Vâlcea, 16-20 Martie 2015

Florin MOROZ
Augustin RUSU

În primul rând trebuie verificată existenţa, în documentaţia

prezentată, a tuturor informaţiilor cerute prin Ordinul
nr. 222/2008.
Totuşi, trebuie avut în vedere şi faptul că unele informaţii
pot să nu fie disponibile la nivelul societăţii din România
sau să nu fie furnizate acesteia (în ciuda solicitărilor trimise
către grup).
De asemenea, trebuie avute în vedere prevederile Ghidului
OCDE referitoare la cerinţele pentru documentare
(paragrafele 3.80-83, versiunea iulie 2010).

Slide 2

1
Principalele etape:
Analiza exhaustivităţii listei de tranzacţii documentate;
Analiza profilului funcţional al societăţii selectate ca
parte testată în studiu;
Analiza metodei de stabilire a preţurilor de transfer;
Analiza indicatorului financiar selectat şi a modului de
calcul al acestuia;
Analiza strategiei de căutare a comparabilelor;
Analiza societăţilor acceptate/respinse;
Analiza modului de calcul al cuartilelor;
Modul de ajustare/estimare, dacă este cazul.

Slide 3

Pentru perioada analizată, se pot obţine următoarele

informaţii din surse proprii:
Părţile afiliate (ORBIS);
Valoarea tranzacţiilor cu părţi afiliate (C-Lynx).
În baza acestora, se poate întocmi o listă a societăţilor şi
valorilor anuale care ar trebui să apară în documentaţie sub
forma unuia sau mai multor studii de analiză comparativă.
Se vor analiza orice diferenţe apărute.
Mai multe tranzacţii pot fi unite într-un singur studiu de
analiză comparativă.

Slide 4

2
Profilul funcţional poate fi al societăţii care depune
documentaţia sau al părţii afiliate, în funcţie de care este
considerată ca parte selectată în studiul de analiză
comparativă;
Trebuie comparată descrierea profilului funcţional
(funcţii îndeplinite, riscuri asumate şi active utilizate) cu
situaţia de fapt şi informaţiile din contractele încheiate
de către contribuabil;
Profilul funcţional stă la baza strategiei de căutare a
comparabilelor şi de selecţie a acestora.

Slide 5

Trebuie analizate argumentele pentru toate metodele de

stabilire a preţurilor de transfer care au fost respinse.
În cazul metodei comparării preţurilor, trebuie analizate
motivele pentru care aceasta a fost utilizată sau respinsă
– dacă tranzacţiile identificate pot fi considerate
comparabile (sau se pot face ajustări credibile pentru a
menţine comparabilitatea).
Trebuie analizat dacă putea fi utilizată o altă metodă de
stabilire a preţurilor de transfer mai simplă. De exemplu,
metoda comparării preţurilor faţă de metoda marjei
nete.

Slide 6

3
 Indicatorul financiar trebuie să aibă legătură cu profilul
funcţional. De exemplu, Rata rentabilităţii vânzărilor nu
este cel mai potrivit indicator pentru prestarea de
servicii.
Modul de calcul al indicatorului financiar poate lua în
considerare ajustări pentru anumite elemente
cuantificabile. Trebuie avută grijă la formule de calcul
care implică prea multe elemente şi tind către modelare
matematică din cauza multitudinii de estimări şi
presupuneri.
Modul de calcul trebuie aplicat identic şi comparabilelor.

Slide 7

Comparabilele pot fi tranzacţii (metoda comparării

preţurilor) sau societăţi (metoda marjei nete).
Trebuie analizat dacă au fost folosite criterii de selecţie
care să ducă la comparabilitate.
Pentru tranzacţii comparabile, trebuie evaluate mai ales:
Comparabilitatea economică a pieţelor pe care se
desfăşoară;
Perioada (apropierea în timp) în care au avut loc;
Comparabilitatea termenilor şi condiţiilor contractuale;
Posibilitatea de a face ajustări pentru o comparabilitate
cât mai bună.
Slide 8

4
Pentru societăţi comparabile, trebuie evaluate criteriile de
căutare utilizate în ORBIS, mai ales:
Codurile CAEN selectate;
Criteriul geografic (România, Uniunea Europeană,
Europa, internaţional);
Utilizarea cuvintelor-cheie pe baza descrierilor din baza
de date ORBIS;
Valorile pentru indicatori (financiari sau nu).

Slide 9

Codurile CAEN selectate

Trebuie să aibă legătură cu tranzacţia analizată;
Trebuie să vizeze un anumit tip de servicii şi nu să
reunească mai multe categorii distincte de servicii (de
exemplu, IT, contabilitate şi marketing) deoarece ratele
de rentabilitate pot să difere pe domenii de activitate;
Se poate folosi descrierea detaliată a codurilor CAEN
publicată de către eurostat.

Slide 10

5
Criteriul geografic
Trebuie să fie respectată ordinea extinderii geografice
(România, Uniunea Europeană, Europa, internaţional)
în urma imposibilităţii de a identifica suficiente
comparabile la un anumit nivel geografic;
Extinderea geografică trebuie aplicată după încercarea
de extindere a căutării pe baza codurilor CAEN pentru a
păstra o comparabilitate cât mai mare a pieţei.

Slide 11

Utilizarea cuvintelor-cheie
Foarte puţine societăţi din România au o descriere a
activităţii în baza de date ORBIS. Implicit, utilizarea
cuvintelor-cheie nu este utilă pentru România.
Nu trebuie acceptate criteriile de căutare care au exclus
societăţile pentru care nu există descrierea activităţii în
baza de date ORBIS din motivul menţionat mai sus.
Descrierea activităţii în baza de date ORBIS nu este
întotdeauna în concordanţă cu realitate.

Slide 12

6
Valori pentru indicatori
Valorile pentru indicatori trebuie să fie la un nivel care
să excludă societăţile care sunt incomparabile prin
diferenţa de nivel faţă de societatea testată.
Valorile pentru indicatori nu trebuie să stabilească un
nivel mult prea ridicat (în special în cazul societăţilor
mari şi foarte mari) care să ducă la eliminarea
societăţilor din anumite pieţe, mai ales din România.
Selectarea unor societăţi de talie (foarte) mare creşte
riscul existenţei relaţiilor de afiliere şi activităţilor
economice secundare.
Slide 13

Trebuie să fie indicate sursele online de informaţii

pentru confirmarea descrierilor prezentate (adică lipsa
relaţiilor de afiliere şi activitate comparabilă);
Societăţile selectate trebuie să nu aibă activităţi
economice secundare care să difere semnificativ de
profilul funcţional căutat deoarece acestea influenţează
rezultatele financiare;
Nu trebuie acceptate surse de informaţii care prezintă
doar descrieri bazate pe textul codului CAEN al
societăţii.

Slide 14

7
Valorile indicatorilor pentru societăţile acceptate pot să
fie calculate după o formulă menită să „ajusteze”
diferenţele funcţionale. Această modalitate de ajustare
nu prezintă un grad suficient de precizie deoarece nu
există un grad suficient de mare de acces la informaţiile
financiare detaliate ale respectivelor societăţi.
Diferenţele funcţionale trebuie „reproduse” utilizând
criterii financiare clare bazate pe informaţiile financiare
disponibile în mod public despre societăţile acceptate.
De exemplu: raportul între active necorporale şi total
active, raportul între valoarea stocurilor şi veniturile din
vânzări.
Slide 15

Intervalul intercuartilar poate fi calculat prin mai multe

metode – din punct de vedere matematic, există
9 metode;
Metoda de calcul cea mai des întâlnită în practică se
bazează pe funcţia Excel QUARTILE;
Valorile cuartilelor pot varia puţin în funcţie de metoda
de calcul utilizată;
Valoarea medianei ar trebui să rămână mereu aceeaşi,
cât timp nu se schimbă eşantionul de societăţi pe care
este calculată.

Slide 16

8
Ajustarea se face în cazul în care rezultatul societăţii nu
se încadrează în intervalul calculat pe eşantionul
prezentat de către aceasta, după ce eşantionul a fost
analizat de către reprezentanţii ANAF;
Estimarea se face în cazul în care societatea nu a
prezentat niciun fel de documentaţie pentru a susţine
respectarea principiului preţului de piaţă în cazul
respectivei tranzacţii;
La ajustare/estimare se folosesc doar informaţii din
surse la care contribuabilul putea avea acces – nu se
folosesc informaţii confidenţiale la care au acces doar
reprezentanţii ANAF.

Slide 17

Conform Ordinului nr. 222/2008, estimarea se face pe

baza mediei aritmetice a 3 tranzacţii comparabile
identificate de către reprezentanţii ANAF. Totuşi, pentru
a anticipa o viitoare contestaţie, ar trebui să fie selectate
cele 3 tranzacţii pentru a obţine o medie aritmetică
apropiată de valoarea mediană a eşantionului, unde este
cazul.

Slide 18

9
Toate etapele analizei efectuate asupra documentaţiei
prezentate de către contribuabil trebuie detaliate într-un
raport care să conţină toate argumentele şi sursele
publice de informaţii invocate de către reprezentanţii
ANAF în contestarea anumitor elemente, cu trimiteri
către sau citate din documentaţia depusă (după caz);
Raportul întocmit trebuie să fie suficient de detaliat şi
bine fundamentat pentru a putea fi susţinut în cazul unei
posibile contestaţii.

Slide 19

10
11