REGIM IGENODIETETIC ÎN BOALA CROHN SI RCUH

Boala Crohn (BC) şi rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH) reprezintă

afecţiuni inflamatorii cu etiologie necunoscută ale tractului gastro-intestinal.
Recomandările dietetice trebuie individualizate pentru fiecare pacient, în
funcţie de porţiunea intestinală afectată. Pentru pacienţii cu BC, o dietă temporară,
săracă în fibre (celuloză, hemiceluloză, polizaharide, pectine) şi reziduuri (partea
nedigerabilă a alimentelor) este benefică, reducând durerea abdominală şi celelalte
simptome din perioada activă a bolii. În cazul unei astfel de diete puteţi consuma
următoarele :
 lapte (2 căni/zi) şi toate produsele din lapte
 sucuri din legume, dar fără pulpă
 legume gătite : spanac, dovlecel şi dovleac (fără seminţe), vinete, fasole
verde, cartofi, morcovi, asparagus, sfeclă roşie ; dintre legumele crude este permisă
doar salata verde
 sucuri de fructe fără pulpă
 conserve de fructe (excepţie : conservele de ananas sau struguri)
 banane coapte, pepene roşu sau galben
 pâine şi paste făinoase din făină albă, rafinată, orez alb
 unt, margarină, ulei (în mâncare)
 carne de pasăre (fără piele), vită, peşte, ouă
 toate dulciurile şi prăjiturile (cu excepţia celor cu nucă sau cocos).
În perioada activă (cu dureri abdominale şi diaree) a bolii evitaţi să consumaţi :
legume crude sau gătite care nu sunt între cele permise (mai ales fasole uscată
sau mazăre)
fructe proaspete, cu excepţia celor permise (în această perioadă vă
recomandăm să luaţi suplimente vitaminice pentru acoperirea optimului necesar)
fructe uscate, gemuri, dulceţuri de fructe
pâine integrală, cereale (mai ales cele din secară), orez negru
unt de arahide, alune, nuci, seminţe, popcorn
ulei de nucă de cocos
murături, hrean, condimente, picanterii.
Alimentele grase trebuie evitate în cazul absorbţiei incomplete a lipidelor
(grăsimilor) deoarece produc diaree şi gaz în exces. De obicei, aceasta apare în cazul
afectării severe sau după îndepărtarea chirurgicală a unei porţiuni mari de intestin
subţire.
Indicaţii pentru reducerea consumului de grăsimi din alimentaţia zilnică :
- reduceţi consumul de unt, margarină, frişcă, smântână, maioneză
- consumaţi lapte degresat (conţine mai mult calciu decât laptele integral),
aruncaţi caimacul
- evitaţi consumul de brânzeturi grase (caşcaval, telemea de oaie, brânza topită
etc.), cu excepţia brânzei de vaci degresate, a urdei şi a caşului nesărat (în cantităţi
moderate)
- evitaţi adaosul excesiv de ulei la mâncărurile gătite
- se interzice utilizarea de untură
- nu consumaţi carne grasă (de porc, de raţă, de miel, vânat); este interzis
consumul de cârnaţi, slănină, şorici, chifteluţe, hamburgeri, mititei
- evitaţi conservele de peşte în ulei şi ouăle ochiuri sau omletă
 - nu mâncaţi cartofi prăjiţi, chips-uri, alune.
Laptele trebuie evitat doar în condiţiile existenţei intoleranţei la lactoză (un
glucid din lapte şi produsele lactate) diagnosticată de medic. Preparatele lactate cu
conţinut scăzut de lactoză sunt : iaurtul, untul, brânza sau caşcavalul.
Vă recomandăm să consumaţi lichide în cantitate mare (2-2.5 l/zi ; în nici un
caz aportul de lichide să nu fie < 1 l/zi), deoarece, în condiţiile unei diarei cronice,
există riscul deshidratării, cu afectare renală consecutivă. Pacienţii cu BC au un risc
crescut de litiază renală (pietre la rinichi) datorită ingestiei inadecvate de lichide.
Deshidratarea determină şi o senzaţie de slăbiciune.
Vă recomandăm 5–6 mese reduse cantitativ/zi (ajută la reducerea simptomelor).
Suplimentele de calciu, magneziu, fosfor, fier, zinc, vitamine A, D, E, C, B12,
acid folic sunt necesare, mai ales în cazul celor cu afectare întinsă a intestinului
subţire. Anumite alimente conţin aceste vitamine şi minerale în cantitate mare şi vă
recomandăm să le consumaţi cu încredere.
Alimente bogate în vitamina A : ficat, ouă, lapte, brânză, ulei de peşte, unt,
smântână, spanac, broccoli, asparagus, pătrunjel, morcovi, cartofi dulci, roşii, piersici,
pepeni, portocale.
Alimente bogate în vitamina D : ficat, ulei de peşte, ouă, lapte, unt, margarină,
cereale îmbogăţite cu vitamina D.
Alimente bogate în vitamina C : varză, cartofi, ardei verzi, asparagus, roşii şi
suc de roşii, citrice, banane, mere, căpşuni, pepeni.
Alimente bogate în vitamina B12 : carne de orice tip, peşte, ouă, nu există în
legume sau fructe.
Alimente bogate în acid folic : ficat, sfeclă roşie, mazăre, linte, porumb,
broccoli, varză, spanac, andive.
Alimente bogate în calciu :
▪ lapte, iaurt (300 mg de calciu/100 g)
▪ sardine (300 mg/100 g)
▪ brânză de orice tip (100-200 mg/100 g)
▪ smântână, îngheţată (100 mg/100 g)
▪ fasole uscată fiartă (100 mg/100 g)
▪ alune (100 mg/100 g)
▪ ouă (30 mg/1 ou)
▪ pâine (20 mg/1 felie).
Alimente bogate în fier : ficat, carne de vită, porc, miel, pasăre, peşte, legumele
verzi (mai ales spanac), strugurii şi prunele, lapte (1 mg fier/10 căni), cereale
îmbogăţite cu fier.
Alimente bogate în zinc : ficat, carne de orice tip, fructe de mare, brânză de
orice tip, mazăre, nuci, orez, grâu şi produse din grâu.