Universitatea Ovidius din Constanța

Facultatea de Litere

Mater: Comunicare și discurs intercultural în spațiul european

Pragmatica discursului publicitar

Analiza discursului publicitar

Materand: Apetrei Andreea-Alexandra

Anul: II
Link reclamă:

https://www.youtube.com/watch?v=E9Aosu9H4vc

Text:

În orice familie este o regulă nescrisă: când masa e deja plină, știi că se mai găsește un
loc, o farfurie, un tacâm în plus și poți să fii sigur că locurile grozave din casă nu sunt niciodată
ocupate, iar uneori, ca să îți găsești locul nu trebuie să-l cauți prea departe, între cei dragi o să
ai mereu locul tău. Pentru că așa suntem noi, în familie facem mereu loc. Lidl, meriți să fii
surprins.

Publicitatea nu este doar discurs comercial, ci şi discurs politic, discurs social,

discurs moral, discurs ideologic totodată 1. Potrivit sintagmei lui Cathelat, publicitatea poate să
fie audio, video, sau chiar să ne ofere imagini, realizându-se un fenomen social. Aceastea sunt
întâlnite la TV, radio, ziare, reviste, diferite postere, afișe și panouri, ne atrag atenția cu orice
detaliu, sunt fie mari, sclipitoare, colorate, fie transmit un mesaj emoțional sau chiar amuzant,
fiind prezente în case, mașini, orașe și pe unde ne mai aflăm noi. Iacob Cătoiu consideră
publicitatea ca fiind …ansamblul acţiunilor ce au drept scop prezentarea indirectă
(nepersonală), orală sau vizuală a unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu, marcă sau
firmă de către orice susţinător (plătitor identificat, sponsor)2.
Publicității i se oferă multe definiții, fiind definită drept vârful de lance al dezvoltării3,
însă de reținut este faptul că realizează un fenomen social complex. Aceasta are rolul de a
informa, manipula și uneori nu are scopul de a vinde un produs, ci de a vinde imaginea. „În
publicitate, semnificația imaginii este fără îndoială intențională: semnificațiile mesajului sunt
alcătuite din anumite atribute ale produsului” (Roland Barthes). Ea a fost dscoperită ca replică a

1
Bernard Cathelat, Publicitate și societate, 1985, p.127.
2
Michael J. Baker, MacMillan Dictionary of Marketing and Advertising, Third Edition, MacMillan Business, London,
1995, p. 433 apud Alin Constantin Popa, Comunicarea şi manipularea prin publicitatea, Ed. Universităţii Lucian
Blaga din Sibiu, Sibiu, 2001, p. 39.
3
Christian Baylon, Xaviere Mignot, Comunicarea, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2000, p. 303.
omului de a împărtăși informații despre unele produse sau persoane într-o manieră aparte și poate
fi realizată prin diferite modalități, însă principala este reclama TV care are un impact mare
asupra consumatorului și societății, datorită puterii imaginii care atacă vizualul, apelând la
creativitatea producătorilor și înfluența publicului. Rolul publicității este de a face cunoscută
unei tinte numeroase superioritatea noului produs asupra produselor concurente4.
Reclama pe care am ales-o reprezintă un spot publicitar a cărui realizare se încadrează cu
greu în anumite tipare specifice domeniului. Lidl lansează o nouă campanie de imagine „În
familie facem mereu loc”, semnată de Mullen. Acest proiect marchează două premiere: coloana
sonoră care este piesa 3 inimi, compusă de Carla`s Dreams și Irina Rimes special pentru acesta,
fiind și prima colaborare a celor doi artiști. Spotul video conţine „noul membru” din „familia
Lidl”: Pufarici - un personaj animat 3D (tehnologia a fost folosită pentru prima dată într-o
campanie a retailerului).

4
Claude Bonnange , Chantal Thomas, Don Juan sau Pavlov? Eseu despre comunicarea publicitară, Editura 2 Trei,
1999, p.30.
 La baza acestei reclame stă următorul mesaj: În familiie românești există o regulă
nescrisă: găsim mereu loc în plus pentru cineva la masă, facem loc pentru încă cineva pe
bancheta din spate a mașinii sau într-un cort, la festival. Retaileru a promis că le va fi mereu
alături oamenilor prin produse naturale, gustose și bune, care îi ajută să primească la masă pe
oricine doresc ei. Un spot-manifest este elementul central care captează povestea unei familii,din
momente diferite, în care fiecare membru face loc unei persoane sau unei experiențe, pornind de
la filosofia noii campanii: de la un loc în plus la masă, oferit unui musafir, la un nou preparat
servit la prânz sau un prieten imaginar pe care mezinul familiei îl așază la masă, alături de
familie ( https://www.kudika.ro/articol/art-fun/62055/in-familie-facem-mereu-loc.ht ). În prima
parte a reclamei este prezentată o familie care se află la o sărbătoare, stand împreună la masă, iar
pe parcurs mai apar membrii cărora li se face loc la masă, o altă imagine fiind realizată într-un
grup de prieteni, un cuplu se ceartă și nu vor mai dormi împreună în cort, iar prietenii îi găsesc
un loc și băiatului printre ei îi cort până la împăcarea celor doi. În final apare iar imaginea
familiei la masă, dar apare și un peronaj nou care pare a fi un arici, având și el locul stabilit la
masă.
Personajul care atrage atenția la sfârșitul videoclipului este animația 3D, Pufarici, prieten
imaginar care a prins viață în reclamă și devine un personaj. Mesajul reclamei se narează pe
notele muzicale din piesa 3 inimi realizată de Carla`s Dreams și Irina Rimes. „Suntem mereu
atenți la dorințele și nevoile românilor, prin tot ceea ce facem, iar prin campaniile anuale de
brand, ne dorim să le fim alături zi de zi și să le povestim despre valorile noastre. Ne bucurăm că,
de data aceasta, povestea este spusă de Carla`s Dreams și Irina Rimes, într-un duet extrem de
dorit și așteptat de fani. Pentru că ne dorim ca românii să și interacționeze cu poveștile noastre în
cadrul spotului manifest, am integrat și o animație 3D și diverse componente digitale, prin
intermediul cărora publicul poate să îl cunoască pe ariciul Pufarici”, a spus Oana Radu,
Marketing Director Lidl România.
La această reclamă este întâlnită expresivitatea sporită, prin care publicitatea oferă ocazia de a se
realiza o prezentare a firmei şi produselor ei, prin intermediul utilizării artistice textului tipărit, a
sunetului şi a culorii. Totuşi uneori, expresivitatea acestui instrument publicitar poate slăbi
mesajul sau poate distrage atenţia publicului de la el.
 În concluzie, publicitatea a suferit modificări de-a lungul timpului, ea s-a schimbat
datorită dezvoltării tehnologice a mijloacelor de comunicare în masă, nu se mai face referire la
prezentarea unui produs prin explicare și natura rețională, ci se apelează la emoții, la felul în care
apare imaginea (mare, colorată, atrăgătoare) și la felul în care ea este realizată (imagini, audio).
Putem spune că doar scopul publicității a rămas același, și anume să te facă să îți dorești
achiziționarea unui produs prin diferit metode.
 Bibliografie

1. Baylon, C., Mignot, X., Comunicarea, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași,
2000.
2. Bernard Cathelat, Publicitate și societate, 1985.
3. Bonnange, C., Chantal, T., Don Juan sau Pavlov? Eseu despre comunicarea
publicitară, Editura Trei, 1999.
4. Michael J. Baker, MacMillan Dictionary of Marketing and Advertising,
Third Edition, MacMillan Business, London, 1995, apud Alin Constantin
Popa, Comunicarea şi manipularea prin publicitatea, Ed. Universităţii
Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2001.