O dietă Low FODMAP este recomandată doar pentru pacienții care au fost diagnosticați cu

sindrom de colon iritabil. Dacă nu ați primit acest diagnostic de la un medic specializat, nu ar trebui
să începeți această dietă. Sunt multe alte probleme medicale ale căror simptome seamănă cu SCI,
precum boala celiacă sau boli intestinale inflamatorii. De aceea este important să consultați un
medic pentru o evaluare a simptomelor și efectuarea de analize în cazul în care trebuie excluse alte
afecțiuni, iar abia după ce primiți un diagnostic clar de SCI puteți lua în considerare managementul
simptomelor urmând această dietă. Dacă aveți și alte probleme medicale cronice, gastro-intestinale
dar nu numai, care vă influențează dieta și aportul de nutrienți, discutați cu un medic specializat și /
sau un dietetician, astfel încât să nu vă restricționați excesiv alimentația. De asemenea, dacă aveți
simptome alarmante precum sânge în scaun, anemie, pierdere în greutate neintenționată, febră,
simptome severe sau care se agravează rapid, diaree zilnică, scaune pe timpul nopții, istoric în
familie de boli gastro-intestinale, trebuie să consultați doctorul pentru că nu sunt simptome clasice
de SCI și pot fi cauzate de alte boli.

Dieta low FODMAP pentru sindromul de colon iritabil

Dieta Low FODMAP este un regim alimentar medical dedicat celor diagnosticați cu sindrom de colon
iritabil.

Rolul alimentației în sindromul de colon iritabil

Mulți oameni care suferă de sindrom de colon iritabil – SCI (mai poate fi întâlnit sub denumirea de SII
– sindrom de intestin iritabil sau IBS în engleză – Irritable Bowel Syndrom) observă că simptomele lor
se înrăutățesc după ce consumă anumite alimente. Adesea sunt învinuite produsele lactate, cele pe
bază de grâu sau care conțin gluten, alimentele grase, prăjite, picante și nu numai. Astfel că acestea
sunt eliminate complet din dietă în speranța că vor ameliora simptomele de SCI. Asta duce la un
regim alimentar uneori prea restrictiv care poate cauza alte probleme în timp. Însă poate fi destul de
complicat să identifici corect și să înțelegi ce fel de alimente îți cauzează disconfort gastro-intestinal,
mai ales fără ajutor de specialitate.

În urma studiilor asupra legăturii dintre alimente și SCI, cercetătorii au identificat un grup de
carbohidrați fermentabili, parțial sau complet nedigerabili de organismul uman, care poate declanșa
simptomele neplăcute specifice sindromului de colon iritabil la 3 din 4 bolnavi. Acest grup de
carbohidrați au fost denumiți FODMAP.

Dieta low FODMAP pentru sindromul de colon iritabil

Dieta Low FODMAP este un regim alimentar medical dedicat celor diagnosticați cu sindrom de colon
iritabil.

Ce înseamnă FODMAP?

FODMAP este denumirea dată de cercetători acestui grup de zaharuri fermentabile (carbohidrați cu
lanț scurt) demonstrat științific să cauzeze disconfort gastro-intestinal.
FODMAP este un acronim care vine de
la Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols,
adică Oligozaharide, Dizaharide, Monozaharide Și Polioli Fermentabili. Să luăm fiecare termen în
parte:
Fermentabil – Procesul prin care bacteriile care trăiesc în mod normal în intestinul omului desfac
carbohidrații nedigerabili pentru a se hrăni și astfel produc gaze.

Oligozaharide – Sunt două tipuri de oligozaharide:

o fructo-oligozaharide (FOS sau fructani), care se găsesc în grău, secară, ceapă, usturoi
și unele legume;

o galacto-oligozaharide (GOS), pe care le întâlnim în fasole, năut și alte leguminoase.

Interesant este că organismul uman, indiferent dacă este sănătos sau nu, nu este capabil să
descompună oligozaharidele și de aceea astfel de alimente produc gaze si balonare oricui.

Dizaharide – Aici avem lactoza, pe care o găsim în cantități mai mari în produse precum lapte, iaurt,
brânzeturi proaspete sau înghețată. În brânzeturile tari, maturate, cantitatea de lactoză este de
obicei mică, așa că pot fi tolerate în dieta Low FODMAP (atâta timp cât nu există deja diagnosticată o
intoleranță la lactoză).

Monozaharide – Este vorba despre fructoză, care poate fi absorbită eficient doar dacă este asociată
cu suficientă glucoză. Când mănânci ceva cu mai multă fructoză decât glucoză, intestinul nu este
capabil să absoarbă excesul de fructoză și asta poate duce la disconfort gastro-intestinal. Fructoza în
exces o întâlnim spre exemplu în miere, mere, pere sau cireșe.

Polioli – Aceștia sunt alcooli zaharici, care se găsesc în mod natural în unele legume și fructe, dar și
utilizați ca îndulcitori artificiali. Cei doi polioli incomplet absorbiți de intestinul subțire
sunt sorbitol și manitol. Ei nu ne îmbată, dar slaba absorbție poate provoca simptome
gastrointestinale. Se întâlnesc des în produsele comercializate ca fiind fără zahăr.

De ce FODMAP-urile cauzează probleme digestive?

Malabsorbția FODMAP-urilor este normală. Odată ajunse în intestinul subțire, pentru că nu pot fi
complet absorbite de organism încep să atragă apă. Apoi ajung în intestinul gros, unde bacteriile
încep să se hrănească cu ele și astfel declanșează fermentarea lor, care ulterior rezultă în producția
de gaze. Ceea ce diferă între persoanele cu sindrom de colon iritabil și cele fără este potențialul
acestor zaharuri de a provoca disconfort. La persoanele sănătoase, FODMAP-urile trec prin intestin
fără prea multe consecințe. Dar la persoanele cu SCI malabsorbția acestora provoacă reacții severe
cum ar fi diaree, constipație, balonare, flatulență, dureri și disconfort abdominal. Chiar și o simplă
senzație de ”ușor balonat” la un om fara SCI, poate fi însoțită de durere, tensiune abdominală și
alterarea tranzitului intestinal la un om cu SCI.
Reducerea consumului de alimente bogate în FODMAP-uri până la un nivel mai ușor de tolerat de
organism poate ajuta la diminuarea simptomelor supărătoare ale sindromului de colon iritabil. Acest
lucru se poate face urmând dieta low FODMAP.

Ce alimente conțin zaharuri de tip FODMAP?

FODMAP-urile se găsesc în multe alimente din toate grupele alimentare. Ele apar în mod natural în
unele fructe, legume, cereale, produse lactate, dar și sub forma unor ingrediente artificiale. Mai jos
găsiți câteva exemple de alimente din fiecare categorie, majoritatea întâlnite în bucătăria
românească, dar nu numai.
Deoarece permanent sunt testate noi alimente și apar noi cercetări, este dificil de întreținut o listă
completă și de actualitate cu ce alimente conțin sau nu FODMAP-uri și în ce cantități pot fi
consumate.
 ALIMENTE CU CONȚINUT
GRUPĂ ALIMENTE CU CONȚINUT SCĂZUT DE FODMAP
RIDICAT DE FODMAP

Cartofi, ardei gras roșu, castraveți, salată verde, roșii,

Ceapă, usturoi, praz, conopidă,
ridichi (roz), morcovi, păstârnac, rădăcină țelină,
Legume ciuperci (majoritatea soiurilor),
ciuperci pleurotus, iar în cantități moderate de maxim 1
mazăre, sfeclă
cană /75g: varză, vinete, fasole verde păstăi, dovlecel

Mere, pere, cireșe, prune, piersici,

Struguri, căpșuni, kiwi, portocale, mandarine,
caise, pepene roșu, nectarine,
Fructe clementine, ananas, banane crude (cu coaja cât mai
mango, fructe uscate, banane
verde)
coapte (cu pete maro)

Lapte de origine animală,

înghețată, iaurt, smântână, Brânzeturi tari, maturate (ex: parmezan, cheddar, feta
Lactate și
brânzeturi proaspete, lapte de etc.) lapte sau iaurt fără lactoză, unt, lapte vegetal (din
alternative
soia obținut din boabe de soia orez, nuci, din proteină de soia)
(soia integrală)

Fasole (majoritatea tipurilor),

linte, năut, produse obținute din
Carne de orice fel (pasăre, pește, vită, porc, oaie) gătită
Surse de soia integrală, carne marinată sau
fără alimente bogate în FODMAP-uri, ouă, tofu (tare, în
proteine procesată cu alimente bogate în
saramură)
FODMAP-uri (ex: cârnați cu
usturoi)

Produse din grâu, secară, orz.
*O felie mică de pâine albă
(aprox. 24g) conține o cantitate
Pâine și
suficient de mică de FODMAP
cereale
încât poate fi tolerată la o masă,
însă nivelul de toleranță diferă de
la o persoană la alta
Produse de panificație pe bază de orez, mălai (făină de
porumb), hrișcă, mei, quinoa, tapioca și produse
derivate (făină, paste, fulgi sau rondele de orez etc.),
produse fără gluten și fără FODMAP-uri sau fibre
alimentare adăugate (inulină, fibre din rădăcină de
cicoare, din măr), fulgi de ovăz în cantități moderate
(1/2 cană sau aprox. 50g)

Miere, fructoză sau zahăr din

fructe, sirop de agave, sirop din În general orice zahăr făcut din trestie de zahăr sau din
Zahăr și
porumb îmbogățit cu fructoză, sfeclă: zahăr alb, brun; dextroză, sirop de glucoză
îndulcitori
melasă, îndulcitori artificiali: (tablete de glucoză), sirop de arțar, stevia
sorbitol, manitol, xylitol, maltitol

Nuci, Fistic, caju Arahide, nuci, nuci pecan, nuci de macadamia, semințe
 ALIMENTE CU CONȚINUT
GRUPĂ ALIMENTE CU CONȚINUT SCĂZUT DE FODMAP
RIDICAT DE FODMAP

de floarea soarelui, de dovleac, de mac, de susan, de

cânepă, iar în cantități moderate castane coapte (10),
migdale (10), alune de pădure (10), semințe de in (1
lingură)
semințe *majoritatea nucilor și semințelor menționate conțin
cantități mici de FODMAP, și ajung la cantități mari de
FODMAP doar dacă sunt consumate în exces la o masă /
gustare (spre ex. 100g semințe de dovleac, 70g semințe
de floarea soarelui, 135g nuci)

Acestea au în general un conținut scăzut sau inexistent de FODMAP deoarece nu conțin

deloc sau aproape deloc carbohidrați. Totuși, grăsimea poate afecta motilitatea
Uleiuri și grăsimi
intestinală și de aceea, când sunt consumate în exces, pot cauza disconfort gastro-
intestinal.

Pot fi consumate fără probleme mărar, pătrunjel, rozmarin, cimbru, busuioc, coriandru,
Condimente și mentă, sare, piper, cumin, turmeric, ghimbir, semințe de muștar, scorțișoară, cacao (2
plante lingurițe), vanilie, oțet obișnuit, oțet balsamic (1 lingură), muștar (citiți eticheta
aromatice produsului cu atenție să nu conțină usturoi, ceapă sau alte ingrediente bogate în
FODMAP-uri) etc.

Ce presupune dieta Low FODMAP?

Dieta Low FODMAP este o dietă în 3 etape folosită pentru a ajuta la gestionarea simptomelor
sindromului de colon iritabil diagnosticat medical. Scopul dietei este să:

 aflați dacă simptomele voastre sunt într-adevăr accentuate de FODMAP-uri sau nu. 3 din 4
pacienți cu SCI observă o ameliorare a simptomelor până la un nivel mai tolerabil, însă în
cazul a 1 din 4 pacienți dieta LOW FODMAP nu le ameliorează simptomele așa că trebuie să
ia în considerare alte terapii pentru managementul SCI.

 aflați ce FODMAP-uri tolerați și care vă declanșează simptome. Identificarea corectă și

înțelegerea modului în care aceștia vă influențează digestia vă va ajuta să urmați o dietă mai
permisivă, mai echilibrată din punct de vedere nutrițional pe termen lung, care
restricționează doar acele alimente care vă declanșează simptomele SCI.

Etapele dietei sunt:

Etapa 1 – eliminarea de FODMAP-uri

În primele 2 – 6 săptămâni se urmează o dietă restrictivă în care alimentele bogate în FODMAP-uri

sunt înlocuite cu alternativele sărace în FODMAP-uri. Dacă după această perioadă observați o
reducere a simptomelor specifice SCI (mai puțină durere și discomfort abdominal, îmbunătățirea
tranzitului intestinal și reducerea episoadelor de diaree sau constipație, reducerea balonării,
îmbunătățirea calității vieții în general), atunci e momentul să treceți la etapa următoare.

De menționat: nu toată lumea reacționează la această etapă la fel de repede, de aceea unii vor
vedea rezultate încă din primele săptămâni, alții vor avea nevoie de o lună ca să sesizeze
îmbunătățiri. Dacă după 6 săptămâni nu observați ameliorări sau acestea sunt nesemnificative atunci
este posibil ca nu FODMAP-urile să vă accentueze simptomele SCI și ar trebui să luați în considerare
alte regimuri alimentare sau variante de tratament pentru managementul simptomelor.

Etapa 2 – reintroducerea (testarea) de FODMAP-uri

Pe o perioadă de 8 – 12 săptămâni se testează toleranța la fiecare FODMAP în parte prin

reintroducerea:-unui singur tip de FODMAP o dată, -folosind un singur aliment o dată (care conține
doar acel FODMAP), -pe o perioadă de 3 zile.

Cantitatea din acel aliment trebuie să crească în fiecare zi pe perioada testării iar toleranța
monitorizată. În tot acest timp restul dietei trebuie să rămână redus în FODMAP, astfel încât să
identificați corect ce FODMAP-uri tolerați sau nu. După ce ați terminat de testat un FODMAP, luați o
pauză de 2-3 zile (până iese din sistem) și abia apoi începeți testarea unui nou FODMAP.

Cum testăm, mai exact? Spre exemplu putem apela la miere pentru a testa fructoza, deoarece este
singurul FODMAP pe care-l conține. În mod normal, o linguriță de miere (aprox. 7g) conține suficient
de puțină fructoză încât această cantitate să poată fi tolerată de majoritatea pacienților cu SCI. Pe
perioada de testare de 3 zile, în prima zi consumăm 1 linguriță și jumătate (care înseamnă aprox. 10g
și în care avem o cantitate moderată de fructoză), a doua zi 2 lingurițe (aprox. 14g, cu o cantitate
ridicată de fructoză), a treia zi 1 lingură (aprox. 28g). Dacă în această perioadă nu au apărut
simptome înseamnă că tolerați fructoza și, la finalul etapei 2, o puteți reintroduce în alimentație.
Dacă au apărut simptome încă din prima sau a doua zi, înseamnă că fructoza este un FODMAP
declanșator de simptome iar consumul trebuie restricționat. Dacă simptomele debutează sever încă
din primele 24h de testare, opriți testul cu fructoză, luați o pauză de câteva zile până la ameliorarea
simptomelor iar apoi continuați testarea cu un alt tip de FODMAP.

De menționat: pe perioada testării încercați să consumați alimentul de testat la aproximativ aceeași

oră în fiecare zi (spre exemplu la prânz), astfel încât să aveți timp să observați efectele. Studiile
referitoare la tranzitul intestinal spun că, în general, durează undeva între 12 și 48 de ore ca un
aliment să treacă prin tot sistemul digestiv, de când a fost mâncat și până când e eliminat. Cum
intestinele sunt destul de lungi de fel (aprox. 6 metri pentru intestinul subțire și aprox. 1,5 metri
pentru intestinul gros), durează minim 3-4 ore ca un aliment bogat în FODMAP-uri să ajungă din
stomac în intestine, unde încep să acumuleze apă și mai apoi să fermenteze. Astfel că nu este
neobișnuit ca un aliment cu FODMAP-uri să ne facă probleme la 1 zi după ce l-am mâncat, de aceea
și recomandarea păstrării unui interval de 24h între porțiile de test și de 2-3 zile de pauză între
fiecare rundă de testare.

Etapa 3 – personalizarea dietei

FODMAP-urile pe care le-am identificat în etapa 2 că sunt bine tolerate pot fi reintroduse treptat în
alimentație, în timp ce FODMAP-urile slab tolerate sunt restricționate, dar numai la un nivel care
oferă o ameliorare a simptomelor. Obiectivul acestei etape este să vă construiți o dietă FODMAP
personalizată, minim restrictivă, pe termen lung. Spre exemplu dacă pe perioada testării ați învățat
că tolerați o linguriță de miere fără să vă deranjeze în mod deosebit, dar o lingură e mai mult decât
puteți duce, atunci e recomandat să consumați mierea doar în cantitatea pe care o tolerați, adică o
linguriță la o masă / gustare.
Este recomandat ca FODMAP-urile slab tolerate să fie retestate periodic pentru a vedea dacă
toleranța la acestea s-a schimbat între timp.

Această dietă nu vindecă SCI, doar ajută oamenii să își gestioneze mai bine simptomele și să trăiască
mai confortabil cu această condiție medicală. De asemenea, dieta nu ameliorează simptomele
pentru toți oamenii cu SCI. 1 din 4 oameni cu SCI nu reacționează la acest regim, aceștia având
nevoie de alte regimuri alimentare pe lângă sau în locul low FODMAP. Alte terapii de management a
simptomelor SCI ce pot fi luate în considerare sunt reducerea stresului și a anxietății (inclusiv prin
apelarea la ajutor medical specializat), medicamente fără prescripție medicală precum laxative,
suplimente de fibre, sau medicamente prescrise de medic în funcție de natura și severitatea
simptomelor. Discutați cu medicul ce alte variante de tratament ar fi potrivite de încercat și
încercați-le pe rând, ca să știți ce funcționează în cazul dumneavoastră și ce nu.

În concluzie

Este demonstrat științific că dieta low FODMAP poate să: reducă durerea și disconfortul abdominal,
reducă balonarea și tensiunea abdominală, îmbunătățească tranzitul intestinal (reducerea
episoadelor de diaree sau constipație), îmbunătățească calitatea vietii.

Aceste beneficii de obicei se observă în 2 – 6 săptămâni de dietă și pot varia de la caz la caz (unii
pacienți observă o ameliorare considerabilă pentru majoritatea simptomelor, alții pot observa doar
îmbunătățiri minore sau doar pentru unele simptome).