Avuția Națiunilor

Recenzie - Idei adunate

“Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei” de Adam Smith, publicată pentru prima dată
în 1776 este o radiografie a sistemului economic în ansamblul său, o carte ce pune bazele economiei ca
știință individuală și promovează liberalsimul economic și capitalismul. Scrisă la începuturile Revoluției
Industriale, în contextul Iluminismului și Revoluției agricole din Scoția, lucrarea unui profesor de
logistică și de filosofie morală a reușit să zdruncine concepția despre economie de la acea vreme.
Luând ca model Marea Britanie, la acel moment cel mai dezvoltat și mai bogat stat, Smith atinge de a-
lungul lucrării sale o serie de teme de economie politică care ajung să contureze conceptul de avuție a
națiunilor.
Începând prin a descrie modul de organizare al sistemului economic, Smith justifică necesitatea
existenței diviziunii muncii, care asigură o mai mare eficiență și permite progresul societății. El
consideră că totul pornește de la binele induvidual pe care îl urmărește orice persoană în activitățile
sale, acest interes stă la baza evoluției tehnologice (fiecare încearcă să își ușureze munca, găsind
alternative) și a schimbului (care permite fiecăruia să se specializeze pe ce poate realiza în
conformitate cu abilitățile sale, dar în acelși timp să procure ceea ce îi este necesar pentru subzistență
- oferind la schimb surplusul obținut în urma muncii sale).
De asemenea, Smith pune accentul pe muncă, susținând: “Munca este masura reală a valorii de schimb
a tuturor bunurilor”, “Munca reprezintă prețul real al tuturor lucrurilor”, ea este cea care aduce plus
valoarea și cea care face posibilă existența întregului sistem economic. Redefinind conceptul de
valoare în funcție de munca depusă pentru obținerea unui produs, Smith schimbă modul de înțelegere a
averii. El susține că munca a fost primul preț al tururor lucrurilor, nu aurul sau argintul.
Pornind de la ideea de valoare a unui produs, Smith consideră că aceasta poate reprezenta atât
utilitatea unui obiect – numindu-se în acest caz Valoare de utilizare -, cât și puterea de cumpărare a
altor bunuri - valoare de schimb. El susține că “Lucrurile care au o mare valoare de utilizare, au o
mică valoare de schimb”, sustinându-și afirmația prin exemplul apei, care are o mare utilitate și de
aceea cu greu poate fi dată la schimb, de cealaltă partea aflându-se diamantul, care nu are nicio
utilitate, dar are o mare putere de schimb.
În ceea ce privește prețul, Smith face diferența dintre prețul natural, prețul efectiv și prețul de piață.
De asemenea, el prezintă cele trei surse originale de venit : salariile, profitul și arenda, care sunt
totodată și sursa originală a tuturor bunurilor. Smith încearcă să explice și variația salariilor, adevărul
din spatele conflictului muncitori - patron și ce face o muncă/ un post atractiv sau nu, mai bine plătit
sau mai prost plătit.
În cea de-a doua carte, Smith vorbește despre capital - natura, acumularea și întrebuințarea sa.
Capitalul este împărțit, confrom acestuia, după modul în care poate fi utilizat pentru a aduce venit sau
profit, în capital fix și capital circulant. Cele două tipuri de capital sunt două din cele trei moduri în
care se împart în mod natural stocurile generale ale unei societăți, alături de partea rezervată
consumului imediat.
Smith redă, printre altele, și o legatură între cele două tipuri de capital. Astfel, în cazul elementelor
care formează capitalul circulant: banii, proviziile, materialele și munca finită, ultimele trei sunt
retrase și adesea plasate în capitalul fix al societății (este vorba despre investiții).
In altă ordine de idei, el prezintă și diferența dintre munca productivă ( realizată de meșteșugari,
agricultori) și munca neproductivă ( realizată de artiști, servitori, suverni), înclinând pentru prima
dintre ele - deși recunoscând că cea de-a doua este favorizată în societate.
Smith privește economia și din punct de vedere moral, sustinând valori precum hărnicia, prezentă în
locurile în care predomină capitalul, și cumpătarea, care duce la cheltuieli și achiziționări chibzuite ce
contribuie la creșterea bogăției publice.

Idei:
Autoreglarea pieteii-mana invizibilia-liberalism economic-interventia cat mai mica a statului-care nu
produce deca inconveniente
Moral-educatia muncitorilor, munca ii indobitaceste
Incurajarea comertului international-sporeste bogatia natiunilor
Avutia natiunilor-nu consta in cantitatea de aur....PIB