Sunteți pe pagina 1din 28

Nr . Cr t.

Coperta 1

Autor

Titlu

Editura

Oras

Anul aparitiei

Nr. de pagini

Pret RON

Coperta 2

A. Carti autori romani 1

Minulescu Mihaela

Introducere in analiza jungiana

Trei

Bucuresti

2001

252

16,90

Pe ct putem noi discerne, unicul sens al existenei umane este s aprind o lumin n tenebrele fiinrii n sine..." C. G. Jung,Amintiri, vise, reflexii Mihaela Minulescu, doctor n psihologie i poet consacrat, este profesor la Catedra de Psihologie a Universitii Titu Maiorescu i a Universitii Bucureti, titular al cursurilor Tehnici proiective,Psihodiagnoz i Terapie analitic. Practic psihoterapia analitic n cadrul Centrului Medical de Diagnoz i Tratament Ambulatoriu Bucureti. Format n terapia analitic n cadrul Institutului C. G. Jung, introduce pentru prima dat la Universitatea Bucureti i la Universitatea Titu Maiorescu disciplinele Psihologie analitic, Analiza de simbol, Terapia analitic. Din decembrie 2000 fondeaz Asociaia Romn de Psihologie Analitic, afiliat Asociaiei Internaionale de Psihologie Analitic i iniiaz modulul formativ postuniversitar n terapia analitic. Alturi de creaia literar ultimul volum de versuri, "Obiecte stranii" a aprut n 2000 la Editura Eminescu scrie i public lucrri importante pentru psihologia romneasc precum, "Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologic", "Evaluarea psihologic n selecia profesional", "Tehnici proiective". n curs de apariie eseul psihologic "Arhetipurile feminitii".

Minulescu Mihaela

Tehnici proiective

Titu Maiore scu

Bucuresti

2001

296

Introducere in tehnici proiective Tehnica asociativ-verbala Tehnica petelor de cerneala Tehnica reproducerii gestaltului Tehnica aperceptiei tematice Tehnica frustrarii Tehnica analizei destinului Tehnica analizei culorilor Tehnica desenului Tehnica constructiei

B 3

Carti Carl Gustav Jung Jung Carl Gustav Psihologia analitica. Temeiuri Puterea sufletului. Antologie. Prima parte Anima Bucuresti 1994 188
Adaptare, alchimie, arhetip, arta, astrologie. Basm, Buddha. Complex, Criminalistica. Descantec, dragoste, Dumnezeu. Echlibru psihic. Freud. Inconstient, instinct. Magie, mase, motiv mitic. Refulare, revelatie, rit de initiere. Schzofrenie, symbol, stiinta a naturii. Vis Carl Gustav Jung PUTEREA SUFLETULUI Antologie in patru volume: I. Psihologie analitica. Temeiuri. II. Descrierea tipurilor psihologice III. Psihologie individuala si sociala IV. Reflectii teoretice privind natura psihismului.

Jung Carl Gustav

Descrierea tipurilor psihologice. Puterea sufletului. Antologie. Partea a doua

Anima

Bucuresti

1994

228

Artist, atitudine, aferct, aperceptie. Character, civilizatie, collectivism. Darwin, destin. Fantezie. Gandire. Ideee, intellect, intuitie, isterie. Kant. Libido, logica. Neurastenie, persponalitate, profet. Sentiment, senzatie, spirit. Vointa.

Carl Gustav Jung PUTEREA SUFLETULUI Antologie in patru volume: I Psihologie analitica. Temeiuri. II Descrierea tipurilor psihologice III Psihologie individuala si sociala IV Reflectii teoretice privind natura psihismului

Jung Carl Gustav

Psihologie individuala si sociala. Puterea sufletului. Antologie. Partea a treia

Anima

Bucuresti

1994

160

Batranete, bolshevism Cultura. Democratie. Educatie, epidemie psihica, Europa. Familie, Fanatism, frica. Gregaritate. Hitler Istorie, iubire. MJasificare, morala. Nemurire. Popor, posedat. Revolutie. Stat. Vocatie. Carl Gustav Jung PUTEREA SUFLETULUI Antologie in patru volume: I Psihologie analitica. Temeiuri. II Descrierea tipurilor psihologice IIIPsihologie individuala si sociala IVReflectii teoretice privind natura psihismului Astrologie. Constient colectiv, constelatie, complementaritate. Drepturi, dubla personalitate. Fizica atomica. Hegel. I Ching, imaginatie active, inflatie nationala. Mana, mandala. Paracelsus, parapsuhologie, Pauli, Prag al constientei Scintillae, Sincronicitate. Telepatie. Zen, zodiac.

Jung Carl Gustav

Reflectii teoretice privind natura psihismului. Puterea sufletului. Antologie. Partea a patra

Anima

Bucuresti

1994

120

Carl Gustav Jung PUTEREA SUFLETULUI Antologie in patru volume: I Psihologie analitica. Temeiuri. II Descrierea tipurilor psihologice III Psihologie individuala si sociala IV Reflectii teoretice privind natura psihismului

Jung Carl Gustav, Kerenyi Karl

Copilul Divin. Fecioara Divina

Amarc ord

Timisoara 1994

288

0.32

Draga domnule profesor, Faptul ca v-ati unit fortele - pe taram stiintific cu Jung, mitologia cu psihologia, deci, reprezinta un eveniment foarte ciudat, imbucurator si profund caracteristic pentru momentul spiritual de azi. Am primit la timp Copilul Divin.Este o carte extrem de interesanta nu-i de mirare ca e atat de fascinanta, de vreme ce la ea au conlucrat doi cunoscatori de talia dumneavoastra (...) De mult sunt un adept al acestei combinatii: mitologia cu pasihologia. Reunirea acestor doua mi se pare a reprezenta lumea viitorului, un tip de umanitate, binecuvantat de spirit si din adancul cel de jos. Al dumneavoastra THOMAS MANN (Scrisoare adresata la 18 februarie 1941 lui K.Kerenyi) acum capitol din Arhetipurile si Inconstientul colectiv, Teora 2003 Cartea autobiografica a lui Jung una dintre cele mai tulburatoare piese memorialistice ale secolului este saraca in fapte de viata exterioara: schita copilariei intr-o familie de pastori, o trecere in revista a practicii de medic psihiatru, intalnirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, cateva calatorii in locuri exotice (Africa, India). Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se deseneaza conturul viguros al unei alte vieti, de infinita bogatie. Treptele ei cronologice sunt intuitia, la o varsta incredibil de mica, a unei entitati psihice autonome, formidabila coliziune cu inconstientul, tarzia lui autorealizare (Viata mea, spune Jung de la bun inceput, este povestea unei realizari de sine a inconstientului). Aceasta a doua viata, cea launtrica, s-a exprimat in vise, viziuni, calatorii in spatii extramundane, experienta nemijlocita a lui Dumnezeu marturisite public de Jung, alaturi de premonitiile sale asupra viitorului umanitatii si gandurile cele mai

Jung Carl Gustav

Amintiri, vise, reflectii (consemnate si editate de Aniela Jaffe)

Human itas

Bucuresti

1996

416

10

Jung Carl Gustav

Psihologie si alchimie. Vol 1 Simboluri onirice ale procesului de individuatie. Psihologie si alchimie. Vol 2 Reprezentari ale mantuirii in alchimie. Personalitate si transfer

Teora

Bucuresti

1996

254

intime despre religie, numai in Amintiri. Si din aceleasi experiente launtrice s-a nascut originala opera jungiana. Considerandu-le incompatibile cu contributia sa stiintifica, Jung nu si-a inclus Amintirile in corpusul Operelor complete. Si totusi aceasta carte autobiografica ramane cea mai buna introducere in psihologia analitica jungiana: aici pot fi gasite originea si semnificatia conceptelor ei fundamentale de la inconstient colectiv si arhetipuri pana la individuatie. Introducere in problematica psihologico-religioasa a alchimiei Simboluri onirice ale procesului de individuatie Visele initiale Simbolistica mandalei Mandala in vise Viziunea ceasului cosmic Despre simbolurile sinelui Conceptele fundamentale alchimice Natura fizica a operei alchimice Opera Materia prima Paralela lapis-Christus Simbolica alchimica in cadrul istoriei religiilor

11

Jung Carl Gustav

Teora

Bucuresti

1996

302

12

Jung Carl Gustav

Teora

Bucuresti

1997

312

Psihologia lui Jung nu este o metoda analitica in sensul obisnuit al termenului, cu toate ca nu se abate de la premiselel medicale, stiintifice si nici de la cele pe care experienta tuturor cercetatorilor in domeniu le-a confirmat. Este un mod de vindecare in dublul inteles al cuvantului. Intruneste toate conditiile pentru a-l vindeca pe om de suferintele sale psihice si psihogene. Are toate uneltele pentru a putea indeparta si cea mai mica dereglare psihica, punctul de plecare al nevrozelor, cat si pentru a preveni cu success cele mai complicate evolutii sufletesti ale bolii, cu cele mai grave urmari. Dar, in afara de asta, ea cunoaste drumul si beneficiaza de mijloace pentru a-l conduce pe fiecare individ spre vindecare, spre acea recunoastere si acea desavarsire a propriei personae

13

Jung Carl Gustav

Tipuri psihologice

Human itas

Bucuresti

1997

544

14

Jung Carl Gustav

Psihanaliza si astrologie

Aropa

Bucuresti

1999

126

care a fost dintotdeauna scopul si telul tuturor nazuintelor indreptate asupra spiritului. Aceasta cale se sustrage, prin natura sa, oricarei explicatii abstracte. Pentru ca, prin intelegere si explicatie teoretica, constructia de idei a lui Jung nu poate fi apreciata decat pana la un anumit punct. Jolande Jacobi Die Psychologie von C.G.Jung (1940) Opera capitala a lui Jung, cuprinzand forma definitiva a teoriei sale tipologice si fundamentarea ei istorica, Tipuri psihologice apare in prima sa versiune romaneasca integrala. Tipologia jungiana este, probabil, cea mai putin reductiva si mai echilibrata din cate s-au construit in psihologie. Cele opt tipuri care o compun sunt rezultatul combinatiei a patru tipuri functionale cu doua tipuri de atitudine. Primele departajeaza oamenii dupa functia psihologica pe care o folosesc de preferinta spre a se orienta in lume (gandirea, simtirea, senzatia ori intuitia), in vreme ce tipurile de atitudine extravertit si introvertit diferentiaza indivizii dupa ponderea conferita obiectelor lumii exterioare (lucruri si semeni) in raport cu evenimentele launtrice. Interesul Tipurilor psihologice depaseste cadrul ingust al psihologiei clinice. In erudita incursiune pe urmele problemei tipurilor intreprinsa de Jung de-a lungul istoriei ideilor, cititorul de astazi va descoperi dimensiunea culturala a acestei carti, iar in descrierea propriu-zisa a tipurilor dimensiunea ei profund umanista, caracteristica de altfel pentru intreaga psihologie analitica jungiana. "Psihanaliz i astrologie" este cartea care explic pentru prima oar, apelnd la serviciile psihanalizei, care este motivaia incontient a atraciei lui Jung pentru astrologie. Ce legtur poate exista ntre psihologia profunzimilor i astrologie? Dar ntre astrologie i complexul lui Oedip? ntr-adevr, ideea c ntre dragostea lui Jung pentru astrologie i complexul lui Oedip ar exista o legtur pare, la prima vedere, de neconceput. Dar numai pentru cei care nu cunosc psihanaliza i afirmaiile ei consecutive experienelor din cmpul afeciunilor nevrotice dar i al vieii normale, afirmaii care, adeseori, au provocat reacii ostile n rndul oamenilor de cultur. Printre aceste afirmaii se

15

Jung Carl Gustav

Imaginea omului si imaginea lui Dumnezeu

Teora

Bucuresti

1997

352

16

Jung Carl Gustav

Psihanaliza fenomenelor religioase

Aropa

Bucuresti

1998

208

numr i cea care arat cum anumite conflicte psihice din fiina uman se pot regsi n judeci, raionamente, convingeri i atitudini intelectuale..." Sunt constient ca cei mai multi oameni cred ca stiu tot ce se poate sti despre psihologie, caci ei cred ca psihologia nu este altceva decat ceea ce stiu despre ei insisi. Dar psihologia este cu mult mai mult. Avand prea putin de a face cu filosofia, ea se ocupa mai ales de realitatile empirice, dintre care cele mai multe sunt greu accesibile experientei curente. Intentia mea este sa ofer cateva pareri generale, cel putin in privinta felului in care psihologia practica se confrunta cu problema religioasa. E de la sine inteles ca amploarea problemei arc ere mult mai mult decat trei conferinte, caci necesara aprofundare a detaliilor concrete ar solicita in egala masura timp si explicatii. Primul capitol va fi un fel de introducere in problema psihologiei practice si a relatiilor ei cu religia. Al doilea se ocupa de acele fapte care demonstreaza existenta unei veritabile functii religioase in inconstient. Al treilea capitol trateaza simbolistica religioasa a proceselor inconstiente. CG Jung Imaginea omului si imaginea lui Dumnezeu "ntr-un interviu acordat televiziunii BBC n anul 1959, Jung rspundea senin la ntrebarea "credei n Dumnezeu" cu un "Nu am nevoie s cred, acum tiu". El lsa astfel mpresia c nu se ndoiete de existena lui Dumnezeu, c, ntr-un fel sau altul, s-a convins de existena Lui i c, prin urmare, nu are nevoie s cread. Credina, pentru Jung, este afirmarea unui adevr dogmatic i nicidecum garania unei experiene nemijlocite a adevrului afirmat. Dac Jung tia c Dumnezeu exist, trebuie s nelegem, aadar, c "tiina" lui nu era expresie unei convingeri metafizice sau religioase, c Dumnezeu sau prezena sacralitii Lui i se va fi revelat n cursul experienei sale de psiholog al profunzimilor. "

17

Jung Carl Gustav

Analiza viselor

Aropa

Bucuresti

1998

152

"Jung a afirmat adeseori c visele preludiu - visate la nceputul curei psihanalitice - descriu evoluia psihic ulterioar a pacientului. Studiul acestor vise ne ofer o serie de informaii - ca nite balize de orientare - n privina sensului pe care l va cpta viaa pacientului ntr-un an, doi, zece, sau pentru totdeauna. Adeseori, un vis mare de acest gen ne urmrete nc din copilrie i numai la vrsta adult, ca prin farmec, i nelegem sensul."

18

Jung Carl Gustav

19

Jung Carl Gustav

Psihologie si Teora alchimie. Simboluri onirice ale procesului de individuatie. Reprezentari ale mantuirii in alchimie., Opere Complete 12 Studii despre Teora reprezentarile alchimice, Opere Complete 13

Bucuresti

1998

491

7.50

Stiinta s-a preocupat pana de curand doar de aspectul istorico-chimic al alchimiei si numai in mica masura de latura filosofica si istorico-religioasa a acesteia. Insemnatatea alchimiei pentru istoria dezvoltarii chimiei e de la sine inteleasa. Insa semnificatia ei istorico-spirituala este inca atat de necunoscuta, incat pare aproape imposibil a descrie in putine cuvinte in ce consta ea. (...) Alchimia se formeaza ca un subcurent fata de crestinismul care domina la suprafata. Aceasta se comporta precum un vis fata de constiinta si, asa cum acesta compenseaza conflictele constiintei, tot astfel alchimia incearca sa umple golurile lasate de incordarea contrariilor din crestinism. Alchimia si-a piedut substanta ei vitala propriu-zisa in clipa in care unii dintre alchimisti s-au mutat din laboratorium in oratorium, iar ceilalti au procedat in sens invers, unii pentru a se rataci intr-un misticism tot mai vag, ceilalti pentru a descoperi chimia. Ii compatimim pe cei dintai si ii admiram pe cei din urma, si nimeni nu se intreaba de soarta sufletului, care a disparut cu aceasta ocazie in adancuri pentru mai multe secole. C.G.Jung Cercetatorul psiholog si-a orientat pana acum interesul in principal catre analiza unor probleme psihologice individuale. Dar in situatia prexenta mi se pare ca devine o cerinta mai mult sau mai putin inevitabila extinderea problemelor individuale prin atragerea unui material istoric, asa cum a incercat deja Freud in scrierea sa Leonardi da Vinci. Caci tot astfel cum cunostintele psihologice pretend intelegerea unor modele istorice, materialele istorice pot, la randul lor, sa arunce o lumina noua Asupra Contextelor psihologice individuale. Aceste consideratii si altele

Bucuresti

1999

376

8.00

20

Jung Carl Gustav

Simboluri ale transformarii (vol I)

Teora

Bucuresti

1999

256

3.00

21

Jung Carl Gustav

Simboluri ale transformarii ( vol II)

Teora

Bucuresti

1999

368

4.20

22

Jung Carl Gustav

Mysterium Teora Coniunctioni s, Opere complete 14/I

Bucuresti

2000

225

14.50

23

Jung Carl Gustav

Mysterium Coniunctioni s, Opere complete 14/II

Teora

Bucuresti

2000

330

18.00

asemanatoare m-au determinat sa-mi indrept mai mult atentia catre factorul istoric, in speranta de a castiga de acolo intelegeri noi ale principiilor psihologiei. C.G.Jung Cel mai nobil dintre toate simbolurile libidoului este personajul uman ca demon sau erou. Cu acesta, simbolistica paraseste taramul obiectual, potrivit imaginii astrale si meteorice, si primeste forma umana, adica forma existenmtei care se transforma din suferinta in bucurie si din bucurie in suferinta, care sta cand la zenit, ca soarele, cand este cufundata in noapte-adanca pentru ca tocmai din aceasta noapte sa rasara intr-o noua stralucire. C.G.Jung In cadrul cuprinzatoarei creatii a lui C.G.Jung Mysterium Coniunctionis este cea mai importannta opera a sa de maturitate. Dupa cum el insusi spunea odata, a fost indurerat intotdeauna de faptul ca in psihologia abisala exista necesitatea interioara de a te ocupa de atatea domenii ale culturii spirituale, incat nu poti ajunge niciodata la o totalitate in domeniul stiintific strict al specialitatii tale. Totusi el a gasit in alchimie, conform propriei sale marturii, un taram in care merita sa se cufunde cu totul. Caci traditia alchimica ii permitea sa asocieze eperientele si opiniile sale dobandite prin coborarea in inconstient, personala si directa, cu un material paralel obiectiv existent, facand posibila totodata reprezentarea lor prin acest material, care facilita raportarea opiniilor sale la radacinile istorice ale evolutiei spiritului European. Nici un caz individual din experienta mea nu este atat de general incat sa prezinte toate aspectele si sa poata fi considerat prin urmare o viziune de ansamblu. Cine ar vrea sa incerce o prezentare cazuistica ar procesului de individuatie ar trebui sa se multumeasca cu un mozaic de fragmente fara inceput si sfarsit, iar in ce priveste intelegerea ar depinde de un confrate tot atat de experimentat pe acelasi taram. De aceea, alchimia mi-a facut un serviciu de nepretuit, oferindumi materialul ei, in cuprinsul careia experienta mea gaseste suficient spatiu, si mi-a dat astfel posibilitatea sa descriu procesul de individuatie in aspectele lui esentiale.

24

Jung Carl Gustav

Arhetipurile si

Teora

Bucuresti

2003

25 26

Jung Carl Gustav Jung Carl Gustav

inconstientul colectiv Psihologia fenomenelor oculte Amintiri, vise, reflectii (consemnate si editate de Aniela Jaffe)

Teora Human itas

Bucuresti Bucuresti

2004 2004 478


Cartea autobiografica a lui Jung una dintre cele mai tulburatoare piese memorialistice ale secolului este saraca in fapte de viata exterioara: schita copilariei intr-o familie de pastori, o trecere in revista a practicii de medic psihiatru, intalnirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, cateva calatorii in locuri exotice (Africa, India). Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se deseneaza conturul viguros al unei alte vieti, de infinita bogatie. Treptele ei cronologice sunt intuitia, la o varsta incredibil de mica, a unei entitati psihice autonome, formidabila coliziune cu inconstientul, tarzia lui autorealizare (Viata mea, spune Jung de la bun inceput, este povestea unei realizari de sine a inconstientului). Aceasta a doua viata, cea launtrica, s-a exprimat in vise, viziuni, calatorii in spatii extramundane, experienta nemijlocita a lui Dumnezeu marturisite public de Jung, alaturi de premonitiile sale asupra viitorului umanitatii si gandurile cele mai intime despre religie, numai in Amintiri. Si din aceleasi experiente launtrice s-a nascut originala opera jungiana. Considerandu-le incompatibile cu contributia sa stiintifica, Jung nu si-a inclus Amintirile in corpusul Operelor complete. Si totusi aceasta carte autobiografica ramane cea mai buna introducere in psihologia analitica jungiana: aici pot fi gasite originea si semnificatia conceptelor ei fundamentale de la inconstient colectiv si arhetipuri pana la individuatie. Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalitile cele mai importante ale secolului XX, este nc puin cunoscut n Romnia. Dei n ultimii ani s-au publicat cteva din crile sale, cea mai mare parte a celor 18 volume care-i alctuiesc opera, nsumnd mai mult de 8.000 de pagini, rmn inaccesibile cititorului de limb romn. Psihiatru, psihanalist, discipol i disident al lui Freud, personalitate interdisciplinar de vast cultur

27

Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 1, Arhetipurile i incontientul colectiv

Trei

Bucuresti

2003

462

39,90

28

Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 2, Psihologia fenomenelor oculte

Trei

Bucuresti

2004

256

24,90

apreciat n mod deosebit de Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele marginalizate de tiina oficial, cum ar fi astrologia, alchimia, ocultismul n genere, Jung a tiut, poate ca nimeni altul, s preuiasc simbolul i s gseasc drumuri de acces spre nelesurile sale profunde. Contribuia sa principal rmne ns descoperirea incontientului colectiv cu arhetipurile sale. Acesta este motivul pentru care deschidem ediia operelor complete ale lui Jung cu volumul dedicat arhetipurilor incontientului colectiv, tratate n studii eseniale publicate ntre 1933 i 1955, n cea mai mare parte inedite n Romnia. Printre cele mai cunoscute idei ale lui Jung se numr cea referitoare la arhetipuri i corelatul lor incontientul colectiv. Pentru Jung, incontientul colectiv, care reprezint al doilea sistem psihic al omului, are, spre deosebire de contiin, un caracter colectiv, impersonal. Ca baz motenit a psihicului, incontientul colectiv const din forme preexistente arhetipurile. Sunt fenomenele oculte, astrologia, alchimia incompatibile cu tiina? Lucrarea de doctorat a lui Jung, care constituie principala pies a celui de-al doilea volum, conine un net rspuns negativ. Manifestrile stranii ale mediului spiritist de cincisprezece ani i jumtate primesc de fiecare dat o surprinztoare explicaie psihologic. nc nainte de a-l cunoate pe Freud i opera sa, Jung schiase o concepie despre incontient. Termenul "complex", a crui paternitate i aparine, menit unei glorioase cariere n interiorul i n afara psihanalizei, apare chiar n scrierile sale timpurii. Tot aici ntlnim i cteva din leit-motivele operei jungiene: toate ideile noi i creativitatea spiritual n genere i au originea n incontient. * "n pofida opiniei comune, care trateaz fenomenele oculte cu un zmbet dispreuitor, strdania mea prezint numeroasele lor legturi cu domeniile medicinei i psihologiei, precum i numeroasele ntrebri pe care le ridic pentru noi acest domeniu necercetat", scria Jung n principalul studiu al prezentului volum, dedicat analizei unei experiene spiritiste.

29

Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 3, Psihogeneza bolilor spiritului

Trei

Bucuresti

2005

328

35,00

Aa cum Freud a reabilitat nevroza i visul ca surse pentru cunoaterea psihicului sntos, Jung arat interes tiinific nu numai pentru spiritism i fenomenele "oculte", ci i pentru alte domenii marginalizate de tiina oficial a epocii, cum ar fi astrologia i alchimia. De asemenea "nebunia" (psihoza) devine pentru psihiatrul i psihanalistul elveian sursa principal a descoperirii incontientului colectiv. Dei studiile reunite n acest volum sub titlul sugestiv Psihogeneza bolilor spiritului" par s se adreseze doar specialitilor (psihologi, psihiatri, psihoterapeui), n msura n care abordeaz schizofrenia sub diferite aspecte, totui interesul lor cultural este considerabil. Cci descoperirea arhetipurilor i a incontientului colectiv este indestructibil legat de activitatea psihiatric a lui Jung. Aa cum Freud a descoperit incontientul personal pornind de la nevroze, Jung a descoperit incontientul colectiv bazndu-se pe tratamentul psihozelor. n articolul sintetic din 1958 dedicat schizofreniei, Jung o declar expres: tipul asociaiilor i formaiunile observabile la psihotici i-au sugerat pentru prima dat posibilitatea existenei unui incontient suprapersonal, ale crui elemente (arhetipurile) au un caracter universal, asemeni motivelor mitice. [] Aa cum Freud a demonstrat c nevrozele sunt tulburri funcionale, Jung se strduiete s ne conving c psihozele nu sunt expresii ale mbolnvirii creierului i polemizeaz cu psihiatria materialist. Astfel, halucinaiile nu sunt expresia mbolnvirii celulelor creierului, ci manifestri ale coninuturilor incontiente proiectate n exterior. Boala spiritului, cum numete Jung psihoza, nu trebuie echivalat n boala creierului. Dei admite participarea factorilor organici la declanarea psihozei, Jung accentueaz importana factorilor psihici. Astfel, psihoza este o stare a spiritului n care elementele mai nainte incontiente au luat locul realitii". Psihogeneza psihozelor deschide posibilitatea tratrii lor prin mijloace psihice, Jung situndu-se astfel n avangarda abordrii schizofreniei pe calea psihoterapiei. Vasile Dem. Zamfirescu

30

Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 6, Tipuri psihologice

Trei

Bucuresti

2004

620

49,90

*** De la Leibniz ncoace, le este cunoscut psihologilor faptul c elementele, adic ideile i sentimentele, care formeaz contiina aa-numitul coninut al contiinei sunt foarte complicate i se bazeaz pe elemente mult mai simple, n ntregime incontiente; din unirea lor ia natere contiina. Leibniz amintise deja acele perceptions insensibles", acele percepii neclare pe care Kant le-a desemnat ca reprezentri umbrite", care puteau ajunge n contiin doar pe o cale indirect. Filosofii de mai trziu au acordat incontientului locul nti ca baz a contiinei. [] Mai demult, ntr-o epoc materialist a psihiatriei, se credea c toate reprezentrile delirante, halucinaiile, stereotipiile etc. ar fi cauzate de o boal a celulelor creierului. Simpatizanii acestei teorii au trecut cu vederea faptul c reprezentrile delirante, halucinaiile etc. apar i la anumite tulburri funcionale, i nu doar acolo, ci i la oamenii normali. Primitivii pot avea viziuni i auzi voci, fr ca procesele lor psihice s fie ctui de puin tulburate. A deduce asemenea fenomene dintr-o boal a celulelor creierului mi se pare superficial i nejustificat. Halucinaiile arat foarte clar cum o parte a coninuturilor incontiente pot trece peste pragul contiinei. Acelai lucru este valabil pentru reprezentrile delirante, a cror apariie este ciudat i neateptat pentru pacient. C.G. Jung Cartea Tipuri psihologice se numr printre cele mai cunoscute contribuii ale lui Jung la psihologie. Autorul i propune s delimiteze, pe baza experienei sale clinice, cteva tipuri de structur i de funcionare a psihicului cu scopul de a oferi cititorului repere pentru a se nelege mai bine pe sine i pe ceilali oameni. Capitolul final al volumului conine definiiile principalilor termeni jungieni elaborate de chiar cel care i-a introdus n limbajul de specialitate. Aceast carte este rodul unei munci de aproape douzeci de ani n domeniul psihologiei practice. Proiectul ei s-a nchegat treptat, mai nti din nenumratele impresii i experiene legate de practica psihiatric i neuropatic, precum i din contacte cu oameni aparinnd tuturor straturilor sociale, apoi din

confruntrile mele personale cu prieteni i adversari, n fine, din critica particularitilor psihologice care mi sunt proprii. Mi-am propus s nu mpovrez cititorul cu cazuistic, n schimb am inut s integrez, att istoric, ct i terminologic, fondului de cunotine deja existent, ideile extrase din experien. Am ntreprins aceast operaie mai puin din raiuni de echitate istoric i mai mult cu intenia de a scoate experienele specialistului n medicin din domeniul su profesional ngust i de a le situa ntr-o serie de raporturi mai generale, raporturi ce ngduie i profanului cultivat s beneficieze de experienele unei discipline anume. N-a fi cutezat s procedez n acest mod, care ar putea fi lesne interpretat greit ca intervenie n alte sfere de preocupri, dac nu a fi convins c punctele de vedere psihologice nfiate aici au semnificaie i aplicabilitate general i c deci ele pot fi mai bine tratate ntr-un context general, dect sub forma unei ipoteze innd de un domeniu tiinific particular." [] Extraversia nseamn orientarea n afar a libidoului. Desemnez prin aceast noiune o relaie evident a subiectului cu obiectul n sensul unei deplasri pozitive a interesului subiectiv fa de obiect. Cineva care se afl ntr-o stare extravertit gndete, simte i acioneaz n raport de obiect, i anume ntr-un mod direct i limpede perceptibil, n aa fel nct nu poate exista nici o ndoial n legtur cu atitudinea sa pozitiv fa de obiect. []" C.G. Jung

31

Jung Carl Gustav

Opere complete. vol. 9/2, Aion. Contribuii la simbolistica Sinelui

Trei

Bucuresti

2005

376

29,90

Arhetipul Sinelui (Selbst), care se refer la totalitatea integrat armonic a potenialitilor psihice ale individului, un adevrat arhetip al arhetipurilor, a focalizat preocuprile lui Jung din ultimele decenii ale vieii sale creatoare. Volumul de fa, a crui prim ediie a aprut n 1951, i este consacrat n ntregime. Realizarea Sinelui reprezint scopul dezvoltrii fiecrui individ i presupune confruntarea cu contrariile i armonizarea lor, procesul de ajungere la Sine fiind denumit de Jung individuaie. Dei unul dintre

simbolurile Sinelui este Dumnezeu, ceea ce ar putea sugera ideea c inspiraia conceptului este teologic, psihanalistul elveian insist ori de cte ori are ocazia asupra surselor sale empirice: psihiatrice, psihanalitice i culturale. Vasile Dem. Zamfirescu *** Mi s-a solicitat de attea ori cu insisten de ctre publicul meu cititor s dezbat relaia dintre figura tradiional a lui Cristos i simbolurile naturale ale entitii, adic ale Sinelui, nct m-am decis n cele din urm s m ndeletnicesc cu aceast sarcin. [] Cred i c tiu ce responsabilitate mi asum atunci cnd, continund ntr-o oarecare msur procesul istoric de receptare, adaug numeroaselor amplificri simbolice ale figurii lui Cristos o alta, psihologic, sau chiar aa cum ar putea s par cnd reduc simbolul lui Cristos la o imagine psihic a totalitii. ns l rog pe cititorul meu s nu uite c nu emit profesiuni de credin i nici nu compun scrieri cu tendin, ci reflectez cum am putea sesiza unele lucruri din perspectiva contiinei moderne; i anume lucruri pe care le consider demne de a fi nelese i care se afl n mod evident n pericolul de a fi nghiite de hul incomprehensiunii i al uitrii; n sfrit, lucruri a cror nelegere ar veni mult n ajutor dezorientrii ce caracterizeaz concepia noastr despre lume, printr-o limpezire a fundalurilor i fundamentelor psihice. C.G. Jung *** Cum simbolurile sunt singura modalitate de legtur ntre incontientul colectiv i contient, este indispensabil s li se povesteasc copiilor basme i legende, iar adulilor s li se transmit cunotine religioase; doar n felul acesta mesajul incontientului poate fi integrat de ctre contient. n caz contrar, energia incontientului se investete n coninuturi contiente nensemnate, accentundu-le intensitatea pn la niveluri patologice. Astfel se nasc, dup Jung, fobiile, obsesiile, idiosincrasiile, reprezentrile ipohondrice, perversitile intelectuale. De aici

32

Jung Carl Gustav

Opere Complete. vol. 14/1, Mysterium Coniunctioni s. Separarea i compunerea contrariilor psihice n alchimie

Trei

Bucuresti

2005

336

29,90

importana gndirii simbolice, vehicul al comunicrii cu lumea incontient din noi, n cadrul creia reprezentrile religioase ocup o poziie central. Vasile Dem. Zamfirescu Prima parte a acestei lucrri este dedicat temei contrariilor i a unificrii lor, a doua parte prezentrii i comentrii unui text alchimic care, editat evident de un cleric, aparine probabil secolului al XIII-lea i reveleaz ntr-un mod foarte specific o stare de spirit n care cretinismul i alchimia se ntreptrund. El ncearc, cu ajutorul Cntrii Cntrilor, s contopeasc ideile aparent heterogene de provenien cretin i filosofic n forma unei avalane imnice. Acesta este textul aa-numitei Aurora consurgens I (sau Aurea hora) care i-a fost atribuit dintotdeauna lui Thomas din Aquino." C.G. Jung * Astzi apar o mulime de tendine care ar dori s elimine incontientul nc nerecunoscut general, prin explicarea ipotezei acestuia ca prejudiciu personal al acelora care se servesc de aceast ipotez. n mod ciudat, aici nu se iau n consideraie dovezile prezentate din cauza prejudecii cunoscute c psihologia nu ar fi nimic altceva dect o prere subiectiv preconceput. Trebuie s recunoatem c n nici un alt domeniu nu exist un pericol att de mare ca cercettorul s cad victim presupoziiilor sale subiective. Cu siguran el trebuie s rmn contient n mare msur de ecuaia sa personal. Orict de tnr ar fi psihologia proceselor psihice incontiente, ea a ajuns totui la constatarea anumitor fapte care se bucur din ce n ce mai mult de recunoaterea general. Printre acestea se numr structura antagonic a psihicului pe care o are n comun cu toate procesele naturale. Cele din urm sunt fenomene energetice care reies mereu dintr-o stare mai puin probabil de tensiune a contrariilor. Aceast formulare are chiar o semnificaie special pentru psihologie, cci contiina ezit de regul s vad sau s recunoasc antagonismul propriului su fundal, dei tocmai de acolo i trage energia." C.G. Jung

* Cercetarea simbolisticii alchimice, ca i preocuparea cu mitologia nu sunt mai ndeprtate de via dect este anatomia comparat de anatomia omului viu. Dimpotriv, alchimia ne servete drept o adevrat vistierie a simbolisticii a crei cunoatere este extrem de util pentru nelegerea proceselor nevrotice i psihotice. Invers, psihologia incontientului poate fi folosit n acel domeniu ale istoriei spiritului n care este vorba de simbolistic. Tocmai aici apar ntrebri a cror apropiere de via i intensitate vital le depesc pe cele ale posibilitii de utilizare terapeutic. Aici trebuie depite nc multe prejudeci." C. G. Jung Cel care are chiar i numai cunotine sumare de literatur alchimic tie c pe adepi i interesa o unire final a substanelor oricum ar fi numit-o pe aceasta. Prin aceast legtur ei sperau s ating elul operei, i anume producerea aurului sau a unui echivalent simbolic. Conjuncia este fr ndoial imaginea primordial a ceea ce numim astzi legtur chimic. [] Spre deosebire de idealul alchimiei care consta n fabricarea unei substane secrete, unui om, unei anima mundi sau unui Deus terrenus i despre care s-a sperat c va fi un salvator din toate necazurile omeneti, interpretarea psihologic (pregtit de alchimiti) duce la ideea totalitii omeneti. Aceast idee are mai nti o importan terapeutic, ea tinznd s cuprind noional acea stare psihic ce rezult din depirea unei disocieri, i anume a distanei dintre contiin i incontient. Compensarea alchimic corespunde integrrii incontientului n contiin, proces prin care ambele sunt modificate. Contiina cunoate o lrgire n special prin mpingerea mai departe a orizontului ei, ceea ce nseamn nti o mbuntire considerabil a situaiei psihice de ansamblu, tulburarea contiinei fiind nlturat prin contrapoziia incontientului. n schimb, pentru c tot ce-i bun trebuie pltit scump, conflictul mai nainte incontient este contientizat i astfel contiina este

33

Jung Carl Gustav

Opere complete. Vol. 14/2: Mysterium Coniunctioni s. Cercetri asupra separrii i unirii contrastelor sufleteti n alchimie

Trei

Bucuresti

2006

432

39,90

mpovrat cu o grea ipotec, fiindc acum soluionarea conflictului este ateptat de la ea. Pentru ndeplinirea acestei sarcini ea pare s fie nzestrat i pregtit ns la fel de prost ca i aceea a alchimistului medieval. [] Ideea conjunciei constituie un alt exemplu pentru dezvoltarea treptat a unei idei de-a lungul mileniilor. Istoria sa decurge n dou curente care sunt n mare parte independente unul de cellalt, unul aparinnd teologiei, cellalt alchimiei. n timp ce cea din urm s-a stins de vreo dou sute de ani ncoace, n afara unor rmie minore, cea dinti a cunoscut o nou nflorire n dogma lui assumptio, de unde se poate vedea c fluxul dezvoltrii nu s-a oprit nc nicidecum. C.G. Jung

34

Jung Carl Gustav

Opere complete. Vol. 14/3: Mysterium Coniunctioni s. Cercetri asupra separrii i unirii contrastelor sufleteti n alchimie. Volum suplimentar. Aurora consurgens

Trei

Bucuresti

2006

480

39,90

Printre acele texte care sunt semnificative aproape exclusiv din punct de vedere psihologic se numr tratatul nostru, Aurora consurgens, care reprezint un unicat chiar i n cadrul literaturii alchimice contemporane, din punct de vedere al coninutului i al stilului. JUNG a descoperit primul semnificaia acestui tratat i l-a prezentat pe scurt n Psihologie i alchimie. n timp ce alte texte citau pn acum doar pe-alocuri pasaje convenionale ale Sfintei Scripturi, acest tratat este compus aproape n ntregime din citate din Biblie, la al cror sens alchimic se face aluzie prin citate alchimice clasice ntreesute, astfel nct trebuie s presupunem c autorul, prin alchimia sa, orice ar fi neles el prin acest termen, a ncercat s descrie sau s prezinte o trire religioas sau n formulare psihologic o experien nemijlocit a incontientului. Faptul c scrierea ar fi blasfemiatoare este o judecat a secolelor iluministe ulterioare ns mie mi se pare nendoielnic c autorul a vrut s exprime cu seriozitate i foarte ptruns un mysterium ineffabile. Profesorul C.G. JUNG a descoperit tratatul alchimic Aurora consurgens i l-a adus din nou la lumin. Am primit de la el nsrcinarea de a m ocupa de ediia prezent i mi-a pus la dispoziie n acest sens

fotocopiile manuscriselor i n plus tot materialul su cuprinztor, aproape inaccesibil n biblioteci, despre alchimie. Pentru aceste lucruri i pentru ajutorul i stimularea n munc doresc s-mi exprim n acest loc mulumirile cele mai cordiale. n ceea ce privete ipoteza c textul ar reda ultimele cuvinte ale Sfntului TOMA DAQUINO, trebuie s subliniez c m-am ocupat n primul rnd de ordonarea alchimic i psihologic a textului i sunt contient c ntr-o asemenea ntreprindere de hagiografie mi lipsesc cunotinele mai temeinice dar din pcate textul nsui constrnge la acest procedeu transversal, datorit facultilor separate. De aceea nici n capitolul meu de ncheiere nu este vorba de nimic altceva dect de expunerea unei ipoteze pe care o prezint cu sperana c alte rezultate ale cercetrilor vor ajuta la clarificarea problemei. Dr. M. L. von Franz

35

Jung Carl Gustav

Opere Complete. vol. 17, Dezvoltarea personalitii

Trei

Bucuresti

2006

248

29,90

Pentru cititorul celor ase volume ale seriei de Opere Complete ale lui Jung publicate deja de Editura Trei, prezentul volum, cel de-al XVII-lea, poate prea surprinztor. n timp ce volumele anterioare aveau un caracter marcat teoretic principalele contribuii psihanalitice i psihologice ale lui Jung, respectiv teoria arhetipurilor i teoria tipurilor psihologice, sunt coninute n primul i cel de-al aselea volum , Dezvoltarea personalitii are un pronunat caracter practic. Domeniul ales este cel al dezvoltrii personale prin educaie. Ca expresie a preocuprii sale, Jung particip la mai multe congrese internaionale pentru educaie, unde i expune ideile legate de importana psihologiei analitice pentru dezvoltarea personal. n contextul mai larg al micrii psihanalitice, interesul descoperitorului incontientului colectiv pentru problemele pedagogiei nu constituie o excepie. Dimpotriv, constatnd c rdcinile nevrozei adultului se afl n disfunciile relaionrilor (educative) intrafamiliale din copilrie, psihanalitii perioadei nceputurilor au considerat pe bun dreptate c profilaxia printr-o educaie modificat n sens permisiv este preferabil terapiei corective ulterioare. La Jung, perspectiva este mai general, mai puin specializat. Vasile Dem Zamfirescu

Este instituia iniierilor sau a consacrrilor virile; la vrsta pubertii, adolescentul este dus n casa brbailor sau ntr-un alt loc de consacrare, unde este sistematic nstrinat de familie. Totodat este iniiat n tainele religioase i este situat ntr-o lume complet nou, nu doar n ce privete relaiile cu totul noi, dar i ca o personalitate nou, devenit un quasi modo genitus. Iniierea este adesea legat de tot felul de torturi, nu rareori de circumcizie i altele asemenea. Obiceiurile sunt fr ndoial strvechi i au lsat urme n incontientul nostru, la fel ca multe alte triri primitive. Ele au devenit aproape un mecanism instinctiv, aa nct i fr o necesitate exterioar se reproduc mereu de la sine, ca n cazul botezului studenesc sau n consacrrile studenilor americani care l depesc pe acesta. Ele sunt ngropate n incontient ca o imagine primordial, ca un arhetip, cum spune Augustin." C.G. Jung

C Alti Autori 36

Carotenuto Aldo

Un triunghi psihanalitic. Sabina Spilrein ntre Jung i Freud

Trei

Bucuresti

2001

260

12.90

Cine se joac cu focul risc s se ard! Dac psihanaliza este, prin Sentimentele primitive i extrem de puternice pe care le readuce la via, o astfel de "joac", atunci Jung este unul dintre analitii care au czut victim, asemeni unui ucenic vrjitor, forelor obscure pe care le-au invocat. El a rspuns sentimentelor pe care le-a trezit n Sabina Spilrein, o foarte tnr i foarte bolnav pacient, prin tratamentul psihanalitic pe care i l-a aplicat. De aici o mulime de complicaii printre care i intervenia lui Freud, unele dintre ele de-a dreptul dramatice, complicaii pe care cititorul le poate cunoate n detaliu parcurgnd pasionantele documente din carte. Dei nefericit, totui iubirea i-a dovedit i n acest caz fora tmduitoare: nu numai c n urma relaiei cu Jung Sabina se vindec; ea reuete cu brio s studieze medicina, devenind apoi psihiatr i psihanalist de notorietate internaional. Vasile Dem. Zamfirescu

37

Michel Cazenave

Jung. Experienta interioara.

Human itas

Bucuresti

1997

216

In Amintiri, vise, reflectii, Jung afirma ca, de-a lungul intregii sale vieti, trairile launtrice au eclipsat intotdeauna evenimentele exterioare. Cartea lui Michel Cazenave isi propune sa clarifice sensul experientei interioare sub fascinatia careia s-a aflat Jung si sa descifreze relatia sa cu moartea, cu Dumnezeu, cu sacrul, cu sinele, cu inconstientul. Ceea ce ramasese obscur in Amintiri capata in aceste pagini o lamurire, in zona inexprimabila si misterioasa a lumii jungiene patrunde o raza de lumina. Michel Cazenave eseist si romancier este coordonatorul traducerii in franceza a Operelor complete ale lui C. G. Jung. A publicat cartea de fata in 1997.

38

Corbett Lionel

Functia religioasa a psihicului

IRI

Bucuresti

2001

392

8,6

39

Corneau Guy

Exista iubiri fericite?

Human itas

Bucuresti

2000

228

40

Corneau Guy

Exista iubiri fericite?

Human itas

Bucuresti

2006

208

17

Ea este femeia care iubeste prea mult, el este barbatul care se teme sa iubeasca. El sufera de sindromul funiei de gat, ea de sindromul lasoului. Fara sa-si dea seama, fiecare aduce in intimitatea cuplului carentele relatiei saie din copilarie cu parintele de sex opus. Neintelegerile si conflictele lor isi au de obicei originea in trauma fetitei neglijate de tata si in neajutorarea baiatului supraprotejat de mama. Si totusi, iubirile noastre pot fi fericite, sustine autorul acestui bestseller international. Exista solutii pentru formarea unui cuplu viabil solutii indraznete, la indemana noastra, dar greu de descoperit pe cont propriu. "Ea este femeia care iubete prea mult", el este brbatul care se teme s iubeasc". El sufer de sindromul funiei de gt", ea - de sindromul lasoului". Fr s-i dea seama, fiecare aduce n intimitatea cuplului carenele relaiei sale din copilrie cu printele de sex opus. Nenelegerile i conflictele lor i au de obicei originea n trauma fetiei neglijate de tat i n neajutorarea baiatului supraprotejat de mam. i totui, iubirile noastre pot fi fericite, susine autorul acestui bestseller internaional. Exist soluii pentru

41

Coupal Marie

C u m s a - t i Human i n t e r p r e t e itas zi visele. Dictionar de simboluri onirice Introducere in psihologia lui C.G. Jung IRI

Bucuresti

2000

472

42

Fordham Frieda

Bucuresti

1998

205

4.5

formarea unui cuplu viabil - soluii ndrznee, la ndemna noastr, dar greu de descoperit pe cont propriu..." Guy Comeau este un cunoscut analist jungian din Canada.Profeseaza la Quebec si tine in intreaga lume conferinte pe tema cuplului si a raporturilor familiale. Prima lui carte, Pere manquanti fils manque (1989), a fost tradusa in zece limbi si i-a adus celebritatea. Exista iubiri fericite? a devenit un bestseller absolut in Franta si are traduceri in cincisprezece limbi. Somnul si mai cu seama visul ne elibereaza de constrangeri si interdictii, punandu-si o amprenta hotaratoare asupra vietii noastre diurne. Scrisa sub forma unui dictionar de simboluri onirice, Cum sa-ti interpretezi visele este un ghid destinat oricui vrea sasi analizeze visele in plan psihologic, psihanalitic, ezoteric sau mitologic. De formatie jungiana, specialist de renume in domeniu, Marie Coupal ofera nu numai cheia interpretarii viselor, dar si solutii simple pentru a ne modela viata onirica, esentiala in stabilirea echilibrului nostru mental si fizic. Impresia de fascinanta bogatie a operei lui Jung vine de la extensiunea si diversitatea epicii sale mitologice si de la imensul travaliu de interpretare comparatista, ceea ce il situeaza mereu dincolo de granitele psihologiei. Depozitar al unor stocuri uriase de informatie privind filosofia, istoria religiilor, teologia, spiritismul, alchimia, magia, miturile si simbolistica mai multor culturi (a facut, in scopuri documentare, calatorii pe continentele unde putea fi studiata civilizatia primitiva), Jung arata J. Brown este mai degraba un metafizician, teoria sa fiind mai mult un sistem metafizic decat o scoala de psihologie stiintifica. Aceeasi parere o impartaseste Curt Boenheim, care spune ca Jung may be called the philosopher among modern psychologists. Cele cateva mari descoperiri ale sale sunt insa de ajuns spre a-i fixa un loc distinct in istoria psihologiei. Dr. Leonard Gavriliu

43

Hopcke H. Robert

Nimic nu e intamplator. Coincidente si destin

Human itas

Bucuresti

2002

256

44

Hopcke H. Robert

Nimic nu e intamplator. Coincidente si destin

Human itas

Bucuresti

2006

232

17

45

Jaffe Aniela

Aparitii de spirite si semne prevestitoare

Human itas

Bucuresti

1999

252

Sincronicitate este termenul introdus de C. G. Jung pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite ce ne transforma in personajele unei povesti misterioase si pline de sens povestea vietii noastre. Pornind de la evenimente reale, Robert Hopcke exploreaza rolul sincronicitatii in toate domeniile si momentelecheie ale unei existente: in iubirile pe care le traim si in viata noastra profesionala, in vise si in viata spirituala, in boala si in preajma mortii. Robert H. Hopcke este psihoterapeut si director al Centrului de Studii Simbolice din SUA. Nimic nu e intamplator, cea mai importanta scriere a sa, a devenit un bestseller national. Sincronicitate este termenul introdus de C.G. Jung pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite care ne transforma in personajele unei povesti misterioase si pline de sens - povestea vietii noastre. Pornind de la evenimente reale, psihoterapeutul Robert H. Hopcke exploreaza in aceasta carte - devenita bestseller national in SUA, aflata la a doua editie romaneasca dupa ce a avut mai multe tiraje succesive - rolul sincronicitatii in toate domeniile si momentelecheie ale unei existente: in iubirile pe care le traim si in viata noastra profesionala, in vise si in viata spirituala, in boala si in preajma mortii. Psihanalista, scriitoare si secretara a lui C. G. Jung, Aniela Jaffe studiaza si interpreteaza relatarile venite ca raspuns la ancheta revistei elvetiene Schweizer Beobachter privind fenomenele parapsihologice legate de aparitii de spirite, semne premonitorii, coincidente semnificative. Ca asemenea fenomene nu sunt tocmai rare o dovedeste numarul mare de reactii la ancheta: 1 200 de scrisori continand 1 500 de relatari care se constituie intr-un bogat material de studiu. Caracterul arhetipal al intamplarilor e dezvaluit de remarcabilele similitudini si constanta unor teme in povestirile cercetate. Legaturile intre anumite intamplari inexplicabile petrecute relativ recent si mituri, legende, experientele misticilor si reprezentarile alchimistilor ne apropie de inconstientul colectiv concept central al psihanalizei lui Jung.

46

Mc Lynn Frank

Viata lui Jung (2 vol)

Lider

Bucuresti

2000

800

47

47

Palmer Michael

Freud i Jung despre religie

IRI

Bucureti

1999

304

10.5

Carl Gustav Jung este considerat drept unul dintre filozofii cei mai de seama, un guru al miscarii New Age, o sursa de modele de gindire alternative care au fascinat generatii de-a rindul si care capteaza interesul cititorilor din ce in ce mai mult. Cartea lui Frank McLynn, cea mai completa biografie a lui Jung, abordeaza in profunzime viata si opera marelui filozof care pentru mult timp a fost protejatul lui Freud, iesind mai tirziu din umbra mentorului sau, urmare a unei celebre dispute ce i-a marcat intreaga viata. Scrierile sale, controversate datorita vederilor de dreapta si unor abordari originale ale sexualitatii, l-au impus ca un ginditor novator. Printre altele, acestea dezvaluie simboluri universale, ca subconstientul colectiv (in opozitie cu cel individual) si semnificatia viselor. Ca urmare a teoriei sincronismului si a interesului sau pentru mit si religie orientala, pentru alchimie si astrologie, opera lui Jung reprezinta o antiteza evidenta a gindirii freudiene si are o influenta covirsitoare in intelegerea conceptelor de psihanaliza si subconstient. Frank McLynn, care se dovedeste a fi un biograf desavirsit, intricind viata lui Jung cu cea a lui Freud, a realizat, dupa aprecierile unanime ale criticii de specialitate, cea mai buna lucrare despre titanul gindirii Carl Gustav Jung. Cartea lui Michael Palmer, prestigios academic tutor la Scoala de teologie de la Westminster College (Oxford)), ne ofera o paralela extrem de revelatoare, euristica am spune, intre conceptiile despre religie ale celor doi mari protagonisti ai psihanalizei, Freud si Jung, prilej pentru autor de a expune analitic doua sisteme de gandire care si-au pus amprenta pe cultura intregului secol XX. Leonard Gavriliu De la moartea lui Carl Gustav Jung, in 1961, psihologia analitica s-a dezvoltat incontinuu, acest dictionar urmarind felul in care ipotezele si teoriile sale au fost adoptate, amendate sau respinse. Fiecare disciplina isi creeaza propria ei terminologie, psihologia analitica nefacand exceptie de la aceasta regula. Scopul dictionarului este de a explica intelesurile ascunse in jargonul analizei jungiene, de a da viata unui limbaj abstract. El imbina acuratetea istorica si eruditia cu o atitudine critica emulativa.

48

Samuels Andrew, Shorter Bani, Plaut Fred

Dictionar critic al psihologiei analitice jungiene

Human itas

Bucuresti

2005

316

24

49

Souzenelle Annick de

Simbolismul corpului uman Oedip interior. Prezenta logosului in mitul grec

Amarc ord

Timisoara 1996

409

50

Souzenelle Annick de

Amarc ord

Timisoara 1999

174

8.2

Limbajul scrierilor lui Jung, si al psihologiei analitice in general, este uneori dificil de inteles, dictionarul fiind primul ghid in acest domeniu. Apeland la intreaga lor experienta de analisti, profesori si scriitori, autorii au cuprins in dictionar: termeni si idei create si elaborate de Jung; termeni si idei ce apartin terminologiei generale, dar care au fost utilizate de Jung cu un sens aparte; cuvinte obisnuite folosite de Jung intr-o forma neobisnuita; termeni importanti creati de alti psihologi analitici; termeni psihanalitici care au fost adaptati sau dezvoltati de catre Jung. Dictionarul se va dovedi un instrument de neinlocuit pentru cei care se pregatesc sau practica psihologia analitica, pentru psihiatri, psihanalisti, psihoterapeuti si indrumatori sociali. El va fi de mare ajutor si pentru savanti, cercetatori si pentru toti cei care studiaza opera lui Jung. O carte senzationala, care ne redescopera propriul corp, invatandu-ne sa-l citim si descifram ca pe o noua limba: limba straveche a arhetipurilor.O anatomie simbolica, asa cum au descris-o si inteles-o CartileTraditiei: Vedele, Biblia, Evangheliile, Coranul. Traducere de Margareta Gyurcsik Timisoara 1996 Unul dintre cei mai mari specialisti in lectura simbolica si spirituala a textelor biblice, Annick de Souzenelle, odata cu Simbolismul corpului uman, opera sa de baza, afirma ca toate marile mitologii ale lumii sunt purtatoare de Logos divin. Convinsa de acest lucru, ea indrazneste sa intre in miezul miturilor grecesti si, in primul rand, al celui ce a stat la baza psihanalizei: Oedip. Fara a nega expierienta fundamentala a freudismului, autoare3a reia povestea mitologica si ii urmareste prelu8ngirile pana in opera lui Sofocle. Destinul lui Oedip, departe de orice fatalitate si de orice interpretare determinista, se imbogateste cu o lumina mistica in care omul e chemat sa se insoteasca cu sora-mama sa, symbol al fenimismului sau interior,k sis a parcurga etapele successive ale initerii ultime. Pentru a preciza sensul unei asemenea lecture total novatoare a mitului oedipian, Annick de Souzenelle ne invita san e amintim de povestea lui Tezeu acest erou prea grabit ale carui numeroase fapte ascund o fuga de orice explorare interioara si de aceea a Europei, symbol al unei civilizatii a carei prima vocatie este regasirea propriului Orient.

La ora construirii Europei, a carei finalitate pare multora atat de obscura, Annick de Souzenelle semneaza astfel una dintre cele mai angajate carti ale sale sin e invita sa regasim sensul profound al dublei noastre mosteniri, cea a Atenei si pe cea a Ierusalimului.

51

Souzenelle Annick de

Egiptul interior sau cele 10 plagi ale sufletului

Amarc ord

Timisoara 2001

200

3,8

52

Stevens Anthony

Jung

Human itas

Bucuresti

1996

192

In lumina psihologiei adancurilor, a traditiei crestine si a bogatiei minunate a limbii ebraice, cartea Exodul, care nu era pentru multi decat relatarea legendara a iesirii din Egipt a poporului evreu, se descopera in lucrarea de fata ca o adevarata carte a vietii. Numerele devin simboluri, cuvintele si numele isi desfasoara bogatiile de sens si cele 10 plagi care se abat succesiv asupra tarii lui Faraon, pentru a-l determina sa dea voie poporului evreu sa plece, sunt tot atatea incercari propuse omului pe calea eliberarii sale si a pastelui sau launtric. Parcurgand aceasta lectura vie a unei carti biblice, eliberat de interpretarile banalizante, memoralizante si istoriciste, Annick de Souzenelle ne invita sa redescoperim patrimoniul nostru sacru. Inconstient colectiv, arhetip, introversiune extraversiune, individuatia Sinelui sunt cateva dintre conceptele fundamentale jungiene care au transgresat domeniul psihologiei analitice, intrand in marea istorie a ideilor acestui veac. La fel de innoitoare au fost conceptiile lui Jung privind miturile, religia sau alchimia, teoriile sale despre etapele vietii ori tipurile psihologice, principiile de interpretare a viselor sau insasi practica analitica pe care a instituit-o. Dar ideile lui Jung consemnate in lucrari erudite si vizionare, insumand in editia de Opere complete douazeci de volume groase raman prea putin cunoscute neinitiatilor. Anthony Stevens, psihiatru si analist de scoala jungiana, propune cititorului nespecialist o prima initiere in opera maestrului sau. Si pentru ca ideile lui Jung au crescut din experiente proprii, intretesandu-se cu viata autorului lor, ele sunt prezentate si interpretate pe fundal biografic. Nu lipseste din aceasta biografie episodul prieteniei JungFreud urmate de despartirea lor si nici acela care i-a adus lui Jung acuzatia de pronazism.

53

Stevens Anthony

Jung

Human itas

Bucuresti

2006

192

15.20

Inconstient colectiv, arhetip, introversiuneextraversiune, individuatia Sinelui sunt cateva dintre conceptele fundamentale jungiene care au transgresat domeniul "psihologiei analitice", intrand in marea istorie a ideilor acestui veac. La fel de innoitoare au fost conceptiile lui Jung privind miturile, religia sau alchimia, teoriile sale despre "etapele vietii" ori "tipurile psihologice", principiile de interpretare a viselor sau insasi practica analitica pe care a instituit-o. Dar ideile lui Jung - consemnate in lucrari erudite si vizionare, insumand in editia de Opere complete douazeci de volume groase - raman prea putin cunoscute neinitiatilor. Anthony Stevens, psihiatru si analist de scoala jungiana, propune cititorului nespecialist o prima initiere in opera maestrului sau. Si pentru ca ideile lui Jung au crescut din experiente proprii, intretesandu-se cu viata autorului lor, ele sunt prezentate si interpretate pe fundal biografic. Nu lipseste din aceasta biografie episodul prieteniei JungFreud urmate de despartirea lor si nici acela care i-a adus lui Jung acuzatia de pro-nazism.

54

Wehr Gerhard

C.G. Jung

Teora

Bucuresti

1999

176

5,5

55

Wehr Gerhard

Doi giganti. Jung si Steiner

Trei

Bucuresti

2002

248

9,90

Caracterul enigmatic al marilor oameni ai istoriei spiritului, n msura n care sunt contemporani ntre ei, const adesea n aceea c, pe de o parte, nu duc lips de o diagnosticare temeinic a epocii lor, pe de alt parte ns nesocotesc uneori total importana opozantului lor. Nu rareori se ntmpl ca unii contemporani profilai s triasc viei paralele, trecnd unul pe lng cellalt dei ei s-ar putea completa reciproc n privina obiectivului lor, ba poate chiar s-ar putea corecta i impulsiona. Steiner i Jung nu s-au aflat niciodat n timpul vieii ntr-un schimb de idei direct, dei ntre 1875 (anul naterii lui Jung) i 1925 (anul morii lui Steiner) au fost contemporani o jumtate de veac i au lucrat n

apropiere geografic. Antroposoful i psihologul abisurilor vorbesc cte o limb care, firete, i este reprezentantului celeilalte orientri strina. Acestei realiti i se adaug elemente evident surprinztoare

rubrica realizata de Petra Cristoloveanu & Daniela Prilipcianu