1
J. Lendrevie, D. Lindon, Mercator-Théorie et pratique de marketing,4 iem edition, Dallonz,
Paris,1990,p.301
2
Y. Catognal, Principeset pratique de la promotion des sentes, Edition Dehnas, Paris,1990
1
care îl reprezintă, toate acestea urmăresc să atragă interesul partenerului, să-i
câştige simpatia şi chiar adeziunea înainte de a ajunge în miezul tratativelor;
• distribuitorii pot fi ajutaţi cu sfaturi utile în materie de gestiune comercială
(gestiunea stocurilor, formarea vânzărilor, amenajarea spaţiului comercial) sau
în privinţa folosirii tehnicilor de merchandising;
• comercianţii pot utiliza, la locul vânzării, un întreg arsenal de afişe, panouri,
indicatoare, al căror rol este de a îndruma cumpărătorul şi de a-l ajuta să alegă
produsul care răspunde cel mai bine necesităţilor sale;
• cu ocazia unor sărbători (Paştele, Crăciunul), a unor evenimente deosebite (de
pildă, aniversarea inaugurării magazinului) sau chiar în perioadele de soldare,
în punctele de vânzare se poate crea o atmosferă specială ce le poate însufleţi şi
personaliza, ce le poate spori atractivitatea ; tot în interiorul magazinelor pot fi
organizate şi unele evenimente cu caracter de spectacol, demonstraţii sau
degustări de produse.
Promovarea vânzărilor vizează patru categorii de ţinte:
• avantajul oferit poate fi adresat consumatorilor;
• avantajul poate fi în beneficiul distribuitorilor;
• acţiunea de promovare poate urmări stimularea forţei de vânzare;
• se poate avea în vedere atragerea atenţiei prescriptorilor.
Pe o perioadă determinată de timp, tehnicile de promovare a vânzărilor contribuie la
conferirea unei valori suplimentare produsului, făcându-l mai atrăgător şi mai bine adaptat
diferitelor situaţii, oferind avantaje legate de produs şi preţul acestuia, ca şi la nivelul
distribuţiei1.Experienţa practică demonstrează că există numeroase căi de intervenţie asupra
produsului, prin care acesta devine mai atrăgător, fără a fi necesare modificări la nivelul
concepţiei şi anume:
• prezentare mai originală şi mai îngrijită;
• comercializarea produsului împreună cu un accesoriu util, care de obicei este
vândut separat;
• produsul poate fi vândut însoţit de un alt obiect, care chiar dacă nu are nici o
legătură cu produsul propriu-zis se scontează că va fi apreciat de câtre
cumpărător;
• îmbunătăţirea serviciilor post-cumpărare (importantă mai ales în cazul
produselor de consum industrial);
• actul de vânzare poate fi însoţit de perspectiva unui câştig important, cu
caracter aleator este cazul jocurilor, al concursurilor şi loteriilor).
Toate aceste operaţiuni, indiferent dacă au drept suport produsul, preţul sau distribuţia,
nu urmăresc decât să îmbogăţească conţinutul ofertei. În acest scop, promovarea vânzărilor
este un ansamblu de tehnici deosebit de complexe, întrucât acţionează pe două planuri –
raţional şi iraţional. Oferind cumpărătorului un avantaj real (de exemplu, o reducere de preţ),
acţiunea de promovare apelează la raţiune. Prezentând însă acest avantaj într-o manieră
oarecum „dramatică”, va urmării să acţioneze mai ales asupra resorturilor psihologice
existente la nivelul comportamentului iraţional.
Avantajele pe care promovarea le oferă diferitelor ţinte au un caracter temporar. De
aceea, şi efectele sale, chiar dacă sunt mai rapide decât în cazul publicităţii, nu depăşesc o
perioadă determinată, fiind limitate in timp.
Din acest punct de vedere, diferitele tehnici de promovare dobândesc un pronunţat caracter
tactic, cu o puternică influenţă asupra cumpărării impulsive.
Obiective promovării vânzărilor sunt:
1
G. Biolley, M. Cohen, op. Cit., p.72.
2
• creşterea cantităţii cumpărate la fiecare cumpărare de către un cumpărător dat;
• creşterea frecvenţei cumpărărilor;
• creşterea fidelităţii cumpărătorilor neregulaţi;
• câştigarea de noi cumpărători.
Pe lângă aceste efecte pozitive, promovarea vânzărilor are şi consecinţe negative
denumite şi efecte perverse:
• efectul de anticipare: avertizaţi de posibilitatea declanşării unei promovări,
distribuitorii întârzie aprovizionarea pentru a profita de avantajele oferite de o astfel de
acţiune;
• efectul stocării; cumpărătorii cumpără cantităţi mari în perioada promovării şi
stochează mărfurile; după terminarea promovării se va produce o reducere a
cumpărărilor regulate;
• efectul canibalismului: dacă promovarea nu permite atragerea consumatorilor mărcilor
concurente, va putea determina deplasarea propriilor consumatori de la alte produse
ale firmei spre cel pentru care s-a organizat acţiunea (o promovare prin preţ efectuată
la iaurtul aromatizat vândut de firmă va determina deturnarea consumatorilor de iaurt
cu fructe).
1.2. Promovarea vânzărilor în planul strategic global al întreprinderii
3
de lansare (două produse produse)
promovare • loterii pentru preţul
unui singur
produs)
•carte de
fidelitate
• vânzări
asociate
Fig.1.1. Rolul promovării în cadrul fazelor ciclului de viaţă al produsului
Determinare
Fig.1.2. Derularea obiectivelor
unei acţiuni specifice promovării vânzărilor
promoţionale
4
• în funcţie de natura avantajelor;
• în funcţie de poziţia faţă de produs;
• tehnici promoţionale combinate.
2.1 Clasificarea în funcţie de natura avantajelor.
După natura avantajelor oferite, tehnicile de promovare a vânzărilor se delimitează în
trei categorii:
• tehnici de promovare prin preţ (avantaje financiare);
• tehnici de promovare prin obiecte (avantaje materiale);
• tehnici de promovare prin intermediul jocurilor (avantaje materiale şi/sau
financiare).
2.1.1 PROMOVAREA PRIN PREŢ
5
• Loteriile gratuite, se distribuie numere de loterie, participanţi nefiind în mod
obligatoriu şi cumpărători, procedându-se apoi la o tragere la sorţi.
Obiectivele urmărite de promovarea prin intermediul jocurilor sunt în principal:
• atenuarea sezonalităţii vânzării produsului;
• întreţinerea notorietăţii mărci;
• amânarea campaniei publicitare prin anunţarea concursului.
Organizarea promovării vânzărilor prin intermediul acestor tehnici va ţine seama de
natura produselor, de segmentele avizate, de reglementările legale în domeniu.
6
• vânzările combinate;
• ofertele de rambursare;
• reachiziţionarea aparatelor uzate;
• rabaturile cantitative.
7
sistematică a materialelor publicitare, însă ele nu au ca scop sporirea notorietăţii mărcii, ci
prezentarea produsului într-o manieră cât mai atrăgătoare, incitând consumatorul să efectueze
cumpărarea. Cadrul cel mai potivit pentru astfel de operaţiuni îl constituie punctele de vânzare
şi expoziţiile; de aceea, ele contribuie, de obicei, doar la promovarea produselor finite.
Pentru promovarea următoarelor categorii de produse se recurge la tehnica punerii în
valoare la locul vânzări:
• produse de larg consum, cu o foarte rapidă rotaţie: produse alimentare, produse
cosmetice şi de igienă etc;
( produse cu o concurenţă puternică, ce necesită un efort comercial susţinut, chiar dacă
nu sunt produse ce presupun o anumită frecvenţă de cumpărare, de exemplu, aparate electro-
menajere, automobile, aparatură electronică etc;
• produse de marcă, ce se bucură de notorietate, comparabile din punct de vedere al
calităţii şi al preţului cu alte produse de aceeaşi natură.
Se poate spune că practica a demonstrat faptul că utilizarea tehnicii de punere în
valoare a produselor la locul vânzării pe o perioadă îndelungată conduce la scăderea
considerabilă a eficienţei ei, atât datorită costurilor ridicate, cât şi ca urmare a reducerii
efectelor asupra consumatorilor în timp. De aceea, obţinerea unor bune rezultate este
condiţionată de alegerea celui mai potrivit moment pentru lansarea unei astfel de operaţiuni.
2.2.2.2. PUBLICITATEA DIRECTĂ
Prin publcitate directă se înţelege totalitate tehnicilor de comunicaţie abordate de o
organizaţie cu scopul realizării unor contacte directe fără a pune faţă în faţă cmpărătorul cu
produsul. Principalul obiectiv al acestor contacte este obţinere unui răspuns favorabil cât mai
rapid din partea subiecţilor vizaţi.
Principalele forme de publicitate directă sunt:
- publicitatea prin corespondenţă (mailing) adresată direct unei anumite persoane sau,
fără adresă, în acest caz se distribuie în cutiile poştale;
- vânzarea prin telefon;
- vânzarea telematică (expedierea comenzilor prin intermediul Minitel, prospectarea
cu ajutorul video-textului sau a video-discului);
-vânzarea prin intermediul televiziunii (emisiuni teleshoping).
2.3.TEHNICI PROMOŢIONALE COMBINATE
Prin combinare se înţelege o asociere de tehnici de bază formând un mecanism
original, cu excepţia oricărei suprapuneri a unor operaţii independente, pe acelaşi suport.În
prezent se constată tendinţa de a asocia pe acelaşi suport două sau trei oferte promoţionale
care se bazează pe tehnici diferite, chiar contradictorii; în acest caz nu este vorba de
combinare ci de suprapunere. O asemenea suprapunere este contestată de specialişti din cel
puţin trei motive:
• Chiar şi mecanismul unei acţiuni unice este uneori greu de înţeles pe un
ambalaj de dimensiuni mici; suprapunerea a două acţiuni antrenează un spor de
complexitate mărind riscul de confuzie şi reducând eficacitatea globală;
• Suprapunerea unor mesaje promoţionale cu semne de comunicare divergente
nu poate decât să bruieze imaginea mărcii;
• Eficacitatea unei operaţii promoţionale nu depinde de numărul tehnicilor
propuse consumatorilor ci, în primul rând, de condiţiile de expunere. Este deci
preferabil ca acţiunile să se concentreze pe o unică tehnică.
8
În practică, adevăratele combinări sunt puţin numeroase, dintre acestea cele mai
reprezentative sunt:
-combinaţii între lot şi alte tehnici;
-eşantionul cu bon de reducere;
-ofertele de rambursare cu valoare de schimb;
-oferta autoplătită amânată prin acumulare;
-oferta de rambursare prin cupon;
-cartea de fidelitate.
9
Distribuirea cupoanelor de reducere se pretează mai ales în cazul promovării bunurilor
de larg consum; când se urmăreşte lansarea unui nou produs, sau în vederea relansării un
produs deja existent, dar şi pentru produsele de folosinţă îndelungată.
O tehnică înrudită cu cea a cupoanelor de reducere este cunoscută sub denumirea
„cross-couponning”, reprezentând o ofertă încrucişată. Achiziţionând un produs, cumpărătorul
intră în posesia unui bon de reducere de preţ care vizează un alt produs.
Principalele tipuri de cupoane utilizate în prezent sunt:
Bonul de reducere gratuit. În acest caz bonurile sunt distribuite prin metode care nu
implică nici o cheltuială din parte consumatorului. În acest caz bonul de reducere poate să fie
considerat ca o tehnică de primă cumpărare; el este cel mai adesea însoţit de o informaţie
publicitară asupra produsului.
Bonul de reducere pentru o cumpărare viitoare. În acest caz bonul de reducere legat
de cumpărarea unui produs, permite obţinerea unei reduceri la cumpărarea următoare a
aceluiaşi produs sau serviciu. Este deci o tehnică prin care se urmăreşte ca obiectiv repetarea
cumpărării produsului.
Bonul de reducere încrucişat (cross-couponning). Această metodă constă în
vehicularea de către un produs a unui bon de reducere care se referă la un alt produs cu o
penetrare mai slabă. Cu tot interesul pe care ar putea să îl prezinte pentru promovarea unor
produse noi sau mai puţin cunoscute, această tehnică nu este prea larg folosită din cauza
confuziilor ce ar putea apărea.
Cuponul electronic. Principalul inconvenient al tehnicii cuponajului este modul său
haotic de distribuire, care implică pierderi deloc neglijabile fie din cauza cumpărătorilor
refractari, fie a acelora care sunt deja fideli mărcii
Cuponul electronic are trei vaviante utilizate mai ales pe piaţa americană: T.S.S.
(saving spot), promocarta şi ecobonul.
3.1.3. OFERTELE DE RAMBURSARE
Oferta de rambursare constă în rambursarea unei părţi sau a întregului preţ al unui
produs la prezentarea unei probe de cumpărare (etichetă, ambalaj, capac, etc.). Rambursarea
se poate face imediat la casă sau la o cumpărare ulterioară.
Oferta de rambursare este, defapt, o reducere de preţ, amânată, obţinută pe baza uneia
sau mai multor dovezi de cumpărare. Rambursarea poate fi parţială sau totală. În general
firmele organizatoare limitează rambursarea la una pentru o familie.
Principalele modalităţi de rambursare sunt:
1. Oferta de rambursare integrală. Produsul este rambursat în totalitate pe baza unei
dovezi de cumpărare. Rambursarea este efectuată fie pe baza unei sume forfetare medii, fie pe
baza unui bon de casă.
2. Oferta de rambursare parţială. Produsul este obiectul unei rambursări parţiale pe
baza unei sume exprimată în marime absolută şi pusă în valoare printr-o metodă
promoţională. Această tehnică este uneori folosită pe loturi în care unul din elemente este
rambursat integral.
3. Oferta de rambursare prin acumlare. Această tehnică se referă la rambursarea unei
sume, adeseori substanţială, în schimbul achiziţionării mai multor unităţi din acelaşi produs,
justificată prin dovezi de cumpărare. Adeseori rambursarea este progresivă în funcţie de
numărul de produse cumpărate.
4. Oferta de rambursare multiprodus. Această variantă se caracterizeauă prin faptul că
nu se referă la un singur produs, ci la diferitele produse ale unei game folosind un mecanism
„de constângere”. În special, nivelul ramburării este modulat în funcţie de numărul de produse
diferite cumpărate.
5. Oferta de rambursare încrucişată. Principiul acestei tehnici este de a propune
pentru un produs purtător o ofertă de rambursare totală sau parţială pentru un alt produs. Este
10
vorba de utilizarea unui produs de bază cu circulaţie puternică pentru a vehicula o ofertă
pentru un produs nou sau complementar.
6. Oferta mulţumit sau rambursat. Cumpărătorul nemulţumit de produsul achiziţionat
poate să obţină rambursarea fără să justifice motivele sale. Această abordare este folosită mai
mult de către fabricanţii de bunuri de uz îndelungat.
3.1.4.RABATURILE DECALATE ÎN TIMP (REMIZELE)
Aceste tehnici sunt utilizate în mod curent în relaţiile dintre producător şi furnizor sau
chiar direct între producător şi client. În ultimul timp,remizele şi-au extins aria de utilizare şi
la nivelul vânzărilor cu amănuntul.
3.1.5. VÂNZĂRILE GRUPATE (ÎN LOTURI)
Vânzările grupate constă în vânzarea mai multor unităţi ale aceluiaşi produs într-un
singur lot, al cărui preţ este inferior sumei preţurilor unitare ale articolelor componente. Din
păcate însă, această tehnică stimulează de multe ori stocarea produselor de către cumpărător.
Dintre exemplele cele mai elocvente de vânzare în loturi se pot aminti: cartoanele de
bere, cartoanele de ouă, loturi conţinând mai multe perechi de ciorapi, mai multe ciocolate,
mai multe perechi de pantaloni etc.
3.1.6. VÂNZĂRILE COMBINATE
Spre deosebire de vânzarea grupată care presupun vânzarea mai multor unităţi ale
aceluiaşi produs într-un singur lot, vânzarea combinată constă în vânzarea mai multor
produse, uneori complementare, tot într-un singur lot şi la un preţ inferior celui global (suma
preţurilor tuturor produselor ce fac parte din lot).
Obiectivul principal al vânzării combinate îl constituie cunoaşterea gamei sortimentale
a producătorului. Din acest motiv, mulţi producători sunt interesaţi de această tehnică de
promovare mai ales în cazul în care doresc să-şi lanseze un nou produs pe piaţă. Când îşi
lansează noul produs, consumatorul mizează pe faptul că prin intermediul vânzării combinate,
produsul său se va face cunoscut în rândul consumatorilor fără a se cheltui pe el sume mari de
publicitate.
3.2. PRIME ŞI CADOURI
Vânzările cu primă constă în atragerea clienţilor, oferindu-le cu ocazia cumpărării
unui produs posibilitatea obţinerii gratuite a unui alt obiect sau serviciu. În numeroase ţări,
această tehnică reprezintă obiectul unor reglementări severe deoarece ea deturnează voinţa
consumatorilor prin elemente străine produsului principal.
Circumstanţele utilizării şi principalele obiective urmărite de tehnicie de promovare
prin intermediul primelor sunt:
• provocarea primei cumpărării;
• creşterea fidelităţii consumatorilor;
• punerea în valoare a produsului printr-un avantaj suplimentar;
• favorizarea cumpărării impulsive.
Acest procedeu este stimulativ şi apeciat de clienţi, inconvenientul vine însă din faptul
că reglementările legislative sunt foarte severe limitând această tehnică în numeroase ţări.
În cea ce priveşte momentul în care consumatorul beneficiază de avantajul tehnici,
primele pot fi de două feluri:
-prima imediată, constă în înmânarea gratuită a unui obiect în momentul cumpărării
produsului;
-prima amânată, respectiv înmânarea ulterioară a cadoului, la prezentarea unei probe
sau a mai multor probe de cumpărare.
11
• concursul-care este o competiţie legată de efectuarea unei cumpărături;
• diferite tehnici de tragere la sorţi care exclud orice obligaţie de cumpărare sau
cheltuială financiară (loteri, jocuri gratuite etc.)
3.4.1. EŞANTIONĂRILE
3.4.2. DEGUSTĂRILE
3.4.3. DEMONSTRAŢIILE
12
3.5. PUNEREA ÎN VALOARE A PRODUSELOR LA LOCUL
VÂNZĂRII
13
Societatea Timburg s-a constituit în luna mai 1993, sub forma juridică de societate
comercială mixtă cu răspundere limitată, având ca asociaţi doi cetăţeni români şi doi cetăţeni
germani.
Societatea este persoană juridică română şi îşi are sediul în România, Timişoara însă
poate avea şi puncte mobile , filiale sau sucursale şi în alte localităţi din ţară, după cum a fost
specificat în statut. Durata de funcţionarea a firmei este nelimitată.
La început societatea a funcţionat într-un spaţiu închiriat,ulterior reuşind să
achiziţioneze un sediu propriu situat în Timişoara strada Ştefan cel Mare nr.13 unde
funcţionează şi în prezent.
Deşi obiectul de activitate al societăţii specificat în statut este mult mai vast, obiectul
de activitate propriu-zis al firmei în prezent este importul de produse cosmetice şi de igienă de
la firmele germane producătoare ale acestora şi distribuţia lor pe piaţa românească către
clienţi persoane juridice.
14
-promovarea prin preţ-vânzările grupate;
-promovarea prin intermediul jocurilor.
15
Fig.6.1.1.
150000000
100000000
martie
aprilie
50000000
mai
0
valoarea vânzărilor
După cum se poate observa şi din figura 6.1.1. întocmită pe baza datelor privind
vânzările către supermarketul Univers’All din Sibiu, vânzările de detergent Dalli au ajuns să
fie de zece ori mai mari în luna mai faţă de luna precedentă, ajungând de la o valoare de
10.508.000 lei la o valoare de 105.653.000 lei.
Aceste rezultate arată că promovarea a fost percepută pozitiv de către cumpărători, şi
deci produsul primă a fost bine ales, o cerere mai mare înregistrându-se pentru detergentul ce
a avut ca primă -cadou sprayul contra insectelor decât pentru cel ce a avut ca primă-cadou
şamponul pentru păr Cara.
Aşadar putem spune că rezultatele promovării au fost foarte bune, chiar mai mari
decât aşteptările, întrucât obiectivul promovării a fost de triplare a vânzărilor deoarece
valoarea obiectului primă reprezenta aproximativ 15% din valoarea produsului suport.
Datorită bunei colaborări cu clientul, a unei bune alegeri a momentului de realizare a
promovării, şi alegerii foarte potrivite a obiectului primă, obiectivele promovării au fost
îndeplinite.
16
-cremă cu gălbenele sau Aloe Vera
-săpun solid cu arome de flori;
-doedorant Florena sensitiv
-săpun Florena superior;
-cremă Florena cu Aloe Vera
-duschbad Florena
-săpun Forena superior.
Acestea au fost cadourile distribuite către reţeaua Metro în perioada 18 februarie-4
martie. Pe baza vânzărilor realizate la fiecare tip de ofertă grupată s-a întocmit un clasament
al acestora, care arată astfel:
oferta ce cuprinde: deodorant Florena sensitiv şi săpun Florena superior;
pachetul cuprizând: deodorant Florena sensitiv, cremă cu muşeţel (75 ml) şi săpun cu
arome de flori sau fructe;
pachetul format din: cremă Florena cu Aloe Vera, duschbad Florena şi săpun Florena
superior;
pachetul cuprinzând: săpun lichid cu diferite arome de flori, duschbad Florena şi
cremă cu muşeţel Florena (75 ml).
Pachetul ce a înregistrat cele mai bune vânzări este compus din produse Florena cu
vânzări bune în general, deci faptul că sunt produse cunoscute şi cu vânzări foarte bune, s-a
răsfânt şi asupra pachetului format de acestea.
În general, cele mai multe produse ce au format oferta grupată au fost produse cu
vânzări bune ce au fost solicitate şi de către clientul Metro.
Se poate spune că vânzările foarte bune înregistrate de către pachetul situat pe primul
loc în clasamentul realizat s-a datorat şi preţului atractiv al acestui, factor decisiv în alegerea
lui.
Pentru magazinele Selgros s-a realizat o altă ofertă formată din produse dorite de către
client, de această dată au existat 6 tipuri de pachete cu produse ale firmei Florena:
-deodorant Florena
-săpun solid Lady;
-cremă soft cu muşeţel
-săpun Florena superior
-deodorant Florena
-lapte sau loţiune de corp Florena
-duschbad Florena
-cremă cu Aloe Vera
-şampon Florena
-săpun Florena cu arome de flori
-cremă cu muşeţel (200 ml);
-şampon Florena
-săpun lichid cu arome de flori sau fructe
-săpun solid cu arome de fructe
-cremă cu muşeţel (75 ml).
Cele mai bune vânzări le-a avut pachetul format din: deodorant Florena şi lapte sau
loţiune de corp Florena, urmat de pachetul conţinând: cremă soft cu muşeţel şi săpun Florena
superior.
Această promovare realizată într-o perioadă foarte adecvată a dat rezultate foarte bune.
Ca urmare, în afara vânzărilor din cele două reţele: Metro şi Selgros, au existat contactări
directe ale unor firme interesate în achiziţionarea de astfel de pachete cu produse cosmetice,
pentru personalul feminin al societăţilor.
17
Au existat 4 societăţi din ţară care au cumpărat astfel de pachete valoarea totală a
încasărilor din vânzarea către aceşti clienţi fiind de: 523.471.500 lei.
În ceea ce priveşte vânzările în cele două reţele acestea au crescut cu 255% în reţeaua
de magazine Metro şi cu 270% în magazinele Selgros. Deci vânzările au crescut în medie cu
262,5% ca urmare a promoţiei.
18
4.2.5. JOCURI PROMOŢIONALE LA RADIO
19