Bolile infectioase

eruptive ale
copilariei

Lector Comanescu Elena

Aspecte generale

▶ Exantem –modificari cutanate

▶ Enantem – manifestari mucoase
▶ Analiza clinica sistematizata
▶ Tip de leziune ( macula ,papula, petesie,vezicula, bula,
nodul, placard)
▶ Caracteristici elementare (dimensiune, culoare, izolate,
buchet, confluenta)
▶ Dinamica eruptiei
▶ Distributia eruptiei
▶ Semne particulare ( adenopatie, Koplik)
▶ Senzatii de insotire (prurit, durere,arsura)
▶ Clasificare eruptii
▶ Congestiv
▶ Hemoragic
▶ Veziculo-pustulos
▶ Patogenie eruptii
▶ Multiplicare ag. patogen la nivel tegument (herpes)
▶ Dermotoxine (scarlatina)
▶ Imun-alergic (CIC-rujeola)
▶ Raspuns inflamator
▶ Mecanisme vasculare (ocluzii, necroze)
▶ Diseminare microbiana (hematologica sau limfatica)
Scarlatina

▶ Definitie
▶ Boala infecto-contagioasa ac., endemo-epidemica, cauzata
de tipuri tonxigene de streptococ beta hemolitic grup A
(SHGA), manifestata clinic prin febra, enantem ( angina si
ciclu lingual) si eruptie ( micropapuloasa eritematoasa)
urmata de descuamatie, cu posibile complicatii severe
▶ Istoric
▶ Cofundata mult timp cu alte boli eruptive
▶ 1676- Syndenham: febris scarlatinae
▶ Pana in 1939- epidemii cu mortalitate 10-20%
▶ Actual –mortalitate 0,1%
▶ Etiopatogenie
▶ SHGA- coc Gram pozitiv, dispus in lanturi, care pe geloza sange
produce hemoliza completa
▶ Serotipuri toxigene din grupul A (clasificare Lancefield) care sa
secrete toxina eritrogena, responsabila de eruptie si
sindromul toxic

▶ Antigene capsulare
▶ Antigene de perete
▶ Proteina M-tipate cele 70 tipuri, Ag. Virulenta
▶ Proteina T- ac. Lipoteicchoic
▶ Stratul mijlociu- antigenul C- comun cu cel din valvele cardiace,
19 grupe (A-U)
▶ Stratul intern (mucopeptid MP, peptidoglican)
▶ Elibereaza substante biologice active
▶ 2 hemolizine-actiune asupra membranei celulare
▶ Streptolizina O – stimuleaza producerea Ac.
▶ Streptolizina S
▶ 2 streptokinaze
▶ 4 ADN-aze
▶ Toxine eritrogene- SPE, A, B, C
▶ Induc activare cel. T
▶ Supreseaza productia de AC.
▶ Potenteaza socul endotoxinic
▶ Induc febra
▶ Stimuleaza productia de citokine
▶ Epidemiologie
▶ Raspandita pe intreg globul
▶ Frecvent 1-10 ani
▶ Anotimpul rece
▶ Sursa de infectie
▶ Bolnavii cu angine streptococice
▶ Purtatorii sanatosi
▶ Bolnavi scarlatina

▶ Cale de transmitere
▶ Aerogena

▶ Receptivitate
▶ Generala ( sugarul si copilul mic-f. rar)

▶ Contagiozitatea
▶ Cat timp bolnavul este purtator

▶ Imunitatea – imunitate antitoxica, dar nu de tip

▶ Patogenie
▶ Sindrom toxic- datorita toxinei eritrogene
▶ Febra, eruptie, tulburari cardio-vasculare
▶ Actiune asupra tegumentului-descuamatie la 2-3 sapt.

▶ Sindrom septic -la cateva zile

▶ Otita, sinuzita, artrite, septicemii

▶ Sindrom imuno-alergic- la 15 -20 zile

▶ RAA
▶ Glomerulonefrita ac.
▶ Eritem nodos
▶ Petesii, purpura
Tablou clinic

▶ Incubatie : 3-6 zile (1-10 zile)

▶ Debut
▶ Brusc, febra mare , angina, varsaturi, cefalee
▶ Per. de invazie (preeruptiva) 36-48 h
▶ Enantem scarlatinos
▶ Angina: rosu intens, angina pultacee, false membrane, ulcero-
necrotica –Henoch, gangrenoasa). Relatie directa cu grav.
▶ Limba (ciclul ligual): 1zi incarcata cu depozit cenusiu-albicios,
apoi se deepitelizeaza de la virf si margini in 5-6 zile
(proemina papilele gustative- limba smeurie). Apoi es
reepitelizeaza, culoare rosu-inchis, lucioasa ( limba de pisica)
▶ Perioada eruptiva
▶ Exantemul scarlatinos- dupa 24-36 ore de la
debut
▶ Eritem difuz punctat cu mici papule rosii, usor
pruriginos, aspru la palpare
▶ Culoare rosu-intens
▶ Incepe la gat si torace si se generalizeaza in
24h (respecta fata)
▶ La nivelul plicilor de flexie a cotului- linii
hemoragice care persista cateva zile dupa
disparitia eruptiei ( semnul Pastia-Grozovici)
▶ Fata- congestie intensa a obrajilor, paloare
circumorala, facies palmuit (facies Filatov)
▶ Perioada de descuamatie
▶ Dupa 7-15 zile de la debut
▶ Initial pe gat si subunghial, la pulpa degetelor
▶ Aspect fainos pe trunchi si in lambouri la
extremitati
▶ Durata 2-3 sapt
▶ Discreta in formele tratate
▶ Aspecte particulare ale exantemului
▶ Forma veziculoasa (miliaris)
▶ Forma hemoragica (forme severe)
▶ Scarlatina ‘’albastra’’,cianotica , eruptie pala,
(forme hipertoxice)
▶ Forme clinice
▶ Forme benigne ( fara eruptie, fruste)
▶ Gravitate medie-descrisa clasic
▶ Forma maligna- colaps, eruptie hemoragica
▶ Forma septica- angina
necrotica,sepsis,peritonita
▶ Forma toxico-septica
▶ Forma stafilococica
▶ Complicatii
▶ Toxice
▶ Miocardita
▶ Hepatita
▶ Artralgie
▶ Septice
▶ Dacriocistita
▶ Sinuzita, otita
▶ Meningita, abces cerebral
▶ Adenoflegmon
▶ Sepsis
▶ Alergice
▶ RAA
▶ Glomerulonefrita ac (tipuri 2,4,12,49,55,60)
▶ Eritem nodos
▶ Diagnostic pozitiv
▶ Epidemiologic
▶ Clinic
▶ Laborator
▶ Hemograma-leucocitoza
▶ Culturi faringiene-SHGA, test rapid latex-
aglutinare

▶ Diagnostic diferential
▶ Rujeola, rubeola
▶ Alergii
▶ Descuamatii
▶ Tratament
▶ Internare obligatorie 7 zile
▶ Repaos la pat 7-10 zile, regim lacto-hidro-zaharat
▶ Tratament etiologic
▶ De asigurat o penicilinemie eficienta 10 zile
▶ Penicilina G 1.6 mil./zi 6 zile apoi Moldamin 0.6-
1.2mil
▶ Alergie-eritromicina,azitromicina,claritromicina-10
zile

▶ Dispensarizare 3 luni, cu control lunar

▶ Lupta in focar-bolnav, contacti, dezinfectie
▶ Profilaxie –triaj epidem. colectivitati,
depistare purtatori
Rujeola (pojarul)

▶ Boala infectioasa acuta, endemo-epidemica,produsa de

un virus din familia Paramyxoviridae, caracterizata
clinic prin febra, catar oculo-nazal si traheo-bronsic,
exantem maculopapulos si enantem caracteristic
▶ Istoric
▶ Medicul arab Rhazes (860-932)
▶ Syndenham- 1670 – a separat rujeola de variola si
scarlatina
▶ 1918- introducerea serului de convalescent
▶ Gammaglobuline
▶ 1963- vaccinare antirujeoloasa
▶ Constitue inca o promlema majora de sanatate
publica
▶ Mortalitate 12%( Africa)-0,02 (anual 1.5 mil. decese)
▶ Comlicatii pulmonare si nervoase in special la copiii cu
imundepresie (malnutritie, HIV, neoplazii)
Etiologie
▶ Virusul rujeolic- ARN
▶ Gen Morbilivirus
▶ Fam. Paramyxoviridae
▶ (v. jigodiei canine, v. pestei bovine, v. pestei rumegatoarelor mici)
▶ Potential de dezvoltare boli SNC (PESS)-slow viruses
▶ Invelis extern lipoproteic
▶ Nucleocapsida interna
▶ Proteine structurale
▶ Proteina M (matriceala)-rol in maturizarea virusului
▶ Proteina H (hemaglutinina), nu are neuraminidaza

▶ Inactivat la caldura (56 gr.C in 30 min., UV, solventi

lipidici, pH extreme (<5, >10) conservare la -70 gr.C ani
de zile)
▶ Patogenie
▶ Poarta de intrare
▶ Nazofaringe si conjuctiva
▶ Multiplicare
▶ Tesuturi limfoide (in perioada de incubatie)
▶ Invadarea organelor si a sangelui
▶ Apar primele semne de boala
▶ In sange este localizat indeosebi in leucocite
=>leucopenie , modificari cromozomiale
▶ Modificari imunologice
▶ Imunosupresie in formele severe cu stingerea
cutireactiei + la tuberculina, scaderea rezistentei la
infectii bacteriene
▶ Incetarea viremiei
▶ Aparitia anticorpilor neutralizanti
▶ Crestere progresiva a titrului (max la 7-10 zile)
▶ Imunitate antirujeolica pe toata durata vietii
Tablou clinic
▶ Incubatia
▶ In medie 10 zile (8-11)
▶ Per. de invazie
▶ 3-4 zile
▶ Febra, cefalee, fenomene catarale
▶ Catar conjunctival- conjuctive rosii, pleoape umflate
▶ Catar cai respiratorii-rinoree, laringita, tuse
▶ Cavitate bucala
▶ Pete congestive, hemoragice (picheteuri hemoragice)
▶ Semnul Koplik
▶ Micropapule albe pe mucoasa jugala la ultimii molari, exceptional
caruncula lacrimala, mucoasa nazala, gingii, palat
▶ apare in a 2-a zi de invazie si persista 2-3 zile dupa eruptie
▶ Perioada eruptiva
▶ Eruptia apare in cursul noptii
▶ Inapoia urechilor si pe ceafa, frunte si obraji
▶ A 2-a zi torace si radacina membrelor
▶ A 3-a zi trunchiul si extremitatile
▶ Eruptia
▶ Maculecongestive ,micro sau macro (1mm-3cm)
▶ Usor reliefate si catifelate, conflueaza, mai
putin regiunea fesiera unde lasa portiuni
neconfluate
▶ Dispar in 2-3 zile in ordinea in care au aparut,
lasand in locul lor pete galbui-cafenii
▶ Variatii ale eruptiei
▶ Morbili elevati (reliefata)
▶ Morbili vesiculosi (vezicule miliare)
▶ Morbili bulosi
▶ Hemoragica
▶ Cianotica
▶ Mitigata
▶ Morbili sine morbili (eruptie absenta)
▶ Forme clinie
▶ Dupa aspectul eruptiei ( vezi anterior)
▶ Dupa intensitatea simptomatologiei
▶ Rujeola atipica
▶ Invazie mai lunga, Koplik tardiv

▶ Rujeola atipica la imunizati cu vaccin inactivat

▶ Rujeola severa, atipica

▶ Rujeola la malnutriti
▶ Severa, cu mortalitate >50%, complicatii bacteriene

▶ Rujeola la imundepresati
▶ Eruptie atipica, evolutie severa, complicatii nervoase
▶ Encefalita subacuta mioclonica rujeoloasa (DD)

▶ Rujeola hipertoxica
▶ Copiii <2 ani, bronsiolita capilara (rujeola ‘’sufocanta’’)
▶ Complicatii
▶ Aparat respirator
▶ Pneumonia interstitiala rujeolica, grava la copii
<2 ani
▶ Pneumonia cu celule gigantice- severa
▶ Pneumonia si bronhopneumonia prin
suprainfectie bacteriana 7-50%, frevent
pneumonii mixte
▶ Abces pulmonar
▶ Pleurezia
▶ Bronsita capilara: dispnee,cianoza- la copii mici
=>exitus
▶ Crupul rujeolic
▶ Sistem nervos
▶ Convulsii la copii mici
▶ Reactii meningiene, fara semne clinice, cu modificari LCR
▶ Afectare tranzitorie a encefalului cu modificari pe EEG la
1%, sechele
▶ Encefalita rujeolica
▶ Cea mai grava complicatie, sechele neuropsihice 30%

▶ Rara 1/1000, mortalitate 15-30% special la sugari si copii

mici

▶ Apare la sfarsitul perioadei eruptive sau la inceputul

convalescentei

▶ Debut brusc: delir, inconstienta , coma, convulsii, paralizii,

afazie
▶ Patogenic

▶ Encefalita acuta cu incluzii-imunodepresati, cu virus

rujeolic in encefal
▶ Encefalita acuta alergica- fara virus rujeolic in encefal

▶ PESS – cu virus, dupa 7-14 ani , 5-10 cazuri dupa 1 mil.

Cazuri rujeola
▶ Scleroza multipla (SM)?
▶ Alte complicatii
▶ Oculare- conjunctivite, iridociclite
▶ Otita medie supurat
▶ Miocardita
▶ Tuberculoza
▶ Malformatii congenitale (50% in prima luna de sarcina)

▶ Diagnostic
▶ Anticorpi serici Ig M
▶ PCR celule epiteliale bucale
▶ Clinic
▶ Epidemiologic
▶ Laborator
▶ Tratament
▶ Simptomatice
▶ Antibiotice pentru complicatii bacteriene (nu profilactic)
▶ IG ?
▶ Cortizon- forme speciale

▶ Profilaxie –vaccinare cu virus viu atenuat (

tulpina Edmonston sau Schwartz)
▶ 12 luni
▶ 7 ani
Eruptie la nivel toracic si
abdominal
Rubeola
▶ Boala infectioasa, cu mare contagiozitate, provocata
de virusul rubeolic, caracterizata clinic prin catar
respirator usor, adenopatii, eruptie micromaculoasa si
evolutie benigna.

▶ Importanta actuala: rubeola materna- rol teratogen

▶ Istoric
▶ 1881- recunoscuta ca entitate nosologica separata:
German Measles, Rubella
▶ 1941- Gregg a descris malformatiile congenitala dupa
rubeola
▶ Etiologie
▶ Familia Togaviridae
▶ Genul Rubivirus
▶ ARN
▶ Se cultiva pe culturi de celule umane si
simiene unde produce fenomenul de
interferenta (nu permite multiplicarea unor
enterovirusuri in cultura respectiva)
▶ Sensibil la caldura, solventi organici
▶ Rezistent la frig
▶ Patogenie
▶ Poarta de intrare –nazofaringe
▶ Invadeaza epiteliul respirator de unde disemineaza in gg.
limfatici regionali (viremie primara) de unde virusul este
preluat de limfocite si monocite (a doua viremie). In gg.
Marire de volum, sinteza plasmocite
▶ Intre zilele 8-14 de la expunere, virusul se replica activ in
tot organismul ( ap. Respirator, gg., urina, LCR, lapte
matern)
▶ Anticorpi neutralizanti, inhibitori ai Hemaglutinarii si
fixatori de complement
▶ Imunitate pe viata
▶ Epidemiologie
▶ Sursa de infectie- numai omul la sfarsitul perioadei de
incubatie si 4-6 zile dupa
▶ Transmitere- aerogen, (rar indirect prin obiecte)
si tranplacentar
▶ Receptivitate – universala, in special copiii si adolescentii
▶ Imunitatea- solida si durabila
Tablou clinic

▶ Incubatia -17-18 zile (14-21 zile)

▶ Perioada prodromala
▶ 2-4 zile
▶ Debut insiduos, febra
▶ Adenopatia- cu 4-10 zile inaintea eruptiei si dispare dupa
2-6 saptamani (primul si ultimul semn al bolii)
▶ Ganglionii- occipitali,mastoidieni, laterocevicali,
submaxilari
▶ Gg. usor sensibili, nu supureaza niciodata
▶ Faringe- hiperemic, picheteuri hemoragice
▶ Perioada de stare
▶ Exantemul –micro macule , palide, nu conflueaza
▶ Apare pe frunte si retroauricular
▶ ‘’Vine si pleaca’’ in 2-3 zile
▶ La adult (in special la femei)- artralgii
▶ Exista si rubeola fara exantem (rubeola sine exanthemate)
Rubeola - adenopatie
▶ Evolutie
▶ In general o boala usoara
▶ Forme clinice
▶ La copii- forme usoare, absenta eruptiei
▶ La adulti- eruptia mult mai frecventa, prodrom
suparator, artralgii
▶ Complicatii
▶ Artrita
▶ Purpura trombocitopenica
▶ Encefalita –f. rar
▶ Panencefalita rubeolica progresiva-f. rar
▶ Diagnostic
▶ Clinic, epidemiologic
▶ Laborator
▶ Leucopenie
▶ Plasmocite si limfocite atipice in frotiul periferic
▶ Ac. IgM prin ELISA
▶ Izolare virus din secretii nazofaringiene
Rubeola congenitala

▶ Grupul ToRCHS ( torţă-e-) al infectiilor congenitale

▶ Toxoplasmoza
▶ Rubeola
▶ Citomegalovirus
▶ Herpesvirusuri (VHS, VVZ)
▶ Sifilis

▶ 30% din copiii proveniti din mame infectate in

primul trimestru au malformatii (100% in prima luna)
▶ Patogenie
▶ Virusul trece placenta
▶ Avort
▶ Nastere prematura
▶ Diseminare fetus
▶ Inhiba mitozele celulare
▶ Inhiba dezvoltarea organelor
▶ Posibil leziuni cromozomiale
▶ Efectul persista si dupa nastere
Manifestari clinice
1- Prezente la nastere
▶ Oculare
▶ Cataracta
▶ Glaucom
▶ Microoftalmie
▶ Retinopatie
▶ Cardiace
▶ Persistenta canal arterial
▶ Stenoza artera pulmonara, defect septal interventricular
▶ Auditiv
▶ Hipoacuzie bilaterala cu evolutie spre surdomutitate
▶ Nervos
▶ Microcefalie
▶ Paralizii
▶ Retard mental
▶ Hematologic
▶ Trombocitopenie
▶ Anemie hemolitica
▶ Altele
▶ Malformatii osoase, musculare, digestive, urogenitale, metabolice
Manifestari clinice
2- infectia persistenta

▶ Eruptii cutanate
▶ Pneumonie interstitiala
▶ Encefalita
▶ Miocardita
▶ Hepatita
▶ Hipogamaglobunemie
▶ Tardiv
▶ Miopie
▶ Diabet zaharat
▶ Diagnostic
▶ Gravida
▶ IgM antirubeola

▶ Nou nascut
▶ IgM antirubeola
▶ Izolare virus

▶ Profilaxie
▶ Vaccinare antirubeolica la adolescenta sau copilarie (1969)
▶ Determinarea statusului imunologic al gravidei
Roseola
infantum(Exantemul subit)
▶ Etiologie
▶ HHV6 si HHV7
▶ Afecteaza 90% din copiii mici (2-3 ani)
▶ Incubatie-5-7 zile
▶ Clinic
▶ Febra in platou 3 zile , catar, convulsii, iratibilitate
▶ Eruptie dupa scaderea febrei ( maculo-papuloase la nivelul
toracelui , abdomenului si membrelor)-3-4 zile
 Varicela
▶ Boala infectioasa, extrem de contagioasa, produsa de
virusul varicelo-zosterian (VVZ), caracterizata clinic prin
eruptie veziculoasa, care apare in mai multe valuri
eruptive.
▶ Etiologie
▶ Virusul varicelo-zosterian-produce varicela si
herpesul zoster
▶ ADN, familia herpesviridae
▶ Putin rezistent in mediul exterior
▶ Sensibil la acyclovir
▶ Istoric
▶ 1553- descrisa de Ingressiass
▶ 1767- denumire data de Vogel
▶ Separata ca entitate de variola
▶ 1911,1917- Aragao si respectiv Paschen- au descris
corpusculii elementari in lichidul veziculelor –
sugereaza etiologia virala
▶ Patogenie
▶ Poarta de intrare-nazofaringe, multiplicare in gg.
regionali, viremie primara, apoi o viremie secundara prin
monocite prin care ajunge la nivel tegumentar unde
determina eruptia
▶ Ramane cantonat la nivelul in gg. dorsali ai nervilor
senzitivi
▶ Reactivare in conditii de scadere a imunitatii celulare:
herpes zoster
▶ Epidemiologie
▶ Sursa de infectie
▶ Omul bolnav, cu 1-2 zile inainte de eruptie si 6 zile dupa
▶ Indice de contagiozitate= 95%

▶ Mecanisme de transmitere
▶ Secretii nazofaringiene
▶ Indirect sau prin curentii de aer (varsat de vant)

▶ Receptivitatea- generala
▶ Imunitate- toata viata
▶ Epidemii –iarna si primavara
Tablou clinic
▶ Incubatie- 10-20 zile (15 zile)
▶ Perioada de invazie- 1-2 zile
▶ Debut treptat cu febra,astenie, cefalee
▶ Perioada de stare (eruptiva)- 7-10 zile
▶ Eruptia universala (tegumentul- inclusiv pielea capului-
plus mucoasele) . Localizata in special pe torace, abdoben
si radacina membrelor (axila)- aspect centripet
▶ Macula→ papula→ vezicula- evolutie in cateva ore
▶ Veziculele cu continut clar, superficiale (picatura de
roua) care dupa 12-24h se tulbura (aport PMN) iar centrul
se deprima ( ombilicare), apoi se usuca (crusta)- persista
10- 20 zile
▶ Polimorfism (pe aceiasi regiune: macule, papule, vezicule,
cruste) datorat valurilor eruptive + febra (3-5) care survin
la 1-2 zile
▶ Mucoase- bucal, conjunctival, genital- veziculele →
ulceratii
▶ Evolutie- benigna
▶ Forme clinice
▶ Usoare, abortive
▶ Medie (descrisa anterior)
▶ Severe – la persoane cu imundepresie
▶ Buloasa
▶ Gangrenoasa (suprainfectie cu anaerobi)
▶ Hemoragica
Varicela
▶ Varicela neonatala- varicela declarata la mama in
ziua precedenta sau urmatoare nasterii
▶ Bronhopneumonie
▶ Meningita
▶ Hepatita
▶ Varicela congenitala
▶ SNC-microcefalie, hidrocefalie, atrofie corticala
▶ Leziuni oculare
▶ Varicela la adulti- stare generala grava, complicatii
▶ Varicela la imundepresati- complicatii
▶ Complicatii
▶ Pneumonia variceloasa primara
▶ Varicela congenitala, imunodepresati, adulti
▶ 2-6 zile dupa aparitia eruptiei
▶ Encefalita variceloasa
▶ 4-7 zile dupa eruptie
▶ Forma cerebeloasa- nistagmus,ataxie, mers nesigur
▶ Sindrom Reye
▶ Encefalopatie ac.
▶ Degenerscenta grasa a ficatului
▶ Tratament aspirina
▶ Complicatii bacteriene( abcese, flegmoane,
pneumonii, septicemii)
▶ Diagnostic
▶ Clinic, epidemiologic
▶ Laborator-culturi, IF, ELISA, citodiagnostic prin coloratie
Giemsa pt. pentru celule gigante polinucleate si cu
incluzii intranucleare eozinofile
▶ Tratament
▶ Izolare ( la domiciliu) 6 zile de la aparitia eruptiei
▶ Fara baie generala pana la uscarea veziculelor (dus?)
▶ Acyclovir in formele severe. In SUA se recomanda in
formele comune
▶ Nu se administreaza aspirina
▶ Prurit -antihistaminice , tratament local?, taiatul unghiilor
Boli infectioase cu manifestari
cutanate localizate

▶ Erizipelul
▶ Herpes zoster
▶ Infectii cu herpes simplex
Erizipelul

▶ Definitie
▶ Infectie ac. a pielii produsa de streptococul beta hemolitic
din grupul A (SHGA) , caracterizata clinic prin placard de
dermita extensiva in context febril
▶ Etiologie
▶ Orice tip serologic de streptococ hemolitic grup A
(83 tipuri de streptococ)
▶ Foarte rar streptococi grup B sau C
Epidemiologie

▶ Aparitie sporadica
▶ Raspandit pe tot globul, in special zone temperate
▶ Incidenta sezoniera (toamna si primavara)
▶ Mai frecvent la adulti, barbati si batrani
▶ Sursa de infectie
▶ Bolnavi si purtatori de SHGA
▶ Bolnavi cu erizipel prin secretii
▶ Transmitere directa sau indirecta(aerian sau obiecte)
▶ Poarta de intrare
▶ Solutii de continuitate la nivel de mucoase sau tegumente
▶ Micoze interdigitale
▶ Ulcere varicoase
▶ Escoriatii
▶ Imunitate
▶ Nu da imunitate
▶ Chiar da ‘’predispozitie’’
Patogenie si
anatomie patologica
▶ Patrund la nivel de solutie continuitate sau
propagare de la o infectie a mucoasei
▶ Multiplicare la nivel limfatic si spatiu limfatic
al dermului provocand o dermita
▶ Dermita
▶ vasodilatatie, edem, infiltratie celulara
▶ Mai acentuate catre marginile dermitei
▶ In centru, modificari diminuate, cu putini SHGA
▶ Serozitatea acumulata →clivaj al dermului→flictena
▶ Arii de necroza, edeme hipodermice, abces,flegmon
Clinica

▶ Incubatie- 1-3 zile (8)

▶ Debut brusc- febra (38-39), frison
▶ Adenita loco-regionala
▶ Placardul erizepelatos (dermita)
▶ Unic
▶ Tendinta la extensie rapida
▶ Caracter inflamator (rubor, tumor, calor, dolor)
▶ Margini reliefate (chenar, burelet)
▶ Culoare rosie, nuanta inchisa. Pielea capului-alb
▶ Durerea –tensiune durerosa cu exceptia urechii si pielii
capului- durere ac.
▶ Placardul erizepelatos (dermita)
▶ Flictene la suprafata placardului
▶ +/- necroza, gangrena
▶ Extindere centrifuga
▶ Centru palid
▶ La fata- bilateral (fluture, cu buza sup.
Neafectata)
▶ Frecventa mare
▶ Fata
▶ Extremitatile membrelor
▶ Forme clinice
▶ Erizipelul fetei
▶ Raspunde cel mai bine la tratament

▶ Erizipelul membrelor inferioare

▶ Evolutie dificila
▶ Recidive
▶ Complicatii supurative

▶ Erizipelul nou nascutului- forme grave

▶ Periombilical
▶ Perigenital

▶ Erizipelul recidivant (15%)

▶ Lipsa de imunitate
▶ Deficiente de aparare
▶ Factori locali
▶ Complicatii
▶ Locale
▶ Necroze, gangrene,abcese, flegmoane
▶ Generale
▶ Sepsis, limfangite, adenite supurate, nefrite in
focar
▶ Glomerulonefrita ac, RAA

▶ Diagnostic
▶ Debut brusc cu febra si frison
▶ Placard unic de dermita cu burelet si extindere
▶ Tratament
▶ Penicilina G 1-3mil/zi 10 zile
▶ Chirurgical pentru complicatii
▶ Profilaxie
▶ Tratarea leziunilor locale
HERPES ZOSTER

▶ Boala infectioasa si contagioasa

▶ Determinata de virusul varicelozosterian
▶ Caracterizare
▶ Inflamatia unui sau unor ganglioni spinali (sau omolog cranian)
si a radacinilor nervoase senzitive
▶ Eruptie eritematoveziculoasa, unilaterala, cu topografie
limitata la teritoriul cutanat
▶ Dureri vii
▶ Istoric
▶ Remarcata in antichitate de catre Plinius
▶ In evul mediu cunoscuta ca ignis sacer (focul sacru)
▶ Von Bakay stabileste in sec XIX relatia cu varicela
Etiologie si patogenie

▶ Agent cauzal: virusul varicelozosterian (acelasi ca

in varicela)
▶ Virusul persista toata viata in organismul celor care
suferit de varicela => infectie persistenta localizata in
ganglionii spinali sau cranieni
▶ Infectia se poate reactiva cand imunitatea scade sub
un prag critic
▶ Herpes zoster simptomatic
▶ La persoane varstnice, terapie cu imunosupresive, neoplasme,
etc
▶ Varicela = raspuns clinic primar (de obicei in copilarie)
▶ Herpes zoster = manifestarea tardiva a infectiei latente
(la varsta adulta sau varsta a III-a)
▶ Virusul se multiplica intens in ganglionul senzitiv afectat
▶ Nevralgie puternica
▶ Propagare nervoasa, centrifuga spre tegument =>
eruptie veziculoasa, cu topografie caracteristica
▶ Se poate propaga si la coarnele anterioare => paralizii
▶ In 4% din cazuri apar elemente variceloase = forma de
herpes zoster varicellousus
▶ Invazia sangelui de catre virus
▶ La bolnavi cu neoplasm forme diseminate
▶ Un studiu de 416 bolnavi cu neoplasm – 25% au facut herpes
zoster din care 12% forma diseminata
▶ 8,2% din persoanele cu transplant renal in decurs de 2 ani
▶ Grupul bolilor virale caracterizate prin infectie
persistenta, latenta, cu reactivari posibile
▶ Herpes simplex
▶ Boala incluziilor citomagalice
▶ Varicela
▶ Herpes zoster
▶ Crestere a incidentei in populatie
▶ Cresterea duratei medii de viata
▶ Folosirea de medicamente imunsupresive
Epidemiologie

▶ Contagiozitate sigura
▶ Un bolnav poate declansa o epidemie de varicela in caz de
contac cu copii

▶ Apare sporadic la adulti si la batrani ( >90% dupa

varsta de 20 ani) 5% la copii
Anatomie patologica

▶ Leziuni cutanate similare cu cele din varicela

▶ Topografie radiculara circumscrisa la dermatom
▶ In sistemul nervos
▶ Leziuni in ganglionii spinali sau cranieni si in radacinile
posterioare corespunzatoare
▶ Proces inflamator cu infiltratii de limfocite si plasmocite,
degenerescente ale celulelor ganglionare

▶ Extinderea procesului inflamator realizeaza tabloul de

meningita, mielita, encefalita sau extinderea la nivelul
coarnelor anterioare determinand paralizii

▶ Leziuni de nevrita periferica (degenerescenta axonala si

demielinizare)
Tablou clinic

▶ Incubatia
▶ Nu se cunoaste
▶ 3-7 zile cand urmeaza unui factor declansator evident
(traumatism)
▶ Debutul
▶ Variat
▶ Prodroame ( cateva zile): oboseala, cefalee, febra (1/3 cazuri)
▶ Durerea
▶ Foarte intensa
▶ Senzatie de arsura sau intepaturi
▶ Hiperestezie puternica
▶ Adenopatie regionala (precede eruptia)
▶ Perioada de stare
▶ Eruptia
▶ Circumscrisa unei arii cutanate inervata de nervii unei sau
unor radacini nervoase (distributie radiculara- in forma de
benzi, “in centura”, “in chinga”)
▶ Leziuni unilaterale (se opreste la linia mediana)
▶ Macule rosii, infiltrate, aproape nodulare care se transforma
in vezicule. Continutul se tulbura, se usuca, apar crustele
(persista 10-14 zile) Pot ramane o cicatrici persistente,
depigmentate central si hiperpigmentate perferic
▶ Uneori caracter hemoragic, necrotic sau gangrenos
▶ Durerea
▶ Extrem de puternice sub forma de nevralgii cu
caracter fulgurant sau arsuri la nivelul leziunilor
▶ Persista saptamani sau chiar luni
▶ Direct proportionala cu varsta ( moderate la copii si
tineri)
▶ Hiperestezii si parestezii
▶ la nivelul eruptiei
▶ Persista dupa disparitia eruptiei
▶ Uneori hipoestezie cu senzatie dureroasa persistenta
mai ales la modificari de temperatura = anestesia
dolorosa)

▶ Tulburari vegetative (vasomotorii si secretorii) sau

trofice (depigmentare si caderea parului)
▶ Semne motorii (cand leziunile se produc la nivelul
coarnelor anterioare)
 ▶ In LCR modificari usoare (mononucleare si proteinorahie
crescute)
▶ Evolutia
▶ 2-4 saptamani
▶ Nevralgia postzosteriana poate persista saptamani sau luni
mai ales la batrani
Forme clinice

▶ Herpesul zoster toracic

▶ Localizat la cateva radacini senzitive toracale
▶ Cel mai frecvent (> 50%)
▶ Herpes zoster cervical
▶ Herpes zoster cervico-occipital
▶ Herpes zoster cervico-brahial
▶ Herpes zoster abdominal
▶ Herpes zoster al membrelor
▶ Herpes zoster cranian
▶ Se localizeaza pe una din ramurile trigemenului cel
mai frecvent oftalmic => herpes zoster oftalmic
▶ Afectarea corneei (Keratita)

▶ Alta localizare ganglionul geniculat in nervul

intermediarul lui Wrisberg (perechea a VII-a)=>
sindromul Ramsay-Hunt
▶ Eruptie zosteriana in pavilionul urechii si timpan
▶ Paralizie faciala de tip periferic
▶ Sindroame auditive
▶ Tulburari de gust in 2/3 ant.ale limbii
▶ Lacrimare in timpul masticatiei
▶ Hipoacuzie, ameteli, tulburari de echilibru care pot
ramane permanente
▶ Herpes zoster visceral
▶ Afectarea fibrelor simpatice si parasimpatice
▶ Simptoame gastrointestinale (ileus) si genitourinare
(spasme dureroase, pareza vezicala)

▶ Alte forme: h.z. hemoragic si necrotic, h.z. frust, zona

fara eruptie (zoster sine herpete), h.z. atipic
(bilateral, simetric sau asimetric)
Herpes zoster
Herpes zoster oftalmic
Herpes zoster – pacient cu
imunodepresie severa (HIV)
Herpes zoster suprainfectat
cu Staphylococcus aureus
Complicatii

▶ Manifestari viscerale
▶ Pneumonie zosteriana
▶ Laringotraheita
▶ Manifestari digestive
▶ Complicatii nervoase
▶ Paralizii
▶ Mielita
▶ Encefalita
▶ Complicatii infectioase
▶ Suprainfectarea cu coci piogeni aspect de erizipel care mascheaza
eruptia tipica
▶ Sechele
▶ Keratita
▶ Nevralgii postzonale, parestezii reziduale
Diagnostic

▶ Diagnostic pozitiv
▶ Eruptie si durere cu topografie radiculara
▶ Dureri puternice
▶ Examenul citologic frotiu din leziunile eruptive (coloratie
Giemsa)
▶ Biopsie cutanata
▶ Cultura virusului
▶ Diagnosticul diferential
▶ Dificil in cazurile atipice sau h.z. suprainfectat
▶ H.z. diseminat diferentiat de varicela, eritem polimorf,
eruptiile alergice, dermatoze liniare
Prognostic

▶ Favorabil mai ales la copil si adult

▶ La varstnici dureri persistente
▶ Herpes diseminat la persoane cu neoplasm
▶ Recidive rar (1%)
Tratament

▶ Acyclovir 800mg X 5/zi (7-10 zile)

▶ Imunodeprimati
▶ Acyclovir iv 10mg/kgcorp/zi X 3
▶ Valacyclovir po 100mg X 3/zi (7 zile)
▶ ± prednison – reduce durerile 30 mg X 2/zi prima
saptamana, 15 mg in a doua saptamana si 7,5 mg in a treia
saptamana
▶ Tratament eficace inceput in primele 72 h
▶ Terapia in nevralgia postherpetica
▶ Antidepresive triciclice (amitriptilina, nortriptilina)
▶ Anticonvulsivante (fenitoina, carbamazepina)
Infectiiile cu herpes simplex

▶ Etiologie
▶ HSV-1 si HSV-2
▶ ADN
▶ Cu celula gazda- relatie
▶ Litica
▶ Simbiotica ( integrare in celula gazda cu efect transformant)
▶ Patogenie
▶ Replicare minima la poarta de intrare (mucoase si tegumente)
▶ Migreaza de-a lungul axonilor in ganglioni senzitivi
unde sintetizeaza virioni infectiosi
▶ Virionii se reintorc la locul de intrare via nervii senzitivi
periferici si au efect litic asupra celulelor epiteliale;
apar vezicule
▶ Cand gazda nu poate controla multiplicarea virala se produce
viremie cu invazie multiorganica (nou-nascut si persoane cu
imunodeficienta)
▶ Infectie latenta pe viata
▶ V.H.S-1-gg trigemen
▶ V.H.S.-2- g.sacral
▶ Epidemiologie
▶ Raspandire universala
▶ V.H.S.-1 nou nascut si prima copilarie
▶ V.H.S.-2 dupa inceperea vietii sexuale
▶ Rezervor de virus-omul
▶ Sursa infectiei :bolnav cu infectie primara sau recurenta
▶ Transmitere
▶ Pe cale orala (sarut)
▶ Pe cale genitala (sexuala)
▶ Transplant de organe
▶ In utero
▶ Secretii genitale
Manifestari clinice

▶ Infectia cu V.H.S.1
▶ Herpesul orolabial: leziuni veziculoulcerative, senzatie de
arsura, localizare: gingii, buze, bolta palatina, fata
▶ Angina herpetica –leziuni exudative sau ulcerative pe
amigdale si faringe
▶ Keratoconjuntivita
▶ Encefalita herpetica
▶ Infectia cu V.H.S.2
▶ Herpes genital

▶ Infectia congenitala: corioretinita,

microcefalie, microoftalmie
Herpes simplex
Herpesul recurent

▶ Populatia infectata in stadiul latent 99%

▶ Recurente; expunere la soare, imunodepresie,
infectii bacteriene, gripa, ciclu menstrual, stress
▶ V.H.S.1: buze, nas, gura (partea superioara)
▶ V.H.S.2: mucoasa genitala, fese (partea inferioara)
▶ Clinic
▶ vezicule grupate in buchet pe o baza eritematoasa
▶ Eroziuni policiclice pe baza eritematoasa
Tratament
▶ Acyclovir –de electie
▶ 15-30 mg/kgcorp/zi