23.11.

2010

GLASS IONOMERI
SAU
CIMENTURI IONOMERE DE
STICLA

CURS 7
1

1
 23.11.2010

Istoric

Cimenturi silicatice 18..

Cimenturi ionomere 1972 Wilson & Kent

Cimenturi ionomere 1988 - Antonucci
modificate cu răşini

Compomeri 1990

2
 23.11.2010

Fac parte din clasa cimenturilor polielectrolitice:

1. cimenturi policarboxilat de zinc
2. cimenturi ionomere de sticlă

3
 23.11.2010

COMPOZIłIE

1. Componenta acidă (poliacid, -COOH, donor de H+) = soluŃie

apoasă concentrată de polimeri şi copolimeri ai unor acizi
carboxilici nesaturaŃi – LICHID

2. Componenta bazică = silicat de Al, Ca şi F, receptoare de

protoni (H+), donoare de ioni metalici – PULBERE

3. +/- răşini (lichidul conŃine monomeri) = glassionomeri

modificaŃi cu răşini

4
 23.11.2010

COMPOZIłIE
Pulbere (%)- variabil Lichid – diverşi

Si O 29,0 copolimeri ai

Al O3 16,6

soluŃie 47,5 % de:

Ca F2 34,3

acid poliacrilic

Na3 Al F6 5,0

Al F3 5,3
acid itaconic = reduce
viscozitatea acidului

Al PO4 9,9
poliacrilic, împiedicând
dimensiune particule gelificarea acestuia
 pina la 50µm pt obturatii

în apă
 pina la 20µm pt cimentare

acid tartaric = influenŃă
asupra timpului de lucru şi de
priză 5

5
 23.11.2010

MOD DE PREZENTARE

Pulbere şi lichid = dozare + mixare (multe
dezavantaje)

Capsule predozate şi mixare automată cu pistol

6
 23.11.2010

REACłIA DE PRIZĂ
acid - bază
OS•SiO2 + H2A → MA + SiO2 + H 2O
Oxizi + acid → sare + silica gel + apa
de sticlă

3 stadii ale reacŃiei de priză, datorită eliberării treptate a

ionilor de sticlă primii se eliberează ionii de Ca:
1. dizolvare
2. gelificare
3. întărire

7
 23.11.2010

REACłIA DE PRIZĂ
acid - bază
1. Dizolvare:
După amestecul lichidului cu pulberea,
• Acidul atacă suprafaŃa externă a sticlei care eliberează
cationi –Al+++, Ca++, F+
• ionii din H eliberaŃi de grupările carboxil ale lanŃurilor
poliacide difuzează în sticlă, determinând pierderea
cationilor

8
 23.11.2010

REACłIA DE PRIZĂ
2. Gelificare: acid - bază
Priza iniŃială se datorează acŃiunii
rapide a ionilor de Ca care
reacŃionează primii cu grupările
carboxil ale acidului (Ca bivalent,
Al trivalent) → rezultă astfel faza
de gel a GIC
• fază critică – necesită izolare
perfectă
• altfel:
• ionii de Al se pot dizolva în salivă = nu stabilizează gelul = propr
reduse
• pierderea apei din GIC = nefinalizarea reacŃiei de priză
• absorbŃie de apă / sânge = modificări ale esteticii restaurării,
reducerea prop mecanice
9

9
 23.11.2010

REACłIA DE PRIZĂ
acid – bază
3. Întărire:
Proces ce poate să dureze până la 7 zile
• în general e nevoie de cca 30 min
pentru ca ionii de Al să se lege în reŃea,
ducând la transformarea fazei de gel
într-una solidă (prin cross-linking –
sunt trivalenŃi)

•GIC eliberează după priză, lent ioni de Ca şi F – cu efecte

benefice
• GIC modificat cu răşini realizează concomitent şi
polimerizare indusă chimic sau foto 10

10
 23.11.2010

PROPRIETĂłI
1. Manipulare
CompoziŃia sticlei are efecte importante asupra procesului de priză şi
a manipulării:
- Raportul Al : Si este mai mare ca la cimenturile silicatice = timp
de lucru mai redus
- Acidul tartaric reacŃionează cu ionii de Ca prelungind timpul de
lucru, dar în acelaşi timp stimulează formarea reŃelei
tridimensionale cu ionii de Al şi deci reduce timpul de priză
- Timp mixare = 20s
- Timp lucru = 75s
- Timp priză = 2min
- Finisare după = 7min 11

11
 23.11.2010

2. a. Adeziune la Ńesuturile
dure dentare
Avantaje majore:

Adeziune directă la Ńesuturile dure dentare

Aplicare în bloc (nu straturi succesive
ca RDC foto)

Grupările –COOH ale poliacidului reacŃionează chimic fie:

- cu grupe –OH ale hidroxiapatitei din smalŃ şi dentină (înlocuind Ca)
- cu Ca din apatită

Legăturile formate sunt:

- Legături de H (reduse 2-7 MPa, dar durabile dacă GIC e utilizat în cavităŃ cls V)
- Fracturile sunt în general coezive (în GIC)
- Deci veriga slabă este rezistenŃa redusă la tensiune a GIC (7MPa) = casante
- Adeziune mai puternică la smalŃ decât la dentină.
12

12
 23.11.2010

CondiŃionare Rezist.
acidă leg
Adeziune eficientă dacă: adezive

Se face condiŃionarea acidă (MPa)
SmalŃ

PAA (poliacrilic acid 10%) Fără 3,2
timp scurt = curăŃă Acid citric 5,6
suprafaŃa dentară,
îndepărtează smear-layer şi Acid poliacrilic 7,1
expune fibrele de colagen Dentină
(0,5-1µm)
Fără 3,1
Acid citric 3,7
Acid poliacrilic 6,8

13

13
 23.11.2010

Rezultă formarea unei adeziuni similare cu sistemele self-etch

DiferenŃa – masă moleculară mare a polimerului policarboxilic care
limitează capacitatea lui de a se infiltra în dentină:

strat hibrid subŃire,

nu pot infiltra în profunzime dentina decalcifiată
cu acid fosforic (nu trebuie folosit pentru GIC)

14

14
 23.11.2010

2. b. Adeziune la alte substraturi

- Aderente la suprafeŃe polare active:

- metale nenobile pentru tehnica metalo-ceramică

- Nu aderă de ceramică şi metale nobile

- Adeziunea ca cimenturi scade odată cu creşterea vâscozităŃii

şi deci după ce aspectul nu mai e lucios (deshidratare)

15

15
 23.11.2010

3. Estetica
- SuprafaŃă poroasă, mai redus la cele modificate cu
răşini
- Rugozitate accentuată prin:
- prelucrare mecanică (turaŃii mici, răcire continuă)
- în timp datorită condiŃiilor din cavitatea orală
- microfisuri datorate deshidratării după priză –
acoperire imediat cu lac protector (nu la cele
modificate cu răşini)
- Transluciditate redusă faŃă de RDC
- Modificarea cromaticii în timp mai rapid decât la RDC
(absorbŃia apei), mai ales pe suprafaŃă, mai rar marginal
- Colorare la interfaŃă mai redusă datorită stres mai mic
la interfaŃă în cursul prizei (r. acid – bază generează o
contracŃie de priză mai redusă decât polimerizarea
liniară) 16

16
 23.11.2010

4. Mecanice
Valori max la 24h după priză
ProprietăŃile mecanice:
- mai reduse decât a RDC şi amalgam (casante, duritate redusă)
- a glassionomerilor modificaŃi mai mari decât a celor simpli
Duritate:
- creşte cu raportul pulbere / lichid
- finisare grosieră după 7 min. de la priză (cele modificate
pot fi finisate imediat)
- finisare finală şi lustruire după 24h

17

17
 23.11.2010

5. Chimice
- Solubilitatea influenŃată de:
- CompoziŃia cimentului (mai redusă
la modificate cu răşini)
- Timpul scurs de la aplicare
- ParticularităŃile mediului oral
- datorată – solubilizării ionilor de Al, Ca,
F, R-COO – protecŃie cu lac
- maximă în prima oră după priză,
ulterior mai redusă
- mai mare iniŃial decât a cimenturilor
FOZ şi policarboxilat (izolare perfectă,
!!!! spălare resturi ciment)
- După priza completă sunt cele mai
puŃin solubile cimenturi 18

18
 23.11.2010

6. Biologice
- Ionii de fluor sunt eliberaŃi continuu datorită procesului de
solubilitate – înlocuirea ionilor HO- din hidroxiapatită cu ioni de
F-
- Se acumulează în zonele învecinate de smalŃ şi dentină - acŃionează
pe o rază de 3 mm
- Scade pericolul cariilor secundare – indicaŃii la persoanele
carioreceptive
- ReacŃii toxice reduse cu pulpa şi biocompatibil cu parodonŃiul
marginal – indicaŃii dinŃi temporari (barieră de dentină mai mică de
1mm necesită liner hidroxid de Ca)

19

19
 23.11.2010

RMGIC=GI modificati cu rasini

RMGIC au apărut datorită dezavantajelor GIC:
• timp de lucru scurt şi timp de priză lung
• casante şi duritate redusă
• susceptibile la desicare şi fisuri
• rezistenŃă redusă la atacul acid

Înglobare răşini fotopolimrizabile

Prezentare:
• pulbere (aceeaşi) + lichid (acelaşi + monomeri hidrofili HEMA +
CQ)

20

20
 23.11.2010

REACłIA DE PRIZĂ RMGIC

acid – bază + polimerizare

ReacŃia acid – bază se

declanşează mai lent = timp de
lucru mai lung
- priză rapidă prin
fotopolimerizarea HEMA (30s)
- priza finală în 15-20 min
- pot fi şi variante
autopolimerizabile (prezentate în
capsule)

21

21

PROPRIETĂłI RMGIC
(comparativ cu GIC)

Avantaje:
- rezistenŃă mai bună, duritate
mai mare
- timp de lucru mai lung, timp
de priză scurt
- posibilitate de finisare
imediată
- rezistenŃă la deshidratare
- adeziune bună, în plus creşte
flexibilitatea leg adezive
23.11.2010

Dezavantaje:
- tehnică de stratificare pentru
cele foto
- contracŃie de priză mai mare
(polimerizare) stres asupra leg
adezive
- HEMA citotoxic şi alergen
- compoziŃii f variate =
important de urmărit cu
stricteŃe indicaŃiile fiecărui
produs !!!!!
22
22
 23.11.2010

PROPRIETĂłI RMGIC
(comparativ cu GIC)
Proprietate GIC RMGIC
Timp lucru 2 min 3 min 45s
Timp priză 4 min 20s
Rezist compresiune 202 MPa 242 MPa
Rezist tensiune 16 MPa 37 MPa
Rezist leg adezive 4,6 MPa 11,3 MPa
smalŃ
Rezist leg adezive 4,3 MPa 8,2 MPa
dentină

23

23
 23.11.2010

APLICAłII CLINICE

leziuni cervicale erozive / abrazive

cavităŃi cls III cu expunerea dentinei radiculare

cavităŃi cls I şi II dinŃi temporari

obturaŃii provizorii pe dinŃi permanenŃi

lineri sau baze

cimentare lucrări protetice

24

24
 23.11.2010

Tip I – cimenturi pt lucrări protetice

(lutting cements)
IndicaŃii: cimentari de coroane, inlay, onlay,
stifturi, bracket, punŃi adezive metalice

25

25
 23.11.2010

Tip II – materiale de restaurare directă (Restaurative cements)

II.1. Fizionomic (aesthetic)

Glassionomeri (GIC si RMGIC)

GIC:
IndicaŃii: cavităŃi clasa I, II dinŃi temporari
Aspect: mat
Aplicare:
+/- condiŃionare acidă
-aplicare glassionomer
-priză (2-4min)
-aplicare lac protector

26

26
 23.11.2010

Glassionomeri modificaŃi cu răşini

RMGIC:
IndicaŃii: cavităŃi clasa V, eroziuni
la pacienŃi cu risc crescut de carie
Aspect: lucios
Aplicare: -condiŃionare acidă
-spălare, uscare
-Nu bonding pentru ca scade eliberarea de F
-aplicare glassionomer modificat
-priză prin reacŃie acid-bază + auto/fotopolimerizare
-fără aplicare lac protector

27

27
 23.11.2010

Tip II – materiale de restaurare directă (Restaurative

cements)

II.2. Armate (reinforced) – Ag, Au, particule de amalgam
Cermet
IndicaŃii: reconstituiri de bonturi, cavităŃi clasa I, II
ProprietăŃi mecanice inferioare amalgamului sau RDC hibride
Nu mai sunt frecvent utilizate

28

28
 23.11.2010

Tip III – cimenturi pentru obturaŃii de bază (lining cements)

- Glassionomeri
- Glassionomeri modificaŃi cu răşini fotopolimerizabili
IndicaŃii: obturaŃii de bază sub RDC sau amalgam

29

29