Sunteți pe pagina 1din 13

EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV.

2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

Curs IX
ABORDARI METODOLOGICE IN EVALUAREA INTREPRINDERII

ABORDAREA PRIN PIAŢĂ

1. Logica abordării prin piaţă

Abordarea prin piaţă (prin comparaţie) implică un raţionament prin care valoarea
întreprinderii sau participaţiei la capitalul acesteia se obţine parcurgând următoarele etape:
1. Culegerea și analiza de informații despre tranzacţii de pe piaţă cu acțiuni la
întreprinderi similare şi relevante (comparabile),
2. Selectarea unui multiplicator (rată de valoare) prin care se convertește informația
obținută din piață în valoare, adecvat așteptărilor investitorilor
3. Calculul valorii întreprinderii evaluate
SEV 105 Abordări și metode de evaluare menționează despre această abordare a valorii
următoarele:

Abordarea prin piață oferă o indicație asupra valorii prin compararea activului subiect cu active identice
sau comparabile, ale căror informații privind prețul de vânzare se cunosc.
Abordarea prin piață ar trebui aplicată și ar trebui să i se aloce o importanță semnificativă în
următoarele situații:
(a) activul subiect a fost vândut recent printr-o tranzacție care îndeplinește condițiile pentru tipul valorii
stabilit,
(b) activul subiect sau alte active foarte asemănătoare sunt vândute pe o piață specifică în mod activ,
și/sau
(c) există vânzări frecvente și/sau observabile cu active foarte asemănătoare

1
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

Abordarea prin comparaţia de piaţă se bazează, în mod fundamental, pe principiul


substituţiei, potrivit căruia, dacă există mai multe alternative, investitorul va prefera cel mai mic
preţ la un risc similar. Acest principiu cere ca întreprinderea bază de comparaţie să fie:
 Similară - se referă la natura activităţii întreprinderii şi cuprinde atât elemente
cantitative cât şi elemente calitative;
 Relevantă - este un atribut care se referă la dorinţele şi aşteptările cumpărătorului
potenţial şi se referă la gradul de risc preluat prin investiţia în firma
respectivă, lichiditatea investiţiei, performanţele probabile ale întreprinderii
etc.
SEV 200 - Întreprinderi și participații la întreprinderi
Aceste întreprinderi similare ar trebui să facă parte din același domeniu de activitate cu întreprinderea
subiect sau dintr-un domeniu care este influențat de aceleași variabile economice.
Factorii care ar trebui să fie luați în considerare pentru a stabili dacă există o bază rezonabilă pentru
comparație, includ:
(a) asemănarea cu întreprinderea subiect în ceea ce privește caracteristicile calitative și cantitative ale
întreprinderii,
(b) volumul datelor despre întreprinderi similare și posibilitatea verificării acestora,
(c) dacă prețul întreprinderii similare reflectă o tranzacție nepărtinitoare și ordonată.

Preţurile de tranzacţionare sunt analizate prin utilizarea unor unităţi (elemente) de


comparaţie adecvate şi, în anumite situaţii, sunt ajustate datorită deosebirilor dintre elementele de
comparaţie ale firmei comparabile versus firma evaluată. Elementele de comparaţie reprezintă
acele caracteristici ale afacerii/acţiunii evaluate care stau la baza diferenţelor de preţ de
tranzacţionare. Practic, elementele de comparaţie se exprimă prin aşa-numitele “rate de
valoare/rate de evaluare/multiplicatori” care, de regulă, reprezintă un raport între preţuri de
tranzacţionare (care reflectă valoarea întreprinderii sau valoarea participaţiei la capitalul propriu)
şi indicatori financiari (profitul, cifra de afaceri, activul net contabil, cash-flow ul etc.).
Aceste rate de evaluare trebuie să fie consistente şi comparabile, cerinţele explicite
referitoare la acestea fiind următoarele:
 ratele de evaluare trebuie să furnizeze informaţii pertinente şi de substanţă pentru valoarea
firmei;

2
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

 modul de calcul al ratelor să fie exact şi uniform;


 atunci când se reţin rate medii, perioadele de timp pentru care se calculează media trebuie să
fie adecvate ratei şi tipului de întreprindere;
 informaţiile de preţ trebuie să fie valabile la data evaluării;
 atunci când este necesar se vor realiza corecţii şi ajustări pentru asigurarea comparabilităţii;
 dacă se utilizează informaţii referitoare la tranzacţii anterioare cu subiectul proprietăţii de
evaluat (acţiuni ale firmei evaluate) în mod normal sunt necesare corecţii datorate trecerii
timpului şi schimbării atât în condiţiile mediului economic cât şi în performanţele şi riscurile
întreprinderii respective.
Abordarea prin comparaţie este convingătoare numai atunci când sunt disponibile
suficiente informaţii de piaţă. Credibilitatea acestei abordări este limitatã în cazul modificărilor
rapide ale condiţiilor pieţei (în conformitate cu principiul schimbării) sau în cazul
întreprinderilor/acţiunilor care se vând rar.
Sursele de informaţii pe care se bazează această abordare pot fi:
a) Pieţele financiare (de capital), unde sunt tranzacţionate participaţii minoritare la capitalul
unor întreprinderi similare;
b) Piaţa pe care sunt cumpărate şi vândute întreprinderi în ansamblu lor sau participaţii care
conferă drepturi de control;
c) Tranzacţii anterioare cu acţiuni ale firmei evaluate.
Prin urmare, în teoria şi practica evaluării de întreprinderi se reţin trei metode ale acestei
abordări:
a) metoda comparatiei pe piata financiara (a intreprinderilor cotate)
b) metoda comparatiei pe piata de achizitii si fuziuni (intrepr. necotate)
c) metoda comparatiei cu tranzactii anterioare ale firmei
Metoda comparaţiei este adecvată atunci când există o piaţă activă cu un număr suficient
de tranzacţii care, în cazul unor operaţii private, ar putea fi eventual confirmate din surse
independente. Deci, esenţial pentru abordarea evaluării prin comparaţie este asigurarea unei baze
de comparaţie corespunzătoare.

3
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

În abordarea metodologică prin comparaţii de piaţă există mai multe criterii în funcţie de
care se selectează întreprinderile (similare şi relevante) pentru a asigura cerinţele de
comparabilitate cu întreprinderea evaluată:
 domeniul de activitate: firmele comparabile trebuie să acţioneze în acelaşi domeniu
de activitate şi să se afle sub influenţa aceloraşi variabile economice (piaţa de
aprovizionare, piaţa de desfacere etc.);
 caracteristicile cantitative: întreprinderile reţinute ca bază de comparaţie vor avea
în principiu dimensiuni similare cu cele ale firmei evaluate (volumul activelor, cifra
de afaceri, numărul de salariaţi etc.);
 caracteristicile calitative: întreprinderile comparabile trebuie să aibă parametrii
calitativi (tehnici, economico-financiari etc) apropiaţi de ai firmei subiect al
evaluării, acelaşi segment de piaţă vizat, marje de profit, îndatorare, lichiditate etc.
Datele generale de obţinut despre comparabile sunt:
- denumirea firmei reţinute ca bază de comparaţie;
- ramura şi subramura de activitate;
- structura acţionariatului;
- dimensiunea firmei (volumul activelor, capitalurile proprii, cifra de afaceri, numărul
de salariaţi etc.);
- informaţii economico-financiare, inclusiv ratele financiare (multiplicatorii) selectaţi
în evaluarea respectivă şi care cuantifică elementele de comparaţie (Price Earning
Ratio – PER, Preţ/ Activ net, Preţ/ Cifra de afaceri etc.)
Toate aceste informaţii (date de piaţă) se sintetizează într-o „grilă de comparaţie” (tabel),
pentru toate comparabilele.
Aplicarea metodologiei de evaluare prin piaţă presupune în cea mai mare măsură
focalizarea pe selecţia multiplicatorilor adecvaţi evaluării. Multiplicatorii utilizați în estimarea
valorii firmei pot fi construiţi ca rate în care termenii sunt:
 Numărătorul unui multiplicator poate fi:
- prețul sau cursul acțiunii
- valoarea de piață a capitalului propriu (VpCp)
- valoarea de piață a capitalului investit (VpCi) – care corespunde valorii întreprinderii

4
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

 Numitorul relației de calcul a unui multiplicator poate fi reprezentat de indicatori


financiari care exprimă beneficii aşteptate de investitorii în acea întreprindere:
- variabile legate de profiturile contabile
- variabile legate de cifra de afaceri sau de venituri
- variabile legate de valoarea contabilă a capitalurilor proprii, a activelor sau de costul
de înlocuire net al activelor
- variabile legate de caracteristici operaționale specifice domeniului de activitate.
O clasificare a multiplicatorilor utilizaţi în evaluarea de întreprinderi poate fi efectuată în
funcţie de indicatorul financiar (tipul de venit) care constituie numitorul ratei:
 Multiplicatori ai profitului
- Prețul acțiunii / Profitul net pe acțiune (PER)
- Prețul acțiunii / Profit brut pe acțiune
- VpCi / EBIT
- VpCi / EBITDA
- VpCi / Flux de numerar
 Multiplicatori ai cifrei de afaceri
- Prețul acțiunii / Cifra de afaceri pe acțiune
- VpCi / CA
 Multiplicatori ai valorilor contabile (capital propriu, active nete)
- Prețul acțiunii / Activul net contabil pe acțiune

GEV 600 Evaluarea întreprinderii


În calculul acestor multiplicatori evaluatorul trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:
a) în evaluarea întreprinderii subiect pot fi selectați mai mulți multiplicatori ce pot fi aplicați,
fiind necesar ca evaluatorul să argumenteze opțiunea pentru multiplicatorii selectați în
evaluarea întreprinderii sau participației la o întreprindere;
b) de regulă, multiplicatorii care au la numărător valoarea întreprinderii utilizează ca numitor
elemente din situațiile financiare ce nu iau în considerare îndatorarea întreprinderii (precum,
cifra de afaceri, profitul înainte de dobânzi, amortizare și impozit pe profit ─ EBITDA, profit
înainte de dobânzi și impozit pe profit ─ EBIT etc.), iar multiplicatorii care au la numărător

5
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

valoarea capitalurilor proprii utilizează la numitor elemente din situațiile financiare ce iau în
considerare îndatorarea întreprinderii (de exemplu, profitul net, valoarea contabilă netă a
capitalurilor proprii etc.);
c) elementele care întră în calculul multiplicatorilor trebuie să fie determinate în mod similar
atât pentru întreprinderea evaluată, cât și pentru întreprinderile comparabile;
d) datele referitoare la prețul unei tranzacții, utilizate în calculul multiplicatorilor, ar trebui să
fie valabile la data evaluării. Evaluatorul ar trebui să argumenteze opțiunea sa privind
indicatorii financiari luați în considerare și natura informațiilor colectate;
e) utilizarea unor indicatori statistici (de exemplu, medie, mediană, etc.), pentru calculul
multiplicatorilor pe baza informațiilor disponibile privind întreprinderile similare, trebuie
motivată de către evaluator și fundamentată adecvat în cadrul raportului de evaluare;

2. Metodologia abordării prin piaţă


În această abordare, calculul valorii de piaţă a întreprinderii (VpCi) sau a valorii de piaţă
a capitalurilor proprii (VpCp) – acestea putând fi cele două niveluri/dimensiuni uzuale ale valorii
în urma aplicării metodelor de estimare a valorii unei întreprinderi (a se vedea SEV 200) - se va
efectua astfel:
Valoarea =Venit x multiplicator
unde,

multiplicatorul (m) =

Concret, venitul firmei evaluate, adecvat aşteptărilor investitorilor, se înmulţeşte cu un


multiplicator construit pe baza datelor despre comparabile, folosind acelaşi venit.

2.1. Metoda comparaţiei pe piaţa financiară (cu tranzacţii de pachete minoritare)

Această metodă are ca raţionament faptul că tranzacţiile realizate pentru proprietăţi


similare oferă o evidenţă empirică asupra valorii întreprinderii evaluate. Principalul avantaj
provine din faptul că în mod evident rentabilitatea, riscul şi rata de creştere a sectorului au un

6
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

impact major asupra tuturor firmelor din ramură, iar participanţii pe piaţa financiară
tranzacţionează participaţii cunoscând aceste caracteristici fundamentale ce influenţează valoarea
întreprinderilor.
Pentru a aplica această metodă este importantă înţelegerea procedurii de selectare a firmelor
bază de comparaţie, aceasta implicând parcurgerea etapelor:
a) definirea criteriilor de selectare;
b) definirea populaţiei din care vom selecta întreprinderile;
c) selectarea tuturor firmelor care îndeplinesc criteriile definite;
d) argumentarea, atunci când este cazul, a eliminării din analiză a unor comparabile care
nu îndeplinesc criteriile stabilite.
Având în vedere concomitent informaţii furnizate de piaţa tranzacţiilor (preţurile de
tranzacţionare) şi variabile financiare fundamentale ale întreprinderilor respective (profit net,
cifra de afaceri etc.), prin suprapunerea celor două seturi de informaţii obţinem indicatori utili şi
relevanţi în evaluarea unei firme ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa de capital. Dacă
vom analiza raportul preţ pe acţiune/profit net pe acţiune vom obţine un multiplicator care
exprimă cât platesc investitorii pe o acţiune pentru randamentul dorit. Iar acest multiplicator,
denumit Price Earning Ratio (PER), este cel mai relevant în cazul acestei metode, deoarece
răspunde aşteptărilor investitorilor pe piaţa financiară.
În principiu, multiplicatorii folosiţi în această metodă au la numărător cursul
acţiunii/valoarea de piaţă a participaţiei/valoarea capitalului propriu şi la numitor venitul
corespunzător aşteptărilor investitorilor-acţionari.
Cei mai utilizaţi multiplicatori în cazul estimării valorii capitalurilor proprii sunt:
 Preţul acţiunii/ Profitul net pe acţiune (PER) - reprezintă cel mai întâlnit şi recunoscut
multiplicator pentru estimarea valorii de piaţă a unei acţiuni,
 Preţul acţiunii/ Cash-Flow brut pe acţiune – ia în considerare la numitor, alături de profitul
net şi cheltuielile non-cash (de exemplu amortizarea),
 Preţul acţiunii/ Profit brut pe acţiune - este utilizat atunci când apar niveluri anormale ale
ratei de impozitare,
 Preţul acţiunii/ Cifra de afaceri pe acţiune - este utilizat pentru evaluarea unor firme care au
o bază importantă de clienţi (de regula domeniul serviciilor),

7
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

 Preţul acţiunii/ Activul net contabil pe acţiune - este util doar în cazul în care activele au o
valoare contabilă relativ apropiată de valoarea de piaţă şi atunci când nu există active
necorporale cu impact semnificativ asupra valorii firmei.
Selectarea multiplicatorilor reprezintă o etapă importantă în cadrul abordării prin piaţă.
Selectarea multiplicatorilor are în vedere adecvarea şi relevanţa informaţiilor, dar şi respectarea
coerenţelor de bază implicate (de exemplu, în cazul estimării valorii capitalului investit se va
selecta multiplicatorul VpCi/EBIT sau VpCi/EBITDA şi nu raportul “Preţul acţiunii/ Profitul net
pe acţiune” – a se vedea punctul 2.2.)
Perioada de analiză a multiplicatorilor trebuie să fie o perioadă apropiată de data
evaluării, opţiunile putând avea în vedere: media ultimilor 12 luni, ultimul an fiscal, medie
ponderată a ultimilor 3-5 ani (justificat pentru ramurile cu o evoluţie ciclică), estimarea pentru
anul în curs etc.
Ajustările, menţionate şi în cadrul standardelor de evaluare, au în vedere asigurarea
comparabilităţii firmelor selectate cu întreprinderea evaluată. Evaluatorul ar trebui să analizeze și
să aplice ajustări pentru orice diferență semnificativă dintre comparabilele selectate și
întreprinderea subiect.
Selectarea nivelului multiplicatorului, ultimul pas înainte de calculul valorii de estimat,
poate fi făcută după o metodologie diversă. Având la dispoziţie mai multe niveluri ale
multiplicatorului selectat, corespunzătoare firmelor comparabile selectate, un evaluator are de
ales dintr-o multitudine de soluţii: media aritmetică, mediana, nivelul maxim sau minim etc.
Opţiunea va fi stabilită în urma analizei comparative a firmei evaluate cu cele din baza de
comparaţie, analiză ce trebuie să permită aprecierea diferenţelor de risc şi de rata de creştere.
De asemenea, coerenţa internă este un aspect esenţial în selecţia multiplicatorului, iar
rationamentul este exemplificat mai jos.

8
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

Aplicaţie (sursa: curs formare ANEVAR)


Presupunem că știm următoarele informații despre trei întreprinderi cotate comparabile:
Indicator A B C
Active (VpCi) (u.m.) ? 7.500 750
Capitaluri proprii (VpCp) (u.m.) ? 6.000 450
Datorii financiare (D) (u.m.) 150 1.500 300
D / Cp (%) 25,0 25,0 66,7
EBIT (u.m.) 30 900 30

Se cere estimarea valorii capitalului propriu al întreprinderii A, având comparabile


întreprinderile B și C.
Pe baza datelor disponibile se pot calcula multiplicatori de tipul Prețul acțiunii/Profit net,
VpCp/EBIT sau VpCi/EBIT. Va trebui, însă, selectat atât multiplicatorul adecvat din punct de
vedere al coerenței existente între numărător și numitor, cât și comparabila pentru care se
calculează.

Specificație A B C
Multiplicatorul VpCp / EBIT 6,7 15,0
EBIT întreprinderea A (u.m.) 30
Valoarea estimată A (u.m.) 200,0 450,0
Multiplicatorul VpCi / EBIT 8,3 25,0
EBIT întreprinderea A (u.m.) 30
Valoarea estimată A (u.m.) 250,0 750,0

Singurul rezultat corect este cel calculat pe baza multiplicatorul VpCi/EBIT, care
respectă condițiile de coerență între numărător și numitor, iar comparabila C este similară, ca
mărime și performanță cu întreprinderea A. Valoarea capitalului investit în întreprinderea A este
de 750 u.m. (25 × 30 u.m.), iar dacă din această valoare deducem datoriile financiare în valoare
de 150 u.m., obținem VpCp de 600 u.m (Valoarea capitalurilor proprii = Valoarea intreprinderii-
Datorii financiare nete)

9
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

2.2. Metoda comparaţiei cu vânzări de firme necotate (piaţa de achiziţii şi fuziuni)

Spre deosebire de metoda anterioară, în acest caz baza de comparaţie o reprezintă


tranzacţiile cu întreprinderi în ansamblul lor sau tranzacţii cu pachete majoritare. O atenţie
importantă trebuie acordată condiţiilor de realizare a tranzacţiilor cu firme comparabile deoarece
în multe cazuri operaţiile de achiziţii şi fuziuni implică o valoare de piaţă mai mare, care include
şi valoarea sinergiei. De aceea, evaluatorul trebuie să gândească faptul că în multe asemenea
cazuri preţul de tranzacţionare reflectă mai degrabă valoarea de investiţie decât valoarea de piaţă.
Multiplicatorii utilizaţi trebuie să conducă la estimarea valorii capitalului investit şi au în
vedere că numitorul relaţiei trebuie să considere venitul aşteptat de toţi furnizorii de capital
(EBIT, EBITDA, CA, capitalul fiind investit de acţionari şi creditori), iar numărătorul trebuie să
fie valoarea de piaţă a capitalului investit. De exemplu, se folosesc adesea multiplicatorii
“Valoarea de piaţă a capitalului investit/ Profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT) sau
“Valoarea de piaţă a capitalului investit/ Profit înainte de impozit, dobânzi şi amortizare şi
depreciere (EBITDA) ”.
În general, se menţin punctele analizate în cadrul metodei comparaţiei cu tranzacţii de
pachete minoritare.

Aplicaţie
Se cere estimarea valorii de piaţă a unei participaţii de 85% din acţiunile firmei X (o
valoare a capitalurilor proprii), cu un capital social de 40.000 lei (1.600 acţiuni cu valoare
nominală de 25 lei pe acţiune) şi un profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT) de 1.235.000 mii
lei. Firma X are datorii financiare de 20.500 mii lei
Evaluatorul obţine informaţii cu privire la tranzacţiile cu acţiuni pentru trei firme similare
şi relevante (A, B şi C), pe care le reţine în grila de comparaţii. Evaluatorul selectează
multiplicatorul Valoarea capitalului investit/EBIT, adecvat aşteptărilor investitorilor pe piaţa de
achiziţii a întreprinderilor necotate.
În tabelul de mai jos găsim sinteza datelor obţinute:

10
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

Tranzacţii cu comparabile
Nr. Indicator A B C
crt.
1. Pachet acţiuni tranzacţionat 60 % 85 % 70 %
2. Preţ pachet tranzacționat (lei) 78.000 80.750 77.000
3. Preţ tranzacţionare a 100% 130.000 95.000 110.000
acţiuni
(Valoarea capitalului investit)
4. EBIT (lei) 2.166.666 950.000 1.774.193
5. Multiplicator (VpCi/EBIT) 0,060 0,100 0,061

Evaluatorul elimină firma B în etapa de selectare a nivelului multiplicatorului, deoarece aceasta


nu utilizează capital împrumutat, comparativ cu firma evaluată şi celelalte comparabile. Nivelul
multiplicatorului va fi media dintre multiplicatorul firmei A şi cel al firmei C, deci m = (0,060+
0,061)/2 = 0,0605
Valoarea de piaţă a capitalului investit al întreprinderii X va fi EBITX x 0,0605 =1.235.000 lei x
0,0605 = 74.717,5 lei (valoarea întreprinderii)
Valoarea de piaţă a capitalurilor proprii = Valoarea întreprinderii – Datorii financiare = 74.717,5
– 20.500 = 54.217,5 lei, echivalent cu 33,89 lei/acţiune (54.217,5lei/1600 acțiuni).
85% din acţiuni înseamnă 1600*0,85 = 1360 acţiuni.
Valoarea participaţiei majoritare de 85% = 1360 acţiuni x 33,89 lei/acţiune = 46.084,9 lei

2.3. Metoda comparaţiei cu tranzacţii anterioare cu subiectul evaluării


Nu trebuie supralicitată această metodă, chiar dacă în principiu ea oferă cea mai bună
imagine a valorii de piaţă, în măsura în care baza de comparaţie o reprezintă tranzacţii cu acţiuni
ale însăşi întreprinderii evaluate. Aceasta deoarece în multe situaţii condiţiile şi termenii
tranzacţiei pot să ne îndepărteze semnificativ de la definiţia valorii de piaţă sau a altui tip de
valoare estimat.

11
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

În multe situaţii metoda solicită evaluatorului capacitatea de a converti derogările de la


definiţia valorii de piaţă (constatate, posibil, în termenii tranzacţiilor anterioare) în corecţii
valorice, iar acest demers nu este tocmai simplu.

5. Avantajele şi limitele abordării prin comparaţie


a. Metoda comparaţiei cu tranzacţii de pachete minoritare
Avantaje:
 se bazează pe informaţii privind tranzacţii cu firme din aceeaşi ramură;
 asigură posibilitatea de a realiza comparaţii credibile cu alte firme datorită
multitudinii de informaţii publice privind companiile cotate;
 preţul acţiunilor firmelor cotate şi implicit multiplicatorii de piaţă sunt disponibili
la orice dată a evaluării;
 mulţi investitori sunt familari cu acest mod de estimare a valorii;
Limite:
 uneori este dificil să găsesti firme similare şi relevante;
 pe piaţa financiară nu cotează firme din toate ramurile;
 există riscul de a utiliza informaţii privind tranzacţii cu firme din alte ramuri
(chiar dacă formal o firmă activează într-o ramură dată, ea poate opera în mai mai multe
sectoare de activitate);
 pentru firmele mici, factorii care crează valoarea pot fi diferiţi de cei ai firmelor
cotate; la firmele mici sau mijlocii, în multe cazuri, apare o componentă de valoare
netransferabilă;
b.Metoda comparaţiei cu vânzări de firme necotate
Avantaje:
 dacă evaluăm un pachet de control sau întreprinderea în ansamblu, nu mai este
necesară aplicarea primei de control;
Limite:
 în majoritatea cazurilor operaţiile de achiziţii şi fuziuni includ o gândire
strategică, bazată pe sinergia creată în urma achiziţiei/ fuziunii şi nu pot fi un bun
indiciu asupra valorii de piaţă;

12
EVALUAREA ÎNTREPRINDERII - NOTE DE CURS (AN UNIV. 2021-2022)
LECT. UNIV. DR. DANIELA Ţ UŢUI

 în cele mai multe cazuri în baza de comparaţie se vor regăsi doar câteva tranzacţii,
având date diferite de cea a evaluării;
 nu vor exista informaţii detaliate despre derularea tranzacţiei.

c. Metoda comparaţiei cu tranzacţii anterioare cu subiectul evaluării


Avantaje:
 dacă este vorba de o tranzacţie recentă poate reprezenta cea mai bună evidenţiere
a valorii pentru că tranzacţia a avut în vedere chiar obiectul evaluării;
 disponibilitatea unor informaţii detaliate şi credibile;
Limite:
 este dificil de stabilit caracteristicile cerute de definiţia valorii de piaţă
(“tranzacţie echilibrată”, “vânzător hotărât – cumpărător hotărât” etc.);
 în cazul unui ecart de timp semnificativ între data tranzacţiei şi data evaluării este
dificil de realizat ajustările necesare;
 este posibil ca în contractul ce a stat la baza tranzactiei să existe clauze care
generează derogări de la definiția valorii de piaţă şi deci vor fi necesare ajustări
semnificative.

Bibliografie
1. ANEVAR, Standardele de Evaluare a Bunurilor
2. Anghel I., (Coord.), Negescu M., Popescu A.M., Anica Popa A, Evaluarea intreprinderii, Economica,
2011
3. Stan S., Anghel I, Evaluarea întreprinderii, Ed. IROVAL Bucureşti, 2015
4. IROVAL - CERCETARI IN EVALUARE, Ghid de interpretare a SEV 200 si GEV 600, Ed IROVAL
Bucuresti, 2015

13

S-ar putea să vă placă și