DANSURI POPULARE

ROMÂ NEȘ TI

La un prim nivel de studiu, aceste dansuri se

grupează în categorii cu un grad mai mare de
generalitate și răspândire în diverse regiuni ale
țării. Urmează o listă a acestor grupuri; totuși,
lista propriu-zisă (alfabetizată) cuprinde dansuri
specifice, practicate în zone cu mult restrânse și
caracterizate prin trăsături care le diferențiază
de alte dansuri asemănătoare, aparținând de
același grup. Numele dansurilor individuale, cel
mai adesea, adaugă la numele grupului de
dansuri denumirea localității sau a etniei de
proveniență. De exemplu, brâul reprezintă un
grup de dansuri, în vreme ce brâul ciclovenilor și
brâul borlovenilor sunt dansuri individuale,
componente ale respectivului grup. Cele mai
importante grupuri de dansuri sunt:
 SÂ RBA

Sârba este un dans popular românesc, din marea

familie a dansurilor balcano-carpatice, răspândit
în România și Republica Moldova, cu ritm foarte
vioi, care se joacă de obicei cu dansatorii prinși
în cerc.

Sârba este un dans mixt, executat de femei și

bărbați, cu o mișcare rapidă și ritm binar. Dansul
se execută de obicei în semicerc, în care se mișcă
simultan cu pași laterali, uneori și cu figuri de
virtuozitate, dansatorii ținându-și mâinile pe
umerii celui din stânga și celui din dreapta.

https://youtu.be/Kfp7Nu3bDJo
 PIESA POPULARĂ
ROMÂ NEASCĂ
Muzica populară denumită și muzică folclorică, este
un gen muzical hibrid, rezultat din
confruntarea ansamblurilor de instrumente
populare cu lumea orășenească și cu
realitatea social-politică din prima jumătate
a secolului XX. În anii 1990, un nou val de schimbări în
societate și în culturile de masă a dus la apariția
unui subgen al muzicii populare, pentru care se
folosește frecvent apelativul de „muzică etno”.

Cu o reprezentare deosebită în Balcani și în țările din

fostul bloc răsăritean, genul este recunoscut de
puține limbi ca atare, fiind în cele mai multe cazuri
inclus în noțiuni vecine precum: muzică
tradițională (folclorică), muzică lăutărească, muzică
folk, mai rar chiar și în muzica ușoară sau pop. Se
produc multe conflicte terminologice la traducerea
acestei noțiuni tocmai din pricina orizontului cultural
diferit de la o țară la alta.
 FAIN ÎI NUMELE MĂ RIE
DE VLĂDUȚA LUPĂU
1.Oriunde te-ai invarti
Plina-i lumea de Marii
Si-ntre neamurile mele
Gandesti c-o pluat pe ele.
R: Fain ii numele Marie
Mi-i l-o pus mama si mie
Si cand eram mai micuta
Imi zicea si Mariuta.

2. Unde mergi si unde stai

Tot peste Marie dai
Si la noi in sat sa stie
La toata casa-i Marie.
R: Fain ii numele Marie
Mi-i l-o pus mama si mie
Si cand eram mai micuta
Imi zicea si Mariuta.

3. Daca-i Marie bunica

Pa-i Mariuca-i nepotica
Ca sa nu le-ncurce nimeni
Daca le srtiga pe nume.
R: Fain ii numele Marie
Mi-i l-o pus mama si mie
Si cand eram mai micuta
Imi zicea si Mariuta.

4. Marie ii nume mandru

De cand lumea si pamantu
Si nu-l poarta orisicine
Numai cui ii sade bine.
R: Fain ii numele Marie
Mi-i l-o pus mama si mie
Si cand eram mai micuta
Imi zicea si Mariuta.
Fain ii numele Marie
Mi-i l-o pus mama si mie
Si cand eram mai micuta
Imi zicea si Mariuta.

https://youtu.be/q84uxXs__9I
 CLASA a-V-a A
ELEVELE:

BARBU ANDRA

SAXON SOFIA

BRADEA BEATRICE