Conceptul statului

1. Noțiunea și semnele statului.

2. Mecanismul statului.

3. Funcțiile statului.

4. Formele statului.

5. Conceptul statului de drept.

1.Noțiunea și elementele statului

Cuvântul „stat” provine de la latinescul „status” – ceva ce vizează un
fenomen stabil, constant. Cuvântul stat este utilizat în mai multe sensuri.
În sens larg, statul este organizatorul principal al activităţii unei
comunităţi umane care stabileşte reguli generale şi obligatorii de
conduită, organizează aplicarea sau executarea acestor reguli şi, în caz
de necesitate, soluţionează litigiile ce apar în societate. În sens îngust,
statul este ansamblul autorităţilor publice care asigură guvernarea.
Există posibilitatea definirii fenomenului stat din mai multe aspecte: a)
sociologic – statul constituie o grupare de indivizi bine organizată, care
ocupă un anumit teritoriu geografic recunoscut politic şi asupra căruia o
autoritate publică exercită prerogativele de putere, înzestrată
concomitent şi cu vocaţie de organizare a vieţii colective; b) politic –
statul apare ca o colectivitate umană istoric constituită şi organizată pe
un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanţi şi
în restul populaţiei; c) juridic – statul reprezintă ordinea juridică internă
constituită din ansamblul de norme privind raporturile sociale (politice,
economice, militare, culturale etc.) aplicate în interiorul statului. Statul
poate fi privit ca o persoană juridică fiind titular de drepturi şi
obligaţii, având astfel elementele necesare unui subiect de drept.

1
 Status- stabilitate,fundament,teritoriu,pătura societății.

Statul este organizația politică a societății constituită pe un teritoriu

determinat și care își exercită puterea politică față de populația stabilită
în teritoriu respectiv. Statul este un sistem de instituții și organe ale
guvernanților care exercită puterea față de guvernați(populație).
Elemente definitorii ale statului:
1.Teritoriu-element material al statului.Este aria geografică care
cuprinde suprafața terestră,subsolul,apele ,și frontierele de stat.
Teritoriul statului este alcătuit din anumite elemente constitutive, şi
anume: solul, subsolul, spaţiul acvatic şi coloana de aer de deasupra solului
şi a spaţiului acvatic, asupra cărora statul îşi exercită suveran puterea.

Solul, ca element principal al teritoriului, este format din suprafaţa

terestră asupra căruia se realizează suveranitatea statului, indiferent de faptul
unde este situat din punct de vedere geografic. Subsolul este partea scoarţei
terestre, situată mai jos de stratul de sol şi fundul bazinelor de apă şi se
întinde până la adâncimi accesibile pentru studiere şi valorificare geografică.
Spaţiul acvatic este format din apele interioare (lacuri, râuri) și marea
teritorială. Apele interioare includ apele râurilor, lacurilor, canalurilor,
porturilor, radelor ş.a. asupra cărora statul îşi poate exercita suveranitatea
deplină manifestată prin capacitatea de a elabora reglementări juridice.
Marea teritorială, porţiune maritimă de o anumită dimensiune ce se întinde
de-a lungul ţărmului, în afara limitelor apelor teritoriale. Spaţiul aerian
reprezintă coloana de aer care se află deasupra solului şi spaţiul acvatic al
statului delimitată pe orizontal prin frontiere terestre, fluviale şi maritime, pe
verticală înălţându-se până la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic,

2
limită situată aproximativ la 100-110 km deasupra nivelului mării. La fel, în
teritoriul statului se incadrează și teritoriile ambasadelor statelor de reședință,
borturile navelor maritime și aieriene militare ale statelor respective.

2.Populația – masa de indivizi stabilită pe teritoriul statului determinat.

Populaţia constituie dimensiunea demografică, psihologică şi
spirituală a statului. Indivizii care locuiesc pe teritoriul statului şi formează
populaţia se pot diviza, conform statutului juridic, în următoarele categorii:

Populaţia este formată din

Cetăţeni

Cetăţeni străini

Apatrizi – persoane fără cetăţenie

3.Puterea – capacitatea de a exercita conducerea sau guvernarea altor

persoane.
Puterea politică a statului este capacitatea unei sau mai multor persoane
de a conduce alte persoane (majoritatea populației).
De regulă puterea de stat este exercitată de minoritatea
populației(guvernanții) față de majoritatea populației(guvernații).
Trăsăturile puterii statului :
Supremația puterii– se exprimă în superioritatea puterii statale față de
alte organizații politice ale societății,în special statul deține monopolul
constrîngerii de stat(poliție,armată,închisori).

3
Independența puterii – este capaitatea statului de a-și determina de sine
stătător dezvoltarea politică,economică,social-culturală,fără a admite
vrio intervenție din exterior.
Puterea de stat -este exercitată de un ansamblu de organe și instituții
publice care exercita funcții determinate cu vederea atingerii scopurilor
statului.
Înteaga putere a statului este exercitată în 3 direcții:
-Legislativă
-Executivă
-Judecătorească.
Această împărțire a puterii se exprimă în principiul separării și
colaborării puterilor în stat.
2.Mecanismul statului
Mecanismul statului –este sistemul de organe și instituții publice
constituit în temei egal cu atribuții determinate și funcționari specifici
care exercită puterea în vederea atingerii scopurilor statului.
Organul de stat –este elementul necesar al elementului statului care și
constituie în baza unui act normativ avînd competență(funcție)
determinată și funcționarii specifici.
Organele statului după aria teritorială se divizează în:
-organe centrale ale puterii (pe tot teritoriul statului)
-organe locale ale puterii (consiliile locale,primăriile.
-organe judecătorești ale statului(capitolul IX art.115(1) judecătoriile
locale,municipale)
-organe de supraveghere și control (curtea constituțională(cap 5)).

Mecanismele statului

Organe centrale ale puterii

4
 Organe locale ale puterii

Organe de supraveghere și control

Organe judecătorești ale statului

Totalitatea organelor de stat legate între ele,în cadrul unui sistem, cu

o ststructură proprie, formează mecanismul sau aparatul de stat.Fiecare
catecategorie de organe aduce la indeplinire o anumită formă de activitate in
temtemeiul competenţii ce-i este rezervat prin lege. Actele acestor organe pot
fi realizate in caz de nevoie prin constringere. Luind in consideraţie
clasificarea susnumită a organelor de stat, activitatea lor cea mai generală se
manifestă sub următoarele aspecte:a) organele de stat legislative - activitatea
de legiferare şi in general de conducere supremă, in cadrul căreia sint
elaborate cele mai importante acte de stat, cum sint legile, in care este
concretizată politica internă şi externă a statului; b) organele de stat
executive - activitatea executiv-dispozitivă sau administrativă, care
organizează traducerea in viaţă in mod nemijlocit a sarcinilor statului pe baza
legilor; c) organele de stat judecătoreşti - activitatea jurisdicţională, care are
menirea de a aplicalegile in forma judecăţii in cazul incălcării lor sau a
existenţei unui litigiu.

Funcțiile statului
Funcțiile statului sunt direcțiile de activitate ale mecanismelor
statului.Alt fel zis funcțiile statului sunt atribuțiile organului de stat.
5
Atribuțiile organelor de stat se exercită în limite legale care poartă
denumirea de comepetență a organului de stat. Competența organului de
stat arată ce poate pe de o parte și ce trebuie pe de altă parte să facă un
organ de stat.
Competența organelor de stat se divizează în:

 Materială– relații, domeniu în care intervine organul de stat.

 Teritorială – stat arată aria sau limitele teritoriale de exercitare a
tribuțiilor organului de stat.

 
După separația și colaborarea puterilor în stat deosebim:

 Funcția legislativă a statului (parlament)

 Funcția executivă a statului (președintele, ministrul, primăria).
 Funcția juridică (organele judecătorești).

 
După aria de intervenție a statului se deosebesc funcții interne și externe:

 Funcțiile interne – adoptarea legilor ,gestionarea economiei.

 Funcțiile externe – se realizează în raport cu alte state și organizații
internaționale(tratate internaționale, participarea la conferințe
internaționale, stabilirea relațiilor diplomatice).

După domeniul sau tipul relațiilor sociale în care au intervenit statul:

 Funcția politică
 Funcția economică
 Funcția culturală, educativă
 Funcția de protecție a cetățeanului.

Formele statului
Forma de guvernare a statului arată organele statului care exercită
puterea de stat și raporturile între ele.
6
După forma de guvernare se divizează în:
Monarhia – forma unipersonală de guvernare a statului exercitată de
monarh nelimitat sau limitat,de regulă pe viață. Puterea era transmisă
prin succesiune.

 Monarhie absolută – puterea monarhului era nelimitată.

 Monarhii constituțională– puterea monarhului este limitată.

Republica- Res-publica – forme de guvernare colegială a statului

exercitat de un organ,direct sau indirect de popor pe o perioadă limitată
de timp prin colaborare cu alte organe de stat.

 Republică parlamentară-este exercitarea puterii prioritar de către

parlament ,care alege președintele statului,președintele este ales de
deputați. Președintele real nu poate să blocheze nici o lege a
parlamentului,nu poate iniția revizuirea constituției, nu poate
dizolva parlamentul. (Italia,Germania).
 Republică prezidențială – este guvernarea prioritară a președintelui
care este șef al statului,șef al executivului,comandant suprem al
forțelor armante,care are atribuții de dizolvarea parlamentului,de
blocare a adoptării legilor de parlament,de revizuire a
constituției,etc.(SUA)
 Republica Moldova[11][12] este un stat situat în sud-estul Europei. Se
învecinează cu România la vest și cu Ucraina la nord, est și sud.
Republica Moldova este un stat fără ieșire directă la mare, însă are
ieșire la Dunăre pe o fâșie de 430 de metri[13] la extremitatea sa
sudică,[14] prin intermediul căreia are acces potențial și la Marea
Neagră. În procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica
Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. La 29
iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a Republicii Moldova.
Începând cu anul 1990, teritoriul Republicii Moldova situat pe malul
estic al fluviului Nistru este sub control de facto al regimului
separatist din Transnistria (controlat și/sau sprijinit de Rusia).[15][16]
 Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în
calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef
al guvernului. Republica Moldova este stat membru al Organizației
7
 Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Parteneriatului pentru
Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și al altor organizații
internaționale. Republica Moldova a implementat primul Plan de
Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.[17]


Forma de organizare (structură de stat)- arată modalitățile de

exercitare a puterii de stat în dependența de structura statului(un stat sau
mai multe state) și repartizarea atribuțiilor de stat în dependență de
structura statului.
După forma de organizare deosebim:

 Simple(unitare) – care au un teritoriu integru,organele unice ale

administrației publice centrale(un președinte, un guvern, parlament).
 Compuse este organizarea a două sau mai multe state într-un stat
comun(federația, confederația, uniune).

În statele compuse se atestă: -dublu nivel al puterii legislative, executive,

judecătorești, dublă legislație, dublă cetățenie.
Statele compuse reprezintă asocieri a două și mai multe state,realizate în
baza unui acord federativ,care reglementează relațiile între statul federal
și federate(India,Brazilia,Rusia).
Forma regimului politic –regimul politic  este ansamblul metodelor ,de
exercitare a puterii aplicate de guvernanți față de guvernați.
După regimul politic deosebim state:

 Democratice –forma regimului politic exercitată direct,fie indirect

de către (electorat) întemeiat pe drepturi și libertăți fundamentale și
promovarea valorilor general-umane.
 Democrația este puterea exercitată de către popor ,unul dintre cele
mai importante drepturi,dreptul la vot.
 Nedemocratice(autocratic) – este puterea exercitată de o persoană
sau mai multe (partid,organizare,grupare armată),care este orientată
împotriva majorității populației(regim totalitar,regim nazist,fascist).
8
Formele statului nu se confundă cu tipurile statului.
După gradul de civilizație și cultură umană distinge următoarele tipuri
de stat:

 Statul antic;
 Statul medieval;
 Statul modern;
 Statul contemporan;

Statul de drept este un concept politico-juridic care exprimă forma

superioară a regimului democratic a puterii de stat întemeiat pe
supremația legii,separația și colaborarea puterilor de stat și asigurarea
drepturilor și libertăților omului.
Fundamentele statului de drept:

 Pluralism politic;
 Juridic;
 Factorul uman;

Distingem fundamentul:

 Politic (democrație, pluralism politic, separație și colaborarea

puterilor).
 Normativ juridic(supremația legii, legalitatea și ordinea legală,
pluralismul economic, realizarea principiilor generale ale dreptului).
 Individual juridic (respectarea și asigurarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.(responsabilitatea statului față de individ).

Fundamentele statului de drept:

 Supremația statului de drept – Rex est lex. Regele este legea

 Legalitatea și ordinea legală – regim politico-juridic de respectare
generală și necondiționată a legilor în vigoarea statului. Ordinea
legală sau ordinea de drept,rezultatul legalității în condițiile
legalității se instaurează ordinea legală.

9
 Pluralismul politic– existența a mai multor partide.
 Pluralismul economic– existența mai multor forme sau tipuri de
proprietate.
 Asigurarea drepturilor și libertăților
 Mass-Media – puterea a 4-a în stat.
 Realizarea a principiilor generale ale dreptului.

10