Sunteți pe pagina 1din 38

 Acest tip de liant a fost şi continuă să fie

folosit în principal pentru lucrări de obturare


de canal.
 Acest tip de ciment poate fi produs într‐o
mare varietate de culori astfel încât sa aibă
aceeaşi nuanţă ca dintele.
 După întărire cimentul are un aspect similar
cu cel al porţelanului dentar (translucid).
Este o pulbere de sticlă alumino‐silicatică
foarte fină (dmax=60m)
CaCO3
Quarţ sau Floruri
CaO
sau (CaF2, NaF,
Ca(OH)2 Na3AlF6 - criolit)

Al2O3

Component
solid
Compuşi minori
Fosfaţi (fosfat MgO, ZnO,
acid de sodiu SrO, BeO, NiO,
sau de amoniu) Fe2O3, Li2O
Amestecul de materii prime este
măcinat până la trecerea integrală
prin sita de 60 m

Amestecul este topit în creuzete de platină sau alumină la


temperaturi de 1350-1400°C timp de 30-60 minute.

Răcire rapidă a topiturii (fritare)

Frita este uscată la 80-100°C şi apoi


măcinată până la trecerea integrală prin sita
cu ochiuri de 60 m
Compoziţiile sticlelor alumino-silicatice care pot fi
folosite drept component solid sunt situate în
următoarele limite:
(%)
70
Max
60 Min
50
40 45
40
30
20
10 20 15
15 15 15
1 5 0,2
0
SiO2 Al2O3 P2O5 F* MeO**

* ca NaF, CaF2, AlF3, Na3AlF6; **Me = Mg, Ca, Sr, Zn, Ni, Be
Este o soluţie de acid ortofosforic parţial
neutralizată, diferită de cea folosită în cazul
lianţilor zinco-fosfatici d.p.d.v. al
caracteristicilor sale.
În ce fel?

 Conţinutul de apă este mai mare (28-48 %


comparativ cu 20-38% în cazul cimentului zinco-
fosfatic).
 Acest lucru este necesar pentru a asigura o
reactivitate mai mare deoarece sticlele alumino-
silicatice au o reactivitate mai mică comparativ cu
pulberea de ZnO.
 Concentraţia optimă a acidului ortofosforic în
cazul cimentului silico-fosfatic este de 48 până la
55 % grav.
 Compoziţia lichidului are o mare influenţă
asupra proprietăţilor cimentului întărit.

Fig. 1.
Influenţa
concentraţiei acidului
asupra timpului de
priză şi a rezistenţei
la compresiune a
cimenturilor dentare
silico-fosfatice
Mecanism de reacţie
Ca2+
Na+ Alumino-
fosfati gelici

creste
pH-ul
Sticlă H3PO4
Al3+ alumino
silicatică Gel de silice
(Si(OH)4)
F+
Alumino-
Apa - mediu de reacţie fosfati gelici
Reacţia se produce în următoarele etape:
 extracţia cationilor din straturile superficiale ale sticlei la atac acid;
 migrarea cationilor în soluţie cu creşterea pH-ului;
 precipitarea de săruri insolubile, în principal alumino-fosfaţi gelici.

Fig. 2. Variaţia în timp a


concentraţiei ionilor
solubili în timpul prizei şi
întăririi cimentului silico-
alumino-fosfatic
Reacţia se produce în următoarele etape:
 extracţia cationilor din straturile superficiale ale sticlei la
atac acid;
 migrarea cationilor în soluţie cu creşterea pH-ului;
 precipitarea de săruri insolubile, în principal alumino-
fosfaţi gelici.

Cimentul întărit consta din granule de sticlă parţial


reacţionate, înglobate într-o matrice formată în principal
din fosfaţi de aluminiu gelici. La suprafaţa granulelor de
sticlă există un strat de gel de silice.
Matrice Granule de sticlă
liantă nereacţionate

Fig. 3.
Microfotografie
SEM a unui
ciment dentar
silico-fosfatic.
Pori
a d Fig. 4.
Distribuţia unor elemente în
pasta de ciment întărită
(EDAX)
a) distribuţia Si;
b) distribuţia P;
c) distribuţia Al;
d) distribuţia Al+P;
b e) Spectrul EDX.

c
Datele prezentate in figura 4 arată distribuţia Si, Al
şi P în cimentul dentar întărit:
 se identifică un strat distinct în jurul fiecărei
particule de sticlă;
 siliciul este prezent în particula de sticlă, şi
concentraţia sa creşte la exteriorul particulei 
existenţa unui strat de gel de silice în jurul fiecărei
particule de sticlă;
 fosforul se găseşte, în principal, în matricea
liantă (4. b).
 aluminiul se găseşte atât în granula de sticlă cât şi
în matrice, dovedind faptul că a migrat din granulă
în soluţie unde a reacţionat cu acidul ortofosforic şi
a format fosfaţii de aluminiu, în principal. (4.c, e).
pH liantilor silico/zinco fosfatici
ciment zinco-fosfatic ciment silico-fosfatic
7

4
pH
3

0
3 min. 1 ora 1 zi 2 zile 7 zile 28 zile

Fig. 5.
Stratul de gel de silice din jurul granulelor de
sticlă reduce difuzia acidului ortofosforic într-o
măsură mai mare comparativ cu cimentul
zinco-fosfatic  pH-ul cimentului silico-
fosfatic creşte cu o viteză mai mică comparativ
cu cimentul zinco-fosfatic- figura 5.
Acest lucru va favoriza creşterea sensibilităţii
ţesutului dentar la atac chimic (vezi discuţie
făcută la cimentul zinco-fosfatic).
Timpul de priză este influenţat de:
• compoziţia pulberii
• compoziţia lichidului
Timpul de scurtează
întârzie
priză
 temperaturii în
timpul amestecării SiO2 / (Al2O3+CaO)
componenţilor solid + (raport molar)
lichid fineţii pulberii
 timpului de conţinutului de apă
amestecare (mai mult de (efect negativ asupra
90 sec.) – datorită rezistenţelor mecanice)
distrugerii contactelor
formate între compuşii
de reacţie gelici
• Din punct de vedere clinic , contracţia
iniţială (în timpul întăririi) trebuie să fie
cât mai mică pentru a realiza o bună
aderenţă a cimentului la ţesutul dentar.
• Chiar şi cea mai mică fisură în zona de
contact ciment-dinte favorizează
dizolvarea cimentului, apariţia cariilor şi
chiar colorarea cimentului într-o nuanţă
închisă.
Fig. 6. Contracţia în timpul întăririi unor cimenturi silico-fosfatice
la întărirea în aer la 21°C şi umiditate 65 % .
La întărirea pastei de ciment are loc o importantă creştere
de volum în cazul contactului pastei cu apa.
Aceasta creştere de volum este cu atât mai mare cu cât
contactul cu apa are loc după un timp scurt de la
încheierea procesului de amestecare a pastei. Aceasta
creştere de volum determină deteriorarea proprietăţilor
cimentului dentar întărit.
Acest lucru poate fi evitat daca se acoperă cimentul cu un
strat protector, imediat după rigidizare. Acest film subţire,
protector rezistă următoarele câteva ore şi contracţiile care
apar sunt mici. Ulterior matricea liantă cu caracter gelic se
consolidează şi contactul în această etapă cu saliva nu
determină decât creşteri de volum reduse.
Are valori apropiate de cele ale ţesutului
dentar.
Astfel coeficientul de dilatare termică este
în cazul:
• cimentului silico-fosfatic - 7,6x10-6/°C
• ţesutului dentar -11,4x10-6/°C
• Normele ADA impun ca solubilitatea a
două discuri (cu o suprafaţă totală de
1380 mm2) scufundate în apă distilată
la 37°C timp de 24 ore să nu
depăşească 1%.
Solubilitatea “in vitro”
Solubilitatea “in vitro” este mai mare decât a
cimenturilor zinco-fosfatice.
Totuşi solubilitatea “in vivo” (în lichidul bucal) a
cimenturilor silico-fosfatice este mai mică
comparativ cu cele zinco-fosfatice.
Acest lucru se datorează solubilităţii mai mari a
cimentului zinco-fosfatic în acizi organici diluaţi (ca
cei prezenţi în cavitatea bucală) vezi fig.7.
120
ZnP cement
100
SiP cement
solubility (%

80 ZnO-eugenol
ZnSi P cement
60

40

20

0
distilled acetic lactic citric acid
water acid acid (pH=4)
(pH=6) (pH=4) (pH=4)

Fig. 7. Solubilitatea cimenturilor dentare după 7 zile de


scufundare în soluţii slabe de acizi (schimbate zilnic).
Stabilitatea mai bună a cimentului silico-
fosfatic comparativ cu cimentul zinco-
fosfatic este determinată şi de proprietăţile
mecanice mai bune ale cimentului silico-
fosfatic (comparativ cu cel zinco-fosfatic)
4,5
a
4
b
3,5
c
solubility (%) 3
d
2,5 e
2
1,5
1
0,5
0
0 1 2 3 4 5 6 7

time (days)

Fig. 8. Evoluţia în timp a solubilităţii cimenturilor silico-


fosfatice scufundate în :
a - acid acetic , pH=4; b - acid lactic, pH=4; c - apă distilată,
pH=6; d - acid acetic, pH=5; e - acid lactic, pH=5
Fig. 8 sugerează două aspecte importante:

Solubilitatea scade cu creşterea pH-ului


(acest lucru este valabil si in cazul
cimenturilor zinco-fosfatice)

După 48 ore de scufundare


viteza cu care se dizolvă cimentul scade foarte
mult.
Această proprietate este mult diferită faţă de
cimentul zinco-fosfatic, pentru care cantitatea
dizolvată este direct proporţională cu timpul.
 Proprietăţile mecanice sunt apreciate
prin valoarea rezistenţei la
compresiune determinată după 24 ore
de întărire. Aceasta trebuie să fie de
min. 170 MPa.
 Rezistenţa mecanică creşte cu
creşterea valorii raportului solid/lichid
- în anumite limite - vezi fig. 9.
260

compressive strength (MPa)


240

220
200
180
160

140
120
100
1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7

g powder / 0.4 ml liquid

Fig. 9. Dependenţa rezistenţei la compresiune de


valoarea raportului solid/lichid a cimenturilor silico-
fosfatice.
• Cu cât cimentul conţine mai multe granule
(component solid) cu atât rezistenţa matricei liante
este mai mare, deoarece există un număr mai mare
de suprafeţe de contact.
• Această ipoteză este valabilă dacă fiecare
granulă a reacţionat la suprafaţă cu lichidul
(acidul ortofosforic) şi este “îmbrăcată” de o
matrice liantă continuă.
• La valori mai mari decât valoarea optimă a
raportului solid/lichid această condiţie nu mai este
satisfăcută şi rezistenţa mecanică scade.
 După o perioadă iniţială de întărire,
rezistenţa mecanică creşte lent, ceea ce
sugerează o viteză redusă a reacţiei între
pulbere şi acidul nereacţionat.

 În primele 15 minute se dezvoltă rezistenţe de


aproximativ 40% din rezistenţa cimentului
întărit după 14 luni, şi după 3 ore -
aproximativ 60% şi după 1 zi – aprox. 90%.
 Această evoluţie a rezistenţelor mecanice sugerează
preponderenţa a două procese la perioade de timp
diferite:
 în primele ore de la amestecare, matricea formată
conţine în special fosfaţi şi polifosfaţi, preponderent
gelici, rezultaţi din reacţia pulberii cu acidul.
 la perioade mai lungi de timp predomină formarea
matricii spaţiale (3-D) din gel de silice, ceea ce explica
creşterile de rezistenţă până la perioade foarte
îndelungate de timp.
 În perioada de utilizare (în cavitatea bucală)
proprietăţile estetice (culoarea, transluciditatea)
pot diminua până la anulare.
 Orice impuritate, în special dacă pot forma
sulfide în reacţia cu urmele de H2S care există în
cavitatea bucală, poate conduce la deteriorarea
culorii.
 Plombele sunt erodate în special la graniţa
dintre dinte şi material şi vizual acest lucru se
observă prin apariţia unor linii negre şi a unor
micro-fisuri.
Specificaţiile ADA  pentru cimenturi 
dentare silico‐fosfatice
Caracteristici Valoare

Timp de priză la 37°C 3’ până la 8’

Rezistenţa la compresiune după min. 170 MPa


24 h la 37°C
Opacitate C0.70 0.35 - 0.55

Solubilitate max. 1 %

Conţinut in As/Pb max. 2 ppm

S-ar putea să vă placă și