc te, care apar as tfe l ca evidcnte pent ru • ldcntificati conceptc1e filo-
rati unc. Aceste idei clare si di st incte IllI pot pro ven i din sofice specifice teorici cunoas-
cx pcrienta, deoarece simturile ne inseala si ne putem indoi terii :
de o rice cuno asterc (chia r ~ i de cea rn atem atica ) dad! Critica acestui rati onalism
matetnatic s-af cut istoriceste de
pro vine de la simturi. Dcsi toate cunostintc lc pot Ii puse la
/III al duilcu mare vurent al filo -
indo iala, ramanc totu~ i ccva de ca re nu m a pot indoi $i
anume faptul ea eu gandcsc ~ i deci ea eu sunt: cogi to. ergo
I .'i(4 iei modern e, allllme em/;;ris-
mill t'lIgl e=. .J. Locke ,\'i D. HI/m e
s /lm (vezi tcxtullui R. Descal1es). sw l/ rCf)l'e=elllal1lii Illi de seallui.
Emp irislIllll - considcrand ea singura sursa a cu- (... ) Grq' ea/a rafiollll li s11I1I /lli shi
noa~terii es te experie nta - form uleaza pri n intem lediul lui i ll aceea cd eI eli l lOa,He Ill/m ai (1
J. Loc ke prin c ipa le le sa le le ze : exista 0 cun o a ~terc f orma. de ~ui;lI fO . ceo 11Iale mati Cli
ncmij loci ta. cu noa~tere senzo ria la considerata cunoa ~terc ,'Iidllpa tiparu l ei ' Tea sO}0l'11Ie=e
plIra. adid indcpendenta de struc tllri le s ubiec tu lu i lOale $liilllele.
cunoscator: cunoa~terea prill sim\Uri est e rezllltami simplei Fr. Paulsen.
b,troduu re ;/1 } i/oso} ie
inrcgistrari de ditre subiect a ac tiunii o biec tului: in cu-
noa~tere. subiectul este pasi\'. lipsit de spontaneitate. numai
obiectul lii nd activo cuno ~t inta este 0 co pie a real itali i
97
exterioare si ideca obiec tului si aeeea a obiecti vitatii sunt
opuse ideii de activitate a sub iectu lui. Aceste teze sunt
considerate punct e slabe de catre rationalisti si vor constitui
obie ctul criti cilor.
~
Platen . sa-si rot ea sca cape tele din pricina legaturi lor. Lumina le
Ic . 428--<. 34 8 vine de sus si de depart e, de la un foe aprins inapoia lor ;
iar int re fo e si oa menii legati este un drum asezat ma i
sus, de-a lun gul caruia, iata, e zid it un mic perctc. asa
cum este paravanul scarnatorilor, pus dinaintea ce lor ce
privesc, deas upra caru ia isi arata ei scamatoriile (. .. ).
Vad - spu se el.
I
• C iti ti textu \:
Auguste Conne sus tine ca ar ( ... ) mai incearca sa vez i si ca , de-a lungul acestui
exista treifa zc in ist oric.1spiritului perete, niste oameni poar ta felurite ob iecte care dep asesc
omenesc: starea teo logicd. in ca re
in ina ltim e zidul, mai poarta si statui de oam cni, ca si alte
inteligenta isi exp liciifenomenele
natura prin COl/ze snpranaturale, I
fapturi de piatra sau lemn , luerate in ehipul eel rnai divers.
prin miracol $1 interventii arhi - Iar dintrc cei care Ie poarta, unii, cum e si fi resc, scot
sunete , alti i pa strea za racerea .
{rare; starea metafizicd. in care
exp licatlile SU I/ ! dale de cauze
I Ciudata imagine si ciudati sunt oarnenii legati.
abstvacte. 1.1 priori: in sfdrsit.fazu Sun t asem anato ri nou a - am spu s. Cand crezi ca
nhimd. stareapoziti\'(] a spirintlui. as tfe l de oamen i au vazut, mai inta i, din ei insisi, cat si
cdnd spi ritul omenesc /III se mai
din sotii lor a!tceva deca t umbrele care cad , aruncate de
intreabo pe sine. pentru a explica
I/arum , ci intreabd ills(i~'i nalura ,
foe. pe zidul dinaintea lor? ( ... )
98
i-ar sp une ca ceea ce vaz use mai inaint c cra u desertaci uni,
dar ca ac um se a na mai aproa pe de ceea-cc-cste si ca. intors
catre ceea-ce-es te In mai mare rnasura, vede mai eo nfo nn • Cc tipuri de cunoa stere sum
prezentate in urm atorul fragment:
cu adevarul' ( )
Peaceastd linie. 0 admirabiki
S a da. ( ) noutate s-a ivi t ;11 istoria culturii
3. Dar da ca c ineva I-ar smulge cu forta d in locuinta stiint ifice. Ori cine poatr inregis-
accasta, du candu-I pe un suis greu ~i pieptis, nedandu-i tra astd zifaptul cliode \'It'o dotui-
drumul pa na ce nu I-ar fi Iras la lumina soa re lui ( . . .) nu i trei veacuri.Iegile se eduCt1 si ele.
soar umple och ii de stra lucirc, ast fel incar nu ar putea Ieoriile stiimifice noi 1/11 contrazic
ve de a nimi c din lucrurilc socotite ac um adeva rate' (...) ,\"i il/ltiwrtipe cele vechi: lc Iiirgesc
I IIIII/Uli, pe ntru a Ie j 'I C(' sa dea
C rcd ca ar avea ne voie de ob isn uinta, daca ar fi ca
socoteulu de abat eril e de III ell'.
sa vada lumea cca de sus. lar mai inta i. el ar vcdc a mai Spre deosebire de tipul cunoasterii
les ne umbrele, d upa accea og lindiri le oamcnilor si ale trecute. care de jiecal'c data venea
ce lorla lte lucr uri, ap oi lucrurile ele ins ele. In co nti nuare, sd orate ca t de gresite fuseserd
i-ar fi mai usor sa pri vcasc a in timpul nop tii ceea ce e pe cele anterioare ei, s-a ivit tipul de
ce r si cerul insusi, privind deci lum ina ste lelor si a lun ii cwwa.~tell' ..prin intcgrini suc ce -
rnai curand decal. in timpul zilei, soarele si lumi na sa. sive ". i/ l (lI1Wl1i lC limite, c unoaste-
rea celor vechi nu fusesc g resi tii:
C um dc nu' (...)
dar ,'i-1l11 ivit. in : O/1£'/ C cc depd -
Dupa aceasta , ar e uge ta in legatura ell soarelc, cum sean lIccst l' limite. cxceptii de la
ca ac cs ta de rerm ina anoti mpur ile ~ i an ii, ca el ca rmu ieste
totu l in lumea viz ibila, fiind cumva raspunzator si pe ntru
ima ginile acel ea, va zute de e i (in pest era ).
I reg nlii, i a r at un e! regula s -a
tnmsfigurat.
Co ns ta ntin ~o ica (1909-1 988),
E cla r ca aici ar aj unge. du pa ce va fi straba tut toate JloJ"/1I1cultural european
celelalte crap e. ( ... )
4 . Mai gande ste-te si la urmatorul as pect : daca.
iara si, acel om cobor an d, soar aseza in acelasi sca un de
unde a plc cat, oare nu ar avea ochi i plin i de in tunec ime ,
sos ind deodata dinspre lume a insori ta?
Ba da - zise .
lar daca el ar trcbu i din nou ca. interpretan d umb rele
aeelea, sa se ia 1a intreccrc eu oamenii ee au ramas totdcauna • l den t ifica ti semni fi cati a
co ncc ptului d e cert muiine in
legati si daca ar treb ui s-o faca chiar in clipa ca nd nu vede
urmato rul text:
bine, inai nte de a-si obi snui och ii, iar daca acest timp ceru r Or i de cate ori p ercepem /111
de reobisnui re nu ar fi cu totu l scurt. oa re nu ar da el prilej acord sa ul/it dezocor d intre une le
de cis'? Si nu soar sp" ne despre cl ca. dupa ce s-a urcat, a idei ale /100S1re, al'em 0 cunostimii
revenit cu vederea corupta si ca. deci , nici nu mcrita sa ecrU ;. Ori de CQleori Sll1l1em siguri
incerci sa sui? Iar pe eel ce incearca sa-i dezlege $i sa-i cd ac este idei SII11t in acord C'U rea-
conduca pe drum in sus. in caz ca ei ar pUlea sa puna mainile litatea /ucmrilvr: a \'em v Clmv ,"-
tif1(ci ce nci ,'ii reala. COl1sidcriilld
pe el ~i sa-I ucida. oare nu I-ar ucid e'?
drepl criterill aeordlll il11re ideile
S a chiar a ~a . IIOll s! r e ,\'; r ealitatell ' 1(cl'lII'iIOl:
la ta. dra ga Gla ucon. ( . . .) dom eni ul desc his vederii ered cd lim arcira' til ce COlis/ a
e asem an ator cu loc uin\a -i nch isoa re. lumina focul ui din (/(Iel"llrllta certitudillc, ('e/'rillldinea
ea - cu pulerea soard ui. lar daca ai socoti urcu~u l ~ i con- reahi (",),
templa rea lum ii de sus ea repre zentand su i~u l sulletului John Locke. Es eu a.m pra illl e-
caIre lo cul intelig ibil u lu i. ai inte le ge bine ceea c e le,'wlu; mll elt csc'
nadajduiam sa sp un (.. .).
99
Friedrich Nietzsche (1844-1900), Dincolo de bine ~i
de dill
Valoare ~ i adevar
Pr esupunand ca no i vre m adevarul: de ce 1111 mai
deg rabd nead ev arul ? Sau poat e inccrtitudinca? Sau chiar
nestiinta? - Oare problema va lo rii adcvarului este eea
care s-a prezent at in rata noastra, - sau noi fost -am cei
care am pasit in fata ei? Care dintre noi e aic i Oedip? Si
care e Sfinxul ?
Fredrich Nietzsche Fa lsitat ea unci judccati nu constituie inca, dupa
( 1844- 1900 ) pa re re a noast ra, 0 o b iec t ie impotriva acesteia ( . .. ).
renuntarea lajudecatile false ar inscmna renuntarea la viata,
nega rea vietii. A ad m ire fapt ul ea Neadevaru l este 0 co nd itio
a vietii inseamna desigur a te opune in mod primejd ios
• C ititi te x tul :
Rationamentele noastre sum sen time ntului obisnuit al va lorilor: iar 0 filo sofie care isi
intemeiate pe dond tipuri de prin- ingad uie aceasta cutezanta se plaseaza, prin aceasta, dinco lo
~ cip ii: pe princ ipiul contradictic i. ill de Binc si de Rau. Norodul n-are decat sa cr eada ca, dcci
I virt utea caruia socotimfals tot ce
cuprinde in sine 0 contradictie, si
udev'drat ceca cc este opusfalsulni.
I cunoasterca inseam na .. 3 cun oaste capatul lucrurilor",
fi losofu l tr ebuie sa-si spuna: da ca analizez procesul
exprimat in propozitia "eu gandcsc", o bti n 0 serie de
ad icii in contradictie ell acesta: 5i a firmatii indraznctc a carer justifi car e este difi cila, poate
pe pri nc ipiu l rutiu nii sufici ente. ill
vinutea caruia considerdm co
chiar imp osibila, - de pi lda ca ell sunt ee l ca re ga n de~te,
niciun fapl 1/11 prul/e [i odevann eil gandire a este activitatea si produsul un ci fiinte conceputc
sail real. nicio p ropozitie - veri- in c hip de cauza, ca exista un " Eu", in fine , ca s-a sta bilit
died fiin( sd existe 1/1/ temei, 0 in pr ealabi l ce anume se inte legc prin gandesc, - eneu stiu
~ ral il;n e suficientii pentru care ce este gandirea, Caci, de nu m -as fi decis in prealabil asupra
lucrurile .'II/III O,Wl si II/{ oltfet. des! problern ei, cum as putca sa hotarasc ca nu este vorba mai
tet ne iurile aeestea de cele tnai degraba despre ..3 voi" sau .,a simti"? Pc scurt "eu gandesc"
multe ori /III potfi ClIIlOscllte.
pre supune ca ell compar starea m ea momentana ell alt e
Exis t a de ascmellca dOlld
Ye/uri de adeviirun - cele de ratio-
sta ri cun osc ute de m ine pentru a stabili cc anume estc ca:
~ /lalJl eJlI si cele defapt. dat fiind ca sunt ne voit sa recurg la .cunostintc" din alt e
G.W. Lciblnz. Monadotogiu dorncnii , aces t "e ll gandcsc" nu arc p entru mine nicio
val oare de certitudine nemijlocita, - In schimbul acclci
"certitudini nemijlocit c" , in' care poate crcde norodul in
anumite cazuri , fi losofului i se da un manunchi de probleme
m etafizi cc , adevarare probl erne de co ns tiin ja intelectualc,
care suna astf el: "De uncle am luat notiunca de « 3 gandi »?
De ce cred eu in cauza si in c fcct? Ce imi da dreptul sa
vo rbesc dcspre "eu" , si, mai mull. dcspre un "eu" in chip
dc ca uza si, in sfarsit, chiar de spre un .eu" in chip de cauza
a ga nd irii? " Ce l cc se ineumeta sa raspunda de in data 1a
aceste intreba ri invodmd un fel de int uition a cu n oa~te ri i.
preeum 0 face eel care spunc " Ctl gandcsc ~i ~t ill ca ae est
• Prezentati cele doua principii lucru es.te ee l putin adevarat ~ real , cerl" - aec1a va pri111 i ~a
pc care se intemeiazii rationamen- ras puns din partea unui filo sof dc azi un suras ~ i doua
~ tele noastrc. utiliza nd ~ i cu no~ t i n - I intreba ri: .,Domnu le, i-ar da poate de inleles filosofuL este
I tele doban ditc in cadru l orclor de im probabil ea dumneavoa stra sa nll va in~e l ati ; dar de ee
I logid i ~i argumen tare ,
va trcbll ie. eu or ice pret. ade varul?
100
Re ne Descartes ( 1596- 1650), Discu rs aSllp r a metodei,
pentru a ne conduc e bine ratiunea }'; pen ttl, 1I ciiuta
adeviirul ill stiinte
Gan desc, deci exis t
(... ) Dar fiindca atun ci dorcam sa rn a dedic numai
cercetarii ad evarulu i, m-am gand it ca trebuie sa fac ex act
co ntra ri ul, adieu sa dau la 0 parte ea ab solut fal s tot ceca ce
puteam sa-rni inch ip ui ca cuprind e cea mai mica indo iala,
pe ntru a vedea daca n-a r ramane d upa ac cea in conv inge rea
Ren e Descartes
mea ceva care sa fie cu totul neindoielnic.Astfel, din cauza ( 1596- 1650 1
ca simturile ne ins ea la uneori, am vrut sa prcsupun ca nu Info : M atematician. flzician si
exi sts niciun lucru care sa fie as a cum e le ne fae sa ni Ie filosof francez. co nsiderat repre -
imaginam . Fiindca exista oamc ni care chia r si atunci cand zcntnnt al rat ionalism ului.
rationeaza asupra eclor mai simple subiecte de geometric. Opera: Regu li pentru indnnnnrca
se in seal a (...) am ind epartar ca false toate arg umen te le pe
care Ie luasem mai inainte drept dern on strati i. In sfarsit,
tnintii (1628), Discurs asupra
metodei ( 1637 ). Mediratii despre
p rim a f ilOSO.!ie ( 164 1). Prillcit.Jiile
I
considcrand ca aceleas i ganduri pe care Ie avem ca nd
suntem treji nc pot vcni, de ascmenea, cand dormim. fara !.
filosofles ( 1644) . Pasiunile sll/Ie - '
eu mult mai ade vara tc deca t iluziile din visurile me le. Dar sa /uiim C (I esempln aceastav
indat a dupa aeeea mi-arn dat seama ca. in timp cc voiam ' lm catc'i de ceani. care to cmai afast
sa gandesc ca totul este fals. trebuia eu ncccsitate ca eu, l scoasd dill SIUp: 1111 ~\'i-a picrdnt
care gandcsc , sa fiu ceva: si observand ca acest adevar: i incd dulceata tniern pe ca re 0
gandesc, deci exist era at at de fenn ~ i de s igur, in cat toate continea {. .. ). Da r iatd eel. in /imp
ce vorbesc. este apmpiata de/he:
presupun erile ccle mai cxtravagante ale scepticilor nu erau [ ceea ce if mai ra lllasese dill aromc'i
capabile sa-l zdruncinc, am j udecat ca puteam sa-l iau lara b e isnpriistie. (...). devine lichida
nieio so vairc drept primu l prin cipiu al fi loso fie i pe care 0 (...l. Dupaaceastaschintbarc. mat I
ca utarn . (...) :; rdm dn e oare aceeasi ce a rd ?
Dupa aceas ta. am exa minat ceca ee in general se ~ Trebuie recunoscut cii ramallc. si
cere unei propozitii ea sa fie adevarata ~ i sigura, si deoarece tnitneni 1111 poa te nega aceasta. I
tocmai gasisem una pe care 0 stiam astfe l, m-am gandit ca ~ A ~'ad(ll: ce ellJlOa,Hem. defapt. elf :
102
-~ APLI CA Til
2. Precizeaza semnifica tia termen ilor de idee. senzatie, simi intern, caliuui primare
si se cundare in conceptia lui 1. Locke.
3. Precizeaza relatia existenta intre valoare $i adevdr in conceptia lui Fr. N ietzsc he.
4. Explica succint care este punctul de vedere al lui J. Loc ke in ceea ce privcste
pro lem elc cunoasterii .
6. Care es te se mnific atia termen ilor de senza tie si reflectie in textul lui J. Locke"
II. Analizati. pe frag mente. mitul pesteri i si inc ercati sa surp rinde ti fonnele pe
ca re pc imbraca cuno asterca sau fiecare trca pta a e libcrarii de apa rentc.
12. Refaceti struc tura argumentului, pr in int cnned iul carui a Descartes sustinc
ca ideca cxiste nte i noa stre co nstituie pentru fi ecarc di ntre noi 0 idee clara si distincta.
13. Identificati tem e iuri le care il de termina pc Descart es sa afi rme ca ratiu nea
este singur a sursa a c unoaste rii pr opriu-zise,
14. Analiza ti afirma tia lui R. Descartes po trivit ca reia ..(.. .) nu exista in acest
gd ndesc, deci exist nimic care sa rna asigure ca spun adevarul" ,
15. Forrn ulat i a rgu mente pro sa u contra tezei sustinute de Fr. N ietzche pot rivit
ca reia ..renuntarea la idei le false ar insemna renuntarea la viata".
103
4.2. FORME DE CUNOA~TERE ~I TIPURI DE ADEVAR
104
(gaz ideal. masa atomica) , cu aju torul limbaj ului teoretic
(exprima obiecte reale sau ideale, precum si corelatii legice
intre aces tca).
Din anali za moduril or de cu noastere. obse rva nt ca
se poat e vorbi dcspre 0 cunoastere imediata (cum este CI IIIO(J,\'l erea are dond fo nne:
cca de ob ser vat ic) si de spr e 0 cunoastere mediatii,
teoreticii . Primul tip dc cun oastere este numit prin intuitie.
I este sail cunoostere inrui ti va S(II/
; CI/fU)(1$lere logtca: cunoastcrc prin
Benedett o Croce
(1866- 1952)
1 ea si realitate (vezi textu l lui Ari stotel). Nu in toate cazurile
pu tem sta bili adevaru l un ui e n u n t pri n ape I la cor es-
pondentii . De cxcmplu, adevarul cnuntului, " Un patrat are
Info: Critic. istoric , i filosof palm unghiuri dreptc", nu poatc fi stabilit prin apcl la
~ ta l i a n ca r.e a.'~c?~da l un r o J core spo ndcn ta, c i numai prin dc mo nstratie rnat ematica:
ll11ro ~t ~nt l ~t U.lpCl .In proces ul Prill urma rc, dcfin itia adevaru lui co responden ts nu este
crcar~Cl a:t l~t lce ." In lu c rurc a satisfacatoare s i, in acest caz. Ill! trcbuie sa comparam
Estetica distinae mtrc cunoas- . "1
opmtl e. cudrea_I'uatca. , CI. cu a Ite .. . ~ I. tre bui , I'
. '1' " .
terea tn n n IYa :$1 cunoas tcrc u I _ optnn
. . _. uie sa. apc . am
tonica. a teorta a eviiru lui coeren ta potnvu careia 0 opnue estc
Op e ra: Filosofi a spiritului, adevarata daca esre in concordanta cuaile opinii considerate
Estet ica, /storia ell ga m/ire si adevaratc (vczi textul lui B. Blanshard). Alti filosofi au
actiune, con siderat. drep t eri teriu al adcvarul ui, utilitatea , adica a
opin ie nu cs tc pri n ea insasi adcvarata, ci doar daca aplica ta
in practica se do vedest e prod ucti va, functi ona la, util a,
atunci ea es te considerata adevarata (vezi textul lui W.
Jam es). in ceca ce pri veste c un ost intel e pe care ni Ie
furnizeaza cunoasterea comuna, corespo ndenta este un
criteriu impo rtan t al adevarului, dar si aie i treb u ie sa
int er vina coere nta, ia r in ce ea ce pri veste cunoaste rea
stiint ifica criteri ul principal al acccp tari i cunostintelor estc
con co rdan ta cu obse rva tiile rea lizat c, in sa si aici coe rcnta
j oaca un rol important. O bse rva m ca in cuno astere cste
nevoie sa se apeleze la mai mu lte criteri i, deoarcce
coresp ondenta, ut ilitatea ~i coe renta sum cri teri i importante
in testar ea adevaru lui un ei opinii.
,,-
dam acestci cunoasteri nurnclc sirn bo lic de cunoastere
paradiziacd. Pri vita in ansa mblu, ea se ca racte rizeaza prin
fixarc asupra "obi ectului" , asup ra obiec tului socotit in L .,~ucrarca ..C,un o.a~tcrea lucife-
intrcg imc dat cu po sibilitati de a fi da t, fie in intuit ie, tie in \!"lC: a fast pubilcata III anul 1933.)
ab stractiune, tie in imaginatie. Cunoasteri i paradi zia ee ii
opunem, cu distin ctii ireducti bile, cunoasterea luc iferica.
Cunoasterea luciferica 0 vedem detasandu-se in chip apa rte
de obiect , rara a parasi in sa obiect u1. "C u noa ~ terea
luciferi ca", prin actul initial , con siders obi ectul sau despicat
in do ud , intr-o parte care se ara td si intr-o parte care se
asc unde. Obiectul cunoasterii luciferice e totdeauna un
"mister", un .m ister" care de a parte se arata prin semnele
sa le si de al ta parte se ascund e dupa se mn e le sa le.
Cunoa stcrea parad iziaca i ~i e siesi suficienta. Ea n-ar avea
nc voi c de in c a un fel de c uno aste re alat uri de ea .
107
C u no as te rea lucife rica a rc ins usir i singu la re ca ~i
cunoas terca paradiziaca. dar ea imp lica in anume ma sura
cunoas terca paradiziaca, Cunoasterea luci fcrica invad eaza
ell persp ec tive Ie ei ca mpul cunoaste rii paradi zi ace.
Cunoas terea luc iferica provoaca a crizii in ob ject, "cfiza"
in sensu l unei de spica ri care rape ste ob iectu lui echilibru l
launtri c , C u noasterea paradizi aca sc c ara cte rizcaza
printr-un fel de a lipire farniliara la obicctul sau, pe care-I
socoteste total dat sau eu posibilitati de a fi dat. Cunoasterea
Iuciferic a se carac rerizeaza pri ntr-o dis tantare plina de
tulburatoare initiati va fala de obiectul sau, pc care-l privcste
in perspe ctiva .crizei" pc care ea insa si 0 provoaca, Prin
cunoasterea paradiziaca se statomicese poz itiilc linistitoare,
mom en tele de stabilitate, pe rm anc nta vegetativa ;;i or i-
zontur ile care n u inseam na dincolo de ele insesi al e
spiritului cunoscator, Prin cunoasterea lucife rica se introduc
in imparatia aces tuia .probl cmaticu l" , tatonarea teoretica,
construc tia, ad ica riscu l si escc ul, nclini stea si aventura,
tot atatea m om en te care repugna ca dre lor cu noaste rii
pa radiziac e.
/
• Identific ati tcz u pr incip ala \ susce ptib ile de am be le contrarii, ac cca si opinic si acc easi
sustinuta in urmaro rul text: judccata ajunge sa ti e ad cvarata si fal sa , si se poatc ca ca
Inlelec!"/ 11111011 este mtisllrar fI sa fie cand adeva rata, ca nd ncadcvar ata. Dar cand e yorba
de lucrnn. astfel incdt conceptul de lucruri ee nu pot fi al tfel decat s unt , no se poatc ca
omului /Ill este ill sine si de fa sine ac eea si opinie sa fie cand ad cvarata, cand falsa, ci aceleasi
adeviirat (.. . l. ci adevdrul (n:'/1/s) II opinii sunt de -a pururi adevarate sau false.
se predicd pornind de fa ceca ce ]
concordd cu ll/crt/rile. Porn ind de Brand Blansh ard (1 892-19 87), N atura gal1dirii
4aid, de la ceea ce lucrul este sail Adevarul coerenta
/111 este. 0 opinie poateji adeva-
Sa luam mai intai 0 judecata de fapt: " Burr l-a uei s
ra t{j (vera) sautolsii (fatso),
Thoma dinAquino ( 1225- 1274 ),
pe Hamilton in duel" sau .Pe aceasta crcanga se afla 0
Summa Theollogioe pa sare cardi nal ". Pentru un om obi snuit este ev ide nt ca a
testa a stfel de j ud ec a ti i nseamna a ve de a dad e le
eorespund fap telo r. Dar, cat 0 privcste pe prima, e suficie nt
sa fa c em urrnaroarca r emarca pentru a-I c lint i din
eo nv ingerea sa cand cugeta asupra j udec atii: " Burr I-a
ueis pe Hamilton in du el" , el adm ite (sau erede ca admite)
ca ad evarul acesteia inseamna corespondcnta . Si e intr u
totul natural sa se sp una ca dad ad evarul insearnna asa
ceva . atunci aces ta tr e bui c si te s tat apeland u- se la
111
Da r marea ipoteza a intelectualistilor cstc ca adcvarul
insearnna in esenta 0 relatie statica, inerta . Cand ti-ai f cut
o idee eu privire la vreun lucru, s-a terminal. Cfmd detii,
stii, ti-ai implinit dcs tinu l gan diri i. Esti unde artrebui sa fii
din punct de ve de re mintal; te -ai supus imperati vului
categoric (. .. ).
Pra gm ati smul pune aici in trebarea sa ob isnuita:
.Admitand ca 0 idee, 0 opinie estc adcvarata, la ce deo scbiri
concrete va duce acest lucru in via ta noast ra? Ce cxpe ricntc
se vor pro duce in locul ce lor care s-ar f prod us daca opinia
\Villi am Ju mes I
(1842-1910) I noastra ar fi fost falsa? Pe scurt: ee va loare are adevarul in
ban i gheata, in termeni proprii experien tei?"
Info: Filosof ~i psiholog american. ~
unul d intre intemcietori i prag- Punand acea sta intrebare, pr agmatistu l constata
matismul ui. Considcra ca este ! im cd iat care e raspuns ul cuvenit: ideile adevarate sunt
adevarat numai ceca ec cstc uti l cele pe care puteni sii Ie asimilam, pe care le putem val ida,
individului. Dcfineste adcvarul nu j cdrora le putem acorda adeziune a no astrd si pe care /e
ea pe 0 proprictatc a lucrurilor. ci t putem verifica. Suntfalse ideile in cazul cdrora 11ll putem
ea pe un proees de verificarc. de I proceda astfel. lata care e di fe re nta practi ca la ca re duee
confirmare a opiniilor, i faptul de a avea ide i adevarate: si iata ce Irebui e sa
O pe ra : Principiile psillOlogiei' intelegem pr in adevar. Sub aeest num e nu pute m cup rinde
l
Voin/a de (J erode I" i altc eseuri de I nimic altceva.
filosofie popuknii, Pragmatismuls
Aceasta este teza pe care vreau sa 0 apa r, Adcvaru l
(1907).
une i idei nu este 0 prop rietate care i-ar fi inerenta si care ar
ramane inactiva. Adcvaru l es tc un eveni ment care se
produce in priv inta unei idei . Aceasta devi lle adcv ara ta ; ca
este fac uta adevarata de anumite fapte . Ea isi do ba ndeste
adevaru l printr-o aet ivi tatc speci fica, co nstand in a 0
ve tifica ~i ava nd drepl scop si rezu ltat verificarea ei. Si, de
-----.....
Pra gm atism ul (de la grecescuf
prugma, ac tiune) este 0 teorie
ase me nea, ea isi dob andcste validitatea prin realizarea une i
act ivitat i avand drept seop si rezultat validarea ei. ( ... )
Se poate spune des pre 0 idee fie ca " ea este utila
potrivit carcia adevarul este .xeea intruca t este adcvarata". fie ca "ea cstc adcvarata intru cat
ce este avantajos pentru gandirea este utila" , Cele do ua exprcsii urmaresc sa spuna exact
noa str d" ( W. James). adica acelasi lucru : ambele constata ca ex ista 0 idee car e sc
crite riu l adevarulu i consta ln i realizeaza si care se poate veri fica. .Adevarul" se va apl ica
reusita actiunii. . ideii ce pune in miscare activitatea de vcrificare: "u til" -
functiei in dep linite de idee, ca nd aceasta functie es te
rea liza ta in intregi me in lumea experiente i,
112
t~.~",.
'a,) APlI CATIl
,
3. Care es te intelesul tennenilor sinte tic ~i anal itic in conce ptia lui Imm, Kant ?
4. Comcnteaza urmatorul text din lucrarca Logica ge nerala a lui Imm . Kant:
(.. .) cun ostinta mea pentru ade viir trebuie sd corespundii cu obiectul ()}~ ell nu
pot compar a obiectul elf cunostinta mea p entrufoptul cii il (' WlOSC. Cunostinta mea ar
trebu i de ci sa se confirme singurd ; ceca ce Il l{ este suficient pe ntru adevdr . Ciici obiectul
fi ind in af ara me a, far cunostinta in mine, ell Ill! pot ap reci a totusi niciodata altceva
decdt concordanta dintre cunostinta mea despre obi ect Cll ea insiisi. Un asemene a cere
in definitie era nuntit de cafre antic! dialeld si realni ente aceastd grese alii le-a fos t
reprosatd intotdeauna logicien ilor de cdtre sceptici. Ei remarcau cd aceastd defin itie a
adevdrului seanuind C lf situatia in care cine va, vrdnd sa faca 0 depozitie la trib unal,
inv ocd un martor pe care 1l11-1 cunoaste nimeni. £ 1ar vrea tot usi sa se facd crez ut pe
baza af irmatiei ca martoru l acela este un om cinst it.
5. Expl ica succint care cs tc pun ctul de vcdcre al lui Aristotel si w. James in
problema definirii adevarului . Construieste care un exemplu, rcspectand argumentele
autori lor mentionati.
6. Poate fi ap licata teoria adevarului cores pondcnta asupra unor not iuni vide'!
Argumen teaza ras punsul tau.
10. Rca lizati 0 argumentare pro sau contra teoriei adevaru lui corespondcnta.
11. Comparati solutiile propuse de ade pti i teo riei corespondentei cu cele propuse
de adeptii teoriei coe rentei .
12. Aplicatie interdiscip linara - Rea lizati 0 dezbatere cu tema .Adev arul este
unic sau m ultipl u?" sau "C uno a~ tc re si adevar".
113
/ '
4.3. ADEvAR ~I ERO ARE
• Cititi textele:
Ce se numcste ade vdr? Ceea
ce nl/ are nicio marginedeposibil.
O amen ii gandesc si spun luc ru ri ad e va rate sa u
,.Nil poate fi ohfet", Adeviir este
imposibilituteu posibiliuuii. Deci false . Ce ar trebu i sa intelegem, in accst co ntext, prin
e .reotitote "? Nil, cdci realitatea adeviir Daca vrem sa apelam la trad itia filosofica , vo m
e ifletircalli de posibil nrimite ob scrva ca fiec are mare filosof a ince rca t sa formuleze
statomic). E necesttate? XI/ . cad un raspuns la pr obl em a ad cvarului si a fa lsitatii in
ea implica 1m interval si 0 trecere cun oastc re. in viata de zi eu zi. atunci cand afirmam ca 0
nitre. ill acest interval: implied persoana spune adevarul, spunem ca este sincera, in caz
timp. Adevdrul 1111 e nici trecere.
contrar spunem ca minte sau ca a comis 0 eroare. Atunci
nici trinntere . Este. E liII osa este.
E W I c ub care vine la locul sail.
ne intrebam Ce este minciuna sall eroarea. deoareee din
intr-un jocde copii. E aid. e acum faptul ca 0 persoana spune ceva fals, nu putem co n-
si 1111 ahfel. Adevdrul e tocmai hie cluzi on a, a uto ma t, ca ea minte. Est e p osibil ca ac ea
et fIlmc. E potrivirea in real. IIU i ll perso ana sa crea da ca ceca ce spune este adevara t, dar in
eternitate. Sau e raportul tab- ce le din urm a se inseala, Mai plau zibil este reversul accs tei
stractl de potrivire (in concretl. situatii: daca cineva mintc , atunei el spune ccva cc cste
Constant in Xeica, Jurna l d e idei fals. Daca cincva mint e, nu inseamn a ncaparat ca el sp" ne
Defapt. odevdrul si f alsul flit ceva fal s. ins a se poate spune ca ccca cc cl afirma es te
exista in Iucrurile insesi. de pildd, fal s in op inia sa. E va labila si rcciproca? Rezulta oare din
ill sens ul co binele arfi totuna CII
odeviirnl, iar n inl mnnaidecdt faptul ca cine va spune un lucru dc a carui falsitate este
10t ll1/(/ CI/ falsul. ci ele rezidii in
convin s, cii el mintc' Un actor spune, in lum ina ram pci ,
cugetul nostru (, .,) . I adevaru ri pe care Ie conside rs false (de exemplu : .Sunt
un student de 20 dc ani" si el are 30 dc ani). Si intreba rile
Arist otel. /"letaji:Jca
--
• Cc sc lntelege prin termenu l pot continua.
de atlel'tl/''? i Asa cum unii filosofi auconsidcrat ca exista surs e,
izvoare id eal e de cu no as tere (sim tur ile si ratiunea), tot
asa unii filosofi au co nsidcrat ca ad evarul este a bso lut
si, prin urmare, erourea este oplIsa adevdrului si 1111 are
niciun rol 111 cunoastere , dcoareee este 0 lipsa, 0 pri vatic,
un defect. A dcviiru! este manifest, iar cunostinta adevarata
prczinta anumite caracteristici de claritate si distinct ie care
o indivi dualizeaza in raport c u opiniile false. Eroa rea
privita ca 0 lipsa nu ar proveni din ratiune, ci din faptul
ea vo inja . int inza ndu-se ma i mult decat int el cctu l il
det ermina pc om sa se pro nunte as upra unor lucruri
nec unoscute (vezi textul lu i Desca rte s). Astazi, mu lli
filosofi neaga existe nta unor surse ide aIe ale eunoa~te ri i .
prec um ~ i c a rae te r u l a bs o lut a l ad e va ru lui . Ei a u
~I. C . [scher. 0 altii IlI lIIe conside rat ca adeva rul este re lativ, ca eroa rca poate sa
aiM un rol import a nt in cunoa ~ tere ~ i nu tr ebui e sa
!iSIiS i-a Spits: EII.'ilmt e alea, de terminam surscl e ideale ale cunoa~teri i . ci tre bui e sa
AtIewirul $i Viata: /Iimeni //lil'ine detectam ~i sa elimi nam ero rile prin cr itica teoriilor ~ i
la Taliil decal prill .\Iil/e: conjecturilor elaborate de ceilalti. dar ~i de noi (vez i textut
E, 'unJ:he!iu de la Jo a ll . 16,6 lui Popper). Care sunt cauzele erorii ~i ale falsitatii" Putem
114
afi rma c a e le sunt multipl e: ido lii sa u prejudcc at ile Pri11 inibo ldul cuprins in
(Fr. Baco n si A. Sc ho pc nhauer). lip sa c uno ast erii sau 0 cuvintele tale am invd tat eli prin
pr ivat ic (v cz i textull ui Descartes) sa u poat e ca ad evarul cuvinte III/ rea lizdm nimic altceva
~ i falsul sunt prop rietati a le convinge rilor si asertiuni lor decaf su- i ,,"rimuliim pe oameni sa
noastrc (v ezi textul lui Russe ll). sau poa te atunci compune inve tc singuri ,\'i cafoarte rareori .
sa n di vide co nce ptc lc , inte ligent a poate sa se in scl e, prin vorbire. se dez viilule de ar 0
mini pane din gllndlll vorb itoru-
atribuind obiectului conce put 0 calitate neco respun zatoarc
lui. El estc vet ca re iocuieste in
sau contradictor ie (Thoma di n Aqui no ). in teriorul nostru. Avdnd
Trebu ie sp us ca n u or ice definitie a ad cvaru lui I burui vointa lui de partea mea, (' 11
coniine si regul i de verificare. As tfel co nce ptul de adevar ata t il voi iubi ma ifierbinte CIInil
corespondenui ne spune ca un cou nt este adeva rat numai voifi ma i aral/s a t III pro cesn l
daca co inc ide cu rca litatca, insa nu coniine un cri te riu lllni /tirii.
pe ntru ve ri fica rca acestei a firmatii, verificarea urma nd Au gustin, D e.\pr e lnvatotor
sa fie reali zata de ca tre ~t i i nl a (A . Tarski) sau nu indica 0
pr oprietate a cunost intei adcvarate pr in care gandirea sa • Rcfaceti srructura argumen-
stie ca nd a ob tinut ad evaru l si, de aceea, multi filosofi au tului prin intermediul ca ru in
inc erc at sa defi neasca adevarul lara nic io lega tura intre Spinoza sustine teza fa lsitatii ca
opinic si ceva aflar in afa ra ei (vezi tex tul lui B. Russell ). lipsa a cunoastcrii.
Propozui a XXXV
Bertrand Russell ( 1872- 1970). Problemele filosofiei Falsitatea nJlls/(i in lipsa de
C u noast er c ~i eroare CII//O(/,'iter" pe care 0 includ ideile
-
Sfiillta Cedliu: piull ul im'i:ihil
115
Rene Descartes (1596-1650). Meditationes de prima
philosophia
E roarea este 0 lipsa
Da c a tot ce sc ana in m in e iz vo r a ste de la
• Re flec ta ti asupra teze lor D um nezeu, ia r cl nu rni-a dat vreo fa cultate de a gresi,
principale d in urmarorul text:
nu-m i par e ea as putea gresi vrcodata. Si de fapt , ata ta
Bwwl .'lim, este bunul eel mai
N ile ninduit dill lum e: cacifiecare
vrernc cat nu cuget dedit dc sprc Dumnezeu si rna into rc
se considerd mal de him' inzes trat. in trcg catre e l. nu ob scrv nicio pricina de gresca la o ri de
I
I
incdt chiar cei greu de mnltnmit fa lsitatc; dar . rcvenit la min e cura nd d upa aceea, im i da u
ill once altd privintd 1111 dores c .wi seama ca. tot usi, sunt supus In nenum arate grc sc li.
aibii ntai IIIlIft deed! au. Nil evre i n masura in care nu sunt cu insumi fiinta supre ma
posibil ca fori.wi se /1I ,H!{ e, aceasta si-mi lipsesc mul te de tot. nu c lucru de mirare sa ma
dovedeste ilia; curdnd eli aptitu-
inse l. Ia r asa intc lcg dc sig ur d 'i g re sea la , intruca t c
di nea de a judeca bine si de a
distinge adevand de [als. attica
gresea la, nu e ccva rea l care sa depinda de Durnn ezcu . c i
ce ca ce numim bunul sinu sail m- este doar un cusur; si ca. prin urm are, nu am ne vo ie spre
tiunea este ill mod firesc aceeasi a gresi de vreo a lta facu ltat c da ta de Dumneze u in accasta
Iu lOri oamenii: jar diversitoteo tinta. ci sc intamp la sa gre sesc din aceca ca facu ltatea de
opi niilor IIlI p rovine dill[optul eli j udeca ade va ru l, ce am de la e l, nu e, in sanu l fiintci mc lc,
uni i .lil lll t mai inre/cpr; decdt altii. nemarginita .
ci doar din uceea ca giindirea
Totusi acesta nu rna mult umcste inca: intr-ad evar,
urmea:::ii ciii diferite si II ll lle refe-
rim la aceleasi Iucruri . Ciici 1111 e
er oarea nu e doar 0 ne gatic, ci 0 privati e, adica lip sa unc i
suficient sa ai spi rit fin. impo rtant cunostinte an um ite ce ar fi trebu i. intr-o privint a. sa se
este sd-i utilizdm bine. Chior ~'i eel a il e in m ine ( . . .).
ma i inzes trati pot avca si a le tnai A poi . in to rc an d u- ma m a i m u lt s p re m i ne s i
mari vicii si ce le nta i mart virtuti; I cercct and cc fcl sunt greselile me le (ca re sing ure do vedesc
cc i care p iis es c ma i incc t, pot
totusi sa inainte:e, don i /lrmea:::t'i
calea potrivitii. spre dcoscbirc de
I o anum ita ned esa varsire in m ine) bag de seam a ca e le
a tarna de dou a pr ic in i inta lni te la un loc , anu m e de
fac u ltatea de a c unoas te , care e in m ine, si de fa cultat ea
ce i ca re alea rg ii ~'i a s tfel s c
indepdrteazd de ea. de al cgcr e, o ri libe rtat ea arbitrului, e u a lte cuv inte de
Ren e Descartes. DiH 'Ur J asup ra intelcct si to todata de vo inta ( .. .).
m eto dei ... im i dau seam a ca nici put er ea de a vro i. pe ear e 0
am de la Dum neze u, nu este , privitii in si ne . prie in a
gre~elil or mele, devreme ce e cat se poate de intins a ~i. in
felul ei. d esa v,ir~ita: nic i ehiar pri n faeultatea de a intel ege.
de vre m e ce o rice inteleg. rara indoi aHi eft inte leg in ch ip
drep t, intrucat am de la Dum nezeu faptul de a intelege, -
a~adar nid prin ea nu se po ate intampla sa ma in~e1 . Atunci
de unde izvorase gre~e l ile mele'? Din fap tul ea voinla.
intinz and u-se mai m ult decat inte leetul . nu 0 inehid intre
acelea ~i g ranite. ei 0 exti nd ehiar asupra lucru rilor pc ca re
nu Ie intel eg ; iar fiind c a in p ri vi nta a c estora ea e
indifcr enta, se aba te lesn e de la ceca ce e adevarat ~ i bu n,
iar ast fei 111a i ll~c l ~ i pa catuiese ( ... ).
116
Kar l R aimund P o p p e r ( 1902- 1994), Conjecturi ~i
in firmiiri
Rolul erorii in c unoastere
Pr in doetrina ad cvaru lui manifest am in vedere ( ... )
viziune a opt imi sta ca ade varul , da ca ni se prezin ta in
1·l
nud itatea lui, po ate f totdeaun a reeun ose ut drept ad eva r.
Asadar, adevarul, daca nu se dezvaluie sing ur, e de aj un s
sa fie dezvaluit sau de scop erit. Odata facut aeest lucru,
ori ee dezbatere devine de pri sos. Oe hii ne-a u fost haraziti
spre a vedea ade varu l, iar .Jumina naturala" a ratiun ii, spre Ka rl Po pper
I
a ni-l face viz ibil. ( 1902- 1994)
Accas ta do ctri na ocup a un la c c entr al ( . . .) la Info : Fil oso f austr iae ca re a I
unnat cursurilc Uni vcrsitatii din
Descart es ( .. .). Desca rtes is i intcmeia epistern olog ia sa Vicun, fiind pr cocupat in spec ial
I
opt imists pe im p ortan ta tco ri e a ceca ce c l nu ni ca I
de matematica si fizica. insa a
veracitas dei. Ceca ce ne ap are in m od elar si di stinct ea ! dobandittitll;ll de doctor in filoso- i
fi in d adevarul nu poate sa nu fie adevarat; a lm interi, ar 11 fie ( 192H), In 1937 s-a stabi lit, :
i ns ernna ca Du mnez eu ne insea la . Astfel, in virtutea pent ru 8 an i. in No ua Zeelan da .
v er a c itat ii lui D umnez cu , a dcvarul c ell nc c cs ita te in 1945, a ven it in Ang lia si 3
m ani fest ( . .. ). I
oc upat postul de profe sor de
logica ~i metodologia st iintei , 13
D o c trin a ade v arul u i m ani fe s t face n ec e s ara
Scoa la de Economic di n Londra.
expliearea falsitatii, C unoastcrea. sta panirea adevarului nu Opera: Log ica cerceuirii ( 1934), ..
necesita nieio exp licatie. Cum se poate inram pla ins a, daca Societatea deschisii ,<oi dusmanii
ade varu l e ma n ife st , sa ea dem vreo da ta in cr oarc? ei (1945). Conjecturi ,d infirnuiri
Ras puns ul e: prin propriul nostru re fuz vinov at de a vedea ( t963).
I
ade va ru l m ani fe st sa u pentru ca in m inte a n oa stra
salasluiesc prejud ecati saditc in ea de educatie si de rrad itie
-
ori alte infl uen te ne faste ce ne-au perverti t spiritul, care la Conj ect ura cste 0 presupu-
inc eput a fost pur ~i inocent. Ignoranta se po ate da tora unor nere inteme iata pe apa re nte .
puteri cc con spira spre a ne tine in nestiint a, sprc a ne otravi
mintea ump land -o cu falsu ri si spre a ne inchide och ii, ca
-
sa nu pu tern ve d e a a d e v a ru l m anife st. As cm e ne a
• Refl ec ta ti a supr a tezelo;\
prejudcc ati si asemenea put eri sunt dec i surs e ale ignorantei, pr inc ipal e din urmatorul text: i
Teori a consp irationala a igno ra ntei e dcstul de bine ( . , .) Orice solusie datii unei I
cun oscuta in forma ei m ar xi sta, an um e ideea ca presa probleme ridicii noi prob/eme
ca pit alista dcnature az a si ina busa adevarul , um p land nevezoivate si aceasta. CII atd t mai
minti lc muncir oril o r cu ideol ogii fa lse. ( .. .) nirtos, C/I cal problema initiald
in trebar ca privi nd surse le cunoasterii noastre poate es te mai prcfundii si CII ciif solutio
ce i s-a dat este mai indrdzneatd .
fi in loc uita (...). Ea a fast totdeauna formulata de genu!:
I
Caci. ill/apl aceasta e sursa prin-
..Care sunt cc lc mai bune surse a le cuno ast er ii no ast re - cipohi a ignorantei noastre -
ce le m a i demn e de cr eza rc, care nu ne vor con d uce la fapntl c/i cunoasterea l/o(Jstr/i nu
croarc si ca rora pu tem ~i trebui e sa ne adresam. in caz de • poatefi decdt f iniui . pe cdnd igno- t
indoia la, ca unc i supre me curti de ape l?" Eu propun ca, ronla naastni cste inevirabi l
in loc de a run e 0 asemenea in trc bare , sa ad rnitern ca irfiniui,
atar i surse ideal e de cunoas tere nu ex ista - in tocma i cum Ka rl Pop per, D esnre sursele
I
nu exista ni ci conduca tori id ea li - ~i ca oricare di n ..surse cun oasterii ~i ale igno rontei, in
t.!:::"j ectllri si inJirmii ri
117
ne poate co nduce u neori 1a ero ri. Pro p un , asa da r, sa
inlocui m intreba rea privind sursele cunoas te rii noa stre
printr-o intrcbare total diferita: " Cum pu tem spera sa
dctcctam ji sa e liminam croarca?" ( ... )
Raspunsul adeevat la intrebarea mea: " Cum putem
spera sa detect am si sa e lim ina m er oa rea" es te, crc d,
urmato ru l: Criticdnd teori ile sau eo njecturile altora si -
daca izbuti rn sa ne form am si aceasta deprindere - criticand
propriile no astre teorii sa u conjecturi . (Acest din urma
l ucru, desi ca t se p oa te de d ezi rabi l, nu este to tus i
indispensabil: caci, daca nu cr iticarn noi insi ne propriilc
noastre teo rii. se pot gas i altii care s-o faca.)
I II
- adaequatio rei ct intellectus - e j udccata noastra cand declaram ca simtim ce va. Dar ca nd
din evul iHed /li. de fa /I II anumit simturi le noastre s un t eu totu l altfel imprcsionate in
I Isaa c, de nnde 0 ia ,,,[ ince tdte neste senzatiile av ute cu anumite lucruri cafe le displaceau.
Thoma dill Aquino. Antichitatea ur rneaza ca am sim tit ell totu l alte senzatii dedi t s-a r fi
1111 s-a prdpiidir e ll [ireu dupa
cuvenit, Datorita aecstei situatii, simturile noastre ne
sa deviir. i dea/ III e ra pe atun ci
contemplatia. intelepcinnea. sa il
ins eala prin senzatii necorespun zatoarc rcalitatii in sine .
atteori (Aristotell regdsireafiintei. ( . .. ) Fal sitatea nu e adecvata sim tului, pentru ca nu percep
ill Scolastica. id ea /III er a rega - I senz atia ernanata de la obi eetul sensibi l. ( ... )
I
sirea. p c altc cdi. a /I I/IIi ade vdr As a cum sim turi le sc informcaza prin percepe re
dinuinte dat. Dar adevdru l direc ta prin reprezcntarea lucrurilor din eategoria propria
necunoscut si CI/ majuscnki e () I
sensibilia, la fel inteligcnta se inforrncaza prin reprezentarea
ndscocire modernii.
Constan tin 1\oit'a,JurllUljiloso- 1 dirccta a ubicuitatii luerurilor. De aceca inteligcnta nu poate
fie fi inse lata de lucrurile din natura inc onj uratoare, la fel cum
nic i sir ntirea cand contacteaza sensibilia prop ria . Atunci
cand compune sau di vide con ccptelc . inteligenia poate sa
se inse le. cand ii atribuie obiectului eonceput 0 calitate
necorespunzatoare sau co ntradictorie,
118
APlICATIl
2. De cc considera R. Descartes cD. croarea nu provine nici numai din ratiu nc,
niei nu ma i din vo inta , e i din ra portul din tre ee le doua facultati?
8. Identifi c ati doua teor ii op use in eeea ce pr iveste surs c le c unoas tc rii ~1
caracterizati. la alcgcre, una dintre acc stc teorii .
to. Form ula ti argumente pro sau contra idei i pot ri vit carcia ..Ade varul si fal su l
Il U trebuic co nfu ndatc eu afirmatia si ncgatia".
12. Aplicatie in t e r d isci p lin a r ii - Reali zati 0 dc zbat cre asupra nec esiiat ii/
inutilitatii erorii . falsitatii sau minciuni i in viata cotidiana.
119
EVAl UARE
........._ .1 (dupa modelul subiectclor de bacalaurear)
1. Ce este cunoastere a?
5.lden tifieali premi sele argurn entului cu aj utorul carora Bran d BJanshard sustine
rolul adevaru lui coerent a.
6. Sunteti de acord cu afi rma tia ..fiecar e cu adevarul sau'" Arg ume ntati raspunsul.
10. Analizati succint orice co nce ptie filo sofica despre adcvar, ev identiind:
- spec ificul ade varului d in pcrsp ecti va concepti ei filo sofi ce alese :
- idc ilc unei alt c co nce ptii filo sofi ce desp re adcvar, justificand totodata si
raport ul ex iste nt intre accasta si con ceptia la care v-ati rcfcrit la punc tu l a;
- un exemplu de situatie care ilustrcaza concep tia cv iden tiata la pu nctul b.
120
CAPITOLUL 5
Fl l OJ OF1J-\
/
------------
Filosofia se bazeaza pe do iui lu-
I cruri: pe curiozitatea mintii sipe sliibici u- 1
I nea vederii noastre. Astfel cafilosof ii isi I
I petrec viata necrezdn d ceea ce viid si I
I strdd uindu-se sd ghiceascii ceea ce /I II I
\ vdd. I
" Bern ard Ie Bovier de Fontenelle/
------------
5.1. Ce este filosofia?
5.2. Filosofie ~i viala
Evaluare
I
~ defi nitii ale filos ofiei . In aces t te rm enu l a dob andit l111l11 CrOa Se continuturi ~i sern n i fic a ti i,
sens. cl Inccarca sa-s! cxplice un cle ch ia r co n tra d ic to r i i. Etimologic . term en ul d e
fi ecare defi nitie. jilosojie insemna drag oste d e intele pci une , iar ee l care
; ( I) Filosofia estc iubirc de inte- se ocupa e ll practica rea ei s -a numit intelept. iubitor de
lepciunc - atribuita lui Piragora; intelepc iune sail prieten at intelepciu n i! ( v e z i rex tcl e lui
(2) Filo so fia cstc cunoasterea Aristotel ~ i D escar tes) . Daca la i nccp u t oamenii au inceput
ce lor ce sunt ca fiind eele ce sunt sa filo s ofe z e pe nt ru a evi ta nes tiinta (vezi tc xtul lui
- atribuita lui Pitagora; A ristotel), nu trebuie pierdut di n ve de re faptul ca termenul
(3) Filosofia cstc cunoasre rea I . .
d e sophia insem na , In ace a;;1 u m p, 0 concordan ta intre
lucruri lor di vine :;;i ornencst i -
atribuita lui Pitagora:
vi ata traita in or izonlu l valo rilo r (Bine, Frum o s, A deva r)
(4) Filosofia cstc prcg atire pcntru ~ i c u noas terea ration a la a prin ci p ii lor care ne perm it
moartc - atribui ta lu i Plato n si acc esu l la se rn ni ficat iile ex iste ntci .
aparc in dialogul .Phaidon" (64 De fi ni tia ctimo logic a a fil o sofi ei i n lac sa ne
a); c la r ifi c e ce t rcbui c sa in te le ge rn p ri n fi lo s ofi e , ne
(5) Pilosofla cste asemanarca determina sa formulam alte int rebari , Dc exem plu , cu m
amu lui eu divinitatca atat cali i sta poate f in va tat a ~ i predata dragostc a de ce va ~i ma i a les
i om ului cu putinta - atribuita lui iubirea de intelepci une? Yo m incerca sa ga sim rasp u ns
Platon ~ i apare in d ia lo g ul aces tei intreb ari, chia r dac a raspuns ul este sau nu este
.Theaitetos'Y176 a) :
int ru totul mu ltumi to r, intrebarile vor co nt inua s i vo m
(6) Filosofia este arta a artelor si
t . . t' tii I I t ib .,' I ·
~ nn a a ~ llIl e or - a Tl III a 1I1
aj u nge
-
sa ne intrebarn care este rolu l e i ~ i la ce nc
Aristotelsi apare in .Jvletafizica": folo seste? Nu ma i formuland aceste intrcbari ne situam
A(I), 2. 982 a. : in carnpul filosofiei . momen t in ca re gandirea dev ine
reflcx iva ~i cerce teaza principiile care 0 guve rneaza sau
temeiurile pentru tot ce exista (vezi rextul lui Blaga), Chiar
~ i inl rebare a Ce es te filosofia' i lus trcaza fap tul ca nu
su ntem di spusi sa acceptant toa te info rmat iilc ca re ni se
• lden tific at i rolu l filaso fiei ofera . ei trebuie sa punern s ub se m n ul intrcb arii at at
pozi tivist c. co ud iti i le posibilitati i, cat s i va lab ilita tea ob iectului
(... ) caracternt [undame ntal fi losofici , interoga tia me rgan d de la ncco nd itionat ~ i
ulfilosofiei pozitiviste este de a I
principiu (vezi tex tul lu i B. Russe ll) pana la totul existentei
cerceta route fe nomenele supuse
legilor natura le vu riab ile, a ("(1m,. I
(ve z i textul Iui Blaga ).
des coperire p recisrl si redncere a In luc rar ea Logica ge nerald. Im manuel Kant
101" la UII n lllll a r c(it nun mie es fe prezinta prineipalcle in terogati i care de finesc ob iectu l
seopu/ ejort uri/or noasf re . soc o- filo sofiei si anu me: Ce p ot sd :;;ti1/ ?, Ce treb llie safac ?,
filld uhsol/l l inaccesi hilJ ,<ii lipsitt1 Ce-m i este ingliduit sa sper? ~ i Ce este OJ11li/ ? c<.lrora Ie
de seils pelllni nof ca u /a rea a,<;(J- corespllnd pa tnl do menii ale filosofie i contempora ne:
::iselvr ("11 11::e, fie prim ar e. fie gll os eologio, j i/os orio mora"i, ji/osaf;a !:oli ticii ,I' l
1.1ina/e. Gnt rop%gi a sa il ollt%gia u m a n u/ui. I n c a d r u l
Auguste C omte, ClIrs de Jilosojie exp licatiilor pc care Kanl Ie-a I, m n ulat pcn tru cea de-a
jJo:;itivii
trc ia in trcb are , se po at e spline di fi los ofi a nll c stc 0
'-
122
acu m ula re de cun ostinte, ci este ma i degraba 0 indclct- Domcnii lc sau di vi zi unil e
n icire car e il tra nsform a pe cel care filosofeaza , ajutandu - traditional e ale filosofici sunt
I sa int eleaga Iimi tel e acestor cu no stinte ~i sa se c1ibereze ontologia (in limba grcaca. 01l10s
de fascinatia pc care 0 exercita asupra noastra utilizarea inseamna cx istenta]. ~no s('olo ~i a
limbaj ului (vezi si tex tul lui Wittgenst ein). Cu aceste (in lim ba greacg. gliosis inscamn a
intrebari ne aflam irevocabil in domeniul filosofiei. cunoas tcrcl. uviologia (i n limba
De vine astfel c lar, pentru o ricine . ca filo sofia pune in grcaca axia Insea mna valoarc ),
discutie atat va labilitatea obiectului sa u dc ccrcetare. cat p raxiolo gi a (in li mba greaca
si conditi ile care-i de termina exi st enta. ca nu mai este 0 pra xis. inseamna actiu nc). unt ro-
pologi a (i n limba greaca. anthro-
doctrina, ci 0 activitate incdnratoare sau de clarificare a
pos tnscemna om), et lca . estctlca
lim baj ului utilizat (vezi textu ll ui L. Wittgenstein). Trcbuic
etc. La acestea s-au mai adau gat
subliniat. insa, fap tu l ca nu oricc tip de interogatie ne in timp filosofi a iste r 'ici. liIosofia
situeaza in do m cniul filo sofiei . culturii , filosofia dreptufui .
Poatc cea m ai g rea sarcina a filosofiei , ina inte de a fllnsofi a matematicli. filo sofia
vo rbi despre rolu l ~ i despr e utilitatea ci. este aceea de a- lirnbajului. fllos ufla pulitica e tc.
~ i prcciza ob iec tul si prin ra po rtare la a ltc dom eni i ale
c unoastcr ii, in spec ial la ~tiinta (v ezi text clc lui B. Russell
si L. Blaga) . De ace ea . dupa cc a abordat proble matica
omu lui, a valorilor morale si politicc. dupa cc a dctcnninat
lim it el e cunoasterii . filosofia pont e sa ras p un da la
intrcbarile Ce estefilosofia? si Care este rolul ei pe ntru
via(ci? Fiecare filosof a fa st o b liga t sa rcga nde as c a
co nce ptul defilosofie ~ i sa formulcze un rasp uns mai mult
sa u rnai puti n personal. to ate ace stea dcmons tra nd faptu l
cii pro pri u dem er su lu i filo sofi c es te gas irca raspuns ului
la ceca ce face filosofia si dad! ceca cc face arc sau nu
vrcun scns. As tfe l, dcfinitiile date conccptul ui de filosofie
s-au modificat de-a lung u l timpului si, de aceea. vo m
prczcnta numai ca tcva punct e de vede re .
124
indi fercnti fata de aceste bunur i pot fi convinsi ca studiu l
filosofie i nu este 0 pierdere de timp. Ca si eelelalte activitati
de ce rcctarc, filosofia tinde in primul rand spre cunoasterc.
(... ) Nu se poate insa sustine ca filosofia a imegistrat foarte
rnari succese In incercarile ei de a oferi raspunsuri pr ec ise
1a intrebarile ei. (...) Cercetarea cerul ui. od inioa ra inclusa
in filosofie. apartinc aCEl11 astronomiei; marea ope ra a lui #
Consta nt in Nolca
Newton s-a numi t .Principiilc mat ematiee ale filosofie i (1909 -1988)
naturale". C..) Astfel , int r-o mare ma sura, ince rtitudinea Info : Filoso fs i esei st rom an, nas-
filosofiei este mai mult aparenta decat reala: acele probleme cut in localitat ea Vitaucsti.judctu l
ca re pot primi raspu nsu ri precise sun t plasa te in stiinte, iar Tclconnan . A urmat liccul ~ i Fa- "I
i ~u ltatca de Filcsofie din Bucuresti. .
ace lea pe ntru care deocamdata nu se poatc da niciun r ln perioada 194 9- 195l( a av ut
raspuns precis rama n pentru a fo rma rezidiuu l care este dom ici liul fortar la Cam pulung
numit filosofie. (.. .) Museel :;;i a fost condamnat, pentru
Daca ceea ce s-a spus ma i sus este adevarat, Cll- idcil c sale, la 6 ani de inchisoare,
noasterea filosofica nu difera in mod esential de cunoasterea I iar in perioada 1965-1 975 a luerat
st iintifica; nu ex ista nicio sursa specials de inte lepc iune la Cenrrul de Logica al Academiei.
Studiile sale filosoficc sc Indrcapta
d csch isa p en tru fil o so fie, d ar n u ~ i pe ntru ~ t i i n \ a.
eu precadcrc asupra exis ten tei la 'l
Caracteristica cse ntiala a filosofiei, ca re 0 diferentiaza de care avem acces pr in interruediul .
~t i i nta , este caracterul critic . Ea exam ineaza critic prin- ratiunii, care a devenit .xonst iinta
cipiile utilizate in stiinta si in viata co tidian a; ea scoate la I deveni rii intru fiinta", asupra eu-
iveala orice incons istente care ar putea exista in aces te noasterii , prob lcmaticii eulturii ~ i
pr incipii ~i Ie acccpta numai da ca cerce tare a critica nu a
produs nici un teme i pe ntru a Ie respi nge. (. . .)
I istoriei filosofici .
O p er a: Povestiri despre alii, De-
venirea intru lUI/fa,Scrisori despre
Pe scurt, critica spre care tindem nu este aceea ca rc logicu lui !!~nl1es, Cn vdnt impre- ¥
I.Ulla roman"".,:.,)'
respinge runt temei , ci aceea carc cantareste mice cunost inta des pre rostirea
potri vit me ri te lor ei si reli ne to t ce ea ce pare sa fie . Jurnalfilos ofic. Despdrtirea de
Goeth e.
cunoastere autcntica in urm a ace stei exa minari. Trebuie
aceeptat ca ramane un rise de eroare . deoarece fiintcle
\.- -
~- .....
uma ne sunt fa ilib ile . Filosofia poatc preti nde in mod I • Cititi tcx tul: 1
ju sti fi cat ca micsor eaza riseul de ero are si ca, in unc le Ce e deci jilosojia ? Este si ea,
cazuri, il face prac tic neg lijabil, Mai mult este imposibil co twice 'ltiinfd reducerea diversi-
intr-o lum e in care treb uie sa se pro duca grcscli ~i niciun tdl ii fa '1IIIita;e. Dar dupd Cl~m I
aparator prudent al filosofi ei nu ar afirma ca a reusit ma i Socrate gdndea "supra gd ndirii si
mul t. inbe a inb irea, nil dra gostea de
ce va - si de (lsta datiifitosotia are
('tI obirct diversitatea fdrd di vers
Lucian Blaga (1895- 1961), Despre constiinta filosofica (nici ma car eel defig ura r sa l/ ill/ -
Con stiin ta filosoficii mara'. dill matematici) st unitatea
Filosoful aspira sa devina autor al unci lumi , cata f e/I'd iucrnri unitare. Categoriile
vreme omul de ~ti i nla isi asuma rolul de ce rceta tor al unui [ac acest ofictu de redu ce re a di-
dom eniu de lim itat din campul infinit a l fello me nel or. vers itd fii la Imitate. Ele 11// p otfi
dealt limitat e (co lltra r /ill/baj l/lu i
Filosoful se in dca mna sa eonv crtcasea in tcrmcni de de adj. f/lt/llill/ a illsfall/iij ilosoj ia
in te legere u ma na un mi ster amplu ~ i adane ea toata e ,'riin /a VI/ufll i .
ex istenta. Om ul de ~tiin\a se stradu i e~te ~i el sa converteasca Co nstan t in Noi ca , Jur" a/ tie
in tcrmcni mai apro piati intelegerii sale un mister da r un ide;
mister circumsc ris ~ i desta~urat mai mult or izontal dedit
--
• Care este obieclu l lilosofi ei?
125
pe dim ensiunea ad an cu lui . Fi lo soful i ~i art icu lea zii
Lucra rea Despre COII'Hiill((J
jilo,'\(!/i('{l a fost publicatf in anul prob lematica in legatura cu tot ce depaseste orice limit a
, 1974 (p ostum). inere nta experientei, ~ i anume nu numai in sens extensiv,
ci si vertical, in inalt si in adancime. (... ) Filosofu l, constient
de vocatia sa, isi indreapta ate ntia ~i puterea de interpretare
spre Tot, iar can d i~i circumscrie, eeea ce de asem enea se
intarnpla foarte adesea , interesul la un an ume camp de
feno me ne, cl adanceste numaidecat prob lematica acestui
camp, intr-un sens ca, prin solutiile ce Ie da, deschidc
ferestre, intr-un fel sau altul, ~ i spre Totul cxistente i. (. .. )
Constiinta filosofica cste, cu alte cuvinte, atunei cand
ia fiinta, si acolo unde se imp linestc, un produs de suprema
vegh e a omului. in .constiinta filosofi ca" , filosofia - ca
unul din funda men tale lc modur i um ane de a rezolva
raporturile eu cee a ce "este" - prinde stire de sine. N u s-ar
putea imagi na asadar 0 constiinta filosofi ca rara 0 seama
de acte de rellectare ale gandiri i filosofice asupra ei insasi.
Const iinta filo sofi ca 0 so eotim doar ca un .joc
scc und" , ca un apendi cc foarte trea z al fi losofiei sau, ahfel
SP US, ea 0 sum a de aete ale aeesteia, reflect ate asupra ei
in se si si intrate, fir cste in sang e sub in fa t isarea unor
atit udin i bine co nsolidate . Filosofu lui si eelui ce se ocupa
cu filosofia nu Ie inc umba numaideca t datoria de a-si
alcatui si 0 .constiinta fil osofi ca ' ( .. ).
~\f} APLICATil
2, Filo sofii au de finit obicc tul filosofiei in diferite moduri . Prezinta punctul tau
de vede re.
3 . Care este sernnificatia afirmat ie: lui Kant pot riv it care ia " Nu se poate invata
filosofia; se poate invata doar filosofarea"'
4. Ana lizeaza comparativ urmatoa rele definitii ale filo sofiei, iar apoi extinde
co mparat ia la cel elalt e definitii da te filosofiei in acest cap itol:
a) Filoso fia es te efortul p erma nen t si oricum dispera t de a splin e CetYl ee, de
fapt, IIl I se poate 'pulle. (Th. W. Ado m o)
b) Filosofia este 0 lara a ninuinni. (B . Ru ssell )
c) Filosofia JIll e decdt hotdrdrea de a privi ell naivitate in tine si imprejurul
tau. (H. Be rgso n)
126
d) Filosof ia este suisul sufletului catre IOCllI inteligibilului. (Platon)
c ) Fi losoful este acela ca re po sedti totalitatea cunoasterii ill nuisura
posibilului, (Ar istot cl)
5. Care este ro lul co nstiinte i filo sofi ce in concc ptia lui Luc ian Blaga?
8. in ce ma su ra putcm ac cepta idei lc prom ovatc de diversi filo sofi , dac a insas:
filosofia i~i examine aza critic propriil e c rcatii?
127
gresi te ale gan dirii no astre, contri bu ind 1a clarificarea logica
a ganduri lor sau ea ne aju ta sa delimitam domen inl stiintelor
na t urii , exprimabil ul de incxp rima bil (vezi textul lui
L. Wittgenstein) sau poate nona metod a ar putea explica
motivele pe ntru care filosofia a supravietuit.Astfe l, filosofi a
n u este 0 doctrina, ci 0 act ivitate de clarificare a pro poz itiilor,
iar metod a co rccta a Iilosofiei consta 111 ren unta rea la tot ce
se arata, dar nu se poa te spune, ad ica rczumarea do ar la
propozitiile stiintclor natural e.
Abandonarea filosofiei. eu toa te esecurile ei , este
iluzorie $i ar echiva la cu 0 sinucide re spirituals a ornului
care ar tre bui sa rcnuntc la rcfl ectar ea as u pra a ceea ee
cxista , filosofia ti ind " una d in fonne le de intoarcerc a
spiritului'i la sine (Noica). Atata vreme cat vor ex ista oameni
eapabi li sa rcgandcasca "ton tl existentei" in termeni noi ,
fi losofia va contin ua sa existc. Trebuie sa punem rata in
fala , in balanta, pe de 0 parte neputinta filosofie i de a
form ula solutii tehniee fa probleme vietii si, pe de alta parte,
dorinta si capacitateafilosofiei de a form ula probl ematizari,
demers uri metodolog icc , prcsupozitii , Se pare ca rasp unsu l
nu mai trebu ie formulat, dcoarece filosofia de parte de a
inchide drumuri, ofera perspective ncbanuite de explor are
a ceca cc este in ce fel este, a ceea ee nu cstc, in ce fel nu
este, ea esle dcpartc de a se rupe de viata, ei este indi so lubi l
legata de viata si de ee l care 0 traie ste si gande ste in
ori zontul marginir al cunoasterii sale sau poat e in orizontul
Ber trand Russell
ncmarginit al cu noasterii o menes ti.
( 1872-1970)
Info : Filosof cseist si log ician I Va
Bertrand Russell (1872-1 970). Problemelefilosofiei
loa r ea filosolie i
bri tan ic, care est e consi derat
alaturi de G .E. Mo"orc. parintelc i De fapt , va loa rca filo sofi ei trebuie cautata in mare
filoso fiei analitice . ln allul l 90g a ma sura tocm ai in incertitudinea ci. O mul care nu a invatat
fost ales mem bru al So cie tat ii I ni eiu n dram de filoso fie tr ee e prin viata in catusat in
regale , in 1950 i S-3 dccc mat pre- pr ejudeca ti de rivate din s imtul eom un, din eonv inge rile
miul Nobel pe ntru literat ura. iar I pe care si Ie-a insus it fara eooperarca sau consimtamantul
apo i pre m iul Nobel pentru pace .
ratiunii sale. Pcntru un astfel de om, lumea tinde sa fie
Co nsidera ca filosufi a are 0 alta
prcci sa , fini ta , banala ; (... ). Dirnpotri va, de indata cc
functie decat cceen de a fumiza un
spar de c un ostinte d e s pr e inccpem sa filosofam, de seoperim , asa cum am vazut ( ... ),
rea lit atea ob iecti va ~i an ume ca pana si cc le mai obi snuite lu eruri rid ica probleme la
a naliza loaica a zanduri lor. I care se pol da numai ra spunsuri foarte inco mp lete . Desi
O pe ra : !;l'iIlClj;ii le matematicii I filosofia estc incapabila sa ne spuna cu eertitudinc care
(1903 l. Pri ncipia Mathematicii (3 I es te ade va ratul ra spuns la indoielile pe ca re Ie ridica, ne
vol., in co laborare ell Whithcad ), I poate sugera multe po sibilitati care ne largesc orizontul
Probletnelefilosofiei ( 19 12 ), IS10- 1 gandirii ~ i 0 elibc rc aza de tirania o bisnuinte i. Astfel , da ca'
ria filosofiei occidentale ( 1945 l. pe de 0 pa rte e a dirninuea za se ntim entu l nostru de
Antobiografia (3 vol.. 1967. 1968 1 ccrtitud ine cu pri vire la ee sunt lucrurile, pe de alta parte
~i 1969)_
. _ I
130
ea sporeste mult c unoasterea noastra des pre ce pot cle fi :
ea alunga do gma tis m ul oarecum arogant al ace lora ca re
nu a u calatorit in regiunea indoielii eliberat oare si mentine
vie capac ita te a noast ra de a ne mira, pr ezentandu- ne
lucrurile obisnuite dintr-o perspectiva neobisnuita. (.. .)
Pe langa utilitatca e i de a ne ara ta po sibi litat i ncba-
nuite, filosofia arc va loare - poate va loa rea ci principals
- datori ta marctiei obiectelor pe care le co ntcmpla si a
libertatii fata de scopu rile ingu ste si persona le, rezultata
din aceasta co ntemplare . Viata omului instinct ua l es te
inc hisa in eercul int creselor sale private : ace sta poate
include fa mi lia si prieteni i, insa lumea exterioara nu il
in tereseaza dc cat in masura in care poate ajuta sau dauna
celor d in cercul dorinte lor instinctive . 0 astfcl de viata
arc ceva febril si marginit. in cornparatie cu care viata
filosofica este ca lma si libera, (.. .) Daca nu nc pute m
extindc interesele astfe l incat sa includem intreaga lum e
exterioa ra, vom ram an e aido rna unei garnizoanc int r-o
fo r ta reata ased iata, st iind ca in amicul face sa lv area
imp osibila ~ i in cele din urm a capitularea este incvitab ila ,
( .. .)
Pentru a rezuma deci discut ia va lor ii filosofi ei : filo-
sofia merita sa fie studiata nu de dra gul unor ras punsuri
precise la in treb ari le ei. deoarece. de regu la, nu se poate
sti ea astfel de raspunsuri preci se sunt adevarate. ci mai
deg raba de drag ul intrebarilor insesi: dcoarcce aceste
intrebari largesc conceptia noastra asupra a ceea ce est e
po s ibi l, ne imbogaje sc im a g in a t ia inte lectuala si
diminueaza siguranta dogrnatic a ce impicdi ca mintea sa
speculeze: insa mai presus de toate. deo arece prin maretia
universului contempl at de filosofie mintea este innobilata Emil Cior an
si devine capabila de ace a uniune cu unive rsul care este 0 91 t- 1995)
b inele supremo Info: Escis t ~ i filo sof roman.
nascut In Rasinari. judetul Sibiu .
Emil Cioran (1911- I 995) , Ma/lIIlIl de descompunere Cioran s-a stabilit dup a 194 5 in
Filosofia nu este de niciun ajutor Franta . in anu l 1940 . a inceput sa
scric lndreptar pdtimas, ult ima sa
M-am rupt de filosofi c in mo mentul can d mi-a fo st
carte scrisa in limba roma na. In
cu neputinta sa de scopar la Kant vreo urrn a de slabic iune 1950. a pri mit Premi ul Rivarol
orncnc asca, un accen t autent ic de tristet e: la Kant si la pentru ..deburul"francez dupacare
to ti fil o sofii . Fa ta dc muz ica , de mi stic a, de poczi c, a refuzat celcl alte premi i pcn tru
act ivitate a fi losofica tradeaza 0 seva sub tia ta ~i 0
profunzi me suspecta, care nu isp itesc decat firi le timide
Iop er,a: Pc cuh nile disp era rii
litera rura deccrnare.
131
• Construieste un argum ent in
Nu putem elu da exi srenta prin cxplicatii; put em
favoa reu tez e i susti nu re de doar s-o induram, s-o iub im ori s-o uram, s-o ado ram ori
Descart es in textul urm ator: sa ne temem de ea (...).
(... ) intreagafilosofie e ca WI S-ar zice ca mi siunea ei este aeeea de a ne oe roti
arbore ale carui ni d dcini slim atata vreme ca t inadverte nta soa rtei ne ingadu ie sa
metuf iz icu , al ciirul frill/chi e drumetim in afa ra co nfuz iei ~ i sa ne par aseasca de indata
fizica , tar ramurile care ies dill ee suntem siliti sa ne cufu nda m intr-insa. Si cum sa fie
acest trill/chi sunt toate celelulte altfe l. ca nd vede m ca t de putin a pre luat filoso fia din
s t iin]e, ca re se re d u c la tre i su feri nte le ome nirii. Exercit iul fil oso fic nu -i fecund;
p rinc i po le, an u me medicinu,
nu- i decat onorabil. Nu rist i nimic ca filosof: 0 meseri e
meca nica si morula.
lara de stin . care ump le eu cugetari voluminoase ceas urile
R. Descar tes,
Prin cipiile filos ofiei
neutre si libere, cea suri le refract ar e s i la vechiu l
Testament, si la Bach. si la Shakespeare. S-au materializat
oare vre odata aceste cugetari int r-o si ng ura pag ina
• Cititi textul : cornparabi la eu 0 cxc lamatie a lui Iov, cu 0 spaima din
Filosojia lie invatd sii actio - Macbeth sau eu altitudinea unei can tate ? Universul n« se
Ilelm. /Ill sii vorbim. si ea cere co discuui : se exprinui, lar fi losofia nu-I exprirna . Ade-
omul sli (nliused dupd reguiile ei. varatele prob lem e nu incep decat dupa ce l-ai parcur s sau
ca fe lul lui de viatd Sa /Ill fi e i ll epuizat , dup a ultim ul capitol al unui imens tom ce pune
controdic tie CII vorbele lui. ca pu nctul final ca semn de abdiea re in fata Necunoscutului,
intreaga lui existentii Sll aihti un in care se inradac inea za toa te clipele noastre si ell care
stil ill concordantd ell actiunile lui. trebuie sa luptam pentru ca este in mod fire sc ma i imediat,
Rost ul eel mai de seamd al inte-
mai important decat painea cca de to ate zilele . Aiei
lepciunii - si () dovada totodatii -
este ,'Ill puna ill aeord faptele ell
filo so ful ne parascste : dusman al dezastrului. el este
vorbeleonndut. .<;(;-1[acd in orice cuminte ea ratiunea insasi si la fel de prudent ca ea. lar
mom en! egol ell sine si acelasi. noi rarnanem in tovarasia un ui ciumat de pe vremuri, a
Luci us Ann aeeus Sen eca. Scrt- unui poet c uno scaror al tuturor delirurilor ~ i a un ui
sori c-ure Luciliu mu zician al caru i sublim transccnde sfera inimii . ince pem
• Comparat i rolu l filoso fici in sa traim eu adevarat doa r la cap atu l filosofi ei, pc ru inelc
co ncepti a lui Seneca ~i C. Noica. ei, cand am inte lcs cumplita-i nu lita te ~ i faptu l ca e
zadamic sa recurgi la ea. ca nu -i de nici uo ajutor.
133
sunt ce i care determi na pentru intai a oara Jneot ro ?- ul si
Pentru ceo-u l o men iri i , dispunand in ac est se e p de
lucrarile preliminar e ale tut uror lucratorilor in Iilo sofie,
de toti cc i ca re au triu mfat asupra tre cu tulu i, si in mainile
lor toate cele ee exi sta si au existat vreodata devin mijloc,
o un ea lta, un ba ros. " Cun oa ~te re a " lor e creatie voinu: de
putere. - Exi st a in z ile le noast re ase rne ne a filo sofi'l
Exi stat-au vreo data asemenea filo so fi? Nu trebuie oare
Lu d wi g wtrtgensrctn
sa ex iste asemenea filo sofi?
(1889-1951 )
I nfo: Filosof aus triac, nascut la L u d wig W ittgenstein (1 889- 195 1), Tractatus logico-
Viena, stabilit in Anglia. A acordat philosophicus
atcnt ie dcosebita naturii ~i strucru- M etod a cn recta a filosofiei
ri i limbaj ului . A considerat ca 4 .00 31 Orice filosofie este 0 .critica a lim baj ului".
multe dintr e problemele filosofiei 4 .1 11 Filosofia nu este 0 stiin ta a na turii.
rradit ionale au aparut din incer- (C uvantul .filosofi e" trcbuie sa scmnifice ce va care
carea de a spu ne ceea ce poate fi sta sub sau dea supra, dar nu alaturi de stiintele naturale.)
do ar arara t. 0 proce dura gresitf 4.11 2 Scopul filosofiei este c1arific area logica a
care i~i arc sursa in neintelegerea
gandurilor,
.Jogicii limbajului nost ru" .
Opera : T ractatus Iogico-philoso-
Fi losofia nu este 0 doctrina, ci 0 act ivitate. 0 opera
1 phi cus ( 192 1), Cercetdrifilosofi-
: ce. Remarci asuprafundamentetor
filo sofica consta in e se nta din exp licatii . R ezultatu !
filos ofiei nu sunt "Propozili ilc filosofi ce" , ci c1arificarea
matematicii, propozitiilor.
Filoso fia trebuie sa clarifiec si sa delim iteze riguros
gandurile, care altfel sunt, sa zicem asa , tul bur i si co nfuze.
4 .1 13 . Filos ofia limi tcaza campul co ntroversat al
stiintei naturii .
6.53 . M etoda corecta a fil osofiei a r fi p ropriu-zis
acea sta : a nu spune nimic altccva dedit cec a ce se poate
spune , deci propozitii al e stiintelo r naturi i - de ci cev a ce
nu are de -a face cu filos ofia - (.. .).
~ APLICATIl
1. Consideri ca filo sofi a ~ i filosofare a sunt utile orn ului? Argumenteaza raspunsu l
tau eu ajutorul cx emplel or.
3. Care sunt functiile pe ca re filosofia, ca demers re flex iv, Ie indep line ste ?
Argumenteaza raspunsu l tau .
134
4. Ca re estc cea ma i im portanta functi e a filosofi ei' Argumenteaza raspu nsul tau .
7. Co mparii conc eptia lui Em il C iora n dcsprc ro lu! filosofiei eu cea a lui Nietzsche
~i a lui Ru sse ll.
8. Explica]i semnifica tia faptului eii filosofia nu presu pune doar 0 noua atitudine
in cunoastere, c i si in practic a.
10. Recon stru iti argurnentu l cu aj utorul caruia Em il Ci oran va sus tinc teza
inutilitatii filosofiei.
II. Exp licati se rnnifica tia ex pres iei ..Univers ul nu sc di scuta: se expr ima . Iar
filosofia nu-I ex prima ." (C ioran)
135
12. Concepcti 0 contraargumentarc prin care sa infirmati teza potrivit carcia
fi loso fia es te un te ritori u al confuzici limbajelor.
13. Ana lizati comparativ urmatoarcle text c refcritoare la rolul filo so fului si al
filosofiei:
a) Filosofii n-o ufdcut deceit sa interp reteze lum ea in moduri diferite: e vorbu
li m) de a 0 schimba. (K. Marx, Tee despre Feuerbaclii
b) Acei ca re s-au am estecat ill stiinte au f os t .1'(// 1 enip irici. sail dogmatici:
Empiricii, asenuindtori fur nicilor. se mu ltum esc sii strdngd si apoi sa -si co nsume
pro viziile: rationalistii. intocmai ca piiianjenii, urzesc pdn:e, a cdror mat erie este extrasd
di ll propria lor substantd. Albina insa piistreazii calea de mijloc: ea extrage materia
primd dinflorile gnidini lor si ale cdmpurilor. apoi, ell 0 a rlli care if este proprie, 0
preface si 0 digerd. Adeviirata f ilosofieface ce m asenuindtor ( ... ). ( Fr. Baco n. NOIII
Orgonom
c) Cdndfilos of ia si viata se confundii. 1111 se stie daco se inclinii sprefilosof ie
pentru ca este vie, sail dacd tine de viatd p eutru ca e filosofie. (Em manuel Levinas,
illtre 1I0i. l;, cercare de a- I gd nd! pe ce!<)/alt) .
15. Rea liza ti un afi s care sa ilus treze ro lul filosofiei sa u rc latia filosofi ci cu
viata.
136
EVAlUARE
(dupa mod elui subiectelor de bacalaurcat)
3. Ce raport se stabi leste intre filosofie si viata? Argumentati raspunsul vos tru .
4. Anali zati suecint orice conceptie filosofica de spre valoarea fi loso fie i,
evident iind:
a. specificul va lor ii din perspectiva conccptiei filosofice alese;
b. ideil e unei alte conceptii filosofiee despre valoarea filosofiei , justificand
toto data si raport ul exis tent intre aeea sta si conc eptia la care v-ati referit la punctul a;
c. un exemplu de situatie con creta de viata care ilustrcaza conceptia evidentiata
la punetul b.
137
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / SUGESTII DE LECTURA
Aristotel, Metafizica , Editura lri, Bucuresti, 1996
Ari stotel, Politica . Editura Ant et Press, Bucuresti
Ari stotel, Etica nicomahica. Editura Ant et, Bucuresti
Aureliu Augustin, Confesiuni. Editura Hum anitas, Bucu rcsti. 20 07
Lucian Blaga , Gene:a metaforei si sens ul culturii, Ed itura Humanit as. Bucurcsti, 1994
Luc ian Blaga , Cunoasterea luci ferica , Editura Humanitas, Bucuresti, 1993
Luc ian B laga , Despre constiintafilosoficii. Editura Humanitas. Buc uresti , 2003
Re ne Descartes, M editatii metafizice. Editura Cr ater. Bucurcsti, 1997
Rene Descart es, M editatii desprefilosofia p rima, Edit ura Humanitas. Bucurcs ti, 2004
Friedri ch A. Hayek, Drumul cdtre servitute , Ed itura Humanitas. Buc uresti, 1993
Karl Jaspers, Textefilosofice, Editura Po litica, Bucurcsti, 1986
Imman uel Kant. Critica ratiunii pure , Editura Iri, Bucurcsti, 1994
Emmanuel Levinas, Intre no i. Incercare de a-I gd ndi p e celdlalt , Editura All. Buc urcsti,
2000
John Locke, A I do ilea tratat desp re cd rmuire. Scrisoa re desp re tolera ntii. Edit ura
Ncmira, Bucuresti, 1999
John Locke. Eseu aSlipra intelectulu i onienesc. vol. I. Editura Stiintifica, Bucurcsti,
1961
Karl Marx , Capitalul, in Opere, vol. 23, Ed itura Po litics . Bucurcsti. 1966
Joh n Stuart Mill, Despre libertate, Editura Humanitas, Buc urcsti, 1994
Giovanni Pico della Mirandola, Rati onam ente sa il 900 de te: e. Despre demnitatea
omului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 199 1
Mihaela Miroiu, Adrian Miroiu. Filosofie. Lectii si ontologie de teste pentru tenie!e:
Fericire a, Dreptatea. Editura All Educat iona l, Bucurcsti, 1994
Thomas Nage l, Oare ce inseamnd toate astea" , Editura All, Bucurc sti, 2004
Friedrich Nietzsche, Despre genealogi a moralei, Ed itura Echinox , Cluj -N apo ca, 1993
Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine s! de rail , Ed itura Universi tas. Bucuresti 1998
Con stant in No ica, Jurnal de ide i, Ed itura Humanit as. Bucu rc sti, 1990
Blaise Pascal, Serieri alese, Ed itura St iintifica, Bucu rcsti, 1967
Platon , Rep ub lic a, in Opere . vo l. V, Edi tura St iintifica si Enciclo ped ica, Bucu rcsti,
1986
Platen, dialogurile Alcibiade si Gorg ias . in Op ere. vol. I, Editura Stiintifica. Bucuresti
Karl R. Popper, Lectia acestui secol, Editura Nemira. Bucurcsti , 1998
Karl R. Popper, Conjecturi si infirnuiri. Cres terea cunoasterii stiintifice, Editura Trei,
Bucuresti, 2002
Jean-Jacques Rousseau, Discurs aSlipra originii si fundamentelo r inegalitaiii dintre
oameni, Ed itura St iint ifica. Bucuresti, 1958
John Rawls, Justice as Fairness , in Philosophical Revie w, LXV II, 2 ( 1958)
Bertra nd Ru ssell, Prob temelefilosofiei, Editura All , Bucur esti, 2004
Jean-Paul Sartr e, Fiinta si neantul. Eseu de ontologiefenomenologicd, Editura Paralcla
45, Pitesti, 2004
Peter Singe r, Tratat de eticd , Editura Polirom, Iasi, 2006
Ludwig Wiugcnstcin, T ractatus logico -philosop hic us, Edit ura Huma nitas, Bucur esti ,
1991
Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, Editura Hum ani tas. Buc uresti, 1993
138
AN EXA
139
favoarea tczci sau 0 contraargurncntare , stiut fiind faptul ea un fragment nu este niciodata
fals in intregime (a critica inseamn a, aici, a face sa reiasa anum ite cchivoc uri sau
contradictii ale unui text ~i a incerca sa Ie depasesti integran du-le intr-un punct de vedere
sintetic si global, dcc i a crit ica nu inseamna a distruge, ci a intelege. deoarec e "adevarata
critic a filosofica este intclegerea problematicii inteme si evaluarea echilibrata a importantci
raspunsului adus", cum spune Jacqueline Russ), deoarece el raspu nde nevoi lor unci epoci
si unui curent de gandire, iar daca este posibil, prczentarea influentei pc care au exercitat-
o ideile filosoful ui in viata cu lrurala si social a;
c) concluzia filosofului se intcmeiaza pe argument ele din tex t, nefiin d vorba
despre concluzia celui care reali zeaza anali za, fiind vorba de a face un seurt bilant,
indicand interesul demon stratiei autoru lui.
Eseul strueturat este 0 compun ere care trateaza 0 anurnita tema, indicata in cerinta,
Acest reper genera l are la randu l sau un numar variabil de cerinte (de regula 3-5) care
trebui e respectate in redactare cu mentiunea ca ordinea tratarii nu este una prestabilit a,
fiecare avand libertatea de a trata cerinte le in ordine dorita, conditia cu carac ter de obligati-
vitate se refera la neces itatea tratarii tuturor cerintelor intr-o succesiu ne logica, inso tita
de argumente sau exemple convingatoare. Eseul structurat trebuie sa aiba 0 structura
clara, coerenta, echilibrata in ceea ce priveste parti le eseului (introducere, cuprins si
incheiere sau concluzie), idei subliniate prin constructia paragrafelor ce contin idei prin-
cipale, un bun raport intre ideile principale ~i cele secundare, orice idee trebui e sustinuta
argumentat (abilitate de a formulaj udecati de valoare ~ i capacitate de interpretare personala
a informatiilor), respeetarea nonn elor de ortogra fie si punctuatie, Iizibilitatea etc,
140
Term enul de eseu provin e din lim ba franceza (essai ) si inseamna incercare .
Astfel, esc ul cs te 0 ince rca re de a trata 0 problema filo sofi ca intr-o maniera creativa
pleciind de la un concept (om, Iibertate , drcptate ctc .), de la termeni corelativi (Iibertate-
interdicti e, existenta-dev enire, spatiu-tirn p etc.). de la 0 interogtuie (Ne na stem sa u
dcvcnim oameni", Unde p utem cauta feri cirea ?, Ce este filosofia ? etc. ) sau de la 0
afirmatie ("Omul est e 0 tre stie, dar 0 trestie cugetatoarc" - B. Pasca l).
lata cateva capcane ale eseuluifilosofic: se confunda ese ul literar cu eel filosofi c
(ideea nu va fi sacrificata de dragul unei prezcnta ri Iiterare ), se citeaza pasaje din
manual sau autorii de manuale sau se recurge excesiv 1a cita te, se invoc a autoritatea
filo sofilor la ra a int em eia argu mentele, se introd uc confes iuni pe rson ale nerelevante
(cxe rnplele nu trebui e sa Iipseasca, dar trebui e sa fie bine selectate), nu se reali zcaza
core larea tennenilor utiliza ti sau se utilizeaza terme ni a carol' semnific atie nu este
cunosc uta etc .
Ac este cap can e pot fi evirate prin respectare a unor reguii Cll caracter general,
pr ecum :
- elaborarea un ui pla n pre alabil (se refe ra la sub iectu l tratat, nu cont ine idei
ne legate de subiect, rrateaza intregul subiect, coniine ide ile principal e si pe cele
derivat e) ;
- elaborarea unor eseuri pregiititoare;
- defin irea corectii a termenilor (asa cum sunt ei utilizati de filoso fi sau in
dictionare);
- sustinerea sail respin gerea argumentatii a ideilor (argumentare logi ca ~i
argumentare pe baza de exemple) ;
- traturea un itarii a ideilor etc.
141
SCHITA UNUI C O M ENTARIU DE TEXT FILOSOFIC
Inobil i, pcntru ca nobletea nu-i Pentru a-si su stine p unctul de vederc, Ari stotel
face mai destoini ci a canta din recurge la an ali za altor situatii in care lucrurile pa r mai
flaut ; ci va trcbui sa se dea
si mple: tre buie sa imparti m niste flaute unor artisti egali
instrumenrul eel mai desavarsit
artistul ui care va sti sa se int re ei (pentru ca se indelet nices c eu aceeasi arta), dar
servcasca ee l mai bine de el. I di fer iti in alte pr ivinte (no blete, fru m use te, bogatie,
2. Daca ratio namentul nu ] dib acie in arta flaut ului etc ). in aee st caz, spune filosoful,
este inca destul de clar, sa-l ! flautul eel mai bun trebuie sa fie dat ce lui m ai bu n flau tist
intindern ceva rnai dc parte. Fie ("va trebui sa se dea instrumentul eel m ai de sa varsi t
un om fo ar te dibaci in arta artistului care va sti sa se serveasca eel m ai bi ne de el"),
flaut ului, insa mult mai putin in di ferent dac a e nobi l sa u nu. fru mos sa u nu, bo gat sa u
distin s ca nastere si fru musete, nu , pentru ea ace stea din urma (nobletea, frumus etea sau
cali tali care sunt considerate ] avereajnu au ni ci 0 legatura e u arta de a canta din flaut si
fieca rc in parte sunt, sa zicem,
nici una dintre e le nu poate co rn pe nsa lipsa acelei arte.
mu lt mai prctioase ca ralentul
Unii ar fi tentat i sa sustina ca am putea da fla utul
de a canta din flaut si in aee ste
celui mai sarac dintre artisti pentru ea nu ar avea bani
142
sa -si cum p e re u nu l. dar co nfo rm argume ntarii lui doua pn vmte - nobletc , i
Ari stotel. un ascmenea ratio nament cstc gresit, pentru ca frumu sete - rivalii sai il intrec
saracia sau bogati a nu sunt calitati care sa ne aj ute sa ell mull mai mull dedit ii
cantam la fla ut ~i de aceea intotdeauna trebuie sa luam in intre cc cl ca flautist; sustin eft
caleul calitatile (meritele) ncc esare in ac el dorncn iu si nu numai lui trcbuic sa i se dea
instrumcntul eel mai bun. (. ..)
altcle (oriciit de tentantc sau plauzibilc ar fi) . 3. Dar fiindca cste ell totul
Lucrurile stau la fel in arice dorncniu pare a spune imposibil accst lucru , este clar
Aristote l (care mai da un cxernplu din spo rt): trcbuie intai ca nimeninu pretindc catusi de
sa stab ilim 0 egal itatc (cine are mentcle neccsare pe ntru putin ca in chestiune de
domcniul respectiv) ~i apoi 0 in egalitate (0 ierarhie a drepturi politice sa se imparta
m critc lor acceptate ca rclcvate) . Pentru flautc a fost puterea potrivit oricarei spccii
sim p lu : ega litatea- to ti cei care stiu sa canto la flaut , de neega litate. Ca unii sunt
incga litatea (sau icra rhia)- ca t de bine stiu sa ca ntc. as tfe l usori la alcrgat, iar altii ince]i
incat sa se realize ze drep ta tea: a rtistul eel mai bun va nu e un cuvant en in politica
primi flau tul cel m ai bun . sa aiba unii mai m u lt, ia r
cci lalj i mai putin: numai la
La nivel ul pol itic (aco lo u nd c voia sa aj unga
j oc urile at letice diferentele
Aris to tel) lucrurile sunt la fe l de simp le : stabilim inta i 0 acestea se vor putea prctui
egal itate (cine are dreptu l/cal itati le sa part icipc la puterea d upa tale ntul lo r adcvarat.
pol itica , deo arecc "este c lar ca nimcni nu pret inde cat us i A ic i , in mod ncc csa r, nu
de putin ca In ehe stiun e de d rept ur i polit ice sa se imparta trebuic sa se com pare uec;,it
putcrca po tri vit ori carei spcc ii de nccgal itate") ~ i ap oi 0 calitat ile ce contr ib uie la
I
inegalitate/ierarhie In fun ctic de aceste ca litati. In viziunea formarc a statului. Ast fcl, au
lui Aristotel, ca litatilc ncccsarc unu i o m pol itic sunt cinc i: toata drc ptate a oa mcni i sa
I ) no blete, 2) libertate , 3) avcrc, 4 ) j ustitie si 5 ) vitcj ie I acorde 0 distinctic particulan1
razbo inica . Conform rati o narn cn tu lu i aris to te lic p ot nobletei.I ibertatii. averii. (... )
deve ni oamcni politici numai cei ce au cc lc cinc i cal itati 4. D ar la ac est e prime
cle mente trcbuic a sc adauga
(dupa cum pot primi fla utc numai cc i ce stiu sa ca rne din
alte dou a: ju stitia si vit ejia
fl aut) si nici una dint rc acestca nu poate f supl inita de razbo inica , de care statui de
arice alt a ca litate din oricc alt do me niu. ascmenca IlU se poate lipsi.
A m aj uns astfel la frag me nt ul 5 din text ca re este, c ac i daca eea dintit i e ste
in tr-un fel . con eluzia a ceea ce arg ume nteaza Aristotel . necesara fiintarii sale. cealalta
Pan a acu m a ararat ca in ficcare do rneniu sunt ca lita ti/ esre necesara prosperitatii sale.
merit e esentiale care trcbuie avute in vedere pentru 5. Pe langa accstca, dcoa-
do me niul resp ecti v, in func tie de care stabilim ie rarhia rece egalit atea Si necgalitatea
indivizilor. iar acestea nu pot fi inlocuite cu calitati/merite completa sunt ncdrcptc intre
dintr-un alt domeniu. In acc st fragment el spune ca ierarhia indivi zi care nu sunt egali ori
nccgali dedit intr-o singura
stabilita intr-un anumit domeniu (..ind iviz i care nu sunt
privima. toate constitutiile in
cga li ori neegali decal int r-o singura privinta" ) nu poate care egalitatea ~i neegalitatca
fi transpusa sau mutata in alt c domenii unde se cer alte sunt intcmciatc pe baze de
calitati ~i va rezulta 0 alt a ierarhie a indivizilor. Ma i fe lu l a cest a s unt in mod
simplu : daca intr-o clas a de elevi exista 0 ierarhie In necesar corupte.
functie de no tele la matematica, aceasta nu se poate pastra
~i la filosofie ~i la limba en gleza , pentru ca in aceste
domenii calitatile necesar e sunt a lte le.
143
CUPRINS
Cu p itolul ! . OM UL 4
1.1. Ornul si prohlem atica natur ii um ane 5
Ap licatii 14
1.2. Om ul si societatea 16
Aplica tii 19
1.3. Alte ritate si ide ntita te 20
Aplicatii 23
1.4. Sensu I vietii 25
Aplicatii 30
Eval ua re 33
C up ito lul 2. M O RA LA 34
2. 1. Bine1e si raul 35
Aplicatii 40
2.2. Tcorii morale 42
Aplica tii 45
2.3. Problemc de etica aplicata 47
Ap licati i 52
Eva lua re 54
Capitolul 3. POL IT ICA 55
3.1. Libertate si rcsponsabilitate social-po litica 56
Aplicatii 63
3.2. Egalitate si drcptate 64
A pl icatii 72
3.3 . Teorii po litico modeme si co ntc mpora ne 73
Aplicatii 79
3.4. Idcalul democratic. Drepturile O mului 81
Aplicatii 91
Evaluare 93
C a pitolul 4. C UNO AST E RE A 94
4.1. Problema inte mei erii cunoastcrii 95
Aplicatii 103
4.2. Forme de cu noasterc si tipuri de adc var 104
A plicati i 113
4.3. Adevar si croare 114
Aplicatii 119
Evaluare 120
C apito lul 5. FILOSOFIA 121
5.1. Ce este filo so fia? 122
Ap licatii 126
5.2. Filosofi e si viata 127
Aplicati i 134
Evaluarc 137
Bibliografie selectiva / Sugestii de lect u ra 138 '
A I/ex ". C um an al izam un tex t filosofi c? 139
Cum scriern un eseu filos ofic? 140
Sch ita unui eomentariu de text filosofie 142
144
ISBN 978·973·30·2529·0