IDEALUL EDUCAȚIONAL

DEFINIȚIE

DEFINIȚIE

Idealul constituie un model proiectiv, o anticipare ideală, în anumite condiții, un imperativ ce se

cere îndeplinite ca rezultat, ca finalitate a acțiunii educative complexe și îndelungate. Idealul
educativ ocupă locul central în teoria și acțiunea pedagogică. El presupune o concepție și
anumite idei clare privind dimensiunile ce trebuie să le includă personalitatea în dezvoltarea sa
ca finalitate a acțiunii educative.(2)

FUNCȚIA IDEALULUI EDUCAȚIONAL

FUNCȚIA IDEALULUI EDUCAȚIONAL

Idealul educativ acordă acțiunii educative un caracter conștient, activ, creator și prospectiv
urmărind formarea și dezvoltarea personalității, proiectând integralitatea, complexitatea și
multilateralitatea dimensiunilor ei, în sensul formării personalității sub raport intelectual, socio-
moral, profesional, estetic și fizic.(2)

Precizarea și cunoașterea idealului educativ au o importanță hotărâtoare în stabilirea conținutului

învățării, în alegerea justă a metodelor și procedeelor în conturarea formelor de organizare a
diferitelor activități cu elevii. Cu cât idealul educației este mai complet și mai clar formulat cu
atât munca instructiv-educativă se realizează cu mai mult succes, iar folosirea diferitelor metode
și procedee este mai adecvată.(1)

Astfel, lipsa de ideal ar fi însemnat și înseamnă și azi, stagnare, plafonare, rezultate minime atât
în dezvoltarea individului cât și a societății.(2)

FUNCȚIA IDEALULUI EDUCAȚIONAL

Idealul variază în raport cu vârsta, clitatea vieții, a relațiilor sociale și a educației. Treptat, alături
de modelul celorlalți, tânăra generație, își poate în funcție tot de condițiile vieții și ale educației
să-și integreze elemente ale propriului ideal.(2)

DIMENSIUNILE IDEALULUI EDUCAȚIONAL

În cadrul oricărui ideal educativ putem distinge trei dimensiuni:

DIMENSIUNEA PEDAGOGICĂ

DIMENSIUNEA PSIHO-MOTORICĂ

Permite o transpunere în plan instructiv-educativ, prin operaționalizarea sa în scopuri și

obiective.

DIMENSIUNEA SOCIALĂ

Răspunde unor cerințe ale indivizilor unei anumite societăți într-un anumit moment dat.
Răspunde unor cerințe sociale, ca urmare a faptului că sistemul de învățământ este subsistem al
celui social.

EVOLUȚIA CONCEPTULUI DE IDEAL EDUCATIV

ISTORIC

ISTORIC

În literatura filosofică și pedagogică problema idealului ocupă un loc central.

În decursul istoriei, idealul educativ s-a afirmat ca o categorie fundamentală a pedagogiei și a

constituit pivotul teoretic și metodologic al diferitelor concepții și sisteme practice elaborate în
domeniul educației.(1)

ISTORIC

El a contribuit la dinamizarea teoriei și practicii educației, proiectând un anumit model de

personalitate umană ce trebuie să-l obțină educația, răspunzând la întrebarea: care să fie calitățile
personalității umane, ca finalitate a educației. Desigur, în proiectarea modelului de personalitate
umană un rol important l-au avut nivelul și tendințele de dezvoltare ale societății sub raport
material și spiritual, concepția despre om și lume la un anumit moment istoric.(2)

ANTICHITATE

SPARTA din Grecia Antică, idealul de educație urmărea, îndeosebi, dezvoltarea fizică și militară
a cetățenilor liberi.

Ideal izvorât din necesitatea asigurării forței stăpânilor de sclavi.

Se consideră un ideal limitat, unidimensional.(2)

ATENA- idealul educativ urmărea o dezvoltare relativ armonioasă a personalității a ceea ce se

numea "Kalokagathia" termen format din Kalos- frumos și agathon-bine;(2)

Astfel, pe lângă o dezvoltare fizică și militară, se urmărea și o dezvoltare a personalității pe plan

estetic și moral.(2)

EPOCA FEUDALĂ

În epoca feudală idealul educativ a cunoscut două modele distincte, corespunzător celor
două"caste": clericii și feudalii laici.

-IDEALUL EDUCATIV AL CLERICILOR-concepea personalitatea ca rezultat al ânsușirii celor

7 arte liberale:gramatica,retorica,dialectica,aritmetica,geometria,astronomia și muzica pe când
IDEALUL EDUCATIV AL FEUDALILOR LAICI- concepea personalitatea ca rezultat al
însușirii celor 7 virtuți(arte) cavalerești:călăria, mânuirea spadei, vânătoarea, înotul, șahul,
recitarea de versuri în acompaniament de lăută.
Se precizează că accentul era pus pe dezvoltarea fizică și militară, fiind scăzută latura intelectual-
culturală.(2)

CONCLUZIE

Deci în concluzie Idealul educațional concentrează la esența sa modelul sau tipul de personalitate
solicitat de condițiile sociale ale unei etape istorice pe care educația este chemată să-l formeze în
procesul desfășurării ei. El desemnează finalitatea generală-MODELUL FINAL- a acțiunii
educaționale, modelul de om, proiectul teoretic care orientează și direcționează întregul proces
instructiv-educativ dintr-o epocă istorică concretă.(1)

BIBLIOGRAFIE

1.Chiriță,Georgeta,1977, Pedagogie aplicată la domeniul educației fizice, Editura Sport-Turism;

2.Bontaș,Ioan,1995,Pedagogie,Editura All,București.

3.Strungă, C., Țîru,M.C, Domilescu, I.G, Harkai, M.,2012, Teoria și metodologia curriculum-
ului, Timișoara