ROLUL ŞI FUNCŢIILE JOCULUI DIDACTIC IN GRĂDINIŢA DE COPII 1. Conceptul de joc didactic.

Rolul
jocurilor didactice. Jocul didactic este jocul prin care se realizează obiective şi sarcini de învăţare,
folosind un conţinut accesibil, modalităţi atractive şi recreative de organizare şi desfăşurare, precum şi
materiale didactice interesante. Prin specificul său, jocul didactic îmbină funcţii şi sarcini de învăţare cu
forma plăcută şi atractivă a, jocului, cultivând interesul pentru studiu. Jocul didactic contribuie la
realizarea sarcinilor formative ale procesului de învăţământ, în cadrul jocului copilul fiind solicitat pe
toate planurile psihicului său: cognitiv, afectiv şi voliţional. Importanţa jocului didactic constă in faptul că
el facilitează pregătirea copiilor preşcolari pentru introducerea lor în activitatea de învăţare. Jocurile
didactice solicită intelectul copiilor pentru a rezolva unele sarcini .în mod individual. Jocul didactic
contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, la concentrarea atenţiei şi la formarea unor deprinderi
de muncă intelectuala. independenta. 2. Jocul didactic, formă de tranziţie de la joc la activitatea de
învăţare. Comparând jocul didactic cu activitatea de învăţare, vom vedea că el conţine elemente din
ambele categorii de activităţi. In cadrul jocului didactic, copilul preşcolar dispune de totală
independenţă, libertatea lui mergând la autoorganizarea şi conducerea jocului. Activitatea de învăţare
solicită un efort intelectual, ca fiind o muncă intelectuală. Organizarea activităţii de învăţare impune o
disciplină riguroasă, iar aprecierea rezultatelor obţinute apeleză la responsabilitatea elevilor. De aceea,
jocul didactic este forma fundamentală de organizare a activităţii instructiv- educative din grădiniţa de
copii. 3. Structura şi metodologia jocului didactic. Structura jocului didactic este alcătiută din: conţinut,
sarcina (sarcinile didactice), acţiunea, regulile (restricţiile jocului) cu elemente specifice de joc. În
programul grădiniţei de copii, jocul didactic, ca una din activităţile principale, este echivalent cu lecţia în
programul şcolii primare. Elementele constitutive ale jocului didactic: Conţinutul jocului didactic este
format din cunoştinţele, priceperile şi deprinderile cere trebuie formate la activitatea (disciplina)
respectivă. Sarcina didactică reprezintă sarcina care se dă copiilor spre rezolvare - a cunoaşte, a denumi,
a clasifica, a construi, ş.a.- şi care se referă la -conţinutul care trebuie învăţat. Aşadar, sarcina didactică
este una din componentele principale ale jocului didactic care concretizează, la nivelul vârstei
preşcolare, scopul urmărit în activitatea matematică respectivă. Acţiunea jocului şi elementele de joc,
reprezintă modalitatea în care se desfăşoară realizarea sarcinii didactice. Competiţia sau întrecerea
constituie un alt element de joc, cu utilizare frecventă, în care accentul cade pe ritm şi calitate. Cuvântul
ca element de joc, are o contribuţie valoroasă la crearea unei atmosfere plăcute, antrenante. Ghicirea
este folosită cu precădere în jocurile fără material, contribuind la antrenarea copiilor la activitate.
Aşteptarea şi surpriza dau un colorit emoţional jocului didactic, se folosesc în majoritatea jocurilor
asociate cu mişcarea sau cu un alt element de joc. Regulile jocului fac legătura între sarcina didactică şi
acţiunea jocului. Fiind aservite sarcinii didactice, ele reglementează acţiunea jocului. Structura unitară a
jocului didactic depinde de felul în care regulile asigură echilibrul dintre sarcina didactică şi elementele
jocului. De asemenea, reuşita jocului este condiţionată, în mare măsură, de desfăşurarea lui metodică,
de felul în care acesta este condus de educatoare.

11. Metodologia, organizarea şi desfăşurarea jocului didactic. Jocul didactic, ca activitate instructiv-
educativă în programul grădiniţei, trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind organizarea,
conducerea şi evaluarea acestei activităţi. Desfăşurarea jocului cuprinde, mai multe momente:
Introducerea în joc se poate realiza printr-o scurtă convorbire pentru familiarizarea copiilor cu unele
aspecte ale jocului şi cu regulile care trebuie respectate, prin intuirea materialului ca şi printr-o
expunere care să stârnească interesul copiilor sau chiar printr-o ghicitoare. Anunţarea jocului urmăreşte
cunoaşterea de către copii a felului activităţii şi a titlului jocului. Explicarea jocului cuprinde prezentarea
de către educatoare a principalelor etape ale acţiunii jocului, precizarea regulilor jocului, indicaţii asupra
modului de folosire a materialului didactic, comunicarea sarciivilor conducătorului jocului şi a cerinţelor
pentru câştigătorul individual sau pentru echipa câştigătoare. Fixarea regulilor se realizează fie printr-o
scurtă convorbire în care se precizează ce va trebui să facă copiii în momentele importante ale acţiunii,
sau executarea jocului de probă sub conducerea şi îndrumarea directă a educatoarei. Executarea
jocului. Jocul începe la semnalul educatoarei care, la început, intervine mai des amintindu-le copiilor
regulile, dând indicaţii asupra folosirii materialului ş.a. Pe măsură ce jocul se repetă, ea acordă copiilor
mai multă independenţă lăsându-i să acţioneze liber. Încheierea jocului. În încheierea jocului se
declară câştigătorul şi se fac aprecieri asupra modului cum s-a desfăşurat jocul, dând cuvinte de laudă
asupra copiilor care au respectat regulile şi nominalizându-i şi atenţionându-i pe cei care au făcut greşeli
şi s-au descurcat mai greu. O încheiere plăcută, prin bucuria succesului şi prin satisfacţia imediată pe
care o dă copilului, sporeşte interesul preşcolarului pentru jocurile didactice. 5. Categorii de jocuri
didactice. Valoarea formativă a jocurilor didactice, ca şi diversitatea obiectivelor urmărite, au condus la
necesitatea stabilirii unor categorii de jocuri didactice. Cele mai semnificative criterii de clasificare a
jocurilor didactice sunt: conţinutul activităţii, care este un conţinut de învăţare (informaţii, deprinderi,
capacităţi), obiectivele urmărite şi materialul folosit. După conţinutul lor, jocurile didactice pot fi: jocuri
didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător, pentru comunicare, jocuri pentru dezvoltarea
reprezentărilor matematice, jocuri muzicale ş.a. La baza acestui criteriu stau conţinuturile activităţii de
învăţare. După criteriile urmărite, ele pot fi: de dezvoltare a proceselor psihice, de cunoaştere, de
formare a percepţiilor şi reprezentărilor de spaţiu, timp, mărime, formă, culoare, de orientare în spaţiu,
de însuşire a structurii gramaticale a limbii. Jocurile intelectuale mai pot fi clasificate în: jocuri senzoriale
de ghicire sau de recunoaştere a unui obiect cu ajutorul simţurilor, jocurile de analiză perceptuală de
reconstituire de imagini din fragmente, jocuri de construcţie după model ş.a.