Cazul clinic Nr.

Pacientul N., bărbat în vârstă de 45 ani, se prezintă la medic cu acuze la tuse seacă permanentă,
durere periodică în regiunea cutiei toracice, dispnee la efort fizic moderat. Acuzele sus-numite se
manifestă timp de 5 ani.
Timp de 13 ani lucrează la uzina de producere a ceramicii. Este supus acțiunii substanțelor
nocive – prafului industrial, care conține dioxid de Siliciu.
Examenul clinic şi paraclinic a relevat: la inspecție – starea generală relativ satisfăcătoare.
FMR – 18 în minut. Percutor deasupra ariilor pulmonare se stabileşte sunet pulmonar clar. La
auscultație – respirație veziculară, în ariile inferiolaterale – diminuată, raluri uscate unice.
Hemograma: Analiza generală a sângelui: Eritrocite – 4,1 • 1012/l, hemoglobina 130 g/l,
reticulocite 42 ‰, eritrocite cu granulaţie basophilică 66 ‰, leucocite 6,7 • 10 9/l, VSH 11
mm/oră.
Explorarea funcţională respiratorie: FVC – 68%, VEMS – 70%.
Radiologic: desenul pulmonar accentuat şi deformat bilateral, difuz; opacităţi nodulare rotunde
bilaterale simetrice de d 1-2 mm, de formă rotunjită, în câmpurile pulmonare inferioare şi medii.

Formulaţi şi argumentaţi diagnosticul.

Răspuns.

Diagnosticul: Silicoză cronică gr. I, forma nodulară. Emfizem pulmonar. IR gr. I

Principiile de tratament: simptomatic şi vizează ameliorarea simptomelor, prevenire
complicaţiilor.
Doze mici de Prednisolon (20-30 mg pe zi) timp de 1-2 luni, 1-2 ori pe an în asociere cu remedii
antituberculoase.
Tratamentul bronşitei (bronhodilatatoare, expectorante, mucolitici).
Fizioterapie: Inhalaţii bazice umede cu Sol 2% de Hidrocarbonat de Na 38-40 grade timp de 5-7
min. 10 zile. Gimnastică respiratorie.
 Cazul Clinic Nr. 2

Pacientul I., bărbat în vârstă de 28 ani, lucrător la gospodăria agricolă, evoluţia maladiei cu debut
acut, peste 15-20 minute după expunere la metilmercaptofos prezenta acuze la cefalee
pronunţată, cu predominare în regiunea temporală, vertije, salivaţie abundentă, lăcrimare,
tulburări de coordonare, motorii; scăderea memoriei, slăbiciuni în membre, scăderea văzului,
hipersalivaţie; nelinişte, dereglări de somn, anorexie; greaţă, colici abdominale, diaree.

Examenul clinic şi paraclinic a relevat: Starea generală de gravitate medie-alterată. Pacientul

este îngrijorat, mioză moderată, reacţia la lumină slabă, cu dereglarea vederii la distanţă,
fasciculaţii musculare, salivaţie, lăcrimare. Se apreciază edemaţierea feţii, transpiraţii abundente,
este îngreuiată respiraţia (predominant în actul inspirator), jena toracică însoţită. Zgomotele
cardiace ritmice, atenuate. TA 100/60 mm Hg. Pulsul – 55 bătăi pe minut.

Tonusul muscular şi reflexele sunt scăzute, se evidenţiază disatrie, ataxie, amimie, contracţii ale
grupurilor separate de muşchi, halucinaţii tranzitorii.

Formulaţi şi argumentaţi diagnosticul:

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Răspuns:

Diagnosticul: Intoxicaţie acută cu compuşi fosfororganici (metilmercaptofos).

Tratamentul:

1. Întreruperea pătrunderii de toxic în organism: decontaminarea tegumentelor, părului, foselor

nazale, conjunctivelor cu apă, săpun sau soluţie bicarbonat de sodiu 5%. Se va determina
vărsătura şi se va efectua spălături gastrice.

2. Antidotul specific acestui tip de intoxicaţie este atropina administrată în doza de 0,05 mg/kg
la 5-10 minute până la apariţia semnelor de atropinizare (midriaza, uscăciunea tegumentelor şi
mucoaselor bucale şi nazale, tahicardie (>120/min), apoi doza de întreţinere trebuie repetată
câteva zile.

3. Reactivatori de colinesterază trebuie administraţi precoce. Se administrează Toxogonin în doza

de 4-8 mg/ kg intra-venos sau intra-muscular, repetat la 4-6 ore, mai multe zile, pentru a
combate efectele nicotinice.
4. Profilaxie - echipament de protecţie (combinezon de lucru, măsuri de protecţie, ochelari)
corect utilizat şi întreţinut, pulverizarea dimineaţa sau seara, în direcţia vântului, instructaj de
protecţie.
 Cazul Clinic Nr. 3

Pacientul T., în vârstă de 32 ani, lucrător agricol, participa activ în polenizare cu pesticide
(polychlorpinen şi heptaclor) a pomilor fructiferi şi a culturilor cerealiere pentru gospodăriile
agricole, fiind angajat ca distribuitor în livrarea acestora către gospodarii. În procesul de
activitate, la încărcarea buteliei cu pesticide, accidental dintr-un furtun s-a revărsat pe faţă, braţe,
piept – un amestec fierbinte de polychlorpinen şi heptaclor, pe care şi le-a aspirat. S-a spălat pe
faţă şi pe mâni cu apă.
Maladia a debutat brusc. A doua zi au apărut slăbiciune generală greţuri, vărsături, dureri
abdominale, tranzit accelerat. Vizând agravarea stării bolnavului a fost internat în staţionar. La
internare bolnavul prezenta acuze cefalee, vertije, parestezii ale extremităţilor, dificultăţi de
respiraţie.
Examenul clinic şi paraclinic: Starea bolnavului este gravă-alterată. Acrocianoză.
FR 26 în min. Percutor asupra câmpurilor pulmonare – sonoritate pulmonară. Respiraţie aspră.
Pulsul 98/minut, în minut, aritmic, de o calitate satisfăcătoare. Limitele matităţii relative a
cordului sunt normale. Zgomotele cardiace aritmice, atenuate. Tensiunea arterială 100/60 mm
Hg. Din partea sistemul nervos se apreciază - labilitate emoţională, hiperhidroză, dermografism
roşu, tremor, ataxie, reflexele osteo-tendinoase accentuate.
Formulaţi şi argumentaţi diagnosticul.
___________________________________________________________________
Răspuns.
Diagnosticul:
Intoxicaţie acută cu compuşi clororganici (policloropinen şi heptaclor), forma moderată de
gravitate.
Principiile de tratament:
1. Întreruperea imediată a expunerii la toxic, dezbrăcarea completă a bolnavului şi spălarea sa
pe tot corpul, inclusiv părul, cu apă din abundenţă şi săpun; Decontaminarea ochiului se va
face prin spălarea acestuia cu un jet de apă sau cu o soluţie de bicarbonat de sodiu 3%, cel
puţin timp de o jumătate de minut.
2. În caz de absorbţie pe cale digestivă se vor provoca vărsături, urmate de spălătură gastrică.
Ulterior se va administra un purgativ salin, fiind contraindicate cele uleioase, având în vedere
liposolubilitatea toxinului.
3. Având în vedere că nu există un antidot specific, se va face un tratament simptomatic (la
indicaţii – anticonvulsive, corecţia dezechilibrelor hidroelectrolitice).
4. Administratrea de colesteramină reduce indirect absorbţia la nivelul circuitului enterohepatic,
dovedindu-şi eficienţa în tratament.
 Cazul clinic Nr.4

Bolnavul C., bărbat în vârstă de 38 ani, activează pe parcurs de 14 ani ca formator de

vibrocondensare a betonului - betonist. Se consideră bolnav de aproximativ 8 ani. S-a adresat la
medic, prezentând acuze la dureri în centura scapulară, preponderent pe parcursul nopţii; dureri
periodice, în articulaţiile mâinilor, picioarelor, cu diminuarea lor peste 10-15 minute după
începutul lucrului. Pacientul prezintă acuze la senzaţie de „furnicături” în membrele superioare şi
inferioare, accese spontane de înălbire a degetelor ambelor mâini, care devin observate la
spălarea lor cu apă rece sau la suprarăcire totală; labilitate emoţională, dereglări de somn.
Examenul obiectiv şi paraclinic a relevat: Mâinile sunt reci la palpare, vârful degetelor sunt
edemaţiate şi cianotice, tulburări uşoare a sensibilităţii falangelor terminale; se determină
deformaţie nepronunţată a articulaţiilor interfalangiene. Se manifestă o transpirare sporită a
mâinilor. Hpercheratoza se manifestă sub formă de nişte formaţiuni netede, pale, situate pe
partea dorsală a articulaţiilor interfalangiene, amprentele digitale sunt şterse.
La palpare se estimează o îngroşare de tip miofasciculită a muşchilor suprascapulari şi
muşchilor antebraţului, muşchii sunt dureroşi. Se determină miofasciite şi miozite ale muşchilor
centurii scapulare şi tendomiozite ale antebraţului. Pulsaţia arterelor dorsale plantare este
diminuată. Se apreciază dereglarea sensibilităţii algice, termice pe degete ci şi pe antebraţ.
Radiologic: articulaţiile radio-carpiene, oasele carpiene cu mici focare de îngroşare a ţesutului
osos cu modificări degenerativ-distrofice în articulaţii. La capilaroscopie – accentuarea
modificărilor la ambele mâini, cu predominarea stării spastico-atonice a capilarelor, cu
diminuarea debitului arterial.
Formulaţi şi argumentaţi diagnosticul.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Răspuns.
Diagnosticul: Boala de trepidaţie, gradul II, determinată de acţiunea locală a vibraţiei
(sindromul vasospastic periferic al extremităţilor superioare cu angiospasm frecvent la nivelul
degetelor, Sindromul de polineuropatie vegeto-sensorie a extremităţilor superioare cu modificări
distrofice la nivelul mîinilor şi centurii scapulare).
Principiile de tratament:
1. Excluderea temporară sau completă a acţiunii trepidaţiei şi a altor factori nocivi (solicitarea
fizică, suprarăceală) asupra organismului.
2. Ameliorarea microcirculaţiei şi a hemodinamicii periferice: reducerea vasospasmului prin
utilizarea terapiei vasodilatatatoare periferice ; reducerea adezivităţii şi agregării plachetare
şi reducerea vâscozităţii sanguine şi a formării microenbolilor (inhibitorii canalelor lente de
calciu, vasodilatatoare periferice, vasoprostanul, dipiridamol, pentoxifilin, prostanoizii).
3. În tratamentul tulburărilor neuro-vasculare şi sindromului dolor pronunţat se recomandă
administrarea în combinaţie a ganglioblocanţilor (pahicarpină, hexoniu) cu holinolitice de
acţiune centrală în doze mici şi preparate vasodilatatoare (acid nicotinic, halidor).
4. În tratamentul sindromului dolor pronunţat se practică blocadele paravertebrale segmentare şi
paraarticulare cu novocaină sau lidocaină cu hidrocortizon, lidază parenteral,
ganglioblocatori.
5. Tratament fizioterapeutic, plasmafereza în cazuri foarte severe, tratamentul chirurgical
(simpatectomia cervicală, care este extrem de rar practicată în prezent).
 Cazul clinic Nr. 5

Pacientul P., bărbat în vârstă de 42 de ani, activează la uzina producătoare de acumulatoare, cu

plăci de plumb. Bolnavul se prezintă la medic prezentând acuze la dureri de mare intensitate
difuze în întreg abdomenul, cu iradiere în lombe.
Apariţia plângerilor a fost precedată de un gust neplăcut în gură, anorexie greţuri, constipaţii,
astenie, fatigabilitate.
Examenul clinic şi paraclinic a relevat:
Poziţia pacientului în formă de „cocoş de puşcă”. Respiraţie veziculară, raluri nu-s. Puls 60 batai
pe minut, regulat, de o calitate satisfăcătoare. Limitele matitatii cardiace normale. Zgomotele
cardiace ritmice, sonore. Tensiunea arterială 160/90 mm Hg.
limba saburată, la nivelul marginii libere a gingiei se apreciază lizereul gingival cenuşiu.
Abdomenul e normal conformat. La palpare - se constată sensibilitate periombilicală şi cedează
la presiunea profundă a abdomenului.
Hemograma: hemoglobina 110 g/l, reticulocite 42 ‰, eritrocite 3,1 • 1012/l, eritrocite cu
granulaţii basofile 66 ‰-, leucocite 7,7 • 109/l, VSH 11 mm/oră.
Coproporfirine în urina, peste 300 µg/. În urină se apreciază 0,08 мг/л de plumb.
Formulaţi şi argumentaţi diagnosticul.
_________________________________________________________________________
Răspuns.
Diagnosticul: Intoxicaţie cronică cu plumb stadiul II, (colica saturnină, sindrom anemic,
sindrom astenovegetativ).
Principiile de tratament:
1. Întreruperea contactului profesional cu plumbul.
2. Lavaj gastric cu soluţii care precipită plumbul sub formă de sulfat insolubil (sulfat de
sodiu, sulfat de magneziu).
3. Administrare de EDTA - 20 mg/kg/corp în perfuzie lentă în 500 ml glucoză timp de 4
ore, 5 zile consecutiv.
4. Penicillamina - doza este de 1-1,5 g/zi, sub controlul plumbemiei.
5. Tratament simptomatic: cu scopul ameliorării sindromului dolor abdominal – termofor pe
abdomen, spasmolitice – Sol, Platifilin 0.2% - 1ml i/m.
6. Vitaminoterapie: Vit. C, Sol Vit. B6 1ml - 5% i/m peste o zi.
 Cazul clinic Nr. 6

Pacientul A., bărbat în vârstă de 42 de ani, activează timp de 17 de ani la combinatul chimic în
producerea substanţelor pentru industria de parfumerie.
În timpul lucrului, în legătură cu încălcarea ermetizării procesului de producere a survenit o
scurgere de gaz, după caracterul producerii ar putea fi vaporii benzenului.
Peste 3 ore după aflarea în mediu nociv la muncitor au apărut acuze la: tuse seacă, disfonie,
dispnee la efort, slăbiciune generală, fatigabilitate. Pe parcurs starea cu agravare: au apărut
vertije, mers nesigur, stare de euforie, somnolenţă, cefalee.
Examenul clinic şi paraclinic a relevat: Starea generală este de gravitate medie-alterată.
Tegumentele şi mucoasele roz-pale.
Tremurul degetelor ale mâinilor întinse, dermografism roşu aprins, hiperhidroză palmelor.
FR - 26 în min. Respiraţie veziculară, raluri nu-s.
Pulsul 92 bătăi pe minut, regulat. Limitele matităţii cardiace sunt în limitele normei. Zgomotele
cardiace ritmice, atenuate. Tensiunea arterială 110/70 mm Hg. Abdomenul moale, indolor.
Ficatul la nivelul rebordului costal drept.
Hemograma; eritrocite 3,7 • 1012/l, leucocite 3,2 • 109/l, trombocite 100 • 109/l, macrocitoza si
hipercromie.
Urograma: prezenţa fenolilor în urina: fenoli total: 200mg/l;

Formulaţi şi argumentaţi diagnosticul

_________________________________________________________________________
Răspuns.

Intoxicaţie acută cu benzen, severitate moderată.

Principiile de tratament:
Întreruperea pătrunderii de toxic în organism, scoaterea subiectului din mediu, administratrea de
oxigen umidificat.
Tratament de dezintoxicare (perfuzii cu soluţie de glucoză), corticosteroizi, vitaminoterapie,
antibiotice.