Contabilitatea Și Auditul Decontărilor Cu Bugetul La Întreprinderea Termogazgrup" S.R.L

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”

Catedra „Management şi Marketing”
Admis la susţinere
Şeful catedrei „ Management şi Marketing”
Dr.hab.,prof.univ. Burlacu Natalia
__________________________
(semnătura)
”____” _________ 2011
IFRIM DUMITREL
CONTABILITATEA ȘI AUDITUL DECONTĂRILOR CU
BUGETUL LA ÎNTREPRINDEREA „TERMOGAZGRUP” S.R.L.
361.1 – Contabilitate
TEZA DE MASTERAT
Conducător ştiinţific: Costea Dumitru, doctor în economie (semnătura)
Conducător ştiinţific: Melnic Georgeta, lector magistru (semnătura)
Autor : _____________
(semnătura)
CHIŞINĂU, 2011
CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................................................3
CAPITOLUL I. GENERALIZĂRI PRIVIND DECONTĂRILE CU
BUGETUL, CARACTERISTICA ȘI CLASIFICAREA ACESTORA
1.1. Caracteristica actelor normative de bază privind contabilitatea și auditul
decontărilor cu bugetul....................................................................6 1.2.
Caracteristica și clasificarea impozitelor și
taxelor..................................10
CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITATEA PRIVIND
DECONTĂRILE CU BUGETUL LA ÎNTREPRINDEREA
„TERMOGAZGRUP” S.R.L.
2.1. Caracteristica generală a întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L..........30
2.2. Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitele și taxele la
întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L.....................................................34 2.3.
Penalități și amenzi privind impozitele, taxele și alte plăți la buget.......42
CAPITOLUL III. AUDITUL DECONTĂRILOR CU BUGETUL 3.1.
Organizarea auditului decontărilor cu bugetul privind impozitele și
taxele.............................................................................................................51 3.2.
Perfecționarea contabilității și auditului decontărilor cu bugetul privind
impozitele și taxele.......................................................................................60
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.....................................................................69
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................72
ANEXE...................................................................................................................76
ADNOTARE..........................................................................................................99
LISTA ABREVIERILOR...................................................................................100
2
INTRODUCERE
Actualitatea temei. În cadrul activității economice a întreprinderii se

formează un sistem complex și diversificat de raporturi patrimoniale, care reflectă
schimbări în formele de existență a patrimoniului și implică creanțe și datorii.
În condiţiile economiei de piaţă rezultatele activităţii oricărei întreprinderi sunt
condiţionate de eficacitatea decontărilor cu bugetul. Aceste decontări constituie o
latură importantă în derularea normală a tranzacţiilor întreprinderilor, asigurând
minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovând tehnici moderne de
decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea
eficientă a activităţii de întreprinzător. În acest context, rolul contabilităţii şi
auditului creşte semnificativ în luarea deciziilor operaţionale şi pe termen lung,
deoarece informaţiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabilitate şi
confirmate în cadrul auditului rapoartelor financiare.
Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în cadrul
primelor formaţiuni statale, fiind determinate de necesităţile întreţinerii materiale a
celor ce exercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de conducere
statală.
Aceste argumente și multe altele au stat la baza alegerii de către autor a
prezentei teme, care este destul de actuală atât în România, cât și în Republica
Moldova.
Scopul prezentei teze îl constituie elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a
indicaţiilor metodice şi recomandărilor practice privind contabilitatea și auditul
decontărilor cu bugetul în entitățile economice.
Realizarea acestui scop a condiţionat stabilirea următoarelor sarcini: - analiza
actelor normative cu privire la contabilitatea și auditul decontărilor cu
bugetul;
- componența impozitelor și taxelor și modul general de reflectare a acestora
în conturile contabile;
3
-studierea penalităților și amenzilor privind impozitele, taxele și alte plăți la
buget.
Obiectul cercetării îl formează contabilitatea taxei pe valoare adăugată la
întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L.
În cele ce urmează autorul va face o analiză a principalilor indicatori ai
activităţii economico-financiare ai întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. pe anii
2009-2010. Indicatorii calculaţi în tabelul de mai jos se conduc de datele din
rapoartele financiare ale întreprinderii pe anul 2009 şi pe anul 2010 (Anexa 1 şi 2).
Tabelul 1. Activitatea economico-financiară a întreprinderii „Termogazgrup”
S.R.L. pe anii 2009-2010 [elaborat de autor]
N Indicatori Anul Anul Abatere Nivel

r 2009 % 2010 % (-, +) recomand
% at
1. Rata activelor curente (RAC) 0,48 0,56 0,08 -
2 Coeficientul de autonomie (CA) 0,06 0,24 0,18 ≥0,5
.
3 Rata solvabilităţii 1,07 1,32 0,25 <2
. generale (RSG)
Rata lichidităţii absolute (RLA) 0,16 0,77 0,61 0,2 - 0,25
Rata lichidităţii 1,26 1,71 0,45 0,7 - 0,8

intermediare (RLi)
6. Rata lichidităţii curente 2,10 2,48 0,38 2 - 2,5
(RLc)
7. Rentabilitatea economică 0,36 1,98 1,62 2,0 – 2,5
(RE)
Analiza activităţii economico-financiare a întreprinderii „Termogazgrup”

S.R.L. prezentată prin calcularea indicatorilor expuşi mai sus, presupune o
examenare a principalelor componente ale întreprinderii cu scopul cercetării şi
determinării influenţei acestora şi în baza cărora se formează deciziile privind
activitatea ei. În vederea analizei surselor de finanţare a activelor, adică a pasivelor,
este necesar de a se calcula indicatorul coeficientul de autonomie, nivelul
îndestulător al căruia este 0,5. La „Termogazgrup” S.R.L. în anul 2009 acest
4
indicator este de 0,18 ceea ce reflectă o lipsă a surselor proprii şi gradul mare de
îndatorare.
Rata solvabilităţii generale caracterizează gradul de acoperire a surselor
împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea. Nivelul acestui
coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2. La „Termogazgrup” S.R.L. acest
coeficient este de 1,07 în 2009 şi 1,32 în 2010, adică întreprinderea se
caracterizează printr-un grad mic de acoperire a surselor împrumutate.
Rentabilitatea economică exprimă eficienţa utilizării mijloacelor financiare şi
materiale a întreprinderii. La „Termogazgrup” S.R.L. acest indicator în 2009 este
0,36 ceea ce indică o rentabilitate scăzută, în timp ce în 2010 nivelul a crescut şi a
constituit 1,98 fiind aproape de nivelul recomandat.
Suportul metodologic al lucrării. Baza informaţională a investigaţiilor au
constituit-o legile, regulamentele, standartele naționale de contabilitate, standartele
internaționale de raportare financiară. La elaborarea acestei lucrări ştiinţifice au fost
utilizate lucrări în domeniul contabil, elaborate de autori autohtoni şi internaţionali,
precum : Burcă V., Bojian Octavian, Bodarev P., Crețoiu Gh., Botnari N., Nederiţa
Alexandru, Ţurcanu Viorel, Bucur V., Feleagă N., Ionașcu I., Belverd E., Stoian A.,
Ţurlea E.
Scopul şi sarcinile tezei au determinat structura logică a lucrării, care este
formată din introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie, şi anexe. În capitolul
I autorul analizează principalele acte normative cu privire la contabilitatea
decontărilor cu bugetul. În acest capitol se dă o caracteristică a decontărilor cu
bugetul și se clasifică impozitele și taxele achitate la buget. În capitolul II se
caracterizează activitatea generală a întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. Este
reflectată evidența contabilă a impozitelor și taxelor la întreprindere și se
analizează ponderea acesteia pe parcursul ultimilor doi ani de activitate.
În capitolul III se analizează procesul de control și audit al decontărilor cu
bugetul și se dau soluții de perfecționare a decontărilor cu bugetul.
5
CAPITOLUL I. GENERALIZĂRI PRIVIND DECONTĂRILE CU
BUGETUL, CARACTERISTICA ȘI CLASIFICAREA
ACESTORA
1.1. Caracteristica actelor normative de bază privind contabilitatea și auditul

decontărilor cu bugetul
Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele

de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. În procesul desfășurării
activității de întreprinzător la întreprinderi apar creanțe și datorii privind impozitele,
taxele și alte plăți la buget.
Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe
divizate în [1]:
- impozite generale de stat cum ari fi: impozitul pe venit, taxa pe valoarea
adăugată, accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier; -
impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale,
taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale
şi loterii, taxa hoteliera, taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), taxa pentru
dreptul de a aplica simbolica locală, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale,
taxa balneară, taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală, taxa pentru dreptul de
a presta servicii de transportare a călătorilor etc.
Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora,
facilităţile acordate, precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementează de
prevederile actelor normative care sunt prezentate mai jos.
Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.62/522 din 18.06.1997, prin care se stabilesc principiile
generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul jurudic al contribuabililor,
al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia
fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei
veniturilor şi cheltuielilor deduse, condiţiile de tragere la răspundere pentru
6
încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor organelor
fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora [1]. Prezentul cod
stabilește principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic
al contribuabililor, al organelor fiscale și a altor participanți la relațiile
reglementate de legislația fiscală.
Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 publicat în Monitorul Oficial
nr.90-93/399 din 29.06.2007. Scopul acestei legi adoptată de către Parlament este
stabilirea unui cadru juridic, a cerinţelor unice şi a mecanismului de reglementare a
contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova. Prevederile legii se
răsfrâng asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care realizează activitatea de
întreprinzător, asupra organizaţiilor non-guvernamentale, instituţiilor de stat,
notarilor, avocaţilor, precum şi filialelor entităţilor nerezidente înregistrate în
Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate sau
forma organizatorico-juridică [3].
Prezenta lege mai menționează faptul că creanţele şi datoriile pe termen scurt
se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală, iar creanţele şi datoriile pe
termen lung la valoarea scontată, în conformitate cu cerinţele standardelor de
contabilitate. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor se ţine pe categorii, clienţi,
furnizori, alţi debitori şi creditori.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la criteriile de
ţinere a contabilităţii de către unele categorii de agenţi economici”, nr.1476 din
14.11.2002 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.588 din 30.12.2002.
Conform acestei hotărîri, se aplică normele şi criteriile de ţinere a sitemului contabil
de anumite categorii de agenţi economici. Scopul acestei hotărîri este stabilirea
cadrului juridic, a cerinţelor şi a mecanismului de reglementare a contabilităţii şi
raportării financiare în Republica Moldova.
Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare,
aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 456 din 30.12.1997.
7
Conform acesui act normativ se stabilesc criteriile, principiile de întocmire şi
prezentare a rapoartelor financiare de către persoanele juridice indiferent de forma
de proprietate şi forma juridică, organelor abilitate în acest sens.
Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.426 din 26.04.2004 care se aplică la calcularea salariului
mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, la
întreprinderi, în organizaţii şi instituţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma
de organizare juridică.
S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.88-91 din 30.12.1997. Prezentul standart este elaborat în
baza standartului internaţional de contabilitate 1 „Publicitatea politicii de
contabilitate”, aprobat de Comitetul SIC în anul 1974 şi revizuit în anul 1994. Acest
standart constituie un element al sistemului de reglementare normativă a
contabilităţii în Republica Moldova şi urmează a fi aplicat cu respectarea
prevederilor altor standarte naţionale de contabilitate. Obiectivul prezentului
standart îl constituie stabilirea bazelor de elaborare a politicii de contabilitate şi de
publicitate a prevederilor principale ale acesteia, utilizate la întocmirea şi
prezentarea rapoartelor financiare ale agenţilor economici [8].
S.N.C. 3 ,,Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii” aprobat
prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997
este elaborat pentru facilitarea asimilării noului sistem de contabilizare a
consumurilor şi cheltuielilor la etapele iniţiale ale reformei contabilităţii [9].
În prezentul standard sînt reflectate toate consumurile şi cheltuielile aferente
desfăşurării activităţii de întreprinzător indiferent de cerinţele impozitării.
Obiectivul prezentului standard îl constituie determinarea componenţei
consumurilor întreprinderilor de producţie, de comerţ şi de prestări de servicii, a
cheltuielilor activităţii operaţionale, de investiţii şi financiare, precum şi a
pierderilor excepţionale.
8
S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997. Prezentul standart
constituie un element al sistemului de reglementare normativă a contabilităţii în
Republica Moldova şi este aplicat cu respectarea prevederilor altor standarte
naţionale de contabilitate. Obiectivul acestui standart îl constituie stabilirea bazelor
de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare.
S.N.C. 8 ,,Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile
esențiale și modificările politicii de contabilitate” aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.68 din 19.11.2003 determină
modul de calcul și reflectare a profitului sau pierderii perioadei de gestiune în
rapoartele financiare în baza veniturilor obținute și cheltuielilor suportate de
entitate.
S.N.C. 11 ,,Contractele de construcție” aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01.1999 care este elaborat în baza
standardului internaţional de contabilitate 11 "Contractele de construcţie", aprobat
de Comitetul S.I.C. în anul 1978 şi revizuit în anul 1993.
Obiectivul prezentului standard îl constituie stabilirea modului de determinare
şi constatare a veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor aferente contractelor de
construcţie, descrierea metodicii de contabilizare, repartizare pe perioadele de
gestiune şi reflectare a acestora în rapoartele financiare.
S.N.C. 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997 în care este
reflectat descrierea metodicii de contabilizare a impozitului pe venit al
întreprinderii. Standardul de faţă stabileşte modul de determinare a diferenţelor
permanente şi temporare, de constatare a datoriilor şi activelor amînate privind
impozitul pe venit, de prezentare a informaţiei cu privire la impozitul pe venit în
rapoartele financiare.
9
Sistemul contabil existent în Republica Moldova se bazează nemijlocit pe
prevederile Planului de Conturi Contabile al activităţii economico-financiare a
întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova, nr. 174 din 25.12.1997.
Planul de Conturi Contabile, conform Legii Contabilităţii, este un act
normativ în baza căruia se stabileşte nomenclatorul sistematizat al conturilor
contabile şi normele metodologice de utilizare a acestora.
Conturile contabilităţii financiare se utilizează pentru generalizarea datelor
care urmează a fi reflectate în rapoartele financiare şi destinată utilizatorilor interni
şi externi. Acestea se divizează în conturi de bilanţ (clasele 1-5) şi conturi de
rezultate (clasele 6-7).
Pentru generalizarea informaţiei aferente decontărilor cu bugetul privind
impozitele, taxele și alte plăți este prevăzut contul clasei a 5-ea „Datorii pe termen
scurt”, 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” și contul 225 „Creanțe pe
termen scurt privind decontările cu bugetul” [37, p. 125].
Prezentele legi, hotărâri, regulamente şi instrucţiuni metodologice, trebuie să
fie unanim acceptate şi respectate de toţi agenţii economici, persoanele fizice,
organizaţii necomerciale, care desfăşoară activitate de antreprenoriat pe teritoriul
Republicii Moldova, întrucât au un caracter general pentru toţi.
1.2. Caracteristica și clasificarea impozitelor și taxelor
În procesul desfășurării activității de întreprinzător la întreprinderi apar creanțe

și datorii privind impozitele, taxele și alte plăți la buget.
Impozitele și taxele constituie componente tot mai importante ale vieții
economice, prin intermediul cărora statul își procură resursele financiare necesare
acoperirii cheltuielilor publice, de a căror realizare depinde îndeplinirea funcțiilor
sale.
10
Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consuma bunuri din categoria
celor impuse sau beneficiaza de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea
sau situatia personala a acestora.
Fiind percepute în cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a
serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de masura, impozitele indirecte
creeaza impresia falsa ca ar fi suportate în aceeasi masura de toate paturile sociale,
ca ar asigura o repartitie echitabila a sarcinilor fiscale.
Chiar daca cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei anumite marfi
este mica, indiferent daca cumparatorul acesteia este muncitor, taran, industrias sau
comerciant, raportat însa la întregul venit, impozitul indirect capata un caracter
regresiv. Asadar, cu cat o persoana realizeaza venituri mai mici, cu atat suporta pe
calea impozitului pe consum, o sarcina fiscala mai mare.
Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scaderea nivelului de trai al
populatiei, dar în mod diferit. Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scaderea
veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale, impozitele indirecte
micsoreaza, în schimb, puterea de cumparare.
În tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea
veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat al impozitelor directe. La
impozitele indirecte nu este vorba de o constrangere politica, ca în cazul
impozitelor directe, ci de una de ordin economic.
În perioadele cand economia înregistreaza un curs ascendent, impozitele
indirecte au un randament fiscal ridicat, în schimb în perioada de criza si de
presiune, cand productia si consumul cresc mai lent încasarile din impozitele
indirecte urmeaza aceeasi evolutie, pericicland echilibrul bugetar.
Impozitul reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ține de
efectuarea unor acțiuni determinate și concrete de către organul împuternicit sau de
către persoana cu funcții de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu
contribuabilul care a achitat această plată [38, p. 442].
Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
11
Taxele (de timbru, de înregistrare, de administratie, de metrologie etc.)
reprezinta plata efectuata de persoane fizice sau juridice pentru serviciile prestate
acestora de catre stat.
Cu alte cuvinte, taxele sunt încasate de la persoane care solicita o anumita
activitate din partea unor institutii ale statului sau beneficiaza de servicii publice
altele decat cele cu caracter productiv.
Taxa constituie, alaturi de impozite, cea de-a doua categorie principala de
venituri la bugetul de stat.
Taxele întrunesc majoritatea trasaturilor specifice impozitelor, si anume:
caracter obligatoriu, titlu nerambursabil, urmarire în caz de neplata. Principalele
deosebiri între taxa si celelalte impozite constau în faptul ca taxa se percepe numai
de la cetatenii care solicita organelor publice respective îndeplinirea unor prestatii
sau servicii. Subiectul platitor este precis determinat din momentul cand acesta
solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutii de stat.
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi
specifice, si anume:
- taxele reprezinta contributii pentru acoperirea cheltuielilor necesare
serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cand impozitele se întrebuinteaza
pentru acoperirea cheltuielilor generale ale societatii;
- taxele reprezinta plati facute de persoane fizice sau juridice pentru servicii
sau lucrari efectuate în mod direct si imediat de catre stat acestora, pe cand în cazul
impozitului statul nu este obligat sa presteze un echivalent direct sau imediat
platitorului;
- marimea taxei depinde de felul si costul serviciului prestat, în timp ce
cuantumul impozitului se determina în functie de natura si volumul venitului
impozabil sau a averii;
- termenele de plata ale taxelor se fixeaza de regula în momentul solicitarii
prestarii serviciului, în timp ce la impozite termenele de plata se stabileste în
prealabil.
12
Aceste trasaturi sunt consacrate si de legislatia în vigoare, referitoare la taxele
de timbru, care prevede ca: taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate sau
lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat care primesc, întocmesc
sau elibereaza diferite acte, presteaza servicii ori rezolva diferite interese legitime
ale partilor.
La stabilirea și aplicarea taxelor se au în vedere cateva principii, și anume: -
unicitatea taxarii, în sensul ca pe unul si acelasi serviciu prestat unei persoane,
aceasta nu datoreaza taxa decat o singura data;
- raspunderea pentru neîndeplinirea obligatiei de plata revine functionarului
sau persoanei încadrate de la institutia sau organul de stat respectiv si nu
debitorului; - nulitate actelor nelegal taxate;
- taxele sunt anticipative, în sensul ca ele se datoreaza si se achita în momentul
solicitarii serviciilor sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organele sau
institutiile de stat.
Actualmente, există două direcţii de studiu ale conceptului de sistem fiscal:
primul, este văzut ca o totalitate de impozite existente într-un stat, iar al doilea –
evidenţiază elementele definitorii ale sistemului, cu stabilirea relaţiilor de
interdependenţă. În baza primului concept se reglementează modul în care este
format sistemul fiscal, precum şi modalitatea funcţionării acestuia, iar al doilea
permite examinarea relaţiilor fiscale prin prisma principalelor elemente şi
aprecierea parametrilor cantitativi şi calitativi ai finanţelor publice.
În Republica Moldova se percep impozite și taxe generale de stat și locale.
Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor și taxelor generale de stat cuprinde
[1]:
- impozitul pe venit;
- taxa pe valoare adăgată;
- accizele;
- impozitul privat;
- taxa vamală;
13
- taxele percepute în fondul rutier.
Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor și taxelor locale include [1]:
- impozitul pe bunurile imobiliare;
- taxele pentru resursele naturale;
- taxa pentru amenajarea teritoriului;
- taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ
teritoriale;
- taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei);
- taxa de aplicare a simbolicii locale;
- taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire
socială; - taxa de piață;
- taxa pentru cazare;
- taxa balneară;
- taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele
municipale, orășenești si sătești (comunale);
- taxa pentru parcare;
- taxa de la posesorii de cîini;
- taxa pentru amenajarea localităților din zona de frontieră care au birouri
(posturi) vamale de trecere a frontierei vamale.
Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător se calculează și se
achită în conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit” al Codului Fiscal [38, p.
444]. Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor
juridice se reglementează de Codul fiscal, Regulamentul cu privire la determinarea
obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 77 din 30.01.2008 şi S.N.C. 12 “Impozitul pe venit”.
Obiectul impozabil îl reprezintă venitul obţinut din sursele prevăzute la art. 18 al
Codului fiscal. Nu se impozitează venitul obţinut din sursele prevăzute la art. 20 al
Codului fiscal.
14
Totodată la moment pentru agenţii economici în baza art. 15 din Codul fiscal
este stabilită cota 0 % a impozitului pe venit [1].
Pentru determinarea impozitului pe venit, la întreprindere se calculează venitul
contabil (pierderea contabilă) care reprezintă profitul (pierderea) perioadei de
gestiune până la impozitare. Acest profit se determină în cursul anului de gestiune
prin calcul în Raportul de profit şi pierderi, iar la sfârşitul anului – în contul 351
“Rezultat financiar total”. În debitul acestui cont sunt reflectate cheltuielile
acumulate pe tipuri de activităţi, iar în credit – veniturile acumulate pe tipuri de
activităţi. Comparând suma totală a veniturilor cu suma totală a cheltuielilor, se
obţine rezultatul financiar al perioadei până la impozitare.
În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi
cheltuielilor în scopuri fiscale, iar în S.N.C. – reguli de calcul şi constatare în
scopurile contabilităţii financiare.
De aceea apar:
- venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale, dar care nu sunt
recunoscute de regulile S.N.C.;
- venituri şi cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de
regulile legislaţiei fiscale.
Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor
fiscale.
Venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul (pierderea) contabil al
perioadei de gestiune corectat în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia
fiscală. Acesta se determină la sfârşitul anului pe baza venitului contabil al
perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare.
Modul de determinare a diferenţelor permanente şi temporare, de constatare a
datoriilor şi activelor amânate privind impozitul pe venit şi de prezentare în
rapoartele financiare este examinat în cartea “Noul sistem contabil al agenţilor
economici din Republica Moldova”.
15
Reținerea impozitului pe venit la sursa de plată se efectuează conform
Codului Fiscal în modul stabilit de Guvern [38, p. 446].
În conformitate cu prevederile Codului Fiscal, întreprinderea este obligată să
rețină impozitul pe venit la sursa de plată din :
- salariu ;
- dobânzile plătite în folosul persoanelor fizice, cu excepția întreprinzătorilor
individuali și a gospodăriilor țărănești și royalty ;
- valoarea anumitor tipuri de servicii achitate ;
- plățile efectuate în folosul persoanelor fizice ;
- anumite tipuri de venituri cum ar fi cîștigurile de la acțiunile de publicitate,
veniturile obținute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de
întreprinzător, de la transmiterea în posesie sau în folosință a bunurilor mobiliare și
imobiliare.
Impozitul pe venit reținut la sursa de plată se achită la buget de către
întreprinderea care a efectuat reținerea în termen de o lună de la încheierea lunii în
care au fost efectuate plățile.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit general de stat care
reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate,
serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova,
precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în
Republica Moldova [38, p. 448].
Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru
prima data în Franța la inițiativa lui Maurice Laure în anul 1954. Ulterior acest
impozit indirect a fost introdus și în alte țări din Europa, Asia, Africa și America
Latină.
Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adăugată și-a găsit motivația în
substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri și folosirea ei ca taxă
unică percepută în diferitele stadii ale producției de către producători. Fiecare
producător era îndreptățit prin lege să deducă taxa pe valoarea adăugată suportată
anterior în procesul de producție propriu [19, p. 135].
16
Pe continentul european în anul 1967 după 10 ani de la semnarea Tratatului de
la Roma, în cadrul Comunității Economice Europene, au fost adoptate o serie de
directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.
În prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizării
legislației țărilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adăugată, iar în momentul de
față toate țările comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.
Taxa pe valoare adăugată nu s-a numit întotdeauna TVA, înainte i se spunea
ICM, adică Impozit pe Circulația Mărfurilor și, deși era spaima gestionarilor dornici
să facă și ei ,,un ban cinstit”, nu beneficia de mediatizarea postdecembristă.
În condițiile trecerii la economia de piață, impozitul pe circulația mărfurilor ce
funcționa în economie ca un impozit indirect nu-și mai justifica menținerea.
Introducerea TVA-ului în locul impozitului pe circulația mărfurilor a reprezentat un
moment de cotitură în perfecționarea sistemului fiscal și în același timp primul pas
făcut pe linia reformei fiscale [19, p. 51].
Totodată aceasta a constituit o cerință pentru trecerea la economia de piață și
alinierea la standardele europene. Dar pentru introducerea taxei pe valoarea
adăugată trebuiau întreprinse o serie de măsuri pe linia impozitului pe circulația
mărfurilor care trebuia înlocuit.
Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de aplicare
a impozitului pe circulația mărfurilor la unele produse și prestări de servicii ca de
exemplu la produsele agricole, activitatea de poștă si telecomunicații, transportul de
călători și de mărfuri.
Totodată implementarea taxei pe valoarea adăugată necesita apoi o bună
cunoaștere a mecanismului funcționării ei, trebuiau cadre pregătite și instruite
temeinic pentru a asigura inițierea agenților economici și a personalului din
economie pe această linie și nu în ultimul rând tehnica de calcul și formularistica
necesară evidențierii colectării și plății ei la bugetul de stat.
Așa cum a fost stabilită, această taxă reprezintă un impozit indirect care spre
deosebire de impozitul pe circulația mărfurilor se aplica pe întreg circuitul
17
economic, până la utilizatorul final al produselor sau serviciilor însă numai la
valoarea adaugată în fiecare fază a acestui circuit.
Modul de calculare, trecere în cont, restituirea și achitarea TVA este stabilit în
titlul III „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul Fiscal, în legea pentru punerea în
aplicare a titlului III al Codului fiscal [1].
În Republica Moldova taxa pe valoare adăugată a fost instituit la 01.01.1992,
înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor. Pe tot parcursul existenţei T.V.A. a
suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect influenţa negativ
activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei. În
scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi
reflectat în Codul Fiscal al Republicii Moldova reprezentat în Titlul III. Conform
prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi impozabili cu T.V.A. sunt [1]:
- Persoanele fizice şi juridice care efectuează livrări impozabile pe piaţa
internă şi la export şi sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate
cu prevederile Codului Fiscal;
- Persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor
fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu
depăşeşte limitele stabilite de legislaţia în vigoare, indiferent de faptul înregistrării
în calitate de subiect al T.V.A. pe teritoriul Republicii Moldova.
- Persoanele fizice şi juridice, care importă servicii considerate ca livrări
impozabile efectuate de persoanele menţionate.
Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:
- cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi
serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; - cote
reduse în mărime de: 8% la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540,
190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401 0402,
0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii
18
Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A.
în conformitate cu art.103 al Codului Fiscal;
- 8% la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în
Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii,
importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele
preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente
(substanţe medicamentoase) autorizate;
- 8% la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de
la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660,
300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 4015, 481890,
900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;
- 8% la zahărul din sfeclă de zahăr importat şi/sau livrat pe teritoriul ţării; - 8%
la producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din
zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă şi livrată pe teritoriul
ţării;
- 6% la gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele
livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
- cota zero la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104. Subiecţii
impozabili stipulaţi la art. 94 al Codului Fiscal sînt obligaţi să declare şi să achite la
buget pentru fiecare perioadă fiscală, suma T.V.A., care se determină ca diferenţă
dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către consumatori
pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi
achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv
T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în
cont [19, p. 47].
Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la
procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau care
urmează să fie primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate,
19
diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei
T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această
perioadă.
Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către
întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce
prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de
pîine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din
buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se
impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un
termen ce nu va depăşi 45 de zile.
Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plăţii,
inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.
Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se
datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la
cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depăşită T.V.A. la
valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar
şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în limitele
cotei-standard a T.V.A., sau cotei reduse a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării, ce
se impozitează la cota zero. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de
Guvern, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile. Restituirea T.V.A. se
efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor
lor) faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor – la contul bancar al
agentului economic [1].
Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi/sau la serviciile procurate de către
întreprinderile ce desfăşoară activitate de leasing depăşeşte suma T.V.A. la livrările
de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar şi/sau
operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A.
înmulţite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. T.V.A. se restituie în
modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.
20
Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii
de întreprinzător achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei
vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii
Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror
valoare depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, achită T.V.A. în momentul
controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care valoarea depăşeşte limita
stabilită.
În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, li se permite trecerea
în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori
ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor
impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Se permite trecerea
în cont a T.V.A. la serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili
pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de
întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru serviciile menţionate.
Subiecţilor impunerii li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care
urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., aferente cheltuielilor efectuate
pînă la momentul înregistrării şi legate de procurarea mijloacelor fixe, cu destinaţie
de producţie în agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie
de producţie în agricultură, de crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea
tineretului animal şi întreţinerea cirezilor [19, p. 52].
Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu
se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli. Prevederile
respective nu se extind asupra livrărilor effectuate.
Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît
şi scutite de TVA se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.
21
Mărimea trecerii în cont a Taxei pe valoare adăugată se determină lunar prin
aplicarea proratei faţă de suma Taxei pe valoare adăugată, achitată sau care urmează
a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru
efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de Taxa pe valoarea adăugată.
Prorata se determină prin aplicarea următorului raport:
- la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepţia
avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale,
serviciile în cauză;
- la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a
livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se
utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.
Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea
declaraţiei privind Taxa pe valoarea adăugată pentru ultima perioadă fiscală a anului
şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA trecută
în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA determinată drept urmare a
aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a
anului.
Suma Taxei pe valoare adăugată achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător, precum şi pe valorile materiale procurate care în
procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi
supranormativ conform legislaţiei, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile
perioadei.
Suma Taxei pe valoare adăugată achitată sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul
organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii sale de
întreprinzător nu se trece în cont şi se raportează la cheltuieli [1].
Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în organizarea
distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sînt folosite
22
nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la trecerea în cont a Taxei
pe valoare adăugată pe valorile materiale şi serviciile procurate. Subiectul
impozabil are dreptul la trecerea în cont a Taxei pe valoare adăugată achitate sau
care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:
- de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost
achitată ori urmează a fi achitată Taxa pe valoare adăugată sau
- de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea Taxei
pe valoare adăugată la mărfurile importate;
- de documentul care confirmă achitarea Taxei pe valoare adăugată pentru
serviciile importate.
Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a Taxei pe valoare
adăugată achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale, serviciile
procurate, trebuie să fie efectuată subiectului impozabil de către furnizorul care a
eliberat factura fiscală (procurată în modul stabilit de la organul autorizat) sau să
fie importată de către subiectul impozabil.
La livrarea mărfurilor, serviciilor pentru export şi a tuturor tipurilor de
transporturi internaţionale de pasageri şi de mărfuri, se permite restituirea Taxei pe
valoare adăugată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă există:
- confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentru export; -
copii de pe documentele de transport internaţional ce confirmă recepţionarea
mărfurilor exportate;
- documentele de transport internaţional ce confirmă prestarea serviciilor
pentru serviciile de transport internaţional de mărfuri;
- foaia de parcurs, fişa de evidenţă a biletelor, borderoul de control,
însărcinarea de navigaţie (în funcţie de tipul transportului) pentru serviciile de
transport internaţional de pasageri;
- confirmarea organului poştal privind recepţionarea mărfurilor;
23
- confirmarea destinatarului străin – pentru alte servicii, iar în cazul serviciilor
acordate prin intermediul mijloacelor electronice, confirmarea prin semnătură
digitală sau scrisă la prestarea serviciilor şi confirmarea primirii plăţii pentru
serviciile respective (dacă aceasta a avut loc) sau informaţia cu privire la mijloacele
băneşti încasate prin intermediul cardurilor sistemelor internaţionale de plăţi,
prezentată de către bancă, în baza căreia va fi posibilă identificarea destinatarului
străin.
Suma Taxei pe valoare adăugată achitată sau care urmează a fi achitată pentru
alcoolul etilic procurat şi utilizat în medicină, se trece în cont.
Taxa pe valoare adăugată nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi
pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce
constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova [1]:
- locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora,
cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective; - mărfurile de la
poziţiile tarifare 040229110, 190110000, 490300000, precum şi produsele
alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 16021000, 20051000, 200710100,
200710910, 200710990;
- proprietatea de stat, răscumpărată în procesul privatizării;
- instituţiile preşcolare, cluburile, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie social
culturală şi de locuit, precum şi drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele
de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare
transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor
specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinaţiei),
precum şi cele transmise întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de către
autorităţile publice; proprietatea de stat transferată gratuit, la decizia autorităţilor
publice, de la bilanţul unei întreprinderi de stat la bilanţul altei întreprinderi de stat
sau de la bilanţul unei întreprinderi municipale la bilanţul altei întreprinderi
municipale ;
24
- mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de procesul instructiv
de producţie şi educativ, cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea
acestor mărfuri, servicii în scopuri de instruire generală; serviciile de pregătire şi
perfecţionare a cadrelor; serviciile de instruire a copiilor şi adolescenţilor în cercuri,
secţii, studiouri; serviciile prestate copiilor şi adolescenţilor cu folosirea instalaţiilor
sportive; serviciile legate de întreţinerea copiilor în instituţii preşcolare;
- serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate, pentru care se
aplică taxa de stat; toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate de
stat pentru acordare de licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele
şi plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale; serviciile
acordate de către avocaţi şi notari, serviciile de înregistrare în registrul bunurilor
imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest registru; serviciile de înregistrare de
stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a
informaţiei din registrele de stat respective;
- serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberare de brevete
(cu excepţia celor de intermediere), referitoare la obiectele proprietăţii industriale,
precum şi obţinerea drepturilor de autor;
- proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în
posesiunea statului cu drept de succesiune, proprietatea întreprinderilor declarate în
proces de insolvabilitate; comorile;
- serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice; materia primă
medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate la
prepararea şi producerea medicamentelor, autorizate de Ministerul Sănătăţii, cu
excepţia alcoolului etilic, mijloacelor cosmetice; articolele şi aparatele ortopedice
şi de protezare (poziţia tarifară 9021); biletele de tratament (inclusiv cele fără
cazare) şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, pachetele de servicii turistice;
mijloacele tehnice, inclusiv transportul auto, folosit exclusiv în scopuri legate de
profilaxia invalidităţii şi reabilitarea invalizilor;
25
- produsele de fabricaţie proprie ale cantinelor studenţeşti, şcolare şi ale
cantinelor altor instituţii de învăţămînt, ale spitalelor şi instituţiilor preşcolare, ale
cantinelor care aparţin altor instituţii şi organizaţii din sfera social-culturală
finanţate, parţial sau în întregime, de la buget, precum şi ale cantinelor specializate
în alimentarea bătrînilor nevoiaşi din contul organizaţiilor de binefacere;
- serviciile financiare: acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor de
credit, alte garanţii ale operaţiilor în numerar şi de creditare, inclusiv gestionarea
împrumuturilor, creditelor sau garanţiilor de credit din partea creditorilor (operaţiile
de creditare, de virament, fiduciare, legate de creditare, de decontări de casă,
căutarea sumelor care nu au intrat în cont, deschiderea, închiderea şi reîntocmirea
conturilor);
- operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, inclusiv a conturilor de
depunere, de decontare şi bugetare, viramentele, titlurile de creanţă, cecurile şi alte
instrumente financiare, cu excepţia veniturilor de pe vînzarea mărfurilor în cazul
nerambursării creditului, din acordarea serviciilor informaţionale, de consultanţă şi
de expertiză, din procurarea şi arendarea locurilor de broker la bursă, din darea în
arendă, din serviciile de încasare şi livrare a banilor în numerar clienţilor, din
serviciile de primire la păstrare şi transferare a valorilor de preţ, a banilor în
numerar, a valorilor mobiliare şi a documentelor, a veniturilor de la operaţiile
fiduciare de gestionare a bunurilor clienţilor, de la lichidarea bunurilor
întreprinderilor care au dat faliment, din aprovizionarea contra plată a clienţilor cu
documentaţia normativă;
- operaţiile legate de circulaţia valutei, mijloacelor băneşti, bancnotelor, care
constituie un mijloc legal de plată (cu excepţia celor folosite în scopuri
numismatice), mărfurile de la poziţia tarifară 7108, livrate Băncii Naţionale a
Moldovei;
- operaţiile legate de emiterea acţiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor
valori mobiliare, inclusiv operaţiile comerciale şi de intermediere pe piaţa valorilor
mobiliare, operaţiile registratorilor independenţi;
26
- cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: închirierea
spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de locuinţe, alimentarea cu apă,
canalizarea, salubrizarea, folosirea ascensoarelor;
- serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării, precum şi serviciile
de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării; -
energia electrică importată şi livrată către reţelele de distribuţie sau importată de
acestea, cu excepţia serviciilor de transport al energiei electrice importate; -
serviciile ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren; - producţia de
carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic),
precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu
excepţia celor cu caracterul menţionat; - timbrele de acciz importate şi destinate
marcării mărfurilor supuse accizelor; Modul de aplicare a facilităţii fiscale
respective se stabileşte prin regulamentul aprobat de Guvern.
Subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția autorităților
publice, instituțiilor publice, instituțiilor medico-sanitare publice și private este
obligat să se înregistreze ca contribuabil al Taxei pe valoare adăugată dacă el, într-o
oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în
sumă de depășește 600 000 lei. Subiectul este obligat să înștiințeze oficial Serviciul
Fiscal de Stat, completând formularul respectiv și să se înregistreze nu mai târziu
de ultima zi a lunii în care a avut loc depășirea. Subiectul se consideră înregistrat
din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea [1].
Accizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele
mărfuri de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc.
Acest impozit, de regulă, se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse
accizelor, iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi, ca urmare, accizele sunt
achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor [38, p.
454].
27
Accizele au fost introduse în Republica Moldova în luna noiembrie 1991, dar
o reglementare complexa a acestora s-a realizat in 1993 o data cu introducerea TVA
- ului.
Începand cu 1 ianuarie 2004 odata cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat
armonizarea principiilor de impunere cu legislatia comunitara si s-au simplificat
procedurile de control, supraveghere si autorizare a agentilor economici producatori
si importatori de produse accizabile.
Acciz este un impozit general de stat stabilit pentru unele marfuri de consum,
pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc.
Certificatul de acciz - document eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat
subiectului impunerii, care atesta înregistrarea acestuia si îi atribuie dreptul de a
efectua tranzactii cu marfurile supuse accizelor, de a desfasura activitate în
domeniul jocurilor de noroc.
Încăpere de acciz - totalitatea locurilor ce apartin subiectului impunerii,
inclusiv cladirile, încaperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sînt situate
separat, determinate în certificatul de acciz, unde marfurile supuse accizelor se
prelucreaza si/sau se fabrica, se expediaza (se transporta) de catre subiectii
impunerii, si unde se desfasoara jocurile de noroc.
Baza impozabilă a accizelor o constituie volumul în expresie naturală, în cazul
când cota accizelor este stabilită în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii,
sau în etalon valoric, în cazul în care cota accizelor este stabilită în procente,
numită ad valorem.
Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi: valoarea de piaţă
a mărfii, fără TVA şi accize; valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor
importate determinată conform legislaţiei vamale; valoarea licenţei pentru
activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Suma accizelor de achitat la
buget se calculează ca diferenţa dintre suma accizelor încasată sau de încasat şi
suma trecută în cont de întreprinderea producătoare conform legislaţiei fiscale.
28
Obligaţia de plată a accizelor apare la data livrării (transportării) mărfurilor
supuse accizelor din încăperea de acciz care reprezintă totalitatea locurilor ce
aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile,
orice alte locuri, situate separat şi determinate de certificatul de acciz, în care
mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază de către
subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile cu noroc.
Toţi plătitorii de accize, cu excepţia importatorilor, indiferent de faptul dacă ei
deţin sau nu certificat de acciz, trebuie să prezinte Declaraţia privind accizele în
termen de o lună care urmează după luna în care a fost efectuată livrarea mărfurilor
supuse accizelor.
Agenţii economici calculează şi achită impozitele şi taxele locale. Taxele
locale se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale în limitele
competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind
taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aprobă de către Parlament.
Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ţine de competenţa organelor
administraţiei publice locale în mărimea ce nu depăşesc cotele maxime stabilite de
Parlament [38, p. 456].
CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITATEA PRIVIND

DECONTĂRILE CU BUGETUL LA ÎNTREPRINDEREA
„TERMOGAZGRUP” S.R.L.
2.1. Caracteristica generală a întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L.
Întreprinderea de Construcţii de Reţele de gaze „Termogazgrup” S.R.L.,

înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii
29
Moldova, avînd sediul în oraşul Chişinău, strada Sarmizegetusa 92 of.428 a fost
fondată în anul 2009.
„Termogazgrup” S.R.L. este fondată în conformitate cu legea cu privire la
antreprenoriat și întreprinderi, legea cu privire la Societăţile cu răspundere limitată,
legea cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, alte acte normative şi legislative.
„Termogazgrup” S.R.L. are o tradiţie de câțiva ani în construirea şi repararea
capitală a gazoductelor branşamente de presiune medie și joasă, a apeductelor şi
sistemelor de canalizare, producerea cazangerielor de tip bloc, punctelor de reglare
a presiunii gazelor.
În 2002, la Paris, „Termogazgrup” S.R.L. a primit Certificatul internaţional
pentru calitate şi implementarea noilor tehnologii.
Întreprinderea dată s-a creat în scopul desfăşurării activităţii de producere a
lucrărilor, serviciilor, mărfurilor şi obţinerii venitului în baza acestei activităţi [27,
p. 15].
Întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L. în baza licenţei seria A MMII Nr.
032227, practică următoarele genuri de lucrări:
- Instalații și rețele interioare de alimentare cu apă și
canalizare; - Instalații și rețele termice interioare;
- Instalații și rețele de gaze interioare cu presiunea joasă;
- Instalații și rețele interioare de alimentare cu energie electrică; -
Instalații și rețele interioare de radiocomunicații și telecomunicații; -
Instalații și rețele exterioare de alimentare cu apă și canalizare; -
Instalații și rețele termice exterioare;
- Instalații și rețele exterioare de alimentare cu gaze cu presiunea sub 0,3 MPa;
- Instalații și rețele exterioare de alimentare cu energie electrică; - Instalații și
rețele exterioare de radiocomunicații și telecomunicații; - Montarea utilajelor
și utilajelor tehnologice (contoare de apă, de gaze și utilaje și echipamente de
telecomunicații).
30
Întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L. mai dispune de o licență de activitate
de proiectare pentru instalații și rețele tehnico-edilitare, reconstrucții, seria A
MMII Nr. 035014, în baza căreia practică următoarele lucrări :
- Proiectarea instalațiilor și rețelelor exterioare de alimentare cu apă și
canalizare;
- Proiectarea instalațiilor și rețelelor de alimentare cu gaze cu presiunea sub
0,3 Mpa.
Din momentul fondării şi pînă în prezent întreprinderea a realizat un şir de
proiecte de performanţă precum sunt construcția gazoductelor de presiune medie
din raionul Ștefan-Vodă, raionul Ialoveni, municipiul Chișinău, cel mai
reprezentativ fiind gazoductul branşament cu d. 530 Şoldăneşti-Rezina, care a
permis deblocarea alimentării cu gaze a R. Moldova, suspendată de către
autorităţile ilegale din Transnistria în 1992 [27, p. 30].
În perioada anilor 2009-2010 întreprinderea a participat la reparaţia capitală a
gazoductului cu diametrul 1020 mm „Regiunea Crasnodar-Serpuhov” (Federația
Rusă) şi a gazoductului transcontinental cu diametrul 1400 mm „Soiuz” (Regiunea
Ural, Republica Cazahstan).
Întreprinderea este fondată prin reorgaizarea întreprinderii de stat de
construcţie a reţelelor de gaze „Termogazgrup” S.R.L., adeverinţa înregistrării de
stat nr. 10400047 din 13 martie 2009 şi care este succesoarea în drepturile şi
obligaţiunile ei patrimoniale.
În perioada anului 2009 întreprinderea a participat la reparaţia capitală a
gazoductului cu diametrul 1020 mm „Regiunea Crasnodar-Serpuhov” (F.Rusă) şi a
gazoductului transcontinental cu diametrul 1400 mm „Soiuz” (Regiunea Ural,
R.Cazahstan).
Pe parcursul anului 2009, pe teritoriul Republicii Moldova au fost construite
aproximativ 150 km de gazoduct, dintre care în municipiul Chişinău – 30 km [27,
p. 68].
31
În anul 2010 „Termogazgrup” S.R.L. a realizat cu succes cîteva proiecte
importante. Chiar dacă a fost un an dificil după proiectul Calaraş-Ungheni, un
proiect ambiţios realizat doar în trei luni, întreprinderea a construit 54 km de
coducte de gaze.
Aşadar, a fost gazificat satul Crocmaz din raionul Ștefan-Vodă, satul Sociteni
din raionul Ialoveni. Un proiect important a fost construcția rețelelor de gaze,
termice, de apă și canalizare a incubatorului din orașul Soroca. Din păcate, proiectul
a fost finanţat de către stat doar în proporţii de 40-45% din cost. Beneficiarul şi
autorităţile publice nu au îndeplinit obligaţiile lor faţă de întreprindere. În
consecinţă, întreprinderea a fost obligată să-şi acopere datoriile sale faţă de buget,
să returneze creditele bancare pentru implementarea proiectului, să plătească
salariile.
„Termogazgrup” S.R.L. a fost fondată în 2009, chiar dacă întreprinderea are o
istorie mai veche începînd cu anul 1968. La acel timp, întreprinderea a fost o
subdiviziune a organizaţiei „Soiuzgaz” care se numeşte astăzi „Gaz-Prom” şi doar
10 % din volumul lucrărilor au fost efectuate în Republica Moldova, celelalte au
fost realizate în Federaţia Rusă şi Republica Kazahstan. Întreprinderea a construit
conducte de gaze pe rîurile Volga, Dunărea, fiind nişte lucrări unice şi care sunt
mândria întreprinderii.
În primii ani de activitate, ea a realizat doar 34 km de conductă pe an.
Organizaţia trecea printr-o perioadă de tranziţie. Exista chiar, pericolul unui
faliment, dar datorită faptului că întreprinderea a reuşit să-şi păstreze potenţialul
uman şi relaţiile cu partenerii externi, astăzi întreprinderea este viabilă.
În 2009, „Termogazgrup” S.R.L. a realizat cîteva proiecte importante. Ea a
participat la executarea lucrărilor de construcţie a conductelor de gaze în două mari
raioane ale Republicii Moldova: Cantemir cu construcţia a 37 km de conductă şi
Leova cu construcţia a 42 km de conductă. Lucrările au avut succes chiar dacă
timpul de executare a fost redus. Activitatea de bază a întreprinderii este
construcţia
32
reţelelor de gaze începînd cu construcţia magistralelor şi finisînd cu instalarea
utilajului la beneficiarii casnici.
„Termogazgrup” S.R.L. se ocupă cu construcţia nu doar a conductelor de gaze,
dar şi a sistemelor de aprovizionare cu apă. În perioada cînd a fost implementat
programul de reabilitare a sistemului de aprovizionare cu apă în municipiul
Chişinău, întreprinderea a participat în calitate de partener al firmei italiene
„Todini”. Întreprinderea, de asemenea, prestează servicii societăţii „Termocom”, în
special, se ocupă de construcţia conductelor de gaze pentru cazangeriile societăţii
[27, p. 29].
Societatea stabileşte relaţii de afaceri cu alte întreprinderi care derulează
acelaşi domeniu de activitate, cum sunt: „Chişinău-Gaz” S.R.L., „Polimer-Gaz”
S.R.L., „Antoval-Gaz” S.R.L.. „Prometh-Gaz” S.R.L., „Velmgaz” S.R.L.,
„Incorgaz” S.A. şi multe altele.
Pentru a realiza proiecte importante, pentru a minimiza cheltuielile de
construcţie, întreprinderea are nevoie de noi tehnologii, iată de ce una din
perspectivele de viitor, este adoptarea unei politici adecvate de aliniere la
standartele europene în materie, implimentarea tehnologiilor noi în proiectarea şi
construcţia gazoductelor.
Până în prezent, consiliul de administraţie a întreprinderii a permis ca
întreprinderea să utilizeze 60% din venitul său, pentru dezvoltare. Datorită acestui
fapt, întreprinderea a reuşit să se reutileze, să instaleze o linie modernă de izolare,
să reutileze liniile de fabricare a utilajului necesar, să procure noi mecanisme de
transport, maşini de sudură, generatoare electrice, excavatoare. În consecinţă, s-a
reuşit reutilarea a 60 % din fondul fix.
O problemă importantă cu care se confruntă întreprinderea, este politica fiscală
dură a statului. Astăzi, statul are datorii faţă de „Termogazgrup” S.R.L. în sumă de
peste 3,2 milioane lei, în timp ce întreprinderea este îndatorată cu numai 100 mii lei
faţă de bugetul statului.
33
2.2. Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind impozitele și taxele la
întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L.
Pentru generalizarea informației aferente decontărilor cu bugetul privind

impozitele, taxele și alte plăți este destinat contul 534 „Datorii pe termen scurt
privind decontările cu bugetul” și contul 225 „Creanțe pe termen scurt privind
decontările cu bugetul” [38, p. 444].
Contul 534 este un cont de pasiv și se utilizează pentru evidența datoriilor față
de buget privind impozitele, taxele și alte plăți.
În creditul contului 534 se reflectă apariția datoriilor față de buget privind
impozitele , taxele și alte plăți, iar în debit – stingerea sau trecerea lor în cont.
Soldul contului 534 este creditor și reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind
decontările cu bugetul la finele perioadei de gestiune și se reflectă în capitolul 5
„Datorii pe termen scurt” din bilanțul contabil.
În planul de conturi pentru contul 534 sunt prevăzute următoarele subconturi:
5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”; 5342
„Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”;
5343 „Datorii privind accizele, taxele”;
5344 „Datorii privind impozitul funciar”;
5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare”;
5346 „Datorii privind impozitul pentru utilizarea resurselor naturale”;
5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;
5348 „Datorii privind alte impozite și taxe”;
5349 „Sancțiuni economice”.
Evidența anlitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ține pe tipuri de
impozite, taxe, sancțiuni și pe termen de achitare a acestora.
34
impozitele, taxele și alte plăți este destinat contul 225 „Creanțe pe termen scurt
privind decontările cu bugetul” [38, p. 445].
Contul 225 este destinat generalizării informației privind existența,
înregistrarea și achitarea creanțelor privind decontările cu bugetul aferente
diverselor impozite și taxe, precum și privind sancțiunile economice, cuvenite
întreprinderii din buget în conformitate cu legislația fiscală.
Contul 225 este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează
avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislație (cu excepția
TVA), precum și sumele plătite în plus la buget și diferențele între sumele taxei pe
valoarea adaugată plătită și primită, iar în credit - sumele trecute în cont în stingerea
datoriilor aferente decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de gestiune
curente sau ulterioare, precum și plățile în plus recuperate din buget.
Soldul acestui cont este debitor și reprezintă datoriile bugetului față de
întreprindere la finele perioadei de gestiune.
La contul 225 pot fi deschise următoarele subconturi:
2251 "Creanțe pe termen scurt privind impozitul pe venit",
2252 "Creanțe pe termen scurt privind alte impozite și plăți.
Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător se calculează și se
achită în conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit” al Codului Fiscal [38, p.
444]. Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor
juridice se reglementează de Codul fiscal, Regulamentul cu privire la determinarea
obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 77 din 30.01.2008 şi S.N.C. 12 “Impozitul pe venit”.
Datoriile curente privind impozitul pe venit în cursul anului se reflectă în felul
următor [38, p. 445]:
Debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Credit contul 535 “Datorii preliminare”.
Achitarea în avans a impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:
35
Debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.
La sfârşitul anului suma impozitului pe venit plătită în avans se înregistrează
prin formula contabilă inversă:
Debit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, subcontul
“Impozitul pe venit plătit în avans”
Credit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
Concomitent, suma efectivă a impozitului pe venit se înregistrează prin formula
contabilă:
Debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.
Trecerea în cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit
achitate în avans pe parcursul anului se înregistrează prin formula contabilă: Debit
contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.
În contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” se reflectă suma impozitului
pe venit în mărime de 5 % reţinută la sursa de plată în conformitate cu art. 90 al
Codului fiscal, la care se întocmește formula contabilă corespunzătoare: Debit
contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Debit contul 522
“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” Debit contul 532 “Datorii faţă de
personal privind alte operaţii” Debit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”
Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinut la
sursa de plată se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 241 “Casa”
Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.
36
Reținerea impozitului pe venit la sursa de plată se efectuează conform
Codului Fiscal în modul stabilit de Guvern [38, p. 446].
Reținerea impozitului pe venit din dobânzile achitate în folosul persoanelor
fizice:
Debit contul 513 “Împrumuturi pe termen scurt”
Reținerea impozitului pe venit din valoarea serviciilor fără TVA achitate, care
sunt prestate de alte întreprinderi rezidente ale Republicii Moldova: Debit contul
521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” Credit contul 534
“Datorii privind decontările cu bugetul”.
Reținerea impozitului pe venit din sumele salariilor îndreptate spre plată
angajaților întreprinderii:
Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Reținerea impozitului pe venit din sumele ratelor de asigurare conform
contractelor de asigurare și reasigurare:
Debit contul 533 “Datorii privind asigurările”
Republica Moldova [38, p. 448].
Modul de calculare, trecere în cont, restituirea și achitarea TVA este stabilit în
titlul III „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul Fiscal, în legea pentru punerea în
aplicare a titlului III al Codului fiscal [1].
La calcularea și trecerea în cont a TVA se întocmesc formulele contabile
corespunzătoare.
37
- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de bilanț a activelor nemateriale
vândute:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 111 „Active nemateriale”.
- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de bilanț a mijloacelor fixe vândute:
Credit contul 123 „Mijloace fixe”.
- Trecerea TVA aferentă avansurilor primite în contul efectuării livrărilor
impozabile cu TVA:
Credit contul 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. -
Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de răscumpărare a bunurilor primite în
arendă finanțată care urmează a fi achitată în perioada de gestiune curentă: Debit
contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 226 „Creanțe preliminate”.
- Trecerea în cont a TVA de la valoarea mărfurilor importate pentru care a fost
prelungit termenul de plată a TVA în baza condițiilor prevăzute în Codul vamal al
Republicii Moldova [38, p. 449]:
Credit contul 226 „Creanțe preliminate”.
- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor procurate
prin intermediul titularului de avans:
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”.
- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor primite de la fondatori în
contul stingerii datoriei lor privind acoperirea pierderilor anilor precedenți: Debit
contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 313 „Capital nevărsat”.
38
- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor importate, achitată în
avans:
Credit contul 229 „Alte creanțe pe termn scurt”.
- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor importate, achitată prin
intermediul titularilo de avans sau din conturile speciale la bănci în cazul declarării
mărfurilor la punctele vamale de forntieră:
Credit contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”.
- Trecerea în cont a TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor procurate
de la alte întreprinderi și persoane rezidente ale Republicii Moldova: Debit contul
534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 521 „Datorii pe termn scurt privind facturile comerciale”
Credit contul 522 „Datorii pe termn față de părțile legate”
Credit contul 539 „Alte datorii pe termn scurt”.
- Reflectarea TVA aferentă aferentă sumei datoriilor restabilite, decontate
anterior în legătură cu expirarea termenelor de prescripție:
Credit contul 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termn lung”. -
Reflectarea TVA de la diferențele nefavorabile de sumă aferente valorii mărfurilor
procurate:
Credit contul 521 „Datorii pe termn scurt privind facturile comerciale”
Credit contul 522 „Datorii pe termn față de părțile legate”
Credit contul 539 „Alte datorii pe termn scurt”.
În credit contul 534 corespondează cu debitul mai multor conturi. - Calcularea
TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor vândute sau transmise altor
întreprinderi și persoane:
Debit contul 221 „Creanțe pe termen aferente facturilor comerciale”
39
Debit contul 223 „Creanțe pe termen ale părților legate”
Debit contul 229 „Alte creanțe pe termen”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.
- Calcularea TVA de la diferențele favorabile de sumă aferente valorii
mărfurilor, servciilor vândute:
Debit contul 221 „Creanțe pe termen aferente facturilor comerciale”
Debit contul 223 „Creanțe pe termen ale părților legate”
Debit contul 229 „Alte creanțe pe termen”
- Calcularea TVA aferentă avansurilor primite în contul efectuării livrărilor
impozabile cu TVA:
Debit contul 225 „Creanțe pe termen privind decontările cu bugetul”
- Calcularea TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor vândute sau
transmise angajaților întreprinderii, inclusiv sub formă de ajutor material: Debit
contul 227 „Creanțe pe termen ale personalului”
Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”
- Calcularea TVA aferentă valorii mărfurilor sau serviciilor vândute contra
numerar [38, p. 450]:
Debit contul 241 „Casa”
- Reflectarea TVA aferentă sumelor creanțelor încasate, decontate anterior ca
creanțe compromise:
Debit contul 241 „Casa”
Debit contul 242 „Conturi curente în alută națională”
- Reflectarea TVA trecută anterior în cont aferentă diferenței dintre valoaea de
vânzare și valoarea de intrare a mărfurilor vândute:
40
Debit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative”
- Restabilirea TVA trecută anterior în cont aferentă valorii activelor pe termen
lung și curente transmise cu titlu gratuit altor întreprinderi și persoane: Debit contul
722 „Cheltuieli ale activității financiare”
- Restabilirea TVA trecută anterior în cont aferentă valorii activelor pe termen
lung și curente distruse sau deteriorate ca rezultat al evenimentelor excepționale
(incendii, calamități naturale, accidente):
Debit contul 723 „Pierderi excepționale”
- Reflectarea TVA aferentă mărfurilor vândute la întreprinderile de comerț și
în consignație care aplică contul 846:
Debit contul 846 „Încasări din vânzarea mărfurilor cu amănuntul”
- Reflectarea diferenței dintre sumele TVA trecute în cont și calculate. Formula
contabilă se întocmelte la finele perioadei de gestiune în cazul când în contul 534 se
formează sold debitor [37, p. 129]:
Debit contul 225 „Creanțe pe termen scurt rivind decontările cu bugetul”
Dacă agentul economic procură marfă supusă accizelor cu intenţia de o prelucra
sau a produce altă marfă supusă accizelor, suma accizelor se reflectă în debitul
contului 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,
subcontul 2251 “Accize de trecut în cont”, pentru a fi trecută în cont la respectarea
condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
Taxele locale se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale în
limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal [1].
41
Calcularea impozitelor, taxelor şi altor defalcări obligatorii (cu excepţia
impozitului pe venit, TVA şi accizele) se reflectă în felul următor: Debit contul 713
“Cheltuieli generale şi administrative”
Calcularea sancţiunilor economice (amenzilor, penalităţilor) privind plăţile la
buget se înregistrează prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Amenzile, penalităţile privind impozitele şi taxele, precum şi sancţiunile
economice cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare, nu sunt recunoscute ca
deduceri în scopuri de impozitare şi se constată ca diferenţe permanente aferente
cheltuielilor la calcularea venitului impozabil [38, p. 447].
Evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se
reflectă în registrul pentru contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” care
se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se ţine pe tipuri de impozite
şi taxe. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrului sintetic specificat se
trec în Cartea mare.
2.3. Penalități și amenzi privind impozitele, taxele și alte plăți la buget
În cazul încălcării prevederilor legislației fiscale față de întreprinderi pot fi

aplicate sancțiuni sub formă de penalități și amenzi.
Modul de aplicare a sancțiunilor este stabilit în titlul V „Administrarea fiscală”
din Codul fiscal și este explicat în instrucțiunile și regulamentele Ministerului
Finanțelor și I.F.P.S. ale Republicii Moldova.
În scopul exercitarii administrarii fiscale, se definesc următoarele noțiuni: Organ
fiscal – autoritate a Serviciului Fiscal de Stat: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
de pe lîngă Ministerul Finanțelor inspectoratul fiscal de stat teritorial aflat în
subordonarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lînga
42
Ministerul Finantelor. Notiunea "inspectoratul fiscal de stat teritorial" este identica
cu notiunea "organ fiscal teritorial [1].
Obligație fiscală – obligație a contribuabilului de a plăti la buget o anumită
sumă ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) și/sau amendă. În acest
sens penalitatea este o sumă calculată în funcție de cuantumul impozitului, taxei și
de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au
fost sau nu calculate la timp [38, p. 451]. Perioada fiscala – timp, stabilit conform
legislatiei fiscale, pentru care se executa obligatia fiscala.
Termen de stingere a obligatiei fiscale – perioada, stabilita conform legislatiei
fiscale, în care trebuie sa fie executata obligatia fiscala, incluzînd si ultima sa zi în
orele de program ale organului fiscal. Daca ultima zi a perioadei este una de odihna,
se va considera o ultima zi prima zi lucratoare care urmeaza dupa ziua de odihna. În
mod analogic se determina si termenele de executare a altor actiuni prevazute de
legislatia fiscala.
Dare de seama fiscala – orice declaratie, informatie, calcul, nota informativa,
alt document, care sînt prezentate sau trebuie sa fie prezentate organului fiscal,
privind calcularea, achitarea, retinerea impozitelor, taxelor, majorarilor de întîrziere
(penalitatilor) si/sau amenzilor ori privind alte fapte ce tin de nasterea, modificarea
sau stingerea obligatiei fiscale.
Dare de seama fiscala unificata – declaratie, prezentata sau care trebuie sa fie
prezentata organului fiscal, privind calcularea, achitarea, retinerea impozitelor,
taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, majorarilor de
întîrziere (penalitatilor) si/sau amenzilor de catre întreprinzatorul individual,
gospodaria taraneasca (de fermier) al caror numar mediu anual de salariati, pe
parcursul perioadei fiscale, nu depaseste 3 unitati si care nu sînt înregistrati ca
platitori de T.V.A.
Documente de evidență – documente privitoare la operatiuni, la efectuarea
platilor aferente acestor operatiuni, inclusiv documente confirmative, orice alte
43
documente prevazute, conform actelor normative, pentru activitatea
contribuabilului. În categoria documentelor de evidenta intra documentele de
evidenta contabila (prevazute în legislatia privind evidenta contabila), darile de
seama financiare, informatiile, registrele contabile, titlurile de creanta, datele
contabile (sub orice forma, inclusiv computerizata) etc.
Control fiscal – verificare a corectitudinii cu care contribuabilul execută
obligația fiscală și alte obligații prevazute de legislatia fiscala, inclusiv verificare a
altor persoane sub aspectul legaturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode,
forme si operatiuni prevazute de prezentul cod [1].
Încălcare fiscală – actiune sau inactiune, exprimata prin neîndeplinire sau
îndeplinire neadecvata a prevederilor legislatiei fiscale, prin încalcare a drepturilor
si intereselor legitime ale participantilor la raporturile fiscale, pentru care este
prevazuta raspundere în conformitate cu prezentul cod.
Restanță – suma pe care contribuabilul era obligat sa o plateasca la buget ca
impozit, taxa sau alta plata, dar pe care nu a platit-o în termen, precum si suma
majorarii de întîrziere (penalitatii) si/sau amenzii.
Amenda este o sancțiune fiscală care constă în obligarea persoanei ce a
săvârșit o încălcare fiscală de a plăti o sumă de bani. Amenda se aplică indiferent
de faptul dacă au fost aplicate sau nu sancțiuni fiscale ori plătite impozitele, taxele
[38, p. 452].
La calcularea penalităților și amenzilor privind impozitele și taxele și alte plăți
la buget se întocmesc formulele contabile corespunzătoare.
Calcularea penalităților și amenzilor aplicate pentru încălcarea prevederilor
legislației fiscale :
Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”
Stornarea sumelor penalităților și amenzilor privind decontările cu bugetul
anulate prin hotărârea instanțelor de judecată sau a altor organe autorizate: Debit
contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”
44
Reflectarea sumelor penalităților și amenzilor anulate în conformitate cu
legislația în vigoare, precum și prin hotărârea instanțelor de judecată. Formula
contabilă se întocmește în cazul când amenzile și penalitățile au fost aplicate și
anulate în diferiți ani de gsetiune:
Credit contul 612 “Alte venituri operaționale”.
Obligația fiscal este obligația contribuabilului de a plăti la buget o anumită
sumă ca impozit, taxă sau majorare de întârziere.
Stingerea obligației fiscale se face prin achitare, anulare, scădere, compensare
sau executare silită.
Obligatia fiscala a contribuabilului ce urmeaza sa fie stinsa de catre un alt
contribuabil care, conform legislatiei fiscale, este obligat sa retina sau sa perceapa
de la primul sumele ce constituie obligatia fiscala si sa o stinga înceteaza a fi
obligatia fiscala a primului si devine obligatia fiscala a celui de-al doilea din
momentul retinerii sau perceperii.
Instituția financiara (sucursala sau filiala acesteia) care primeste de la
contribuabil sau de la organul fiscal ordine de plata si, respectiv, ordine incaso
pentru transfer de mijloace banesti în contul stingerii obligatiei fiscale este
considerata, din momentul primirii ordinului, responsabila de obligatia fiscala în
limita mijloacelor disponibile în contul bancar al contribuabilului. Totodata,
contribuabilul este considerat responsabil de obligatia fiscala în limita mijloacelor
care nu sînt disponibile în contul bancar pentru stingerea integrala a obligatiei
fiscale.
Modificarea obligatiei fiscale reprezinta schimbarea cuantumului ei generata
de modificarea circumstantelor, stabilite de legislatia fiscala, în functie de care a
fost calculata obligația.
Stingerea obligatiei fiscale prin achitare se efectueaza în moneda nationala.
Achitarea poate avea loc prin plata directa sau prin retinere la sursa. Plata directa se
45
face prin virament, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor
instrumente de plata, sau în numerar.
Plata prin virament se efectueaza prin intermediul institutiilor financiare
(sucursalelor sau filialelor acestora) daca legislatia nu prevede altfel. Plata în
numerar poate fi efectuata prin intermediul organului fiscal autoritatilor
administratiei publice locale, al operatorilor de posta sau al institutiilor financiare
(sucursalelor sau filialelor acestora). Autoritatile administratiei publice locale pot
stabili încasarea impozitelor si taxelor locale si prin intermediul altor persoane.
Autoritățile și instituțiile enumerate la alin.(3), cu excepția celor financiare, care au
încasat bani în numerar de la contribuabil sînt obligate sa verse la buget, în numele
acestuia, în aceeasi sau în urmatoarea zi lucratoare, sumele încasate. Autoritățile
administratiei publice locale din satele si comunele în care nu exista institutii
financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a
impozitelor si taxelor locale si pentru operatorii de posta o alta periodicitate de
varsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o data pe saptamîna.
În cazul în care contribuabilul detine la contul sau bancar mijloace banesti,
institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) este obligata sa execute, în limita
acestor mijloace, ordinul de plata a contribuabilului în decursul zilei operationale în
care a fost primita.
Sumele trecute la scaderi din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea
obligatiilor fiscale se transfera de institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia)
la buget în ziua operationala în care au fost trecute la scaderi. Sumele încasate în
numerar de la contribuabili pentru stingerea obligatiilor fiscale se transfera de
institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai tîrziu de ziua
operationala urmatoare zilei în care au fost încasate.
La stingerea obligațiilor fiscale și restituirea din buget a sumelor plătite în plus
se întocmesc formulele contabile corespunzătoare [38, p. 453].
Stingerea obligației fiscale cu mijloace bănești în numerar din casierie :
46
Credit contul 241 “Casa”.
Stingerea obligației fiscale cu mijloace bănești în numerar din conturile
bancare curente în valută națională :
Credit contul 242 “Cont de decontare”.
Persoana trasa la raspundere pentru încalcare fiscala beneficiaza de o reducere
cu 50% a amenzilor aplicate daca respecta strict urmatoarele conditii: - nu are
restante la data adoptarii deciziei asupra cazului de încalcare fiscala sau le stinge
concomitent cu actiunile prevăzute de Codul fiscal ; - în termen de 3 zile lucratoare
de la data înmînarii deciziei asupra cazului de încalcare fiscala, stinge sumele
impozitelor, taxelor, majorarilor de întîrziere (penalitatilor) si/sau 50% din
amenzile indicate în decizie [1];
- prezinta, în termenul prevazut pentru executarea benevola a deciziei asupra
cazului de încalcare fiscala, documentele ce confirma stingerea sumelor prevazute
la lit.a) si b).
În baza documentelor prezentate conform lit.c), autoritatea abilitata sa
examineze cazurile privind încalcarile fiscale, în termen de cel mult 10 zile
lucratoare, va adopta o decizie privind reducerea amenzilor în cauza cu 50%. În
cazul în care, dupa adoptarea deciziei privind reducerea amenzilor, se constata
nerespectarea cel putin a uneia din conditiile prevazute la lit.a) si b), autoritatea
respectiva îsi va anula decizia, iar persoana nu va beneficia de reducerea cu 50% a
amenzilor.
Insolvabilitatea sau absenta temporara din tara a persoanei fizice sau a
persoanei cu functie de raspundere a persoanei juridice, precum si iminenta unor
evenimente pe care persoana ce a savîrsit încalcarea fiscala putea sa le prevada, dar
nu le-a prevazut nu constituie temei pentru neaplicarea sau anularea sanctiunii
fiscale.
47
Persoanele scutite de impozite si/sau taxe, precum si cele care au calculat
gresit impozitul si/sau taxa din cauza explicatiilor gresite prezentate în scris de
organul fiscal, sînt absolvite de raspundere pentru diminuarea, calcularea incorecta
sau neplata acestora.
Compensarea reciprocă a creanțelor și datoriilor privind decontările cu bugetul
aferente impozitelor, taxelor și altor plăți:
Credit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.
Reflectarea la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitelor și taxelor plătite
în plus:
Debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Calcularea dobânzilor aferente sumelor impozitelor și taxelor plătite în
plus: Debit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul” Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiții”.
Decontarea creanțelor privind decontările cu bugetul la expirarea termenului
de prescripție:
Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”
Credit contul 225 “Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.
Decontarea datoriilor privind decontările cu bugetul la expirarea termenului de
prescripție:
Credit contul 612 “Alte venituri operaționale”.
Dacă suma plătită în plus și suma care urmează a fi restituită nu au fost
restituite în termen de 37 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal,
contribuabilului i se plătește o dobândă calculată în funcție de rata de bază stabilită
de Banca Națională a Moldovei [1].
Obligatiile fiscale pot fi determinate în urmatoarele termene:
48
- impozitele, taxele, majorarile de întîrziere – în cel mult 4 ani de la ultima
data stabilita pentru prezentarea darii de seama fiscale respective sau pentru plata
impozitului, taxei, majorarii de întîrziere (penalitatii), în cazul în care nu este
prevazuta prezentarea unei dari de seama fiscale;
- sanctiunile fiscale aferente unor impozite si taxe concrete – în cel mult 4 ani
de la ultima data stabilita pentru prezentarea darii de seama fiscale privind
impozitul si taxa mentionata sau pentru plata impozitului si taxei în cazul în care
nu este prevazuta prezentarea unei dari de seama fiscale;
- sanctiunile fiscale neaferente unor impozite si taxe concrete – în cel mult 4
ani din data savîrsirii încalcarii fiscale.
Termenul de prescriptie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorarii de
întîrziere (penalitatii) sau sanctiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe
concrete daca darea de seama fiscala care stabileste obligatia fiscala contine
informatii ce induc în eroare sau reflecta fapte ce constituie infractiuni fiscale ori nu
a fost prezentata.
Decizia organului fiscal sau actiunea functionarului fiscal poate fi contestata
numai de persoana vizata în decizie sau împotriva careia a fost întreprinsa actiunea
ori de reprezentantul ei, în modul stabilit de prezentul cod.
Contestatia împotriva deciziei organului fiscal sau actiunii functionarului fiscal
facuta de alte persoane decît cele indicate la alin.(1) va ramîne neexaminata de
organul fiscal.
Obligatia de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal se
atribuie persoanei care contesteaza.
poate fi depusa, daca prezentul cod nu prevede altfel, în decursul a 30 de zile de la
data primirii deciziei sau a întreprinderii actiunii contestate. În cazul omiterii
acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei
vizate în decizie sau împotriva careia a fost întreprinsa actiunea, de organul fiscal
abilitat sa examineze contestatia.
49
Contestatia depusa dupa expirarea termenului indicat la alin.(1), nerestabilit în
modul prevazut la acelasi alineat, va ramîne neexaminata si se va restitui
reclamantului.
se depune la organul fiscal emitent a deciziei sau al carei functionar a întreprins
actiunea.
Decizia pe care organul fiscal a emis-o pe marginea contestatiei poate fi
contestata la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat sau atacata în instanta de judecata
competenta. În caz de adresare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, contestatia
este prezentata organului fiscal emitent a deciziei, care este obligat ca, în termen de
3 zile, sa o remita Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, anexînd la ea materialele
de control si deciziile de rigoare [1].
Decizia organului fiscal si actiunea functionarului fiscal privind executarea
silita a obligatiei fiscale pot fi contestate, în conformitate cu prezentul cod, numai
de persoanele care cad sub incidenta executarii silite.
Contestatia împotriva deciziei organului fiscal si actiunilor functionarului
fiscal privind executarea silita a obligatiei fiscale în conformitate cu prezentul cod
se depune în decursul a 10 zile lucratoare de la data emiterii deciziei sau savîrsirii
actiunilor contestate. Depunerea contestatiei la organul fiscal nu sisteaza executarea
silita a obligatiei fiscale în conformitate cu prezentul cod, cu exceptia
comercializarii bunurilor sechestrate.
CAPITOLUL III. AUDITUL DECONTĂRILOR CU BUGETUL 3.1.
Organizarea auditului decontărilor cu bugetul privind impozitele și taxele
50
Auditul datoriilor privind decontările cu bugetul la întreprinderea
„Termogazgrup” S.R.L. este un moment important în activitatea acesteia, mai ales
că întreprinderea este plătitoare de anumite impozite și taxe la bugetul de stat.
Pentru achitarea în bugetul de stat a datoriilor, întreprinderile sunt obligate să
transfere suma acestor datorii printr-un ordin de plată trezorerial la orice bancă
comercială din Republica Moldova [1].
Ordinul de plată de tip trezorerial este un document tipizat și aprobat de
Ministerul Finanțelor care se deosebește de ordinul de plată prin aceea că în ordinul
de plată trezorerial se indică pe lîngă rechizitele bancare obligatorii și contul
trezorerial unde urmează a fi achitate impozitele și taxele respective. Conturile
bancare, conturile trezoreriale, precum și codurile bancare pentru plata impozitelor
și taxelor la buget sunt stabilite de legile și actele normative în vigoare.
Întrucît întreprinderea „Termogazgrup” S.R.L. activează nu dispune de licență
de audit, controlul datoriilor privind decontările cu bugetul se organizează şi
realizează de către un auditor extern, care poate fi chemat la solicitare. De
asemenea auditul datoriilor privind decontările cu bugetul este efectuat și de către
organele fiscale competente în realizarea controlului acestor datorii precum este
Inspectoratul Fiscal Teritorial, Direcția Fiscală Generală, Centrul de Combatere a
Crimelor Economice și Corupției.
Atunci cînd se verifică corectitudinea reflectării în bilanţ a datoriilor privind
decontările cu bugetul, auditorul nu se limitează doar la compararea soldurilor
acestora în Cartea Mare cu datele bilanţului [16, p. 95].
Este cuvenit de efectuat un control riguros privind corectitudinea ţinerii
operaţiunilor privind datoriile față de buget, nu mai puţin de o lună, cu participarea
tuturor registrelor contabile şi documentelor primare necesare. Aceasta va permite
de a face concluzii cu privire la justeţea ţinerii evidenţei contabile a resurselor
financiare la entitatea economică şi a determina acele operaţiuni (conturi) care
necesită un control amănunţit.
51
Pe parcursul verificării, auditorul trebuie neapărat să se convingă dacă
modalitatea de ţinere a evidenţei datoriilor față de buget practicată la întreprindere
corespunde cu legislaţia în vigoare [29, p. 26].
În aşa fel, modalitatea de control și audit a datoriilor privind decontările cu
bugetul ale întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. este determinată de prevederile
regulamentelor, hotărîrilor elaborate şi adoptate de către Banca Naţională a
Moldovei.
În cadrul unităţii patrimoniale „Termogazgrup” S.R.L., în scopul verificării
conturilor 534 „Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” şi 225
„Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, se controlează atît
operaţiunile de încasare/utilizare cît şi documentele care implică operațiuni de
decontare a datoriilor sau creanțelor față de buget și dările de seamă, rapoartele care
sunt întocmite și prezentate la organele competente.
Astfel, principalele operaţiuni supuse controlului sunt:
- încasarea mijloacelor băneşti în caserie în urma efectuării vânzărilor; -
încasarea mijloacelor bănești în conturile bancare în urma vânzărilor; -
calculul creanţelor privind decontările cu bugetul;
- calculul datoriilor privind decontările cu bugetul;
- corectitudinea elaborării și prezentării dărilor de seamă.
Principalele documente supuse verificării sunt:
- ordinul de plată trezorerial;
- extras bancar pe contul 242 „Conturi curente în valută naţională” ; -
Jurnalul-order pe contul 242 „Conturi curente în valută naţională”; - Jurnal-order
pe contul 534 „Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul”;
- Jurnal-order pe contul 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul”;
- Cartea Mare;
52
De asemenea, alte documente supuse verificării pot fi dările de seamă și
declarațiile prezentate Inspectoratelor Fiscale Teritoriale, Casa Națională de
Asigurări Sociale:
- Declarația privind Taxa pe Valoarea Adăugată;
- Anexa la Declarația privind Taxa pe Valoarea Adăugată;
- Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut
din acesta,;
- Darea de seamă pe Taxa pentru Amenajarea Teritoriului;
- Anexa la Darea de seamă pe Taxa pentru Amenajarea Teritoriului; - Raportul
privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
- Declarația privind impozitul pe venit al persoanelor juridice; - Declarația
privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii (forma 4-BASS);
- Nota de informare privind plățile achitate rezidenților din sursele de venit
altele decât salariul și privind impozitul pe venit reținut din aceste plăți; - Nota de
informare privind salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților
și privind impozitul pe venit reținut din aceste plăți, etc. Exercitarea auditului
datoriilor privind decontările cu bugetul presupune utilizarea unei scheme unice,
precum [16, p. 110]:
1. Se determină obiectul auditului. Obiectul auditului în cadrul întreprinderii
sunt datoriile privind decontările cu bugetul și anume conturile: 5341 „Datorii
privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”; 5342 „Datorii privind taxa pe
valoarea adăugată”;
5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”;
5348 „Datorii privind alte impozite și taxe”, adică taxa pentru amenajarea
teritoriului.
2. Se stabileşte scopul şi sarcinile de realizare a acestui scop. Scopul auditului
datoriilor privind decontările cu bugetul este verificarea corectitudinii întocmirii,
53
înregistrării documentelor primare, a dărilor de seamă prezentate organelor fiscale
teritoriale, a rapoartelor financiare ale întreprinderii. Sarcinile auditului dat vizează
evaluarea evidenţei sintetice şi analitice aferente conturilor contabile, implicate în
operaţiunile cu mijloacele băneşti, cît şi evaluarea corectitudinii reflectării în
conturi contabile a veniturilor și reflectării datoriilor privind decontările cu
bugetul.
3. Elaborarea programului de audit (în baza planului de audit). 4.
Cunoaşterea actelor normative şi legislative atît cele ce reglementează
activitatea de audit, cît şi cele cărora îşi desfăşoară activitatea întreprinderea (Legea
contabilităţii, Standardele Naţionale de Contabilitate, Standardele Naţionale de
Audit, Regulamente, ş.a.).
5. Stabilirea surselor de informaţii ce urmează a fi utilizate la auditul
datoriilor privind decontările cu bugetul (Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti, Bilanţul contabil, Raportul de profit şi pierderi, Dările de seamă fiscale).
6. Presupune stabilirea metodelor de exercitare a auditului decontărilor cu
bugetul ale întreprinderii (inventarierea, controlul reciproc, control cronologic).
Exercitarea auditului compartimentului finanţe al entităţii economice presupune
stabilirea procedeelor de efectuarea a auditului.
Procedeul reprezintă un ansamblu de tehnici sau instrumente, prin intermediul
cărora auditorul îşi execută atribuţiile sale [41, p. 24].
Astfel, auditorul intern al întreprinderii poate utiliza următoarele procedee şi
tehnici de control a datoriilor privind decontările cu bugetul care pot fi urmărite în
următoarea figură:
Procedee de audit
utilizate la
întreprindere
documentarControl faptic Control total şi

Control
prin sondaj
54
Control Inventarierea
Control reciproc
cronologic
Comparaţia de Inspecţia fizică
Control invers control
cronologic
Calculul de
Control pe Control direct
control
probleme
Fig. 3.1. Clasificarea procedeelor de audit la întreprindere [14, p. 124]
Controlul documentar contabil pesupune aprecierea unor operaţiuni

economice (încăsari/ plăţi) în baza documentelor justificative, care confirmă
justeţea şi legalitatea lor (extrasul bancar, ordinul de plată, dările de seamă fiscale
prezentate, rapoartele prezentate).
Aceast procedeu se realizează prin următoarele tehnici de control: - controlul
cronologic se verifică documentele în ordinea întocmirii şi înregistrării lor (de la
începutul unui exerciţiu financiar pînă la sfîrşitul acestuia); - controlul invers
cronologic începe cu sfîrşitul perioadei controlate, în cazul cînd au apărut careva
neclarităţi;
- controlul pe probleme (pe teme) documentele se separă pe compartimentul
resurse financiare (extrase bancare, ordine de plată, raportul privind fluxul
mijloacele băneşti) care apoi se efectuează controlul cronologic;
- controlul reciproc constă în confruntarea şi cercetarea unor documente cu
conţinut identic (facturi fiscale, documente de plată);
- analiza şi studiul general presupune examinarea debitelor şi creditelor
contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, pentru a se cunoaşte toate
intrările şi ieşirile de pe acest cont;
55
- comparaţia de control presupune compararea diferitor date înregistrate în
evidenţele sintetice şi analitice;
Controlul faptic presupune depistarea existenţei reale a bunurilor şi valorilor
economice de care dispune entitatea economică. În acest caz, obiectul controlului
este determinarea disponibilităţilor financiare. Acest procedeu se efectuează prin:
- inventarierea, pesupune constatarea la un moment dat a existenţei reale a
elementelor de activ, și de pasiv, adică a datoriilor privind decontările cu bugetul ale
întreprinderii, precum şi a modului de utilizare şi de stingere a acestor datorii.
Adesea din cauze obiective sau subiective, apar situaţii cînd anumite operaţii
economice nu sunt consemnate în documentele justificative.
- inspecţia fizică constă în examinarea disponibilităţilor băneşti şi este o probă
sigură pentru constatarea existenţei mijloacelor băneşti în contul curent al
întreprinderii .
Controlul total şi prin sondaj. Controlul total se înfăptuieşte la
întreprinderile cu o structură nu prea mare, şi presupune verificarea tuturor
operaţiilor economice care implică acumularea și stingerea datoriilor față de buget
pe o perioadă determinată. Controlul prin sondaj constă în verificarea
documentelor (extraselor bancare, ordine de plată) utilizate pentru evidenţa
mijloacelor băneşti din contul curent al întreprinderii.
Controlul total şi prin sondaj se efectuează prin controlul direct. Controlul
direct se realizează în timpul execuţiei operaţiunilor economice (acumulare și
stingere a datoriilor față de buget al întreprinderii). Sarcina principală a
auditorului la verificarea datoriilor ale unităţii patrimoniale este obţinerea
dovezilor de audit, care trebuie să fie suficiente pentru formularea concluziei
privind autenticitatea rapoartelor (Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti,
Bilanţul contabil) ale entităţii audiate.
Pentru a prezenta o dare de seamă privind disponibilul bănesc din conturile
curente bancare de care dispune unitatea economică, aceasta se efectuează nu mai
puţin de o dată în 3 luni, cu ajutorul auditorilor interni sau externi, pentru a
determina
56
eficienţa utilizării mijloacelor băneşti, cît şi pentru a cunoaşte starea financiară a
întreprinderii . Acest control (audit) este necesar pentru unitatea patrimonială,
deoarece de cunoaşterea stării financiare a întreprinderii depinde posibilitatea de
achitare a datoriilor, de plată a salariilor şi achitare a impozitelor la buget naţional
de stat [14, p. 134].
Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a Taxei pe Valoarea Adăugată constituie
o lună calendaristică. Perioada de dare de seamă şi de stingere a obligaţiei fiscale
constituie luna calendaristică, ce urmează după perioada de calcul a obligaţiei
fiscale.
Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia cu privire la Taxa
pe Valoarea Adăugată pentru fiecare perioadă fiscală la inspectoratele fiscale
teritoriale. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la
serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după
încheierea perioadei fiscale. Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget
suma Taxa pe Valoarea Adăugată, care urmează a fi achitată pentru fiecare
perioadă fiscală, dar nu mai târziu de data stabilită pentru prezentarea declaraţieipe
această perioadă, cu excepţia achitării Taxei pe Valoarea Adăugată în buget la
serviciile importate, a cărei achitare seface la momentul efectuării plăţii pentru
serviciul importat.
Taxa pe Valoarea Adăugată se achită în valută naţională. Perceperea se
efectuează prin metoda calculării şi transferării directe. În caz că subiectul
impozabil se eschivează de la prezentarea declaraţiei fiscale şi de la plata Taxei pe
Valoarea Adăugată, Inspectoratul Fiscal de Stat este împuternicit să determine
suma obligaţiunilor fiscale şi să ceară achitarea impozitului. Cerinţa privind
achitarea plăţii include următoarea informaţie [1]:
- Denumirea (Numele) subiectului impozabil;
- Codul fiscal al contribuabilului ;
- Data eliberării cerinţei;
- Perioada pentru care a fost calculată obligaţia fiscală;
57
- Suma Taxei pe Valoarea adăugată spre plată;
- Suma sancţiunilor spre plată;
- Suma penalităţii spre plată;
- Motivarea eliberării cererii de plată ;
- Date privind trecerile în cont nerestituite ;
- Termenul şi modul de plată ;
- Descrierea procedurii de contestare;
- Adresa IFS Teritorial care a eliberat cerinţa.
După eliberarea cerinţei de plată a Taxei pe Valoarea Adăugată, Inspectoratul
Fiscal Teritorial are dreptul să efectueze calculul sumei Taxei pe Valoarea Adăugată
spre plată. Suma Taxei pe Valoarea Adugată trebuie reflectată în documentele
contabile respective ale subiectului impozabil. Calculul Taxei pe Valoarea Adăugată
are loc în următoarele circumstanţe:
- în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma
Taxei pe Valoarea Adăugată;
- în cazul calculării sumei Taxei pe Valoarea Adăugată de către Inspectoratul
Fiscal de Stat teritorial din motivul neprezentării declaraţiei de către subiectul
impozabil. Există cazuri în care apare restanţă la achitarea Taxei pe Valoarea
Adăugată subiectului impozabil.
La ele se referă:
- Subiectul impozabil prezintă declaraţia Taxei pe Valoarea Adăugată, dar nu
efectuează plata în buget a sumei TVA spre plată în termenele stabilite; - Subiectul
impozabil se eschivează de la plata sumei Taxei pe Valoarea Adăugată indicată în
cerinţa de platăeliberată de către IFS;
- Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate şi nemodificate în
urma contestăriide către contribuabil a sumei Taxei pe Valoarea Adăugată ; -
Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalităţii calculate sau a altor
sancţiuni sumacărora a rămas nemodificată în urma contestării lor de către
contribuabil;
58
- Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligaţiunii fiscale după
expirarea termenuluistabilit pentru plata Taxei pe Valoarea Adăugată indicat în
cerinţa de plată.
Pentru livrările efectuate pe teritoriul Republicii Moldova livrarea devine
obiect impozabil în data eliberării mărfii sau prestării serviciului. Pentru mărfuri,
data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului, în cazul
când transportarea mărfurilor se efectuează de terţă persoană (organizaţie de
transport), atunci data livrării se consideră data începutului transportării. În cazul
livrării mărfurilor imobile sau în cazul construcţiei clădirilor pe lotul
consumatorului, data livrării se consideră data, când imobilul, obiectele de
construcţie sunt puse la dispoziţia consumatorului. Pentru servicii, data livrării se
consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data primirii
de către subiectul impozabil a plăţii depline sau parţiale, în dependenţă de
evenimentul ce are loc mai înainte [19, p. 62].
Dacă factura este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării
livrării, data livrăriise consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii
plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Această procedură, de asemenea, se
aplică faţă de livrările efectuate regulat pe parcursulunei perioade de timp stipulate
în contract şi în acest caz data livrării se consideră data eliberăriifacturii fiscale sau
data primirii fiecărei plăti regulate, în dependenţă de evenimentul ce are locmai
înainte. Pentru mărfurile importate, utilizate în activitatea de întreprinzător,
termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele
vamale de frontieră, iar data achitării – data depunerii de către importator a
mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturilerespective ale
Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un extras
dincontul bancar [16, p. 87].
La serviciile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, termenul onorării obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră
data efectuării plăţii pentru serviciul importat. Pentru mărfurile exportate
59
data efectuării livrării se consideră data, când mărfurile trec frontiera Republicii
Moldova.
În concluzie se poate de menționat faptul că impozitele și taxele de stat sunt
obligatorii pentru persoanele fizice sau juridice care desfîșoară activitate de
antreprenoriat, iar modul de reflectare în contabilitate prezintă particularități
distincte care sunt reglementate de legislația în vigoare.
3.2. Perfecționarea contabilității și auditului decontărilor cu bugetul privind

impozitele și taxele
Centrul de Decontări este o subdiviziune structurală a Trezoreriei de Stat. În

activitatea sa Centrul de Decontări se conduce de Constituţia Republicii Moldova,
legile Republicii Moldova, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârile
Parlamentului Republicii Moldova, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile
Guvernului Republicii Moldova, Regulamentul Ministerului Finanţelor, Trezoreria
de Stat, Normele metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului
public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor, precum şi
prevederile prezentului Regulament [1].
Centrul de Decontări este constituit din:
- Secţia autorizări;
- Serviciul managementul fluxului de numerar.
Întru realizarea obiectivelor sale de activitate, stabilite în conformitate cu
legislaţia în vigoare, Centrul de Decontări are următoarele atribuţii de bază [37, p.
125]:
- Efectuează procedurile de deschidere si închidere a zilei operaţionale. -
Efectuează prelucrarea Informaţiei privind sumele neidentificate încasate si
transferate precum şi autorizarea documentelor privind restituirea acestora.
60
- Efectuează prelucrarea etapelor formate a extrasului din Contul Unic
Trezorerial şi le transmite Serviciului Vamal.
- Activează, înregistrează si elimină drepturile de autorizare utilizatorilor în
sistem.
- Asigură scenariul zilei operaţionale.
- Asigură arhivarea datelor.
- Asigură analiza, restabilirea lucrului sistemului MF – SAPI in cazul erorilor
parvenite.
- Întocmeşte informaţia de repartizare a soldului mijloacelor bugetului de stat.
- Întocmeşte informaţia privind soldurile în conturile bancare ale Ministerului
Finanţelor Trezoreria de Stat.
- Întocmeşte Comunicatul informativ privind executarea bugetului de stat. -
Pregăteşte informaţia operativă privind situaţia în complexul energetic. - Asigură
evidenţa executării bugetului de stat sub aspectul clasificaţiei bugetare.
- Participă la modificarea şi completarea Regulamentului Ministerului
Finanţelor, Trezoreriei de Stat.
- Verifică informaţia operativă privind gestionarea mijloacelor băneşti pe
conturile bancare şi bilanţurile contabile ale Trezoreriei de Stat. - Întocmeşte
răspunsuri la adresările, indicaţiile, petiţiile parvenite în cadrul Ministerului
Finanţelor ce ţin de competenţa Centrului de Decontări. - Conlucrează cu direcţiile
şi secţiile Ministerului Finanţelor.
- Înaintează propuneri de raţionalizare a sistemului trezorerial.
- Exercită controlul asupra eficienţei şi corectitudinii utilizării mijloacelor
alocate de la bugetul de stat.
- Colaborează cu Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale pe
problemele ce constituie domeniul său de activitate.
- Colaborează cu Î.S. „FintehInform” pe problemele ce constituie domeniul
său de activitate.
61
- Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite pentru domeniul său de activitate. -
Întru îndeplinirea atribuţiilor sale, Centrul de Decontări este autorizat: -să deschidă
conturi corespondente în lei şi în valută străină în Banca Naţională a Moldovei şi în
alte instituţii financiare;
-să elaboreze regulamente şi alte dispoziţii executorii pentru unităţile
teritoriale ale Trezoreriei de Stat, direcţiilor finanţe şi inspectoratelor fiscale
teritoriale de stat referitor la activitatea sistemului trezorerial şi administrarea
conturilor bancare;
- să înainteze propuneri de plasare la conturi depozitare a mijloacelor
disponibile ale bugetului de stat, mijloacelor speciale, fondurilor speciale şi
mijloace intrate temporar în posesia instituţiilor publice;
- să efectueze deschiderea, închiderea, comasarea conturilor trezoreriale de
cheltuieli sau deschiderea şi închiderea conturilor bancare ale instituţiilor publice
finanţate de la bugetul de stat la solicitările executorilor de buget;
- să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, altor beneficiari de mijloace de
la buget, lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului de stat şi să verifice
îndeplinirea prescripţiilor sale;
- să administreze încasările la bugetul public naţional;
- să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile
prioritare ale bugetului de stat;
- să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale materialele necesare ce ţin de gestionarea finanţelor publice; - în cazul
nerespectării termenului de virare a mijloacelor bugetare la conturile bancare ale
bugetului de stat, să prezinte informaţie Băncii Naţionale a Moldovei pentru
întreprinderea măsurilor de rigoare către băncile comerciale, conform legislaţiei în
vigoare;
- să participe la elaborarea proiectelor actelor legislative, normative şi alte
dispoziţii executorii pentru unităţile teritoriale ale Trezoreriei de Stat, direcţile
62
financiare, organele vamale referitor la activitatea sistemului trezorerial şi
administrarea conturilor;
- să aibă acces la actele normative în vigoare în domeniul finanţelor publice şi
evidenţei contabile;
- să înainteze propuneri referitor la perfecţionarea sistemului trezorerial şi
metodologiei evidenţei contabile în sistemul bugetar;
- să participe la cursurile de perfecţionare profesională;
- să participe la şedinţele şi seminarele convocate de conducere la examinarea
problemelor legate de domeniul său de activitate.
Statele de personal ale Centrul de Decontări se aprobă de către ministrul
finanţelor în cadrul schemei de încadrare a Trezoreriei de Stat.
Activitatea Centrului de Decontări este supravegheată de şeful Centrului de
Decontări – vicedirectorul Trezoreriei de Stat, desemnat şi eliberat în/din funcţie
prin ordin de către ministrul finanţelor.
Şeful Centrului de Decontări este subordonat directorului Trezoreriei de Stat şi
conducerii Ministerului Finanţelor [1].
Şefii şi funcţionarii secţiilor sunt desemnaţi şi eliberaţi în/din funcţie prin
ordin de către ministrul finanţelor şi sînt responsabili de îndeplinirea sarcinilor şi
funcţiilor atribuite.
Fiecare angajat al Centrului de Decontări:
- poartă responsabilitate personală pentru sectorul de lucru încredinţat, depune
eforturi pentru a obţine o executare calitativă a lucrului încredinţat, reieşind din
planul anual, trimestrial de lucru al Centrului, planul anual, trimestrial de lucru
personal, precum şi a problemelor apărute pe parcursul executării lui;
- pentru neexecutarea atribuţiilor de serviciu poartă răspundere conform
legislaţiei în vigoare;
- examinează şi avizează proiectele de acte normative şi interpelări parvenite
în adresa Direcţiei;
- exercită controlul asupra disciplinei executive.
63
Șeful Centrului şi adjunctul lui:
- efectuează conducerea cu secţiile din componenţa Centrului şi poartă
responsabilitatea personală pentru executarea sarcinilor şi funcţiilor încredinţate lui;
- întocmeşte planul de lucru al Centrului;
- elaborează atribuţiile de serviciu ale colaboratorilor direcţiei;
- stabileşte gradul responsabilităţii lucrătorilor şi întreprinde măsuri concrete,
ce ţin de îmbunătăţirea disciplinei executive;
- prezintă propuneri conducerii privind stimularea lucrătorilor şi aplicarea
pedepselor disciplinare;
- exercită controlul general asupra executării la termen a lucrului încredinţat
colaboratorilor.
În lipsa şefului Centrului de Decontări atribuţiile de serviciu sînt îndeplinite de
şeful-adjunct al Centrului de Decontări, sau de persoana împuternicită cu acest
drept. De asemenea autorul recomandă o simplificare a procedurilor privind
decontările cu bugetul și reducerea restricțiilor privind neîtocmirea corectă a dărilor
de seamă prezentate organelor fiscale competente.
Se cunoaște faptul că Ministerul Finanțelor a redus suma amenzii pentru
neîntocmirea corectă a dărilor de seamă fiscale. Dar agenții economici întâmpină
dificultăți privind aplicarea acestor amenzi la întocmirea incorectă a acestor dări de
seamă fără a prejudicia statul cu mijloace bănești. De aceea, se recomandă anularea
amenzii pentru întocmirea incorectă a dărilor de seamă care nu au prejudiciat statul.
Dificultăți întâmpină agenții economici și la diverse proceduri de înregistrare
sau de modificare a datelor, fiind obligați să întocmească o mulțime de acte și să se
prezinte pe la diverse autorități. De aceea, autorul recomandă o simplificare a
acestor proceduri [51, p. 64].
Totodată este necesar de menționat că politica fiscală pentru anii 2012-2014
elaborată de Ministerul Finanţelor, prevede reintroducerea, începând cu anul viitor,
adică în anul 2012, a impozitului pe venitul agenţilor economici în mărime de 12%.
64
Proiectul politicii fiscale mai include anularea, începând cu 2012, a tuturor
facilităţilor fiscale generale şi individuale, cu excepţia celor garantate pentru o
perioadă de timp concretă care vizează zonele economice libere, dobânzile la
depozite bancare şi valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni.
În plus, autorităţile intenţionează să introducă un impozit pe venit unic de 4%
din cifra de afaceri anuală de până la 600 000 lei a agenţilor economici din micul
bussines.
Totodată, este prevăzută diminuarea de la 15% la 6% a cotei impozitului
reţinut la sursă din venitul sub formă de dividende obţinut de agenţi economici şi
cetăţenii rezidenţi şi nerezidenţi şi reducerea de la 15% la 12% a mărimii cotei
impozitului reţinut la sursă din venitul obţinut de agenţi economici şi cetăţeni
nerezidenţi, în aceeaşi mărime ca şi impozitul pe venitul agenţilor economici, cu
excepţia venitului sub formă de dividende (6%).
Proiectul mai prevede introducerea sistemului de deducere a provizioanelor
pentru companiile de leasing şi majorarea de la 3000 lei la 6000 lei a plafonului de
atribuire la categoria de mijloace fixe pe care se calculează uzura.
Politica fiscală pe anii 2012 – 2014 mai include menţinerea la nivelul de 29%
şi, respectiv, 7% a mărimii contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
În acelaşi timp, Ministerul informează despre revizuirea în anul 2012 a
sistemului de plată a contribuţiilor de asigurare socială şi medicală de către
deţinătorii de patentă de întreprinzător, cetăţenii străini, notari, avocaţi şi executorii
judecătoreşti şi implementarea în 2013 a Titlului X al Codului fiscal „Contribuţii
sociale”, care va reglementa contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi
primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală [51, p. 78].
Obiectivele politicii fiscale au fost publicate pe pagina web a instituţiei pentru
a fi consultate cu societatea civilă şi contribuabilii. Obiecţiile şi propunerile
urmează a fi prezentate până la 1 iunie 2011. După consultarea cu contribuabilii
proiectul politicii fiscale urmează să fie definitivat şi remis Guvernului pentru
aprobare.
65
Se precizează că, potrivit acordului privind finalizarea celei de-a treia revizuiri
a programului ECF/EFF cu Fondul Monetar Internaţional, autorităţile de la
Chişinău s-au angajat să reintroducă, începând cu 2012, impozitul pe venitul
persoanelor juridice în mărime de 12% şi să aplice un impozit unic de 4% pe
venitul întreprinderilor din micul business. Aceste modificări în politica fiscală vor
creea dificultăți în gestiunea financiară a întreprinderilor și vor duce la reducerea
profitului și a rentabilității financiare.
Se consideră că până în anul 2013 vor fi menţinute sistemul progresiv de
impozitare şi grilele de impozitare pentru persoanele fizice aplicate din anul 2008 –
veniturile în sumă de până la 25 200 lei anual vor fi impozitate cu o cotă de 7%, iar
veniturile ce vor depăşi această sumă cu 18%.
Scutirea anuală personală va fi mărită respectiv, de la 8100 lei în 2010 la 9000
lei în 2011 şi respectiv 15 000 lei (sumă egală cu minimul de existenţă) din 2012.
Această mărime va fi actualizată anual în funcţie de evoluţia nivelului minimului de
existenţă în perioada de referinţă, pentru anul 2009 acesta fiind de 1250 lei / lună.
Totodată scutirea anuală pentru persoanele întreţinute se propune să fie
majorată de la 1800 lei în 2010 până la 2220 în 2011 şi 25 la sută din minimul de
existenţă în anii 2012-2013.
Ministerul Finanţelor propune să fie reintrodus în 2012 impozitul pe venitul
agenţilor economici în mărime de 10%, cu menţinerea tuturor facilităţilor fiscale
generale şi individuale privind impozitul pe venit. Concomitent, se prevede
reintroducerea normelor din Codul fiscal, acţiunea cărora a fost sistată pe parcursul
aplicării cotei zero a impozitului pe venit [1].
Contribuţiile de asigurări sociale nu vor fi modificate, cu unele excepţii
Politica statului în acest domeniu va fi de a menţine cota contribuţiilor de asigurări
sociale de stat obligatorii la nivel de 29%. Nu va fi modificată cota achitată de
angajator de 23%, dar şi cea plătită de angajat de 6%.
Dar statul va stimula agenţii economici care vor mări fondul de salarizare.
Astfel, proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor stipulează că în 2011-2013 cota
66
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii achitată de agenţii economici
va fi redusă „de la 23% la 21%, 19% sau 17% în cazul în care fondul de salarizare
va fi majorat respectiv cu 10%, 20% sau 30%”.
După majorarea treptată a primelor obligatorii de asistenţă medicală de la 5%
în 2007 la 6% - în 2008 şi 7% - în 2009, cota de 7% nu va fi modificată până în
anul 2013. Primele vor fi distribuite, la fel ca în prezent, în cote egale între
angajator şi angajat.
Din anul 2011 se propune să fie majorat plafonul de înregistrare obligatorie a
subiecţilor impozabili cu TVA de la 300 mii lei la 600 mii lei, ce are drept scop
diminuarea evaziunii fiscale şi a costurilor de administrare fiscală
O altă eventuală schimbare vizează reintroducerea cotei standard TVA de 20%
la zahăr. În prezent se aplică o cotă de 8%.
Organele fiscale vor implementa cadrul legal de restituire a TVA persoanelor
fizice nerezidente (regimul tax-free).
Totodată din anul 2012 se prevede asigurarea compatibilităţii integrale a
regulilor de determinare a locului prestării serviciilor (cuprinse în legislaţia fiscală
naţională) cu normele OMC.
Ministerul Finanţelor intenţionează să ajusteze la rata inflaţiei prognozată
pentru anii 2011 - 2013 (6%, 5,5% şi 4,5%) a cotelor accizelor stabilite în sumă fixă
pentru mărfurile supuse accizelor (bere, băuturi alcoolice tari şi băuturi slab
alcoolice, la ţigări cu filtru, la aparate video de înregistrat sau de reprodus, camere
de televiziune, aparate fotografice numerice cât şi la autoturisme).
Se prevede majorarea cotelor accizelor cu 5000 euro pentru autoturismele de
colecţie cu termenul de exploatare de minim 40 ani, normă nereglementată de
actualul cadru legal fiscal şi vamal în vigoare [51, p. 84].
Din 2011 vor fi impozitate conform valorii de piaţă terenurile agricole şi
construcţiile amplasate pe ele, iar din 2012 - bunurile imobiliare cu destinaţie
locativă – apartamente şi case de locuit individuale din localităţile rurale.
67
Proiectul pus în discuţie publică prevede majorarea cotei maxime a taxei
pentru parcare de opt ori, de la 6 lei la 48 lei anual pentru fiecare metru pătrat. Din
2011 se propune să fie stabilită o cotă maximă de 1000 lei pe lună a taxei pentru
prestarea serviciilor de transport auto de călători cu taxiuri pe teritoriul
municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor).
În anul 2012 se prevede revizuirea sistemului de taxe locale.
Taxa pentru folosirea drumurilor va fi stabilită în funcţie de volumul cilindric
Pentru anul 2011 se propune rebalansarea mărimilor cotelor taxei pentru folosirea
drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi stabilirea
acestora în funcţie de volumul cilindric concret al motorului - la autoturisme şi
respectiv capacitatea de ridicare concretă - la remorci, semiremorci şi masa totală
concretă - la autocamioane.
De aceea, se recomandă o revizuire a politicii fiscale și o îmbunătățire a
climatului investițional în Republica Moldova.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În condiţiile economiei de piaţă rezultatele activităţii oricărei întreprinderi sunt
condiţionate de eficacitatea decontărilor cu bugetul. Aceste decontări constituie o
latură importantă în derularea normală a tranzacţiilor întreprinderilor, asigurând
minimalizarea riscurilor de insolvabilitate, promovând tehnici moderne de
decontare, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea
eficientă a activităţii de întreprinzător. În acest context, rolul contabilităţii şi
auditului creşte semnificativ în luarea deciziilor operaţionale şi pe termen lung,
deoarece informaţiile despre decontările cu bugetul sunt furnizate de contabilitate şi
confirmate în cadrul auditului rapoartelor financiare.
Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în cadrul
primelor formaţiuni statale, fiind determinate de necesităţile întreţinerii materiale a
68
celor ce exercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de conducere
statală.
În procesul desfășurării activității de întreprinzător la întreprinderi apar creanțe
și datorii privind impozitele, taxele și alte plăți la buget.
Impozitul reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ține de
efectuarea unor acțiuni determinate și concrete de către organul împuternicit sau de
către persoana cu funcții de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu
contribuabilul care a achitat această plată.
Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. În Republica
Moldova se percep impozite și taxe generale de stat și locale.
impozitele, taxele și alte plăți este destinat contul 534 „Datorii privind decontările
cu bugetul” și contul 225 „Creanțe pe termen scurt privnd decontările cu bugetul”.
Contul 534 este un cont de pasiv și se utilizează pentru evidența datoriilor față
de buget privind impozitele, taxele și alte plăți. Contul 225 este un cont de activ.
Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător se calculează și se achită în
conformitate cu titlul II „Impozitul pe venit” al Codului Fiscal. Reținerea
impozitului pe venit la sursa de plată se efectuează conform Codului Fiscal în
modul stabilit de Guvern.
Republica Moldova.
Acest impozit, de regulă, se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse
accizelor, iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi, ca urmare, accizele sunt
achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor.
69
Taxele locale se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale în
limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea
privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aprobă de către
Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ţine de competenţa
organelor administraţiei publice locale în mărimea ce nu depăşesc cotele maxime
stabilite de Parlament.
Penalitatea este o sumă calculată în funcție de cuantumul impozitului, taxei și
de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au
fost sau nu calculate la timp.
Amenda este o sancțiune fiscală care constă în obligarea persoanei ce a
săvârșit o încălcare fiscală de a plăti o sumă de bani. Amenda se aplică indiferent
de faptul dacă au fost aplicate sau nu sancțiuni fiscale ori plătite impozitele, taxele
Auditul datoriilor privind decontările cu bugetul reprezintă un moment foarte
important în activitatea oricărei întreprinderi indiferent de tipul de activitate sau
forma organizatorico-juridică. Pentru a începe activitatea de audit a datoriilor
privind decontările cu bugetul, auditorul trebuie mai întîi să-şi elaboreze un plan
general de audit, în care vor fi descrise sfera de activitate a auditorului şi metodica
utilizată la exercitarea auditului acestor datorii.
Auditul datoriilor privind decontările cu bugetul la întreprinderea
„Termogazgrup” S.R.L. este un moment important în activitatea acesteia, mai ales
că întreprinderea este plătitoare de anumite impozite și taxe la bugetul de stat.
Pentru achitarea în bugetul de stat a datoriilor, întreprinderile sunt obligate să
transfere suma acestor datorii printr-un ordin de plată trezorerial la orice bancă
comercială din Republica Moldova.
În concluzie se poate de menționat faptul că impozitele și taxele de stat sunt
obligatorii pentru persoanele fizice sau juridice care desfîșoară activitate de
antreprenoriat.
70
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE LEGISLATIVE ŞI HOTĂRÎRILE GUVERNULUI 1. Codul
fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 25.03.2005, nr. 46-50.
2. Codul civil al Republicii Moldova. Nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 22.06.2002, nr. 82-86.
3. Legea Contabilităţii. Nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al
II. INSTRUCŢII ŞI MATERIALE METODOLOGICE 4.
Regulamentului privind decontările prin virament în Republica Moldova. Nr.
25/11-02 din 12.07.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
26.09.1996, nr. 63.
71
5. Regulamentul privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale în cazul
efectuării operaţiilor în valută străină. Nr. 488 din 04.05.98. În: Monitorul
6. Regulamentul privind aplicarea taxei pe valoare adăugată. Nr. 05/1-2-07/586
din 01.11.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 02.06.2000, nr.
73-74.
7. Standardele Naţionale de Contabilitate. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul
8. Standardul Naţional de Contabilitate 1 “Politica de contabilitate”. Nr. 174 din
25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 88-
91.
9. Standardul Naţional de Contabilitate 3 “Componeța consumurilor și
cheltuielilor întreprinderii”. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al
10. Standardul Naţional de Contabilitate 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”.
Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
30.12.1997, nr. 88-91.
11. Standartul Național de Contabilitate 12 ,,Contabilitatea impozitului pe venit”.
Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
30.12.1997, nr. 88-91.
12. Planul de Conturi Contabile al activităţii economico-financiare a
întreprinderii. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 30.12.1997, nr. 88-91.
III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE
13. Arens A. O abordare integrată. Chişinău: ARC, 2003. 890 p. 14. Bălănuță
Vladimir. Analiza gestionară. Chișinău: ASEM, 2003. 120 p. 15. Belverd E.
Principiile contabilităţii. Chişinău: Tipografia Centrală, 2000. 351p. 16. Bodarev
P. Auditul financiar. Chişinău: Tipografia Centrală, 2003. 296 p. 17. Bojian
Octavian. Bazele activităţii bancare. Bucureşti: Eficient, 1998. 420 p.
72
18. Botnari N. Finanţele întreprinderii. Chişinău: Prim, 2008. 240 p. 19. Boulescu
M. Contabilitatea financiară. Bucureşti: Eficient, 1997. 282 p. 20. Bucur V.,
Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Chişinău: ASEM, 2005. 562 p.
21. Bucur V. Particularităţi ale contabilităţii în transportul auto. Chişinău:
Educaţional, 2008. 168 p.
22. Buhociu R., Negoescu Gh. Analiză economică. Brăila: Evrica, 1999. 224 p.
23. Burcă V. Bazele contabilităţii. Chişinău: Tipografia Centrală, 2004. 350 p. 24.
Crețoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem și expertiza contabilă. București:
ACTAMI, 1997. 384 p.
25. Demetrescu C. şi alţii. Contabilitatea ştiinţă fundamentală şi aplicativă.
Craiova: Scrisul românesc, 1979. 396 p.
26. Epuran M., Băbăiță V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem
contabil. Timișoara: Eficient, 1994. 303 p.
27. Esinencu A., Lazur D. Lideri ai economiei nationale. Chişinău : Esin&Co,
2010. 92 p.
28. Feleagă N., Ionașcu I. Contabilitate financiară. București: Eficient, 1993.
894p. 29. Ioncică M., Minciu R., Stănciulescu G. Economia serviciilor. București :
Uranius, 1997. 289 p.
30. Ionescu I. Economia întreprinderii de turism şi comerţ. Bucureşti: Economică,
2004. 336 p.
31. Ipati G. Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii. Chişinău: ARC, 2005.
210 p.
32. Ișfănescu A. Ghid practic de analiză economico-financiară. București: Tribuna
Economică, 1999. 447 p.
33. Loebbecke Arens. Audit. București: Arc, 2005. 890 p.
34. Mărgulescu D. Analiza economico-financiară a întreprinderii: metode și
tehnici. București : Tribuna Economică, 1994. 338 p.
73
35. Mărgulescu D., Niculescu M., Robu V. Diagnostic economico-financiar.
București : Romcart, 1994. 410 p.
36. Munteanu A. Control şi audit financiar. Bucureşti: Niculescu, 2002. 318 p. 37.
Nederiţă Alexandru și al. Contabilitatea financiară. Chişinău: ACAP, 1999. 440 p.
38. Nederiţă Alexandru. Corepondenţa conturilor contabile. Chişinău: ASEM,
2007. 640 p.
39. Nederiţa A. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi
practică: Chişinău: ASEM, 2007. 300 p.
40. Niculescu M. Diagnostic global strategic. București: Economica, 1997. 455 p.
41. Oprea C. Contabilitate şi audit. Bucureşti: Didactica şi pedagogica, 2000.
255p. 42. Paraschivescu M., Păvăloaia W. Modele de contabilitate şi analiza
financiară. Focşani: Vrantop, 1997. 532 p.
43. Paraschivescu M., Radu F. Concepte şi modele contabile în activitatea de
comerţ exterior. Iaşi: Tehnopress, 2005. 461 p.
44. Petrescu S., Mironiuc M. Analiza economico-financiară: teorie și aplicații.
Iași: Tiparul, 2002. 296 p.
45. Popa I. Tranzacţii comerciale internaţionale. Bucureşti: Economica, 1997.
447p.
46. Radu F., Paraschivescu M. Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior:
aplicaţii şi studii de caz. Iaşi: Tehnopress, 2007. 282 p.
47. Railean V., Studeonov C. Particularităţile comerţului exterior al unei ţări mici
în tranziţie. Chişinău: IIM, 2000. 184 p.
48. Stoian A., Ţurlea E. Auditul financiar contabil. Bucureşti: Economica, 2001.
224 p.
49. Stoian I., Dragne E., Stoian M. Comerţ internaţional. Tehnici, strategii,
elemente de bază ale comerţului electronic. Bucureşti: Caraiman, 2001. 640 p. 50.
Stoian I., Dragne E., Stoian M. Comerţ internaţional. Tehnici, strategii, elemente
de bază ale comerţului electronic. Bucureşti: Caraiman, 2001. 837 p.
74
51. Titulescu A. Contabilitate. Chişinău: Eficient, 2001. 370 p. 52. Toma C.
Contabilitatea în comerţul exterior. Iaşi: Sedcom Libris, 2005. 245p. 53. Țurcanu
Viorel. Contabilitatea conform standartelor internaționale. Chișinău: ASEM,
1996. 266 p.
54. Ţurcanu V., Bajerean E. Bazele contabilităţii. Chişinău: Tipografia Centrală,
2004. 268 p.
55. Vişan D. Contabilitatea în comerţul exterior. Bucureşti: Economica, 1999. 304
p.
56. Vişan D. Sistemul contabil în comerţul exterior. Probleme şi soluţii comentate.
Bucureşti: Economica, 1996. 350 p.
57. Vitiuc A. Audit. Chişinău: West Management Institution, 1999. 205 p.
IV. SURSE STATISTICE ŞI PRACTICE
58. Raportul financiar al întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. pentru anul 2009.
59. Raportul financiar al întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. pentru anul 2010.
75
ANEXE
ADNOTARE
la teza de masterat în Ştiinţe Economice al masterandului cu tema:
„Contabilitatea și auditul decontărilor cu bugetul la întreprinderea
„Termogazgrup” S.R.L.”
361.1 – Contabilitate
Locul susţinerii: oraşul Chişinău, Universitatea Liberă Internațională din
Moldova. Structura lucrării: introducere, trei capitole, încheiere (concluzii şi
recomandări), bibliografia din 59 de titluri, 2 Anexe, 71 pagini de text principal,
ilustrat in 1 figură.
Scopul prezentei teze îl constituie elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a
indicaţiilor metodice şi recomandărilor practice privind contabilitatea și auditul
decontărilor cu bugetul în entitățile economice. Realizarea acestui scop a
condiţionat stabilirea următoarelor sarcini: analiza actelor normative cu privire la
contabilitatea
76
și auditul decontărilor cu bugetul; componența impozitelor și taxelor și modul
general de reflectare a acestora în conturile contabile;
Suportul metodologic al lucrării. La elaborarea acestei lucrări ştiinţifice au
fost utilizate lucrări în domeniul contabil, elaborate de autori autohtoni şi
internaţionali, precum : Burcă V., Bojian Octavian, Bodarev P., Crețoiu Gh., Botnari
N., Nederiţa Alexandru, Ţurcanu Viorel, Bucur V., Feleagă N., Ionașcu I.
Scopul şi sarcinile tezei au determinat structura logică a lucrării, care este formată
din introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie, şi anexe. În capitolul I autorul
analizează principalele acte normative cu privire la contabilitatea decontărilor cu
bugetul. În acest capitol se dă o caracteristică a decontărilor cu bugetul și se
clasifică impozitele și taxele achitate la buget. În capitolul II se caracterizează
activitatea generală a întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L. Este reflectată evidența
contabilă a impozitelor și taxelor la întreprindere și se analizează ponderea acesteia
pe parcursul ultimilor doi ani. În capitolul III se analizează procesul de control și
audit al decontărilor cu bugetul și se dau soluții de perfecționare a decontărilor cu
bugetul. ADNOTATION
au thèse de magistre en Sciences Economiques avec le thème: „La
compatbilité et l’audit de decompts avec le budget dans l’entreprise
„Termogazgrup” S.R.L.”
Pour le deroulement normale de l’activité d’une entreprise dans les
conditions existants du marché concurrentiel, il est nécessaire l’assurance de tous
les components essentiels dans le cadre du cycle de l’éxploitation de l’entreprise.
Un des principaux tendences qui caractérise la vie économique
contemporaine, imposée par les mécanismes du marché concurrentiels, aussi par le
caracthère limité des réssources répresentent les stoques des marchandises et
matériaux. Á cause de cet problème, chaque agent économique doit comprendre
que le processus complexe d’assurence des stoques des marchandises et matériaux
et de
77
l’accroissement de compétitivité c’est la condition primordiale duquelle dépende le
développement de son activité sur le marché.
Les stoques des marchandises et matériaux sont absolument nécessaires
parce que ils acomplissent une fonction importante d’harmonisasion de processus
de production et de découplage de production. Les stoques des marchandises et
matériaux ont un rôle de „regoulateur” de l’approvisionement et le production, de
syncronisation de rytme de l’aprovisionement avec le rytme des consomations. La
consomation et la structure des stoques formés doivent assurer la continuité dans
l’allimentation de consomation avec un coût le plus petit possible.
Le but de cet ouvrage c’est la gestion de l’évidence comptable des stoques
des marchandises et matériaux et ses éléments components, aussi dans
l’inventarisation des stoques des marchandises et matériaux et la présentation des
résultats dans l’évidence comptable de l’entreprise „Incorgaz”S.A., l’élaboration
de la modalité de l’implémentation du management des stoques des marchandises
et matériaux, ce qui va méner vers l’augmentation de la compétitivité de
l’entreprise.
LISTA ABREVIERILOR
Limba română:
Stocuri de mărfuri şi materiale, obiecte de mică valoarea şi scurtă durată,
producţia în curs de execuţie, uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
evaluarea curentă, valoarea realizabilă netă, valoarea de bilanţ, metoda costului
mediu ponderat, metoda identificării specifice, inventarierea stocurilor de mărfuri
şi materiale, lista de inventariere, casarea stocurilor de mărfuri şi materiale,
procesul-verbal de inventariere, balanţa de verificare, modelul gestoc.
Limba engleză:
FIFO, LIFO, VIP Gestion, folder, word, excel, copy, delete, mouse, edite,
microsoft office, shift.
78
79

Contabilitatea Și Auditul Decontărilor Cu Bugetul La Întreprinderea Termogazgrup" S.R.L

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Și Auditul Decontărilor Cu Bugetul La Întreprinderea Termogazgrup" S.R.L

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”

Conducător ştiinţific: Costea Dumitru, doctor în economie (semnătura)

Conducător ştiinţific: Melnic Georgeta, lector magistru (semnătura)

Actualitatea temei. În cadrul activității economice a întreprinderii se

N Indicatori Anul Anul Abatere Nivel

Rata lichidităţii 1,26 1,71 0,45 0,7 - 0,8

Analiza activităţii economico-financiare a întreprinderii „Termogazgrup”

1.1. Caracteristica actelor normative de bază privind contabilitatea și auditul

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele

1.2. Caracteristica și clasificarea impozitelor și taxelor

În procesul desfășurării activității de întreprinzător la întreprinderi apar creanțe

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITATEA PRIVIND

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii „Termogazgrup” S.R.L.

Întreprinderea de Construcţii de Reţele de gaze „Termogazgrup” S.R.L.,

Pentru generalizarea informației aferente decontărilor cu bugetul privind

În cazul încălcării prevederilor legislației fiscale față de întreprinderi pot fi

CAPITOLUL III. AUDITUL DECONTĂRILOR CU BUGETUL 3.1.

Organizarea auditului decontărilor cu bugetul privind impozitele și taxele

documentarControl faptic Control total şi

Controlul documentar contabil pesupune aprecierea unor operaţiuni

3.2. Perfecționarea contabilității și auditului decontărilor cu bugetul privind

Centrul de Decontări este o subdiviziune structurală a Trezoreriei de Stat. În

S-ar putea să vă placă și