Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Platina Proiect
Platina Proiect
Capitol Pagina
1. Caracteristici si propritati………………………………………………. 1
2. Obtinerea platinei………………………………………………………. 1
3. Proprietatile si structura………………………………………………… 2
4. Recristalizarea platinei…………………………………………………. 3
5. Aliajele platinei, keramit785…………………………………………… 4
6. Aliaje dentare…………………………………………………………… 6
7. Proprietatile aliajelor…………………………………………………… 6
8. Utilizari alr platinei si aliajelor acesteia………………………………… 8
9. Avantajele aliajelor de metale nobile…………………………………… 8
10. Dezavantajele aliajelor de metale nobile……………………………….. 9
11. Bibliografie …………………………………………………………….. 10
1
PLATINA
Caracteristici si propietati
Platina este un metal nobil apartinand grupei metalelor platinice, grupa a 8-a a
elementelor chimice din tabelul periodic. Metalele nobile au un luciu metallic care se
mentine in aer uscat, au o foarte buna rezistenta la oxidare, coroziune si pastrarea culorii
in timp.
Metalele nobile sunt aurul, platina, paladiul, iridiul, rhodiul, osmiul si rutheniul.
Metalele platinice sunt chimic nereactive, ele gasindu-se in natura sub forma
unor aliaje native constand in special din platina. Metale platinice: Ru, Rh, Pd, Os, Ir si
Pt.
Platina este cel mai important dintre metalele platinice si paladice, ea are culoarea
alba-cenusie si e foarte ductila.
Obtinerea platinei
Ea se obtine di concentratele namoloase de la electroliza nichelului, Cu, Pb.
Namolurile ce contin platina se supun prajirii oxidate. Platina se solubilizeaza cu apa
regala la rece si apoi la cald. La final se precipita un cloroplatinet de amoniu (NH4)2Pt Cl6
prin descompunerea termica a cloroplatinatului de amoniu se obtine platina sub forma de
pulbere dupa reactia:
(NH4)2PtCl6 (1200)Pt+2NH3+2HCl+2Cl2
Operatii succesive de punere in solutie si reprecipitare a cloroplatinatului de
amoniu permit atingerea unei puritati de 99,995%.
Purificarea avansata: In 1922 ,,Natioanal bireau of standard ,, S.U.A. a elaborat
o platina de inalta puritate care are un efect termoelectric negativ in raport cu toate celalte
specii de platina cunoscute anterior. Aceasta a fost utilizata drept standard pentru toate
utilizarile termoelectrice si desemnata cu simbolul Pt27. Criteriul de puritate cel mai des
utilizat in cazul platinei este marimea coeficientului de temperatura a rezistentei electrice
100=R100-R0/100R0
2
in care R0 este rezistenta electrica a unui fir standard cu diametrul 0,52 mm la 0 si
100oC. Un material pur si lipsit de defecte chimice are valoarea =0.0039, cu un titlu de
puritate de 99,998%.
Structura cristalina
Platina cristalizeaza in sistemul cubic cu fete centrate cu =9239Å la 25oC. Cea
mai mica distanta interatomica este 2,775 Å.
Proprietati fizice a platinei
densitata [g cm3] 21,60 la 293K,
punct topire [oC] 1755,
greutate atomica 195,09,
Nr atomic 78.
0.8
0.78
[W/cmK]
0.76
0.74 Series1
0.72
0.7
0 500 1000 1500
temperatura [K]
3
Recristalizarea platinei
Temperatura de recristalizare a platinei este sensibila la puritatea globala si la
natura impuritatilor. Se disting urmatoarele categorii de esantioane de platina:
1. Platiana numita ,,tehnic pura’’ cu titlul 99.5%, principalele impuritati fiind
metalele platinice plus aur si argint.
2. Platina ,, chimic pura” cu titlul 99,9% ce contine 500 ppm platinice (Rh-Ir-Pd)
si 500 ppm aur, argint si alte metale uzuale.
3. Platina ,,fizic pura’’ cu titlul 99,99%, principalele impuritati fiind numai
metalele platinice.
Esantioanele au fost laminate (81,3%), recoapte 0,5 h la temperaturi crescatoare.
Recristalizarea are loc pentru:
- platina ,,fizic pura’’(3) la 300-400oC
- platina ,,chimic pura’’(2)intre 400-500 oC
- platina ,,tehnic pura’’(1) intre 600-700 oC
Esantioanele 1 si 3 au fost topite in cuptor cu jet de electroni. Domeniul de
recristalizare se intinde, la ambele intre 350 si 850 oC. Acesta se explica prin faptul ca la
topire elementele volatile ( Au, Ag, Pd ) au fost indepartate, in timp ce Rh si Ir au ramas
conducand la o imbogatire relativa in aceste impuritati, ce ridica sensibil temperatura de
recristalizare.
4
Aliajele platinei
Un aliaj foarte important este Au-Pt, a carui diagrama este prezentata in figura
urmatoare:
5
Keramit 785:Aliaj Aur - Platina - Paladiu, galben, ceramizabil
Aliaj nobil, cu inalt continut de Aur si Platina, de culoare galbena, ceramizabil
(compatibilitate cu ceramica Noritake), indeajuns de rigid pentru constructia de punti
scurte si extinse.
Aplicatii: Coroane 3/4, onlay, bare si coroane telescopate, punti scurte, frezaje,
coroane si punti (scurte sau extinse) ceramizate
Compozitie: Au - 78,5% Pt - 9,8% Pd - 7,7% In - 3,7%
Proprietati fizice
6
Tabelul 2 Propritati fizice si mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare
7
fiecare aplicatie in functie de modul de fixare a aliajului pe coroana dentara: prin turnare
sau pridere asemenea unor crosete.
Tabelul 3: Compozitia unor aliajele maleabile
Aliaj Ag Au Cu Pd Pt Alte
metale
Pt-Au-Pd - 27 - 27 45 -
Au-Pt-Pd - 60 - 15 24 Ir1,0
Au-Pt-Cu-Ag 8,5 60 10 5,5 16 -
Au-Pt-Ag -Cu 14 63 9 - 14 -
8
Comparand cele doua tipuri de aliaje dentare observam ca cele destinate turnarii
au culoare galbena, duritate si limita de curgere mai mici fata de cele maleabile.
9
permite folosirea lui in sectiune subtire pentru a proteja structura dentara restanta.
Aurul si platina sunt metale nobile care nu se corodeaza, fiind foarte rezistente la
formarea placii si foarte bine tolerat de tesuturi.
In concluzie, aliajele de aur si platina au fost alese pentru realizarea puntilor si
coroanelor in combinatie cu ceramica deoarece au proprietati fizice si chimice deosebite,
prezinta o biocompatibilitate extraordinara, o maleabilitate facila si o foarte buna
compatibilitate cu ceramica.
Dezavantajele aliajelor de aur-platina
Datorita continutului crescut de metale nobile, aceste aliaje au un cost ridicat, el
reflectandu-se in pretul produsului finit, si anume coroana sau puntea dentara.
Totusi, datorita longevitatii, aceasta combinatie de aur, platina si ceramica merita
efortul financiar, deoarece rezultatele clinice sunt deosebite, timpul demonstrand
rezistenta si calitatea acestor lucrari in comparatie cu alte piese protetice.
10
Bibliografie
11