Obiceiuri gastronomice ale Romanilor

Alimentaţia romană, fiind specifică climatului mediteranean, era predominată

de cereale, fructe şi legume. Carnea şi peştele erau consumate doar de cei bogaţi.
Au fost bucătari care au alcătuit colecţii de ingrediente ca Apicius, apărută în
secolul I . Apicius cuprinde cărţi despre reţete de cărnuri, zarzavaturi, legume,
fripturi de pasăre, raci, crabi şi peşte.

Pâinea din grâul Emmer era de bază ca în oricare civilizaţie. Era preparată din
grâul cultivat în Sicilia, Egipt, Africa de Nord, Dacia, Pannonia şi Mesopotamia.
Până la sfârşitul Republicii, o masă obişnuită era servită în trei părţi:gustatio-
aperitiv, felul principal (primae mensae) şi desert (secundae mensae).

La micul dejun (ientaculum), romanii mâncau la primele ore ale dimineţii

bucăţi de pâine Emmer cu sare întinse şi înmuiate în vin, lapte, miere de albine sau
ulei de măsline, ouă, brânză, sau moretum (un amestec de sare, brânză, ulei,
nuci, ierburi consumat cu pâine), terci de ovăz (consumată la scară largă de toţi
romanii de rând) şi fructe (smochine sau struguri).

Băutură principala la romani, ca şi la greci, era vinul, preparat în plantaţiile

viticole din sudul Hispaniei, Macedonia, în Italia (Campania), Cappadocia.
Pâinea şi vinul, fiind consumate la scară largă în tot imperiul, aveau să devină
elemente simbolice creştine, căpătând conotaţie religioasă.
Uleiul de măsline avea mai multe utilităţi: pentru alimentaţie (salate, fripturi),
medicină şi pentru igienă (romanii se curăţau cu el în băi), chiar şi pentru iluminat
(lămpi).
Exemplu de masa din Roma Antica

Romanii in timplu mesei