FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTILCEALA SANITARA FEG-BRASOV

SPECIALIZAREA AMG

LUCRARE DE PRACTICA
                  ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL                         
IN    INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC (ACIDENT VASCULAR CEREB

CLASA:AMG III-D                   

                         
OGREAN COSMINA-ELENA                          
BRASOV-2022
 CAPITOLUL I-ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CREIERULUI
1.1 Anatomia si fiziologia creierului
1.2.Fiziologia creierului

CAPITOLUL II – ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC)

2.1. Definitie
2.2 Simptomatologie
2.3.Clasificare
2.4 Investigatii
2.5.Diagnostic pozitiv
2.5.2.Diagnostioc diferential     
2.6.Tratament
2.6.1.Tratament profilactic
2.6.2.Tratament igeno-dietetic
2.6.3.Tratament medicamentos
2.7. Evolutie

CAPITOLUL III –ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU AVC
3.1.ROLUL PROPRIU
3.1.1. Asigurarea conditiilor de spitalizare
3.1.2.Rolul sistentului medical in examinarea clinica a pacientului
3.1.3.Supravegherea pacientului                                                                                                       
3.1.5.Rolul asitentului medical in alimentatia pacientului 3.1.6 Rolul asistentului
medical in educatia sanitara a pacientului
3.2.ROLUL DELEGAT
3.2.1. Rolul asitentului medical in examinarea paraclinica
3.2.2.Rolul asitentului medical in administrarea medicamentelor
CAPITOLUL IV    - STUDIUL DE CAZ
Caz nr I
Caz nr II
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
                                            CAPITOLUL I
          ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CREIERULUI

1.1. Anatomia creierului

Creierul sau encefalul , reprezintă partea sistemului nervos central aflată în

interiorul craniului. El controlează numeroase funcții ale organismului precum bătăile
inimii, mersul, generarea de gânduri și emoții. Creierul la animalele vertebrate este
protejat de cutia craniană, fiind căptușit cu o membrană (meninge).

Într-un creier uman există între 85 și 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având
cam 10.000 de conexiuni.

Sistemul nervos central se poate ȋmpărţi din punct de vedere anatomic ȋn două
elemente:
- Măduva spinării ce este conectată de trunchiul cerebral şi este localizată la nivelul
canalului vertebral şi
- Encefalul.

Encefalul este alcătuit din mai multe segmente reprezentate de:

- trunchiul cerebral;
- cerebelul;
- diencefalul alcătuit din: talamus, hipotalamus, epitalamus, subtalamus, metatalamus;
- emisferele cerebrale.
 Encefalul - sectiune mediana

1Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este alcătuit din mai multe segmente şi anume: bulbul, puntea și
mezencefalul alcătuit din pedunculii cerebrali şi coliculii cvadrigemeni. Trunchiul
cerebral este alcătuit atât din substanţă cenuşie cât şi din substanţă albă.
Cititi mai multe despre trunchiul cerebral aici...

2. Talamusul
Talamusul este localizat la nivelul ventriculului III, pe peretele lateral al acestuia şi are
forma unui ovoid ce prezintă patru feţe (o faţă superioară, o faţă inferioară, o faţă
medială, o faţă laterală) şi doi poli (unul anterior şi unul posterior).
Dimensiunea sa este de aproximativ 4 cm şi are axul lung orientat ȋnainte, medial şi ȋn
sus.

Faţa superioară sau dorsală prezintă:
- Un strat de substanţă albă ce poartă denumirea de stratul zonal;
- Şanţul talamo-caudat (stria terminalis) ce separă faţa anterioară de nucleul caudat ȋn
porţiunea laterală;

 Ȋn porţiunea medială, faţa superioară delimitează ȋmpreună cu habena şi cu pedunculul

mijlociu al epifizei, trigonul habenular;
- Şanţul coroidian separă faţa superioară ȋntr-o parte postero-medială şi o parte antero-
laterală ce participă la formarea planşeului cornului frontal al ventriculului lateral.

Faţa inferioară sau ventrală este ȋn raport cu regiunea subtalamică şi hipotalamus.

Regiunea subtalamică este alcătuită din: zona incertă, nucleul subtalamic şi câmpul lui
Forel.

Faţa medială este delimitată ȋn porţiunea inferioară prin intermediul şanţului hipotalamic

sau şanţul lui Monro ce o separă de hipotalamus.

Faţa laterală este despărţită de nucleul lentiform prin intermediul braţului posterior al

capsulei interne.

Polul anterior delimitează ȋmpreună cu pilierul anterior al fornixului orificiul lui Monro sau
interventricular.
Polul posterior este alcătuit din pulvinar şi corpii geniculaţi: lateral şi medial.

Talamusul este alcătuit atât din substanţă albă cât şi din substanţă cenuşie ce este

ȋmpărţită ȋn cinci grupe nucleare ce pot fi clasificate astfel:
a. Un grup nuclear anterior alcătuit din: nucleul anterior ventral, nucleul anterior dorsal,
nucleul anterior medial;
b. Un grup nuclear medial alcătuit din nucleul mediodorsal;
c. Un grup nuclear lateral alcătuit din două subgrupe: un subgrup ventral şi un subgrup
lateral.
Subgrupul ventral este compus din: nucleul ventral anterior, nucleul ventral intermediar
şi nucleul ventral posterior.
Subgrupul lateral este compus din nucleul pulvinar, nucleul corpului geniculat lateral,
nucleul corpului geniculat medial şi complexul talamic posterior.
d. Un grup nuclear reticulat alcătuit din: nucleii intralaminari (centromedian, central
lateral, central medial, parafascicular, paracentral), nucleii liniei mediene (nucleul
paraventricular, nucleul reuniens, nucleul paratenial, nucleul romboidal), nucleii reticulaţi
laterali.

Nucleii talamici pot fi clasificaţi după funcţia pe care o ȋndeplinesc astfel:

- Nuclei cu funcţii motorii: nucleul ventral anterior, nucleul ventral intermediar şi nucleul
central median;
- Nuclei ce prezintă conexiuni limbice: nucleii anteriori, nucleul medial dorsal, nucleul
lateral dorsal;
- Nuclei de asociaţie: nucleul pulvinar şi nucleul lateral posterior;
- Nucleii ce ȋndeplinesc funcţia de releu ai căilor senzitivo-senzoriale: ventral
posterolateral, ventral posteromedial, ventral posteroinferior, complexul nuclear talamic
posterior;
- Nuclei ce sunt conectaţi cu formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral: nucleii
reticulaţi laterali, nucleii liniei mediene şi nucleii intralaminari.
este delimitat astfel:
- posterior prin pedunculul mijlociu al epifizei;
- medial prin pedunculul anterior al epifizei;
- lateral prin faţa superioară a talamusului.

Comisura posterioară
este localizată ȋntre mezencefal şi diencefal, deasupra apeductului lui Sylvius ȋn
ventriculul III cerebral.

4. Hipotalamusul
Hipotalamusul este delimitat astfel:
- Anterior se găseşte lamina terminală şi comisura albă anterioară;
- Posterior - un plan dus posterior de corpii mamilari;
- Superior se găseşte şanţul lui Monro;
- Inferior - planşeul ventriculului III;
- Lateral este continuat de capsula internă şi regiunea subtalamică.

Prezintă mai multe feţe şi anume: o faţă ventrală, o faţă dorsală, o faţă anterioară sau
supraoptică, o faţă mijlocie sau infundibulo-tuberală, o faţă posterioară sau mamilară şi
două feţe laterale.

5. Cerebelul
Cerebelul este localizat posterior de trunchiul cerebral, fiind separat de acesta prin
intermediul ventriculului IV. Conexiunile sale cu trunchiul cerebral se realizează prin
intermediul celor trei perechi de pedunculi cerebeloşi: superiori, mijlocii şi inferiori.
Superior de acesta se găseşte tentorium cerebelli şi lobii occipitali ai emisferelor
cerebrale.

Ȋn alcătuirea cerebelului intră trei părţi:

- Cele două emisfere cerebeloase şi
- Vermisul.

Emisferele cerebeloase prezintă trei feţe:

- Anterioară;
- Superioară;
- Inferioară şi o circumferinţă.
Faţa superioară - la nivelul acesteia se poate identifica o proeminenţă cunoscută sub
numele de vermis superior, iar de o parte şi de alta a acestuia se află emisferele
cerebeloase ce au o dispoziţie ȋnclinată ȋn jos şi ȋn lateral.
Faţa inferioară - la nivelul acesteia se poate identifica o depresiune ce poartă
denumirea de vallecula, iar ȋn profunzimea ei se găseşte vermisul inferior. De o parte şi
de alta sunt poziţionate emisferele cerebeloase.
Faţa anterioară poate fi ȋmpărţită ȋn două porţiuni: una inferioară, ce este alcătuită din
partea anterioară a vermisului inferior şi una superioară, alcătuită de fastigium.
Circumferinţa cerebelului este limita dintre faţa superioară şi cea inferioară, la nivelul ei
identificându-se un şant ce poartă denumirea de fisura orizontală.

6. Emisferele cerebrale
Emisferele cerebrale sunt porţiunea cea mai voluminoasă a encefalului şi provin din
vezicula telencefalică.
Sunt localizate la nivelul lojei supratentoriale, superior faţă de trunchiul cerebral şi
tentorium cerebelli.
Prezintă două emisfere ce sunt despărţite prin intermediul fisurii interemisferice (la
nivelul ei pătrunde coasa creierului), iar ȋn porţiunea inferioară sunt unite prin corpul
calos, fornix şi comisura albă anterioară.
Au o lungime de 17 cm, o lăţime de 14 cm şi o ȋnalţime de 13 cm, având o greutate
medie de 1.380 g la bărbaţi şi 1.350 g la femei.
La nivelul fiecărui emisfer se pot identifca şase lobi şi anume: frontal, parietal, temporal,
insula Reil, occipital şi limbic.
Ȋn componeţa emisferelor intră substanţă cenuşie, dar şi substanţă albă.
Substanţa cenuşie este distribuită superficial, alcătuind cortexul cerebral sau scoarţa
cerebrală, dar şi ȋn profunzime sub formă de nuclei bazali.
Substanţa albă este distribuită ȋntre cortex şi nucleii bazali, dar şi ȋntre thalamus si
nuclei bazali.

1.2.Fiziologia creierului

Encefalul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce

coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite.

De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală ci,
prin împletiturile nervilor (plexuri), sunt reținute în unii centri nervoși externi,
precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele informații reacționăm
inconștient, prin reflexe.
La animalele cu un sistem nervos superior, precum la om, există acest sistem nervos
autonom, care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier).

Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea creierului,

care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale
(inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot
aminti: respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea și reproducerea.

Funcția creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni. Această activitate a

creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă), care stabilește intensitatea
biocurenților produși la acest nivel.

Diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara

evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligenței și a capacității de a învăța, prin
proprietățile plastice neuronale.
                                    CAPITOLUL II –AFECTIUNEA
2.1.Definitie:

Întâlnit și sub denumirea de ischemie cerebrală, atac cerebral sau apoplexie, accidentul
vascular cerebral (AVC) este o afecțiune a țesutului cerebral cauzată de reducerea
fluxului de sânge către sistemul arterial din creier.

2.2 Simptomatologie

 Durere bruscă și foarte puternică de cap

 Amețeală 
 Pierderea stării de conștiență
 Dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor
 Probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate rosti cuvinte fără sens,
inteligibile și încurcate. Există cazuri în care aceasta nu mai poate vorbi deloc.
 Stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată.
 Deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul nu își poate mișca gura
 Paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea dreaptă sau stângă a corpului.
 Slăbiciunea și amorțeala – dacă nu a apărut paralizia, este posibil ca bolnavul să cadă
din picioare, de obicei pe o parte. Membrele de pe partea respectivă devin slabe și le
mișcă cu greutate.
 Tulburări de vedere – vedere dublă, neclară, deformată sau chiar pierderea vederii. -
Greata si varsaturi

2.3. Clasificare
Acident vascular ischemic

 Acident vascular cerebral hemoragic

 Acident vascular cerebral tranzitoriu

2.4.Investigatii                                                                                                               
-Tomografia computerizata sau CT

-RMN

-Angiografia CT
-Angiografia RMN                                                                                                                                    
Analize de laborator

2.5.Diagnostic

 Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru accidentul vascular

cerebral, echipa medicala trebuie să evalueze mai intai tipul de accident
vascular cerebral pe care l-ati suferit și zonele din creier afectate de accidentul
vascular cerebral. Aceasta trebuie, de asemenea, să excludă alte cauze posibile
ale simptomelor pe care le simtiti.
 Astfel medicul poate utiliza mai multe teste de diagnostic, cum ar fi:
 Examinarea fizică - Medicul vă va întreba pe dumneavoastră sau pe un
membru al familiei despre simptomele pe care le-ați avut, când au început și ce
ați făcut in momentul in care le-ati constientizat. Medicul va evalua apoi dacă
aceste simptome sunt încă prezente.
 Acesta va dori să știe ce medicamente ați luat și dacă ați suferit leziuni la
nivelul capului. Veți fi întrebat, de asemenea, despre istoricul personal și
familial al bolilor de inimă, al atacului ischemic tranzitor și al accidentului
vascular cerebral.
 Medicul va verifica tensiunea arterială si va verifica semnele unor mici cristale
de colesterol sau cheaguri în vasele de sânge din spatele ochilor.
 Analize de sange - Este posibil să efectuati mai multe analize de sânge care vor
ajuta echipa medicala sa identifice care este nivelul de coagulare a sangelui,
daca nivelul de zahar din sange este normal sau daca exista o infectie in
organism.
 Computer tomografia - Examinarea CT utilizează razele X pentru a crea o
imagine detaliată a creierului. Aceasta poate arata daca ati suferit o hemoragie
craniana, daca exista anumite tumori sau care parte a creierului a fost afectata
de un accident vascular cerebral. Medicii pot injecta o substanta de contrast
pentru a vedea vasele de sânge în detaliu.
 Rezonanta Magnetica - Aceasta examinare este neiradianta si se utilizeaza
pentru a crea o vizualizare detaliată a creierului. Un RMN poate detecta țesutul
cerebral deteriorat de un accident vascular cerebral sau de unele hemoragii
cerebrale. Medicul poate injecta substanta de contrast pentru a vedea arterele și
venele și pentru a evidenția fluxul de sânge la nivelul creierului.
 Ecografia doppler carotidiană - Aceasta este un test noninvaziv care
investighează fluxul de sânge de la nivelul gâtului. Este adesea recomandată
 pacienților care au istoric familiar cu accident vascular cerebral, suferă de
ateroscleroză, au un stil de viață sedentar și au, implicit, și alți factori de risc
cardiovascular (obezitate, fumat, etc).                                                                                 
2.5.2.Diagnostic diferential Afectiuni care pot mima un AVC si care trebuie
excluse :                                                                                                                                         
Hipoglicemia                                                                                                                               
Hiperglicemia                                                                                                                             
Encefalopatia hipertensiva                                                                                                       
Afectarea spinal                                                                                                                           
Uremia

2.6.Tratament
 In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, este necesara restabilirea fluxului
de sange catre creier, prin administrarea intravenoasa (in cel mult cinci ore de la
aparitia primelor simptome) de medicamente care ajuta la dizolvarea posibilelor
cheaguri de sange. 
 In unele cazuri, medicul poate trata un accident vascular cerebral ischemic prin
administrarea de medicamente direct in vasul de sange blocat (terapie
endovasculara). Aceasta metoda de tratament poate reduce riscul de aparitie a
complicatiilor pe termen indelungat si poate spori vindecarea. Medicamentele pot fi
administrate direct la nivelul creierului, cu ajutorul unui cateter. Daca este vorba de
un cheag de sange mare, care nu poate fi dizolvat, medicul va folosi un cateter
pentru a-l extrage.
2.6.1.Tratamentul profilactic                                                                                                 
Persoanele care au trecut printr-o astfel de afectiune este bine sa tina cont de factorii
de risc si preventia in aceste cazuri este evitarea consumului de:                                           
-alcool                                                                                                                      – tutun                       
- grasimi

2.6.2. Tratamentul igieno dietetic

 Cat mai multe legume de diferite tipuri si culori, leguminoase si diverse feluri de
fasole.

 Fructe.

 Alimente pe baza de cereale (grâne); cel mai adesea, e bine sa alegi cereale
integrale si varietati de cereale cu un continut mare de fibre, cum ar fi painea,
 cerealele pentru micul dejun, orezul, pastele din faina integrala, noodles, mamaliga,
cuscus, fulgi de ovaz, quinoa si orz.

 Carne slaba si carne de pasare de curte, peste, oua, tofu, nuci, seminte,
leguminoase si fasole de diferite soiuri.

 Lapte, iaurt, branza si diverse variante ale acestor produse - cu un continut redus de
grasime.

Se va limita de asemenea consumul de alimente bogate in grasimi saturate cum ar

fi :biscuitii, prajiturile , produsele de patiserie, placintele , carnea procesata,
pizza,alimente prajite si alte tipuri de snaks-uri nesanatoase

De asemenea se va limita consumul de grasimi saturate cum ar fi untul,smanatana,

uleiul de cocos sau de palmier.

Se va limita de asemenea consumul de bauturi cu un cintinut ridicat de zahar, bauturile

carbogazoase indulcite cu zahar, bauturile energizante si bauturile sportive.

Se va scoate din alimentatie si sarea , zaharul alcoolul si tutunul

2.6.3. Tratamentul medicamentos

Terapia antiplachetara:

Aspirina eficienta atunci cand tratamentul este inceput pana la 48 ore dupa AVC

-solutie perfuzabila cu glucoza                                                                                 

-Clexane

-Sermion

-Accupro

-Auronal
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INJRIJIREA PACIENTILOR CU
AVC
3.1.ROLUL PROPRIU
3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare
Asistenta se va ocupa de indepartarea imbracamintei incommode
-scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii
- la nevoie oxigenoterapie
3.1.2. Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului cu AVC
-in acest caz I se va explica bolnavului necesitatea fiecarei tehnici si va fi linistit de
catre asistentul medical , in vederea unei cooperari cat mai bune
- asistentul va insotii bolnavul la toate investigatiile care necesita efectuate
- se va ocupa de nevoiile pacientului , astfel incat pacientul sa dobandeasca
incredere in personalul medical
3.1.3.Supravegherea pacientului
Monitorizarea functiilor vitale si vegetative
-Pulsul
-TA
-Respiratiei
- culorii tegumentelor si mucoaselor
-colesterolului
- temperaturii corporale
- supravegherea diurezei si a scaunului
3.1.4.Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului
Aaistentul medical se va ocupa in de aproape in vederea respectarii regimului
alimentar care ia fost impus de catre medic si anume :                                                           
-eliminarea din alimentatie a produselor care sunt bogate in grasimi                             
– se va evita ca acesta sa consume baururi carbogazose sic un nivel ridicat de
zahar                                                                                                                                                               
-va sfatui pacientul ca trebuie sa adopte un regim hiposodat                                             
– il va sfatui sa renunte la fumat
- Se va ocupa de asemenea sa monitorizeze bilantul ingesta -escreta
3.1.5 Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor
-asigurarea igienei personalle ( toaleta partial la pat)
- asigurarea lemjeriei curate( de pat si de corp) de cate ori este necesar
- asisrtentul il va sfatui sa-si schimbe stilul de viata , sa reduca consumul de
alcoolm si de tutun si de asemenea sa reduca consumul de grasimi animale, sare si
zahar.
3.2.ROLUL DELEGAT
3.2.1.Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
Asistenta pregateste si asigura transportul pacientilor pentru efectuarea
examinarilor radiologice,electrocardiografice,fonocardiografice,spirografice si alte
explorari paraclinice,pe care le va cere medical.

Rolul asistentului este acela de a pregati pacientul de a-i masura

tensiunea,pulsul,greutatea de asemenea si pregatirea pshica a acestuia.
Printre sarcini se mai numara si:
-adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
-dezbracarea si imbracarea pacientului
-aducerea bolnavului in conditii necesare examinarilor
-deservirea medicului cu instrumente
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare
3.2.2.Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor                               
Administrarea medicamentelor se va face respectand cu strictete orele pentru a
nu se produce eventuale complicatii.                                                                                       
I se va administra:                                                                                                Accupro 10 mg     
Clexane 0.4 ml/12 ore                                                                                                        Sermion
30 mg                                                                                                                            Aspirina               
Auronal 10 mg

CAPITOLUL IV – STUDIUL DE CAZ

CAZUL NR I

CULEGEREA DATELOR
DATE RELATIV STABILE
Nume:Ioana
Prenume:Mocanu
Varsta:69 de ani
Sex:feminin
Ocupatie:pensionara
Religie Ortodoxa
Limba:Romana
Inaltime:1.70
Data interrnarii:5.01.2022
Data externarii:20.02.2022
Date variabile
TA=170,90mmHg
AV=90/min
Respiratie=19r/min
Temperatura=38,2
MOTIVELE INTERNARII:
Pacienta Ioana Mocanu, in varsta de 69 de ani, domiciliata in Brasov, de
ocupatie pensionara sa internat la spital pe sectia de Neurologie la data
de 22.02.2022.Aceasta este cunoscuta ca hipertensiva, sa prezentat cu
deficit motor al membrului inferior stang si tulburari de vedere care se
remit. Ea este constienta, dar cu o dificultate in respiratie , miscare si cu
tulburari de somn de asemenea avand greata si varsaturi si un
dezechilibru hidric.

Diagnostic la internare:
-Atac ischemic
-HTA
Examene clinice:
-afebrila
-respiratie zgomotoasa cu dispnee si senzatie de sufocare
- abdomen incordat ,dureros la palpare
- deficit motor stang
-tulburari de vorbire
Examene functionale:
-Echo cord                                                                                                                        –
Echo Doppler                                                                                                      -
Radiografie pulmonara
-CT cerebral
    ANALIZE
COAGULARE VALORI RECOLTATE VALORI NORMALE
PT 15.8 9.0 -12.6/ sec
INR 1.40 0.80-1.19/INR
APTT 26.9 24-35/SEC

BIOCHIMIE
INVESTIGATIE VALORI RECOLTATE VALORI NORMALE
Glucoza 84 65-115/mg/dl
Uree 21 15-50/mg/dl
Crearinina 1 0.5-1.3/mg/dl
Acid uric 5.3 2.2-7.3/mg/dl
CK 439 24-195/U/L
CKMB 3.5 2-19/U/L
Colesterol 217 120-220mg/dl
Trigliceridele 252 35-260/mg/dl
                                                                       
HEMATOLOGIE:
INVESTIGATII VALORI RECOLTATE VALORI NORMALE

VSH 5 2-12/mm/h
           
 GRILA DE DEPENDENTA
Nevoile     S         E                     P Grad de de
fundamentale Manifestari Surse de Probleme de dependenta
de
dificultate dependenta
dependenta
Nevoia de a Dispnee AVC Alterarea dependent
respire si de a senzatie de respiratiei
avea o buna sufocare
circulatie
Nevoia de a se Grad de Grad de Alterarea dependent
alimenta si a se deshidratare deshidratare si alimentatiei
hidrata alimentatie datorita
deficitara greturilor si
avarsaturilor
Nevoia de a independent
elimina
Nevoia de a se Dificultate in Oboseala Alterarea dependent
misca si de avea miscare datorita lipsei mobilitatii
o buna postura somnului si a datorita
durerii deficitului
motor al
membrului
inferior stang
Nevoia de a Insomnie Pacienta este Alterarea dependent
dormi si a se -oboseala agitata din somnului
odihni cauza lipsei datorita
somnului insomniei
Nevoia de a se Pacientul AVC Datorita dependent
imbraca si prezinta alterarii
dezbraca dificultate motorii
motorie pacientul nu
se poate
imbraca singur
si necesita
ajutor
Nevoia de a-si Pacient afebril independent
mentine
temperature
corpului in
limtele
normale
Nevoia de a fi hemiplegie Dificultatea de Mobilitatae dependent
curat si de a-si a se misca in redusa
proteja vederea datorita
tegumentele mentinerii hemiplegiei
igienei
personale
Nevoia de a Pacientul nu independent
evita prezinta
pericolele teama
Nevoia de a pacientul Boala Comunicarea dependent
comunica prezinta inadecvata
dificultati in
vorbire
Nevoia de a independent
actiona dupa
credinta si
valorile sale
Nevoia de a se independent
realiza
Nevoia de a se independent
recreea
Nevoia de a Pacienta stie si Independenta
invata este
constientade
afectiunea sa

      PLAN DE INJRIJIRE
Diagnostic Obiective Interventii Rol ROL DELEGAT EVALUARE
de nursing propriu
Alterarea -sa prezinte cai Monitorizarea Administarea Schimbarea
respiratiei respiratorii functiilor vitale tratamentului pozitiei
datorita AVC permeabile si o -educarea prescris de paacientului
manifestata buna respiratie pacientului pt medicsi anume: ajuta ca
prin dispnee sis a-si efecuarea unor -Accupro bolnavul sa
diminueze excercitii -Clexane                respire mai usor
dispneea respiratorii            -Sermion -starea bolnavei
-pregatirea se
bolnavului imbunatateste
pentru progresiv si
recoltarea incepe sa respire
analizelor in mai bine                 
urgenta – obiecyiv
realizat
Alimentatie Pacientul sa Asistenta Pacienul nu
inadecvata primeasaca o medicala prezinta semene
datorita alimentatie evalueaza in de hidratare si a
varsaturilor carae sa permanenta inteles ca
manifestata corespunda din alimentatia trebuie sa aiba
prin deficit punct de vedere pacientului si de o alimentatie
calitataiv si asemenea
adecvata
cantitativ – hidratarea
 hidratare acestuia
corespunzatoare
Alterarea Pacientul sa-si mobilizez    pasiv -administrarez Fortificarea
mobilitatii recapete pacientul medicamentele treptata a
datorita AVC mobilitatea si -ajut pacientul prescrise de musculaturii
manifestata tonusul in satisfacerea medic -interventia
prin deficit muscular nevoilor sale si il -Aspatofort2f/zi familiei face ca
motor la -autonomie in sevesc la pat cu i.m. pacientul sa faca
membrul deplasare si cele necesare      fata nevoilor
inferior miscare – monitorizez fizice
stang functiile vitale -obiective
-asistenta realizate
stabilete un
program de
odihna care sa
alterneze cu
unul de
activitate
Discomfort Satisfacerea Creez un climat Administrez Starea de
prin nevolilor de de incredere medicamentele anxietate a
tulburari de somn a incurajand prescrise de pacientului sa
odihna si pacientului pacientul si ii medic plus diminuat vizibil
somn favorizez odihna HALDOL -pacientul si-a
manifestata -invat pacientul if/i.m.seara recapatat ritmul
prin agiatie    cum sa execute veghe-somn
-indispozitie tehnici de -obiective
motorie - relexare –observ realizate
iritabilitate si comunic
medicului
schimbarile
survenite –
monitorizex
functiile vitale
Dificultatea -pacientul sa Asistentul Pacientul a
de a se prezinte o medical trebuie inceput sa-si
putea mobilitate mai sa ajute recapete
imbraca buna prin pacientul sa se mobilitatea si a
datorita excercitiu de imbrace si sa a inteles
problemei recuperare se dezbrace importanta
motorii -pacientul Asistentul terapiei
manifestata trebuie sa medical trebuie
prin participle la sa se implice in
procesul de
dificultate de satisfacerea
a se putea recuperare si la nevilor
misca terapie pacienului
Degradarea Pacientul sa-si -asigur lenjeriei Administrez Absenta alterarii
autonomiei pastreze curate de corps tartamentul pielii
ingrijirii tegumentele pat prescris de - Tesutul
personale integre -asigur medic adipos nu
datorita bolii
Evitarea riscului microclimatul in Aspatofort 2f/zi a fost
manifestata aparitiei salonsi repaus la I.M afectat
prin escarelor pat Pacientul sa
indiferenta Sa-I asiguram -asigur regimul autoeducat in
materialele igieno dietetic si privinta igienei
necesare pentru hidratare personale
efecuarea corespunzatoare Obiective
igienei realizarte
Comunicarea Pacientul sa AM evalueaza Pacientul se face
ineficienta comunice cu capacitatea inteles si a
manifestata asistenta si cu pacientului de a domandit o mai
prin membrii familiei vorbi, scri si citi buna
dificultate pentru a-si AMvorbeste lent comunicare
neurologica exprima nevoile si il uncurajeaza
esentiale sa vorbeasca

EPICRIZA:
Pacienta in varsta de 69 de ani    cunoscuta ca hipertensiva se prezinta la spital pe
sectia de Neurologie sa prezentat cu deficit motor la membrul inferior stang si
tulburari de vedere, acuzand de asemenea problem de respiratie , greata si
varsaturi.
Pe parcursul internerii, sub tratament cu Accupro 10 mg, Clexane 0.4ml/ 12 ore,
solutie perfuzabila cu glucoza si Auronal 10 mg, se externeaza stabil clinic cu
recomandarile de mai jos: sa aiba un regim hipododat                                                           
–sa renunte la grasimile saturate bauturile carbogazoase si consumul de alcool –
sa faca miscare si plimbari in fiecare zi sis a participle la terapie in vederea
recuperarii functiilor motorii.

CAZUL NR II

CULEGEREA DATELOR
DATE RELATIV STABILE
Nume: Ion
Prenume: Dumitrescu
Varsta: 50
Sex :masculin
Domiciliu: Brasov
Ocupatie: agent de paza                                                                                                                       
Religie:Ortodoxa
Limba: Romana
Inaltime: 1,67
Conditii de viata : abuz de alcool
Data internarii: 17.02.2022
Data externarii:27.02.2022
Sectia:Neurologie
 DATE VARIABILE
TA=    140/80 mmHg
PULS=80/min
Temperatura= 38.6                                                                                                       
Respiratie=25r/min
MOTIVELE INTERNARII :
Pacientul in varsta de 50 de ani cunoscut fara antecedente semnificative sa
prezerntat la UPU,cu o stare de neliniste ,dispnee    si cu o paralizie pe partea
dreapta,. Starea I sa agravat ca urmare a fost adus in coma , mobilitatea si tonusul
muscular fiindu-I afectate, la fel si reflexul cornean, pastrandu-si functiile vitale
dar pierzandusi-le pe cele vegetative. Medicii banuiesc ca toate acestea sunt pe
fondul fumatului intens, al alcoolului si al unei gastrite cornice, dobandite cu trei
ani in urma din cauza unei alimentatii incorecte.
Pacientul nu reactioneaza la stmuli externi indifferent de intensitatea acestora si   
nu raspunde la intrebari.Prin supraveghere asistenta observa o emisie involuntara
de urina si scaun, acesta prezinta escare la nivelul feselorsi coatelor intr-o stare
avansata.

ANALIZE:                                                                                         
HEMOLEUCOGRAMA
COAGULARE VALORI RECOLTATE VALORI NORMALE
PT 76 9.0-12.6/SEC
APTT 0.97 24-35/SEC

BIOCHIMIE
VALORI RECOLTATE VALORI NORMALE
GLUCOZA 129 65-115/mg/dl
CREATININA 0.9 0.5-1.3/mg/dl
CK 107 24-195/U/L
COLESTEROL 191 120-220mg/dl
TRIGLICERIDE 150 35-160mg/dl
TGP 25 5.00-41U/L
LDH 265 135.00-225.00
Examene functionale:
-EKG

-RMN
-examen LCR
-CT
GRILA DE DEPENDENTA
Nevoile      S E P Grad de
fundamentale Manifestari de Surse de Probleme de dependenta
dependenta dificultate dependenta
Nevoia de a - Dispnee si AVC Alterareaa Dependent
respira senzatia de hemoragic respiratiei
neliniste
Nevoia de a se Abuz de alcool Schimbarea Alimentatie Dependent
alimenta si -gastrita cronica    obiceiurilor inadecvata prin
hidrata -scadere in alimentare deficit
greutate -
anorexie
Nevoia de a Iritarea Starea Incontinenta Dependent
elimina pieliiregiunii comatoasa materiei fecale
anale si genitale   
-scurgerea
scaunului fara
control
Nevoia de a se Coma                        Dificultate imobilitate Dependent
misca si a vea -paralizie dreapta neurologica
o buna -pacientul nu se
postura poate ridica           
- absenta fortei
musculare –
atonie musculara
Nevoia de a
dormi si a se
odihni
Nevoia de ase
imbraca si
dezbraca
Nevoia de a-si Temperatura hipertermie Hipertensiune Dependent
mentine 38.6 ateriala
temperature -transpiratii
corpului in - cefalee -agitatie
limite
normale
Nevoia de a-si -escare Satarea de Alterarea Dependent
pastra -transpiratii coma integritatii
tegumentele emisie de urina si
si mucoasele materii fecale
curate
Nevoia de a
evita
pericolele
Nevoia de a Hiopestezia – Dificultatea Comunicarea Dependent
comunica abolirea refexului neurologica ineficienta la
coronean – nivel senzorio-
paralizia          - motor
coma
Nevoia de a
actiona dupa
credintele si
valorile sale
Nevoia de ase independent
realiza

Nevoia de a se independent
recreea
Nevoia de a Lipsa de -Anorexia – Lipsa de dependent
invata informatii la abuzul de cunoastere
bolile pe care alcool si tutun
le –a avut I n
trecur
respective
gastrita si
anorexie

                                                    PLAN DE INGRIJIRE

Diagnostic de Obiective Interventii Rol Rol delegat Evaluare

nursing propriu
Alterarea Sa prezinte Monitorizarea Administrare Starea
respiratiei cai functiilor vitale si amedicamentatiei pacientului
datorita AVC respiratorii vegetative ale corespunzatoare sa
manifestat prin permeabile pacientului – si anume:solutie imbunatatit
dispnee sis a-si supravehgerea Ringer 500ml           usor
diminueze acestuia pe tot – solutie
dispneea parcursul comei hipertona
 glucozata
Alterarea Pacientul sa A.M urmareste la indicatia Pacientul a
alimentatiei si a se hidrateze echilibrul hidro- medicului A.M iesit din
hidratarii correct electroliticsi a administreaz coma               
datorita Ameloirarea alimentatiei avitamine si – acesta nu
abuzului de starii - supravegeaza saruri prezinta
alcool si a nutritionale functiile vitale si semen de
gastritei Iesirea din vegetative deshidratare
manifestata prin starea de - Se
anorexie coma poate
alime
nta
pec
ale
orala
Alterarea Restabilirea A.M.maseaza zonele Administreaza la Pacientul
pozitiei si a tonusului predispuse la escare indicatia atinge o
miscarilor muscular sia Efectueaza excercitii medicului calciu si autonomie
datorita comei fortei fizice cu pacientul vitamine maximain
manifestata prin musculare -schimba pozitia deplasare
inacacitate Prevenirea pacientului la 32 ore    -acesta
locomotorie escarelor de -A.M.observa revine din
decubit aspectul pielii la starea e
nivelul zonelor coma
predispose la escare    - pacientul
-observa si noteaza nu prezina
aspectul excare
tegumentelor:culoare
temperature,
integritate                       
-observa functiile
vitale
Alterarea Stabilirea A.M.trebuie sa ii A.M.trebuie sa Pacientull
temperaturii stemperaturii aplice la nevoie respecte si asa nu mai
corporale corporale comprese reci                administreze prezinta
manifestata prin prin – monitorizarea in antitermicele febra si
febra administrarea permanenta a precrise de medic cefalee iar
de temperaturii                   starea
antitermice – A.M.trebuie sa acestuia sa
raporteze de urgente imbunatatit
meddicului simtitor
eventualele
schimbari
Alterarea Pacientul sa A.M schimba pozitia Pacientul isi
tegumentelor prezinte opacientului din doua controleaza
datorita comei si tegumente in doua ore sfincterele
incapacitatii de curate pe -asigura toaleta pentru ca
a se putea avea perioada zilinica a pielii , agurii eliminarea
o igena spitalizarii si aorganelor genitale sa fie
corespunzatoare Maseaza regiunea normal           
manifestata prin expusa la aparitia -pacientul
escare excarelor, de trei ori nu prezinta
pe zi                                    escare
-schimba lenjeria de
pat ori de cate ori
este nevoie
Alterarea nevoii Suplinirea A.M. sustine si Administreaza si Pacientul isi
de a c omunica perturbarii linisteste bolnavul supraveheata revine din
datorita boli senzoriale        Vorbeste lent si calm tratamentul coma
manifestata prin -diminuarea cu pacientul chiar impus de medic -restabilirea
Coma anxietatii – daca c esta este in comunicarii
comunicarea coma dintre medic
pacientului Observa si    noteaza , familie si
cu A.M. si cu functiile pacientului pacient
familia
Alterarea nevoii Pacientul A.Mtrebuie sa invete Pacientul a
de a invata trebuie sa pacientul ceea ce inceput sa
datorita lipsei de inceapa sa trebuie sa faca in invete si
cunostere stie despre vederea realizarii este dornic
manifestata prin problema lui unei bune conduite sa afle
dezinteres sis a se faca cu peivire la informatii
responsabil sanatatea sa care l-ar
putea ajuta
in cee ace-I
priveste
sanatatea

EPICRIZA:
Pacient in varsta de 50 de ani sa prezentat la serviciul UPU cu o stare de
neliniste si cu o paralizie pe partea dreapta, dispnee , starea lui
agravandu-se si ulterior intrand in coma.Pe tot parcursul internarii
medicii au reusit sa-l scoata din coma si a fost supus unui tratament
compus din:solutie Ringer 500ml, Solutie hipertona glucozata, Vitamine
din complexul B, Antibioterapie si medicamente antitermice.
Pacientul prezinta in momentul externarii o stare generala destul de
buna, stabil clinic si hemodinamic , fiind orientat in spatiu si in timp cu
urmatoarele recomandar:
-un regim alimentar adecvat din punct de vedere calitativ si cantitativ
-renuntarea la vici precum fumatul si consumul de alcool
- raport satisfacator de lichide pentru a evita deshidratarea

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE
 ,,MIC ATLAS DE ANATOMIE,,AUREL ARDELEAN,IONEL
ROSU,CALIN ISTRATE,EDITURA CORINT,BUCURESTI 2006.
 ,,MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ,,CORNELIU
BORUNDEL,EDITURA ALL, BUCURESTI 2009.
 ,,TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE ASISTENTILOR
MEDICALI,, LUCREŢIA TITIRCĂ, EDITURA VIATA
MEDICALA,BUCURESTI 2001.
 „ MANUAL DE NURSING,MACEAN CRIN ,EDITURA ALL
EDUCATIONAL ,BUCURESTI 2002.
 ..ASOCIATIA DE NURSING,PROCEDURI DE NURSING
1,EX.PONTO,CONSTANTA 2007.