STRATEGII DE PREŢ

LA NIVELUL COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL

Factori de influenţă
Principalii factori de influență în fundamentarea strategiei de preț la nivelul comerțului cu amănuntul
sunt:
1. Tipul bunurilor comercializate
• Bunurile de uz curet (convenienţă) Ex. ulei, zahăr
În cazul acestor bunuri preţul nu are mare importanţă pentru consumatori (nefiind interesaţi să
depună un efort de căutare a unui preţ mai atractiv), iar detailiştii nu au o mare posibilitate de
manevră asupra preţurilor.

Factori de influenţă
• Bunurile “negociabile” (shopping goods) Ex articole vestimentare
În cazul acestor produse:
- consumatoriiîntreprindunefortmaimarede căutare și evaluează adesea produsele concurente prin
prisma preţului
- creşteroluldetailistuluiîndeciziiledepreţşi în asocierea acestuia cu alte caracteristici (marcă, mod de
ambalare)

Specialităţile sunt bunuri pentru care consumatorii fac un efort special în vederea căutării şi
cumpărării lor, fiind dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru acestea, detailistul având cea mai
mare latitudine (marjă de manevră) în stabilirea preţurilor. Ex. produse de lux: ceasuri, parfumuri
•
Bunurile fără căutare sunt produsele pe care consumatorii nu le cunosc sau ştiu de existenţa lor, dar
nu doresc să le cumpere, preţul trebuie să fie suficient de atractiv pentru a “împinge” produsul către
consumator Ex. enciclopedii

2. Imaginea magazinului;
3. Caracteristicile cererii pentru produsele
magazinului;
4. Intensitatea concurenţei la nivelul ariei de atracţie comercială a magazinului;
5. Obiectivele întreprinderii comerciale; 6. Politica de preţ a furnizorilor;
7. Legislaţia;
8. Conjunctura;

Dimensiunile preţului cu amănuntul

Dimensiunile prin prisma cărora este stabilit prețul cu amănuntul sunt:
• Dimensiunea temporală vizează evoluţia în timp a preţurilor, frecvenţa schimbării nivelurilor de
preţ, precum şi intensitatea acestor schimbări.
• Dimensiunea sortimentală vizează modul de stabilire a preţurilor în raport cu preţurile altor
produse existente în cadrul gamei sortimentale.

Dimensiunile preţului cu amănuntul

• Dimensiunea spaţială vizează poziţia întreprinderii distribuitoare în raport cu diferenţele existente
între consumatorii din zone geografice distincte.
• Dimensiunea comparativă vizeză evaluarea diferenţelor dintre preţuri la nivelul gamei
sortimentale, al zonelor geografice, al perioadelor de timp, comparativ cu cele ale concurenţilor
direcţi sau indirecţi.

Strategii în funcţie de gradul de variabilitate al preţului

• În funcție de gradul de variabilitate a prețului se identifică, mai ales în SUA, două variante
strategice:
- Strategia preţurilor scăzute pe o perioadă îndelungată (EDLP - Every Day Low Pricing)
- Strategia prețurilor variabile (Hi-Lo - High-Low Pricing)

Strategia preţurilor scăzute pe o perioadă îndelungată (EDLP)

• presupune aplicarea pe perioade mari a unor preţuri al căror nivel este situat, de obicei, între
preţurile înalte obişnuite şi preţurile ajustate (în urma aplicării reducerilor) practicate în cadrul
strategiei preţurilor variabile (Hi-Lo);
• poate fi aplicată doar de acei detailişti care au costuri de operare scăzute, al căror potenţial de
piaţă este ridicat

consumatorii pot fi clasificaţi, în funcţie de atitudinea faţă de reducerile de preţ, în “căutătorii de

oferte” şi “constrânşii de timp”;
• “căutătorii de oferte” au costuri reduse de oportunitate în privinţa timpului şi sunt dispuşi să caute
informaţii privind ofertele speciale, vizitând în acest sens mai multe magazine.

• “constrânşii de timp” sunt interesaţi mai mult de familiarizarea cu anumite preţuri, pe care sunt
dispuşi să le plătească în mod regulat, considerând costisitoare vizitarea mai multor magazine şi sunt
mai sensibili la serviciile din interiorul magazinului.
• strategia EDLP se orientează cu preponderenţă către “constrânşii de timp”

• Avantaje față de strategia Hi-Lo:

- implică eforturi promoţionale mai scăzute
- foloseşte mai eficient personalul la nivelul magazinului
- îmbunătăţeşte managementul activităţilor logistice
- detailistul se poate concentra mai mult asupra vânzării produselor, decât asupra obţinerii unor
reduceri de la producători
- cumpărătorii alocă mai mult timp cercetării produselor expuse decât căutării unor reduceri
- poate stimula percepţia unor preţuri mai corecte

• Dezavantaje:
- stimulează atragerea numai a consumatorilor cu o anumită sensibilitate faţă de preţ
- poate conduce la crearea unei monotonii în rândul consumatorilor datorate menţinerii aceloraşi
preţuri
- stimuleazăasociereapreţuluireduscuocalitate slabă
- poate apărea dificultatea menţinerii pe o perioadă îndelungată

Strategia preţurilor variabile (High-Low Pricing)

• Aceastăstrategiepresupunefolosirea,laintervale relativ scurte de timp, a unor acţiuni de promovare
a vânzărilor care au ca obiect reducerea preţurilor
• Printreavantajeleacesteistrategiisenumără:
- permite abordarea diferenţiată a segmentelor de consumatori cu o sensibilitate diferită faţă de
preţ, precum şi a acelora cu un grad diferit de cunoaştere a preţurilor
- stimulează menţinerea consumatorilor fideli;
- se orientează în special către consumatorii din categoria “căutători de oferte”

• reducerile temporare de preţ, caracteristice acestei strategii, pot conduce la expansiunea

consumului anumitor categorii de produse, atunci când ratele de consum sunt mai flexibile (consum
flexibil – consumul suplimentar indus de prezenţa produsului la locul consumului)
Printre dezavantajele acestei strategii se numără:
• presupune mari eforturi de comunicare a reducerilor de preţ, precum şi oferirea unui număr mai
mare de servicii;
• conduce la creșterea costurilor cu personalul, precum şi a celor logistice, prin sporirea gradului de
incertitudine asupra nivelului cererii în diferite perioade.

Strategii de preţ în funcţie de nivelul concurenţei

Strategiile ce pot fi adoptate sunt:
• Strategia preţurilor scăzute în raport cu cele ale concurenței este adoptată de către magazinele
care:
- dispundeoamplasareinadecvatăînraportcu repartizarea geografică a cererii
- auogamăsortimentalăconcentratăpeproduse cu viteză de rotaţie mare
- nuseoferăserviciipostvânzare
- nudesfăşoarăacţiunidepromovarelalocul vânzării.

Strategia preţurilor la acelaşi nivel cu concurenţa este adoptată de magazinele :

- careauamplasamentapropiatca accesibilitate de cel al concurenţei
- încadrulcăroradiferenţiereasefaceprin elemente precum varietatea sortimentală, serviciile oferite,
ambianţa;

Strategia preţurilor ridicate în raport cu cele ale concurenței este adoptată atunci când magazinul:
- nu are o concurenţă foarte puternică
- dispunedeunamplasamentbunînraportcu repartizarea cererii
- oferă o gamă sortimentală variată care include anumite mărci faţă de care are exclusivitate
- beneficiază de o ambianţă deosebită
- asigură o serie de servicii speciale
- dispunedeoimaginefavorabilă,deprestigiu

Strategii de preţ în funcţie de structura

gamei sortimentale
În funcție de structura gamei sortimentale, o
întreprindere comercială poate adopta următoarele strategii:
• Strategia preturilor unitare
- presupunestabilireapreţurilorînmod
independent pentru fiecare produs.
- în multe cazuri, alături de preţul unitar este afişat şi preţul la nivelul unei unităţi de măsură standard
(kilogram, litru etc.).

- o astfel de strategie este utilizată pentru produsele ce pot fi măsurate printr-o unitate de măsură
tradiţională
- evită suprataxele cantitative. Probabilitatea de identificare şi evitare a plăţii unor suprataxe depinde
de anumite caracteristici ale consumatorilor precum: gradul de conştientizare a preţului, percepţia
asupra costurilor căutării de informaţii, abilitatea de a folosi informaţiile referitoare la costul unitar.

• Strategia preţurilor la nivel de marcă presupune stabilirea acestora independent pentru fiecare
marcă, adaosurile la nivelul sortimentelor mărcii fiind determinate astfel încât să se obţină o
maximizare a contribuţiei acesteia la profit.
- această strategie este eficientă mai ales atunci când detailistul distribuie în exclusivitate una sau
mai multe mărci ale unui producător

• Strategiapreţurilorlanivelulcategorieideproduse
- poate presupune utilizarea unei linii de preţuri, ce are în vedere identificarea unui număr restrâns
de “puncte de preţ” care să fie atribuite sortimentelor dintr-un grup de produse de acelaşi tip.
- uneori se pot constitui “grupuri de preţuri” care să graviteze în jurul anumitor niveluri pentru a
creşte flexibilitatea de manevrare a preţului în vederea adaptării la inflaţie sau la cerinţele unor noi
categorii de consumatori.

• Managementul categoriei de produse vizează coordonarea deciziilor privind aprovizionarea,

stabilirea preţurilor şi a acţiunilor promoţionale pentru produsele unei categorii în vederea atingerii
anumitor obiective la nivelul acesteia.
• fiecare categorie este privită ca o unitate strategică de afaceri, dispunând de o conducere distinctă
(manager de categorie)

Principalele etape în realizarea managementului la nivelul

categoriei sunt (Basuroy, Mantrala și Walters, 2001):
• Definireacategorieipresupunedeterminarea produselor care sunt incluse în aceasta (care sunt fie
substituibile, fie strâns legate prin prisma consumului), identificarea subcategoriilor şi a principalelor
criterii de segmentare.
• Stablirearoluluicategorieivizeazăevaluarea importanţei pe care aceasta o are în politica generală a
detailistului, fiind analizate în acest sens o serie de informaţii referitoare la consumatori, furnizori sau
concurenţi. În funcţie de acesta detailistul determină resursele ce trebuie alocate fiecărei categorii.

Strategii de preţ în funcţie de structura gamei sortimentale

• Identificarea unor criterii de performanţă la nivelul categoriei are în vedere stabilirea unor
indicatori pentru evaluarea execuţiei programului implementat, precum rata profitului, volumul
vânzărilor, viteza de rotaţie.
• Alegerea strategiei categoriei stabileşte calea de acţiune urmărită în vederea atingerii unor
obiective precum: sporirea încasărilor, creşterea profitului, intensificarea traficului în interiorul
magazinului.

Strategii de preţ în funcţie de structura gamei sortimentale

• Determinarea tacticilor folosite la nivelul categoriei presupune adoptarea unor decizii operaţionale
privind formarea sortimentului, calcularea preţurilor, determinarea acţiunilor promoţionale necesare
îndeplinirii indicatorilor de performanţă stabiliţi şi punerii în practică a strategiei.

Strategii de preţ în funcţie de structura gamei sortimentale

• Implementarea programului are în vedere aplicarea acţiunilor vizate, fiind necesară în acest sens
proiectarea lor în timp, stabilirea sarcinilor ce trebuie îndeplinite, repartizarea acestora pe categorii
de angajaţi, determinarea costurilor implicate.
• Reevaluarea categoriei realizează un control al rezultatelor programului la intervale bine stabilite,
în vederea determinării măsurii în care au fost îndeplinite obiectivele vizate.

Strategii de preţ în funcţie de structura gamei sortimentale

• În cadrul stabilirii preţurilor la nivelul gamei sortimentale un rol deosebit îl are tactica preţurilor de
apel (loss-leader pricing) ce presupune atribuirea unor niveluri de preţ foarte scăzute (uneori chiar
sub nivelul costurilor marginale) pentru o serie de produse şi comunicarea intensă a acestora la raft,
în cataloagele magazinului, în presă, etc.

Strategii de preţ în funcţie de structura gamei sortimentale

• O astfel de tehnică urmăreşte atragerea consumatorilor către punctul de vânzare, fiind foarte
probabil ca ei să cumpere şi alte produse al căror preţ compensează câștigurile scăzute generate de
vânzarea produselor de apel.
• Selectarea produselor din cadrul gamei sortimentale care să facă obiectul acestei tactici vizează
nivelul concurenţei, gradul de cunoaştere a preţurilor de către consumatori, măsura în care
respectivele produse pot contribui la formarea imaginii magazinului prin prisma preţului.

TACTICI DE PREŢ

TACTICI DE PREŢ
• Implementarea strategiilor de preţ implică utilizarea unei serii de tactici, menite să susţină
concretizarea direcţiilor de acţiune trasate de opţiunile strategice, în vederea atingerii obiectivelor
propuse.
• Deciziile tactice pun în evidenţă structura preţului, reprezentată prin prisma mai multor dimensiuni:
natura reducerilor, momentul şi condiţiile de plată, modul de transfer al proprietăţii, gradul de
diferenţiere pe segmente de consumatori.

TACTICI DE PREŢ
• Tacticile de preţ vizează acţiuni orientate către părţile implicate în stabilirea preţului final al bunului
de consum (distribuitori, consumatori).
• În ceea ce priveşte iniţiatorul lor, anumite tactici de preţ sunt iniţiate de producător, iar altele de
către distribuitor.
• Tacticile cel mai frecvent aplicate se focalizează pe zonele reducerilor de preţ, a preţurilor
diferenţiate sau a celor psihologice.

TACTICI DE PREŢ
Tacticile de preț se împart în următoarele categorii:
1. Reduceri de preț:
a. acordate de întreprinderile producătoare distribuitorilor
b. acordate de întreprinderile producătoare consumatorilor finali
c. acordate de detailiști consumatorilor finali
2. Prețuri diferențiate 3. Prețuri psihologice

Reduceri de preț
a. Reduceri de preţ acordate de întreprinderile producătoare distribuitorilor se mai numesc şi
reduceri comerciale şi vizează cointeresarea distribuitorilor în a oferi, la rândul lor, un preţ mai scăzut
consumatorilor finali, câştigarea cooperării lor pe parcursul unor campanii promoţionale, stimularea
distribuirii unor cantităţi mai mari, a plăţii la timp a facturilor, precum şi a menţinerii unei continuităţi
a aprovizionărilor la nivelul unor perioade mari de timp.

Reduceri de preț
• Măsura în care producătorul acordă reduceri unui intermediar depinde de importanţa vânzărilor
realizate de acesta, de natura canalului de distribuţie din care face parte, de orientarea strategică a
acţiunilor promoţionale, respectiv aplicarea strategiei push sau pull (concentrarea acţiunilor
promoţionale către distribuitor sau către consumatorii finali).

Reduceri de preț
Principalele tipuri de reduceri de preţ acordate de întreprinderile producătoare distribuitorilor sunt:
- rabaturi cantitative reprezintă reduceri pentru cumpărarea unor cantităţi mari de produse, fiind
acordate în funcţie de volumul fizic sau valoric al achiziţiilor.
- bonificațiapentruplatapromptăafacturilor acordată pentru achitarea facturilor într-un interval scurt
de timp.

Reduceri de preț
- reduceri funcţionale (acordate de către producători membrilor propriului canal de distribuţie, în
cazul în care aceştia îndeplinesc anumite funcţii, cum ar fi depozitarea produselor)
- reduceri sezoniere sunt oferite pentru bunurile a căror producţie este sezonieră și al căror consum
este pe tot parcursul anului, având rolul de a-i stimula pe detailişti să le stocheze.

Reduceri de preț
• bonificaţii promoţionale sunt stimulente acordate distribuitorului pentru a coopera pe parcursul
unor campanii promoţionale. În acest sens, distribuitorul acordă producătorului permisiunea
desfăşurării unor demonstraţii la locul vânzării, oferirii unor eşantioane gratuite, plasării produsului
promovat în zonele cu trafic intens şi susţinerii acestuia prin publicitate la locul vânzării.

Reduceri de preț
• bonificaţii promoționale sunt acordate şi pentru atribuirea unui de preţ mai scăzut de către
distribuitor, pe parcursul iniţierii unor oferte speciale pentru produsul vizat.
• în cadrul bonificațiilor promoționale se înscriu și discounturile de restituire prin intermediul cărora
producătorii furnizează reduceri distribuitorilor numai pentru unităţile de produs vândute pe
parcursul perioadei cât s-a desfăşurat campania de promovare prin oferte speciale.

Reduceri de preț
b. Reduceri de preţ acordate de întreprinderile producătoare consumatorilor finali sunt:
- oferte speciale (comercializarea, într-o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ mai mic
decât cel practicat în mod obişnuit)
- cupoanedereducere(înscriereareduceriidepreţ pe un bon special care oferă dreptul de cumpărare a
unui produs la un preţ mai scăzut).
--
oferta“girafă”(oferireauneicantitățimaimarila același preț)
vânzări grupate (oferirea mai multor produse la un preț mai mic decât suma prețurilor individuale)

Reduceri de preț
c. Reduceri de preţ acordate de detailiști consumatorilor finali sunt:
• ofertele speciale (reduceri din prețul direct al produsului)
• reducerile cantitative (oferta girafă, vânzări grupate)
• cupoanele de reducere
• reducerile sezoniere sau pentru lichidare de stoc.

Reduceri de preț
• Reducerile de preţ acordate de comercianţii cu amănuntul se disting de cele ale producătorului prin
faptul că:
- detailistul nu este interesat de vânzările/profitul la nivelul mărcii, ci de cele ale categoriei de
produse
- programarea în timp a discounturilor este puternic legată de modul de acordare a reducerilor
comerciale

Ofertele speciale
- în acordarea unor oferte speciale consumatorilor finali de către producători este necesară, în
general, oferirea unor reduceri şi comercianţilor
- această acţiune este comunicată prin înscrierea pe ambalaj, prin utilizarea publicităţii sau prin
acţiuni de publicitate la locul vânzării
- este necesară gestionarea cu atenţie atât a intensităţii reducerii, cât şi a perioadei de acordare a
acesteia

Cupoanele de reducere
- dau posibilitatea cumpărătorilor să perceapă mai uşor reducerea acordată
- distribuireacupoanelordereduceresefaceprin intermediul ziarelor/revistelor, prin poştă, în
magazine, la târguri/expoziţii, prin intermediul ambalajului produsului, Internet
- permit diferenţierea consumatorilor în funcţie de elasticitatea cererii şi evaluarea acestei
sensibilităţi pe segmente de consumatori

Cupoanele de reducere
• producătorul deţine controlul asupra oferirii reducerii de preţ cumpărătorului final, indiferent de
acţiunile detailistului
• induc încercarea şi repetarea cumpărării
• la nivelul anumitor categorii de consumatori se
pot înregistra rate scăzute la răscumpărarea lor
• costul cupoanelor suportat de producător depăşeşte substanţial valoarea reducerilor pe care le
primeşte consumatorul

Reducerile cantitative
• oferta girafă presupune oferirea unei cantităţi mai mari de produs la acelaşi preţ
• se urmăreşte: stimularea consumului, transferul costului de păstrare a produsului consumatorului
final, stimularea fidelităţii.
• vânzările grupate urmăresc asocierea în vederea comercializării a două sau mai multe produse, la
un preţ global inferior sumei preţurilor individuale.

Perioada de aplicare a reducerilor de către detailiști

- dacă tendinţa de stocare a produsului este mai mare, se recomandă oferirea de reduceri în
săptămâni neconsecutive
- pentru mărcile a căror cerere recţionează moderat la discounturi, acestea se acordă în perioada
primirii unor reduceri comerciale
- mărcile ai căror consumatori sunt influenţaţi puternic de discounturi sunt oferite în afara perioadei
de acordare a unor reduceri comerciale
- mărcile mai puternice trebuie să beneficieze într-o mai mică măsură de reduceri

Mărimea reducerilor
- o valoare mai mare a acestora îi poate determina pe unii cumpărători fideli unor mărci concurente
să opteze pentru marca promovată.
- reducerilepermitatragereacumpărătorilorcare considerau produsele, anterior acestor acțiuni, ca
fiind prea scumpe.
- în privinţa consumatorilor fideli, o reducere foarte importantă de preţ poate induce cumpărarea
unei cantităţi mai mari în vederea stocării sau sporirii consumului.

Frecvenţa reducerilor
• când o marcă este promovată la intervale neregulate se amplifică un comportament de stocare;
• discounturile foarte frecvente pot conduce la scăderea preţurilor de referinţă ale consumatorilor
mărcii;
• atunci când creşte frecvenţa de acordare a reducerilor, consumatorii pot conştientiza mai bine
preţul, fiind sporită astfel sensibilitatea la preţ, ceea ce face mai dificilă aplicarea de adaosuri mai
mari în perioadele din afara celei de reduceri,

Prețuri diferențiate
a. Prețuri diferențiate pe categorii de cumpărători (în
funcție de caracteristicile socio-demografice, de gradul de fidelitate, de disponibilitatea de a căuta
informații). Instrumente pentru delimitarea grupurilor de consumatori sensibili la preţ:
- Cupoaneledereducere;
- Ofertele speciale;
- Preţulgarantatasigurăcompensareadecătre întreprindere, într-o perioadă prestabilită, a preţurilor
plătite pentru unele dintre produsele sale, în situaţia în care pe piaţa ce o deserveşte există preţuri
mai mici pentru produse similare.

Prețuri diferențiate
b. Prețuri diferențiate în funcţie de momentul (perioada) cumpărării (momentul din zi, ziua
săptămânii, ș.a.)
• urmăresc regularizarea cererii, în condiţiile în care aceasta înregistrează fluctuaţii periodice în
funcţie de anotimp, lună ş.a.
• în situaţia în care producţia are caracter sezonier, preţurile diferenţiate au rolul de a transfera o
parte din costurile de stocare de la producător la consumator.

Prețuri diferențiate
c. Prețuri diferențiate în funcţie de locul cumpărării
• tactica preţului uniform presupune practicarea unui preţ final identic pentru toţi cumpărătorii;
• tactica preţului pe zone presupune atribuirea aceluiaşi preţ pentru produsele destinate
cumpărătorilor dintr-o anumită zonă;
• tactica preţului în funcţie de un punct de bază presupune faptul că preţul de livrare este egal cu
preţul de listă în localitatea ce constituie punctul de bază plus costurile de transport până în
localitatea de destinaţie.

Prețuri diferențiate
d. Prețuri diferențiate în funcţie de cantitatea cumpărată
Tipurile de tactici folosite în acest sens sunt:
• rabaturilecantitative-pentrucantitateaglobalăde produse cumpărată într-o anumită perioadă (lună,
trimestru, an)
• reducerilepebazacomenzii-pentrucomenzilemari • rabaturileprogresive-pentrucantităţiledeproduse
achiziţionate ce depăşesc o anumită valoare
• preţurileîndouăpărţi- existenţauneitaxefixeşiauneia variabile a preţului

Prețurile psihologice
Prețurile de prestigiu sunt prețuri înalte care se practică
atunci când:
• consumul unei mărci de prestigiu este văzut ca un indicator al bunăstării;
• nivelul de prestigiu creşte pe măsură ce produsul este achiziţionat de un număr mai redus de
cumpărători;
• marcadeprestigiuconferăunstatutsocialdeosebit posesorului său;
• caracteristicitehnico-funcţionaledeosebite;
• esteticaprodusuluicontribuielaformareaimaginiide
prestigiu a unei mărci.
Prețurile magice reprezintă un alt tip de preț psihologic

Preţul multidimensional
• reprezintă o combinaţie dintre mai multe variabile numerice care intră în componenţa preţului (de
exemplu: preţ iniţial, reducere de preţ, plată lunară, număr de plăţi, taxă de instalare etc).
• În comunicarea preţului multidimensional sunt avute în vedere două coordonate: formatul numeric
în care este prezentată fiecare dintre dimensiuni (120 RON sau 119 RON) şi operaţiunea matematică
asociată preţului (120 RON preţ normal şi o reducere de 15%).

Forme ale preţului multidimensional

a) Diferenţa (A-B) Preţul obişnuit este A (1220 RON) este redus cu o sumă fixă B (100 RON), fiind
necesară o singură operaţie.
b) Adunarea (A+B) Preţul A (1220 RON) este suplimentat cu o taxă de instalare B (50 RON),
necesitând tot o singură operaţie.
c) Model submultiplicativ A*(1-B/100) Preţul normal A (1220) este redus printr-un procent B (20%),
fiind implicate două operaţiuni aritmetice, una de scădere (1-B/100), iar cealaltă de înmulţire A*(1-
B/100).

Forme ale preţului multidimensional

d) Model supermultiplicativ A*(1+B/100) Preţul normal A (1220) este suplimentat printr-o taxă
exprimată procentual B (5%), fiind necesare două operaţii matematice.
e) Model multiplicativ A*B În cadrul acestui model, plata lunară A (50 RON) este extinsă de-a lungul
unui număr B de termene de plată (24 luni), fiind nevoie de o singură operaţie aritmetică.

Forme ale preţului multidimensional

f) Modelul fracţional (A/B), folosit în general pentru determinarea preţului pe unitatea de măsură,
implică împărţirea preţului total al cantităţii ambalate A (120 RON) la numărul de unităţi B (10 Kg),
fiind necesară o singură operaţie.

Forme ale preţului multidimensional

• La nivelul consumatorilor, acurateţea cea mai mare în estimarea preţului o deţin primele două
modele, în timp ce acurateţea cea mai redusă se înregistrează în cazul modelelor submultiplicativ şi
supermultiplicativ.
• Tactica prețului multidimensional se poate folosi cu succes în domeniul telecomunicaţiilor sau cel
bancar, impunându-se utilizarea cu grijă, datorită riscului de a fi percepută ca o operaţiune
înşelătoare sau anticoncurenţială.