1/12/2016

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE ASISTENTA MEDICALA GENERALA
DISCIPLINA BOLI INFECTIOASE. EPIDEMIOLOGIE

CURS 6 BOLI INFECTIOASE SI EPIDEMIOLOGIE

etiologie,
Boli infecioase eruptive epidemiologie,
patogenie,
diagnostic clinic,
diagn de laborator,
diagn diferenial,
rujeola. tratament,
rubeola, profilaxie:

varicela i herpesul zoster,

scarlatina ,
erizipelul .
SL.DR.DUMEA ELENA

Aspecte generale
Exantem modificari cutanate
Enantem manifestari mucoase
Analiza clinica sistematizata
Tip de leziune ( macula ,papula, petesie,vezicula, bula, nodul, placard)
Caracteristici elementare (dimensiune, culoare, izolate, buchet, confluenta)
Dinamica eruptiei
Distributia eruptiei
Semne particulare ( adenopatie, Koplik)
Senzatii de insotire (prurit, durere,arsura)

1
 1/12/2016

Clasificare eruptii
Congestiv
Hemoragic
Veziculo-pustulos
Patogenie eruptii
Multiplicare ag. patogen la nivel tegument (herpes)
Dermotoxine (scarlatina)
Imun-alergic (CIC-rujeola)
Raspuns inflamator
Mecanisme vasculare (ocluzii, necroze)
Diseminare microbiana (hematologica sau limfatica)

Relatii eruptie-febra
Relatie certa cu ag. patogen ( ambele sant provocate de acelasi agent)
Relatie intamplatoare (alergie)
Coincidenta intamlatoare ( infectie la o boala dermatologica)

2
 1/12/2016

Febra+eruptie + catar = pojar

Febra+Eruptie + angina =scarlatina

Febra+eruptie cu vezicule= varicela nenicule

Febra+eruptie + adenopatii= rubeola

Scarlatina
Definitie
Boala infecto-contagioasa ac., endemo-epidemica, cauzata de tipuri tonxigene
de streptococ beta hemolitic grup A (SHGA), manifestata clinic prin febra,
enantem ( angina si ciclu lingual) si eruptie ( micropapuloasa eritematoasa)
urmata de descuamatie, cu posibile complicatii severe

3
 1/12/2016

Etiopatogenie
SHGA- coc Gram pozitiv, dispus in lanturi, care pe geloza sange produce
hemoliza completa
Serotipuri toxigene din grupul A (clasificare Lancefield) care sa secrete toxina
eritrogena, responsabila de eruptie si sindromul toxic

Antigene capsulare
Antigene de perete
Proteina M-tipate cele 70 tipuri, Ag. Virulenta
Proteina T- ac. Lipoteicchoic
Stratul mijlociu- antigenul C- comun cu cel din valvele cardiace, 19 grupe (A-U)
Stratul intern (mucopeptid MP, peptidoglican)

Epidemiologie
Raspandita pe intreg globul
Frecvent 1-10 ani
Anotimpul rece
Sursa de infectie
Bolnavii cu angine streptococice
Purtatorii sanatosi
Bolnavi scarlatina
Cale de transmitere
Aerogena
Receptivitate
Generala ( sugarul si copilul mic-f. rar)
Contagiozitatea
Cat timp bolnavul este purtator
Imunitatea imunitate antitoxica, dar nu de tip

4
 1/12/2016

Patogenie
Sindrom toxic- datorita toxinei eritrogene
Febra, eruptie, tulburari cardio-vasculare
Actiune asupra tegumentului-descuamatie la 2-3 sapt.
Sindrom septic -la cateva zile
Otita, sinuzita, artrite, septicemii
Sindrom imuno-alergic- la 15 -20 zile
RAA
Glomerulonefrita ac.
Eritem nodos
Petesii, purpura

Tablou clinic

Incubatie : 3-6 zile (1-10 zile)

Debut
Brusc, febra mare , angina, varsaturi, cefalee
Per. de invazie (preeruptiva) 36-48 h
Enantem scarlatinos
Angina: rosu intens, angina pultacee, false membrane, ulcero-necrotica Henoch,
gangrenoasa). Relatie directa cu grav.
Limba (ciclul ligual): 1zi incarcata cu depozit cenusiu-albicios, apoi se deepitelizeaza de la
virf si margini in 5-6 zile (proemina papilele gustative- limba smeurie). Apoi es
reepitelizeaza, culoare rosu-inchis, lucioasa ( limba de pisica)

5
1/12/2016

6
1/12/2016

7
 1/12/2016

Perioada eruptiva
Exantemul scarlatinos- dupa 24-36 ore de la debut
Eritem difuz punctat cu mici papule rosii, usor pruriginos, aspru la palpare
Culoare rosu-intens
Incepe la gat si torace si se generalizeaza in 24h (respecta fata)
La nivelul plicilor de flexie a cotului- linii hemoragice care persista cateva zile
dupa disparitia eruptiei ( semnul Pastia-Grozovici)
Fata- congestie intensa a obrajilor, paloare circumorala, facies palmuit (facies
Filatov)

8
1/12/2016

9
 1/12/2016

Perioada de descuamatie
Dupa 7-15 zile de la debut
Initial pe gat si subunghial, la pulpa degetelor
Aspect fainos pe trunchi si in lambouri la extremitati
Durata 2-3 sapt
Discreta in formele tratate

10
1/12/2016

11
1/12/2016

12
 1/12/2016

Descuamare stafilococica

Aspecte particulare ale exantemului

Forma veziculoasa (miliaris)
Forma hemoragica (forme severe)
Scarlatina albastra,cianotica , eruptie pala, (forme hipertoxice)

13
 1/12/2016

Forme clinice
Forme benigne ( fara eruptie, fruste)
Gravitate medie-descrisa clasic
Forma maligna- colaps, eruptie hemoragica
Forma septica- angina necrotica,sepsis,peritonita
Forma toxico-septica
Forma stafilococica

Complicatii
Toxice
Miocardita
Hepatita
Artralgie
Septice
Dacriocistita
Sinuzita, otita
Meningita, abces cerebral
Adenoflegmon
Sepsis
Alergice
RAA
Glomerulonefrita ac (tipuri 2,4,12,49,55,60)
Eritem nodos

14
 1/12/2016

Diagnostic pozitiv
Epidemiologic
Clinic
Laborator
Hemograma-leucocitoza
Culturi faringiene-SHGA, test rapid latex- aglutinare
Diagnostic diferential
Rujeola, rubeola
Alergii
Descuamatii

Tratament
Internare obligatorie 7 zile
Repaos la pat 7-10 zile, regim lacto-hidro-zaharat
Tratament etiologic
De asigurat o penicilinemie eficienta 10 zile
Penicilina G 1.6 mil./zi 6 zile apoi Moldamin 0.6-1.2mil
Alergie-eritromicina,azitromicina,claritromicina-10 zile
Dispensarizare 3 luni, cu control lunar
Lupta in focar-bolnav, contacti, dezinfectie
Profilaxie triaj epidem. colectivitati, depistare purtatori

15
 1/12/2016

Rujeola (pojarul)
Boala infectioasa acuta, endemo-epidemica,produsa de un virus din
familia Paramyxoviridae, caracterizata clinic prin febra, catar oculo-
nazal si traheo-bronsic, exantem maculopapulos si enantem
caracteristic

Istoric
Medicul arab Rhazes (860-932)
Syndenham- 1670 a separat rujeola de variola si scarlatina
1918- introducerea serului de convalescent
Gammaglobuline
1963- vaccinare antirujeoloasa
Constitue inca o promlema majora de sanatate publica
Mortalitate 12%( Africa)-0,02 (anual 1.5 mil. decese)
Comlicatii pulmonare si nervoase in special la copiii cu imundepresie (malnutritie, HIV,
neoplazii)

16
 1/12/2016

Etiologie

Virusul rujeolic- ARN

Gen Morbilivirus
Fam. Paramyxoviridae
(v. jigodiei canine, v. pestei bovine, v. pestei rumegatoarelor mici)
Potential de dezvoltare boli SNC (PESS)-slow viruses
Invelis extern lipoproteic
Nucleocapsida interna
Proteine structurale
Proteina M (matriceala)-rol in maturizarea virusului
Proteina H (hemaglutinina), nu are neuraminidaza
Inactivat la caldura (56 gr.C in 30 min., UV, solventi lipidici, pH extreme (<5,
>10) conservare la -70 gr.C ani de zile)

Patogenie
Poarta de intrare
Nazofaringe si conjuctiva
Multiplicare
Tesuturi limfoide (in perioada de incubatie)
Invadarea organelor si a sangelui
Apar primele semne de boala
In sange este localizat indeosebi in leucocite =>leucopenie , modificari cromozomiale
Modificari imunologice
Imunosupresie in formele severe cu stingerea cutireactiei + la tuberculina, scaderea
rezistentei la infectii bacteriene
Incetarea viremiei
Aparitia anticorpilor neutralizanti
Crestere progresiva a titrului (max la 7-10 zile)
Imunitate antirujeolica pe toata durata vietii

17
 1/12/2016

Tablou clinic
Incubatia
In medie 10 zile (8-11)
Per. de invazie
3-4 zile
Febra, cefalee, fenomene catarale
Catar conjunctival- conjuctive rosii, pleoape umflate
Catar cai respiratorii-rinoree, laringita, tuse
Cavitate bucala
Pete congestive, hemoragice (picheteuri hemoragice)
Semnul Koplik
Micropapule albe pe mucoasa jugala la ultimii molari, exceptional caruncula lacrimala, mucoasa
nazala, gingii, palat
apare in a 2-a zi de invazie si persista 2-3 zile dupa eruptie

Perioada eruptiva
Eruptia apare in cursul noptii
Inapoia urechilor si pe ceafa, frunte si obraji
A 2-a zi torace si radacina membrelor
A 3-a zi trunchiul si extremitatile
Eruptia
Maculecongestive ,micro sau macro (1mm-3cm)
Usor reliefate si catifelate, conflueaza, mai putin regiunea fesiera unde lasa portiuni
neconfluate
Dispar in 2-3 zile in ordinea in care au aparut, lasand in locul lor pete galbui-cafenii

18
 1/12/2016

Variatii ale eruptiei

Morbili elevati (reliefata)
Morbili vesiculosi (vezicule miliare)
Morbili bulosi
Hemoragica
Cianotica
Mitigata
Morbili sine morbili (eruptie absenta)

Forme clinie
Dupa aspectul eruptiei ( vezi anterior)
Dupa intensitatea simptomatologiei
Rujeola atipica
Invazie mai lunga, Koplik tardiv
Rujeola atipica la imunizati cu vaccin inactivat
Rujeola severa, atipica
Rujeola la malnutriti
Severa, cu mortalitate >50%, complicatii bacteriene
Rujeola la imundepresati
Eruptie atipica, evolutie severa, complicatii nervoase
Encefalita subacuta mioclonica rujeoloasa (DD)
Rujeola hipertoxica
Copiii <2 ani, bronsiolita capilara (rujeola sufocanta)

19
 1/12/2016

Complicatii
Aparat respirator
Pneumonia interstitiala rujeolica, grava la copii <2 ani
Pneumonia cu celule gigantice- severa
Pneumonia si bronhopneumonia prin suprainfectie bacteriana 7-50%, frevent pneumonii
mixte
Abces pulmonar
Pleurezia
Bronsita capilara: dispnee,cianoza- la copii mici =>exitus
Crupul rujeolic

Sistem nervos
Convulsii la copii mici
Reactii meningiene, fara semne clinice, cu modificari LCR
Afectare tranzitorie a encefalului cu modificari pe EEG la 1%, sechele
Encefalita rujeolica
Cea mai grava complicatie, sechele neuropsihice 30%
Rara 1/1000, mortalitate 15-30% special la sugari si copii mici
Apare la sfarsitul perioadei eruptive sau la inceputul convalescentei
Debut brusc: delir, inconstienta , coma, convulsii, paralizii, afazie
Patogenic
Encefalita acuta cu incluzii-imunodepresati, cu virus rujeolic in encefal
Encefalita acuta alergica- fara virus rujeolic in encefal
PESS cu virus, dupa 7-14 ani , 5-10 cazuri dupa 1 mil. Cazuri rujeola
Scleroza multipla (SM)?

20
 1/12/2016

Alte complicatii
Oculare- conjunctivite, iridociclite
Otita medie supurat
Miocardita
Tuberculoza
Malformatii congenitale (50% in prima luna de sarcina)

Diagnostic
Anticorpi serici Ig M
PCR celule epiteliale bucale

Clinic
Epidemiologic
Laborator

21
 1/12/2016

Tratament
Simptomatice
Antibiotice pentru complicatii bacteriene (nu profilactic)
IG ?
Cortizon- forme speciale
Profilaxie vaccinare cu virus viu atenuat ( tulpina Edmonston sau
Schwartz)
12 luni
7 ani

Catar si eruptie faciala

22
1/12/2016

23
 1/12/2016

Eruptie la nivel toracic si abdominal

24
1/12/2016

25
1/12/2016

26
 1/12/2016

Rubeola
Boala infectioasa, cu mare contagiozitate, provocata de virusul
rubeolic, caracterizata clinic prin catar respirator usor, adenopatii,
eruptie micromaculoasa si evolutie benigna.

Importanta actuala: rubeola materna- rol teratogen

Istoric
1881- recunoscuta ca entitate nosologica separata: German Measles,
Rubella
1941- Gregg a descris malformatiile congenitala dupa rubeola

27
 1/12/2016

Etiologie
Familia Togaviridae
Genul Rubivirus
ARN
Se cultiva pe culturi de celule umane si simiene unde produce fenomenul de
interferenta (nu permite multiplicarea unor enterovirusuri in cultura
respectiva)
Sensibil la caldura, solventi organici
Rezistent la frig

Patogenie
Poarta de intrare nazofaringe
Invadeaza epiteliul respirator de unde disemineaza in gg. limfatici regionali
(viremie primara) de unde virusul este preluat de limfocite si monocite (a
doua viremie). In gg. Marire de volum, sinteza plasmocite
Intre zilele 8-14 de la expunere, virusul se replica activ in tot organismul ( ap.
Respirator, gg., urina, LCR, lapte matern)
Anticorpi neutralizanti, inhibitori ai Hemaglutinarii si fixatori de complement
Imunitate pe viata

28
 1/12/2016

Epidemiologie
Sursa de infectie- numai omul la sfarsitul perioadei de incubatie si 4-6 zile
dupa
Transmitere- aerogen, (rar indirect prin obiecte) si tranplacentar
Receptivitate universala, in special copiii si adolescentii
Imunitatea- solida si durabila

Tablou clinic
Incubatia -17-18 zile (14-21 zile)
Perioada prodromala
2-4 zile
Debut insiduos, febra
Adenopatia- cu 4-10 zile inaintea eruptiei si dispare dupa 2-6 saptamani
(primul si ultimul semn al bolii)
Ganglionii- occipitali,mastoidieni, laterocevicali, submaxilari
Gg. usor sensibili, nu supureaza niciodata
Faringe- hiperemic, picheteuri hemoragice

29
 1/12/2016

Perioada de stare
Exantemul micro macule , palide, nu conflueaza
Apare pe frunte si retroauricular
Vine si pleaca in 2-3 zile
La adult (in special la femei)- artralgii
Exista si rubeola fara exantem (rubeola sine exanthemate)

Rubeola

30
 1/12/2016

Rubeola - adenopatie

Evolutie
In general o boala usoara
Forme clinice
La copii- forme usoare, absenta eruptiei
La adulti- eruptia mult mai frecventa, prodrom suparator, artralgii
Complicatii
Artrita
Purpura trombocitopenica
Encefalita f. rar
Panencefalita rubeolica progresiva-f. rar

31
 1/12/2016

Diagnostic
Clinic, epidemiologic
Laborator
Leucopenie
Plasmocite si limfocite atipice in frotiul periferic
Ac. IgM prin ELISA
Izolare virus din secretii nazofaringiene

Rubeola congenitala
Grupul ToRCHS ( tor-e-) al infectiilor congenitale
Toxoplasmoza
Rubeola
Citomegalovirus
Herpesvirusuri (VHS, VVZ)
Sifilis
30% din copiii proveniti din mame infectate in primul trimestru au
malformatii (100% in prima luna)

32
 1/12/2016

Patogenie
Virusul trece placenta
Avort
Nastere prematura
Diseminare fetus
Inhiba mitozele celulare
Inhiba dezvoltarea organelor
Posibil leziuni cromozomiale
Efectul persista si dupa nastere

Manifestari clinice
1-Prezente la nastere
Oculare
Cataracta
Glaucom
Microoftalmie
Retinopatie
Cardiace
Persistenta canal arterial
Stenoza artera pulmonara, defect septal interventricular
Auditiv
Hipoacuzie bilaterala cu evolutie spre surdomutitate
Nervos
Microcefalie
Paralizii
Retard mental
Hematologic
Trombocitopenie
Anemie hemolitica
Altele
Malformatii osoase, musculare, digestive, urogenitale, metabolice

33
 1/12/2016

Manifestari clinice
2- infectia persistenta

Eruptii cutanate
Pneumonie interstitiala
Encefalita
Miocardita
Hepatita
Hipogamaglobunemie
Tardiv
Miopie
Diabet zaharat

Diagnostic
Gravida
IgM antirubeola
Nou nascut
IgM antirubeola
Izolare virus
Profilaxie
Vaccinare antirubeolica la adolescenta sau copilarie (1969)
Determinarea statusului imunologic al gravidei

34
 1/12/2016

Roseola infantum(Exantemul subit)

Etiologie
HHV6 si HHV7
Afecteaza 90% din copiii mici (2-3 ani)
Incubatie-5-7 zile
Clinic
Febra in platou 3 zile , catar, convulsii, iratibilitate
Eruptie dupa scaderea febrei ( maculo-papuloase la nivelul toracelui ,
abdomenului si membrelor)-3-4 zile

35
1/12/2016

36
 1/12/2016

Varicela
Boala infectioasa, extrem de contagioasa, produsa de virusul varicelo-
zosterian (VVZ), caracterizata clinic prin eruptie veziculoasa, care
apare in mai multe valuri eruptive.

Istoric
1553- descrisa de Ingressiass
1767- denumire data de Vogel
Separata ca entitate de variola
1911,1917- Aragao si respectiv Paschen- au descris corpusculii elementari in
lichidul veziculelor sugereaza etiologia virala

37
 1/12/2016

Etiologie
Virusul varicelo-zosterian-produce varicela si herpesul zoster
ADN, familia herpesviridae
Putin rezistent in mediul exterior
Sensibil la acyclovir

Patogenie
Poarta de intrare-nazofaringe, multiplicare in gg. regionali, viremie primara,
apoi o viremie secundara prin monocite prin care ajunge la nivel tegumentar
unde determina eruptia
Ramane cantonat la nivelul in gg. dorsali ai nervilor senzitivi
Reactivare in conditii de scadere a imunitatii celulare: herpes zoster

38
 1/12/2016

Epidemiologie
Sursa de infectie
Omul bolnav, cu 1-2 zile inainte de eruptie si 6 zile dupa
Indice de contagiozitate= 95%
Mecanisme de transmitere
Secretii nazofaringiene
Indirect sau prin curentii de aer (varsat de vant)
Receptivitatea- generala
Imunitate- toata viata
Epidemii iarna si primavara

Tablou clinic
Incubatie- 10-20 zile (15 zile)
Perioada de invazie- 1-2 zile
Debut treptat cu febra,astenie, cefalee
Perioada de stare (eruptiva)- 7-10 zile
Eruptia universala (tegumentul- inclusiv pielea capului- plus mucoasele) . Localizata
in special pe torace, abdoben si radacina membrelor (axila)- aspect centripet
Macula papula vezicula- evolutie in cateva ore
Veziculele cu continut clar, superficiale (picatura de roua) care dupa 12-24h se
tulbura (aport PMN) iar centrul se deprima ( ombilicare), apoi se usuca (crusta)-
persista 10-20 zile
Polimorfism (pe aceiasi regiune: macule, papule, vezicule, cruste) datorat valurilor
eruptive + febra (3-5) care survin la 1-2 zile
Mucoase- bucal, conjunctival, genital- veziculele ulceratii

39
 1/12/2016

Evolutie- benigna
Forme clinice
Usoare, abortive
Medie (descrisa anterior)
Severe la persoane cu imundepresie
Buloasa
Gangrenoasa (suprainfectie cu anaerobi)
Hemoragica

Varicela

40
1/12/2016

41
 1/12/2016

Varicela neonatala- varicela declarata la mama in ziua precedenta sau

urmatoare nasterii
Bronhopneumonie
Meningita
Hepatita
Varicela congenitala
SNC-microcefalie, hidrocefalie, atrofie corticala
Leziuni oculare
Varicela la adulti- stare generala grava, complicatii
Varicela la imundepresati- complicatii

Complicatii
Pneumonia variceloasa primara
Varicela congenitala, imunodepresati, adulti
2-6 zile dupa aparitia eruptiei
Encefalita variceloasa
4-7 zile dupa eruptie
Forma cerebeloasa- nistagmus,ataxie, mers nesigur
Sindrom Reye
Encefalopatie ac.
Degenerscenta grasa a ficatului
Tratament aspirina
Complicatii bacteriene( abcese, flegmoane, pneumonii, septicemii)

42
 1/12/2016

Diagnostic
Clinic, epidemiologic
Laborator-culturi, IF, ELISA, citodiagnostic prin coloratie Giemsa pt. pentru
celule gigante polinucleate si cu incluzii intranucleare eozinofile
Tratament
Izolare ( la domiciliu) 6 zile de la aparitia eruptiei
Fara baie generala pana la uscarea veziculelor (dus?)
Acyclovir in formele severe. In SUA se recomanda in formele comune
Nu se administreaza aspirina
Prurit -antihistaminice , tratament local?, taiatul unghiilor

43
 1/12/2016

Boli infectioase cu manifestari cutanate

localizate
Erizipelul
Herpes zoster
Infectii cu herpes simplex

Erizipelul

Definitie
Infectie ac. a pielii produsa de streptococul beta hemolitic din grupul A
(SHGA) , caracterizata clinic prin placard de dermita extensiva in context febril
Etiologie
Orice tip serologic de streptococ hemolitic grup A (83 tipuri de streptococ)
Foarte rar streptococi grup B sau C

44
 1/12/2016

Epidemiologie
Aparitie sporadica
Raspandit pe tot globul, in special zone temperate
Incidenta sezoniera (toamna si primavara)
Mai frecvent la adulti, barbati si batrani
Sursa de infectie
Bolnavi si purtatori de SHGA
Bolnavi cu erizipel prin secretii
Transmitere directa sau indirecta(aerian sau obiecte)

Poarta de intrare
Solutii de continuitate la nivel de mucoase sau tegumente
Micoze interdigitale
Ulcere varicoase
Escoriatii
Imunitate
Nu da imunitate
Chiar da predispozitie

45
 1/12/2016

Patogenie si anatomie patologica

Patrund la nivel de solutie continuitate sau propagare de la o infectie
a mucoasei
Multiplicare la nivel limfatic si spatiu limfatic al dermului provocand o
dermita
Dermita
vasodilatatie, edem, infiltratie celulara
Mai acentuate catre marginile dermitei
In centru, modificari diminuate, cu putini SHGA
Serozitatea acumulata clivaj al dermuluiictena
Arii de necroza, edeme hipodermice, abces,flegmon

Clinica

Incubatie- 1-3 zile (8)

Debut brusc- febra (38-39), frison
Adenita loco-regionala
Placardul erizepelatos (dermita)
Unic
Tendinta la extensie rapida
Caracter inflamator (rubor, tumor, calor, dolor)
Margini reliefate (chenar, burelet)
Culoare rosie, nuanta inchisa. Pielea capului-alb
Durerea tensiune durerosa cu exceptia urechii si pielii capului- durere ac.

46
 1/12/2016

Placardul erizepelatos (dermita)

Flictene la suprafata placardului
+/- necroza, gangrena
Extindere centrifuga
Centru palid
La fata- bilateral (fluture, cu buza sup. Neafectata)
Frecventa mare
Fata
Extremitatile membrelor

Forme clinice
Erizipelul fetei
Raspunde cel mai bine la tratament
Erizipelul membrelor inferioare
Evolutie dificila
Recidive
Complicatii supurative
Erizipelul nou nascutului- forme grave
Periombilical
Perigenital
Erizipelul recidivant (15%)
Lipsa de imunitate
Deficiente de aparare
Factori locali

47
 1/12/2016

Complicatii
Locale
Necroze, gangrene,abcese, flegmoane
Generale
Sepsis, limfangite, adenite supurate, nefrite in focar
Glomerulonefrita ac, RAA

Diagnostic
Debut brusc cu febra si frison
Placard unic de dermita cu burelet si extindere
Tratament
Penicilina G 1-3mil/zi 10 zile
Chirurgical pentru complicatii
Profilaxie
Tratarea leziunilor locale

48
 1/12/2016

HERPES ZOSTER
Boala infectioasa si contagioasa
Determinata de virusul varicelozosterian
Caracterizare
Inflamatia unui sau unor ganglioni spinali (sau omolog cranian) si a radacinilor
nervoase senzitive
Eruptie eritematoveziculoasa, unilaterala, cu topografie limitata la teritoriul cutanat
Dureri vii
Istoric
Remarcata in antichitate de catre Plinius
In evul mediu cunoscuta ca ignis sacer (focul sacru)
Von Bakay stabileste in sec XIX relatia cu varicela

Etiologie si patogenie
Agent cauzal: virusul varicelozosterian (acelasi ca in varicela)
Virusul persista toata viata in organismul celor care suferit de varicela
=> infectie persistenta localizata in ganglionii spinali sau cranieni
Infectia se poate reactiva cand imunitatea scade sub un prag critic
Herpes zoster simptomatic
La persoane varstnice, terapie cu imunosupresive, neoplasme, etc
Varicela = raspuns clinic primar (de obicei in copilarie)
Herpes zoster = manifestarea tardiva a infectiei latente (la varsta
adulta sau varsta a III-a)

49
 1/12/2016

Virusul se multiplica intens in ganglionul senzitiv afectat

Nevralgie puternica
Propagare nervoasa, centrifuga spre tegument => eruptie veziculoasa, cu
topografie caracteristica
Se poate propaga si la coarnele anterioare => paralizii
In 4% din cazuri apar elemente variceloase = forma de herpes zoster
varicellousus
Invazia sangelui de catre virus
La bolnavi cu neoplasm forme diseminate
Un studiu de 416 bolnavi cu neoplasm 25% au facut herpes zoster din care 12% forma
diseminata
8,2% din persoanele cu transplant renal in decurs de 2 ani

Grupul bolilor virale caracterizate prin infectie persistenta, latenta, cu

reactivari posibile
Herpes simplex
Boala incluziilor citomagalice
Varicela
Herpes zoster
Crestere a incidentei in populatie
Cresterea duratei medii de viata
Folosirea de medicamente imunsupresive

50
 1/12/2016

Epidemiologie
Contagiozitate sigura
Un bolnav poate declansa o epidemie de varicela in caz de contac cu copii
Apare sporadic la adulti si la batrani ( >90% dupa varsta de 20 ani) 5%
la copii

Anatomie patologica
Leziuni cutanate similare cu cele din varicela
Topografie radiculara circumscrisa la dermatom
In sistemul nervos
Leziuni in ganglionii spinali sau cranieni si in radacinile posterioare
corespunzatoare
Proces inflamator cu infiltratii de limfocite si plasmocite, degenerescente ale celulelor
ganglionare
Extinderea procesului inflamator realizeaza tabloul de meningita, mielita, encefalita sau
extinderea la nivelul coarnelor anterioare determinand paralizii
Leziuni de nevrita periferica (degenerescenta axonala si demielinizare)

51
 1/12/2016

Tablou clinic
Incubatia
Nu se cunoaste
3-7 zile cand urmeaza unui factor declansator evident (traumatism)
Debutul
Variat
Prodroame ( cateva zile): oboseala, cefalee, febra (1/3 cazuri)
Durerea
Foarte intensa
Senzatie de arsura sau intepaturi
Hiperestezie puternica
Adenopatie regionala (precede eruptia)

Perioada de stare
Eruptia
Circumscrisa unei arii cutanate inervata de nervii unei sau unor radacini nervoase
(distributie radiculara- in forma de benzi, in centura, in chinga)
Leziuni unilaterale (se opreste la linia mediana)
Macule rosii, infiltrate, aproape nodulare care se transforma in vezicule. Continutul se
tulbura, se usuca, apar crustele (persista 10-14 zile) Pot ramane o cicatrici persistente,
depigmentate central si hiperpigmentate perferic
Uneori caracter hemoragic, necrotic sau gangrenos

52
 1/12/2016

Durerea
Extrem de puternice sub forma de nevralgii cu caracter fulgurant sau arsuri la nivelul
leziunilor
Persista saptamani sau chiar luni
Direct proportionala cu varsta ( moderate la copii si tineri)
Hiperestezii si parestezii
la nivelul eruptiei
Persista dupa disparitia eruptiei
Uneori hipoestezie cu senzatie dureroasa persistenta mai ales la modificari de
temperatura = anestesia dolorosa)
Tulburari vegetative (vasomotorii si secretorii) sau trofice (depigmentare si
caderea parului)
Semne motorii (cand leziunile se produc la nivelul coarnelor anterioare)

In LCR modificari usoare (mononucleare si proteinorahie crescute)

Evolutia
2-4 saptamani
Nevralgia postzosteriana poate persista saptamani sau luni mai ales la batrani

53
 1/12/2016

Forme clinice
Herpesul zoster toracic
Localizat la cateva radacini senzitive toracale
Cel mai frecvent (> 50%)
Herpes zoster cervical
Herpes zoster cervico-occipital
Herpes zoster cervico-brahial
Herpes zoster abdominal
Herpes zoster al membrelor

Herpes zoster cranian

Se localizeaza pe una din ramurile trigemenului cel mai frecvent oftalmic =>
herpes zoster oftalmic
Afectarea corneei (Keratita)
Alta localizare ganglionul geniculat in nervul intermediarul lui Wrisberg
(perechea a VII-a)=> sindromul Ramsay-Hunt
Eruptie zosteriana in pavilionul urechii si timpan
Paralizie faciala de tip periferic
Sindroame auditive
Tulburari de gust in 2/3 ant.ale limbii
Lacrimare in timpul masticatiei
Hipoacuzie, ameteli, tulburari de echilibru care pot ramane permanente

54
 1/12/2016

Herpes zoster visceral

Afectarea fibrelor simpatice si parasimpatice
Simptoame gastrointestinale (ileus) si genitourinare (spasme dureroase,
pareza vezicala)
Alte forme: h.z. hemoragic si necrotic, h.z. frust, zona fara eruptie
(zoster sine herpete), h.z. atipic (bilateral, simetric sau asimetric)

Herpes zoster

55
 1/12/2016

Herpes zoster oftalmic

56
 1/12/2016

Herpes zoster pacient cu imunodepresie severa

(HIV)

Herpes zoster suprainfectat cu Staphylococcus

aureus

57
 1/12/2016

Complicatii
Manifestari viscerale
Pneumonie zosteriana
Laringotraheita
Manifestari digestive
Complicatii nervoase
Paralizii
Mielita
Encefalita
Complicatii infectioase
Suprainfectarea cu coci piogeni aspect de erizipel care mascheaza eruptia tipica
Sechele
Keratita
Nevralgii postzonale, parestezii reziduale

Diagnostic
Diagnostic pozitiv
Eruptie si durere cu topografie radiculara
Dureri puternice
Examenul citologic frotiu din leziunile eruptive (coloratie Giemsa)
Biopsie cutanata
Cultura virusului
Diagnosticul diferential
Dificil in cazurile atipice sau h.z. suprainfectat
H.z. diseminat diferentiat de varicela, eritem polimorf, eruptiile alergice,
dermatoze liniare

58
 1/12/2016

Prognostic
Favorabil mai ales la copil si adult
La varstnici dureri persistente
Herpes diseminat la persoane cu neoplasm
Recidive rar (1%)

Tratament
Acyclovir po 800mg X 5/zi (7-10 zile)
Imunodeprimati
Acyclovir iv 10mg/kgcorp/zi X 3
Valacyclovir po 100mg X 3/zi (7 zile)
prednison reduce durerile 30 mg X 2/zi prima saptamana, 15 mg in a doua
saptamana si 7,5 mg in a treia saptamana
Tratament eficace inceput in primele 72 h
Terapia in nevralgia postherpetica
Antidepresive triciclice (amitriptilina, nortriptilina)
Anticonvulsivante (fenitoina, carbamazepina)

59
 1/12/2016

Infectiiile cu herpes simplex

Etiologie
HSV-1 si HSV-2
ADN
Cu celula gazda- relatie
Litica
Simbiotica ( integrare in celula gazda cu efect transformant)

Patogenie
Replicare minima la poarta de intrare (mucoase si tegumente)
Migreaza de-a lungul axonilor in ganglioni senzitivi unde sintetizeaza virioni
infectiosi
Virionii se reintorc la locul de intrare via nervii senzitivi periferici si au efect
litic asupra celulelor epiteliale; apar vezicule
Cand gazda nu poate controla multiplicarea virala se produce viremie cu
invazie multiorganica (nou-nascut si persoane cu imunodeficienta)
Infectie latenta pe viata
V.H.S-1-gg trigemen
V.H.S.-2- g.sacral

60
 1/12/2016

Epidemiologie
Raspandire universala
V.H.S.-1 nou nascut si prima copilarie
V.H.S.-2 dupa inceperea vietii sexuale
Rezervor de virus-omul
Sursa infectiei :bolnav cu infectie primara sau recurenta
Transmitere
Pe cale orala (sarut)
Pe cale genitala (sexuala)
Transplant de organe
In utero
Secretii genitale

Manifestari clinice
Infectia cu V.H.S.1
Herpesul orolabial: leziuni veziculoulcerative, senzatie de arsura, localizare:
gingii, buze, bolta palatina, fata
Angina herpetica leziuni exudative sau ulcerative pe amigdale si faringe
Keratoconjuntivita
Encefalita herpetica
Infectia cu V.H.S.2
Herpes genital
Infectia congenitala: corioretinita, microcefalie, microoftalmie

61
 1/12/2016

Herpes simplex

Herpesul recurent
Populatia infectata in stadiul latent 99%
Recurente; expunere la soare, imunodepresie, infectii bacteriene,
gripa, ciclu menstrual, stress
V.H.S.1: buze, nas, gura (partea superioara)
V.H.S.2: mucoasa genitala, fese (partea inferioara)
Clinic
vezicule grupate in buchet pe o baza eritematoasa
Eroziuni policiclice pe baza eritematoasa

62
 1/12/2016

Tratament
Acyclovir de electie
15-30 mg/kgcorp/zi

Bibliografie

1. Rugin S. - Curs de Boli Infecioase, Editura Ovidius University Press, Constana, 2001
2. Cambrea SC, Dumea E, Dumitru IM Boli Infecioase i Epidemiologie Caiet de lucrri
practice, Editura Ovidius University Press, Constana 2015
3. Cambrea SC Boli Infecioase i Epidemiologie - Note de curs, vol 1, Editura Ovidius
University Press, Constana 2013
4. Rebedea I Tratat de Boli Infecioase, Editura Medical, Bucureti, 2000
5. Chiotan M - Curs de Boli Infecioase sub redacia M Chiotan, Editura Medical Naional,
Bucureti, 2002
6. Cupa A. Boli Infecioase transmisibile, Editura Medical Universitar, Craiova, 2007
7. Duminica Moisescu Al., Bocarnea C. Ghid practic de boli infecioase, Ed. Medical 1985
8. Benea O.E, , Popescu C. , Popescu G.A- Ghidul Angelescu de terapie antimicrobiana,
Editura Houston, Bucuresti 2012
9. Harrisons Principles of Internal Medicine, 2012

SL.DR.DUMEA ELENA

63