EFICIENTA ECONOMICA SI

SOCIALA
 EFICIENTA TOTALA

EFICIENTA DE
UTILIZARE A EFICIENTA DE EFICIENTA DE
FACTORILOR ALOCARE DISTRIBUTIE
DE PRODUCTIE
• eficienţa de utilizare a factorilor de
producţie - rezultatele obţinute cu cel mai
redus cost de oportunitate,
• eficienţa de alocare a resurselor, exprimată
de combinaţia optimă a factorilor de producţie
destinaţi obţinerii de bunuri şi servicii de care
societatea are nevoie
• eficienţa de distribuţie, realizată atunci când
bunurile şi serviciile produse sunt repartizate
în corelaţie cu dorinţele şi intenţiile
consumatorilor de a-şi cheltui veniturile
disponibile
 INDICATORI SINTETICI
- PROFITUL
- RATA PROFITULUI
- RATA RENTABILITATII
- VOLUMUL CHELTUIELILOR
 INDICATORI PARTIALI
- PRODUCTIVITATEA MUNCII
- PRODUCTIVITATEA CAPITALULUI
- EFICIENTA INVESTITIILOR
- COEFICIENTUL DE UTILIZARE A
CAPACITATII
- INDICATORI AI TURISMULUI
INTERNATIONAL
EFICIENTA SOCIALA
Deşi turismul, în ansamblul său, produce
efecte sociale, unele dintre formele sale de
manifestare - turismul de tratament şi cură
balneo-medicală, turismul cultural, turismul
rural, turismul de tineret - au o încărcătură
socială mai mare.
• efectele sociale ale turismului sunt dificil de
cuantificat, având un caracter
multidimensional şi surprinzând, cu
prioritate, latura calitativă a activităţii.
• În literatură de specialitate sunt menţionate
modele, indicatori cantitativi ce cuantifică,
adesea indirect şi parţial, efectele sociale;
dintre aceştia, mai cunoscuţi sunt cei cu
privire la nivelul servirii şi îmbunătăţirea
stării de sănătate.
 EFICIENTA SOCIALA

IMBUNATATIREA STARII
NIVELUL SERVIRII
DE SANATATE
 Caracterizarea nivelului servirii se poate
realiza cu ajutorul unor indicatori ca:
•numărul tipurilor de produse turistice
(vacanţe) sau servicii specifice oferite în
general, în limitele unei zone turistice sau de
o unitate. O gamă mai largă de produse se va
apropia mai bine de cerinţele consumatorilor,
asigurând un nivel superior al satisfacţiei
acestora;
• structura pe categorii de confort a
mijloacelor de cazare şi de alimentaţie;
evident că o concentrare a dotărilor la
categoriile superioare de confort se va
reflecta într-o mai bună calitate a prestaţiilor
şi, indirect, într-o mai mare mulţumire a
turiştilor;

• numărul unităţilor/locurilor de cazare

(alimentaţie) la 1000 de locuitori;
• numărul unităţilor/locurilor la unitatea
teritorială de suprafaţă;
• numărul de turişti ce revin unui
lucrător;
• timpul de aşteptare şi/sau timpul de
servire etc.
• În ce priveşte aportul la îmbunătăţirea stării
de sănătate, evaluări mai riguroase există,
cum este şi firesc, în legătură cu efectele
turismului de tratament şi cură balneo-
medicală. în acest sens, s-au făcut
determinări asupra economiei de resurse
(cheltuieli) destinate îngrijirii şi refacerii
sănătăţii sau asupra reducerii duratei
medii a concediilor medicale realizate pe
seama tratamentului balnear, cât şi
referitoare la sporul de producţie sau de
productivitate obţinut prin ameliorarea
sănătăţii indivizilor
 TURISMUL SOCIAL
turismul social întruneşte caracteristicile
turismului în general sau ale oricărei forme de
călătorie, particularizându-se prin:
•categoria de consumatori căreia se adresează şi
•modul în care sunt finanţate vacanţele.
• Destinatarii acestui gen de turism sunt
categoriile de populaţie cu mijloace
financiare reduse, reprezentate de cei cu
venituri situate la nivelul minim pe
economie sau cu statut social care atestă
acest lucru: pensionari, şomeri, elevi şi
studenţi, lucrători în agricultură
• în privinţa posibilităţilor de călătorie, acestea
sunt asigurate - parţial sau integral - prin
subvenţii acordate de societate prin
organismele de protecţie socială sau
diverse alte organizaţii: case de asigurări
sociale, case de ajutor reciproc ale
pensionarilor, sindicate, organizaţii de tineret,
fundaţii, precum şi prin facilităţi de plată oferite
de agenţii economici din turism (reduceri de
tarife, nivele inferioare ale comisionului).
• Ca forme de manifestare, turismul social
este constituit, în principal, din: turismul de
tratament şi cură balneo-medicală, de
tineret, călătorii de studii, tabere şcolare,
unele forme ale turismului de odihnă,
turismul familial etc, din acest punct de
vedere fiind dificilă o demarcaţie netă faţă
de alte tipuri de voiaje
 EFECTUL MULTIPLICATOR
• Impactul turismului, în ansamblul său,
asupra economiei este îndeobşte
cunoscut, în literatura de specialitate, sub
denumirea de efect multiplicator.
Multiplicatorul, potrivit accepţiunii generale
„... reflectă şi exprimă legătura directă
dintre intrările în sistemul economic -
concretizate în investiţii - şi ieşirile
acestuia, sub forma veniturilor
participanţilor la activităţile economice
• multiplicatorul turistic redă faptul că o
cheltuială iniţială făcută de turist, într-o zonă
sau ţară, se transformă succesiv în venituri
pentru alte domenii ale economiei
(agricultură, industria producătoare de bunuri
de consum, industria construcţiilor şi a
materialelor de construcţii, comerţ, servicii),
legate direct sau indirect de turism, până când
mijloacele băneşti respective părăsesc ţara,
zona de referinţă sau sfera economică, în
general prin plata unor taxe, economii
(tezaurizare), importuri etc, numite scurgeri din
sistem.
 EFECTUL MULTIPLICATOR
TIPOLOGIE:
- Multiplicatorul rezultatelor - cuantifică output-urile
suplimentare obţinute pe seama unei unităţi
suplimentare de cheltuieli turistice

- Multiplicatorul vanzarilor/tranzactiilor - măsoară cifra

de afaceri suplimentară realizată de o unitate
suplimentară de cheltuieli

- Multiplicatorul veniturilor - exprimă veniturile interne

adiţionale, generate de o unitate suplimentară de
cheltuieli turistice
- Multiplicatorul ocuparii fortei de munca - evidenţiază
creşterea numărului de locuri de muncă, în echivalent cu
timp total, determinată de o unitate suplimentară de cheltuieli
turistice

- Multiplicatorul venitului guvernamental - măsoară venitul

(încasările) suplimentar net creat de o unitate suplimentară
de cheltuieli turistice; sunt incluse toate formele veniturilor
guvernamentale, mai puţin cheltuielile cu subvenţii şi garanţii
către alte sectoare

- Multiplicatorul importului - exprimă valoarea bunurilor şi

serviciilor importate, cauzate de o unitate suplimentară de
cheltuieli turistice