METODELE PERT ŞI CPM

În rezolvarea problemelor de management al proiectelor s-a arătat că

se disting două metode de bază: metoda CPM şi metoda PERT.
a) Metoda Drumului Critic – CPM. Aceast instrument de
planificare are la bază o tehnică ce încorporează timpi bine determinaţi, ce
sunt asociaţi fiecărei activităţi în parte şi permite, în același timp, estimarea
costurilor şi a timpului de execuţie a proiectului. Metoda drumului critic este
una deterministă, care îngaduiește verificarea în permanență a timpului şi
costului de execuţie a unui proiect, prin determinarea drumului critic al
acestuia.
b) Metoda PERT. Acest instrument de planificare are la bază o
tehnică în care se utilizează trei durate de timp asociate fiecărei activităţi
(optimistă, pesimistă şi cea mai probabilă). Aceste durate formează o medie
echilibrată, ce scoate la iveală acea ”durată estimată”. Astfel, teoria
probabilităților stă la baza calculului din care iese la iveală timpul de
execuţie al unui proiect. Din această metodă de calcul ne putem da seama de
faptul că instrumentul de planificare PERT este bazat pe o metodă
probabilistă ce constă în distribuţia beta pentru timpul fiecărei activităţi şi pe
o distribuţie normală pentru durata de timp estimată, metodă ce permite
planificarea şi controlul timpului de execuţie a întregului proiect. Ea poate fi
vazută ca o extensie a graficului Gantt.

4.1 Caracteristicile Metodelor PERT ŞI CPM

Aceste instrumente de planificare au foarte multe caracteristici, dintre
care sunt prezentate următoarele:
− Formează baza planificării şi predicţiei proiectului şi furnizează
conducerii proiectului posibilitatea de a găsi cea mai bună folosinţă a
 resurselor în scopul obţinerii unui rezultat cunoscut, într-un timp
limitat şi având costuri limitate.
− Permit o viziune schematică a proiectului şi totodată controlul
asupra proiectelor unice.
− Ajută echipa de management al proiectului să rezolve probleme de
incertitudine care pot apărea în desfăşurarea proiectului, prin găsirea
răspunsurilor la întrebări de genul: Cum va fi afectată terminarea
proiec-tului de o întârziere pentru anumite elemente (activităţi,
evenimente) ale sale? Unde există rezerve de timp între elemente?
Care elemente sunt determinante pentru respectarea termenului
proiectului? Aceste răspun-suri furnizează conducerii proiectului
mijloace de evaluare a alterna-tivelor/opţiunilor la îndemână pentru
redresarea situaţiei.
− Furnizează structura de bază pentru prezentarea rapoartelor de
informare.
− Evidenţiază interdependenţele dintre elementele sale.
− Permit exerciţii de genul “Ce se întâmplă dacă…”.
− Identifică cel mai lung traseu sau drumul critic.
− Permit stabilirea termenelor pentru efectuarea analizelor de risc.

4.2. Scopul metodelor PERT/ CPM

Scopul principal al folosirii metodelor PERT/CPM îl reprezintă
identificarea corectă a activităţilor critice şi furnizarea către manager cel
puţin a următoarelor informaţii:
− care activităţi sunt critice;
− care activităţi sunt necritice;
− ce rezervă de timp au activităţile necritice pentru a nu deveni critice.
 Managementul prin excepţie presupune exercitarea controlului doar
asupra activităţilor critice (la proiecte foarte mari, care implică mii de
activităţi, nu se pot supraveghea toate acestea, ci numai cele care au o
importanţă determinantă asupra duratei de timp necesară terminării
proiectului).

4.3. Asemenari si deosebiri intre metodele PERT ŞI CPM

• Metoda PERT este o metodă probabilistă; ea foloseşte trei estimări ale
timpului, cu ajutorul cărora calculează probablilistic o durată estimată.
• Metoda CPM este o metodă deterministă; ea foloseşte doar o singură
estimare a timpului, ceea ce duce la o precizie mai bună.
• Metoda PERT permite calculul riscului în ceea ce priveşte terminarea
proiectului, în timp ce metoda CPM nu permite aceasta.
• Ambele metode permit folosirea activităţilor fictive pentru construirea
reţelei.
• Metoda PERT se foloseşte mai ales în cazul proiectelor de cercetare-
dezvoltare, unde riscurile în calculul duratelor de timp au o mare
variabilitate. Îndeplinirea totală a proiectelor de cercetare-dezvoltare
este aproape imposibil de determinat, cu excepţia unor evenimente
intermediare.
• Metoda CPM se foloseşte mai ales în cazul proiectele de construcţie
care sunt dependente de resurse şi se bazează pe estimări de timp
foarte exacte. La aceste proiecte îndeplinirea procentuală se poate
determina cu o acurateţe rezonabilă, iar taxarea clientului se poate
face pe baza procentajului de îndeplinire a proiectului.
• Extensii ale acestor metode permit şi coordonarea şi optimizarea
resurselor (forţa de muncă, utilaje/echipamente).

4.4. Avantajele metodelor PERT/CPM

• Planificarea detaliată sub forma unei reţele. Echipa de management al
proiectului este obligată să planifice lucrările în detaliu şi să
definească tot ce trebuie efectuat pentru atingerea la timp a
obiectivului proiectului. Crearea reţelelor şi analiza drumului critic
evidenţiază interdependeţele şi zonele cu probleme care nu sunt nici
evidente, nici bine definite prin alte metode de planificare.
• Comunicarea eficientă între membrii din cadrul organizaţiei şi cu
participanţii externi la proiect, precum şi delegarea clară a responsa-
bilităţilor privind timpii de execuţie a activităţilor.
• Controlul şi monitorizarea eficientă, prin depistarea activităţilor critice
şi orientarea pe urmărirea lor. Aceste metode determină unde anume
trebuie făcut efortul maxim astfel încât termenului de execuţie al unui
proiect să fie respectat.
• Evaluarea efectelor schimbărilor în program.
• Identificarea aspectelor cu potenţial de a produce dificultăţi (activităţi
critice sau în apropierea condiţiilor critice).
• Utilizarea adecvată a resurselor, prin redistribuirea celor excedentare
în zonele cu probleme.
 • Replanificarea - în scopul reducerii întârzierilor - prin depistarea şi
corectarea devierilor de la planificarea iniţială.
• Percepţie uşoară a desfăşurării proiectului prin vizualizarea sa sub
formă schematică şi înţelegerea facilă a succesiunii elementelor
componente de către decidenţi/executanţi.
• Implementarea pe calculator – avantajoasă mai ales la proiecte mari.
• Suport pentru adoptarea deciziilor – metodele permit verificarea
eficacităţii altor variante de execuţie (cu rapoarte diferite între timpi şi
costuri etc.)
• Metoda PERT permite specificarea probabilităţilor de realizare la
termen, în avans sau cu întârziere.
• Metoda CPM permite evaluarea compromisului timp – cost (efectul
costului mărit pentru reducerea timpului de execuţie fată de costul în
condiţii normale pentru unele/toate activităţile).

4.5. Dezavantajele metodelor PERT/CPM

Din păcate, aceste metode nu sunt şi lipsite de dezavantaje.
Complexitatea lor se adaugă problemelor de implementare. Prin urmare de
cele mai multe ori aceste metode devin foarte costisitoare şi greu de folosit
în cazul proiectelor complexe, de mare anvergură.
Alte dezavantaje în folosirea metodelor PERT şi CPM sunt:
− efort mare în ceea ce priveşte munca şi timpul necesare aplicării lor;
− reducerea posibilităţii de a lua decizii la nivelul conducerii
superioare;
− lipsa datelor istorice pentru estimarea costurilor;
− premisa resurselor nelimitate poate fi neadevarată;
 − existenţa unei nevoi prea mari pentru detalii.

BIBLIOGRAFIE

1. Lixăndroiu, D., Modelarea şi simularea proceselor economice - Caiet de

lucrări – The Management Scientist, Universitatea „Transilvania”,
Facultatea de Ştiinţe Economice, Braşov 1996.
2. Raţiu – Suciu, C., Luban F., Hîncu D., Lucrări practice, Studii de caz
rezolvate cu produsul informatic Quantitative Analisis for Management
II, Academia de Studii Economice, Bucureşti 1995.
3. Raţiu – Suciu, C., Luban F., Hîncu D., Sarchiz M., Modelarea şi
simularea proceselor economice – Lucrări practice, Studii de caz,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.