ANALIZA ŞI PREVIZIUNEA EVOLUŢIEI SERVICIILOR

ÎN REGIUNEA BUCUREŞTI

Dezvoltarea fără precedent a serviciilor din ultimele decenii îndreptăţeşte

sintagma "economie a serviciilor" aplicată ţărilor dezvoltate. Din acelaşi motiv,
specialiştii îşi îndreaptă privirea din ce în ce mai intens spre definirea şi analizarea
acestui domeniu deosebit de complex1. Cu toate eforturile depuse, până în prezent nu
există o definiţie "perfectă" a serviciilor care să le delimiteze pe acestea de bunurile
materiale2.
Din ce în ce mai răspândite sunt teoriile care susţin că societatea viitoare
(prezentă deja în ţările dezvoltate) poate fi definită ca o economie a serviciilor, având
o serie de trăsături specifice: integrarea orizontală a tuturor activităţilor din economie,
reconsiderarea importanţei ofertei în economie ţinând cont de cerinţele unei dezvoltări
durabile, creşterea riscului şi incertitudinii3.
În economia serviciilor prioritatea este acordată funcţiilor, preocuparea fiind
legată de sistemele care produc un rezultat. Cu toate acestea, trebuie ţinut cont de
faptul că aceste sisteme (chiar dacă produc servicii abstracte, precum
telecomunicaţiile) sunt dependente de suportul material. Punctul central al economiei
serviciilor îl reprezintă cunoaşterea, inteligenţa, tendinţa (firească) spre progres.
Educaţia (învăţământul) la un nivel din ce în ce mai înalt reprezintă premiza
dezvoltării economice actuale.4
Puternica tendinţă de terţiarizare şi implicit importanţa serviciilor, mai ales în
economiile ţărilor dezvoltate, sunt subliniate de ponderea mare a ocupării populaţiei în
acest domeniu, pondere ce depăşeşte 60% şi chiar 70% din totalul populaţiei ocupate.
De asemenea, concluzii asemănătoare se desprind şi din analiza ponderii serviciilor în
crearea PIB.
În ţările mediu dezvoltate ponderea sectorului terţiar în ocuparea populaţiei şi
în crearea PIB se situează la un nivel mediu de 50 – 60%, iar în ţările cu un nivel
scăzut de dezvoltare, aceşti indicatori iau valori mai reduse (30 – 40%).5 Din păcate,
acesta din urmă este şi nivelul României, unde populaţia ocupată în domeniul
serviciilor se situează la aproape 40% din totalul populaţiei ocupate.

1
Maria Ioncică, Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, p.34
2
ibidem.
3
Idem, p. 35
4
Orio Giarini, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, Ed. EDIMPRESS-CAMRO, Bucureşti, 1996,
p. 116
5
Maria Ioncică, op.cit., p.73

81
Economia serviciilor. Probleme aplicative

CAP 1. Analiza evoluţiei serviciilor în România în perioada 1999– 2003

a) Populaţia ocupată în cele trei sectoare ale economiei este prezentată în tabelul
următor:
Tabel nr. P1. Populaţia ocupată la nivelul regiunii Bucureşti
- mii persoane -
Sector Primar Secundar Terţiar Total
1999 52,4 265,0 404,4 721,8
2000 54,4 288,3 484,6 827,3
2001 56,2 284,4 504,2 844,8
2002 50,3 318,6 537,5 906,4
2003 48,2 313,0 582,9 944,1
Sursa: Anuarul Statistic al României, Institutul Naţional de Statistică,
Bucureşti, ediţiile 2000 - 2004, capitolul Statistică teritorială
Notă: ectorul secundar cuprinde şi "Construcţiile"

Se observă o oscilaţie continuă a populaţiei ocupate în agricultură şi în

industrie. Spre deosebire de agricultură (regiunea Bucureşti cuprinde şi judeţul Ilfov),
unde, deşi există fluctuaţii, tendinţa generală este de scădere, în sectorul secundar
(care conţine şi construcţiile), tendinţa generală este de creştere. Sectorul terţiar
(serviciile) are un pronunţat caracter crescător, care influenţează şi creşterea constantă
(şi destul de puternică) a populaţiei ocupate din regiunea analizată.
Structura populaţiei ocupate în regiunea Bucureşti este prezentată în
următorul tabel:
Tabel nr. P2. Ponderea celor trei sectoare ale economiei în total populaţie ocupată
la nivelul regiunii Bucureşti
-%-
Sector Primar Secundar Terţiar Total
1999 7,26 36,71 56,03 100
2000 6,58 34,85 58,57 100
2001 6,65 33,66 59,69 100
2002 5,55 35,15 59,30 100
2003 5,11 33,15 61,74 100
Media 6,23 34,70 59,07 100
Notă: Calculele prezentate sunt realizate pe baza datelor din tabelul
anterior.

Pentru comparaţie, este prezentată în continuare şi structura populaţiei

ocupate în economia României:

82
 Proiect – Perspectivele serviciilor de ... în regiunea ...

Tabel nr. P3. Ponderea celor trei sectoare ale economiei în total populaţie ocupată
la nivelul României
-%-
Sector Primar Secundar Terţiar Total
1999 41,16 28,41 30,43 100
2000 42,70 26,10 31,20 100
2001 40,85 27,52 31,63 100
2002 36,20 29,88 33,92 100
2003 34,77 29,57 35,66 100
Media 39,14 28,30 32,56 100
Notă: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al
României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, ediţiile 2000 -
2004, capitolul 20

Tot pentru comparaţie, este prezentată structura populaţiei ocupate în

economia unor ţări dezvoltate şi în dezvoltare.

Tabel nr. P4. Structura populaţiei ocupate în economia unor ţări, în anul 2002
-%-
Sector Primar Secundar Terţiar Total
Austria 5,6 29,4 65,0 100
Bulgaria (2001) 25,8 28,0 46,2 100
Germania 2,5 31,9 65,6 100
SUA 2,5 21,8 75,7 100
Ungaria (2001) 6,2 34,1 59,7 100
Polonia 19,2 28,7 52,1 100
Notă: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al
României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2004

Din tabelul P2 se observă că, deşi indicatorul absolut din tabelul P1

înregistrează o puternică tendinţă de creştere, în structură, ponderea populaţiei ocupate
în servicii din Bucureşti în totalul populaţiei ocupate din această regiune înregistrează
mici fluctuaţii, ajungând totuşi la valori apropiate de cele din ţările dezvoltate, aproape
egale cu cele din Ungaria şi mult superioare faţă de cele pe total ţară. O explicaţie este
aceea că regiunea include capitala ţării, unde îşi au sediul multe din marile firme
naţionale şi internaţionale din domeniul serviciilor de asigurări, telecomunicaţii
(mobile), hoteluri şi restaurante (Bucureşti fiind principalul punct de atracţie pentru
turismul de afaceri), dar şi o mare parte din serviciile de administraţie publică sau
învăţământ (fiind cel mai mare centru universitar al României).
Ponderea medie a populaţiei ocupate în cele trei sectoare ale economiei
naţionale şi a Bucureştiului pentru perioada 1999-2003 este prezentată în figura P1,
respectiv P2.

83
Economia serviciilor. Probleme aplicative

Fig. P1. Ponderea medie a populaţiei ocupate

în cele trei sectoare ale economiei naţionale

32,56%
39,14% Primar
Secundar
Terţiar
28,30%

Fig. P2. Ponderea medie a populaţiei ocupate în cele

trei sectoare ale economiei regiunii Bucureşti

6,23%

34,70% Primar
Secundar

59,07% Terţiar

Evoluţia populaţiei ocupate în servicii în regiunea Bucureşti este caracterizată

de indicatorii prezentaţi în tabelul P5.

Tabel nr. P5. Indicatorii absoluţi, relativi şi medii pentru populaţia ocupată în
servicii în regiunea Bucureşti

Indicatori absoluţi
Indicatori relativi (%) Indicatorii medii
(mii persoane)
Calculaţi din Calculaţi din
De Modificări Indicele Ritmul de
valori valori relative
nivel absolute dinamicii creştere
absolute (%)
Anii
Valori
∆ i/1 ∆ i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 y ∆ I R
Yi

1999 404,4 0 - 100 - 0 -

2000 484,6 80,2 80,2 119,8 119,8 19,8 19,8
44,625
502,72

109,57

9,57

2001 504,2 99,8 19,6 124,7 104,0 24,7 4,0

2002 537,5 133,1 33,2 132,9 106,6 32,9 6,6
2003 582,9 178,5 45,4 144,1 108,4 44,1 8,4

84
 Proiect – Perspectivele serviciilor de ... în regiunea ...

Se observă că populaţia ocupată în servicii din regiunea Bucureşti

înregistrează o creştere puternică, mai ales în perioada 1999-2000, când a avut loc o
creştere spectaculoasă (cu 80,2 mii persoane). Anul 1999 reprezintă, de altfel, un
punct de cotitură pentru toată economia românească, fiind anul în care, în majoritatea
domeniilor, indicatorii economici au înregistrat valori foarte mici.
Pe întreaga perioadă s-a înregistrat o valoare medie a populaţiei ocupate în
servicii din regiunea analizată de 502,72 mii persoane, o modificare medie pozitivă de
44,625 mii persoane, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 109,57%, ceea ce
înseamnă, un ritm mediu pozitiv de 9,57%.

Populaţia ocupată în sectorul terţiar are o distribuţie pe tipuri de servicii

prezentată în tabelul P6.

Tabel nr. P6. Distribuţia populaţiei ocupate în sectorul terţiar din Bucureşti pe
tipuri de servicii

Ani 1999 2000 2001 2002 2003

Tipuri de Mii Mii Mii Mii Mii
% % % % %
servicii pers. pers. pers. pers. pers.
Comerţ 86,4 21,4 126,3 26,1 140,3 27,8 141,6 26,3 155,6 26,7
Hoteluri şi rest. 11,4 2,8 14,7 3,0 11,2 2,2 16,3 3,0 18,2 3,1
Transp.,depozit.,com. 70,5 17,4 77,0 15,9 80,5 16,0 78,2 14,5 83,1 14,3
Intermedieri financ. 18,4 4,5 20,5 4,2 21,0 4,2 22,0 4,1 24,4 4,2
Tranzacţii imobiliare 66,7 16,5 86,4 17,8 90,1 17,9 105,6 19,6 116,9 20,1
Admin. publ.,apărare 27,3 6,8 28,9 6,0 25,8 5,1 29,2 5,4 30,3 5,2
Învăţământ 53,9 13,3 52,8 10,9 53.1 10,5 54,3 10,1 58,0 10,0
Sănătate şi asist. soc. 37,2 9,2 39,3 8,1 40,1 8,0 44,4 8,3 46,3 8,5
Alte servicii 32,6 8,1 38,7 8,0 42,1 8,3 45,9 8,7 50,1 8,5
TOTAL
404,4 100 484,6 100 504,2 100 537,5 100 582,9 100
SERVICII
Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, ediţiile 2000-2004, cap.20

Cea mai mare parte a populaţiei ocupate în servicii din regiunea Bucureşti se
află în comerţ, înregistrându-se o creştere continuă. O evoluţie semnificativă s-a
înregistrat în domeniul tranzacţiilor imobiliare, care se află în 2003 pe locul II în topul
populaţiei ocupate în servicii din Bucureşti. Urmează apoi în ordine: serviciile de
transport, depozitare şi comunicaţii, învăţământul, sănătatea, pe ultimul loc situându-
se populaţia ocupată în hoteluri şi restaurante.

85
Economia serviciilor. Probleme aplicative

b) Evoluţia PIB în ansamblul economiei regiunii Bucureşti este prezentată în tabelul

următor:

Tabel nr. P7. Nivelul P.I.B. –ului în cele trei sectoare ale economiei în regiunea
Bucureşti
- mld. lei preţuri curente -
Sector Primar Secundar Terţiar Total
1998 827,0 17.769,8 36.943,8 61.784,5
1999 1.091,8 27.163,2 56.270,2 94.842,8
2000 1.211,3 43.098,1 106.166,1 168.791,7
2001 2.083,6 63.963,1 160.689,2 250.719,4
2002 2.153,8 90.436,3 195.880,8 319.765,5
Sursa: www.insse.ro
Notă: Sectorul secundar cuprinde şi "Construcţiile"
Din însumarea valorilor pe linie nu se obţine totalul, deoarece unele elemente:
datorii din import, TVA etc. au fost cuprinse în total fără a fi defalcate.
*Conform metodologiei SEC 1995

Se observă o creştere substanţială a nivelului PIB în toate sectoarele, care însă

poate fi pusă pe seama inflaţiei; în urma deflatării seriilor de date vom observa dacă
această evoluţie reprezintă în realitate o creştere sau o scădere a nivelului PIB. În
tabelul următor este prezentată ponderea celor trei sectoare ale economiei în total PIB
creat în regiunea Bucureşti:

Tabel nr. P8. Structura P.I.B.-ului în regiunea Bucureşti în perioada 1998-2002

-%-
Sector Primar Secundar Terţiar Total
1998 1,34 28,76 59,79 100
1999 1,15 28,64 59,33 100
2000 0,72 25,53 62,90 100
2001 0,83 25,51 64,09 100
2002 0,67 28,28 61,26 100
Media 0,94 27,34 61,47 100
Notă: Calculat pe baza datelor din tabelul P7
Din însumarea activităţilor nu rezultă în toate cazurile 100% întrucât unele
elemente: datorii din import, TVA etc. au fost incluse în total fără a fi
defalcate

Ponderea celor trei sectoare la formarea PIB în perioada 1998 – 2002 este
prezentată în figura P3.

86
 Proiect – Perspectivele serviciilor de ... în regiunea ...

Fig. P3. Ponderea medie a sectoarelor economiei

din regiunea Bucureşti la formarea PIB

Primar; 0,94%
Secundar;
Altele; 10,25% 27,34% Primar
Secundar
Terţiar
Terţiar; 61,47% Altele

În continuare se realizează transformarea PIB-ului creat în regiunea Bucureşti

din preţuri curente în preţuri comparabile (constante) folosind metoda deflaţiei simple
cu ajutorul indicilor preţurilor de consum în servicii (tabel P9).

Tabel nr. P9. P.I.B. din servicii creat în regiunea Bucureşti în preţuri comparabile

P.I.B. în servicii Indicii pr. de P.I.B. în servicii

Anii - pr.curente - consum în servicii - pr. constante -
mld. lei % mld. lei
1998 36.943,8 100,0 36.943,8
1999 56.270,2 184,0 30.581,6
2000 106.166,1 283,2 37.488,0
2001 160.689,2 383,4 41.911,6
2002 195.880,8 486,0 40.304,7
Se observă că şi în realitate tendinţa PIB este în general de creştere, dar
creşterile sunt extrem de mici în comparaţie cu valorile exprimate în preţuri curente,
existând mici fluctuaţii în perioada analizată. Această dinamică este ilustrată în fig P4.
Fig. P4. Evoluţia PIB în servicii în regiunea
Bucureşti în perioada 1998-2002

250000
200000 PIB in servicii
150000 P.curente
100000 PIB in servicii
P.constante
50000
0
1998 1999 2000 2001 2002

87
Economia serviciilor. Probleme aplicative

În continuare se analizează evoluţia P.I.B. în servicii din regiunea Bucureşti

(în preţuri comparabile) şi cu ajutorul indicatorilor prezentaţi în tabelul P10.

Tabel nr. P10. Indicatorii absoluţi, relativi şi medii pentru P.I.B. creat în servicii în
regiunea Bucureşti în perioada 1998-2002
Indicatori absoluţi
Indicatori relativi (%) Indicatorii medii
(mld.lei)
Calculaţi din Calculaţi din
Indicele Ritmul de
De nivel Modificări absolute valori valori relative
dinamicii creştere
Anii absolute (%)
Valori
∆ i/1 ∆ i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 y ∆ I R
yi
'98 36943,8 0 - 100,0 - 0 -

37445,94
'99 30581,6 -6362,2 -6362,2 82,8 82,8 -17,2 -17,2

840,225

102,2

2,2
'00 37488,0 544,2 6906,4 101,5 122,6 1,5 22,6
'01 41911,6 4967,8 4423,6 113,4 111,8 13,4 11,8
'02 40304,7 3360,9 -1606,9 109,1 96,2 9,1 -3,8

Se observă scădere a PIB-ului creat de servicii în regiunea Bucureşti în

perioada 1998-1999, pentru ca în 2000 să aibă loc o redresare, continuată în 2001 şi
încetinită în 2002. Pe întreaga perioadă s-a înregistrat un PIB mediu anual de
37445,94 mld. lei, cu o modificare medie anuală de 840,225 mld. lei, un indice mediu
de 102,2%, ceea ce înseamnă o creştere medie anuală de 2,2%.

Tabel nr. P11. Structura produsului intern brut pe tipuri de activităţi în România
în perioada 1996-2002
%
Sectorul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Primar 19,2 18,0 14,5 13,4 11,1 13,4 11,4
Secundar 39,7 36,1 32,8 32,0 30,2 30,9 33,9
Terţiar 36,6 38,5 44,3 45,1 48,4 46,4 45,3
SIFIM* -2,0 -0,5 -1,5 -1,5 -1,1 -1,6 -1,1
Valoare adăugată
brută 93,5 92,1 90,1 89,0 88,6 89,1 89,5
Impozite pe
produs+taxe vam.- 6,5 7,9 9,9 11,0 11,4 10,9 10,5
subvenţii
PIB 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
*servicii de intermediere financiară indirect măsurate
Sursa: Maria Ioncică, Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, p.51

88
 Proiect – Perspectivele serviciilor de ... în regiunea ...

Comparativ cu situaţia PIB-ului la nivelul României, în Bucureşti ponderea

PIB creat în servicii este mult mai mare. De asemenea, comparativ cu celelalte
sectoare economice (primar şi secundar) productivitatea relativă a serviciilor din
regiunea Bucureşti este superioară. O explicaţie a acestei productivităţi superioare o
reprezintă dezvoltarea serviciilor care încorporează atât muncă inteligentă (înalt
calificată) – ca de exemplu în domeniul bancar (cele mai mari bănci cu capital
naţional şi internaţional având sediul central în Bucureşti), cât şi tehnologie avansată –
ca de exemplu în comunicaţii: telefonia mobilă şi fixă, firmele de cablu (care şi-au
extins treptat activitatea şi in domeniul telefoniei fixe şi internetului).

2. Corelaţia între gradul de dezvoltare economico-socială a regiunii Bucureşti şi

evoluţia serviciilor
Dintre indicatorii care exprimă dezvoltarea economico-socială de ansamblu a
regiunii Bucureşti (x) se pot utiliza: PIB (PNB)/locuitor, populaţia ocupată, veniturile
reale pe locuitor, rata inflaţiei, rata şomajului, durata medie a vieţii, volumul
investiţiilor, cifra de afaceri, gradul de urbanizare etc.
Referitor la indicatorii care exprimă evoluţia serviciilor de… (y) pot fi
utilizaţi: PIB creat în servicii, populaţia ocupată în servicii, volumul serviciilor de
piaţă, număr turişti etc.
Pentru a stabili în ce măsură populaţia ocupată în Bucureşti influenţează
PIB-ul creat în servicii din această regiune se calculează coeficientul de corelaţie
simplă (r).

Tabel nr P12. Calcularea legăturii dintre populaţia ocupată şi produsul intern brut
creat în servicii în regiunea Bucureşti

Populaţia PIB din serv.

ocupată în în Bucureşti
Anii Bucureşti (mii mld.lei xi× yi xi2 yi2
(mii pers.) P.comp.2000)
(x) (y)
2000 827,3 106,1661 87.831,2 684.425,3 11.271,2
2001 844,8 118,6774 100.258,7 713.687,0 14.084,3
2002 906,4 114,0832 103.405,0 821.561,0 13.015,0
Total 2578,5 338,9267 291.494,9 2.219.673,3 38.370,5

În urma calculelor se obţine r = 0,36, ceea ce semnifică o legătură directă

între cei doi indicatori studiaţi, populaţia ocupată din Bucureşti influenţând PIB-ul
creat în servicii din această regiune, deoarece populaţia ocupată din Bucureşti are
venituri superioare celor pe total ţară şi în acest caz, cererea de servicii este mai mare,
impulsionând dezvoltarea lor şi implicit a PIB-ului creat în servicii. Mai mult, atât
pregătirea PO (pe total şi în special în servicii), cât şi înzestrarea tehnică sunt mai

89
Economia serviciilor. Probleme aplicative

ridicate în această zonă, faţă de restul ţării, rezultând o productivitate mai mare şi
implicit un PIB superior.
De asemenea, vor fi calculaţi şi coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman
şi Kendall, la nivel regional pentru anul 2002.

Tabel nr. P13

P.O. PIB servicii în P.curente
Regiunea (mii pers.) (mld. lei) rx ry d2
(x) (y)
Nord – Est 1.308,9 75.439,0 1 3 4
Sud – Est 1.022,1 68.786,1 5 6 1
Sud 1.221,6 74.074,9 2 5 9
Sud – Vest 879,4 51.088,1 7 8 1
Vest 815,3 65.308,3 8 7 1
Nord – Vest 1.133,4 80.819,1 3 2 1
Centru 1.041,9 74.112,5 4 4 0
Bucureşti 906,4 195.880,8 6 1 25
TOTAL 8.329,0 685.938,7* 42
*Totalul cuprinde şi PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )

Sp = 0,50

Tabel nr. P14

Regiunea ry pi Qi
Nord – Est 3 5 2
Sud 5 3 3
Nord – Vest 2 4 1
Centru 4 3 1
Sud- Est 6 2 1
Bucureşti 1 2 0
Sud- Vest 8 0 1
Vest 7 0 0
19 9
S = Pi – Qi = 19 – 9 = 10 K = 0,35

La nivel teritorial, legătura dintre PO în economie şi PIB-ul creat în servicii

este slabă, din date rezultând că productivitatea populaţiei ocupate are o influenţă mai
mare asupra PIB-ului (PO în Bucureşti se situează pe locul 6, în timp ce PIB-ul creat
în această regiune depăşeşte cu mult PIB-ul creat în servicii în alte regiuni). O altă
explicaţie ar fi existenţa unor medii de informare mai bune oferite populaţiei capitalei,
precum şi veniturile superioare realizate de aceasta (atât în calitate de angajaţi, cât şi
în calitate de angajatori).

90
 Proiect – Perspectivele serviciilor de ... în regiunea ...

3. Analiza comparativă a dezvoltării serviciilor în cele 8 regiuni din România la

nivelul anului 2002

Pentru comparaţie s-au luat în considerare următorii indicatori: PO în servicii,

PIB creat în servicii şi productivitatea muncii (PIB/PO) în servicii.

Tabel nr. P15. PO în servicii, PIB creat în servicii şi PIB în servicii/PO în servicii în
cele 8 regiuni din România la nivelul anului 2002

PIB servicii PIB servicii/PO

PO în servicii
Regiunea (mld. lei) servicii rangPIB/PO
(mii pers.)
P.curente (mil lei/pers)
Nord – Est 366,9 75439,0 205,612 7
Sud – Est 341,7 68786,1 201,306 8
Sud 336,7 74074,9 220,003 4
Sud – Vest 246,8 51088,1 207,002 6
Vest 293,6 65308,3 222,440 3
Nord – Vest 353,2 80819,1 228,820 2
Centru 349,4 74112,5 212,114 5
Bucureşti 537,5 195880,8 364,429 1
TOTAL 2825,8 685938,7* 242,741
* Totalul cuprinde şi PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )
Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti,
2004, cap.20

Din analiza tabelului P15 se observă marea diferenţă ce există între

productivitatea muncii din domeniul serviciilor în regiunea Bucureşti comparativ cu
celelalte şapte regiuni, care se situează toate la valori apropiate (un lucrător în servicii
din Bucureşti aduce un aport la PIB aproape dublu faţă de colegii săi din ţară). O
posibilă explicaţie este motivarea superioară a populaţiei ocupate din Bucureşti, atât
prin salarii, cât şi prin alte stimulente (avansare mai rapidă, vacanţe stimulent,
asigurarea perfecţionării profesionale).

4. Perspectivele serviciilor din regiunea Bucureşti pentru perioada 2004 -2006

Se vor utiliza pentru fiecare indicator (serie de date) cel puţin două metode de
previziune şi se va alege cea pentru care coeficientul de variaţie (v) este mai mic de
5%.

91
Economia serviciilor. Probleme aplicative

a) Metoda sporului mediu

Previziune pentru populaţia ocupată în servicii în Bucureşti

Anii yi (mii pers) tI ~
y i = y1 + ∆ ⋅ t i ( yi − ~yi ) 2
1999 404,4 0 404,400 0
2000 484,6 1 449,025 1265,581
2001 504,2 2 493,650 111,303
2002 537,5 3 538,275 0,601
2003 582,9 4 582,900 0
Total 1377,485
Din datele anterioare se cunoaşte ∆=44,625 mii pers.; y =502 ,72 mii pers.
1377 ,485 16,598
σ= =16 ,598 , v = ⋅ 100 = 3,3% < 5%
5 502 ,72
Deci metoda ajustează bine seria de date.

b) Metoda indicelui mediu de dinamică

Anii yi (mii pers) ti ~

y i = y1 ⋅ I
ti
( yi − ~y i ) 2
1999 404,4 0 404,400 0
2000 484,6 1 443,101 1722,167
2001 504,2 2 485,506 349,466
2002 537,5 3 531,969 30,592
2003 582,9 4 582,900 0
Total 2102,225
Se cunoaşte că I =1,0957
2102 ,225
σ= = 20 ,505 , v = 4,079% < 5%
5
Rezultă că şi această metodă ajustează bine seria de date.

c) Metoda trendului liniar

Anii yi (mii pers) ti ti2 yi× ti

~
yi ( yi − ~y i ) 2
1999 404,4 -2 4 -808,8 420,74 266,9956
2000 484,6 -1 1 -484,6 461,73 523,0369
2001 504,2 0 0 0 502,72 2,9040
2002 537,5 1 1 537,5 543,71 38,5641
2003 582,9 2 4 1165,8 584,70 3,2400
Total 2513,6 0 10 409,9 834,7406

92
 Proiect – Perspectivele serviciilor de ... în regiunea ...

~
yi = a + b ⋅ t i , a =y =502 ,72 mii pers , b=
∑y t i i
= 40 ,99 ,
∑t i
2

σ = 12,92 v = 2,57% < 5% şi această metodă ajustează bine seria de date.

d) Metoda trendului parabolic

~
y i =a+bt+c
yi
Anii
(mii pers)
ti ti2 t3 t4 yi× ti yit2
t2
( yi − ~y i ) 2
1999 404,4 -2 4 -8 16 -808,8 1617,6 412,74 69,5556
2000 484,6 -1 1 -1 1 -484,6 484,6 465,73 356,0769
2001 504,2 0 0 0 0 0 0 510,72 42,5104
2002 537,5 1 1 1 1 537,5 537,5 547,71 104,2441
2003 582,9 2 4 4 16 1165,8 2331,6 576,70 38,4400
Total 2513,6 0 10 0 34 409,9 4971,2 610,8270

 na + c ∑ t 2 = ∑ y i

⇔  b∑t2 = ∑ y ⋅t
i i i
a ∑ t 2 + c ∑ t 4 = ∑ t 2 ⋅ y
 i i i i

 5a + 10 c = 2513 ,6

 10 b = 409 ,9 ⇒

10 a + 34 c = 4971 ,2

b = 40,99
c=-4
a = 510,72
σ = 11,05 v = 2,199< 5%,
deci metoda ajustează cel mai bine seria de date şi va fi folosită pentru previziune.

Notă: În cazul în care se obţine v<5% pentru două sau mai multe metode, se alege
metoda de previziune potrivit căreia coeficientul de variaţie are valoarea cea mai
mică.

Previziunea evoluţiei populaţiei ocupate în servicii în regiunea Bucureşti, în

perioada 2004-2006
- mii persoane -
Anii ti ~y = a + b ⋅ t + c ⋅ t 2
i i i
2004 3 510,72+ 3 · 40,99+ 9 ·(-4) = 597,69
2005 4 510,72+ 4 · 40,99+16 ·(-4) = 610,68

93
Economia serviciilor. Probleme aplicative

2006 5 510,72+ 5 · 40,99+25 ·(-4) = 615,67

Fig. P5. Previziunea PO in servicii in regiunea Bucureşti

în perioada 2004-2006

700
600 504,2
500 597,69 610,68 615,67
582,9
537,5
mii. pers

400 484,6
300 404,4
200
100
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Se observă o creştere constantă a populaţiei ocupate în servicii în regiunea

Bucureşti, care se şi confirmă prin apariţia în ultimii ani a unor mari firme în domeniul
hotelier, comercial sau financiar şi de asigurări.
Tendinţa care se observă în urma previziunii este una favorabilă pentru
regiunea Bucureşti, ţinând cont de faptul că şi în economiile dezvoltate, populaţia
ocupată în sectorul terţiar are o pondere ridicată şi este în creştere.

94