Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cunoaştere a
personalităţii elevului
Introducere
• Secolul al XX-lea aduce cu sine o nouă tendinţă în studiul şi formarea personalităţii
umane, generată de nevoia socială de eficienţă umană. Un număr crescând de
lucrări de specialitate, circumscrise instruirii, abordează teme care vizează
ameliorarea şi optimizarea capacităţilor umane în vederea creşterii randamentului
activităţii şi obţinerii eficienţei personale şi sociale (Zlate, 1999).
• Condițiile unei bune observații sunt: stabilirea clară, precisă a scopului, a obiectivului
urmărit; selectarea formelor celor mai potrivite care vor fi utilizate, a condițiilor și
mijloacelor necesare; elaborarea unui plan riguros de observație; efectuarea unui număr
optim de observații; utilizarea grilelor de observație.
• Aplicații:
1. Imaginați-vă că sunteți profesor. Care metodă considerați că este cea mai eficientă
pentru a susține cunoașterea individuală a elevilor care fac parte din colectivul unei
clase? Argumentați-vă răspunsul!
• 2.Elevul "X" a avut un comportament neaşteptat punându-vă pe dv. într-o situaţie
critică.
• Reflectaţi asupra cauzelor posibile ale acestei reacţii. Realizaţi o cunoaştere a.
• Discutaţi cu elevul, colegii lui, profesori, părinţi despre cauzele posibile ale
reacţiei elevului. Realizaţi o cunoaştere b.
• Planificaţi o situaţie similară pentru a urmări reacţia elevului. Realizaţi o cunoaştere b .
a) teoretică b) practică
În relaţia educaţională:
(1)Cunoaşterea elevului de către profesor este o c. (2)Cunoaşterea profesorului de către
elev este o b.
a) cunoaştere ştiinţifică; b)cunoaştere cotidiană; c)cunoaştere psihopedagogică
Notaţi cu “a” propoziţiile adevărate. 1.Introversiunea face imposibilă cunoaşterea
celuilalt (f ). 2.Stabilitatea favorizează obiectivitatea cunoaşterii celuilalt(a ).
3.Extraversiunea favorizează rapiditatea cunoaşterii celuilalt (a ). 4.Instabilitatea
periclitează consecvenţa în cunoaşterea celuilalt( a).
Continuaţi propoziţiile:
(1)Cunoaşterea ca stare priveşte b, d .(2)Cunoaşterea ca proces priveşte a, c.
a) funcţionarea sistemului psihic; b) imaginea mentală a obiectului
cunoaşterii; c) acţiunea efectivă de cunoaştere; d) conţinutul sistemului
psihic.