Portofoliu Finalizare Nivel II DPPD

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TARGOVIŞTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PORTOFOLIU DIDACTIC
PENTRU ABSOLVIREA
PROGRAMULUI DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ –
NIVELUL II
Student/Cursant,
MOROIANU GABRIEL-LEONARD
NUMELE şi PRENUMELE ..................................................................
FACULTATEA INGINERIE
……………................……............................................
ELECTRICĂ, ELECTRONICĂ SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI (FIEETI)
SPECIALIZAREA.................................................................................
SISTEME AVANSATE DE TELECOMUNICATII, PRELUCRAREA SI TRANSMISIA INFORMATIEI (SAT)
IULIE ANUL ...........

SESIUNEA ..............., 2022
CUPRINS
1. Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor
- titular curs .............................................................................................

LECT.UNIV.DR.SANTI ANCUŢA ELENA
- titular seminar........................................................................................
CONF.UNIV.DR.DRĂGHICESCU LUMINIŢA-MIHAELA
a. Studiu de caz........................................................................p.... 5
b. Hartă conceptuală................................................................p.... 13
2. Proiectarea şi managementul programelor educaţionale

CONF.UNIV.DR.DRĂGHICESCU LUMINIŢA-MIHAELA
- titular curs ...........................................................................................
LECT.UNIV.DR.STĂNCESCU IOANA
- titular seminar.......................................................................................
a. Proiect educaţional:…..........................................................p.... 15
b. Analiză de nevoi..,...............................................................p.... 31
c. Obiective SMART și activități ale unui proiect
educațional…………………………………………………...p..... 33
3. Cercetare resposabilă şi inovare în educaţie

- titular curs ............................................................................................
CONF.UNIV.DR.GORGHIU LAURA MONICA
CONF.UNIV.DR.PETRESCU ANA-MARIA AURELIA
- titular seminar.......................................................................................
a. Prezentare PPT (lecție tip dilemă):......................................p.... 41
b. Ghidul profesorului (pentru implementarea lecției de tip dilemă)......p.... 47
4. Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specializării

PROF.UNIV.DR.GORGHIU GABRIEL
- titular curs ..............................................................................................
LECT.UNIV.DR.ALEXANDRU POMPILIU
- titular seminar..........................................................................................
INFORMATICĂ
a. Proiect didactic la disciplina: ………..................................... 52
..........p....
b. Proiect didactic pe unitatea de învăţare la disciplina:................. INFORMATICĂ ...... p...59
c. Programa școlară pentru o disciplină optională................................p.... 82
d. Harta conceptuală…………………………………………………. p... 90
5.A. Sociologia educaţiei

CONF.UNIV.DR.PETRESCU ANA-MARIA AURELIA
- titular curs ..............................................................................................
PROF.UNIV.DR.GORGHIU GABRIEL
- titular seminar.........................................................................................
a. Prezentare de tip PPT/Prezi…………................................... p.... 93
b. Proiect de microcercetare socioeducațională........................p.... 100
6. Practică pedagogică
- titular disciplină (profesor coordonator): CONF.UNIV.DR.ALEXANDRESCU DANIELA
......................................................
PROF.DR.RAFILA ANCA
- profesor mentor:.............................................................................................
a. fişă de caracterizare psihopedagogică/ grilă de observaţie
.............................................................................................................................p....
107
b. planificare calendaristică la disciplina: INFORMATICĂ
………….............................................................................................................p.... 109
c. proiect didactic pe unitatea de învăţare:
Metoda de programare Backtracking 122
..............................................................................................................................p....
d. proiecte didactice pentru variate tipuri de lecţie în contextul disciplinei
de specialitate:…………………………………………………………………..p.… 126
e. fişe de observare a lecţiilor: .......................................................p.... 148
f. fişe de autoevaluare a activităţilor desfăşurate în cadrul practicii
pedagogice………………………………………………………..………….......p.... 175
g. fişa de caracterizare a clasei de elevi………………..…………..p.… 179
h. sinteză referitoare la caracteristici generale ale şcolii în care s-a

efectuat practica pedagogică: tipul de şcoală, resurse umane, resurse materiale, plan
de învăţământ, comisii metodice, catedre pe discipline, documente şcolare etc.
……………………………………………………………………….……………p…. 184
i. alte materiale realizate pe parcursul Programului de formare
psihopedagogică – Nivel II……………………………………………..…………p.... 188
Psihopedagogia adolescentilor,
tinerilor si adultilor
(PP2 1 B F 01)
Studiu de caz pentru o
problemă specifică
adolescenților
Cursant:
Moroianu Gabriel Leonard
I. IDENTIFICAREA CAZULUI DE ANALIZAT
1. DATE BIOGRAFICE SI SOCIALE SEMNIFICATIVE:
Nume si prenume: R.A.
Data si locul nașterii: 13-11-2002, com.Lungești, Orhei
Vârsta: 18 ani
Sex: Masculin
Clasa: XI
Date semnificative despre componența familiei: Locuiește cu ambii părinți și cu bunica sa.
Are un frate
Climatul familial: relaţii normale cu părinţii și cu rudele sale
Atitudinea familiei față de copil: relaţii normale
Condiții socioeconomice și culturale în familie: nivel ridicat financiar și intelectual
Evenimente importante din biografia subiectului: În clasa a VIII-a și-a dorit foarte mult să
urmeze un liceu de arte, visul lui nerealizat era și este să urmeze o carieră în domeniul
muzical către care consideră că are reale înclinaţii.
2. DATE MEDICALE SEMNIFICATIVE:

Bolile din timpul copilăriei: bolile obișnuite sezoniere
Stare actuală de sănătate: elevul prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta
lui. Nu are probleme de sănătate. Nu manifestă aproape deloc preocuparea pentru siluetă
(are aproximativ 95 kg la 1,78 m - uşoară supraponderabilitate)
3. DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE:

Temperament: flegmatic
Procese și fenomene psihice:
Inteligenţa - este corespunzătoare vârstei
Gândirea - formală (consolidarea abilităţilor de operare mentală complexă cu conţinuturi
abstracte
Limbajul scris/oral - normal, caracteristic vârstei
Memoria - mecanică şi de scurtă durată;
Imaginaţia - de tip reproductiv;
Atenţia - capacitate redusă de concentrare
Voinţa - lipseşte, evită să ia decizii majore, este nehotărât, nu are răbdare,
Motivaţia - de tip extrinsec;
Deprinderi verbale, senzoriale, motrice - normale, corespunzătoare vârstei;
Deprinderi de gândire şi perceptive - aparent subnivelul caracteristic vârstei
Afectivitate - prezintă dezechilibre afective, oscilează între dispoziţii afective pozitive şi
negative în perioade foarte scurte de timp, nu este emotivă;
Caracter- negativ, lipsă de combativitate, noncooperantă şi lipsă de interes, dezinteresat
de activitatea programului de învăţământ, stilul de lucru în timpul activităţilor practice este
necorespunzător, este împrăştiat, învaţă doar atunci când este abolut necesar şi atunci pe de rost,
insuficient, haotic doar înaintea tezelor, are o atitudine oscilantă faţă de propria persoană şi de
colegi, nu este sociabil, manifestă agresivitate datorită marginalizării de către colegi.
Echilibrul sistemului nervos - elevul prezintă o oarecare labilitate psihică, foarte posibil
generată de problemele personale şi familiale, se plictiseşte uşor, nu are rezistenţă la stress şi
efort intelectual susţinut, puţin sociabil, un temperament introvertit, fără încredere în forţele
proprii; ca formă de apărare, pentru a-şi proteja propria şi a-şi justifica comportamentul aproape
incompatibil cu activităţile şcolare uneori recurge la minciuni, aparent nevinovate.
Aptitudini: artistice, muzicale
Comportament: Axios și de retragere (stării de depresie,dezinteres, refuz școlar, inhibiție, conduită de eșec)
Imagine de sine: stima de sine scazuta se simte nevaloros, are frecvente trairi afective
negative
Comunicare și relationare cu cei din jur: dificultati in interactionarea cu proprii parinti
Interesele și aspirațiile subiectului: își dorește foarte mult o carieră în showbiz
4. DATE PEDAGOGICE SEMNIFICATIVE:
Ruta școlară: Elevul este adus întotdeauna la școală de către mama sa cu autoturismul
Rezultate școlare: slabe
Discipline preferate: Educația muzicală, Educația plastică
Activități extrașcolare: autodidact în exersarea cântatului la chitară după tutoriale youtube
II. Particularitatile cazului – descrierea cazului

Elevul R.A., din clasa a XI-a, profil Matematică-Informatică, Liceul de Informatică
prezintă deficienţe de adaptare şi integrare în procesul de învăţământ dar şi deficienţe de adaptare
socială reflectate în special prin nivelul scăzut al rezultatelor.
A. Prezentarea cazului - situaţia actuală:
- probleme la învăţătură (note sub 6 şi chiar neprezentare la teste, absenţe nemotivate);
- o majoră criza de identitate (orientare profesională defectuasă anterior);
- relaţii minimale spre lipsă cu colegii de clasă.
B. Procurarea şi sistematizarea informaţiilor
Analiza activităţii şcolare:
a. note mici la majoritatea disciplinelor;
b. nu îşi îndeplineşte sarcinile şcolare decât cu mare greutate;
c. nu participă activ la ore
d. lipsa de interes pentru materiile principale din programa de învăţământ a clasei a XI-a.
C. Relaţiile sociale
Relaţia cu familia - relaţii normale ale părinţilor, (aceştia având un comportament normal în
relaţia cu fiul lor). Tatăl este profesor de școală generală respectabil, cuprins în numeroase
proiecte internaționale, extrem de ocupat. Mama este farmacistă - timpul pe care-l petrece cu
familia fiind limitat. Are responsabilitatea unei farmacii (afacere a familiei) şi majoritatea
timpului îl petrece la farmacie fiind ocupată cu partea de management a acesteia. Locuiesc
împreună cu bunica din partea mamei care se ocupă de menajul familiei.
Relaţia cu fraţi şi/sau surorile - elevul are un frate mai mare care lucrează în străinătate, ca
inginer specialist în domeniul programării, nu se întâlnesc decât odată pe an cu ocazia
sărbătorilor de iarnă;
Relaţia cu grupul de prieteni- are prieteni puţini, dar care studiază la alte licee;
Relaţia cu colegii de clasă - are relaţii încordate cu colegii de clasă, care îl ignoră, neacordându-i
atenţie. Nu participă la programele școlare extracurriculare sau manifestări gen concursuri,
drumeţii, excursii etc.
D. Istoricul evoluţiei cazului
1. Istoricul problemei
Problemele au apărut odată cu intrarea la liceu şi s-au agravat la finalzarea clasei a X-a, când
datorită dezinteresului pentru studiu şi a numărului mare de absenţe elevul a fost la limita de a
repeta anul şcolar, intrând în clasa a XI după susținerea corigențelor.
2. Istoricul evoluţiei şcolare
Elevul nu a avut probleme în anii de școală generală. Problemele legate de studiu şi adaptarea la
mediul liceal au apărut începând cu clasa a IX-a.
3. Istoricul dezvoltării intelectuale
Aparent o dezvoltare intelectuală medie, corespunzătoare vârstei.
4. Istoricul dezvoltării fizice
Dezvoltare psihosomatică aproximativ corespunzătoare vârstei (uşoară supraponderabilitate)
5. Istoricul familiei
În familie nu au existat stări conflictuale sau relaţii tensionate în ultimii 3 ani.
6. Istoricul relaţiilor sociale
Elevul a avut un cerc de prieteni bine sudat în perioada școlii generale. Relaţiile de prietenie cu
aceştia în mare parte nu au fost păstrate deoarece majoritatea dintre foştii colegi au mers la licee
militare în alte localităţi din ţară. Este în căutarea "marii iubiri".
III. Identificarea si sublinierea nevoilor cazului și stabilirea planului de

intervenție personalizat / individualizat (PIP)
IDENTIFICAREA CAUZELOR
 Lipsa de timp a părinţilor combinată cu un uşor dezinteres subminează nevoia de
protecţie şi de siguranţă a elevului; duce la o falsă independenţă (de care se foloseşte într-
o manieră total inadecvată vârstei şi aspiraţiilor);
 Starea dată se suprapune peste structura uşor supraponderală a tânărului care face ca
acesta să fie predispus la eşec şcolar;
 Lipsa unui sistem de valori a tânărului duce la o criza de identitate şi dezorientare;
 Impunerea unui traseu în viaţă care este departe de dorinţele tânărului conduce la
dezorientare profesională şi eşec şcolar;
 Lipsa de comunicare şi dezinteresul faţă de situaţia actuală a elevului, produc grave
dezechilibre emoţionale.
1. STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE ALE SUBIECTULUI ÎN CAUZĂ
Nevoi psihopedagogice: comunicare, disciplinare și educare
Nevoi sociale: integrarea în colectivul de elevi din clasă
Nevoi educationale: să fie învățat adolescentul despre onoare, integritate,
responsabilitate și rezistență la presiunea colegilor
Nevoi economice: nu este cazul, starea materială a familiei este foarte bună
Nevoi familiale: mai multă implicare a părinților, discuții și deschidere față de
orizonturile profesionale ale tânărului.
2. MODALITATI DE A RĂSPUNDE ACESTOR NEVOI SPECIFICE:

Scop: intensificarea colaborării profesorilor (şi a dirigintelui) cu familia astfel încât să-i fie
stimulată motivaţia pentru învăţare şi să-şi poată să depăşi criza de identitate.
3. PROGRAME DE INTERVENȚIE:
Se acţionează la nivel personal prin:
(a) Creşterea încrederii în forţele proprii,
(b) Stimularea motivaţiei pentru învăţare,
(c) Modificarea atitudinii elevului faţă de programa de învăţământ;
(d) Modificarea atitudinii tânărului faţă de colegi şi relaţiile cu aceştia;
(e) Şedinţe de psihoterapie;
(f) Modificarea sistemului de valori al tânărului;
(g) Se acţionează şi la nivelul clasei de elevi;
(h) înlesnirea integrării în grup;
(i) Solicitarea elevului în realizarea activităţilor școlare desfăşurate în grup;
(j) Participarea la alte activităţi: excursii, programe distractive, concursuri inter-licee;
(k) Se acţionează la nivelul tuturor factorilor: părinţi, profesori, colegi, anturaj.
De asemenea, și elevul și-a propus pentru viitorul apropiat următoarele:

 Să nu mai lipsească de la ore şi de la activităţile practice extrașcolare;
 Să studieze suplimentar la materiile principale, solicitând ajutor din partea colegilor şi
consultaţii din partea profesorilor titulari;
 Să-şi îmbunătăţească problemele de relaţionare cu părinţii şi colegii de clasă;
 Să se înscrie la un curs de chitară la Şcoala Populară de Artă;
 Să participe la activităţile liceenilor în care îşi poate manifesta înclinaţiile muzicale
(colinde, balurile bobocilor, concursuri muzicale).
Pentru viitorul mai îndepărtat și-a propus:
 Să-şi finalizeze studiile (cu susţinerea bacalaureatului);
 Să urmeze o carieră muzicală la o facultate de profil muzical;
 Să se însoare,să aibă familia lui, copii, casă, un serviciu bine remunerat;
 Să continue să studieze chitara şi să participe la manifestări muzicale.
4. PROGNOSTICUL ASUPRA CAZULUI:
Starea pedagogică:
 Intensificarea interesului pentru studiu în scopul finalizării cu succes a disciplinelor
conform programei de învăţământ;
 Promovarea clasei a XI-a fără corigențe în vară;
 Menţinerea interesului pentru studiu şi disciplinele de specialitate ale profilului de liceu şi
pe parcursul ultimului an de studiu;
 Promovarea bacalaureatului cu nota maximă.
Starea intelectuală:
 Creşterea capacităţii de organizare şi a rezistenţei la efort intelectual;
 Optimizarea capacităţii de concentrare a atenţiei;
Starea de sănătate mentală:
 Cristalizarea dezvoltării personalităţii
 Dezvoltarea încrederii în sine;
 Rezolvarea crizei de identitate şi a dezorientării profesionale;
 Recâştigarea respectului de sine;
Relaţiile sociale:
 Creşterea comunicării şi capacităţii de a relaţiona pozitiv cu colegii;
 Integrarea în colectivul clasei din care face parte;
 Acceptarea de către colectiv a elevului pentru realizarea sarcinilor în echipă
Relaţiile familiale:
 Detensionarea şi îmbunătăţirea relaţiile între părinţi, recâştigarea rolului de model şi
autoritate, conştientizarea situaţiei, demararea unui proces de reapropiere. Părinţii vor
învăţa modalităţile cele mai bune de abordare şi gestionare a situaţiilor de criză ivite în
relaţiile cu fiul lor.
 Apelarea la consiliere în scopul identificării corecte a problemelor şi scurtarea perioadei
de criză.
IV. IDENTIFICAREA RESURSELOR
Resurse umane: Profesori, dirigintele clasei, colegi, prieteni și părinți

Resurse materiale: nu este cazul
Resurse documentare: identificarea unor modele din mass-media
Resurse de timp: o perioadă de 30 de zile până la 60 de zile
V. STABILIREA OBIECTIVELOR
Obiectivul 1: performanțe școlare mult peste nivelul actual
Metode si mijloace de realizare: automotivare, implicarea colectivului de profesori și de elevi
Perioada de interventie: 30-60 de zile
Criterii minimale de apreciere a progreselor: creșterea notelor în tezele date la
matematică, română, fizică și informatică
Metode si instrumente de evaluare: Observaţiile continue și un grafic al evaluării
Obiectivul 2: performanțe de comunicare și socializare cu părinții și cu colegii

Metode si mijloace de realizare: implicarea psihoterapeutului și a părinților
Perioada de interventie: 30-60 de zile
Criterii minimale de apreciere a progreselor: încredere crescută în forțele proprii,
dezinhibare și exprimarea clară și concisă a nevoilor sale
Metode si instrumente de evaluare: Observaţiile continue și un grafic al evaluării
VI. EVALUAREA FINALĂ

Constatativ elevul și-a imbunătățit performanțele școlare
Evaluarea didactică a evidențiat lacunele și dificultățile de învățare și au făcut
posibilă identificarea cauzelor.
Parental, mediul familial s-a adaptat unui climat colaborativ și deschis ideilor de
ambele părți, părinții tânărului acceptând faptul că fiul lor va urma o carieră
muzicală și nu tehnică.
VII. CONCLUZII:
S-a constatat o îmbunătăţire a deprinderilor de comunicare şi o ameliorare a
relațiilor sociale și de învățare pentru elevul R.A.
Se recomandă continuarea programului de terapie atât la nivelul comunicării pentru
recuperarea tulburărilor specifice varstei, cât şi la nivel comportamental şi social.
Totodată, se impun activităţi periodice de schimb de informaţii în cadrul echipei ce
cuprinde toţi factorii educativi din liceu şi familie, cu scopul obţinerii unui caracter
unitar al intervenţiei asupra tânărului R.A.
Proiectarea si managementul
programelor educationale
(PP2 1 B F 02)
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Str. Lt. Stancu Ion, nr. 35, Târgovişte, Dâmboviţa
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
dppdvalahia@yahoo.com
Realizat Prof.Ing.Moroianu Gabriel-Leonard
Proiect Educaţional
Educaţia
pentru lectură
Realizator de proiect:
Prof.Ing.Moroianu Gabriel Leonard
TARGOVISTE
2021
Educatia pentru lectura
"O carte este mai mult decât o structură verbală sau o serie de structuri verbale,
este un dialog stabilit cu cititorul său şi este tonul pe care îl impune cititorului şi
este imaginea schimbatoare sau durabilă pe care i-o impune memoriei sale."
Jorge Luis Borges
Prezentarea problemei
Necesitatea găsirii unor căi de motivare ca elevii să facă lecturi.
De aceea, alcătuirea acestui proiect pune în valoare educaţia pentru
lectură, care antrenează cultivarea aptitudinilor .
Justificarea proiectului
Într-o accepţiune generală, educaţia este procesul prin care se realizează

formarea şi dezvoltarea personalităţii umane. Ea constituie o necesitate pentru
individ cat şi pentru societate. Ca urmare, este o activitate specific umană
realizată în contextul existenţei sociale a omului şi, în acelaşi timp, este un
fenomen social specific, un atribut al societăţii, o condiţie a perpetuării şi
progresului acesteia. Aşadar, ea se raportează, în acelaşi timp, la societate şi la
individ.
Fiecare dintre noi trebuie sa aiba in vedere spusele lui Kant: “Omul nu
poate deveni om decât prin educaţie”. Astfel, tot ce ţine de umanitate: limbaj,
raţiune, sentimente, artă, morală se realizează doar prin educaţie.
Valul schimbărilor şi al noutăţilor care asaltează viaţa umanităţii şi a
fiecărei colectivităţi umane a făcut necesară extinderea actului educativ de-a
lungul întregii vieţi. În încercarea de a face faţă provocărilor lumii contemporane,
una din direcţiile de restructurare a realităţii educaţionale este extinderea actului
educativ la nivelul întregii vieţi a individului.
Cu toţii ştim că formarea şi dezvoltarea deprinderilor de citire la elevi
constituie o sarcină de bază a cadrelor didactice. Deprinderea citirii corecte,
curente, conştiente, expresive permite elevilor să parcurgă şi să asimileze
volumul de cunoştinţe prevăzut de programa şcolară. Lectura cărţilor devine în
zilele noastre o activitate la îndemâna tuturor, şi după cum cerinţele societăţii o
impun, ea trebuie să constituie o activitate cotidiană fundamentală, deoarece
contribuie la îmbogăţirea vieţii fiecăruia dintre noi.
Dezvoltarea gustului pentru lectură şi educarea interesului se realizează
prin acţionarea asupra raportului dintre obiect şi necesitate, astfel încât obiectul –
în cazul nostru cartea – să răspundă unei necesităţi intelectuale şi afective a
elevului. Această acţionare nu impune existenţa unui anumit nivel de instruire din
partea părinţilor, dar solicită tuturor conştiinţa clară asupra importanţei lecturii în
dezvoltarea deplină a copilului şi preocuparea de a-i trezi interesul pentru
această activitate.
Ca si cadre didactice, este necesară găsirea unor căi de motivare ca elevii
să facă lecturi. De aceea, alcătuirea acestui proiect pune în valoare educaţia
pentru lectură, care antrenează cultivarea aptitudinilor .
În ciclurile primar şi gimnazial, dar mai ales în anii de liceu, elevii
dobândesc cunoştinţe care pun bazele culturii către care aspiră un număr
însemnat de tineri. Cultura generală nu se asigură prin simpla memorare a
conţinutului manualelor şcolare, nici prin răsfoirea fugară a ziarelor şi cu atât mai
mult, prin lecturi reconfortante.
Astăzi sunt uitate vremurile când oamenii sărmani nu-şi puteau permite
luxul să cumpere cărţi, ele fiind prea scumpe, iar cititul era un privilegiu. Putem
spune că era o avere să ai o carte. Se creau biblioteci din doar câteva zeci de
cărţi. În zilele de azi, bibliotecile, chiar şi cele mai mici, au mii de cărţi. În plus,
acum, bibliotecile sunt gratuite ba chiar, sunt şi biblioteci online care te îmbie cu
cărţile lor (exemplu:https://www.bjc.ro/paginaadolescentilor/index.php/ro/pentru-
voi/carti-electronice-gratuite)
Din păcate, în mediul rural majoritatea elevilor nu aspiră să devină oameni
culţi, mulţumindu-se să termine învăţământul obligatoriu. Mulţi dintre ei vin la
scoală pentru ca familiile lor să beneficieze de râvnita alocaţie pentru copii. În
astfel de şcoli,acţiunea de stimulare, îndrumare şi control a lecturii elevilor
reprezintă pentru elevi o mare provocare. Rolul cel mai important în a-i determina
pe elevi să citească îi revine profesorului de limba şi literatura română. Această
acţiune trebuie să înceapă cu elevii nu numai refractari la lectură, ci şi în
asimilarea cunoştinţelor generale.
Analiza de nevoi, obiectivul general ale proiectului şi ţinta strategică a

Planului de Dezvoltare Şcolară, din care derivă obiectivul general al proiectului.
Având în vedere analiza testelor de evaluare iniţială aplicate la clasa a IX-a la
începutul anului şcolar 2020- 2021 s-a demonstrat un nivel scăzut de pregătire al
elevilor la disciplina limba şi literatura română, în mod deosebit în exprimarea
corectă şi nuanţată orală/ scrisă, vocabularul foarte sărac şi nerespectarea
normelor lingvistice. De asemenea, în urma aplicării unui chestionar privind
lectura, în cursul anului şcolar 2020- 2021, la nivelul claselor a IX-a s-a observat
interesul scăzut al acestora pentru lectura obligatorie şi facultativă, ceea ce are
urmări negative în cadrul procesului instructiv- educativ. Din totalul de 1234 de
elevi chestionaţi, doar 567 posedau un permis la Biblioteca Orăseneasca “Emil
Garleanu” din orașul nostru. Activităţile propuse în cadrul acestui proiect
educaţional “Educaţia pentru lectură” constau într-o suită de întâlniri ale
bibliotecarelor cu elevi de liceu de clasa a IX-a, prin care elevii sunt informaţi de
către bibliotecarele sălii de împrumut adulţi, cum trebuie să folosească în mod
eficient serviciile bibliotecii, în urma obţinerii unui permis de bibliotecă: împrumut
de carte, consultare periodice, vizionare/ audiţii etc.
Acest proiect răspunde interesului manifestat de Dezvoltarea personală şi
profesională a elevilor căreia îi corespunde ţinta strategică de creştere a nivelului
de performanţă a elevilor în anul şcolar actual şi în perspectivă.
Conform obiectivului general al proiectului se urmăreşte Cultivarea interesului
pentru lectură al elevilor de clasa a IX-a, prin popularizarea serviciilor de
bibliotecă, care să conducă la îmbunătăţirea performanţei lor şcolare. Astfel,
proiectul devine durabil iar după finalizarea sa, elevii pot beneficia de-a lungul
celor patru ani de liceu, şi mai târziu chiar, de serviciile Bibliotecii Orășenești.
Durata proiectului
Proiectul are o durată de 5 luni (februarie- iunie 2021)
Grup tinta
Proiectul are grup ținta elevii de clasa a IX-a, elevi care provin atât din mediul urban, cât
si din mediul rural, băieţi şi fete, cu apartenenţă etnică şi religioasă diferită, aparţinînd
unor familii sărace, în care nu au beneficiat de existenţa unei biblioteci personale, fiind
lipsiţi de cultul pentru carte şi pentru lectură.Grupul ţintă al proiectului este format din
1000 de elevi provenind din clasele a IX-a, de la toate profilurile, de la 3 licee de top,
care nu posedă un permis de bibliotecă prin care să aibă acces la serviciile oferite de
Biblioteca Oraseneasca Prin activităţile propuse, se va urmări înscrierea unui număr cât
mai mare de elevi cu permis de bibliotecă, creşterea numărului de împrumuturi, de carte
citită, participarea la activităţi care se vor desfăşura în cadrul bibliotecii: audiţii,
recondiţionare carte, lansarea unor cărţi/ reviste şcolare, întâlniri cu scriitori, marcarea
unor evenimente specifice bibliotecii. Pe langă aceste lucruri, elevilor li se va semnala
rolul şi importanţa unei bibliografii în redactarea unei comunicări ştiinţifice, referat etc.
Pentru ca elevii să progreseze în scris-citit, considerăm că este necesară
colaborarea bibliotecilor si a institutiilor. Astfel, elevii, pot dobândi o experienţă
superioară a tehnicilor de informare şi de comunicare. Prin urmare, serviciile bibliotecii
trebuie oferite in mod egal tuturor membrilor comunităţii şcolare, fără discriminare de
vârstă, rasă, sex, religie, naţionalitate, limbă, situaţie socială
5
Scopul proiectului
Acest proiect are ca ţinta strategică creşterea nivelului de

performanţă a elevilor în anul şcolar actual şi în perspectivă. Conform
obiectivului general al proiectului se urmăreşte Cultivarea interesului
pentru lectură al elevilor de clasa a IX-a, prin popularizarea serviciilor
de bibliotecă, care să conducă la îmbunătăţirea performanţei lor
şcolare. Astfel, proiectul devine durabil iar după finalizarea sa, elevii
pot beneficia de-a lungul celor patru ani de liceu, şi mai târziu chiar,
de serviciile Bibliotecii Orasenesti.
Obiectivele SMART ale proiectului„Educaţie pentru lectură”
Obiectivul general: Cultivarea interesului pentru lectură al elevilor

de clasa a IX-a, prin popularizarea serviciilor de bibliotecă, care să
conducă la îmbunătăţirea performanţei lor şcolare.
Obiective specifice:
1 Îmbunătăţirea cu 20% a nivelului performanţei şcolare în anul

2021 faţă de 2020 la disciplinele umaniste;
2 Creşterea numărului de elevi de clasa a IX-a care posedă permis

de bibliotecă de la 30 la 200 în anul 2020;
3 Sporirea numărului de volume citite în rândul elevilor de clasa a

IX-a, conform bibliografiei obligatorii- cel puţin 1 volum/ lună/ elev;
4 Reducerea cu 50% a numărului de volume pierdute/ distruse/

deteriorate imputate elevilor, prin responsabilizarea acestora;
5 Dezvoltarea unor abilităţi de a desfăşura în echipă un număr de

activităţi care să contribuie la educaţia pentru lectură.
Activităţi
Activitatea nr.1
Titlul activităţii:
Stabilirea atribuţiilor membrilor echipei de proiect şi a calendarului de activităţi
Tipul activităţii:
Organizare
Data/perioada de desfăşurare:
Luna 1
Locul desfăşurării:
În cadrul Liceului nr.1
Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice,
parinti, reprezentanti ai comunitatii etc):
-elevi- 15 (responsabilii clasei a IX-a);
-10 cadre didactice implicate în proiect;
-reprezentanţi ai partenerilor din proiect: bibliotecă şcolară, biblioteca
oraseneasca şi postul de televiziune.
Responsabil:
Prof. Liviu Răzvan
Beneficiari:
Membrii echipei de proiect
Metode/mijloace de realizare:
Masă rotundă de informare
Modalităţi de evaluare:
Realizarea calendarului activităţilor şi asumarea clară a responsabilităţilor
Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

După aprobarea priectului, prin parcurgerea paşilor conform Procedurii
operaţionale de depunere, evaluare şi avizare a proiectelor educaţionale locale,
coordonatorul de proiect va invita, în scris/ telefonic/ direct, toţi membrii echipei
de proiect (elevi, cadre didactice, partenerii de proiect) enumeraţi anterior.
Va fi prezentat conţinutul proiectului, subliniindu-se rolul partenerilor de
proiect în realizarea activităţilor, conform Protocolului model de colaborare
încheiat. Pentru fiecare dintre cele 8 activităţi în parte, se va desemna un
responsabil care va coordona activitatea respectivă, pe baza fişei pe care o va
primi.
Activitatea nr.: 2
Lansarea proiectului în şcoală şi în comunitate
Popularizare
Luna 1, Luna2
Amfiteatrul Liceului 2
Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice,
parinti, reprezentanti ai comunitatii etc):
-elevi- 15 (responsabilii clasei a IX-a);
-3 elevi- preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului reprezentativ al elevilor; 10
cadre didactice implicate în proiect;
- părinţi- preşedintele şi vicepreşedinţii Comitetului reprezentativ al părinţilor;
- reprezentanţi ai partenerilor din proiect: bibliotecă şcolară-1, biblioteca
oraseneasca-3 şi postul de televiziune local-1.
-de asemenea, sunt invitaţi alţi elevi şi alte cadre didactice care nu fac parte din
proiect.
Responsabil:
Prof. Liviu Răzvan
Beneficiari:
Membrii echipei de proiect, Comunitatea şcolară, Comunitatea locală
Prezentarea unui material de tip power point, cuprinzînd echipa de proiect şi
rezumatul proiectului- obiective, activităţi, rezultate.
Chestionar aplicat elevilor şi cadrelor didactice din instituţie, privind viabilitatea/
utilitatea proiectului pentru şcoală.

Coordonatorul proiectului- prof. Liviu Răzvan- prezintă echipa de proiect,
partenerii şi rolul acestora în cadrul proiectului. Pe baza unui material de tip
power point, se evidenţiază elementele principale în rezumat: obiective specifice,
durata, grupul ţintă, beneficiarii, impactul estimat, activităţi, rezultate aşteptate,
sustenabilitate şi diseminare. La sfârşitul prezentării, se va aplica un chestionar
care vizează viabilitatea proiectului şi impactul pe care îl vizează asupra grupului
ţintă- elevii clasei a IX-a.
Activitatea nr.: 3
Constientizarea importantei lecturii – Parteneriat Muzeul Naţional al Literaturii
Române
Informare
Luna 3
Municipiul Bucuresti – Muzeul Naţional al Literaturii Române
Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti,

reprezentanti ai comunitatii etc):
Toţi elevii clasei a IX-a, în 4 serii, fiecare conţinând maximum 30 de elevi și 2
profesori (capacitatea unui autobuz)
Responsabil:
prof. Liviu Răzvan
Beneficiari:
Elevii
Vizite la muzeu
Teste în clasă despre marii scriitorii ale căror muzee au fost vizitate, fără notare
în catalog

Considerăm oportună oferirea de modele sustenabile tinerilor pentru a
conștientiza valoarea cărţilor și necesitatea lecturii, iar de aceea am găsit de
cuviinţă că cele mai bune exemple în acest sens ar fi chiar marii scriitori ai
României: Ion Luca Caragiale, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi,
Nicolae Filimon, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, etc.
Astfel, dorim să inoculăm elevilor sentimentul de plăcere a lecturii și totodată să
le aducem în atenţie măreţia literaturii românești. Pe lângă acest obiectiv
principal le urmărim și pe cele secundare: a. șansa de a vizita orașul din punct de
vedere al culturii, care poate deschide orizonturile fiecărui elev; b. prin oferirea
exemplelor de manuscrise din muzee să stârnim grija faţă de cărţi a elevilor și
reducerea numărului de volume pierdute ori deteriorate.
Activitatea nr.: 4
Serviciile Bibliotecii Orasenesti: eliberarea permisului de bibliotecă; împrumutul
de carte
Aplicativă
Data/perioada de desfășurare:
Luna 3, Luna 4, Luna 5
Locul desfășurării:
Biblioteca Oraseneasca

-elevi- 200;
-cadre didactice- 9;
bibliotecari- 4
Responsabil:
Prof. Alarim Simeon
Beneficiari:
Elevii claselor a IX-a și Biblioteca Oraseneasca
Vizită de lucru a elevilor monitorizaţi de profesori
Numărul de permise eliberate. Procesul verbal încheiat

Lunar, cîte 2 clase de elevi, însoţite de profesorii de limba și literatura
română implicaţi în proiect, se vor deplasa la Biblioteca Oraseneasca, conform
unei planificări prealabile, făcută prin consulatarea celor două instituţii, astfel
încât, în cele patru luni, să fie înregistraţi cu permis de bibliotecă aproximativ 200
de elevi (8 clase) care urmează cursurile clasei a IX-a: Luna 2- Profesori: Apostol
Aurel, Chiarac Xelofonia Raluca; Luna 3- Profesori: Vasilescu Irina, Voinea
Narcisa; Luna 4- Profesori: Apostol Aurel, Chiarac Xelofonia Raluca; Luna 5-
Profesori: Apostol Aurel, Chiarac Xelofonia Raluca. Conform bibliografiei şcolare,
elevii vor împrumuta pentru lectură o carte utilă.
Activitatea nr. 5
Donaţie de carte
Donaţie
Toată perioada
Liceul 1,2,3
Muzeul Literaturii Române

Toţi profesorii și toţi elevii clasei a IX-a
Responsabil:
prof. Apostol Aurel, Chiarac Xelofonia Raluca;
Beneficiari:
Elevii și bibliotecile
Donaţie
Numărul de cărţi donate și categorisirea lor după importanţă

Fiecare elev și fiecare profesor vor fi încurajaţi să-și informeze rudele și prietenii
pentru a dona cărţile care nu le mai sunt folositoare, ori care deja le-au citit.
Astfel, bibliotecile vor beneficia de o diversitate mai mare de cărţi, iar scuza
tinerilor că nu găsesc titlurile de care au nevoie se va diminua. În fiecare zi pe
perioada întregii campanii, vor fi trimiși câte doi elevi diferiţi din fiecare clasă a IX-
a la Biblioteca Oraseneasca pentru a informa vizitatorii în legătura cu demararea
acestui proiect.
Donaţia de la Muzeul Literaturii Române va fi supravegheată de angajaţii
muzeului, iar la final, toate cărţile strânse vor fi direcţionate către Bolintin.
Activitatea nr.: 6
Recondiţionare carte de bibliotecă
Aplicativă
Luna 5
Biblioteca școlară a Liceului 2

-15 elevi, responsabilii claselor a IX-a;
-2 cadre didactice;
-1 bibliotecar școlar;
-1 reprezentant media TV Local
Responsabil:
Prof. Stanila Teodora
Beneficiari:
-15 elevi, responsabilii claselor a IX-a, Biblioteca Oraseneasca și Biblioteca
școlară a liceului
Metode/mijloace de realizare: Exerciţii practice

Modalităţi de evaluare: Numărul volumelor recondiţionate

Pentru responsabilizarea elevilor privind păstrarea în bune condiţii a cărţilor
împrumutate, Biblioteca Oraseneasca va invita grupul de elevi să participe la
activitatea de recondiţionare a cărţii de bibliotecă, desfășurată pentru început în
sediul instituţiei, unde fiecare elev invitat va recondiţiona cel puţin 1 volum,
conform instrucţiunilor. Experienţa acumulată va fi folosită apoi în cadrul
Bibliotecii școlare a liceului, unde cei 15 elevi, monitorizaţi de 2 bibliotecari
invitaţi de la Biblioteca Oraseneasca parteneră, vor recondiţiona volume din
fondul de carte școlară.
Resurse:
 Umane : cadrele didactice mentionate în cadrul activitatilor, elevii
claselor a IX-a din Liceeele 1,2,3, postul TV local, administratia și
personalul Muzeului Literaturii, comunitatea locala, personalul bibliotecii
orasenesti
 materiale: fonduri financiare din sursele comunităţii, ale personalului
didactic, donatii de la diverse societati comerciale din localitate.
Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului (cantitative şi
calitative)
Ca urmare a activităţilor derulate în cadrul Proiectului „Educaţie pentru lectură”

vor fi obţinute, ca rezultate:
Rezultate cantitative:
- constituirea unui grup de iniţiativă care va acţiona în domeniul educaţiei pentru
lectură;
- elaborarea unui plan de activităţi în domeniul educaţiei pentru lectură;
- realizarea a 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale;
- creşterea numărului de elevi de clasa a IX-a care posedă permis de bibliotecă
de la 30 la 1000;
- creşterea cu 80% a procentului de promovare a elevilor de clasa a IX-a, la
disciplinele umaniste, prin parcurgerea lecturilor obligatorii şi facultative.
Rezultate calitative:
- abilităţi specifice la nivelul elevilor din grupul ţintă;
- formarea competenţelor elevilor în scopul utilizării serviciilor bibliotecii;
- inventar de bune practici identificate prin intermediul proiectului;
- cultivarea interesului/ plăcerii pentru lectură;
- responsabilizarea elevilor privind respectul pentru păstrarea și recondiţionarea
cărţii de bibliotecă.
Modalităţi de monitorizare şi evaluare a progresului proiectului
Pentru monitorizarea şi evaluarea activităţilor şi a rezultatelor Proiectului

“Educaţie pentru lectură” vor fi utilizate:
- chestionare, fişă de feedback, interviu, discuţie etc.;
- întâlniri de lucru ale membrilor echipei de proiect pentru evaluarea intermediară
şi finală;
- rapoarte de evaluare intermediară şi finală.
Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului

Derularea activităţilor incluse în Proiectul “Educaţie pentru lectură” va avea
două categorii de beneficiari:
Beneficiari direcţi
- membrii grupului ţintă cuprinși în proiect- cei 1000 de elevi de clasa a IX-a;
Beneficiari indirecţi
- profesorii care vor participa la proiect- 100 cadre didactice;
- partenerii care se vor implica în proiect- Biblioteca școlară, Biblioteca
Oraseneasca, Muzeul Literaturii Române;
- elevii și profesorii școlii care vor beneficia de rezultatele proiectului, în
special profesorii care predau discipline umaniste;
- școala ca organizaţie și managerii școlii;
- grupul de părinţi care participă la activităţi;
- comunitatea în care este amplasată școala;
- școlile din Comunitatea școlară lărgită care vor beneficia de bune practici
în urma activităţilor de diseminare.
Asigurarea continuităţii /sustenabilităţii proiectului
Durabilitatea Proiectului “Educaţie pentru lectură” va fi asigurată prin:

- continuarea activităţilor desfășurate în cadrul proiectului: utilizarea serviciilor de
bibliotecă: împrumut de carte, audiţii, vizionări de filme artistice/ documentare,
recondiţionare de carte, participarea elevilor din grupul ţintă la alte activităţi ale
Bibliotecii cu invitaţi: expoziţii, lansare de carte/ revistă, întâlniri cu scriitori;
- noi proiecte care vor fi elaborate după finalizarea proiectului şi care vor
valorifica experienţa dobândită;
- menţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului cu
Biblioteca Oraseneasca, cu Studioul de televiziune şi cu Muzeul Literaturii
Române;
- includerea bunelor practici identificate în proiect în viitoarele strategii ale şcolii.
Activităţi de diseminare ce se vor realiza în timpul implementării proiectului și

după încheierea acestuia (în școală, în comunitatea educativă lărgită,
în comunitatea locală)
Diseminarea are în vedere difuzarea informaţiilor despre proiect și despre

rezultatele sale către comunitatea școlară (elevi și profesori), comunitatea locală,
alte instituţii / persoane pentru care aceste informaţii pot prezenta interes
(Inspectoratul școlar, parteneri potenţiali ai școlii, alte unităţi de învăţământ etc).
Astfel, în cadrul Proiectului “Educaţie pentru lectură”, diseminarea va fi asigurată
după cum urmează:
-La nivelul unităţii școlare, diseminarea se va realiza prin prezentarea activităţilor
proiectului în diferite etape ale derulării acestuia (debut, desfășurare, final) în
cadrul ședinţelor Consiliilor profesorale, ale Consiliilor elevilor și ale Comitetelor
de părinţi;
-La nivelul comunităţii educative lărgite se au în vedere alte instiuţii școlare, ale
căror cadre didactice vor fi informate despre derularea proiectului în timpul
Cercurilor pedagogice din anul școlar 2020- 2021. Informaţii despre proiect vor
putea fi preluate din paginile revistei şcolare Intrinsec, de pe site-ul şcolii.
-La nivelul comunităţii locale, informaţii despre proiect pot fi aflate din emisiunile
de televiziune ale Studioului TV Local, ca partener- media de proiect, cât şi din
presa scrisă locală, care va fi invitată să ia parte la diferite activităţi ale
proiectului. De asemenea, prin articole redactate de către elevii sau profesorii
implicaţi în proiect, trimise către ziare locale/ revista de specialitate “Tribuna
învăţământului”, comunitatea locală ia act de importanţa proiectului şi de
rezultatele acestuia.
Valoarea adaugata / elementele de noutate ale proiectului
Printre cele mai importante elemente de noutate, se pot evidenţia:

- dezvoltarea relaţiilor de parteneriat între şcoală- bibliotecă şi mass-media;
- accesul liber al elevilor la serviciile unei instituţii cu un fond de carte și de
mijloace audio/ video superior, de care nu pot beneficia în limitele bibliotecii
școlare;
- cultivarea unor aspecte educative: respectul pentru carte prin normele impuse
de regimul bibliotecii, dragostea pentru lectură;
- valorififcarea informaţiilor obţinute prin lectură în cadrul orelor de curs.
Partenerii implicaţi în proiect. Importanţa parteneriatului cu comunitatea locală, cu

altă școală și/sau cu firme/companii locale sau organizaţii, dacă este cazul .
Ţinând cont de specificul obiectivelor, grupurilor și acţiunilor Proiectului “Educaţie

pentru lectură”, școala va avea ca parteneri:
1. Biblioteca Oraseneasca
2. Studioul TV Local
Parteneriatul cu Biblioteca Oraseneasca constă în desfășurarea în comun a unor
activităţi specifice bibliotecii prin care se urmărește înregistrarea elevilor de la
clasa a IX-a în evidenţele bibliotecii care să utilizeze serviciile acesteia:
împrumutul de carte, sala de lectură, consultarea periodicelor, vizionare de film
artistic/ documentar, iniţierea în utilizarea serviciilor on-line. De asemenea, elevii
vor participa la acţiuni de recondiţionare a cărţii de bibliotecă în cadrul instituţiei
judeţene și în cadrul bibliotecii liceului lor, sub monitorizarea personalului
specializat.
Conform protocolului de colaborare, Biblioteca Oraseneasca are următoarele
responsabilităţi:
1. Pune la dispoziţie personalul calificat pentru monitorizarea elevilor.
2. Oferă logistica necesară desfăşurării activităţilor în cadrul instituţiei respective.
3. Colaborează cu instituţia coordonatoare pentru elaborarea planului de
activităţi.
Parteneriatul cu TV Local este unul de tip mediatizare a activităţilor desfăşurate
în cadrul proiectului în rândul comunităţii educative lărgite şi a comunităţii locale.
De asemenea, mediatizarea va contribui la efortul de diseminare a rezultatelor
proiectului. Conform protocolului de colaborare, Studioul TV Local are
următoarele responsabilităţi:
1. Asigură asistenţă calificată elevilor în realizarea unui material video privind
proiectul educaţional;
2. Colaborează cu instituţia coordonatoare pentru elaborarea planului de
activităţi;
3. Asigură popularizarea şi diseminarea activităţilor proiectului prin emisiuni de
televiziune.
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
Analiza de nevoi
PUNCTE TARI
Managementul
-structura organizatorica a comisiei metodice este corespunzatoare si faciliteaza o
buna organizare si dezvoltare profesionala ;
-responsabilul comisiei metodice manifesta interes deosebit si implicare directa in
procesul de formare continua a personalului din scoala ;
-comunicare formala, informala si nonformala buna ;
-monitorizarea activitatii de formare din scoala este corespunzatoare, urmareste
corectitudinea activitatii si rezultatele efective ale formarii personalului didactic ;
-preocupare pentru cunoasterea culturii organizationale a scolii si implicarea in
realizarea unor strategii de schimbare a acesteia .
Resurse umane
-participarea la cursuri de formare profesionala organizate de CCD si ISJ ;
-cadre didactice calificate si titulare ;
-nr elevilor la clasa este la medie 19-20 ;
-situatia la invatatura este buna, dar exista si cativa elevi cu probleme de adaptare ;
- exista tendinte de abandon scolar ;
-stare disciplinara buna ;
-participarea la concursuri zonale, judetene.
Resursele materiale si de TIC

-spatii adecvate pentru activitatea de formare;
-dotarea cu tehnologie informationala corespunzatoare (cabinet informatica, acces
internet), mobilier adecvat, planse noi ;
Activitatea de baza
-sustinerea activitatilor din planul anual de activitati;
-sustinerea tuturor activitatilor demonstrative;
-obiectivele propuse sunt in conformitate cu nevoile de formare ale cadrelor didactic
si raspund nevoilor scolii si ale colectivului de elevi ;
-exista interes pentru activitatea de consultanta si consiliere a cadrelor didactice .
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
PUNCTE SLABE
Managementul
-motivarea morala si salariala nu ajuta cadrul didactic in activitate ;
-eliminarea fondului de premiere.
Resurse umane
-starea motivationala a elevilor este scazuta.
Resursele materiale si de TIC
-desi exista o dotare TIC buna, materialele nu sunt intotdeauna integrate in procesul
instructiv educativ;
-fondul de carte din biblioteca scolii nu este suficient si cu noutati editoriale .
Activitatea de baza
-cooperarea intre comisiile metodice la nivelul scolii;
-slaba activitate caracterizata de formalism a comisiilor metodice real si uman;
-planificarea unitatii de invatare nu este personalizata pentru a raspunde nevoilor
clasei;
-serviciile oferite de comisia metodica acopera cerintele de formare a cadrelor
didactice;
-toti membri comisiei metodice sunt implicati in activitatea de formare continua la
nivel de scoala;
-comisia metodica din scoala are o cota de piata buna (nu au fost cazuri de migrare a
elevilor catre alte scoli) ;
-invatatorii folosesc la clasa metode specifice de cunoastere a nevoilor elevilor si
parintilor (sedinte, chestionare, vizite la domiciliul elevilor etc) ;
-realizarea de pliante pentru prezentarea ofertei educationale a claselor.
Marketing educational
-nu sunt generalizate intotdeauna experientele pozitive sau cand se incearca, aceastea
nu au rezonanta potrivita.
Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
Disciplina: Proiectarea și managementul programelor educaționale

Nivelul II, Anul I și Nivelul II - Postuniversitar
Anexa 2
Obiective SMART si
activități specifice unui proiect educațional
 Tema proiectlui/Titlul proiectului:

STARTEGIA NAŢIONALĂ DE AJUTOR COMUNITAR
........................................................................................................................................................
Permanent, pe durata anului şcolar

 Durata proiectului:………………………………………………………………………….
Tinerii si adultii din categorii vulnerabile
 Grup – țintă:……………………………………………………………………………….
 Obiectivele SMART ale proiectului (2 obiective):
(1) Obiective generale:
a. Incurajarea implicarii elevilor/tinerilor, ca voluntari, in activitati desfasurate cu
persoane aflate in dificultate, in scopul sustinerii procesului de incluziune sociale a
acestora, precum si de dezvoltare educationala personala;
b. realizarea incluziunii si implicarii persoanelor aflate in dificultate, prin angajarea
tuturor celor interesati intr-un program educational de activitati ce promoveaza intens
incluziunea social;
c. includerea persoanelor izolate din punct de vedere social in viata comunitatilor lor
locale;
d. dezvoltarea educationala a voluntarilor.
1 Realizat Prof.Ing.Moroianu Gabriel-Leonard

Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
(2) Obiective specifice:

a. initierea de programe de Actiune Comunitara intre voluntarii din unitati de invatamant
preuniversitar si universitar, organizatii neguvernamentale, pe de o parte, si persoanele
aflate in dificultate, pe de alta parte;
b. organizarea unor activitati incitante, interesante pentru persoanele aflate in dificultate
și pentru voluntari;
c. stimularea si dezvoltarea abilitatilor tinerilor cu nevoi speciale prin activitati creative,
de imaginatie si terapeutice, cum ar fi programarea de noi aplicații IoS și Android SDK,
editarea de imagini, dar și artele plastice, arta dramatica, dansul, sportul, muzica,
abilitarea manuala si aromoterapia — si prin petrecerea timpului liber cu alti tineri/adulti;
d. incurajarea elevilor de liceu și a tinerilor, in sensul practicarii voluntariatului, prin
participarea lor la proiecte de Actiune Comunitara;
e. pregatirea voluntarilor, in cadrul unor cursuri speciale, in vederea sustinerii acestui
proiect prin vizite/activitati organizate in licee speciale, centrele de plasament si alte
institutii care ofera servicii sociale tn decursul anului.
 Activităţi ale proiectului educațional (minim câte două activități pentru fiecare obiectiv,
cu o scurtă descriere a fiecărei activități):
1. Activități propuse pentru realizarea obiectivului 1:
Domeniul de Obiective specifice Acţiuni/Activităţi concrete

Parteneri Rezultate așteptate
activitate
Implicarea elevilor în Elevii Intocmirea Planului de acţiune al Comisiei Ambiția și dorința
"Toţi diferiţi, toţi activități comunitare în liceului, ex- prin colaborarea dintre cei doi elevilor de a se
egali! " vederea dezvoltării participanți la reprezentanţi, profesori coordonatori ai dedica activităților
spiritului civic. activitățile de instituţiilor implicate în Proiect. desfășurate alături de
Stimularea mentală, voluntariat, Reînnoirea parteneriatului cu instituţia de copiii cu nevoi
provocarea fizică, cadre învăţământ beneficiară, Centrul Şcolar de speciale.
integrarea socială și didactice, Educaţie Incluzivă nr.1, Blejoi Inițiativa elevilor din
dezvoltarea mai deplină a părinţi, noi Recrutarea de noi elevi voluntari din liceu în sensul
abilităților copiilor prin voluntari rândul elevilor din clasele a IX, X, XI. achiziţionării şi

Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694

Parteneri Rezultate așteptate
activitate
Prezentarea comisiei, a scopurilor şi
obiectivelor acestei comisii. Descrierea
activităţilor de sprijin comunitar la care pot
activități creative, lua parte prin implicarea in Proiectul SNAC.
imaginative și terapeutice Socializarea noilor elevi voluntari din liceu îmbunătăţirii
cu foştii elevi voluntari ai liceului: schimb calităţilor de
de impresii, rememorarea unor iniţiativă, dedicaţie.
acrtivităţi,prezentări Power-Point prin care
Încurajarea elevii liceului, sunt redate imagini surprinse in cadrul
în sensul însușirii și activităților din anii anteriori.
îmbunătățirii abilităților Prezentarea activităţilor şi detalierea
privind inițiativa și informaţiilor cu privire la modul în care se
devotamentul, prin vor desfăşura activitățile comisiei (în
Centru Școlar
participarea lor la vederea susținerii acestui proiect de sprijin
de Educație
proiectele de Acțiune comunitar se are în vederea întocmirea Implicare cu plăcere
Incluzivă Nr. 1
Comunitară realizate de unui program de vizite organizate în in activitățile
Blejoi
responsabilul Comisiei din instituţia de învăţământ specială și - sau în extrașcolare
C.T. "George centrele de plasament în decursul anului de acţiune
Topârceanu", Blejoi şcolar 2021 - 2022 (aceste activități sunt în comunitară.
conformitate cu Planul de acțiune al L.T.
George Topârceanu, Muncipiul Blejoi,
avizat de către directorii ambelor instituții
implicate în parteneriat )
Se încurajează formarea
spiritului civic și Sensibilizarea noilor
Activitatea de voluntariat presupune
sensibilizarea copiilor cu elevi/ părinților
Elevii colectarea de fructe şi legume în vederea
privire la nevoile celorlalţi voluntari implicați în
liceului distribuirii acestora către elevii din C.Școlar
membri ai societății. activitatea
participanți la de Educație Incluzivă Nr.1 din Blejoi.
comunitară față de
activitățile de
Stimularea comunicării și nevoile persoanelor
voluntariat, Voluntarii vor aduce un coș cu fructe și
ACTIVITATE a relaționării. vulnerabile,
cadre legume specifice anotimpului toamna,
EDUCATIV- Pe parcursul activității se confruntarea cu
didactice, folosit ca material de lucru în lecția de
TERAPEUTICĂ vor urmări următoarelor poveștile de viață ale
părinţi dornici recunoaștere a fructelor și legumelor
obiective: unor copii supuși
să ne sprijine. toamnei.
" Săptămâna -Separarea fructelor de greutăților vieții.
Se vor realiza fișe de lucru prin care elevilor
legumelor şi a legume; Satisfacţie,
beneficiari li se va solicita să recunoască
fructelor donate” -Recunoașterea fructele mulţumire,
Părinți, bunici fructele și legumele specifice anotimpului
toamnei din amestecul de întoarcere în lumea
dornici să se toamna.
fructe; jocului, în lumea
implice în Se vor dărui elevilor la sfărșit de activitate
-Desenarealegumelor/ copilăriei prin
activitatea de punguțe cu fructe de toamnă: pere, mere,
fructelor pe care le implicarea în
voluntariat prune, nuci pe care le pot servi la sfărșitul
regăsesc in coșul recuzită activitatea
programului școlar sau acasă.
adus de către voluntari; comunitară

Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694

activitate Parteneri Rezultate așteptate
Pe baza materialului didactic adus de către
Dezvoltarea deprinderilor grupul de voluntari (hârtie glase, hârtie
de lucru manual Elevii colorată, desene/ imagini cu globulețe si
ACTIVITATE DE liceului fulgi de nea ce vor fi decupate, cartoane,
(decupare, lipire,
DEZVOLTAREA A asamblare): exerciții de participanți la culori, foarfecă, lipici, paiete, culori și
Bună dispoziție,
ABILITĂȚILOR trasare după șablon, de activitățile de acuarele), elevii din instit. beneficiară vor
relaxare, mulțumire
MANUALE decupare după conturul voluntariat, confecționa împreună cu voluntarii
de sine, empatie,
trasat și lipire( fulg de nea, cadre felicitări și ornamente de Crăciun.
respect față de
"Bucuria fulgilor globulețe, felicitări - didactice, Voluntarii vor sprijini activitatea de
semeni.
de nea" confecționare) părinţi dornici decupare, lipire și confecționare a elevilor
Altruism și empatie
aduși de Moș Identificarea materialelor să ne sprijine. beneficiari, expicându-le acestora tehnicile
Crăciun de lucru de lucru.
Dezvoltarea gustului Voluntarii vor pregăti un mini program
estetic. artistic de colinde și vor dărui copiilor
Spectacol scurt de colinde cadouri cu cărți și dulciuri, jucării.
2. Activități propuse pentru realizarea obiectivului 2:

Domeniul de Obiective specifice Acţiuni/Activităţi concrete Rezultate
Parteneri
activitate așteptate
Dezvolatarea abilităților Elevii Voluntarii vor pregăti alături de elevii
FORMAREA ȘI practice: spălatul liceului beneficiari, torturi sau pandișpan cu fructe. Bună dispoziție,
DEZVOLTAREA fructelor, decojirea lor, participanți la Elevii vor fi împărțiți pe grupe de câte doi, relaxare, mulțumire
UNOR tăierea lor, împărțirea pe activitățile de voluntar-beneficiar: se vor curăța fructele de sine, empatie,
DEPRINDERI DE sortimente, amestecul de voluntariat, (portocale, căpșuni, kivi, ananas feliat), se respect față de
IGIENĂ ingrediente pentru sirop, cadre vor mărunți fructele cu un cuțitaș de semeni.
ALIMENTARĂ ȘI decorarea mini didactice, plastic, se va realiza siropul pentru
GOSPODĂREȘTI pandișpanelor, blaturilor părinţi dornici tort/pandișpan (apă și zahăr sau sirop de Se vor face poze cu
de tort. să ne sprijine. fructe adus de voluntari, se va folosi frișcă produsele gătite și
"Să bucătărim lichidă și se vor orna prăjiturile. vor fi expuse la
împreună." La finalul activității, se vor servi prăjiturile ponoul Comisiei
(Atelier de gătit - pregătite.
workshop) .
Stimularea imaginației; Voluntarii vor aduce sucuri pentru Se caută
Rafinarea abilităților Cadre activitate, materialele necesare pregătirii relaționarea/
motorii didactice din prăjiturilor: blaturi de tort sau pandișpan, acomodarea dintre
Centrul Școlar fructe, siropuri, frișcă. voluntari și
ÎNVĂȚAREA de Educație beneficiari
ETAPELOR/ Incluzivă Nr. 1 Achiziționarea de materiale necesare
OPERAȚIILOR DE Blejoi activității: o planșă de polistiren /carton
REALIZARE A sub formă de dreptunghi, figurine cu Se încearcă
UNOR PRODUSE animale domestice/sălbatice. stimularea
SIMPLE comunicării și a
Alte materiale de lucru necesare interrelaționări

Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
confecționării colajului cu tema Animalele

din ograda buncii pot fi: plastilină, hărtie
creponată, bucăți de lego, culori, acuarele,
lipici, foarfecă, crenguțe de copaci, petale
și frunze etc.
Elevii Acestea vor fi atașate pe carton și vor fi

Relaxare, stare de
liceului lipite, astfel încât la finalul activității să să
bine, mulțumire de
Animalele din participanți la se regăsească imaginea din tema propusă.
sine, empatie,
ograda buncii- activitățile de Colajele vor fi expuse în holul școlii, la
încredere în sine,
atelier de lucru, voluntariat, îndemâna părinților și celorlalte carde
dorința de a socializa
confecționare de cadre didactice sau elevi.
Dezvltarea
colaje didactice, Prin decupare, lipire, desenat figurine și
abilităților motorii
părinţi dornici decor, confecționarea căsuțelor,
să ne sprijine pomișorilor sau a elementelor de decor:
gard, fântână, ghivece cu floricele etc.,
copiii își folosesc degetele pentru a
manipula diversele materiale. Prin aceste
acțiuni,copiii își activează mușchii mâinilor,
dezvoltându-si astfel dexteritatea.
Voluntarii vor avea ca recuzită mape cu

material de lucru: ață colorată, paiete,
lipici, hârtie creponata/colorată, foarfecă,
Elevii
mini figurine etc. Se vor decupa, tăia și lipi
liceului
elementele ce vor alcătui mărțișoarele .
participanți la
Pasul 2. Se va da contur cartoanelor din
activitățile de
ACTIVITATE DE care vor fi confecționate felicitările de 8
voluntariat,
DEZVOLTAREA A Martie. Se va lipi pe față și în interiorul
Stimularea imaginației; cadre
ABILITĂȚILOR felicitării imagini simbol pentru tema
Dezvoltarea abilităților didactice,
MANUALE propusă. Voluntarii vor ajuta elevii
motorii părinţi dornici Relaxare, stare de
beneficiari să insereze elementele
să ne sprijine. bine, mulțumire de
Felicitări și decorative ale felicitării.
sine, empatie,
mărțișoare de La finalul activității materialele lucrate vor
Elevii Șc. Gim. încredere în sine,
ZIUA MAMEI putea fi expuse în sala de clasă sau pe
Speciale Nr.1 dorința de a socializa
panourile școlii.
din Blejoi,
Voluntarii vor adăuga activității și un
cadre
fundal sonor potrivit momentului: cântece
didactice
închinate mamei sau melodii de primăvară,
astfel încât activitatea didactică să fie
relaxantă și mult mai vioaie și plăcută.
Verbalizarea acţiunilor Elevii Voluntarii vor purta o scurtă conversaţie cu Se încearcă
ACTIVITATE DE care definesc etapele liceului elevii legată de venirea primaverii: stimularea
DEZVOLTAREA A realizării produsului dat; participanți la - În ce anotimp ne aflăm? comunicării și a
ABILITĂȚILOR activitățile de - Care sunt semnele primaverii? interrelaționării
MANUALE voluntariat, (întoarcerea păsărilor, înflorirea pomilor,
cadre încălzirea vremii)
Asamblarea și lipirea didactice, - Ce sărbători de primăvară cunoaşteţi? (8

Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
martie, Paştele)
- Cum sărbătorim Paştele?” (vopsim ouă,
mergem la biserică).
Elevii sunt invitaţi să realizeze un dar
pentru sărbătoarea reînvierii:
Felicitarea de Paşte.
Elevilor li se explică faptul că, în această
oră, vor confecţiona din carton colorat o
felicitare, prin tehnica ruperii şi a
mototolirii hârtiei şi îmbinând tehnici
părinţi dornici învățate la abilităţi practice; la final vor
corectă, decorarea cu să ne sprijine. aprecia calitatea lucrărilor, în funcţie de
"Bine ai venit, hârtia mototolită; criteriile de realizare enunţate şi notate la
Relaxare, stare de
Iepurașule!" Dezvoltarea abilităților vedere.
bine, mulțumire de
motorii Părinți, bunici, Fiecare copil va avea pe masă materialele
sine, empatie,
foști voluntari necesare.
încredere în sine,
Prezentarea produsului model şi
dorința de a socializa
expunerea acestuia în faţa clasei pentru a
putea fi uşor vizualizat.
Voluntarii demonstrează elevilor tehnica
de lucru: îndoirea pe jumătate a cartonului
colorat, pe care se află oul (etapele
lucrarii sunt afisate pe planşă).
Lipirea florilor şi a frunzelor pe partea
exterioară a felicitării, la baza oului;
Decorarea oului cu hârtie mototolită.
FORMAREA ȘI Dezvolatarea abilităților Elevii Voluntarii vor pregăti alături de elevii
DEZVOLTAREA practice: spălatul liceului beneficiari, torturi sau pandișpan cu fructe. Relaxare, stare de
UNOR fructelor, decojirea lor, participanți la Elevii vor fi împărțiți pe grupe de câte doi, bine, mulțumire de
DEPRINDERI DE tăierea lor, împărțirea pe activitățile de voluntar-beneficiar: se vor curăța fructele sine, empatie,
IGIENĂ sortimente, amestecul de voluntariat, (portocale, căpșuni, kivi, ananas feliat), se încredere în sine,
ALIMENTARĂ ȘI ingrediente pentru sirop, cadre vor mărunți fructele cu un cuțitaș de dorința de a socializa
GOSPODĂREȘTI decorarea mini didactice, plastic, se va realiza siropul pentru
pandișpanelor, blaturilor părinţi dornici tort/pandișpan(apă și zahăr sau sirop de
"Să bucătărim de tort. să ne sprijine. fructe adus de voluntari, se va folosi frișcă
împreună." lichidă și se vor orna prăjiturile.
(Atelier de gătit - Se vor face exerciții de curățare a spațiului Relaxare, stare de

Workshop 2) de lucru(curățarea mesei de lucru, bine, mulțumire de
Elevii Șc. Gim. aruncarea la coș a materialelor care nu au sine, empatie,
Speciale Nr.1 mai fost folosite, spălarea pe mâini înainte încredere în sine,
din Blejoi, de a servi dulciurile, folosirea șervețelor dorința de a socializa
cadre pentru a înlătura murdăria etc.)
didactice Se va solicita aprecieri pentru prăjiturile
realizate, din partea copiilor beneficiari
care vor gusta din produsele realizate
alături de voluntari.
La finalul activității, se vor servi prăjiturile

Tel.:+40-245-220694; Fax: +40-245-220694
pregătite.
Voluntarii vor aduce sucuri pentru
activitate, materialele necesare pregătirii
prăjiturilor: blaturi de tort sau pandișpan,
fructe, siropuri, frișcă.
Bună dispoziție,
relaxare, mulțumire
Profesorul voluntar alături de profesorul
Dezvoltarea unor de sine, empatie,
gazdă vor solicita elevilor să privească o
comportamente și Elevii respect față de
FORMAREA ȘI planșă cu imagini ale fructelor.
atitudini igienice corecte liceului semeni.
DEZVOLTAREA Copiii vor fi întrebați: Ce sunt acestea?
față de propria persoană participanți la
UNOR Este important să consumăm fructe?
și față de alte ființe; activitățile de
DEPRINDERI DE De ce? Ce conțin ele? Ce fructe vă plac? Se
voluntariat,
IGIENĂ prezintă un model al lucrării și materialele
cadre
ALIMENTARĂ ȘI ce vor fi utilizate (ustensile de bucatărie,
didactice,
GOSPODĂREȘTI tacamuri, fructe). Se detaliază și se
părinţi dornici Se vor face poze cu
demonstrează etapele de realizare a
să ne sprijine. produsele gătite și
salatei de fructe, punându-se accent pe
Dezvoltarea cordonării vor fi expuse la
succesiunea corectă a operațiilor.
oculo-motorii și a ponoul Comisiei
capacității de mânuire a
Se urmărește să se identifice materialele
unor materiale simple. Bunici, părinți
de lucru primite;
"O gustare Se vor numi fructele primite in coș;
Consolidarea capacității Se caută
sănătoasă: salata Se vor însuși regulile de igienă a
de a realiza o compoziție relaționarea/
de fructe" alimentației.
după un model dat; acomodarea dintre
voluntari și
beneficiari

Cercetare responsabila
si inovare in educatie
(PP2 1 O S 03)
JOCUL PE PC – BENEFIC SAU MALEFIC ?
Obiective
Să utilizați într-un context nou ceea ce

cunoșteți despre dependența de jocuri,
divertisment digital, recreere online și
dezvoltarea unor abilități de gândire logică.
Să decideți cât timp este benefic dezvoltării

logicii și al strategiei de luare a deciziilor
versus timpul petrecut în exces în lumea
jocurilor de calculator, exces care intră în
sfera dependenței.
Ar trebui să
limităm vânzarea
jocurilor violente
persoanelor cu vârsta
sub 18 ani?
sunt
le nte dau
r vio e
r il o c joa că
jo cu ri ce sunt
ea o c u i
it at j ce 0%
ajo r
le le in tr e
e 8 re 12
M
c ip a ă . D pest
se înt
prin ndenț ocuri, cuprin
e j te
dep l de v â rs
st f e c u
a o a ne
pers ani.
si 18
START
Cât de benefice sunt jocurile de
strategie pentru a atinge o gândire
logică și utilă în luarea deciziilor?
REFLEXIE
BENEFICII
Cercetătorii de la Universitatea
York au descoperit o creștere
semnificativă a nivelului de
inteligență la tinerii ce au
performanțe excelente în
câștigarea jocurilor video de
strategie multiplayer.
Referință:
Athanasios V. Kokkinakis, Peter I. Cowling, Anders Drachen, Alex R. Wade. Exploring the relationship between
video game expertise and fluid intelligence. PLOS ONE, 2017; 12 (11): e0186621 DOI:
Link :http://dx.doi.org/10.1371/journal.pone.0186621
CERCETARI
DEPENDENȚA
Simptome fizice ale dependenței de jocuri video:
• Oboseală, cearcăne sub ochi
• Migrene acute
• Usturimi ale ochilor, senzație de nisip în ochi
• Sindrom de tunel carpian
• Neglijarea igienei personale
• Dureri de spate
Referință:
Dr.Petruța Gheorghe – Psihoterapeut pediatrie. Dependenta de jocuri video
Link :https://doc.ro/consum-responsabil-prevenirea-dependentei/dependenta-de-jocuri-video-semne-consecinte-tratament
CERCETARI
Faceţi studenţii să vorbească şi să
gândească.
JOCURILE - ÎNTRE BENEFICII ȘI DEPENDENȚĂ
GHIDUL PROFESORULUI
PREZENTARE
Jocurile video au reprezentat și reprezintă una dintre cele mai la îndemână activități realizate în scopuri de
relaxare. În funcție de mediul din care provine utilizatorul de jocuri video, de cadrul familial, de existența
diverselor afecțiuni, cât și de jocul în sine, genul și caracteristicile acestuia, tot nu se poate ajunge în niciun
mod la vreuna dintre concluziile: „jocurile video sunt rele!” sau „jocurile video sunt bune!”.
OBIECTIVELE ÎNVĂŢĂRII
În această lecție elevii vor:
 Aplica cunoștințe despre programare, informatică și sănătatea fizică și psihică

 Folosi propriile experiențe de viață pentru a decide dacă o corelare este cauzală
 Evalua și sintetiza informație pentru a lua o decizie legată de cariera lor profesională
CURRICULUM LINK MATERIALE DE PREDARE
Curriculum naţional englez KS3:

 Lucru științific: Analiză și evaluare – interpretarea observațiilor și datelor, identificând modelele și
folosind observații pentru concluzionare.
 Informatică: Programare și Logică algoritmică.
Conţinut de ştiinţe combinate GCSE:

 Lucru științific: Analiză și evaluare – interpretarea observațiilor și a altor date, identificând modelele
și tendințele, făcând deducții și concluzionând.
 Informatică: Programare și Logică algoritmică.
MATERIALE DE PREDARE
 Prezentarea PowerPoint este coloana vertebrală a lecției. Fişa studentului este separată, reutilizabilă,
consumabile și partajabile după cum este indicat.
 Videoclip din platforma TED:
1. https://www.ted.com/talks/gabe_zichermann_how_games_make_kids_smarter/transcript
 Articol ProTV cu prezentare video și text:
1. https://stirileprotv.ro/ilikeit/smart-things/dependenc-a-de-jocuri-ar-putea-fi-considerata-tulburare-
psihica-consecinc-ele-grave-pe-care-le-are.html
CURSANT MOROIANU GABRIEL-LEONARD

STAGIU/SCOP NOTE
Start Ca parte introductivă, se va urmări videoclipul Stirilor ProTV

(20 min) Jocurile video sunt
https://stirileprotv.ro/ilikeit/smart-things/dependenc-a-de-jocuri-ar-putea-fi-considerata-tulburare-
benefice sau pot fi un factor psihica-consecinc-ele-grave-pe-care-le-are.html
daunator dezvoltarii
urmat de videoclipul TED
cognitive și emotionale?
https://www.ted.com/talks/gabe_zichermann_how_games_make_kids_smarter/transcript
Se vor adresa scurte întrebări de reflexie elevilor/studentilor pe care
aceștia și le vor nota în caietele de informatica și pe parcursul lectiei își
vor nota și răspunsuri la aceste întrebări.
Prezentare interactivă Li se aduce aminte elevilor structura elementara alternativă din cadrul
(20 min) Particularități programării structurate. Se are în expunere slide-ul nr.2 din prezentare
benefice ale dezvoltării pentru o convergență a noțiunilor învățate la orele de informatică cu
inteligenței și a memorie, a noțiunile personale acumulate din practicarea de jocuri video, cu
deciziei pe moment, vs. experiențele lor vis-a-vis de meniurile din jocuri, de opțiunile
excesul și problemele disponibile în cadrul jocurilor.
generate de acest exces de
Se creează grupe de câte 4-5 elevi unde se dezbat ideile prezentate în
consum virtual de
slide-urile următoare din prezentare. După fiecare diapozitiv fiecare
divertisment.
grup își notează în caietele de informatică un rezumat al concluziilor la
care au ajuns, fiecare lider de grup având la dispoziție 2-3 minute
pentru a împărtăși cu clasa concluziile grupului său.
Concluzii Utilizând fișa de lucru, fiecare elev va completa conform rezumatului

(10 min) Stabilirea valorilor notat în propriile caietele de informatică propriile idei, divergențe și
de adevăr în concordanta cu concordanțe cu tema privind jocurile video, având la dispoziție și o
componenta de cercetare și componentă generalistă dar și o componentă de viziune proprie în
de dezbatere sumara acord cu tema de reflexie a dilemei privind jocurile online pe PC sau pe
realizata de grupurile de consolă.
elevi
Profesorul poate astfel să primească și un feedback de la elevi, atașând
la această fișă de lucru și o fișă de feedback, dar acest lucru va avea
posibilitatea să depășească timpul de 50 de minute alocat orei de curs.
CURSANT MOROIANU GABRIEL-LEONARD

FIȘA STUDENTULUI / ELEVULUI
1) Să se realizeze un mini-eseu completând rândurile de mai jos,

mini-eseu în care să se dezvolte propria viziune despre beneficiile
jocurilor de strategie și cooperative (multiplayer):
- - - - - - - - -- - - - - - -- - - - - - -- - - - - -- - - - -- - - - - - - - - - - - -
---------------------------------------------
- - - - - - - - -- - - - - - -- - - - - - -- - - - - -- - - - -- - - - - - - - - - - - -
---------------------------------------------
2) Să se realizeze un mini-eseu completând rândurile de mai jos,

mini-eseu în care să se dezvolte propria viziune despre problemele
de sănătate și sociale generate de dependența de jocurile video, de
utilizarea în exces a acestui tip de divertisment:
- - - - - - - - -- - - - - - -- - - - - - -- - - - - -- - - - -- - - - - - - - - - - - -
---------------------------------------------
- - - - - - - - -- - - - - - -- - - - - - -- - - - - -- - - - -- - - - - - - - - - - - -
3) Să se enumere jocurile utilizate cel mai des de dvs.:
- - - - - - - - -- - - - - - -- - - - - - -- - - - - -- - - - -- - - - - - - - - - - - -
NUME PRENUME (STUDENT/ELEV)

Didactica
domeniului şi dezvoltări
în didactica specializării
(învătământ liceal, postliceal)
(DomeniulStiinte ingineresti)
(PP2 1 B D 01)
Proiect didactic la disciplina Informatică
Unitatea de învățământ:
Numele şi prenumele: MOROIANU GABRIEL-LEONARD
Disciplina:INFORMATICĂ
Clasa/Vârsta Unitatea Titlul activității didactice Timp

Clasa a XI-a Implementarea Introducere în lucrul cu
Informatică structurilor structurile de date de tip 50 minute
16-17 ani de tip tablou tablou(vectori și matrici)
Justificarea didactică
Competențe
pentru utilizarea TIC
Instrumente TIC proiectate în lecție: Competențe cheie:
• Rețea de calculatoare ✔ Identificarea motivaţiei pentru
• Videoproiector care este necesară utilizarea
• Prezentare tip PowerPoint tablourilor
• Videoclip ✔ A învâța să înveți
• Blog educațional
• Wiki Competențe generale:
• Foaie calcul Google Sheets ✔ Identificarea conexiunilor dintre
• Formular feedback Google Forms informatică şi societate
✔ Identificarea datelor care
Calculatorul din rețeaua laboratorului de intervin într-o problemă şi a relaţiilor
informatică este un instrument TIC extrem dintre acestea
de util în programarea în limbajele de ✔ Elaborarea algoritmilor de
nivel înalt, atât elevului cât și rezolvare a problemelor
profesorului, fiind un element ✔ Aplicarea algoritmilor funda-
indispensabil în cadrul acestui proiect, mentali în prelucrarea datelor
îndeosebi prin prisma faptului că ✔ Implementarea algoritmilor în
disciplina în sine, necesită utilizarea limbajul de programare C++
calculatorului. Prin expunerea slide-ului
nr.2 din prezentarea afișată pe
videoproiectorul clasei se realizează Competențe specifice:
captarea atenției, facilitând o conversație ✔ Identificarea necesităţii
educativă cu elevii, moment ce conduce structurării datelor în tablouri
spre dezvoltarea competențelor de ✔ Prelucrarea datelor structurate în
comunicare, dar și a opiniilor, fiind un tablouri.
punct de dezbatere pe tot parcursul ✔ Utilizarea fişierelor text pentru
prezentării, în funcție de fiecare slide în introducerea datelor şi extragerea
parte prezentat în cadrul lecției. rezultatelor
Videoclipul educațional va fixa viziunea ✔ Prelucrarea datelor structurate în
asupra corelării experiențelor din viața de tablouri.
zi cu zi a elevului cu forma de organizare ✔ Elaborarea unui algoritm de
a tablourilor ca structuri de date. rezolvare a unor probleme din aria
Blogul utilizat în cadrul lecției este un alt curriculară a specializării
instrument TIC de ajutor pentru ✔ Alegerea unui algoritm eficient
înțelegerea unor aspecte specifice temei de rezolvare a unei probleme
abordate, care împreună cu Wiki și site-ul ✔ Identificarea aplicaţiilor
de ajutor al limbajului de programare, informaticii în viaţa socială
oferă un suport cognitiv facultativ elevului ✔ Elaborarea şi implementarea
pentru diverse aspecte nedetaliate în unor algoritmi de rezolvare a unor
cadrul lecției(funcții predefinite și librării probleme cotidiene
utile, algoritmi specifici, etc.). De
asemenea blogul și wiki reprezintă un start
în autoînvățare, elevul pășind astfel în
etapa de educație permanentă la această
disciplină.
Pentru o parte din tema de rezolvat acasă,
elevul se poate folosi de programul de
calcul tabelar, în vizualizarea și
interpretarea mult mai facilă a tablourilor
de date, prin reprezentarea componentelor
de date în celulele aferente aplicației de tip
Excel, existentă și online, dar și ca
aplicație GUI instalată pe PC-ul propriu.
La finalul lecției pentru un feedback vis-a-
vis de structura lecției și informațiile
deprinse de elevi pe parcursul lecției,
elevul va avea la dispoziție un formular
Google Docs.
Termeni cheie Resurse

Noțiuni cheie ale lecției:
• structură de date
• Calculatoare dispuse într-o rețea
• tablouri unidimensionale
internă
• variabile de tip vectori de date
• Programe și aplicații software
• tablouri bidimensionale
necesare pentru lansarea prezentării
O structură de date este o colecţie de
educaționale ”Tipul TABLOU-
valori eterogene ca tip, stocate într-o zonă
Introducere”, dar și pentru
compactă de memorie.
vizionarea videoclipului educațional
Tabloul unidimensional este o structură
”Tablouri unidimensionale”
de date căreia i se atribuie un nume. Este
• Blogul
format dintr-o colecție de elemente de
www.tema5.linndows.com/blog/ de
același tip, dispuse contiguu într-un bloc
unde elevii au putut accesa și resurse
de memorie. Elementele pot fi accesate
precum Wiki-ul clasei de la adresa
individual prin indici sau ca un tot unitar.
http://www.tema5.linndows.com/wik
Toate elementele unei variabile de tip
i
vector au un predecesor (excepție primul)
• Manualul de Informatică pentru
și un succesor (excepție ultimul)
clasa a IX-a - real intensiv C++
Tablou bidimensional este o structură de
(specializarea matematica-
date asemănătoare vectorului, cu
informatica intensiv, informatica),
diferența că poziţia este dată printr-o
autor Mariana Milosescu
suită de două numere pozitive (indecşi),
• Pânză retractabilă tip Flipchart
care reprezintă cele două dimensiuni
(linie şi coloană).
Desfășurarea activității didactice
1. MOMENTUL ORGANIZATORIC
Timp:2min
Activitatea profesorului: Salută clasa. Verificarea prezenței elevilor. Asigurarea
condițiilor didactice și a materialelor pentru desfășurarea lecției în condiții optime.
Activitatea elevilor: Salută profesorul. Răspund solicitărilor acestuia. Deschid PC-
urile și caietele.
Metode și procedee/ forme organizatorice: Conversație, frontal.
Mijloace de învățământ: catalogul
2. CAPTAREA ATENȚIEI
Timp: 3min
Activitatea profesorului: Expune elevilor spre dezbatere un citat ce îi aparține lui
Tudor Mușatescu: ”În fiecare tren al lumii, viaţa circulă pe compartimente.”, citat
menit să deschidă anunțarea temei.
Activitatea elevilor: Răspund pe rând profesorului prin ridicare de mână.
Metode și procedee/ forme organizatorice: Conversație, frontal.
3. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR

Timp:15min
Activitatea profesorului: Folosindu-se de flipchart profesorul prezintă obiectivele lecției:
”Introducere în lucrul cu structurile de date de tip tablou(vectori și matrici)”.
Obiectivele lecției propuse sunt următoarele:
• Identificarea necesităţii structurării datelor în tablouri
• Prelucrarea datelor structurate în tablouri.
• Elaborarea de algoritmi de rezolvare a problemelor cu tablouri de date
• Alegerea unor algoritmi eficienti de rezolvare a acestor probleme
• Identificarea corelațiilor tablourilor cu viaţa socială
Activitatea elevilor: Notează titlul lecției și obiectivele urmărite pe parcursul orei.
Metode și procedee/ forme organizatorice: Expunerea, conversația, frontal.
Mijloace de învățământ: Calculatoare, Caiete, Videoproiector, prezentare PPT
4. OPERAȚIONALIZAREA – FIXAREA CUNOȘTINȚELOR
Timp:25min
Activitatea profesorului: Folosindu-se de flipchart profesorul afișează prezentarea
PPT oprindu-se la momentele de captare a atenției pregătite în cadrul prezentării,
chestionând elevii vis-a-vis de fiecare etapă prezentată în parte. Urmează să deruleze
și videoclipul educațional insistând pe asemănarea dintre vectorii de date cu trenurile
din viața socială a elevilor. De asemenea existând dezbateri organizate și
argumentate. Pentru fixarea cunoștințelor, profesorul exemplifică printr-o problemă
metodele de citire și de afișare a elementelor unui vector, urmând ca elevii să rezolve
individual pe propriul computer de lucru o problemă ridicată în anexa 1.
Activitatea elevilor: Elevii își notează în caiete noile noțiuni asimilate, răspunzând
spontan și argumentat în momentele de captare a atenției stabilite de profesor în
cadrul prezentării PPT dar și al videoclipului educațional. Elevii lucrează individual
la rezolvarea problemei ridicate în anexa 1.
Metode și procedee/ forme organizatorice: Expunerea, conversația, frontal și
individual
Material didactic: Anexa nr.1
Mijloace de învățământ: Calculatoare, Caiete, Videoproiector, prezentare PPT
5. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII
Timp:5min
Activitatea profesorului: anunță tema pentru acasă, informându-i pe elevi că tema va
fi compusă din 2(două) probleme vizând tema predată, din care o problemă va trebui
realizată cu ajutorul programului de calcul tabelar (Excel). Pentru momentul alocat
feedback-ului profesorul solicită completarea formularului GoogleForm.
Activitatea elevilor: își notează enunțul problemelor și primesc de la profesor pe
email fișierul exemplu de calcul tabelar, necesar pentru rezolvarea temei acasă.
Completează formularul de feedback la recomandarea profesorului.
Finalizarea proiectului
Utilizând resursele oferite de către profesor, elevii vor accesa în timpul activității de
fixare a cunoștințelor, blogul și wiki-ul pentru rezolvarea problemei ridicate la anexa
1. Rezultatele rezolvarilor acestei probleme vor fi centralizate de către profesor pentru
o abordare mai detaliată în funcție de fiecare elev în parte, fiind o premisă în
organizarea de grupe de performanță/competență la viitoarele lecții cu elevii.
Evaluarea
Abilități și cunoștințe Deprinderi tehnice
Concepte și conținuturi de evaluat: Structurarea datelor în tablouri
• Necesitatea structurării datelor în unidimensionale, conferă o perspectivă
tablouri nouă a elevului vis-a-vis de abordarea și
• Prelucrarea datelor structurate în utilizarea variabilelor de date ca entități
tablouri. de complexitate joasă, medie și înaltă.
Exemplu de definire:
- criterii și descriptori de performanță pentru evaluarea activităților de grup (se vor particulariza concret
sarcinile / responsabilitățile pentru toți itemii).
Item / Descriptori 1-4 5-6 7-8 9-10 Pondere
(insuficient) (suficient) (bine) (foarte bine)
Elevul acceptă Elevul nu Elevul Elevul Elevul
responsabilitățile îndeplinește efectuează efectuează îndeplinește
pentru el / ea sau oricare din rareori oricare frecvent sarcini / roluri
roluri în cadrul sarcinile din sarcinile sarcini / roluri pentru care el /
grupului pentru rolurile pentru rolurile pentru care el / ea este
de care el / ea pentru care el / ea este responsabil.
este ea este responsabil. Elevul nu are
50%
responsabil. responsabil. Totuși, elevul nevoie de alți
Acestea sunt Adesea, el / ea are nevoie de colegi din grup
efectuate de are nevoie de ceilalți colegi pentru
către colegii alții pentru a îi de grup pentru reamintirea
lui / ei de grup reaminti a-și reaminti sarcinilor /
atribuțiile / sarcinile / atribuțiilor.
sarcinile. atribuțiile.
.............................................................................................................................................
- criterii și descriptori de performanță pentru evaluarea activităților individuale (se vor particulariza
concret sarcinile / responsabilitățile pentru toți itemii).
Item / Descriptori 1-4 5-6 7-8 9-10 Pondere
(insuficient) (suficient) (bine) (foarte bine)
Utilizarea corectă Elevul Elevul Elevul Prezentarea
a conceptelor foloseşte foloseşte foloseşte elevului
ştiinţifice sau a incorect corect (dar în corect (dar nu oglindeşte o
conținuturilor concepte foarte puține în toate utilizare
învățate ştiinţifice sau situații situațiile competentă a
... conținuturi, în contextuale contextuale conceptelor
(Se descriu toate situațiile cerute) cerute) ştiinţifice sau a 50 %
contextele în care conextuale concepte concepte conținuturilor
sunt cerute cerute ştiinţifice sau ştiinţifice sau învățate, în toate
conceptele / conținuturi conținuturi situațiile
conținuturile învățate învățate conextuale
învățate) cerute
Autoreflecția
Prezentați câteva considerații personale privind desfășurarea activității didactice.
Întrebările de mai jos vă pot ghida reflecția:
1. Cât de reușită apreciați că este activitatea didactică pe care ați desfășurat-o?
2. Care au fost punctele forte, dar punctele slabe ale activității?
3. Ce ați face în mod diferit data viitoare?
4. Care a fost reacția elevilor la activitatea didactică propusă?
5. Care a fost feedback-ul elevilor?
6. Care a fost atmosfera de lucru pe parcursul activității didactice?
ANEXA 1
Sarcini de lucru
Problema 1.
Cerința
Fie un tablou unidimensional cu n elemente, numere naturale. Determina ți diferen ța în valoare
absolută dintre numărul de valori pare din tabloul unidimensional și numărul de valori impare din
tabloul unidimensional.
Date de intrare
Programul citește de la tastatură numărul n, iar apoi n numere naturale, reprezentând
elementele tabloului.
Date de ieșire Programul va afi șa pe ecran valoarea cerută.
Restricții și precizări
1 ≤ n ≤ 1000 , cele n numere citite vor fi mai mici decât 1.000.000.000
Exemplu
Date de Intrare 5 15 245 28 33 11
Date de Ieșire 3
Explicație: Sunt 4 numere impare și un număr par în vector, asadar diferen ța este 3.
Indicații de rezolvare: Va fi necesară determinarea numărului de valori pare ”nrpare” și numărul
de valori impare ”nrimp” din vector și afișăm diferența dintre numărul mai mare și numărul mai mic.
Problema 2.
Se citește n, apoi încă n numere naturale, reprezentând elementele unui vector.
Cerinţa
Calculaţi valoarea minimă minim și valoarea maximă maxim a valorilor elementelor vectorului.
Date de intrare
Programul citește de la tastatură de numărul n, apoi încă n numere naturale, reprezentând
elementele vectorului.
Date de ieşire
Programul va afișa pe ecran cele două numere minim şi maxim, separate printr-un singur
spaţiu.
Restricţii şi precizări
0 < n < 1000, elementele vectorului vor fi mai mici decât 1000000
Exemplu
Intrare:5 8 2 9 4 5
Ieșire:2 9
Explicație:Vectorul conține 5 elemente. Valoarea maxima este 9, iar valoarea minimă este 2.
PROIECT DIDACTIC
UNITATEA ȘCOLARĂ: Colegiul National „Ienăchiță Văcărescu” Târgovişte

PROFESOR: Moroianu Gabriel-Leonard
DISCIPLINA: Informatică
CLASA: a IX-a
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ NR. 3410/16.03.2009
SPECIALIZAREA: Intensiv informatică
ANUL ȘCOLAR: 2019-2020
Proiect de lecție
Unitatea de învățare: Structuri de date – Tablouri unidimensionale
Lecția: Tablouri unidimensionale - aplicații

Tipul lecției:Fixare şi consolidare deprinderi şi priceperi
Durata lecției: 50 min
Locul de desfăşurare: Laboratorul de informatică
Competențe cheie:
• Identificarea motivaţiei pentru care este necesară utilizarea tablourilor
• A învâța să înveți
Competențe generale:
• Identificarea conexiunilor dintre informatică şi societate
• Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea
• Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor
• Aplicarea algoritmilor funda-mentali în prelucrarea datelor
• Implementarea algoritmilor în limbajul de programare C++
Competențe specifice:
• Utilizarea fişierelor text pentru introducerea datelor şi extragerea rezultatelor
• Elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării
• Alegerea unui algoritm eficient de rezolvare a unei probleme
• Identificarea aplicaţiilor informaticii în viaţa socială
• Elaborarea şi implementarea unor algoritmi de rezolvare a unor probleme cotidiene
Metode şi procedee de instruire: expunerea, explicaţie, conversaţie, învățare prin descoperire
Mijloace de învăţământ de uz general: Markere, tablă ecologică, pixuri, creioane, caiete de

notiţe
Mijloace de învăţământ specifice:
- expunerea, conversaţia, explicaţia, problematizarea;
- videoproiector, flipchart, caiete, manual, fişă de lucru, calculator.
Resurse materiale:
 pentru profesor:
• Eugen Popescu – Limbajul C++.Teorie si aplicatii.Partea I.
• https://www.pbinfo.ro/probleme/categorii/2/tablouri- unidimensionale-vectori
 pentru elev:
◦ Mariana Milosescu - Manual pentru clasa aIX-a-real intensiv C++
◦ echipamentele de calcul ale laboratorului;

Evenimentele Strategie didactică
instruirii.
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode de Mijloace de Forme de organizare
Timp
Obiective/
învăţământ învăţământ a activităţii
Conţinuturi
1 2 3 4 5 6 7
Secvența 2 Profesorul intră în clasă, salută elevii, notează absent ții.
Elevii pregătesc cele Conversația Catalog, pixuri Frontală
organizatoric necesare orei
ă de Informatică şi spun
elevii absenţi.
***Captarea 3 Profesorul le cere elevilor să urmărească un videoclip Elevii sunt atenți. Conversaţia Laptop, Individuală Frontală
atenției și educaţional. Elevii ascultă ce spune profesorul şi urmăresc Elevii îsi notează un Explicaţia videoproiector,
asigurarea videoclipul educaţional ”Tablouri unidimensionale”. exemplu de utilizare a videoclip
climatului Profesorul lansează videoclipul. structurilor tablourilor educaţional
afectiv Ultimele secunde ale videoclipului conţin bibliografia, mai și pun întrebări legate
precis sursa de unde a fost preluată o parte din videoclip. de ce au vizionat.
https://youtu.be/_qXCINhxFkE
Anunțarea 1 Profesorul le prezintă elevilor pe scurt competen țele Elevii ascultă cu Conversația Frontală Individuală
temelor și derivate, și anume: la sfârșitul orei vor putea identifica atenție cuvintele
competențelo structurile de tip tablou, vor putea face diferența dintre profesorului.
r specifice tipurile de tablouri unidimensionale și tablouri
bidimensionale și vor putea rezolva probleme.
Verificarea, 10 Folosindu-se de flipchart profesorul afișează Elevii sunt atenți și Explicaţia, Videoproiector, Frontală
reactualizarea prezentarea PPT oprindu-se la momentele de captare a încercă să rețină conversaţia, laptop,
, atenției pregătite în cadrul prezentării, chestionând câteva aspecte expunerea flipchart
sistematizare elevii vis-a-vis de fiecare etapă prezentată în parte. importante.
a şi Urmează să deruleze și videoclipul educațional
esenţializarea
insistând pe asemănarea dintre vectorii de date cu
cunoştinţelor:
trenurile din viața socială a elevilor. De asemenea
existând dezbateri organizate și argumentate. Pentru
fixarea cunoștințelor, profesorul exemplifică printr-o
problemă metodele de citire și de afișare a elementelor
unui vector, urmând ca elevii să rezolve individual pe
propriul computer de lucru o problemă, anexa 1.
Asigurarea 15 Profesorul le comunică elevilor că urmează să lucreze în Elevii ascultă de Conversaţia, Fișă de lucru Grupată
dirijării grupe de câte patru elevi şi organizează grupele în mod profesor și se grupeză explicaţia,
învăţării eterogen, oferind fiecărui elev un rol, asigurându-se că în echipe. Aceștia exerciţiul,
fiecare elev contribuie la rezolvarea sarcinilor. După încearcă să răspundă jocul de rol.
organizarea grupelor profesorul distribuie fişa de lucru întrebarilor și să
(Anexa1). Profesorul le comunică elevilor că urmează să completeze fișa de
lucreze în grupe de câte patru elevi şi organizează grupele în lucru în timpul alocat.
mod eterogen, oferind fiecărui elev un rol, asigurându-se că Reprezentații
fiecare elev contribuie la rezolvarea sarcinilor. După echipelor sau mai
organizarea grupelor profesorul distribuie fişele de lucru mulți membri din
(Anexa1). Profesorul verifică răspunsurile date, le apreciază echipă răspund
pe cele bune şi corectează eventualele erori. întrebărilor.
Obţinerea 15 în acest moment al lecţiei se va folosi un alt instrument TIC, b.Elevii ascultă de Conversaţia, Blogul Frontală individuală
performanţei blogul educaţional http://www.tema5.linndows.com/blog/ profesor. Aceștia explicaţia, educaţional,
Profesorul le spune elevilor că vor avea de lucru individual încearcă să răspundă exerciţiul videoproiector,
şi pentru a putea rezolva sarcinile de lucru trebuie să întrebarilor și să laptop, caiete,
deschidă blogul educaţional. Profesorul accesează blogul şi completeze fișa de fişa de lucru
cu ajutorul videoproiectorului afişează o serie de exerciţii lucru în timpul alocat.
rezolvate, asemănătoare cu exercitiile din clasa. Elevii
lucrează individual. Profesorul verifică răspunsurile, le
apreciază pe cele bune şi corectează eventualele greşeli.
Realizarea 2 Profesorul îi întreabă pe elevi cum li s-a părut lecţia, dacă Elevii aleg câte o Conversatia Caietele Frontala
conexiunii aplicaţiile alese au fost grele sau uşoare. Pentru a face acest culoare şi îşi
inverse lucru, profesorul le cere elevilor să aleagă o culoare prin motivează alegerea.
care să descrie lecţia: negru dacă a fost o lecţie grea cu
exerciţii grele, galben dacă a fost o lecţie de dificultate
medie cu exerciţii care le-au testat cunoştinţele şi verde dacă
a fost o lecţie uşoară cu aplicaţii simplu de rezolvat.
Finalizarea 2 Profesorul dă elevilor sarcină de lucru pentru acasă. videoproiector, Frontala
lecției Această temă se găsește în manualul elevilor de la laptop, caiete
clasă, dar si pe blogul educațional, aplicația.
Finalizarea proiectului
Profesorul observă comportamentul elevilor în timpul orei, în ce măsură fiecare elev s-a implicat în rezolvarea sarcinilor de lucru în perechi şi în grupe, dar
şi cât de mult s-au străduit pentru rezolvarea aplicaţiilor individuale, cât de mult s-au implicat în activităţile desfăşurate, notează răspunsurile bune şi foarte
bune din partea elevilor, le aprciază, îi încurajează şi îi motivează şi pe ceilalţi elevi să răspundă.
Evaluarea
Tipuri de Abilităţi şi cunoştinţe Deprinderi tehnice Punctaj

activităţi
Activităţi de Participarea orală 1-4: elevii nu se implică în rezolvarea sarcinilor de lucru, nu citesc exercitiile, nu identifică instruc țiunile 10%
grup de citire, respectiv de afișare, nu stiu rolul acestora
Evaluare pe 5-6: elevii citesc exercitiile, cu ajutorul celorlalţi identifică instruc țiunile de intrare, respectiv de ie șire,
grupe nu stiu rolul acestora
7-8: elevii citesc exercitiile, cu ajutorul celorlalţi identifică instruc țiunile de citire, respectiv de afi șare,
nu stiu rolul acestora ,uneori au nevoie de ajutor din partea celorlalţi.
9-10: elevii citesc exercitiile, cu ajutorul celorlalţi identifică instruc țiunile de citire, respectiv de afi șare,
știu rolul fiecărei instrucțiuni, le aplică, le explică şi celorlalţi, justifică fiecare răspuns dat.
Tipul intervenţiei cu 1-4: elevul nu contribuie cu nimic la rezolvarea sarcinilor, spune că nu ştie, nu distinge instruc țiunile de 10%
caracter personal
Evaluarea

activităţi
citire, respectiv de afișare.
5-6: elevul are probleme în a înţelege şi a identifica instruc țiunile de citire, respectiv de afi șare, dar cu
ajutorul celorlalţi duce la bun sfârşit sarcina de lucru, contribuind la rezolvarea acesteia.
7-8: elevul contribuie la rezolvarea sarcinii, are iniţiativă, oferă alte contexte în care instruc țiunile pot fi
folosite, încearcă să găsească răspunsurile singuri, dar acceptă ajutor.
9-10: elevul contribuie decisiv la rezolvarea sarcinii de lucru, îi stimulează pe ceilalţi să lucreze, să
identifice instrucțiunile, să scrie pseudocodul, să scrie programul, le explică şi celorlalţi, le oferă definiţii
şi exemple, fac analogii.
Luarea deciziilor 1-4: elevul nu are niciun rol în grup, acceptă răspunsurile celorlalţi fără să ceară lămuriri despre 10%
instrucțiuni de citire, respectiv de afișare.
5-6: elevul nu are un rol important în grup, acceptă răspunsurile celorlalţi, deşi nu mereu intelege.
7-8: elevul are un rol important în grup, rezolva exercitiile, răspunsurile lor generează discuţii în grup.
9-10: elevul are un rol foarte important în grup, rezolva exercitiile, ia toate deciziile importante, nimeni
nu pune la îndoială răspunsurile lui, clarifică orice fel de probleme şi nelămuriri.
Activităţi în Relaţia cu colegul de 1-4: elevul nu lucrează cu colegul de bancă, nu citeşte textul, nu se implică în scrierea pseudocodul și 15%
Evaluarea

activităţi
perechi bancă programului.
Evalure pe 5-6: elevul citeşte cu greutate, copiază majoritatea răspunsurilor de la colegul de bancă fără a cere
perechi lămuriri.
7-8: elevul citeşte textul uşor, identifică, deşi uneori poate greşi, lucrează împreună cu colegul de bancă.
9-10:elevul citeşte textul foarte uşor, discută cu colegul de bancă, împreună rezolva sarcina de lucru.
Tonul vocii 1-4: elevul vorbeşte foarte puţin, are un ton al vocii scăzut, nu dă răspunsuri, le acceptă pe cele ale 15%
colegului de bancă.
5-6: elevul vorbeşte puţin, identifică unul-două instrucțiuni, are ezitări în identificarea acestora.
7-8: elevul vorbeşte cu partenerul, foloseşte un ton prietenesc, rezolvă majoritatea cerin țelor
9-10: elevul vorbeşte cu partenerul, foloseşte un ton apropiat, prietenesc, rezolvă toate cerin țele
Activităţi Utilizarea conceptelor 1-4: elevul nu stăpâneşte noţiunile învățate și nu le identifică. 20%
individuale
5-6: elevul are dificultăţi în a defini şi a le rezolva cerin țele
7-8: elevul stăpâneşte noţiunile invatate identifică si deosebeste aproape toate instruc țiuni de citire,
Evaluarea

activităţi
Evaluare respectiv de afișare

individuală
9-10: elevul cunoaşte foarte bine si identifică toate cerințele
Claritate 1-4: elevul se exprimă neclar, se bâlbâie, nu duce la capăt explicaţiile aşteaptă să răspundă altcineva în 10%
locul lui, încurcă instrucțiuni de citire, respectiv de afi șare.
5-6: elevul se exprimă relativ clar, face propoziţii scurte, uneori oferă răspunsuri monosilabice, oferă
definiţia lor, dar nu poate da exemple clare.
7-8: elevul se exprimă clar, cu mici greşeli, poate oferi câteva exemple şi contexte diferite în care se
folosesc.
9-10: elevul se exprimă foarte clar, oferă explicaţii corecte şi complete, justifică fiecare răspuns.
UNITATEA ŞCOLARĂ “Colegiul National Ienachita Vacarescu Targoviste”
PROFESOR. .MOROIANU GABRIEL- LEONARD
CLASA: a IX-a B - /NR. ORE SĂPT. 4 ore
PROGRAMA ŞCOLARĂ în conformitate cu art. 9. din OMECI 3410/16.03.2009.
SPECIALIZAREA: Informatica-intensiv
ANUL ŞCOLAR: 2019 – 2020
Plan de lectie
Unitatea de învăţare : Structuri de date – Tablouri unidimensionale
Locul de desfășurare- Laboratorul de informatică
Tema: Tablouri unidimensionale - aplicații
Tipul lecţiei: Fixare şi consolidare deprinderi şi priceperi
Scopul lecţiei: Cunoaşterea ș i formarea deprinderilor de a utiliza corect tablourile ;
Competențe cheie:
• Identificarea motivaţiei pentru care este necesară utilizarea tablourilor
• A învâța să înveți
Competențe generale:
• Identificarea conexiunilor dintre informatică şi societate
• Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea
• Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor
• Aplicarea algoritmilor funda-mentali în prelucrarea datelor
• Implementarea algoritmilor în limbajul de programare C++
Competențe specifice:

• Utilizarea fişierelor text pentru introducerea datelor şi extragerea rezultatelor
• Elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării
• Alegerea unui algoritm eficient de rezolvare a unei probleme
• Identificarea aplicaţiilor informaticii în viaţa socială
• Elaborarea şi implementarea unor algoritmi de rezolvare a unor probleme cotidiene
Metode şi mijloace de învăţământ:
- expunerea, conversaţia, explicaţia, problematizarea;
- videoproiector, flipchart, caiete, manual, fişă de lucru, calculator.
 Obiective educaţionale:
 Obiective cognitive:
 Să cunoască şi să reproducă noţiunile dobândite la noua lecţie;
 Să analizeze şi să caracterizeze corect noţiunea de tablou;
 Obiective psihomotorii:
 Formarea deprinderilor de a utiliza corect tablourile.
 Obiective afective:
 Formarea convingerilor că înţelegerea corectă a utilizării tablourilor reprezintă

o condiţie esenţială pentru stăpânirea unui limbaj de programare.
 Obiective operaţionale:
Ob1 Să cunoască modul prin care se pot declara tablourile.
Ob2 Să cunoască cum se realizează citirea şi scrierea elementelor unui tablou.
Ob3 Să-şi însuşească modul corect de utilizare al tablourilor în programe.
Ob4 Să analizeze şi să corecteze erorile de sintaxă care apar.
Ob5 Să rezolve unele probleme utilizând tablouri unidimensionale.
 Strategii didactice:
 Metode de învăţământ:
 Metode de comunicare orale:
 Expunerea
 Conversaţia
 Metode de acţiune:
 Problematizarea;
 Învăţarea prin descoperire;
 Resurse materiale:
 pentru profesor:
Eugen Popescu – Limbajul C++.Teorie si aplicatii.Partea I.
https://www.pbinfo.ro/probleme/categorii/2/tablouri-
unidimensionale- vectori
 pentru elev:
 echipamentele de calcul ale laboratorului;
 Mariana Milosescu - Manual pentru clasa aIX-a-real intensiv C++
 Metode de evaluare:
 chestionarea orală
 Desfăşurarea activităţii:
 Momentul organizatoric:
 Pregătirea lecţiei:
 Întocmirea proiectului didactic;
 Întocmirea chestionarului pentru reactualizarea cunoştinţelor;
 Organizarea şi pregătirea clasei:
 Verificarea frecvenţei elevilor;
 Verificarea existenţei resurselor materiale;
 Captarea atenţiei clasei:
 Anunţarea şi scrierea pe tablă a titlului lecţiei “Sortarea elementelor unui tablou

unidimensional”.
 Anunţarea obiectivelor operaţionale prin scrierea pe tablă a planului de idei.
 Explicarea modului de desfăşurare a activităţii.
 Reactualizarea cunoştinţelor:
 Verificarea cunoştinţelor predate anterior prin intermediul următoarelor întrebări:
Nr. Întrebarea Răspunsul corect aşteptat

Crt
1 Care sunt tipurile de date standard? Tipurile standard sunt: întreg, real, caracter şi tipul logic.
2 Ce tip are expresia “(in t ) (sqrt(15))” Este de tip întreg
3 De ce tip este expresia “a==b” Este de tip boolean
4 Aplicată unui y valoare întreagă pozitivă întoarce ca

Care este efectul funcţiei po w(x, y) ? rezultat x ridicat la puterea y. Se poate utiliza și pentru
radical de ordin y, ex: pow(x, 1.0/y).
Organizarea activității
Durată
Moment de lecţie Activitatea profesorului Activitatea elevilor
(minute)
Salută clasa. Verificarea prezenței Salută profesorul. Răspund

elevilor. Asigurarea condițiilor
didactice și a materialelor pentru solicitărilor acestuia. Deschid PC- 2
1. Moment desfășurarea lecției în condiții urile și caietele.
organizatoric optime.
Metode și procedee/ forme organizatorice: Conversație, frontal

Mijloace de învățământ: catalogul
Face o recapitulare a noţiunilor

teoretice printr-un set de întrebări
fulger:
• ce este o variabilă?
2. Reactualizarea Răspund pe rând profesorului prin
3
• cum se incrementează o ridicare de mână.
cunoştinţelor
variabilă?
• ce instrucțiune repetitivă cu
un numar cunoscut de pași
cunoașteți?
Metode și procedee/ forme organizatorice: Conversație, frontal
Folosindu-se de flipchart profesorul

prezintă obiectivele lecției:
”Introducere în lucrul cu structurile
de date de tip tablou(vectori și
matrici)”.
Obiectivele lecției propuse sunt

următoarele:
3. Anunţarea • Identificarea necesităţii
structurării datelor în tablouri
titlului lecţiei, a Notează titlul lecției și obiectivele
15
• Prelucrarea datelor structurate în urmărite pe parcursul orei.
scopului şi a
tablouri.
obiectivelor
• Elaborarea de algoritmi de
rezolvare a problemelor cu tablouri
de date
• Alegerea unor algoritmi eficienti

de rezolvare a acestor probleme
• Identificarea corelațiilor
tablourilor cu viaţa socială
Metode și procedee/ forme organizatorice: Expunerea, conversa ția, frontal.

Mijloace de învățământ: Calculatoare, Caiete, Videoproiector, prezentare
PowerPoint, Videoclip educațional
Folosindu-se de flipchart profesorul

afișează prezentarea PPT oprindu-
se la momentele de captare a
atenției pregătite în cadrul Elevii își notează în caiete noile
prezentării, chestionând elevii vis-a-
vis de fiecare etapă prezentată în noțiuni asimilate, răspunzând
parte. Urmează să deruleze și spontan și argumentat în
videoclipul educațional insistând pe
4. Fixarea asemănarea dintre vectorii de date momentele de captare a atenției
cu trenurile din viața socială a stabilite de profesor în cadrul 25
cunoştinţelor. elevilor. De asemenea existând
dezbateri organizate și argumentate. prezentării PPT dar și al
Pentru fixarea cunoștințelor, videoclipului educațional. Elevii
profesorul exemplifică printr-o
problemă metodele de citire și de lucrează individual la rezolvarea
afișare a elementelor unui vector, problemei ridicate la anexa 1.
urmând ca elevii să rezolve
individual pe propriul computer de
lucru o problemă, anexa 1.
Metode și procedee/ forme organizatorice: Expunerea, conversa ția, frontal și

individual
Mijloace de învățământ: Calculatoare, Caiete, Videoproiector, prezentare

Po we rp o int , vide o clip ed uca ț ion a l.
Se anunță tema pentru acasă,

informându-i pe elevi că tema va fi Elevii își notează enunțul
compusă din 2(două) probleme problemelor și primesc de la
vizând tema predată, din care o profesor pe email fișierul exemplu
5. Tema pentru problemă va trebui realizată cu de calcul tabelar, necesar pentru
5
ajutorul programului de calcul rezolvarea temei acasă.
acasă
tabelar (Excel). Pentru momentul Completează formularul de
alocat feedback-ului profesorul feedback la recomandarea
solicită completarea formularului profesorului.
GoogleForm.
Metode și procedee/ forme organizatorice: Expunerea, conversa ția, frontal și

individual
Mijloace de învățământ: Calculatoare, Caiete.

Proiectarea conţinutului temei şi a acţiunilor sunt prezentate în următorul tabel:
Funcţiile
exercitate de Metode şi
Evenimente instrucţionale
evenimentul mijloace
instrucţional
Profesorul anunţă titlul lecţiei “Tablouri”. Obiectivele lecţiei sunt de a

Informarea
cunoaşte organizarea datelor în tablouri şi de a şti cum se foloseşte aceştia
elevilor asupra
în construcţia de programe şi cum să corectăm eventualele erori de sintaxă Conversaţia
obiectivelor şi
în scrierea programelor ce folosesc tablouri. introductivă
prezentarea
materialului.
Dirijarea învăţării. Tabloul reprezintă o structură omogenă. El constă dintr-o mulţime de Expunere.
componente de acelaşi tip, pe care îl numim tip de bază. Fiecare element al
tabloului este accesibil pe baza poziţiei sale în raport cu celelalte elemente.
De exemplu, elementele unui tablou, pot fi organizate ca un şir (vector). În
acest caz, desemnarea poziţiei unui element se face prin specificarea
numărului său de ordine în cadrul şirului. Pentru o organizare matriceală,
poziţia unui element este dată prin două numere, reprezentând rândul şi
coloana corespunzătoare elementului.
În descrierea algoritmilor, pentru desemnarea valorilor componente ale

unui tablou se utilizează o notaţie indicială, numită variabilă indexată. De
exemplu, dacă variabila A desemnează un vector, convenim ca A[5] să
specifice al cincilea element al vectorului. Valoarea 5 cuprinsă între
paranteze este indicele variabilei. Dacă variabila B desemnează o matrice,
atunci B[3][I+2] specifică elementul matricei ,aflat pe rândul 3, coloana I+2.
În general, putem utiliza variabile indexate cu mai mulţi indici. Un

element oarecare este specificat prin numele tabloului însoţit de lista indicilor,
cuprinsă între paranteze. Fiecare indice poate fi o expresie numerică
oarecare .
Prelucrarea unui tablou se bazează, în general, pe execuţia unor

operaţii asupra componentelor sale. O modificare a valorii unei componente,
înseamnă implicit, o modificare a valorii tabloului.
În matematică tabloul este prezentat formalizat:
a11 a12 ... a1n
A= a
[
a21 a22
31 a32
.. . . . .
am 1 am 2
...
...
...
...
a 2n
a 3n
.. .
amn
]
 Tabloul de mai sus se numeşte A şi are m linii şi n coloane.
 Elementele sale sunt a11 , a12 , . .. , amn .
 Prin aij se înţelege acel element care se găseşte în linia i şi coloana j.

Observaţii.
1. Nu este obligatoriu ca elementele unui tablou să fie numere reale.

ele pot fi de orice natură: numere întregi, caractere etc.
2. În matematică tablourile se numesc matrici. Termenul a fost

preluat şi în informatică.
Date de tip tablou.
Un tablou este o mulţime finită şi ordonată de elemente de acelaşi tip

căruia i se asociază un nume. Un element al mulţimii este identificat prin
intermediul numelui tabloului şi al valorii unuia sau mai multor indici (după
cum este vorba de un tablou unidimensional sau multidimensional = cu valori
în subdomenii ale tipurilor ordinale (int, char, bool). În C/ C++ se pot utiliza
variabile cu tipul de date tablou (variabile tablou) cu condiţia declarării
acestuia în mod corespunzător. Pentru fiecare tip de date tablou utilizat într-
un program C/ C++ trebuie specificat domeniul de valori pentru fiecare indice
şi tipul elementelor tabloului (denumit şi tip de bază).
În general o declaraţie de tip de tablou este de forma:
tip element nume_tablou [lista_domenii_indicii ]
unde tip element este tipul de bază iar lista_domenii_indicii este o listă
formată din elemente de forma:
valoare_indice_minimă ..valoare_indice_maximă
Fiecare element reprezintă valorile limită (inferioară şi superioară) pentru un

indice.
Următorul exemplu declară un tablou cu 100 de elemente și

memorează în primele n elemente ale tabloului valoarea 1; Variabila n
trebuie să respecte relația n<=100. În caz contrar, comportamentul
programului devine impredictibil – foarte probabil execuția sa va fi oprită de
sistemul de operare.
int X[100], n;
//n = .... ;
for(int i = 1 ; i <=n ; i ++)
{X[i] = 1;}
Citirea unui vector
int X[100], n;
De fapt, în cele mai multe cazuri nu se poate face citirea unui tablou
unidimensional (vector), adică
cin >> X;
Instrucțiunea de mai sus duce de regulă la eroare de sintaxă. În schimb, se
pot citi elementele tabloului, în ordine, cu ajutorul parcurgerii:
cin >> n;
for(int i = 1 ; i <= n ; i ++)
cin >> X[i];
Afișarea unui vector
int X[100], n;
La fel ca în cazul citirii, în cele mai multe cazuri nu se poate face nici afi șarea
unui vector, adică
cout << X;
Spre deosebire de citire, afișarea unui tablou cu ajutorul operatorului de

inserție << nu duce la eroare de sintaxă, însă nu se vor afi șa elementele
tabloului, ci o adresă (de exemplu 0x92fc9a133c01), reprezentând adresa
primului element al tabloului.
Elementele tabloului se pot afișa prin parcurgere, în ordinea dorită:
for(int i = 1 ; i <=n ; i ++)
cout << X[i] << ' ';
sau
for(int i = n ; i >= 1 ; i --)
cout << X[i] << ' ';
Indexare de la 0 și indexare de la 1
Orice tablou C++ are fizic elementele indexate de la 0 la Dimensiune-1. De

exemplu, dacă avem nevoie de un tablou cu n≤100 elemente întregi, îl vom
declara:
int V[100];
iar elementele vor avea indici între 0 și 99. Astfel, primul element al tabloului
este V[0], al doilea este V[1], …, ultimul este V[n-1].
Dacă dorim, putem ignora elementul V[0] (pur și simplu nu îl folosim, el există
însă în continuare), și atunci toate operațiile (citire, afișare, parcurgere) vor
utiliza elementele V[1] (primul element), V[1] (al doilea element), …, V[n]
(ultimul element).
Trebuie de asemenea să tratăm cu atenție declararea tabloului, dimensiunea

fizică trebuind să fie mai mare cu 1 decât valoarea precizată în problemă.
Dacă de exemplu, n≤100, declararea va fi:
int V[101];
Acest lucru este necesar pentru a exista elementul V[100].
Inițializarea elementelor unui tablou
La declararea tabloului este posibil să inițializăm elementele sale:
int A[] = {10 , 20 , 30 , 40};
int B[10] = {10 , 20 , 30 , 40};
int C[10] = {0};
A va avea patru elemente, cu valorile 10, 20, 30, 40.
B va avea zece elemente; primele patru vor avea valorile v[0] = 10, v[1] = 20,
v[2] = 30, v[3] = 40, celelalte vor avea valoarea 0!!!
C va avea zece elemente. Toate vor avea valoarea 0!!!
Atenție!!
În declarația int A[10]={1};, numai A[0] prime ște valoarea 1, celelalte

elemente fiind egale cu 0!!
Tablourile pot fi inițializate în acest mod numai la declarare.
Exemple de probleme care utilizează tablouri:
1. Se dă un șir cu n elemente, numere naturale. Determinați diferen ța în

valoare absolută dintre numărul de valori pare din șir și numărul de valori
impare din șir.
#include<iostream>
using namespace std;
int main(){
int n,v[1001],i,pare=0,impare=0;
cin>>n;
for(i=1;i<=n;i++){
cin>>v[i];
(v[i]%2)?impare++:pare++;
(pare>impare)?cout<<pare-impare:cout<<impare-pare;
return 0;
2. Se dă un şir cu n elemente, numere naturale. Să se verifice dacă în

şir există elemente prime.
#include <iostream>
using namespace std;
bool aks(int n){
if(n<2){return false;}
if(n==2){return true;}
if(n%2==0){return false;}
for(int i=3; i*i<=n;i+=2){
if(n%i==0) {return false;}
return true;
int main(){
bool ok=false;
int n,v[201],i;
cin>>n;
for(i=1;i<=n;i++){
cin>>v[i];
if(aks(v[i])){ok=true;}
(ok)?cout<<"DA":cout<<"NU";
return 0;}
ANEXA 1
Sarcini de lucru
Problema 1.
Cerința
Fie un tablou unidimensional cu n elemente, numere naturale. Determina ți diferen ța în valoare absolută
dintre numărul de valori pare din tabloul unidimensional și numărul de valori impare din tabloul
unidimensional.
Date de intrare
Programul citește de la tastatură numărul n, iar apoi n numere naturale, reprezentând elementele
tabloului.
Date de ieșire
Programul va afișa pe ecran valoarea cerută.
Restricții și precizări
1 ≤ n ≤ 1000
cele n numere citite vor fi mai mici decât 1.000.000.000
Exemplu
Date de Intrare 5 15 245 28 33 11
Date de Ieșire 3
Explicație: Sunt 4 numere impare și un număr par în vector, asadar diferen ța este 3.
Indicații de rezolvare: Va fi necesară determinarea numărului de valori pare ”nrpare” și numărul de valori
impare ”nrimp” din vector și afișăm diferența dintre numărul mai mare și numărul mai mic.
Problema 2.
Se citește n, apoi încă n numere naturale, reprezentând elementele unui vector.
Cerinţa
Calculaţi valoarea minimă minim și valoarea maximă maxim a valorilor elementelor vectorului.
Date de intrare
Programul citește de la tastatură de numărul n, apoi încă n numere naturale, reprezentând elementele
vectorului.
Date de ieşire
Programul va afișa pe ecran cele două numere minim şi maxim, separate printr-un singur spaţiu.
Restricţii şi precizări
0 < n < 1000, elementele vectorului vor fi mai mici decât 1000000
Exemplu
Intrare:5 8 2 9 4 5
Ieșire:2 9
Explicație:Vectorul conține 5 elemente. Valoarea maxima este 9, iar valoarea minimă este 2.
Pentru feedback online accesați: https://forms.gle/dveH8ZJBA8otRHk98
Notă de prezentare
Învăţarea noilor tehnologii este prioritară într-o societate în continuă schimbare, iar
dobândirea competenţelor digitale de către tineri este o condiţie obligatorie pentru a face
faţă cerinţelor tot mai ridicate în competiţia de pe piaţa muncii. Utilizarea instrumentelor
software pentru operarea cu imprimante 3D va fi utilă, în viitor, în din ce în ce mai multe
domenii ocupaţionale şi reprezintă, în acest moment, o experienţă pozitivă de învăţare.
Acesta este motivul pentru care este important ca studiul imprimării 3D să fie inclus în
programele educaţionale formale, în şcolile care dispun de resurse materiale adecvate.
Există deja unităţi şcolare care deţin imprimante 3D, cele mai multe fiind achiziţionate prin
intermediul unor proiecte educaţionale, care ar putea fi folosite în procesul de predare a
acestui opţional.
Plusvaloarea oferită de acest opţional rezidă din caracterul ei interdisciplinar. Astfel,
acest opţional oferă elevilor un sprijin în dezvoltarea unor competenţe moderne, care vor
veni în completarea cunoştinţelor şi abilităţilor formate prin alte discipline sau în contexte
nonformale. Acest domeniu facilitează o abordare transversală, susţinând dobândirea, în
mod direct sau indirect, a mai multor competenţe-cheie, precum competenţe matematice şi
competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţă digitală, sensibilizare şi exprimare
culturală, iniţiativă şi antreprenoriat etc.
Acest opţional are un impact real asupra elevului, îi dezvoltă gândirea logică, imaginaţia,
creativitatea şi capacitatea de a rezolva probleme reale, în contexte practice. Disciplina
Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D contribuie la dezvoltarea abilităţilor
de învăţare, de comunicare şi colaborare, dat fiind lucrul în echipă necesar în activităţile
specifice utilizării tehnologiilor avansate.
Programa şcolară Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D identifică un set
relevant de competenţe generale şi specifice pentru societatea actuală, oferind exemple de
activităţi de învăţare, conţinuturi şi sugestii metodologice utile.
Acest opţional poate fi studiat în orice clasă din liceu, o oră/săptămână, pe durata unui
an şcolar, în cadrul curriculumului la decizia şcolii (CDS) pentru următoarele filiere:
- teoretică - toate profilurile şi specializările;
- tehnologică - toate profilurile şi specializările;
- vocaţională - profilul artistic (specializarea Arhitectură; specializarea Arte ambientale
şi design; specializarea Arte plastice şi decorative), profilul Militar şi profilul Ordine şi
Securitate Publică (specializarea Matematică-informatică).
Programa şcolară cuprinde, pe lângă Nota de prezentare, următoarele componente:
- competenţe generale;
- valori şi atitudini;
- competenţe specifice şi conţinuturi;
- sugestii metodologice.
Competenţele generale sunt definite pentru fiecare disciplină de studiu şi au un grad
ridicat de generalitate şi complexitate.
Valori şi atitudini orientează dimensiunile axiologică şi afectiv-atitudinală aferente
formării personalităţii elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă
derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit
al acesteia.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă ansambluri
structurate de cunoştinţe şi deprinderi ce urmează a fi dobândite de către elevi prin învăţare,
pe durata anului de studiu.
Conţinuturile sunt mijloace informaţionale prin care se urmăreşte formarea
competenţelor specifice şi implicit a competenţelor generale propuse. Unităţile de conţinut
sunt organizate tematic.
Sugestiile metodologice cuprind propuneri privind modul de organizare a procesului de
predare-învăţare-evaluare.
Programa urmăreşte să asigure fiecărui copil oportunitatea de a-şi dezvolta competenţe
digitale, în condiţiile asigurării egalităţii de şanse. Se dezvoltă astfel competenţe de
utilizare eficientă a noilor tehnologii, criteriu-cheie pentru ocuparea forţei de muncă.
În elaborarea acestei programe şcolare au fost respectate principiile de proiectare
curriculară specifice curriculumului naţional pentru ciclul de învăţământ liceal, luând în
considerare interesele educaţionale ale elevilor, dar şi posibilitatea valorificării pe piaţa
muncii a competenţelor dobândite. Programa şcolară Utilizarea tehnologiilor de modelare
şi imprimare 3D este fundamentată, pe lângă studii şi cercetări, şi prin experienţe
acumulate în cadrul unor proiecte derulate în şcoli.
Competenţe generale
____________________________________________________________________________
| 1. Gestionarea tehnologiilor de imprimare 3D |
| 2. Elaborarea unor proiecte inovative utilizând tehnologii de modelare şi |
| imprimare 3D, care să dezvolte spiritul critic şi flexibil |
|____________________________________________________________________________|
Valori şi atitudini
- Conştientizarea impactului noilor tehnologii în plan social, economic şi etic

- Gândire critică şi flexibilă în gestionarea unor proiecte inovative
- Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi şi dezvoltarea spiritului de echipă
- Dezvoltarea spiritului de observaţie şi a simţului estetic
Competenţe specifice şi conţinuturi
1. Gestionarea tehnologiilor de imprimare 3D

____________________________________________________________________________
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|______________________________________|_____________________________________|
| 1.1. Identificarea tipurilor | Imprimare 3D |
| standardizate de procedee de | Tipuri standardizate de procedee de |
| imprimare 3D | imprimare 3D |
| 1.2. Identificarea componentelor hard| Elemente constructive şi |
| şi soft ale unei imprimante 3D | caracteristici tehnice ale |
| 1.3. Selectarea materialelor şi a | imprimantelor 3D |
| mijloacelor adecvate pentru | Softuri pentru imprimate 3D |
| imprimarea unui obiect | Materiale specifice; avantaje, |
| | limitări, riscuri şi reglementări |
| | asociate imprimării 3D |
|______________________________________|_____________________________________|
2. Elaborarea unor proiecte inovative utilizând tehnologii de modelare şi
imprimare 3D
____________________________________________________________________________
| Competenţe specifice | Conţinuturi |
|______________________________________|_____________________________________|
| 2.1. Proiectarea modelelor 3D, luând | Tehnologii de modelare 3D |
| în considerare criterii de evaluare | Fluxul de lucru în fabricarea unui |
| estetice şi funcţionale, precum şi | obiect 3D |
| specificul procesului de tipărire | Proiectarea geometriilor 2D |
| 2.2. Identificarea oportunităţilor | Modele 3D ale unor obiecte.Exemple |
| antreprenoriale asociate modelării şi| practice |
| imprimării 3D | Optimizări;importarea şi exportarea|
| 2.3. Analizarea comparativă a | modelelor 3D |
| eficienţei din punct de vedere al | Imprimare 3D |
| utilităţii unei imprimante 3D în | Fabricarea obiectelor 3D |
| viaţa cotidiană | Reguli de utilizare a imprimantelor |
| 2.4. Planificarea, în echipă, a unor | 3D şi exemple de bune practici |
| proiecte inovative de obiecte 3D, în | Metode de îmbunătăţire a calităţii |
| domenii familiare | rezultatelor (de exemplu, |
| | post-procesarea obiectelor, reguli |
| | de bună practică în proiectarea |
| | obiectelor pentru fabricaţie aditivă|
| | etc.) |
| | Defecte tipice de imprimare |
| | Depanarea problemelor mecanice ale |
| | imprimantei |
| | Aspecte economice, etice şi legale |
| | privind imprimarea 3D |
| | Utilitatea imprimantei 3D |
| | Rentabilitatea imprimantei 3D |
| | Proiecte interdisciplinare pe teme |
| | date, cu specificaţii precizate, în |
| | care să se utilizeze piese imprimate|
| | 3D |
|______________________________________|_____________________________________|
Sugestii metodologice
Programa şcolară Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D formează
competenţe de bază în domeniul modelării şi imprimării 3D, atât de necesare în condiţiile
modernizărilor tehnologice. Domeniul modelării şi imprimării 3D are un caracter
interdisciplinar, facilitând transferuri de concepte şi metodologii între diverse discipline,
precum:
- Matematică: în proiectarea şi realizarea unei piese 3D sunt necesare cunoştinţe
geometrice şi trigonometrice, pentru a putea scala o piesă/un obiect, pentru a putea stabili
anumite cote sau pentru alegerea unor unghiuri, fără de care reprezentarea obiectului nu ar
fi fidelă. Complexitatea operaţiilor matematice utilizate în aplicaţie este direct
proporţională cu complexitatea unui obiect ce urmează a fi proiectat. Viziunea geometrică
a unui utilizator se reflectă în capacitatea de a înţelege şi a proiecta un model 3D cât mai
aproape de un set de cerinţe, acesta fiind şi un obiectiv al utilizării tehnologiei 3D pentru
crearea unei machete. Mai mult decât atât, având în vedere că pentru clasele de liceu, la
disciplina matematică, nu mai există în programa şcolară capitole care să abordeze
geometria în spaţiu, oferta propusă de această programă ar putea susţine dezvoltarea
competenţelor de modelare matematică a unor contexte problematice variate. Astfel, sunt
exersate cunoştinţe din diferite domenii şi sunt folosite instrumente geometrice adecvate
pentru reprezentarea, prin desen, în plan, a corpurilor geometrice. În contextul dezvoltării
tehnologice avansate, elevii au nevoie de contexte de învăţare adecvate, care să le dezvolte
capacitatea de a vizualiza şi a proiecta obiecte în spaţiu (de exemplu, a înţelege şi a aplica
în mod corespunzător noţiunea de plan, poziţiile reciproce ale dreptelor şi ale planurilor în
spaţiu, a studia şi a dimensiona corect corpurile geometrice etc.).
- Fizică: conceptul de imprimare 3D pentru disciplina fizică este reprezentativ cel puţin
din două puncte de vedere:
1. posibilitatea reprezentării unor grafice specifice disciplinei în 3D, precum şi
posibilitatea de a efectua anumite experimente cu corpuri proiectate şi imprimate 3D;
2. posibilitatea de a înţelege şi a utiliza o tehnologie care se bazează pe electricitate,
electronică, mecanică etc. şi evoluţia dinamică a tehnologiei.
- Chimie: în funcţie de modelul aparatului de imprimat şi materialul din care trebuie
realizată piesa, este selectată o materie primă de natură polimerică (în imprimarea 3D se
pot folosi şi alte tipuri de materiale - pulberi metalice, nisip, hârtie etc. - însă tehnologiile
respective sunt disponibile la nivel industrial, nu la nivelul utilizatorului casnic). Dinamica
tehnologiei face posibilă derularea unor studii de caz pentru a găsi soluţii cât mai eficiente
în selectarea materialului folosit, necesar realizării pieselor, respectiv structura şi
compoziţia chimică a acestuia, astfel încât costul de producţie să fie cât mai mic.
- Biologie: pe lângă scopurile de proiectare în utilizarea tehnologiei 3D, în realizarea
modelelor şi machetelor anatomice, o utilizare importantă a imprimării 3D constă în
reprezentarea organelor biologice, în vederea facilitării înţelegerii funcţionării organelor şi
organismelor.
- Desen: deşi în strânsă legătură cu viziunea geometrică, imaginaţia şi creativitatea sunt
determinante atunci când se pune problema transformării unui obiect de la o schiţă 2D la
un model 3D.
- Robotică: modelarea şi imprimarea unor piese sau componente necesare pentru
construirea roboţilor permit trecerea progresivă de la componente de mici dimensiuni la
componente mult mai elaborate.
- Educaţie tehnologică: realizarea de şabloane folosite în confecţionarea unor modele
unicat.
- Educaţie antreprenorială: modelele imprimate 3D ajută la obţinerea unor resurse
financiare necesare sprijinirii firmelor de exerciţiu constituite la nivelul unităţilor şcolare.
Astfel de activităţi contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin realizarea de
activităţi similare cu cele dintr-o firmă reală.
- Mecatronică: proiectarea şi tipărirea elementelor care intră în componenţa unui sistem
mecatronic.
- Mecanică: modelarea şi printarea unor piese componente ale cutiei de viteze, şasiului,
elementelor de caroserie, motorului etc. Acestea pot fi printate şi studiate separat sau
asamblate în blocuri.
Predarea-învăţarea acestei discipline va fi orientată pe rezolvarea unor sarcini de lucru
practice, cât mai variate. Se recomandă ca activităţile de învăţare să aibă un caracter
interactiv, centrat pe elev. Aplicaţiile prezentate efectiv elevilor, într-un mod atractiv, vor
fi focalizate pe probleme/situaţii concrete care pot fi întâlnite în domeniul sistemelor
informatice şi imprimantelor 3D. În abordarea aplicaţiilor interdisciplinare se recomandă
corelarea activităţilor didactice cu nivelul achiziţiilor dobândite de elevi la celelalte
discipline.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor din programă rămâne la alegerea cadrelor
didactice, cu condiţia ca acestea să respecte succesiunea logică disciplinară.
Sugestii pentru procesul de predare/învăţare
Acest opţional poate fi predat de către profesorii care au studii de specializare în
domeniul informatică şi TIC.
Se recomandă ca orele de curs să se desfăşoare într-un laborator de informatică,
conexiunea la internet fiind necesară. Configuraţia calculatoarelor trebuie să permită
rularea aplicaţiilor selectate de profesor din cele recomandate în programă. În activitatea
cu elevii, utilizarea unui videoproiector facilitează captarea şi menţinerea atenţiei asupra
materialelor-suport, eficientizând procesul de învăţare. Pentru optimizarea demersului
didactic este recomandat să existe un număr de staţii egal cu numărul elevilor din clasă. De
asemenea se impune ca unitatea şcolară să fie dotată cu minimum o imprimantă 3D.
În funcţie de specificul clasei şi de particularităţile colectivului de elevi, profesorul va
adapta nivelul de complexitate a sarcinilor de lucru. De exemplu, pentru elevii capabili de
performanţă, vor fi propuse proiecte cu grad mai mare de complexitate, iar pentru elevii cu
dificultăţi de învăţare, sarcinile de lucru vor conţine, în prima perioadă de studiu, itemi
simpli, care vizează executarea unei singure operaţii la un moment dat.
Domeniul imprimării 3D este unul extrem de dinamic, cu o dezvoltare rapidă, ceea ce
implică actualizarea permanentă a produselor soft. Prin prezentarea celor mai noi versiuni
şi a unor produse demonstrative, a unor exemple de bună practică se va crea o imagine de
ansamblu asupra facilităţilor oferite de software-ul respectiv şi elevii vor fi încurajaţi în
demersul de a realiza produse de înaltă calitate.
Pentru competenţa generală 1:
- Pentru prezentări se pot utiliza filme didactice existente pe YouTube şi tutoriale online;
- Pentru comunicare şi colaborare se pot utiliza platforme/site-uri de învăţare, precum
lynda.com, moodle.ecdl.ro etc.
Pentru competenţa generală 2:
- Se poate utiliza orice aplicaţie software de modelare 3D, gama fiind foarte vastă. Se
recomandă folosirea resurselor educaţionale gratuite sau a programelor cu licenţă, existente
pe internet sau în şcoală, cu respectarea legislaţiei privind copyright-ul. Dintre aplicaţiile
gratuite menţionăm Creo Parametric.
- Se poate utiliza orice aplicaţie software de verificare a modelului 3D în vederea
corectării erorilor: Netfabb Basic, MeshMagic, MiniMagics etc. Se recomandă software-
ul Netfabb Basic. Se pot realiza exerciţii care să vizeze verificarea, repararea, scalarea şi
divizarea modelelor 3D în vederea tipăririi. Elevii pot analiza comparativ diverse orientări
ale modelelor 3D pe spaţiul de tipărire al imprimantei 3D pentru a minimiza volumul
structurii-suport.
- Se poate utiliza o aplicaţie pentru stabilirea parametrilor de proces în vederea
imprimării efective a obiectului 3D - odată cu achiziţionarea imprimantei se primeşte şi
acest software proprietar, care trebuie instalat pe computere. Se pot tipări 3D obiecte
folosind parametrii de proces diferiţi, urmând ca apoi să se discute în grup modul în care
alegerea parametrilor de proces afectează calitatea, aspectul estetic şi funcţionalitatea unei
piese.
Se recomandă organizarea unor sesiuni de brainstorming coordonate de cadrul didactic
şi valorificarea sugestiilor venite de la grupul de elevi pentru îmbunătăţirea calităţii şi
funcţionalităţii pieselor tipărite 3D. Pentru stimularea lucrului în echipă, acest exerciţiu
poate fi efectuat pe grupe, fiecare grupă tipărind un obiect cu anumite caracteristici, iar la
final comparând rezultatele obţinute.
- Se pot utiliza tutoriale online, platforme/site-uri de învăţare, precum lynda.com,
moodle.ecdl.ro etc.
- Se recomandă utilizarea repozitoriilor online de modele 3D, precum Thingiverse,
GrabCAD etc.
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales
învăţarea prin metode practice/activităţi de laborator, teme/proiecte.
Sugestii cu privire la evaluare
În procesul de evaluare se va avea în vedere asigurarea caracterului formativ al acestuia,
iar la elaborarea instrumentelor de evaluare vor fi valorificate rezultatele observării
sistematice a activităţilor desfăşurate de către elevi, inclusiv proiectele realizate individual
sau în echipă.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea
de a rezolva o situaţie-problemă cu ajutorul calculatorului.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa
unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi
evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă
responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Se recomandă implicarea elevilor în activităţi colective prin realizarea unor proiecte pe
o temă dată, pe parcursul a 2 - 3 ore şi prezentarea în faţa colectivului de elevi a obiectelor
realizate.
Ca metode/instrumente de evaluare se pot folosi:
- studii de caz;
- proiecte;
- schiţe/desene;
- fişe de evaluare (atât pentru probe teoretice, cât şi pentru probe practice).
Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de
performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.
Resurse de lucru pentru elevi

- https://www.ptc.com/en/academic-program/
- www.reprap.org
- https://www.thingiverse.com/
- https://grabcad.com/
- https://www.lynda.com/3D-Printing-training-tutorials/6343-0.html
- moodle.ecdl.ro
- http://reprap. org/wiki/Print_Troubleshooting_Pictorial_Guide
- https://www.simplify3d.com/support/print-quality-troubleshooting/
- https://all3dp.com/common-3d-printing-problems-3d-printer-troubleshooting-guide/
- https://www.3dhubs.com/3d-printing
Bibliografie pentru profesori

1. Ahn, S., Montero, M., Odell, D., Roundy, S., Wright, P. (2002), Anisotropic Material
Properties of Fused Deposition Modeling ABS, Rapid Prototyping Journal, vol. 8(4), pp.
248 - 257.
2. Baumers, M. (2012), Economic apsects of additive manufacturing: benfits, costs and
energy consumption, teză de doctorat, University of Loughborough, Marea Britanie.
3. Chua, C.K, Leong, K.F. (2014), 3D Printing and Additive Manufacturing: Principles
and Applications, Fourth Edition of Rapid Prototyping Paperback, 3rd Edition, World
Scientific.
4. D'Angelo, G., Designing for Ultimaker, available at: www.fablab.dtu.dk.
5. Frank, D., Fadel, G. (1995), Expert system-based selection of the preferred direction
of build for rapid prototyping processes, Journal of Intelligent Manufacturing, 6(5): 339-
45.
6. Gaynor, A.T, et al. (2014), Multiple-Material Topology Optimization of Compliant
Mechanisms Created Via PolyJet Three-Dimensional Printing, J. Manuf. Sci. Eng 136(6),
061015.
7. Gibson, I., Rosen, D.W., Stucker, B. (2010), Additive Manufacturing Technologies.
Rapid Prototyping to Direct Digital Manufacturing, Springer.
8. Grimm, T. (2003), Fused Deposition Modelling: A Technology Evaluation, Time
Compression Technologies, vol. 11(2), pp. 1 - 6, available at:
http://www.trosol.com/fortus/downloads/WPGrimm.pdf.
9. Hiller, J.D., Lipson, H. (2009), STL 2.0: a proposal for a universal multi-material
additive manufacturing file format, SFF Symposium, pp. 266 - 278.
10. Hoisan, M.S. et al. (2014), Improved Mechanical Properties of Fused Deposition
Modeling-Manufactured Parts Through Build Parameter Modifications, J. Manuf. Sci. Eng
136(6).
11. Kamrani, E., Nasr, E.A. (2006), Rapid Prototyping: Theory and Practice, 1st Edition,
Springer.
12. Lipson, H. (2010), Additive Manufacturing File format, available at:
http://www.nist.gov/el/msid/infotest/upload/Lipson-Cornell-NIST-AMF.pdf.
13. Mohamed, O.A, et al., (2015), Optimization of fused deposition modeling process
parameters: a review of current research and future prospects, J. Advances in
Manufacturing, 3(1): 42-53.
14. Stratasys 3D Printers and Production Systems (2011), FDM for End-Use Parts: Tips
and Techniques for Optimization, pp. 1 - 22.
15. SR ISO/ASTM 52900 ISO - Fabricaţie aditivă. Principii generale. Terminologie, 31
august 2016
16.
https://commons.wikimedia.org.http://reprap.org/wiki/Print_Troubleshooting_Pictorial_
Guide
17. https://www.simplify3d.com/support/print-quality-troubleshooting/
18. https://all3dp.com/common-3d-printing-problems-3d-printer-troubleshooting-
guide/
19. http://scholarworks.rit.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=10126&context=theses
20. http://www.solidconcepts.com/resources/design-guidelines/fdm-design-guidelines
21. https://www.gov.uk/government/publications/3d-printing-research-reports
22. http://www.sandia.gov/mst/technologies/net-shaping.html
23. https://wohlersassociates.com/2016report.htm
24. http://www.3ders.org/articles/20160405-wohlers-report-2016-reveals-1-billion-
growth-in-3d-printing-industry.html
25. https://www.forbes.com/sites/louiscolumbus/2014/09/15/demand-for-3d-printing-
skills-is-accelerating-globally/#1ba4d55d522e
26. https://www.engineering.com/3DPrintingSoars.aspx
27. https://www.3dhubs.com/3d-printing
28. www.reprap.org
29. www.stratasys.com
Hartă conceptuală
a interdisciplinarității Informaticii
Design Web
Operare PC
Programare
Foto digital
Multimedia
Geometrie
Argumentări este împărțită în
utilizează utilizează
Logică Informatică Matematică
Decizii conexiuni
Aritmetică
Geografie Biologie Chimie Fizică
Grafuri Arbori Soluții Modele

Hartă conceptuală a
conceptului de VARIABILĂ
Viață limitată
MEMORIE
CONSTANTĂ
NUMERIC
ÎNTREG
Ar e
DECIZIONALE
te
Tipuri de valori
ă
es
p
NUMERIC
cu
Nu
REAL
O
TRANSFORMĂRILOR
ARITMETICE CARACTER
SIMPLĂ
Se supune pe
parcursul vieții VARIABILĂ Poate
BOOLEAN
REPETITIVE
fi
NUMERIC
ÎNTREG
Tipuri de valori
DE TIP COMPUSĂ NUMERIC
REAL
Poate fi asemuită cu
CARACTER
ELEMENT FENOMEN Poate
OM
CHIMIC FIZIC fi
BOOLEAN
OBIECT
MATRICE VECTOR
Sociologia educaţiei
(PP2 1 O S 02)
Raportarea
profesorului la tipuri
de competențe
PROIECT TEMATIC – SOCIOLOGIA EDUCAȚIEI – 2021/2022
Profesorul exponent
al profesionismului în
sistemul de învățământ
 Meseria de formator al noilor generații de oameni
combină un cumul de competențe,
responsabilități, roluri, deziderate, calități, care fac
această profesie să se distingă de multe alte
profesii al căror „obiect“ al muncii este omul.
 Profesorul este, în cadrul școlii, un lider al
activității didactice desfășurate în vederea
atingerii obiectivelor și competențelor, prevăzute
în documentele școlare, dând sens și finalitate
educativă tuturor competentelor implicate în
procesul de învățământ (informații și conținuturi,
mijloace și metode, variabile psihice etc.).
COMPETENȚA PROFESIONALĂ
Practica evidențiază diversitatea rolurilor unui cadru didactic
expert al
O componentă esențială în privința profesia de cadru didactic îl actului
reprezintă competența profesională, care include ansamblul predare-
învățare
de capacități cognitive, afective, motivaționale și
agent
manageriale, care interacționează cu trăsăturile de manager
motivator
personalitate ale educatorului, conferindu-i acestuia calitățile
necesare efectuării unei prestații didactice care să asigure
realizarea competențelor de către toți elevii; iar
performanțele obținute să se situeze aproape de nivelul
maxim al potențialului intelectual al fiecăruia. model creator
Competența profesională a cadrului didactic din învățământ

derivă din rolurile pe care acesta le îndeplinește în cadrul
școlii.
consilier lider
Diversitatea rolurilor unui profesor
 expert al actului predare-învățare prin selecționarea, prelucrarea din
punct de vedere didactic informațiile pe care le va transmite, adaptându-
le la sistemul de gândire al elevior, la nivelul lor de înțelegere;
 agent motivator: declanșează și întreține interesul elevilor, curiozitatea și
dorința lor pentru activitatea de învățare;
 creator al situațiilor de învățare cât mai favorabile pentru atingerea
obiectivelor pedagogice proiectate și imaginează strategii de predare-
învățare care să asigure succesul școlar la un număr cât mai mare dintre
elevii pe care îi instruiește;
 lider: conduce un grup de elevi, exercitându-și puterea asupra
principalelor fenomene ce se produc. Este un prieten și confident al
elevului, sprijin în diverse situații;
 consilier: în această ipostază, este un observator sensibil al
comportamentului elevilor, un îndrumător persuasiv și un sfătuitor al
acestora;
 model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile și comportamentul
său; este un exemplu pozitiv pentru elevi;
 manager: supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură
consensul cu ceilalți profesori, cu părinții și cu ceilalți factori.
Competența de specialitate
cuprinde trei capacități principale
capacitatea de a capacitatea de
cunoașterea materiei stabili legături între înnoire a
teorie și practică conținuturilor
Competența psihopedagogică
este rezultanta
următoarelor capacități
capacitatea de a capacitatea de a
capacitatea de a
cunoaște elevii, evalua obiectiv
comunica ușor capacitatea de a
particularitățile programe și capacitatea de a-
cu elevii cu proiecta și a
lor de vârstă și activități de i pregăti pe elevi
scopul de a-i realiza optim
individuale la instruire, pentru
influența și activități
realizarea pregătirea autoinstruire și
motiva pentru instructiv-
activităților elevilor, precum autoeducație
activitatea de educative
instructiv- și șansele lor de
învățare
educative reușită
Competența
psihosocială și managerială
Competența psihosocială și managerială presupune următoarele capacități ale
profesorului contemporan care-și desfășoară activitatea în învățământ:
– capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii, de a crea situații de

învățare adecvate și de a stabili responsabilități în grup;
– capacitatea de a stabili relații de cooperare, un climat adecvat în grupul de elevi și de

a soluționa conflictele;
– capacitatea de a-și asuma răspunderi;
– capacitatea de a orienta, organiza și coopera, îndruma și motive, de a lua decizii în

funcție de situație.
Raportarea profesorului la tipuri de
competențe
Meseria de formator al noilor generații de oameni combină un

cumul de competențe, responsabilități, roluri, deziderate, calități,
care fac această profesie să se distingă de multe alte profesii al
căror „obiect“ al muncii este omul.
Profesorul este, în cadrul școlii, un lider al activității didactice

desfășurate în vederea atingerii obiectivelor și competențelor,
prevăzute în documentele școlare, dând sens și finalitate educativă
tuturor competentelor implicate în procesul de învățământ
(informații și conținuturi, mijloace și metode, variabile psihice etc.).
O componentă esențială în privința profesia de cadru didactic îl

reprezintă competența profesională, care include ansamblul de
capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale, care
interacționează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului,
conferindu-i acestuia calitățile necesare efectuării unei prestații
didactice care să asigure realizarea competențelor de către toți
elevii; iar performanțele obținute să se situeze aproape de nivelul
maxim al potențialului intelectual al fiecăruia.
Competența profesională a cadrului didactic din învățământ

derivă din rolurile pe care acesta le îndeplinește în cadrul școlii.
Practica evidențiază diversitatea rolurilor unui cadru didactic:
• expert al actului predare-învățare-selecționează, prelucrează
din punct de vedere didactic informațiile pe care le va
transmite, adaptându-le la sistemul de gândire al elevior, la
nivelul lor de înțelegere;
• agent motivator: declanșează și întreține interesul elevilor,
curiozitatea și dorința lor pentru activitatea de învățare;
• creator al situațiilor de învățare cât mai favorabile pentru
atingerea obiectivelor pedagogice proiectate și imaginează
strategii de predare-învățare care să asigure succesul școlar la
un număr cât mai mare dintre elevii pe care îi instruiește;
• lider: conduce un grup de elevi, exercitându-și puterea asupra
principalelor fenomene ce se produc. Este un prieten și
confident al elevului, sprijin în diverse situații;
• consilier: în această ipostază, este un observator sensibil al
comportamentului elevilor, un îndrumător persuasiv și un
sfătuitor al acestora;
• model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile și
comportamentul său; este un exemplu pozitiv pentru elevi;
• manager: supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură
consensul cu ceilalți profesori, cu părinții și cu ceilalți factori.
Profesorul are de-a face cu un tip special de management, și
anume: „managementul clasei“. Acesta include toate deciziile și
acțiunile solicitate pentru menținerea ordinii în clasă.
Profesorul își asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este
dependentă de personalitatea lui. Dar pe lângă activitatea didactică
desfășoară și o activitate extrașcolară sau cultural educativă.
Dintotdeauna, profesiunea de dascăl a fost o profesie socială; din
această perspectivă, profesorul este și un pedagog social
preocupat pentru ridicarea gradului de cultură și civilizație.
Din aceste roluri (deși nu sunt singurele) decurg dimensiunile
competenței profesionale a cadrului didactic:
Competența de specialitate care cuprinde trei capacități
principale:
✔ cunoașterea materiei;
✔ capacitatea de a stabili legături între teorie și practică;
✔ capacitatea de înnoire a conținuturilor în consens cu noile
achiziții ale științei domeniului (dar și cu cele din domenii
adiacente).
Competența psihopedagogică este rezultanta următoarelor

capacități:
➢ capacitatea de a cunoaște elevii și de a lua în considerare
particularitățile lor de vârstă și individuale la proiectarea și
realizarea activităților instructiv-educative;
➢ capacitatea de a comunica ușor cu elevii, de a-i influența și

motiva pentru activitatea de învățare, în general, și pentru
învățarea unei anumite discipline de studiu, în particular;
➢ capacitatea de a proiecta și a realiza optim activități instructiv-
educative (precizarea obiectivelor didactice, selecționarea
conținuturilor esențiale, elaborarea strategiilor de instruire,
crearea unor situații de învățare adecvate, stabilirea
corespunzătoare a formelor, metodelor și instrumentelor de
evaluare etc.
➢ capacitatea de a evalua obiectiv programe și activități de
instruire, pregătirea elevilor, precum și șansele lor de reușită;
➢ capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoinstruire și
autoeducație.
Competența psihosocială și managerială
Competența psihosocială și managerială presupune următoarele
capacități ale profesorului contemporan care-și desfășoară
activitatea în învățământ:
– capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii, de
a crea situații de învățare adecvate și de a stabili responsabilități în
grup;
– capacitatea de a stabili relații de cooperare, un climat adecvat în
grupul de elevi și de a soluționa conflictele;
– capacitatea de a-și asuma răspunderi;
– capacitatea de a orienta, organiza și coopera, îndruma și motive,
de a lua decizii în funcție de situație.
Acestor competențe li se mai pot adăuga și altele.
Un alt rol nou ar fi acela de meditator în procesul cunoașterii sau de

consiliere alături de rolul tradițional de transmițător de informații
(mai sus-menționat), la care nu se renunță, dar a cărui pondere
este vizibil în scădere, în cadrul învățământului modern centrat pe
competențe.
Acest rol este strâns legat de cel de dinainte, dar are o arie de
răspândire mult mai largă, în sensul că relațiile de colaborare între
profesor și elev se extind și dincolo de lecția propriu-zisă. Astfel,
profesorul îi poate însoți pe elevi la biblioteci, dar și în călătoriile pe
internet, îi poate consilia în selectarea diverselor surse de
informare, ca și în alcătuirea unor lucrări legate de disciplină ori
adiacente acesteia.
Profesorul se implică în activitatea didactică cu întreaga
personalitate: motivații, aptitudini, nivel de competență, experiență
personală. Arta de a preda nu se reduce la transmiterea
cunoștințelor, ci presupune și o anumită atitudine față de elevi, ca
expresie a concepției pedagogice asumate și a propriilor trăsături
de personalitate. În cadrul activităților didactice se creează multiple
raporturi interpersonale între participanți, antrenați cu toții într-un
proces constant de influențare reciprocă. Reușita unui profesor
depinde de multe ori de natura relațiilor pe care le stabilește cu
elevii săi în cadrul acestei interacțiuni, aspect deosebit de
important, deoarece multe dificultăți de învățare și educare se
datorează unor relații deficitare. Natura relațiilor pe care profesorul
le stabilește cu elevii este determinată nu numai de stilul de
abordare a activității și de trăsăturile sale de personalitate, ci și de
trăsăturile individuale și de grup ale elevilor. De aceea, profesorul
trebuie să aibă abilitatea de a-și cunoaște partenerii de activitate.
Empatia profesorului nu înseamnă o cunoaștere de tip analitic, ci
capacitatea de a depune un efort imaginativ pentru a-l înțelege pe
celălalt, sub aspectul potențialului de care dispune, al atitudinilor și
sentimentelor sale, al semnificației conduitei manifestate. Profesorul
trebuie să adopte un stil democratic, caracterizat prin relații
deschise bazate pe încredere reciprocă și acceptare, reușind astfel
să colaboreze cu elevii într-o atmosferă armonioasă, lipsită de
încordare. Calitatea procesului instructiv-educativ este dependentă
și de relația afectivă dintre profesor și elevi. De aceea este necesar
ca fiecare cadru didactic să fie preocupat de cultivarea unor relații
bune cu elevii săi.
Trăsăturile negative de personalitate ca: superficialitatea, cinismul,
încăpățânarea, apatia, indiferența, rigiditatea, agresivitatea creează
o atmosferă nefavorabilă în jurul său. Dimpotrivă, agreabilitatea,
gradul de deschidere spre ceilalți, permeabilitatea la schimbări,
amabilitatea, răbdarea, stăpânirea de sine, dorința de a ajuta,
sociabilitatea, încrederea, capacitatea de a înțelege problemele voi
întări calitatea relațiilor pedagogice.
Echilibrul intelectual și psihic, luciditatea, intuiția, bunul-simț, tactul
pedagogic sunt calități indispensabile cadrului didactic. Acestora li
se adaugă calități morale: probitatea, obiectivitatea, generozitatea,
modestia, blândețea, cinstea, sinceritatea, demnitatea,
conștiinciozitatea. Profesorul, în calitatea sa de formator, trebuie să
fie în permanență preocupat de imaginea sa oferită elevilor, aspecte
minore ca punctualitatea, valorificarea integrală a timpului lecției,
modul de adresare, ținuta, gestica, mimica sunt încărcate de
semnificație și au valoare formativă.
Talentul pedagogic asociat cu ansamblul capacităților care
determină competența profesională și ansamblul calităților
personale conferă acea măiestrie pedagogică care definește
profesia de educator sau cadru didactic.
Se consideră că „a fi profesor“ trebuie înțeles în sensul de „a deveni
profesor“, adică de a transforma meseria într-o carieră.
Devin profesori „excelenți“ acei profesori care știu cum să le
capteze elevilor atenția și să le-o mențină pe tot parcursul lecțiilor,
să formuleze cu claritate competențele urmărite în cadrul fiecărei
activități didactice, să reactualizeze cunoștințele anterioare
necesare învățării, să predea accesibil și convingător noile
cunoștințe, să creeze situații de învățare adecvate, să dirijeze
învățarea și să obțină feedback, ori de câte ori este nevoie, să
evalueze prin metode variate.
Acest deziderat focalizează atenția asupra necesității formării
continue a cadrului didactic, formarea constituindu-le ca o
provocare în cadrul procesului de modernizare a sistemului de
educație. Formarea continuă a cadrului didactic este reglementată
și obligatorie. Aceasta trebuie să asigure evoluția în carieră a
cadrului didactic, perfecționarea în acord cu propriile nevoi, dar și
cu ale elevului și ale societății. Principala direcție în care prin
formarea continuă trebuie să se realizeze schimbarea în educație
este următoarea: „Profesorul este figura centrală a reformei
educaționale contemporane. El trebuie să renunțe la rolul său
tradițional și să se transforme într-un planificator al activităților de
grup, într-un facilitator al interacțiunii elevilor și într-un consultant.
El este cel care trebuie să știe să-și conecteze «computerul» în
acțiunea educativă, să facă din acesta un puternic catalizator al
interacțiunii agreabile. Acest profesor care se transformă este
profesorul dorit de elevi și părinți“.
Practică pedagogică
(în învăţământul liceal, postliceal)
(DomeniulStiinte ingineresti)
(PP2 1 B D 03)
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI
PERIOADA DE OBSERVAŢIE-2020-2024
I. DATE DE IDENTITATE
Numele C. iniţiala tatălui C.D. prenumele DANIEL

Data naşterii 15.11.2005 locul naşterii TÂRGOVIȘTE
Domiciliul părinţilor:TÂRGOVIȘTE
II. STRUCTURA FAMILIEI ŞI MEDIUL FAMILIAL

Tata: C.C.D. profesia TEHNICIAN DENTAR
Mama: C.D. profesia MEDIC STOMATOLOG PRIMAR
Alţi membri ai familiei: FRATE – C.TIBERIU ANDREI
Mediul familial: Favorabil Pasiv Coercitiv Nefavorabil
III. REPERE PSIHOPEDAGOGICE

1. Starea de sănătate şi dezvoltarea fizică a elevului
 Starea de sănătate: Bună Medie Precară
 Dezvoltarea fizică: Armonioasă Bună Deficitară
2. Trăsături individuale
a. Performanţa şcolară:
 Domenii curriculare de excelenţă ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGII
 Discipline cu rezultate foarte bune MATEMATICĂ, INFORMATICĂ
 Discipline cu rezultate modeste________________________________________________________
b. Capacitate şi stil de muncă

 Capacitate: Mare Medie Redusă Foarte redusă
 Stil: Interesat, activ Sistematic Independent Haotic
c. Inteligenţe definitorii:Lingvistică Logico-matematică Spaţială Muzicală

Kinestezică Naturistă Inter-personală Intra-personală
 Nivel general de inteligenţă: Foarte inteligent Inteligent Mediocru Scăzut
d. Echilibru afectiv-emoţional: Calm Controlat, stăpânit Emotiv Hiperemotiv
e. Comportamentul şi activităţile în cadrul colectivului
În familie
 Faţă de părinţi: Respect Ataşament Docilitate Dependenţă Independenţă
 Faţă de fraţi/surori: Ocrotire Ajutorare Dependenţă Indiferenţă
În şcoală
Disciplinat Receptiv Politicos Maleabil Cooperant
Independent Destabilizant Neparticipativ Bravant Dezinteresat
În grup şi în societate
Bun coleg Bun participant, dar fără opinie Retras
Apreciat pentru poziţia în clasă Autoritar, dar bun organizator Se sustrage de la sarcini
Apreciat pentru performanţe şcolare Participă din obligaţie Izolat
Apreciat pentru performanţe extraşc. Lipsit de iniţiativă Individualist, egoist
Aprecieri extraşcolare Nu este apreciat de colectiv Dezinteresat
f. Temperamentul
 Tipul nervos: Agitat Fermecător Entuziast
 Tipul sentimental: Timid Închis Conştiincios Sensibil
 Tipul activ: Exuberant Întreprinzător Aventuros Bun camarad
 Tipul pasionat: Sigur Muncitor Adoră succesul Bun conducător
 Tipul flegmatic: Foarte serios Ordonat Fără entuziasm
 Tipul sanguin: Abil Descurcăreţ Posesiv
 Tipul amorf nonşalant: Nepăsător Indolent Apatic Influenţabil
 Tipul apatic: Fără mari resurse Încet Ranchiunos
g. Trăsături dominante de caracter, manifestate prin:
Atitudinea faţă de societate

Cinste Bunătate Loialitate Politeţe Ataşament Patriotism
Ipocrizie Perfidie Răutate Sfidare Ironie Indiferenţă
Atitudinea faţă de sine

Demnitate Spirit autocritic Optimism Modestie Curaj
Îngâmfare Indiferenţă Aroganţă Lăudăroşenie Laşitate
IV. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

 Aspiraţia elevului: INFORMATICĂ
 Posibilităţile elevului: Mari Mici Reduse________________________________
 Dorinţa părinţilor: Concordanţă cu a elevului Apropiată Opusă_________________
 Recomandarea şcolii:____________________________________________________________
 Concluziile examenului de specialitate (după caz): DA NU
V. CARACTERIZAREA FINALĂ
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
PROIECT DIDACTIC DE FIXARE DE CUNOȘTINȚE ȘI REALIZARE DE APLICAȚII
PLAN DE LECȚIE
DATA: 07.04.2022
CLASA: a XI-a C
INSTITUTIA: Colegiul Național Ienăchiță Văcărescu Târgoviște
PROFESOR: Moroianu Gabriel-Leonard
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Metoda de programare Backtracking
TEMA: Recapitulare metoda de programare Backtracking
TIPUL LECŢIEI: de fixare de cunoștințe și realizare de aplicații
DURATA: 40 minute
SCOPUL LECŢIEI: Aplicarea algoritmului de rezolvare a problemelor prin metoda Backtracking
COMPETENŢE SPECIFICE
Formarea deprinderilor de rezolvarea de probleme prin metoda Backtracking
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Elevii vor fi capabili să:
 să descrie tehnica backtracking;
 să identifice și să urmeze pașii pe care-i efectuezi în rezolvarea unor probleme prin această metodă
 să identifice tipurile de probleme care se pot rezolva cu această metodă
 să completeze stiva pentru găsirea soluțiilor unei probleme
 să detalieze funcțiile valid, soluție și tipar pentru diferite probleme
 să scrie programele C++ corespunzătoare algoritmilor de rezolvare prin metoda Backtraking a diferitelor probleme
1
METODE ȘI STRATEGII DIDACTICE:
 Conversația, expunerea, explicația, problematizarea, analiza, exercițiul
FORME DE ORGANIZARE A CLASEI: frontală, individuală
METODE DE EVALUARE: observarea sistematică, evaluare orală
MATERIAL DIDACTIC: caiete, manuale, tabla, calculatoare, videoproiector, fișă de lucru
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Activitatea
Metode şi
Metode de
Etapa Timp procedee
evaluare
profesorului elevului didactice
I. Moment Verifică prezenţa, se asigură că elevii sunt Pregăteşte materialele Conversaţia,

2 min
organizatoric pregătiţi pentru începerea lecţiei . necesare desfăşurării lecţiei. activitate frontală
II. Pregătirea Ascultă expunerea Expunerea.

4 min Profesorul anunță scopul lecției
lecției profesorului Conversația
Profesorul face o scurtă recapitulare a metodei Elevii răspund la întrebările

Backtracking întrebând elevii: Conversaţia. Evaluare
profesorului şi notează pe
III. Fixarea Exerciţiul. orală,
cunoștințelor
24 min  Ce este metoda backtracking? caiete ceea ce este scris la
Problematizarea Observarea
 Ce tipuri de probleme se pot rezolva cu tablă.
sistematică
această tehnică? Elevii rezolvă fișa de lucru
2
 Care este algoritmul de rezolvare prin
această metodă?
Propune spre rezolvare fișa de lucru atașată
Pune elevilor următoarele întrebări: Elevii răspund la întrebările
Toate problemele se pot rezolva prin metoda profesorului în funcţie de Conversaţia
IV. Realizarea Observarea
5 min Backtraking? modul de însuşire a
feed-back-ului sistematică
Dați un exemplu de problemă care se poate cunoştinţelor teoretice şi
rezolva prin această tehnică. practice.
V. Evaluarea Conversația
Notează câțiva elevi, apreciază verbal activitatea Evaluare
activității 3 min
acestora. orală
elevilor
Profesorul enunță problema care constituie tema
pentru acasă
VI. Tema pt.
2 min problema1/p215 din manualul de informatică Exercițiul Explicația
acasă
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a
%20XI-a/Informatica/Niculescu1/A329.pdf
3
FIȘĂ DE LUCRU
TEHNICA DE PROGRAMARE BACKTRACKING
Generarea permutărilor
Competenţa: Utilizează tehnicile de programare

Obiectivul vizat:
• Să înţelegi algoritmul prezentat.
• Să fii capabil să exemplifici pe algoritm pentru o valoare mică dată lui n.
• Să fii capabil să identifici condiţia de oprire a algoritmului
Durata: 15 minute
Tipul activităţii: Studiul de caz
Sugestii: Elevii vor lucra individual fiecare la un calculator
Sarcina de lucru:
1. Fiind dat un număr natural nenul n se dă următorul program ce va afişa, în ordine
lexicografică, permutările mulţimii {1,2,..,n}. Se cere : completarea punctele de suspensie și
rularea programului pentru n=4. Ce va afișa programul ?
2. Utilizând metoda backtracking se generează permutările cuvântului info. Dacă primele trei
soluţii generate sunt: fino, fion, fnio care este cea de-a cincea soluţie?
(a) foin
(b) fnoi
(c) foni
(d) ifon
PROIECT DIDACTIC
LECȚIA PENTRU RECAPITULARE, SISTEMATIZARE ȘI
CONSOLIDARE A CUNOȘTINȚELOR
Data: 5.05.2022
Propunător: Oprea Mariana-Titica
Unitatea de învățământ: Colegiul Național “Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște
Clasa: a X – a B
Disciplina de învățământ: Informatică
Unitatea de învățare: Tipuri structurate de date
Subiectul / Tema lecției: Înregistrare (structură)
Tipul lecției: Recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor
Competențe specifice vizate:
- Evidenţierea necesităţii structurării datelor

- Alegerea structurii de date adecvate rezolvării unei probleme
- Elaborarea şi implementarea unor algoritmi de rezolvare a unor probleme cotidiene
Obiective operaționale: La sfârșitul activității didactice elevii ar trebui să fie capabili:
O1: să justifice necesitatea utilizării tipului structurat de date;
O2: să se adreseze corect asupra tipurilor de structuri de date;
O3. să elaboreze algoritmi corecţi pentru aplicaţiile propuse;
O4: să implementeze algoritmi corecți utilizând mediul de programare C++
Metode, procedee și tehnici didactice: conversația, explicația, exercițiul, învățarea prin
descoperire, rezolvarea de probleme
Mijloace de învățământ: rețea de calculatoare, fișă de probleme, Classroom
Forme de organizare: frontal și individual
Durata: 40 minute
Nr. Etapele lecției/ Ob. Eșalonarea conținutului Strategia didactică Evaluare
Crt. Timp Op. Activitatea Activitatea elevului Metode, Mijloace de înv. Forme de
profesorului procedee și organizare
tehnici did.
1. Momentul Verificarea frecvenței Raportează absenții. Conversația Frontal
organizatoric (2
min.)
2. Anunțarea temei și a Profesorul anunță Elevii ascultă Conversația Tablă
obiectivelor (3 min.) subiectul pentru tema profesorul. Calculator
respectivă, dar și Videoproiector
obiectivelor urmărite
pe parcursul lecției;
3. Dirijarea Profesorul prezintă Sunt atenți la Expunerea Calculatoare Individuală

învățării*** (20 fișa de recapitulare în explicațiile Conversația Videoproiector
min.) O 1. care se regăsesc profesorului și Rezolvarea de Platforma
O 2. probleme ce intervin în cazul în probleme Classroom
O 3. utilizează structurile care au întrebări. Demonstrația Code Blocks
de date. Urmăresc rezolvările
colegilor și-și notează
în caiete
demonstrațiile.
4. Asigurarea retenției O 4. Profesorul verifică Elevul este atent la Conversația Calculatorul Frontal
și transferului***** corectitudinea observațiile
(10 min.) rezolvării profesorului.
problemelor de pe
fișa de lucru.
5. Aprecieri și Profesorul face Elevii sunt atenți la Conversația Frontal Orală
recomandări (5 aprecieri asupra aprecieri și la
min.) activității desfășurate, recomandările făcute
elevii care au activat de profesor.
în timpul orei sunt
notați.
Fișă - Probleme recapitulative
1. Se consideră declararea următoare:

struct angajat
{char nume[30],functie[20],departament[20];
int salariu_baza, ora_sp, nr_ore_sp, total_sporuri, salariu_obt;
}a[300];
Structura angajat memorează, funcția îndeplinită, departamentul în care lucrează, salariul de
încadrare (salariu_baza) al unui angajat. Alte câmpuri reprezintă: salariu_obt – salariul lunar obținut de
angajat, ora_sp – suma plătită pentru o oră suplimentară, nr_ore_sp – număr ore suplimentare efectuate
de angajat. Câmpul salariu_obt este necompletat inițial și se va completa cu suma dintre salariu_baza,
total_sporuri și suma plătită pentru ore suplimentare. Vectorul a memorează datele pentru 300 de angajați
ai unei firme.
Scrie o secvență de instrucțiuni C++ care conține declarații de variabile și instrucțiuni pentru:
a) completarea câmpului salariu_obt pentru toți angajații;
b) afișarea salariului de notare maximă obținut de către toți angajații din departamentul producție;
c) afișarea numărului total de ore suplimentare efectuat de către angajații din departamentul marketing.
2. Se consideră declarările urmatoare:
struct examinare
{char tip_examinare[10],disciplina[20];
int nr_credite;
};
struct student
{char nume[20],grupa[10]; examinare e[10];
int an_studiu, nr_total_credite;
}st[200];
Structura examinare memorează disciplina de studiu, tipul de examinare al disciplinei (scris, oral, proiect)
și numărul de credite obținute la examinare ∈ [0,7]. Structura student memorează numele, grupa, anul de
studiu al unui student, numărul de credite obținute din toate examinările denumit nr_total_credite, care nu
este completat inițial și numărul de credite obținut la fiecare disciplină (dat de evctorul e). Vectorul st
memorează datele pentru 200 de studenți.
a) completarea câmpului nr_total_credite pentru toți studenții;
b) afișarea datelor studenților (nume, an studiu, grupa, disciplina) care au obținut credite la proiecte;
c) afișarea numărului total de credite de valoare maximă obținut de studenți.
PROIECT DIDACTIC
Data: 5.05.2022
Propunător: Voicilă Iulian Teodor
Clasa: a X – a B

Durata: 40 minute
tehnici did.
organizatoric (2
min.)

în caiete
demonstrațiile.
problemelor de pe
fișa de lucru.
notați.
1. Se consideră declarările urmatoare:

struct data
{int zi,luna,an;
};
struct excursie
{char nume[30],oras[40],tara[30];
data data_exc;
}e[300];
char numed[30];
Structura data memorează o dată calendristică. Structura excursie memorează numele persoanei
înscrise pentru excursie, țara și orașul de destinație al excursiei și data de plecare în excursie (data_exc).
Vectorul e memorează datele pentru 300 de persoane înscrise. Variabile numed reprezintă numele unei
persoane.
Scrie o secvență de instrucțiuni C++ care conține declarații de variabile și instrucțiuni pentru
determinarea și afișarea destinației (țară, oraș) și a datei pentr fiecare dintre excursiile la care s-a înscris
persoana cu numele memorat prin variabila numed sau se va afișa mesajul Nicio excursie, dacă persoana
nu s-a înscris la nicio excursie.
struct student
{char nume[20],grupa[10],bursa[3];
int an_studiu, nr_credite;
}st[300];
Structura student memorează numele, grupa, anul de studiu al unui student, numărul de credite
obținute la disciplinele de studiu (nr_credite). Câmpul bursa este necompletat inițial și se va completa cu
valoarea ”Da”, dacă studentul va primi bursă sau ”Nu”, în caz contrar. Condiția de primire a bursei este ca
studentul să aibă minimum 30 de credite obținute. Vectorul st memorează datele pentru 300 de studenți.
a) completarea câmpului bursa pentru studenți, conform condițiilor anterioare;
b) afișarea datelor studenților (nume, an studiu, grupa) pentru studenții care vor primi bursă.
PROIECT DIDACTIC
Data: 5.05.2022
Propunător: Vlad Bogdan Mihai
Clasa: a X – a B

Durata: 40 minute
tehnici did.
organizatoric (2
min.)

în caiete
demonstrațiile.
problemelor de pe
fișa de lucru.
notați.

struct melodie{
char nume[30],autor[20],tara[20];
int loc_top,an_top;
}m[200];
Structura melodie memorează numele și autorul melodiei, țara în care s-a lansat melodia, cel mai
bun loc ocupat în topuri din țara de lansare (loc_top) în anul precizat prin an_top. Vectorul m memorează
datele pentru 200 de melodii.
a) determinarea și afișarea melodiilor din Top 3 în România în anul 2018;
b) afișarea melodiilor în ordine alfabetică după nume;
c) afișarea melodiilor în ordine alfabetică după țară și pentru aceeași țară în ordine crescătoare după
loc_top.
struct medalie
{char nume[20],judet[30],nume_medalie[10];
int an;}sp[500];
Structura medalie memorează numele și județul unui sportive ce a obținut medalie la o competiție.
Câmpul medalie reprezintă denumirea medaliei (are una dintre valorile aur, argint, bronz). Câmpul an
indică competiție. Vectorul sp memorează datele pentru 500 de sportivi.
Scrie o secvență de instrucțiuni C++ care conține declarații de variabile și instrucțiuni pentru
determinarea și afișarea numărului de medalii de aur, numărului de medalii de argint și a numărului de
medalii de bronz obținute de sportivii din județul Iași în anul 2019.
3. Se consideră declarările următoare:
struct data{ int zi,luna,an; };
struct consultatie { char pacient[20],cabinet[40]; data data_cons;}c[100];
Structura data memorează o data calendaristică. Structura consultație memorează numele unui
pacient, cabinetul la care este programat pentru consultație și data programată a consultației (data_cons).
Vectorul c memorează datele a 100 de consultații. Scrie o secvență de instrucțiuni C++ care conține
declarații de variabile și instrucțiuni pentru determinarea și afișarea numelor pacienților programați pentru
consultații la cabinetul de stomatologie la data de 10 august 2019 și a numărului de pacienți programați la
această dată.
PROIECT DIDACTIC
LECȚIA PENTRU FORMAREA ȘI CONSOLIDAREA DE
DEPRINDERI ȘI PRICEPERI
Data: 10.03.2022
Propunător: Rafira Anca Mihaela
Clasa: a X – a B
Subiectul / Tema lecției: Tipul înregistrare
Tipul lecției: Formare și consolidare de deprinderi și priceperi
Scopul lecției

- Prelucrarea datelor structurate
O2: să înţeleagă exemplele date;
O4: să implementeze algortimi corecți utilizând mediul de programare C++
Mijloace de învățământ: rețea de calculatoare, prezentare PowerPoint, fișă de lucru, Classroom
Durata: 40 minute
tehnici did.
organizatoric (2
min.)
2. Reactualizarea Profesorul pune Elevii răspund la Conversația Frontal
cunoștinșelor și elevilor următoarele întrebări.
deprinderilor* (4 întrebări:
min.) 1. Care sunt
tipurile de date
structurate
studiate până
în prezent?
2. Ce sunt șirurile
de caractere și
la ce ne ajută
funcțiile lor?
3. Activitate / discuție Profesorul scoate în Elevii ascultă Conversația
introductivă** (3 evidență utilitatea profesorul și comunică
min.) tipurilor structurate de exemple pe baza celor
date în viața de zi cu comunicate.
zi.
4. Anunțarea temei și a -anunțarea subiectului Elevii ascultă Conversația Tablă
obiectivelor (2 min.) pentru tema profesorul.
respectivă;
-anunțarea
obiectivelor urmărite;
5. Prezenarea optimă a Profesorul comunică Sunt atenți la Expunerea Calculatoare Individuală
conținutului și noile cunoștințe ce se explicațiile prfesorului Conversația Videoproiector
dirijarea învățării*** O 1. realizează cu ajutorul și intervin în cazul în Demonstrația Platforma
(10 min.) O 2. prezentarii power care au întrebări. Classroom
point. Urmăresc
demonstrația realizată
de profesor. Notează
în caiete explicațiile
oferite de profesor.
6. Evaluarea produselor O 3. Profesorul împarte Elevi vor rezolva fișa Rezolvarea de Calculator Individuală Practică
realizate**** (10 elevilor fișa de lucru de lucru. probleme Fișă de lucru
min.) elevilor.
(7 min.) rezolvării problemelor profesorului.
de pe fișa de lucru.
recomandări (2 min.) aprecieri asupra aprecieri și la
activității desfășurate, recomandările făcute
notați.
Aplicaţii / grile - Tipul STRUCT – varianta furnizată elevilor
1. Fie declarările alăturate. Dacă variabila x reţine informaţii despre un elev, precizaţi care este varianta
corectă ce afişează prima literă din numele acestuia?
struct elev{
char nume[30];
float nota;};
elev x;
a. cout<<nume;
b. cout<<x;
c. cout<<x.nume;
d. cout<<x.nume[0];
2. Considerăm declararea alăturată folosită pentru a memora numele, prenumele şi cele 2 note ale unui
elev. Scrieţi secvenţa de instrucţiuni prin executarea căreia se memorează în variabila reală m media
aritmetică a notelor elevului ale cărui informaţii sunt memorate în variabila x.
struct elev{
char nume[10],prenume[20];
float nota1,nota2
} x;
3. Considerăm declararea alăturată. Care dintre următoarele instrucţiuni este corectă din punct de vedere
sintactic?
struct punct{
int x,y;
} p;
a. p=p.y+1;
b. p=9;
c. p.x=7;
d. p=p+1;
4. Variabila x este utilizată pentru a memora numele, prenumele şi salariul unei persoane. Numele şi
prenumele pot avea cel mult 20 de litere fiecare, iar salariul este un număr natural nenul mai mic decât
30000 . Care dintre următoarele declarări este corectă?
a. float x[3][21];
b. int x[3][21];
c. struct persoana{
int sal;} x;
d. struct x[
int sal;] x;
5. Variabila t este utilizată pentru a memora valoarea şi numele autorului unei cărţi. Valoarea cărţii este
un număr natural de cel mult 3 cifre, iar numele autorului nu poate avea mai mult de 20 de litere. Care
dintre următoarele declarări este corectă?
a. struct carte{ int val;char nume;} t;
b. struct carte{int val,nume;} t;
d. struct carte{ int val[21][21];char nume;} t;

6. Considerând declarările alăturate, care dintre următoarele referiri este corectă din punct de vedere
sintactic ?
struct complex
{float re,im;};
complex x,y;
a. complex.re
b. x.re
c. complex.x
d. re.x
7. În declararea alăturată, variabila p memorează în câmpul x abscisa, iar în câmpul y ordonata unui
punct din planul xOy. Dacă punctul se află chiar în originea axelor, care dintre expresiile de mai jos are
valoarea true?
struct
{float x;
float y;
} p;
a. (p.x==0)&&(p.y==0)
b. (x.p==0)&&(y.p==0)
c. p==0
d. (p(x)==0)&&(p(y)==0)
punct din planul xOy. Dacă punctul se află pe cel puţin una dintre axele de coordonate, care dintre
expresiile de mai jos are valoarea 1?
struct
{float x;
float y;
}p;
a. p.x*p.y==0
b. (p.x>=0)&&(p.y>=0)
c. x.p+y.p==0
d. (p(x)==0)||(p(y)==0)
punct din planul xOy. Dacă punctul se află pe cel puţin una dintre axe, care dintre expresiile de mai jos
are valoarea 1?
struct
{float x;
float y;
}p;
a. p.x*p.y==0
b. (p.x==0)&&(p.y==0)
c. x.p==y.p
d. p(x)==0
punct din planul xOy. Dacă punctul se află în interiorul suprafeţei dreptunghiulare determinate de
punctele A(1,1), B(4,1), C(4,3), D(1,3), care dintre expresiile de mai jos are valoarea 1?
struct
{float x;
float y;}p;
a. (p.x>1)&&(p.x<4)&&(p.y>1)&&(p.y<3)
b. (x.p>1)&&(x.p<4)&&(y.p>1)&&(y.p<3)
c. (p.x>1)&&(p.x<4)||(p.y>1)&&(p.y<3)
d. (p(x)>1)&&(p(x)<4)||(p(y)>1)&&(p(y)<3)
punct din planul xOy. Dacă punctul se află în semiplanul din dreapta axei Oy (dar nu pe această axă),
care dintre expresiile de mai jos are valoarea 1?
struct
{
float x;
float y;
}p;
a. p.x>0
b. p.y>0
c. x.p+y.p>0
d. p(x)+p(y)>0
12. În declararea alăturată, câmpurile x şi y ale înregistrării pot memora coordonatele carteziene ale unui
punct din planul xOy. Care dintre următoarele expresii are valoarea 1 dacă şi numai dacă punctul P este
situat pe axa Ox ?
struct punctfloat x,y;
{
00}P;
a. P.x==0
b. P.y==0
c. P.x+P.y==0
d. P.x==P.y
13. Pentru declaraţia alăturată precizaţi care din instrucţiunile de atribuire este greşită:
struct elev
{char nume[20];
int nota1;
int nota2;
} e1,e2;
a. e1=e2+1;
b. e1.nume[2]=’x’;
c. e1=e2;
d. e1.nota1=e2.nota2+1;
14. Care dintre următoarele variante reprezintă o declarare corectă pentru o variabilă x care memorează
simultan numărătorul şi numitorul unei fracţii ireductibile:
a. float x;
b. char x[2];
c. struct x{int n1,n2;};
d. struct fractie {int n1,n2;} x;
simultan coordonatele reale (abscisa şi ordonata) ale unui punct în planul xOy?
a. struct punct{float ox,oy;} x;
b. char x[2];
c. struct x{float ox,oy;};
d. float x;
simultan codul de identificare al unui candidat la un examen, exprimat printr-un număr natural de cel
mult 4 cifre şi media obţinută de acesta la examen, exprimată printr-un număr real?
a. struct x { int cod;float media;};
b. struct {int cod; float media;} x;
c. int x.cod; float x.media;
d. struct candidat {int x.cod;float x.media;};
simultan vârsta în ani împliniţi şi media la bacalaureat a unui elev? =)
a. struct {float media; int varsta;} x;
b. struct x {float media; int varsta;};
c. float x.media;
int x.varsta;
d. struct elev {float x.media; int x.varsta};
18. Considerând declararea alăturată, care dintre următoarele secvenţe de instrucţiuni afişează valorile
memorate în cele două câmpuri ale variabilei x, separate printr-un spaţiu?
struct {
int a, b;
}x;
a. cout<<x.a<<” ”<<x.b;
b. cout<<a.x<<” ”<<b.x;
c. cout<<x;
d. cout<<a->x<<” ”<<b->x;
19. Considerând declararea alăturată, care dintre următoarele secvenţe realizează în mod corect citirea
de la tastatură a valorilor celor două câmpuri ale variabilei x?
struct {
int a;
int b;} x;
a. cin>>x.a>>x.b;
b. cin>>a.x>>b.x;
c. cin>>x;
d. cin>>a->x>>b->x;
20. Variabila d, declarată alăturat, memorează în câmpurile a şi b lăţimea şi, respectiv, lungimea unui
dreptunghi. Care dintre următoarele instrucţiuni atribuie câmpului aria al variabilei d valoarea ariei
dreptunghiului respectiv?
struct dreptunghi
{
float a,b,aria;
}d;
a. d.aria==d.a*d.b;
b. aria.d=a.d*b.d;
c. aria.d=d.a*d.b;
d. d.aria=d.a*d.b;
21. Variabila t, declarată alăturat, memorează în câmpurile a, b şi c lungimile laturilor unui triunghi.
Care dintre următoarele instrucţiuni atribuie câmpului p al variabilei t valoarea perimetrului triunghiului
respectiv?
struct triunghi
{
float a,b,c,p;
}t;
a. p.t=t.a+t.b+t.b;
b. p.t=a.t+b.t+c.t;
c. t.p=t.a+t.b+t.c;
d. t.p==t.a+t.b+t.c;
punct din planul xOy. Scrieţi o secvenţă de instrucţiuni prin executarea căreia se memorează în variabila
C coordonatele mijlocului segmentului cu capetele în punctele ale căror coordonate sunt memorate în
variabilele A şi B.
struct punct
{
float x,y;
}A,B,C;
23. În declararea alăturată, câmpurile x şi y ale înregistrării pot memora numărătorul, respectiv numitorul
unei fracţii. Scrieţi secvenţa de instrucţiuni prin executarea căreia se construieşte în variabila f o fracţie
obţinută prin însumarea fracţiilor memorate în variabilele f1 şi f2. (6p.)
struct fractie
{
int x,y;
}f,f1,f2;
Aplicaţii / grile - Tipul STRUCT – varianta rezolvată
1. Fie declarările alăturate. Dacă variabila x reţine informaţii despre un elev, precizaţi care este varianta
corectă ce afişează prima literă din numele acestuia?
struct elev{
char nume[30];
float nota;};
elev x;
a. cout<<nume;
b. cout<<x;
c. cout<<x.nume;
d. cout<<x.nume[0];
2. Considerăm declararea alăturată folosită pentru a memora numele, prenumele şi cele 2 note ale unui
elev. Scrieţi secvenţa de instrucţiuni prin executarea căreia se memorează în variabila reală m media
aritmetică a notelor elevului ale cărui informaţii sunt memorate în variabila x.
struct elev{
float nota1,nota2
} x;
media=(x.nota1+x.nota2)/2;
3. Considerăm declararea alăturată. Care dintre următoarele instrucţiuni este corectă din punct de vedere
sintactic?
struct punct{
int x,y;
} p;
a. p=p.y+1;
b. p=9;
c. p.x=7;
d. p=p+1;
4. Variabila x este utilizată pentru a memora numele, prenumele şi salariul unei persoane. Numele şi
prenumele pot avea cel mult 20 de litere fiecare, iar salariul este un număr natural nenul mai mic decât
30000 . Care dintre următoarele declarări este corectă?
a. float x[3][21];
b. int x[3][21];
c. struct persoana{
int sal;} x;
d. struct x[
int sal;] x;
5. Variabila t este utilizată pentru a memora valoarea şi numele autorului unei cărţi. Valoarea cărţii este
un număr natural de cel mult 3 cifre, iar numele autorului nu poate avea mai mult de 20 de litere. Care
dintre următoarele declarări este corectă?
a. struct carte{ int val;char nume;} t;
b. struct carte{int val,nume;} t;
d. struct carte{ int val[21][21];char nume;} t;

6. Considerând declarările alăturate, care dintre următoarele referiri este corectă din punct de vedere
sintactic ?
struct complex
{float re,im;};
complex x,y;
a. complex.re
b. x.re
c. complex.x
d. re.x
punct din planul xOy. Dacă punctul se află chiar în originea axelor, care dintre expresiile de mai jos are
valoarea true?
struct
{float x;
float y;
} p;
a. (p.x==0)&&(p.y==0)
b. (x.p==0)&&(y.p==0)
c. p==0
d. (p(x)==0)&&(p(y)==0)
punct din planul xOy. Dacă punctul se află pe cel puţin una dintre axele de coordonate, care dintre
expresiile de mai jos are valoarea 1?
struct
{float x;
float y;
}p;
a. p.x*p.y==0
b. (p.x>=0)&&(p.y>=0)
c. x.p+y.p==0
d. (p(x)==0)||(p(y)==0)
punct din planul xOy. Dacă punctul se află pe cel puţin una dintre axe, care dintre expresiile de mai jos
are valoarea 1?
struct
{float x;
float y;
}p;
a. p.x*p.y==0
b. (p.x==0)&&(p.y==0)
c. x.p==y.p
d. p(x)==0
punct din planul xOy. Dacă punctul se află în interiorul suprafeţei dreptunghiulare determinate de
punctele A(1,1), B(4,1), C(4,3), D(1,3), care dintre expresiile de mai jos are valoarea 1?
struct
{float x;
float y;}p;
a. (p.x>1)&&(p.x<4)&&(p.y>1)&&(p.y<3)
b. (x.p>1)&&(x.p<4)&&(y.p>1)&&(y.p<3)
c. (p.x>1)&&(p.x<4)||(p.y>1)&&(p.y<3)
d. (p(x)>1)&&(p(x)<4)||(p(y)>1)&&(p(y)<3)
punct din planul xOy. Dacă punctul se află în semiplanul din dreapta axei Oy (dar nu pe această axă),
care dintre expresiile de mai jos are valoarea 1?
struct
{
float x;
float y;
}p;
a. p.x>0
b. p.y>0
c. x.p+y.p>0
d. p(x)+p(y)>0
punct din planul xOy. Care dintre următoarele expresii are valoarea 1 dacă şi numai dacă punctul P este
situat pe axa Ox ?
struct punctfloat x,y;
{
00}P;
a. P.x==0
b. P.y==0
c. P.x+P.y==0
d. P.x==P.y
13. Pentru declaraţia alăturată precizaţi care din instrucţiunile de atribuire este greşită:
struct elev
{char nume[20];
int nota1;
int nota2;
} e1,e2;
a. e1=e2+1;
b. e1.nume[2]=’x’;
c. e1=e2;
d. e1.nota1=e2.nota2+1;
simultan numărătorul şi numitorul unei fracţii ireductibile:
a. float x;
b. char x[2];
c. struct x{int n1,n2;};
d. struct fractie {int n1,n2;} x;
simultan coordonatele reale (abscisa şi ordonata) ale unui punct în planul xOy?
a. struct punct{float ox,oy;} x;
b. char x[2];
c. struct x{float ox,oy;};
d. float x;
simultan codul de identificare al unui candidat la un examen, exprimat printr-un număr natural de cel
mult 4 cifre şi media obţinută de acesta la examen, exprimată printr-un număr real?
a. struct x { int cod;float media;};
b. struct {int cod; float media;} x;
c. int x.cod; float x.media;
d. struct candidat {int x.cod;float x.media;};
simultan vârsta în ani împliniţi şi media la bacalaureat a unui elev? =)
a. struct {float media; int varsta;} x;
b. struct x {float media; int varsta;};
c. float x.media;
int x.varsta;
d. struct elev {float x.media; int x.varsta};
18. Considerând declararea alăturată, care dintre următoarele secvenţe de instrucţiuni afişează valorile
memorate în cele două câmpuri ale variabilei x, separate printr-un spaţiu?
struct {
int a, b;
}x;
a. cout<<x.a<<” ”<<x.b;
b. cout<<a.x<<” ”<<b.x;
c. cout<<x;
d. cout<<a->x<<” ”<<b->x;
19. Considerând declararea alăturată, care dintre următoarele secvenţe realizează în mod corect citirea
de la tastatură a valorilor celor două câmpuri ale variabilei x?
struct {
int a;
int b;} x;
a. cin>>x.a>>x.b;
b. cin>>a.x>>b.x;
c. cin>>x;
d. cin>>a->x>>b->x;
20. Variabila d, declarată alăturat, memorează în câmpurile a şi b lăţimea şi, respectiv, lungimea unui
dreptunghi. Care dintre următoarele instrucţiuni atribuie câmpului aria al variabilei d valoarea ariei
dreptunghiului respectiv?
struct dreptunghi
{
float a,b,aria;
}d;
a. d.aria==d.a*d.b;
b. aria.d=a.d*b.d;
c. aria.d=d.a*d.b;
d. d.aria=d.a*d.b;
21. Variabila t, declarată alăturat, memorează în câmpurile a, b şi c lungimile laturilor unui triunghi.
Care dintre următoarele instrucţiuni atribuie câmpului p al variabilei t valoarea perimetrului triunghiului
respectiv?
struct triunghi
{
float a,b,c,p;
}t;
a. p.t=t.a+t.b+t.b;
b. p.t=a.t+b.t+c.t;
c. t.p=t.a+t.b+t.c;
d. t.p==t.a+t.b+t.c;
punct din planul xOy. Scrieţi o secvenţă de instrucţiuni prin executarea căreia se memorează în variabila
C coordonatele mijlocului segmentului cu capetele în punctele ale căror coordonate sunt memorate în
variabilele A şi B.
struct punct
{
float x,y;
}A,B,C;
C.x=(A.x+B.x)/2;
C.y=(A.y+B.y)/2;
23. În declararea alăturată, câmpurile x şi y ale înregistrării pot memora numărătorul, respectiv numitorul
unei fracţii. Scrieţi secvenţa de instrucţiuni prin executarea căreia se construieşte în variabila f o fracţie
obţinută prin însumarea fracţiilor memorate în variabilele f1 şi f2. (6p.)
struct fractie
{
int x,y;
}f,f1,f2;
f.x=f1.x*f2.y+f2.x*f1.y
f.y=f1.y*f2.y
f.x/f.y
FIŞĂ DE CARACTERIZARE A CLASEI DE ELEVI
Unitatea de învăţământ: COLEGIUL NAȚIONAL ”IENĂCHIȚĂ

VĂCĂRESCU” TÂRGOVIȘTE
Clasa: a X-a B, profil Matematică-Informatică, intensiv Informatică
I. Informaţii generale
1.Număr de elevi: 32 din care: fete 9, băieţi 23

2.Structura clasei de elevi:
Nr. Numele şi Numele şi prenumele părinţilor Profesia părinţilor

crt. prenumele
elevului Mama Tatăl Mama Tatăl
1 A. N.D. Victor- ELENA-NADIA NICOLIN- Asistent Cadru militar
Ştefănel DANIEL medical
2 A. C. Leonard- NICOLETA CĂTĂLIN Inginer Agent de
Andrei OPREAN chimist poliție
3 A. L. David- DENISA- LUCIAN Specialist Administrator
Gabriel MIHAELA Relații firmă
Clienți
4 B. C.D. Adrian- ELENA CĂTĂLIN- Operator Maistru
Costin DANIEL operator
5 B. C. Matei- CORNELIU Secretar Manager
Emanuel
6 B. S. Daniel-Ştefan VIOLETA- SORIN Șef Subofițer
ELENA supraveghere MApN
case
7 B. D. Andrei VERONICA- DUMITRU Economist Inginer silvic
MIHAELA
8 C. M. Răzvan- NICOLETA MARIAN Gestionar Șofer
Ştefan profesionist
9 C. V. Alexandru- MIRELA VALENTIN Profesor Inginer
Emanuel
10 C. C.D. Daniel DIANA- CĂTĂLIN- Medic Tehnician
VICTORIA DRAGOŞ primar dentar
stomatolog
11 D. E.O. Alexia- IULIA- EMILIAN- Economist Inginer
Ilinca DACIANA OVIDIU
12 D. T.E. Victor RALUCA TUDOR- Medic de Jurist
EMANUEL familie
13 F. M.M. Karina- ANCA MARIUS-MIHAI Medic de Inginer
Maria familie constructor
14 G. F. Vlad-Costin ELENA FLORIN Asistent Asistent
medical medical
15 G. F. Andreea- MARIA- FELIX Economist Laborant
Anastasia MAGDALENA chimist
16 I. C. Cezar DANIELA- CRISTIAN Profesor Inginer
ALEXĂNDRINA învățământ
primar
17 I. I.A. Alexandru- ANDREEA- ION-ALIN Economist Medic primar
Ion FLORINA stomatolog
18 I. I. Gabriel-Daniel LOREDANA IONUȚ Șef serviciu Expert Relații
economic sociale
19 J. D.C. Timeea- ELENA- DAN- Economist Jurist
Maria DANIELA CONSTANTIN
20 M. I.C. Sabin- CARMEN- CIPRIAN- Consilier Economist
Dimitrie ANABELA IONUŢ juridic
21 M. A. Mihail- CORNELIA- AUGUSTIN Stock Inginer
Augustin ELENA Controler
Aquila
22 N. R.N. Mihaela- IONELA- RĂZVAN- Profesor Șofer
Alexandra MĂDĂLINA NICOLAE profesionist
23 N. I.C. Teodora- MIHAELA- IONUŢ- Branch Administrator
Ioana VIOLETA CĂTĂLIN Manager rețea de
calculatoare
24 O. G. Andra- CRISTINA- GABRIEL Profesor Cadru activ
Viviana PETRONELA pentru
învățământ
preșcolar
25 P. M. Alexandru- ALINA-MARIA MIHĂIŢĂ Economist Pompier
Andrei
26 P. O.M. Vlad- CRISTINA- OVIDIU- Medic Inginer
Alexandru ADRIANA MUGUREL stomatolog
primar
27 P. C.M. Mihăiţă- ELENA CONSTANTIN Coordonator Administrator
Cosmin transport
rutier marfa
28 S. I.C. Cătălin- CRISTINA CĂTĂLIN Ofitțer de Personal
Gabriel poliție contractual la
politie
29 S. D.N. Răzvan- MARIA DAN-NICOLAE Profesor -
George
30 S. L. Eduard- AURELIA- LONGIN Asistent Jurist
Gabriel ALINA medical
31 Ş. V.L. Nadia- MARIA-LAURA VIOREL- Profesor Inginer
Teodora LUCIAN
32 Z. C.N. Teodora- MIHAELA- CĂTĂLIN- Economist Inginer
Gabriela CARMEN NICUŞOR
3.Starea generală de sănătate a elevilor (cazuri speciale, menţiuni)

Foarte bună
4.Mediile generale ale clasei în anii şcolari anteriori:
Nr. Anul şcolar Media

crt.
1 2020 - 2021 9.66
2
3
4
5.Elevi cu aptitudini deosebite în anumite domenii:

Nr. Numele şi Aptitudini
crt. prenumele Sportive Artistico- Matematice Tehnice Muzicale Lingvistice Alte
elevului plastice aptitudini
1 A. N.D. Victor-
*
Ştefănel
2 A. C. Leonard-
*
Andrei
3 A. L. David-
*
Gabriel
4 B. C.D. Adrian-
*
Costin
5 B. C. Matei-
*
Emanuel
6 B. S. Daniel-
*
Ştefan
7 B. D. Andrei
*
8 C. M. Răzvan-
*
Ştefan
9 C. V. Alexandru- *
Emanuel
10 C. C.D. Daniel
* *
11 D. E.O. Alexia-
* *
Ilinca
12 D. T.E. Victor
* * *
13 F. M.M. Karina-
* *
Maria
14 G. F. Vlad-Costin
* * *
15 G. F. Andreea-
* *
Anastasia
16 I. C. Cezar
*
17 I. I.A. Alexandru-
* *
Ion
18 I. I. Gabriel-
* *
Daniel
19 J. D.C. Timeea-
* * * *
Maria
Nr. Numele şi Aptitudini
crt. prenumele Sportive Artistico- Matematice Tehnice Muzicale Lingvistice Alte
elevului plastice aptitudini
20 M. I.C. Sabin-
*
Dimitrie
21 M. A. Mihail-
*
Augustin
22 N. R.N. Mihaela-
* *
Alexandra
23 N. I.C. Teodora-
* *
Ioana
24 O. G. Andra-
* * * *
Viviana
25 P. M. Alexandru-
* * *
Andrei
26 P. O.M. Vlad-
* *
Alexandru
27 P. C.M. Mihăiţă-
* *
Cosmin
28 S. I.C. Cătălin-
* *
Gabriel
29 S. D.N. Răzvan-
* *
George
30 S. L. Eduard-
*
Gabriel
31 Ş. V.L. Nadia-
* *
Teodora
32 Z. C.N. Teodora-
* *
Gabriela
6.Elevi cu diferite tipuri de probleme:

a) probleme sociale: NU EXISTĂ
b) probleme de comportament/disciplină: NU EXISTĂ
c) cerinţe educative speciale: NU EXISTĂ
d) insucces/abandon şcolar: NU EXISTĂ
e) alte cazuri:
......................................................................................................................
II.Dinamica grupului – vizează informaţii despre: gradul de coeziune a

grupului, leaderi formali şi informali, subgrupuri dominante, distribuirea
sarcinilor/responsabilităţiilor în grup etc.
Se observă că omogenitatea grupului de elevi manifestată prin capacități
intelectuale și aspirații asemănătoare, prin relații de simpatie este în creștere.
Relațiile se stabilesc treptat între membrii acestui colectiv și își manifestă
interesul față de starea celorlați membri.
III.Specificul clasei ca microgrup – cuprinde informaţii despre: sintalitatea
colectivului de elevi, tipuri de atitudini manifestate de elevi ca urmare a
influenţelor exercitate de grup: conformism, autonomie,
respingerea/acceptarea noilor veniţi şi a influenţelor externe, disponibilitate
de afiliere la grup, disponibilitatea de a acţiona pentru grup etc.
În cadrul grupului sunt evidente relațiile de colegialitate și prietenie.
Lucrează cu plăcere în grup fără a ține cont de aparteneța socială sau
intelectuală. Aspectele ”conflictuale” care apar sunt rezolvate imediat.
IV.Concluzii, recomandări, strategii viitoare de acţiune:

Elevii au trecut de perioada de acomodare și se poate spune că este un
colectiv unitar, cooperant cu o sintalitate bine definită.
Învăţător/profesor diriginte: R.A.M

COLEGIUL NAȚIONAL ”IENĂCHIȚĂ VĂCĂRESCU” TÂRGOVIȘTE
Date despre instituţia de învăţământ
Denumirea instituţiei şcolare COLEGIUL NAȚONAL IENĂCHIȚĂ VĂCĂRESCU TÂRGOVIȘTE
Adresa TÂRGOVIȘTE, STR. CALEA DOMNEASCĂ, NR. 235
Nr. telefon/fax
0245210966
Email secretariat.ienachita@gmail.com
Website www.ienachita.com
Numele directorului Pîrvulescu Dana Codruța
Date de contact (telefon şi e- 0741287881, dana_26p@yahoo.co.uk

mail)
Dimensiunea culturală a județului Dâmbovița, a orașului Târgoviște, a fost susținută încă din
perioada medievală, din timpul domniei lui Matei Basarab de interesul pentru dezvoltarea
învățământului. Nu întâmplător, Schola graeca e latina apărută în 1646, este prima școală de nivel
mediu superior din Țara Românească.
În Epoca Modernă, interesul pentru cultură devine prioritatatea intelectualilor receptivi la
marile progrese ale Europei, iar înființarea de școli reprezintă un act de mare responsabilitate. Ideea
înființării școlii – care va deveni în timp Colegiul Național Ienăchiță Văcărescu – prinde contur în
anul 1865, dar abia la 3 octombrie 1874 se deschid cursurile Gimnaziului de băieți din Târgoviște. O
parte din clădire arde în 1875, dar Consiliul Comunal acceptă să dea județului câteva săli de clasă în
localul în care funcționează astăzi Colegiul. Nicolae Bruneanu, director și consilier, va sprijini
inițiativa profesorilor și a părinților de a construi un nou local. În 1892, gimnaziul se va muta pe Calea
Domnească și va fi transformat în liceu. În timpul Primului Război Mondial, liceul a fost spital al
Crucii Roșii, a fost avariat în timpul unui bombardament și, apoi, a fost transformat în spital german.
Începând cu 1921, se fac reparații, se construiesc noi săli de clasă și în 1925 se inaugurează internatul
cu 150 de locuri, în prezența ministrului I. Gh. Duca. În 1974, după sărbătorirea centenarului, liceului
i s-a adăugat un corp nou de clădire cu două nivele pentru internat, o sală de sport și cinci ateliere-
școală. Denumirea de Liceul „Ienăchiță Văcărescu” se va păstra până în anul 1948 când va fi numit
Liceul „Nicolae Bălcescu”. Între 1953-1954, se numește Școala medie de băieți. Abia în 1970 își va
reprimi numele de „Ienăchiță Văcărescu”. Nume de mare referință culturală sunt legate de destinul
liceului: Elena Dalles a ajutat nu numai școala, ci și elevii săraci cărora le-a oferit burse de studiu. A
lăsat prin testament suma de 100.000 de lei pentru construirea internatului. Elena Văcărescu a acordat
anual o bursă de 6000 de lei elevilor cu rezultate deosebite. Ea vizita des școala și a fost prezentă la
dezvelirea bustului lui Ienăchiță Văcărescu pe data de 3 octombrie 1935. Domeniu de cultură din oraș
a donat bibliotecii peste 1000 de volume, bani de excursii și a susținut financiar apariția revistei
Vlăstarul. Pentru refacerea bibliotecii au ținut conferințe: Nicolae Iorga, I. Al. Brătescu-Voinești, I.C.
Vissarion. Tradiția școlii se leagă de activitatea unor profesori pasionați și entuziaști: V. Vizante,
N.Bruneanu, Al. Vlahuță (care a predat gramatica și literatura română la cursurile de vară ale
învățătorilor), Raicu Ionescu-Rion (a predat limba română, latină și greacă), pictorul Vasile Blendea.
De-a lungul timpului, discipolii au fost pe măsura profesorilor și a atmosferei intelectuale și
democratice, specifice liceului, indiferent de momenul istoric parcus. Au studiat aici: Cicerone
Theodorescu, Silviu Stănculescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște.
Astăzi, a fi elev la Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu” este o oportunitate pentru
dezvoltarea personală, pentru construirea dimensiunii intelectuale și asumarea valorilor tradiționale
și europene, premisă a desăvârșirii personale.
A fi profesor la Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu” este o continuă provocare întrucât
întâlnirea cu inteligența, cu spiritul viu al adolescenților, obligă profesorul să stabilească trasee
flexibile de învățare, să realizeze strategii, să structureze, să aplice, să integreze.
Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu” este o comunitate de memorie care promovează ideea
individualității, dar și sentimentul apartenenței. Promovarea excelenței și abilităților naturale ale
copilului reprezintă ținte esențiale pentru echipa managerială și reliefează efortul intelectual și
pedagogic al unei mari echipe de profesori, elevi și părinți.
Valorile care stau la baza demersului instructiv-educativ:
 convingerea că toți elevii pot atinge criteriile de succes stabilite prin influențarea rezultatelor
de suprafață și de profunzime ale elevilor;
 fixarea unor obiective educaționale funcționale cu finalități clare pentru elevi, care să îi ajute
să recunoască tipul/nivelul de performanță pe care trebuie să-latingă;
 diseminarea în rândul elevilor/părinților a criteriilor de reușită cum ar fi: promovarea școlară,
angajamentul, încrederea;
 dezvoltarea încrederii relaționale ale cărei criterii sunt: respectul, competența, considerația
perosnală, integritatea;
Obiectivele prioritare ale politicii manageriale:
 promovarea studentului care să aibă în vedere educația multiculturală;
 mentalitate europeană;
 motivarea elevilor pentru performanță prin elaborarea unor strategii multiple;
 încurajarea profesorilor cu expertiză adaptativă și implicarea responsabilă;
 acțiuni centrate pe comunitate: dezvoltarea unor programe cu tema Să învățăm unii de la
ceilalți;
 pregătirea elevilorpentru epoca digitală, pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, pentru
noul tip de conștiință globală și pentru noul tip de societate, cea participativă;
Cele trei valori europene promovate de Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu”:
 multiculturalitate: deschiderea Colegiului spre experiența europeană presupune cultivarea
valorilor și a virtuților, misiune pe care organizația/instituția și-a asumat-o;
- multe dintre modelele europene de succes, au devenit ținte strategice pentru echipa
managerială pentru care creația și excelența înseamnă sporirea competivității;
- egalitate de șanse: promovarea celei mai bune curricule, celor mai buni profesori și celor mai
bune practici;
- accentul nu cade pe o pregătire elitistă, ci pe dezvoltarea abilitățilo, a potențialului tuturor
categoriilor de copii;
- conturarea/dezvoltarea unui mediu armonios pentru dezvoltarea inteligențelor multiple, a
creativității și realizării personale;
 spirit democratic și civic: se urmărește cu interes pedagogic dezvoltarea interioară într-un
mediu echilibrat;
- se pune accent pe fereastra de oportunitate în educație, pe fixarea de abilități cognitive,
sociale, afective și estetice;
- conștientizarea familiei, a elevului în ceea ce privește educația bazată pe excelență;
- susținerea elevilorîn relaționarea lor cu restul comunității și încurajarea de a crea valori în
societate;
Declaraţia de convingeri cuprinde următoarele :
 Colegiul Naţional „Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște este şcoală etalon în domeniu de
pregătire teoretică din judeţul Dâmbovița.
 Colegiul nostru oferă educaţie de calitate în mod echitabil, indiferent de rasă, convingeri,
religie sau etnie.
 Scopul Colegiului Naţional „Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște este de a furniza
educaţie de calitate deschisă spre performanţe superioare, de a extinde frontierele cunoaşterii
şi a sluji interesele şi nevoile de educaţie ale societăţii moderne.
 Colegiul Naţional „Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște se angajează în asigurarea unei
pregătiri de nivel ridicat şi în crearea unui climat care să motiveze elevii pentru a-şi dezvolta
potenţialul.
 Credem că formarea continuă a profesorilor trebuie asigurată constant pentru a dezvolta și
valorifica competențele pentru asigurarea unui învățământ de calitate, centrat pe elev.
 Colegiul Naţional „Ienăchiță Văcărescu” Târgoviște asigură elevilor săi pregătire la nivelul
standardelor europene şi în concordanţă cu evoluţia pieţii muncii în România, într-un climat care
încurajează elevii să-şi dezvolte competenţe potrivit cu aptitudinile şi obiectivele traseului lor
profesional.
Printr-o ofertă curriculară diversă şi atractivă, printr-un învăţământ centrat pe competenţele
cerute de specificul societăţii de azi şi prin pasiunea cadrelor didactice de o înaltă ţinută profesională
şi morală, dorim să formăm personalităţi umane complexe.
Colegiul nostru va continua să-şi pregătească elevii – după cum o confirmă îndelungată tradiţie
a acestei instituţii – în spiritul cerinţelor societăţii moderne, astfel încât, la finalul anilor de şcolarizare,
să răspundă următoarelor tipuri de finalităţi: a învăţa pentru a şti, a învăţa pentru a face, a învăţa
pentru a fi şi a învăţa pentru a fi în comunitate. Căutăm, prin activităţi de învăţare diferenţiată
şi adecvată particularităţilor de vârstă, intereselor şi nevoilor individuale, să punem în valoare
potenţialul elevilor noştri, să îi facem apţi de colaborare, competiţie şi performanţă.
Elevii liceului nostru sunt consiliaţi pentru o corectă orientare şcolară şi profesională şi vor fi
capabili să-şi urmeze studiile în unităţile de învăţământ superior din ţară şi străinătate sau vor fi
supravegheaţi pentru inserţia pe piaţa muncii, în acord cu pregătirea lor.
Nivelul de învățământ al colegiului este gimnazial și liceal. La nivel liceal, filiera
educațională este teoretică având următoarele profiluri:
-Profil real – specializarea matematică informatică (cu subspecializarile intensiv engleză,
intensiv informatică), și științe ale naturii (cu subspecializarea intensiv engleză)
-Profil uman – specializări: bilingv engleză, filologie, științe sociale.
În colegiul nostru se studiază engleza și franceza. Prin oferta curriculară ce prevede clase cu
program de studiu intensiv al limbilor străine, dar și prin acțiunile extracurriculare, școala se
deosebește de celelalte unități din județ.
În prezent, Colegiul are peste 1000 elevi provenți de la școlile cele mai bune din județ, selectați
în urma unui concurs riguros( clasa a V-a) și repartizați pe specializarile enumerate mai sus. Elevii
noștri s-au evidențiat la concursurile școlare naționale sau internaționale și au obținut burse de studii
în străinătate.
An de an, elevii noștri se califică la fazele naționale ale olimpiadelor școlare naționale și se
întorc cu premii importante de la acestea, iar numărul premiilor caștigate la diferite concursuri de
nivel regional și național este foarte mare.
Performanțele școlare ale elevilor Colegiului Național „Ienăchiță Văcărescu” se reflectă în
rezultatele la examene naționale, olimpiade școlare și accesul în îvățământul superior la universități
de prestigiu din țară și din Europa astfel:
- în 2016-20201 rezultatele la examenul național de Bacalaureat au fost de peste 96%
promovabilitate;
- în 2016-2021 rezultatele la examenul de evaluare națională a fost de 100%
promovabilitate, iar elevii noștri de gimnaziu au rămas în proporție de 97% elevii colegiului
nostru;
- în fiecare an elevii noștri au participat la concursuri și olimpiade școlare reușind să se califice
la fazele naționale și internaționale
Oferta educațională a școlii s-a dezvoltat în sensul aprofundării TIC, studiul limbilor străine, a
cultivarii civismului și democrației și propune elevilor cursuri care nu se regăsesc în oferta multor
școli: Certificare Oracle, ECD, IC3, CISCO, certificări lingvistice-DELF,CAE, IELTS, predarea
limbii italiene, activități în parteneriat cu Junior Achievement, MICROSOFT, ESP, etc.
Întotdeauna, obiectivele programelor europene au fost printre obiectivele prioritare ale politicii
manageriale ale şcolii:
 promovarea studiului limbilor străine şi a diversităţii lingvistice;
 promovarea educaţiei multiculturale;
 crearea unei mentalităţi europene (culturală, comunitară şi pe piaţa muncii);
 ameliorarea capacităţii de adaptare la sistemul de educaţie economică şi politică europeană;
 conştientizarea propriei identităţi în contextul local, naţional şi european;
 folosirea eficientă a tehnologiei informaționale;
 adoptarea de noi metode de formare continuă prin învățarea din diferite sisteme de învățământ
din Europa;
Viziunea școlii :
Educație- Performanță-Multiculturalitate
Țintele strategice pe termen mediu și lung
1. Asigurarea internă a calității;
2. Dezvoltarea CDȘ în funcție de nevoile integrării comunitare, sociale și europene, în general;
3. Dezvoltarea bazei didactico-materiale a școlii și atragerea de resurse financiare
extrabugetare;
4. Dezvoltarea profesională și personală a resurselor umane ale școlii;
5. Dezvoltarea parteneriatelor și programelor de cooperare națională și internațională;
6. Diversificarea ofertei de activități extrașcolare, în sensul promovării educației interculturale,
civice și ecologice;
7. Menținerea parametrilor cantitativi și calitativi definitorii pentru statutul de Școală Europeană
respectiv, Colegiu Național.
PROIECTAREA UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Backtracking

NUMĂR DE ORE ALOCATE: 12
NR. CONŢINUTURI COMPETENŢE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
CRT. (DETALIERI) SPECIFICE
- Metode de proiectare a algoritmilor;
Conversaţia
- Clase de probleme:
1)Probleme de enumerare prin care se găsesc
Exerciţiul
1.1 toate soluţiile posibile;
1. Implementarea metodei
2)Probleme de decizie prin care se precizează Observare
Activitatea
1.2 dacă există, sau nu, cel puţin o soluţie; sistematică
frontală
3)Probleme de optimizare prin care se
identifică soluţia optimă, din mulţimea de soluţii
2 ore
posibile
- identificarea problemelor pentru care trebuie
enumerate toate soluţiile, fiecare
soluţie fiind formată din n elemente xi, care Exerciţiul
2. Aplicaţii ale metodei în aparţin fiecare unor mulţimi finite Ai şi care
combinatorică trebuie să respecte anumite condiţii interne Activitatea
- metoda căutării cu revenire frontală Observare
- construirea progresivă a vectorului soluţie sistematică şi
- implementarea recursivă Munca notare
individuală
Aplicaţii practice în - Generarea tuturor partiţiilor unui număr
3. probleme care necesită natural
6 ore
determinarea tuturor - problema celor n dame
soluţiilor posibile - problema colorării hărţilor
4. Aplicaţii ale metodei în - Backtracking ca un proces de a explora căile Activitate
rezolvarea unor probleme 4.1 posibile în mod repetat până când se ajunge la frontală Observare
din viaţa reală soluție; Exerciţiul sistematică şi
-o problemă de tip backtracking are soluție Munca notare
numai dacă cel puțin una din subprogramele individuală
backtracking care rezulta din alegerea solutiei Învăţarea Test de
initiale, are și acesta o soluție la rândului ei prin verificare
descoperire
4 ore
Anexa nr. …………la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. ………/……………….
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
PROGRAME ŞCOLARE
INFORMATICĂ
CLASA A IX-A
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
Filiera teoretică, profil real, specializările: Matematică-informatică, Ştiinţe ale naturii

Filiera vocaţională, profil militar, specializarea: Matematică-informatică
Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. ________/____________
Bucureşti, 2009
NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document cuprinde programa pentru disciplina Informatică, studiată în filiera

teoretică, la profilul real, specializările matematică-informatică şi ştiinţele naturii, precum şi la
filiera vocaţională, profil militar, specializarea matematică-informatică, prevăzută cu o oră pe
săptămână în componenta curriculum diferenţiat.
În conformitate cu planurile-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin
OMECI nr. 3410/ 16.03.2009, studiul disciplinei Informatică se va desfăşura cu întreg colectivul
de elevi ai clasei.
Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta reprezintă
documentul şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru fiecare
disciplină, oferta educaţională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat pentru un parcurs
şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.
Programa şcolară pentru învăţământul liceal are următoarele componente:

• notă de prezentare
• competenţe cheie europene vizate prin studiul disciplinei
• competenţe generale
• valori şi atitudini
• competenţe specifice şi conţinuturi
• sugestii metodologice.
Nota de prezentare a programei şcolare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează
structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct
de vedere al finalităţilor studierii disciplinei respective.
Competenţele generale se definesc pentru fiecare disciplină de studiu şi au un grad ridicat de
generalitate şi complexitate.
Valorile şi atitudinile orientează dimensiunile axiologică şi afectiv-atitudinală aferente formării
personalităţii elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din activitatea
didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din competenţele
generale şi sunt etape în formarea acestora. Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte
formarea competenţelor specifice şi implicit a competenţelor generale propuse. Unităţile de conţinut sunt
organizate tematic.
Sugestiile metodologice propun modalităţi de organizare a procesului de predare-
învăţare-evaluare. Pentru formarea competenţelor specifice pot fi organizate diferite tipuri de
activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să
pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice
adecvate contextelor variate de învăţare.
În elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul
curricular, tendinţe pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă
didactică.
În procesul de predare învăţare, activitatea va fi orientată pe probleme: analiza unor
situaţii practice (generale sau specifice unui anumit domeniu), identificarea fluxului
informaţional, elaborarea unui model algoritmic de rezolvare.
______________________________________________________________________________________________________
Informatică, clasa a IX-a, cursul inferior al liceului, filiera teoretică, profil real, specializările: Matematică- 2
informatică, Ştiinţe ale naturii şi filiera vocaţională, profil militar, specializarea: Matematică-informatică
Exemplele utilizate la predare vor fi preponderent alese din aria curriculară a specializării,
în colaborare cu profesorii de la aceste discipline.
COMPETENŢELE CHEIE EUROPENE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINEI
Pe baza rezultatelor studiilor efectuate la nivelul Comisiei Europene au fost stabilite opt
competenţe cheie, fiind precizate, pentru fiecare competenţă cheie, cunoştinţele, deprinderile şi
atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în procesul educaţional.
Aceste competenţe cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor
educaţionale şi de formare profesională în Uniunea Europeană şi, ca urmare, stau la baza stabilirii
curriculumului pentru educaţia de bază.
Principalele competenţe cheie europene vizate prin studiul disciplinei sunt:
Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie

Competenţe digitale
COMPETENŢE GENERALE
1. Identificarea conexiunilor dintre informatică şi societate.
2. Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea
3. Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor
4. Aplicarea algoritmilor fundamentali în prelucrarea datelor
5. Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare
VALORI ŞI ATITUDINI
1. Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea problemelor

2. Conştientizarea impactului social, economic şi moral al informaticii
3. Formarea obişnuinţelor de a recurge la concepte şi metode informatice de tip algoritmic
specifice în abordarea unei varietăţi de probleme.
4. Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general
5. Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate
______________________________________________________________________________________________________
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi1
1.1. Identificarea aplicaţiilor informaticii în Definirea informaticii ca ştiinţă
viaţa socială Rolul informaticii în societate
1.2. Recunoaşterea situaţiilor în care este Studii de caz al unor situaţii sociale, în abordare
necesară prelucrarea algoritmică a informatizată
informaţiilor.

Competenţe specifice Conţinuturi
2.1. Descompunerea rezolvării unei Etapele rezolvării problemelor. Exemple
probleme în paşi Noţiunea de algoritm. Caracteristici. Exemple.
2.2. Identificarea tipurilor de date necesare Date cu care lucrează algoritmii (constante, variabile,
pentru rezolvarea unei probleme (de expresii).
intrare, de ieşire, de manevră). Operaţii asupra datelor (aritmetice, logice, relaţionale).
2.3. Descrierea coerentă a unei succesiuni
de operaţii prin care se obţin din datele
de intrare, datele de ieşire.

3.1. Analizarea enunţului unei probleme: Reprezentarea algoritmilor.Pseudocod.
identificarea datele de intrare şi a datele
Principiile programării structurate. Structuri de bază:
de ieşire (cu specificarea tipul datelor
• structura liniară
şi a relaţiilor existente între date) şi
stabilirea paşilor de rezolvare a • structura alternativă
problemei. • structura repetitivă
3.2. Reprezentarea algoritmilor în Algoritmi elementari
pseudocod.
3.3. Respectarea principiilor programării 1.Prelucrarea numerelor :
structurate în procesul de elaborare a • prelucrarea cifrelor unui număr (de exemplu, suma
algoritmilor. cifrelor, testarea proprietăţii de palindrom, etc.)
• probleme de divizibilitate (de exemplu,
determinarea divizorilor unui număr, determinarea
c.m.m.d.c./c.m.m.m.c., testare primalitate, etc.)
• calculul unor expresii simple (sume, produse, etc.)
2. Prelucrarea unor secvenţe de valori
• determinare minim/maxim
• verificarea unei proprietăţi (de exemplu, dacă toate
elementele din secvenţă sunt numere perfecte, etc.)
• calculul unor expresii în care intervin valori din
secvenţă (de exemplu: numărarea elementelor
pare/impare, etc)
• generarea şirurilor recurente (de exemplu: şirul
Fibonacci)
1
Conţinuturile sunt prezentate în tabele, grupate pe competenţe şi asocierea acestora este obligatorie. Este la
decizia cadrului didactic/ a autorului de manual şcolar ordinea abordării conţinuturilor, cu respectarea logicii
interne a domeniului.
______________________________________________________________________________________________________
4.1. Elaborarea unui algoritm de rezolvare a Aplicaţii interdisciplinare (specifice profilului).
unor probleme din aria curriculară a Exemple orientative:
specializării • Rezolvarea ecuaţiei de gradul I şi de gradul al II-lea
4.2. Alegerea unui algoritm eficient de • Simplificarea fracţiilor
rezolvare a unei probleme • Aplicaţii geometrice (distanţa dintre două puncte,
aria/perimetrul unui triunghi, volumul corpurilor
regulate, etc.)
• Determinarea punctului de intersecţie a două mobile
în mişcare rectilinie şi uniformă
• Determinarea masei moleculare a unui compus
chimic.
• Analiza eficienţei unui algoritm.

5.1.Identificarea într-un program a Exemplificări de implementare a unor algoritmi studiaţi
structurilor de control învăţate
SUGESTII METODOLOGICE
Predarea informaticii va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se

preponderent metode activ-participative şi punându-se accent pe analiza problemei. Pentru
buna desfăşurare a orelor şi aplicarea programei se sugerează următoarele activităţi de învăţare:
- modelarea unor activităţi cotidiene cu ajutorul instrumentelor informatice
- combinarea unor operaţii elementare (paşi) pentru obţinerea anumitor prelucrări
complexe în funcţie de scopul propus;
- descrierea unui algoritm în limbaj natural, ca etapă iniţială în elaborarea programului;
- prezentarea schemelor logice ca modalitate de reprezentare a algoritmilor;
- descrierea detaliată a etapelor rezolvării unei probleme din punct de vedere
algoritmic;
- compararea unor algoritmi de rezolvare a unei probleme, în scopul alegerii
algoritmului eficient;
- exersarea creării şi aplicării algoritmilor pentru rezolvarea unor probleme întâlnite de
elevi în studiul altor discipline şcolare sau în viaţa cotidiană;
- prezentarea mediului de programare (facilităţi de editare, de compilare şi de rulare);
- familiarizarea elevului cu noţiunea de limbaj de programare;
- exersarea scrierii unor programe simple;
- exerciţii de transpunere a paşilor unui algoritm în structuri de control specifice;
- proiectarea/modelarea unui algoritm şi implementarea acestuia;
- folosirea facilităţilor mediului în depanarea programelor;
- testarea şi analizarea comportamentului programelor pentru diferite date de intrare;
- încurajarea discuţiilor purtate între elevi, exprimarea şi ascultarea părerilor fiecăruia.
Se recomandă desfăşurarea orelor cu caracter aplicativ în laboratorul de informatică.

______________________________________________________________________________________________________
PROGRAME ŞCOLARE
INFORMATICĂ
CLASA A IX-A
Filiera teoretică, profil real, specializările: Matematică-informatică intensiv informatică

Filiera vocaţională, profil militar, specializarea: Matematică-informatică intensiv informatică

Nr. ________/____________
Bucureşti, 2009
NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document conţine programa şcolară pentru disciplina Informatică, studiată în
filiera teoretică, la profilul real, specializarea matematică-informatică, intensiv informatică, precum şi la
filiera vocaţională, profil militar, specializarea matematică-informatică intensiv informatică, prevăzută
săptămânal cu o oră pentru activităţi teoretice şi 3 ore pentru activităţi practice, în conformitate cu
art. 9. din OMECI 3410/16.03.2009.
Studiul disciplinei Informatică se va desfăşura cu întreg colectivul de elevi ai clasei
pentru activităţile teoretice şi cu colectivul de elevi organizat pe grupe, obligatoriu în
laboratorul de informatică, pentru activităţile practice.


structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct
de vedere al finalităţilor studierii disciplinei respective.
organizate tematic.
Sugestiile metodologice propun modalităţi de organizare a procesului de predare-învăţare-
evaluare. Pentru formarea competenţelor specifice pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de
învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa
concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
În procesul de predare-învăţare, activitatea va fi orientată pe probleme: analiza unor situaţii

practice (generale sau specifice unui anumit domeniu), identificarea fluxului informaţional, elaborarea
unui model algoritmic de rezolvare, implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare.
Exemplele utilizate la predare vor fi preponderent alese din aria curriculară a specializării, în
colaborare cu profesorii de la aceste discipline.
__________________________________________________________________________________________________ 2
Informatică, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera teoretică, profil real, specializarea: Matematică-
informatică intensiv informatică; filiera vocaţională, profil militar, specializarea: Matematică-informatică
intensiv informatică
competenţe cheie, fiind precizate, pentru fiecare competenţă cheie, cunoştinţele, deprinderile şi
atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în procesul educaţional.
Aceste competenţe cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor
educaţionale şi de formare profesională în Uniunea Europeană şi, ca urmare, stau la baza stabilirii
curriculumului pentru educaţia de bază.

1. Identificarea conexiunilor dintre informatică şi societate

3. Formarea obişnuinţelor de a recurge la concepte şi metode informatice de tip algoritmic specifice în
abordarea unei varietăţi de probleme
__________________________________________________________________________________________________ 3
1. Identificarea conexiunilor dintre informatică şi societate

1.1. Identificarea aplicaţiilor informaticii în Definirea informaticii ca ştiinţă
viaţa socială Rolul informaticii în societate
1.2. Recunoaşterea situaţiilor în care este Studii de caz ale unor situaţii sociale, în abordare
necesară prelucrarea algoritmică a informatizată
informaţiilor.

2.1. Descrierea unei succesiuni de operaţii Date cu care lucrează algoritmii (constante, variabile,
prin care se obţin din datele de intrare, expresii).
datele de ieşire Operaţii asupra datelor(aritmetice, logice, relaţionale).
2.2. Descrierea unei succesiuni de operaţii
prin care se obţin din datele de intrare,
datele de ieşire

3.1. Analizarea enunţului unei probleme şi Etapele rezolvării problemelor. Exemple.
stabilirea paşilor de rezolvare a
problemei. Noţiunea de algoritm. Caracteristici. Exemple.
3.2. Reprezentarea algoritmilor în
pseudocod. Reprezentarea algoritmilor. Pseudocod.
3.3. Respectarea principiilor programării Principiile programării structurate. Structuri de bază:
structurate în procesul de elaborare a structura liniară, structura alternativă, structura repetitivă.
algoritmilor.
Algoritmi elementari.
1. Prelucrarea numerelor :
• prelucrarea cifrelor unui număr (de exemplu, suma
cifrelor, testarea proprietăţii de palindrom, etc.)
• probleme de divizibilitate (de exemplu,
determinarea divizorilor unui număr, determinarea
c.m.m.d.c./c.m.m.m.c., testare primalitate, etc.)
• calculul unor expresii simple (sume, produse, etc.)
2. Prelucrarea unor secvenţe de valori:
• determinare minim/maxim
• verificarea unei proprietăţi (de exemplu, dacă toate
elementele din secvenţă sunt numere perfecte, etc.)
• calculul unor expresii în care intervin valori din
secvenţă (de exemplu: numărarea elementelor
pare/impare, etc.)
• generarea şirurilor recurente (de exemplu: şirul
Fibonacci)
1
__________________________________________________________________________________________________ 4
4.1. Transcrierea algoritmilor din Elementele de bază ale limbajului de programare
pseudocod într-un limbaj de Noţiuni introductive
programare. • Structura programelor
4.2. Identificarea necesităţii structurării • Vocabularul limbajului
datelor în tablouri. • Tipuri simple de date (standard)
4.3. Prelucrarea datelor structurate . • Constante, variabile, expresii
4.4. Utilizarea fişierelor text pentru intro- • Citirea/scrierea datelor
ducerea datelor şi extragerea Structuri de control
rezultatelor. • Structura liniară
4.5. Utilizarea unui mediu de programare • Structura alternativă
(pentru limbajul Pascal sau pentru
• Structuri repetitive
limbajul C/C++)
Tipuri structurate de date. Tipul tablou
• Tablouri unidimensionale
• Tablouri bidimensionale
Algoritmi fundamentali de prelucrare a datelor structurate

în tablouri
• căutare secvenţială, căutare binară
• sortare
• interclasare
• parcurgerea tablourilor bidimensionale pe
linii/coloane
Fişiere text. Definire, operaţii specifice
Mediul limbajului de programare studiat

• Prezentare generală
• Editarea programelor sursă
• Compilare, rulare, depanare

5.1.Elaborarea unui algoritm de rezolvare a Aplicaţii interdisciplinare (specifice profilului)
unor probleme din aria curriculară a Exemple orientative:
specializării • Rezolvarea ecuaţiei de gradul I şi de gradul al
5.2.Alegerea unui algoritm eficient de II-lea
rezolvare a unei probleme • Simplificarea fracţiilor
• Aplicaţii geometrice (distanţa dintre două puncte,
aria/perimetrul unui triunghi, volumul corpurilor
regulate, centrul de greutate al unei mulţimi de
puncte, etc.)
• Determinarea primilor n termeni ai unei progresii
aritmetice/geometrice
• Determinarea punctului de intersecţie a două
mobile în mişcare rectilinie şi uniformă
• Determinarea masei moleculare a unui compus
chimic
Analiza eficienţei unui algoritm.
__________________________________________________________________________________________________ 5
Predarea informaticii va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent

metode activ-participative şi punându-se accent pe analiza problemei. Pentru buna desfăşurare a orelor
şi aplicarea programei se sugerează următoarele activităţi de învăţare:
• discuţii despre activităţi cotidiene şi modelarea acestora sub forma unei secvenţe bine definite de
paşi;
• combinarea unor operaţii elementare (paşi) pentru obţinerea anumitor prelucrări complexe în
funcţie de scopul propus;
• explicarea conceptului de algoritm şi a caracteristicilor algoritmilor;
• explicarea diferenţei existente între informaţii care reprezintă date şi cele care descriu calea de
rezolvare a unei probleme;
• descrierea unui algoritm în limbaj natural;
• prezentarea obiectelor cu care operează algoritmii (constante, variabile, expresii);
• clasificarea datelor în date de intrare, de ieşire şi date de manevră;
• descrierea etapelor rezolvării unei probleme din punct de vedere algoritmic;
• prezentarea schemelor logice ca modalitate de reprezentare a algoritmilor;
• prezentarea structurilor de bază în pseudocod;
• exersarea scrierii unor algoritmi simpli, folosind structuri liniare, alternative şi repetitive;
• identificarea unor situaţii în care alegerea unui algoritm prezintă avantaje în raport cu altul;
• exersarea creării şi aplicării algoritmilor pentru rezolvarea unor probleme întâlnite de elevi în
studiul altor discipline şcolare;
• evidenţierea greşelilor tipice în elaborarea algoritmilor;
• prezentarea unor exemple de implementare într-un limbaj de programare a unor algoritmi elaboraţi
de elevi şi executarea acestora pe calculator;
• prezentarea mediului de programare (facilităţi de editare, de compilare şi de rulare);
• prezentarea şi exemplificarea elementelor de bază ale limbajului de programare;
• activităţi de dezvoltare a deprinderilor de organizare a informaţiilor în tablouri;
• exersarea citirii datelor de la tastatură şi a afişării datelor pe ecran;
• exersarea scrierii unor programe simple;
• codificarea structurilor de control învăţate în limbaj de programare;
• proiectarea unui algoritm şi implementarea acestuia;
• folosirea facilităţilor mediului în depanarea programelor;
• implementarea structurilor de tip tablou;
• exerciţii de transfer al datelor din/în fişiere text;
• evidenţierea analogiilor şi diferenţelor între citirea/scrierea utilizând dispozitivele standard de
intrare/ieşire şi fişiere text;
• testarea şi analizarea comportamentului programelor pentru diferite date de intrare;
• încurajarea discuţiilor purtate între elevi, exprimarea şi ascultarea părerilor fiecăruia.
__________________________________________________________________________________________________ 6
PROGRAME ŞCOLARE
INFORMATICĂ
CLASA A X-A
Filiera teoretică, profil real, specializările: Matematică-informatică, Ştiinţe ale naturii


Nr. ________/____________
Bucureşti, 2009
NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document cuprinde programa pentru disciplina Informatică, studiată în filiera teoretică, la
profilul real, specializările matematică-informatică şi ştiinţele naturii, precum şi la filiera vocaţională,
profil militar, specializarea matematică-informatică, prevăzută cu o oră pe săptămână în componenta
curriculum diferenţiat.
În conformitate cu planurile-cadru de învăţământ pentru inferior al liceului, aprobate prin OMECI
nr. 3410/ 16.03.2009, studiul disciplinei Informatică se va desfăşura cu întreg colectivul de elevi ai clasei,
în laboratorul de informatică.


structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de
vedere al finalităţilor studierii disciplinei respective.
organizate tematic.
Sugestiile metodologice propun modalităţi de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare.
Pentru formarea competenţelor specifice pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare.
Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a
elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.
În procesul de predare învăţare, activitatea va fi orientată pe probleme: analiza unor situaţii practice
(generale sau specifice unui anumit domeniu), identificarea fluxului informaţional, elaborarea unui model
algoritmic de rezolvare.
Exemplele utilizate la predare vor fi preponderent alese din aria curriculară a specializării, în
colaborare cu profesorii de la aceste discipline.
Informatică – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera teoretică, profil real, specializările: Matematică- 2
competenţe cheie, fiind precizate, pentru fiecare competenţă cheie, cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile
care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în procesul educaţional.
Aceste competenţe cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale
şi de formare profesională în Uniunea Europeană şi, ca urmare, stau la baza stabilirii curriculumului
pentru educaţia de bază.


1.1. Implementarea algoritmilor reprezen- Elementele de bază ale limbajului de programare
taţi în pseudocod în limbaj de
programare Noţiuni introductive
• Structura programelor
1.2. Utilizarea unui mediu de programare • Vocabularul limbajului
(pentru limbajul Pascal sau pentru • Tipuri simple de date (standard)
limbajul C/C++) • Constante, variabile, expresii
• Citirea/scrierea datelor
Structuri de control
• Structura liniară
• Structura alternativă
• Structuri repetitive
Mediul limbajului de programare studiat

• Prezentare generală
• Editarea programelor sursă
• Compilare, rulare, depanare
Implementarea unor algoritmi elementari cu

aplicabilitate practică

2.1. Identificarea necesităţii structurării Tipuri structurate de date.
datelor în tablouri Tipul tablou. Tablouri unidimensionale şi bidimensionale.
2.2. Prelucrarea datelor structurate în
tablouri. Fişiere text.
2.3. Utilizarea fişierelor text pentru intro- • Definire.
ducerea datelor şi extragerea • Operaţii specifice.
rezultatelor
3.1. Prelucrarea datelor structurate în Algoritmi fundamentali de prelucrare a datelor
tablouri. structurate în tablouri
• căutare secvenţială, căutare binară
• sortare
• interclasare
• prelucrări specifice tablourilor bidimensionale
1
4.1. Elaborarea unui algoritm de rezolvare Aplicaţii interdisciplinare
a unor probleme din aria curriculară a Exemple orientative:
specializării • Prelucrări statistice ale unei serii de valori
4.2. Alegerea unui algoritm eficient de • Calculul valorii unei expresii algebrice
rezolvare a unei probleme • Calcule combinatoriale
• Determinarea unor mărimi fizice dintr-un circuit
electric
• Aplicaţii din genetică (legea creşterilor organice, etc.)
Analiza eficienţei unui algoritm

5.1. Identificarea aplicaţiilor informaticii Aplicaţii din viaţa cotidiană
în viaţa socială Exemple orientative:
5.2. Elaborarea şi implementarea unor • Determinarea situaţiei şcolare a unui elev (medii
algoritmi de rezolvare a unor probleme semestriale, medii generale, numărul de absenţe, etc.)
cotidiene • Balanţa de cheltuieli ale unei familii
• Determinarea salariului unei persoane
• Evidenţa operaţiilor într-un cont bancar
Predarea informaticii va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent metode
activ-participative şi punându-se accent pe analiza problemei. Pentru buna desfăşurare a orelor şi
aplicarea programei se sugerează următoarele activităţi de învăţare:
• modelarea unor activităţi cotidiene cu ajutorul instrumentelor informatice
• combinarea unor operaţii elementare (paşi) pentru obţinerea anumitor prelucrări complexe în funcţie
de scopul propus;
• descrierea unui algoritm în limbaj natural, ca etapă iniţială în elaborarea programului
• descrierea detaliată a etapelor rezolvării unei probleme din punct de vedere algoritmic;
• compararea unor algoritmi de rezolvare a unei probleme, în scopul alegerii algoritmului eficient;
• exersarea creării şi aplicării algoritmilor pentru rezolvarea unor probleme întâlnite de elevi în studiul
altor discipline şcolare sau în viaţa cotidiană;
• prezentarea mediului de programare (facilităţi de editare, de compilare şi de rulare);
• familiarizarea elevului cu noţiunea de limbaj de programare;
• prezentarea şi exemplificarea elementelor de bază ale limbajului de programare;
• activităţi de formare a deprinderilor de organizare a informaţiilor în tablouri, prin exemplificări
concludente;
• utilizarea intrării şi ieşirii standard;
• exersarea scrierii unor programe simple;
• implementarea structurilor de control învăţate;
• exerciţii de transpunere a paşilor unui algoritm în structuri de control specifice;
• proiectarea unui algoritm şi implementarea acestuia;
• folosirea facilităţilor mediului în depanarea programelor;
• exerciţii de transfer al datelor din/în fişiere text;
• evidenţierea analogiilor şi diferenţelor dintre citirea/scrierea utilizând dispozitivele standard de
intrare/ieşire şi fişiere text;
• testarea şi analizarea comportamentului programelor pentru diferite date de intrare;
• evidenţierea greşelilor tipice în elaborarea programelor;
• încurajarea discuţiilor purtate între elevi, exprimarea şi ascultarea părerilor fiecăruia.
PROGRAME ŞCOLARE
INFORMATICĂ
CLASA A XI-A
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Filiera teoretică, profil real, specializarea: Matematică-informatică


Nr. ________/____________
Bucureşti, 2009
NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document cuprinde programa şcolară de Informatică, clasa a XI-a, pentru specializarea
matematică-informatică din cadrul filierelor teoretică, profilul real, şi vocaţională, profil militar MApN.
În conformitate cu planurile-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin

ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3410/ 16.03.2009, la această specializare se alocă 4 ore pe
săptămână pentru studierea disciplinei Informatică. Cele 4 ore vor fi distribuite astfel: o oră de teorie şi
3 ore activităţi practice desfăşurate în laborator.

organizate tematic.
În elaborarea prezentei programei şcolare au fost respectate principiile de proiectare curriculară,

specifice curriculumului naţional, valorificându-se în acelaşi timp tendinţele domeniului pe plan
internaţional şi opinii ale unor profesori cu o bogată experienţă didactică.
În procesul de predare-învăţare, activitatea va fi orientată pe probleme: analiza unor situaţii

practice (generale sau specifice unui anumit domeniu), identificarea fluxului informaţional, elaborarea
unui model algoritmic de rezolvare, implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare.
Exemplele utilizate la predare vor fi preponderent alese de la disciplinele din aria curriculară
Matematică şi ştiinţe ale naturii, în colaborare cu profesorii de la aceste discipline.
Informatică, clasa a XI-a, filiera teoretică, profil real, specializarea matematică-informatică şi filiera 2
vocaţională, profil militar, specializarea matematică-informatică
Principalele competenţele cheie europene vizate prin studiul disciplinei sunt:

1. Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi aplicarea algoritmilor fundamentali de

prelucrare a acestora

3. Formarea obişnuinţelor de a recurge la concepte şi metode informatice de tip
algoritmic specifice în abordarea unei varietăţi de probleme
Competenţe specifice Conţinuturi 1
1.1. Analizarea unei probleme în scopul identificării
Tablouri bidimensionale*
datelor necesare şi alegerea modalităţilor
adecvate de structurare a datelor care intervin Şiruri de caractere
într-o problemă • Particularităţi de memorare a şirurilor de caractere
• Subprograme predefinite de prelucrare a
1.2. Identificarea avantajelor utilizării diferitelor şirurilor de caractere
metode de structurare a datelor necesare
pentru rezolvarea unei probleme Structuri de date neomogene (struct/record)
• Rezolvarea unor probleme cu caracter practic.
1.3. Utilizarea şirurilor de caractere şi a structurilor
de date neomogene în modelarea unor situaţii Liste
• Reprezentarea grafică a structurilor de tip listă
problemă
• Operaţii specifice
1.4. Implementarea unor algoritmi de prelucrare a • Stiva şi coada
a şirurilor de caractere şi a structurilor • Aplicaţii cu implementare statică
neomogene
Grafuri orientate şi neorientate
1.5. Transpunerea unei probleme din limbaj natural • Terminologie şi proprietăţi (graf orientat şi
în limbaj de grafuri, folosind corect neorientat, adiacenţă, incidenţă, grad; lanţ, lanţ
terminologia specifică elementar, drum, drum elementar, ciclu,ciclu
elementar, circuit, circuit elementar; subgraf, graf
1.6. Descrierea unor algoritmi simpli de verificare parţial; conexitate, tare conexitate, arbore, arbore
a unor proprietăţi specifice grafurilor parţial, etc)
• Reprezentarea în memorie a grafurilor (matrice de
adiacenţă, liste de adiacenţă, lista muchiilor/arcelor)
• Parcurgerea grafurilor. Aplicaţii.
2. Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemlor

2.1 Analiza problemei în scopul identificării Metoda de programare Divide et Impera
metodei de programare adecvate pentru • Prezentare generală
rezolvarea problemei • Aplicaţii
2.2 Construirea unor soluţii pentru probleme Metoda de programare Backtracking

simple care se rezolvă cu ajutorul metodelor • Prezentare generală
de programare • Implementarea iterativă sau recursivă a algoritmilor
de generare a produsului cartezian, permutărilor,
2.3 Aplicarea creativă a metodelor de programare combinărilor, aranjamentelor, submulţimilor unei
pentru rezolvarea unor probleme mulţimi
intradisciplinare sau interdisciplinare, sau a
unor probleme cu aplicabilitate practică
1
Conţinuturile sunt prezentate în tabele, grupate pe competenţe şi asocierea acestora este obligatorie. Este la decizia
cadrului didactic/ a autorului de manual şcolar ordinea abordării conţinuturilor, cu respectarea logicii interne a domeniului.
3.1 Recunoaşterea situaţiilor în care este necesară Subprograme
utilizarea unor subprograme • Structura şi a modul de definire al subprogramelor
• Declararea şi apelul subprogramelor
3.2 Analiza problemei în scopul identificării
• Transferul parametrilor la apel (prin valoare şi
subproblemelor acesteia
referinţă)
3.3 Utilizarea corectă a subprogramelor • Returnarea valorilor de către subprograme
predefinite şi a celor definite de utilizator • Variabile locale şi globale
3.4 Descrierea şi aplicarea mecanismului • Aplicaţii folosind subprograme

recursivităţii Recursivitate
3.5 Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor • Definire. Exemplificare
aplicării tehnicii recursive în implementarea • Mecanisme de implementare
• Aplicaţii cu subprograme recursive
unor rezolvări
* Se studiază în vederea corelării programei curente cu programa anterioară.
Predarea informaticii va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent metode

activ-participative şi punându-se accent pe analiza problemei. Pentru buna desfăşurare a orelor şi
aplicarea programei se sugerează următoarele activităţi de învăţare:
discuţii despre activităţi cotidiene şi modelarea acestora în limbaj informatic;
activităţi de dezvoltare a deprinderilor de organizare a informaţiei în diferite structuri de date (şiruri de
caractere, articole, liste alocate static, stive şi cozi);
identificarea modalităţilor eficiente de reprezentare a datelor necesare pentru rezolvarea unei probleme
descompunerea rezolvării unei probleme în subprobleme;
prezentarea unor situaţii practice familiare elevilor care pot fi modelate în termenii teoriei grafurilor
reprezentarea grafică a grafurilor, listelor şi ilustrarea prin exemple reprezentate grafic a diferitelor
noţiuni şi proprietăţi specifice
demonstrarea modului de realizare a operaţiilor elementare specifice diferitelor structuri de date pe
exemple reprezentate grafic.
aplicarea, pe exemple relevante, a algoritmilor fundamentali din teoria grafurilor
adaptarea creativă a algoritmilor fundamentali de prelucrare a datelor pentru rezolvarea unei probleme
identificarea unor situaţii în care alegerea unui algoritm prezintă avantaje în raport cu altul;
exersarea creării şi aplicării programelor pentru rezolvarea unor probleme întâlnite de elevi în studiul
altor discipline şcolare;
evidenţierea greşelilor tipice în elaborarea algoritmilor;
proiectarea/modelarea unor algoritmi şi implementarea acestora;
testarea şi analizarea comportamentului programelor pentru diferite date de intrare;
încurajarea discuţiilor purtate între elevi, exprimarea şi ascultarea părerilor fiecăruia.
Conţinuturile din prezenta programă vor fi susţinute prin rezolvarea unor probleme intradisciplinare
sau interdisciplinare, respectiv probleme cu aplicabilitate practică în viaţa cotidiană.
Elevii care manifestă interes pentru grafică pe calculator pot fi încurajaţi să realizeze prezentări în
PowerPoint, Flash sau alte programe, care să ilustreze teoria şi aplicaţii ale acesteia.
Exemple de aplicaţii recomandate pentru unele conţinuturi:
Grafuri orientate şi grafuri neorientate

1. Algoritmi simpli de verificare a însuşirii terminologiei sau de verificare a unor proprietăţi specifice
grafurilor (de exemplu, calcularea gradelor vârfurilor unui graf, verificarea faptului că o succesiune
de vârfuri reprezintă un lanţ, drum, ciclu sau circuit în graf etc.)
Probleme practice, care solicită aplicarea algoritmilor de parcurgere a grafurilor (conexitatea unei
structuri relaţionale între mai multe persoane, puncte accesibile ale unei reţele de comunicaţie etc.)
Recursivitate
1. Exemplificarea recursivităţii prin recurenţe matematice şi modele intuitive
2. Compararea implementarii recursive cu cea iterativă în alegerea algoritmului de rezolvare a unei
probleme
Metoda de programare Divide et Impera
1. Sortarea eficientă a unei mulţimi de valori aplicând metoda Divide et Impera (sortarea rapidă sau
sortarea prin interclasare)
2. Căutarea eficientă a unui element într-o mulţime ordonată aplicând metoda Divide et Impera
(căutarea binară)
Metoda de programare Backtracking
1. Colorarea unei hărţi
2. Problema celor n dame
3. Plata unei sume folosind monede de valori date
PROGRAME ŞCOLARE
INFORMATICĂ
CLASA A XII-A
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Filiera teoretică, profil real, specializările: Matematică-informatică, Matematică-informatică

Filiera vocaţională, profil militar, specializările: Matematică-informatică, Matematică-
informatică intensiv informatică

Nr. ________/____________
Bucureşti, 2009
NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document cuprinde programa şcolară pentru disciplina Informatică, studiată în clasa a
XII-a, la filiera teoretică, profil real, specializările matematică-informatică şi matematică-informatică
intensiv informatică, precum şi la filiera vocaţională, profil militar, specializările matematică-informatică
şi matematică-informatică intensiv informatică.
În conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3410/ 16.03.2009, cu

privire la aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, pentru disciplina
Informatică este prevăzut următorul buget de timp:
- pentru specializarea matematică-informatică 4 ore/ săptămână, din care o oră pentru
activităţi teoretice şi trei ore pentru activităţi practice;
- pentru specializarea matematică-informatică, intensiv informatică 7 ore/ săptămână,
distribuite astfel: două ore pentru activităţi teoretice şi cinci ore pentru activităţi
practice, dintre care trei ore vor fi desfăşurate cu colectivul de elevi organizat pe
grupe.
Activităţile practice vor fi desfăşurate obligatoriu în laborator.



structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de
vedere al finalităţilor studierii disciplinei respective.
organizate tematic.
În elaborarea prezentei programei şcolare au fost respectate principiile de proiectare curriculară, specifice
curriculumului naţional, valorificându-se în acelaşi timp tendinţele domeniului pe plan internaţional şi
opinii ale unor profesori cu o bogată experienţă didactică.
Informatică – clasa a XII-a, ciclul superior al liceului, filiera teoretică, profil real, specializările matematică- 2
informatică şi matematică informatică intensiv informatică şi filiera vocaţională, profil militar, specializările
matematică-informatică şi matematică informatică intensiv informatică
Programa are o structură modulară, după cum urmează:
Nr. Modul Nr. Nr. ore Precizări
ore activităţi
teorie practice
1. Baze de date 1 0 Studierea acestui modul este obligatorie.
2. Sisteme de gestiune a bazelor de 0 3 Modulul reprezintă o extindere a modulului
date. Baze de date, este opţional, şi se poate realiza în
A. Modelarea datelor şi una din variantele: Oracle, Microsoft SQL
programare SQL (Oracle, Server, MySQL, Visual FoxPro numai în
Microsoft SQL Server, MySQL) laboratorul de informatică.
B. Programare Visual FoxPro
(Microsoft)
3. Programare vizuală 1 2 Studierea modulului este opţională şi se
0 3 poate realiza în 1 oră de teorie şi 2 ore de
activităţi practice sau în 3 ore de activităţi
practice.
4. Programare web 1 2 Studierea modulului este opţională şi se poate
0 3 realiza în 1 oră de teorie şi 2 ore de activităţi
practice sau în 3 ore de activităţi practice.
5. Programarea procedurală a 1 2 Modulul reprezintă o continuare a modulului
bazelor de date (PL/SQL, Sisteme de gestiune a bazelor de date, varianta
Transact-SQL, MySQL). A, şi se poate realiza în una dintre cele trei
variante: PL/SQL, Transact-SQL, MySQL.
Studierea modulului este opţională şi se
poate realiza în 1 oră de teorie şi 2 ore de
activităţi practice.
NOTE:
1. Studierea modulului 1 (Baze de date) este obligatorie pentru toţi elevii de la clasele cu specializarea
matematică-informatică. Pentru completarea numărului de ore de studiu, profesorul, de comun acord
cu elevii clasei, va alege orice alt modul/combinaţie de module, în funcţie de numărul de ore
disponibile şi în concordanţă cu tabelul de mai sus.
2. Studierea modulului 2 (3 ore/ săpt.) se realizează numai în laboratorul de informatică. În cazul selectării
variantei A (Modelare date şi programare SQL) se recomandă ca laboratorul să fie conectat la Internet,
pentru a accesa eventualele suporturi de curs online. Profesorul va opta numai pentru una dintre variantele
de sisteme de gestiune a bazelor de date: Oracle, Microsoft SQL Server, MySQL, Visual FoxPro.
3. Pentru specializarea matematică-informatică, intensiv informatică, dacă se optează pentru studierea
atât a modulului 3, cât şi a modulului 4, pentru unul dintre acestea se va alege structura 1 oră de teorie
şi 2 ore de activităţi practice, iar pentru celălalt – 3 ore de activităţi practice.
4. Modulul 5 poate fi studiat doar în continuarea modulului 2.
Variante de studiu pentru specializarea matematică-informatică:
I. Baze de date (1 oră de teorie) + Sisteme de gestiune a bazelor de date (3 ore de activităţi practice).
II. Baze de date (1 oră de teorie) + Programare vizuală (3 ore de activităţi practice).
III. Baze de date (1 oră de teorie) + Programare web (3 ore de activităţi practice).
Variante de studiu pentru specializarea matematică-informatică, intensiv informatică:
I. Baze de date (1 oră de teorie) + Sisteme de gestiune a bazelor de date (3 ore de activităţi practice)
+ Programarea procedurală a bazelor de date (1 oră de teorie + 2 ore de activităţi practice).
II. Baze de date (1 oră de teorie) + Sisteme de gestiune a bazelor de date (3 ore de activităţi practice)
+ Programare vizuală (1 oră de teorie + 2 ore de activităţi practice).
III. Baze de date (1 oră de teorie) + Programare web (1 oră de teorie şi 2 ore de activităţi practice) +
Programare vizuală (3 ore de activităţi practice).
IV. Baze de date (1 oră de teorie) + Programare vizuală (1 oră de teorie şi 2 ore de activităţi practice) +
Programare web (3 ore de activităţi practice).
V. Baze de date (1 oră de teorie) + Sisteme de gestiune a bazelor de date (3 ore de activităţi practice) +
Programare web (1 oră de teorie + 2 ore de activităţi practice).
Studierea modulelor selectate se poate realiza secvenţial sau în paralel.

1. Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi aplicarea algoritmilor fundamentali

de prelucrare a acestora
1. Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea problemelor.
2. Conştientizarea impactului social, economic şi moral al informaticii.
4. Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general.
5. Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate.

1.1. Analizarea unei probleme în scopul Modelul conceptual al problemei (entităţi, proprietăţi,
identificării şi clasificării datelor necesare comportamente)
Tipuri de date
1.2. Identificarea relaţiilor dintre date Relaţii între entităţi
1.3. Identificarea modalităţilor adecvate de Modele de organizare a datelor
structurare a datelor care intervin într-o problemă Structuri de date
1.4. Utilizarea funcţiilor specifice de Operaţii elementare de prelucrare a datelor
prelucrare a datelor structurate
2.1. Identificarea tehnicilor de programare Tehnici de prelucrare a datelor
adecvate rezolvării unei probleme şi aplicarea Instrucţiuni specifice limbajului de programare
creativă a acestora
2.2. Elaborarea strategiei de rezolvare a unei Structura unei aplicaţii
probleme Modularizarea aplicaţiei
2.3. Analizarea comparativă a eficienţei Criterii de eficienţă a aplicaţiilor
diferitelor tehnici de rezolvare a problemei
respective şi alegerea celei mai eficiente variante
3.1. Utilizarea instrumentelor de dezvoltare a Mediul de dezvoltare a aplicaţiilor (interfaţă, instrumente
unei aplicaţii specifice)
3.2. Elaborarea şi realizarea unei aplicaţii, Etape în dezvoltarea aplicaţiilor
folosind un mediu de programare specific
3.3. Prezentarea unei aplicaţii Reguli elementare pentru crearea şi susţinerea unei
prezentări publice
CONŢINUTURI DETALIATE
MODULUL 1: BAZE DE DATE
Modelul conceptual al unei probleme de gestiune
Entităţi şi instanţe
Atribute
Identificator unic
Relaţii între entităţi (one-to-one, one-to-many, many-to-many)
Rezolvarea relaţiilor many-to-many
Normalizarea datelor: prima forma normală, a doua forma normală, a treia formă normală
Tabele
Crearea structurii tabelelor (tipuri de date, structură, câmpuri/coloane)
Conţinutul unei tabele (linii/înregistrări)
Operaţii specifice prelucrării tabelelor (adăugare, modificare, ştergere, sortare, căutare, vizualizare,
calcule statistice)
Baze de date
Modele de baze de date (modelul relaţional, modelul reţea, modelul ierarhic)
Relaţionare, cheie primară, chei externe
Reguli de integritate
Programe de validare, de acţiune
Operaţii specifice prelucrării bazelor de date (interogări, rapoarte)
Dezvoltarea profesională în domeniul IT
Identificarea aptitudinilor pentru anumite tipuri de activităţi
Crearea unui CV şi reguli de susţinere a unui interviu
Reguli în susţinerea unei prelegeri
Principii de lucru în echipă
Introducere în SQL; structura comenzilor SQL
Selecţie, proiecţie
Interogări simple
Inserarea, modificarea, ştergerea datelor în tabele
Crearea şi modificarea structurii tabelelor
MODULUL 2: SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

VARIANTA A. Modelarea datelor şi programare SQL (Oracle, Microsoft SQL Server, MySQL)
Modelul conceptual al aplicaţiilor
Convenţii pentru realizarea diagramelor ERD
Tipuri şi subtipuri
Transferabilitate
Relaţii ierarhice, relaţii recursive
Arce
Programare SQL
Servere de baze de date
Instalarea serverului de baze de date (Oracle Database XE, Microsoft SQL Server 2008 – Express
Edition, MySQL)
Expresii, funcţii
Gruparea datelor
Sortarea datelor
Relaţionarea tabelelor
Interogări multiple (join)
Constrângeri
Crearea şi utilizarea secvenţelor
Indecşi şi sinonime
Gestionarea drepturilor de acces la baza de date
Gestionarea tranzacţiilor
Noţiuni de administrare a bazelor de date
Crearea de formulare şi rapoarte
Realizarea unui proiect
Lucrul în echipă pentru elaborarea unui proiect după un plan dat
Realizarea modelului conceptual, harta relaţiilor
Construirea şi implementarea bazei de date
VARIANTA B. PROGRAMARE Visual FoxPro

Mediul de programare Microsoft Visual FoxPro
Tipuri de date
Elemente de bază
Crearea, modificarea, afişarea structurii unei tabele
Actualizarea datelor (introducere, modificare, ştergerea)
Poziţionarea şi căutarea în tabele
Sortarea înregistrărilor unei tabele
Lucrul simultan cu mai multe tabele. Zone de lucru
Comenzi de calcul
Operaţii asupra tabelelor
Filtre
Indecşi
Relaţii între tabele
Programare structurată
Instrucţiuni (simple de citire/scriere, condiţionale, instrucţiuni repetitive)
Proceduri şi funcţii (funcţii standard, proceduri şi funcţii utilizator - definire, apel, transmiterea
informaţiilor prin parametri)
Proiecte (Project Manager)
Limbajul SQL
Formulare (Form Designer)
Rapoarte (Report Designer)
Etichete (Label Designer)
Meniuri (Menu Builder)
Realizarea unui proiect de gestiune a datelor specifice unui domeniu de interes practic.
MODULUL 3. PROGRAMARE VIZUALĂ

Concepte de bază ale programării vizuale
Prezentarea unui mediu de programare vizual (Microsoft Visual C#, Visual C++, Delphi, Microsoft
Visual Basic etc.).
Operaţii şi unelte specifice ale acestuia
Elemente de programare orientată pe obiecte în context vizual
Construirea interfeţei utilizator
Ferestre: tipuri, utilizare, organizare, proprietăţi, evenimente
Controale: tipuri, utilizare, organizare, proprietăţi, evenimente
Meniuri
Bare de unelte
Obiecte grafice
Accesarea şi prelucrarea datelor
Citiri şi scrieri utilizând fişiere şi dispozitive standard
Crearea unei baze de date, conectarea şi deconectarea la o bază de date
Popularea bazei de date
Manipularea datelor dintr-o bază de date
Interogarea datelor dintr-o bază de date
Dezvoltarea şi prezentarea unei aplicaţii în mediu vizual
MODULUL 4. PROGRAMARE WEB
Principii generale ale proiectării interfeţelor Web
Etapele procesului de dezvoltare a unei aplicaţii Web
Aspecte generale ale proiectării interfeţelor Web
Realizarea interfeţelor Web utilizând limbajul de marcare HTML (elemente avansate):
tabele, formulare, cadre, layer-e
Foi de stiluri (CSS)
Modelul client-server. Protocoale de comunicaţie
Mediul de lucru (server web - Apache, IIS etc., instrumente de dezvoltare a aplicaţiilor -
PHPdev etc.)
Prezentarea unui limbaj de scripting server-side (PHP, ASP etc.)
Elemente de bază ale limbajului
Instrucţiuni
Funcţii
Structuri de date
Interacţiunea cu baze de date Web (MySQL, SQL Server etc.)
Aplicaţii pentru definirea şi gestionarea unei baze de date
Conectare/deconectare la baza de date
Transmiterea interogărilor SQL către baza de date. Preluarea şi prelucrarea datelor
returnate de interogările SQL
Proiectarea şi realizarea unei aplicaţii Web
MODULUL 5. PROGRAMAREA PROCEDURALĂ A BAZELOR DE DATE (PL/SQL, Transact-

SQL, MySQL)
Elemente ale limbajului
Identificatori, tipuri de date, variabile
Operatori
Elemente de programare
Structuri de control
Proceduri stocate
Funcţii
Cursoare
Triggers
Tipuri structurate de date
Gestiunea tranzacţiilor
Tratarea excepţiilor
Realizarea unui proiect de gestiune a datelor specifice unui domeniu de interes practic
Predarea-învăţarea informaticii va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent
metode activ-participative şi punându-se accent pe analiza problemei.
Pentru buna desfăşurare a orelor şi pentru aplicarea corectă a programei se sugerează următoarele
activităţi de învăţare:
- exerciţii de descriere a metodei de rezolvare a unei probleme din perspectiva structurării datelor;
- testarea şi analizarea comportamentului aplicaţiilor pentru diferite date de intrare;
- discuţii privind validitatea datelor;
- proiectarea etapelor unei activităţi;
- găsirea unor date reprezentative pentru cazuri generale, respectiv descoperirea cazurilor
particulare;
- dezbateri pe tema fixării rolurilor în echipă în funcţie de interesele şi aptitudinile individuale;
- formularea unor probleme care să poată fi realizate în grupuri de elevi pe baza unor discuţii
preliminare şi analiza problemei;
- discuţii de abordare a problemelor care apar pe parcursul desfăşurării activităţilor;
- verificarea înţelegerii rezolvării unei probleme în ansamblul ei de către toţi membrii grupului;
- evidenţierea necesităţii realizării corecte a unei aplicaţii;
- prezentarea şi dezbaterea aplicaţiilor realizate;
- organizarea de discuţii între elevi, exprimarea şi ascultarea părerilor fiecăruia;
- evidenţierea importanţei realizării unor produse program fiabile, cu interfaţă prietenoasă.
Pentru înţelegerea principiilor programării se va prezenta o aplicaţie din viaţa reală, familiară elevului.
În procesul de predare-învăţare, activitatea va fi orientată pe probleme, respectând următorii paşi: analiza
unor situaţii practice (generale sau specifice unui anumit domeniu), identificarea fluxului informaţional,
elaborarea unui model algoritmic de rezolvare, implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare.
Exemplele utilizate la predare vor fi preponderent alese din aria curriculară a specializării, în colaborare
cu profesorii de la aceste discipline.
Se va pune accent pe noţiunile legate de interfaţa cu utilizatorul ca parte importantă a aplicaţiei. Interfaţa
trebuie să satisfacă toate cerinţele proiectului. Se va accentua importanţa designului în crearea unei interfeţe.
În elaborarea aplicaţiilor se va pune accent pe documentarea aplicaţiei.
Conceptele fundamentale ale programării vizuale se vor prezenta şi analiza pe o aplicaţie gata
implementată. Se vor pune în evidenţă elementele specifice: obiecte vizuale, proprietăţile şi evenimentele
legate de acestea.
Se va da importanţă analizei şi proiectării interfeţei corespunzătoare unei aplicaţii vizuale.

Portofoliu Finalizare Nivel II DPPD

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Portofoliu Finalizare Nivel II DPPD

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TARGOVIŞTE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

IULIE ANUL ...........

1. Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor

- titular curs .............................................................................................

2. Proiectarea şi managementul programelor educaţionale

3. Cercetare resposabilă şi inovare în educaţie

4. Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specializării

5.A. Sociologia educaţiei

h. sinteză referitoare la caracteristici generale ale şcolii în care s-a

2. DATE MEDICALE SEMNIFICATIVE:

3. DATE PSIHOLOGICE SEMNIFICATIVE:

II. Particularitatile cazului – descrierea cazului

III. Identificarea si sublinierea nevoilor cazului și stabilirea planului de

2. MODALITATI DE A RĂSPUNDE ACESTOR NEVOI SPECIFICE:

De asemenea, și elevul și-a propus pentru viitorul apropiat următoarele:

Resurse umane: Profesori, dirigintele clasei, colegi, prieteni și părinți

Obiectivul 2: performanțe de comunicare și socializare cu părinții și cu colegii

VI. EVALUAREA FINALĂ

Într-o accepţiune generală, educaţia este procesul prin care se realizează

Analiza de nevoi, obiectivul general ale proiectului şi ţinta strategică a

Acest proiect are ca ţinta strategică creşterea nivelului de

Obiectivele SMART ale proiectului„Educaţie pentru lectură”

Obiectivul general: Cultivarea interesului pentru lectură al elevilor

1 Îmbunătăţirea cu 20% a nivelului performanţei şcolare în anul

2 Creşterea numărului de elevi de clasa a IX-a care posedă permis

3 Sporirea numărului de volume citite în rândul elevilor de clasa a

4 Reducerea cu 50% a numărului de volume pierdute/ distruse/

5 Dezvoltarea unor abilităţi de a desfăşura în echipă un număr de

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti,

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti,

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti,

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti,

Metode/mijloace de realizare: Exerciţii practice

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri:

Ca urmare a activităţilor derulate în cadrul Proiectului „Educaţie pentru lectură”

Modalităţi de monitorizare şi evaluare a progresului proiectului

Pentru monitorizarea şi evaluarea activităţilor şi a rezultatelor Proiectului

Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului

Asigurarea continuităţii /sustenabilităţii proiectului

Durabilitatea Proiectului “Educaţie pentru lectură” va fi asigurată prin:

Activităţi de diseminare ce se vor realiza în timpul implementării proiectului și

Diseminarea are în vedere difuzarea informaţiilor despre proiect și despre

Printre cele mai importante elemente de noutate, se pot evidenţia:

Partenerii implicaţi în proiect. Importanţa parteneriatului cu comunitatea locală, cu

Ţinând cont de specificul obiectivelor, grupurilor și acţiunilor Proiectului “Educaţie

Resursele materiale si de TIC

Disciplina: Proiectarea și managementul programelor educaționale

activități specifice unui proiect educațional

 Tema proiectlui/Titlul proiectului:

Permanent, pe durata anului şcolar

1 Realizat Prof.Ing.Moroianu Gabriel-Leonard

(2) Obiective specifice:

1. Activități propuse pentru realizarea obiectivului 1:

Domeniul de Obiective specifice Acţiuni/Activităţi concrete

2 Realizat Prof.Ing.Moroianu Gabriel-Leonard

Domeniul de Obiective specifice Acţiuni/Activităţi concrete

3 Realizat Prof.Ing.Moroianu Gabriel-Leonard

Domeniul de Obiective specifice Acţiuni/Activităţi concrete

2. Activități propuse pentru realizarea obiectivului 2:

4 Realizat Prof.Ing.Moroianu Gabriel-Leonard

confecționării colajului cu tema Animalele